INSTRUIREA ŞI EVALUAREA STRUCTURILOR DIN … doctorat rezumate/2015... · 2.2 Procesul de...
Transcript of INSTRUIREA ŞI EVALUAREA STRUCTURILOR DIN … doctorat rezumate/2015... · 2.2 Procesul de...
ROMÂNIA NECLASIFICAT
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Exemplar unic
Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”
ȘCOALA DOCTORALĂ
Drd. Lt.col. Cristinel Dumitru COLIBABA
TEMA: INSTRUIREA ŞI EVALUAREA STRUCTURILOR DIN
FORŢELE TERESTRE, ÎN CONTEXTUL PARTICIPĂRII
ACESTORA LA OPERAŢII DE COALIŢIE
REZUMAT
CONDUCĂTOR DE DOCTORAT
Colonel (r) prof. univ. dr. Ion BĂLĂCEANU
Teză elaborată în vederea obţinerii
titlului de DOCTOR în ştiinţe militare
-București, 2015-
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
2 din 12
CUPRINS
Introducere
Capitolul 1 Operaţiile de coaliţie – succesul rezolvării viitoarelor conflicte
1.1 . Operaţiile de coaliţie, instrumente de utilizare a puterii militare în viitorul
mediu operaţional
1.2. Armata română, parte componentă a sistemului de alianţe şi coaliţii militare.
Modalităţi de participare a României la operaţii de coaliţie
Capitolul 2 Pregătirea structurilor din Forţele Terestre pentru participarea la
operaţii de coaliţie
2.1. Instrucţia structurilor din Forţele Terestre în noul context operaţional
2.2 Procesul de planificare a instrucţiei - tipuri de planuri și etapele planificării
instrucției
2.3. Executarea instrucţiei – metode de învățare, metode de instruire
2.4. Evaluarea instrucţiei – etape, tipuri și faze ale procesului de evaluare
2.5. Exerciţiile – locul, rolul, clasificarea și responsabilităţile structurilor privind
antrenarea forțelor
Capitolul 3 Participarea structurilor de forţe terestre române la operaţii de
coaliţie, în sistem multinațional întrunit
3.1. Forţa Multinaţională Întrunită – principalul instrument politic pentru
desfăşurarea operaţiilor de coaliţie
3.2. Participarea structurilor de forţe terestre la operaţii de coaliţie în mediul
operațional contemporan
3.3. Lecţii învăţate din participarea structurilor de forţe terestre române la
operaţii de coaliţie
Considerații finale
Bibliografie selectivă
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
3 din 12
Cuvinte cheie
Operaţii de coaliţie, forţe terestre, mediul de securitate, mediul operaţional, factori
şi tendinţe de evoluţie, riscuri şi ameninţări, conflict militar, adaptabilitate
operaţională, abordarea manevrieră, necesitatea de a influenţa, smart defence,
NATO, sharing and pooling, UE, instruirea structurilor din forţele terestre,
planificarea instruirii, managementul instruirii, abordarea sistemică a instruirii,
planuri, programe de instruire, executarea instruirii, standarde, evaluarea instruirii,
tipuri şi faze ale procesului de evaluare, procentaj al capacităţii de luptă, exerciţii,
forţa multinaţională întrunită, gestionare conflicte, operaţii multinaţionale, relaţii
de comandă în cadru întrunit, teatru de operaţii, Afganistan, Irak, lecţii învăţate,
abordare cuprinzătoare;
Scopul şi obiectivele tezei de doctorat
Prezenta cercetare are drept scop analiza actualului mediu operaţional, a
factorilor şi tendinţelor ce influenţează mediul operaţional viitor, dar şi a
ameninţărilor rezultate, implicarea Armatei României în proiectele iniţiativelor
„smart defence” şi „pooling and sharing” pe fondul reducerilor alocaţiilor
bugetare privind apărarea, tipologia participării structurilor forţelor terestre la
operaţii multinaţionale din prisma operaţiilor deja desfăşurate, dar mai ales din
prisma viitoarelor participări în context aliat/multinaţional . Acest scop este
îndreptat spre identificarea unor noi metode pentru îmbunătăţirea instruirii
structurilor din forţele terestre atât sub aspect teoretic, dar mai ales al celui practic
pentru a fi în masură să desfăşoare cu succes operaţii militare din întreg spectrul
războiului atât în sistem naţional cât mai ales în cadrul unor coaliţii de forţe.
Scopul investigaţiilor efectuate ţine de identificarea şi implementarea unor
noi concepte privind instruirea şi evaluarea forţelor ca urmare apariţiei şi
dezvoltării de noi ameninţări în noul context al mediului operaţional.
Pentru realizarea scopului enunţat, au fost conturate următoarele sarcini:
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
4 din 12
- identificarea şi analiza factorilor şi tendinţelor cu influenţă asupra mediului
operaţional;
- analiza ameninţărilor cu care se vor confrunta structurile forţelor terestre în
viitorul mediu operaţional;
- analiza şi implementarea unor noi noţiuni şi concepte pentru asigurarea
interoperabilităţii doctrinare cu armate ale statelor membre ale Alianţei;
- identificarea şi analiza principalelor lecţii învăţate din participarea
anterioară la operaţii de coaliţie/multinaţionale în vederea implementării acestora;
- evidenţierea principiilor generale care stau la baza participării la operaţii de
coaliţie;
- evidenţierea avantajelor obţinute prin participarea la iniţiativele „smart
defence” şi „pooling and sharing” în condiţii de austeritate bugetară;
- formularea de propuneri şi recomandări care au drept scop perfecţionarea
sistemului de instruire şi evaluare a structurilor din forţele terestre.
Obiectul de bază al cercetării îl constituie perfecţionarea activităţii de
instruire şi evaluare a structurilor din forţele terestre în contextul noului mediu
operaţional.
Baza empirică a lucrării cuprinde:
- rezultatele cercetărilor realizate de autor din studierea surselor
bibliografice coroborate cu experienţa proprie;
- analiza modului în care se execută instrucţia şi evaluarea structurilor în
etapa actuală;
- generalizarea propunerilor teoretice şi practice la nivelul forţelor terestre.
Suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific al cercetării
În cadrul investigaţiei au fost aplicate un complex de metode teoretice şi
empirice care au permis identificarea caracteristicilor mediului operaţional viitor
cu efect asupra modului de instruire şi evaluare a structurilor forţelor terestre.
Metoda empirică ne-a permis să observăm principalele trăsături
caracteristice ale mediului operaţional în contextul participării la operaţii de
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
5 din 12
coaliţie oferindu-ne suportul necesar pentru stabilirea particularului şi generalului
în cadrul procesului de instruire şi evaluare a structurilor forţelor terestre.
Metoda comparativă ne-a servit la relevarea diferenţelor distinctive ale
participării structurilor forţelor terestre la operaţii de coaliţie. În acelaşi timp, ne-a
permis să analizăm modul în care structuri ale armatelor membre NATO şi în
special ale SUA instruesc şi evaluează forţele din subordine.
În cadrul cercetării date au fost utilizate, de asemenea, analiza şi sinteza,
abstractizarea şi raţionalizarea, inducţia şi deducţia.
Importanţa teoretică şi valoarea aplicativă a tezei
Sugestiile, propunerile şi recomandările ce sunt formulate în cercetarea
ştiinţifică sunt importante mai ales în procesul de dezvoltare/îmbunătăţire a
doctrinei şi dispoziţiilor, manualelor şi regulamentelor referitoare la modul de
instruire şi evaluare a structurilor forţelor terestre, de asemenea permit optimizarea
participării la operaţii de coaliţie.
Propunerile şi recomandările făcute au fost sau vor fi publicate în articolele
ştiinţifice, în scopul preluării şi aplicării în structurile forţelor terestre.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
6 din 12
INTRODUCERE
Sfârşitul secolului XX şi începutul secolului XXI au fost caracterizate de
profunde modificări ale mediului de securitate, la nivel național, regional şi global,
unul dintre principalii factori fiind transformarea bipolarităţii situaţiei globale în
unipolaritate având drept rezultat un dezechilibru al raporturilor de putere cu
impact în domeniul stabilităţii şi securităţii europene şi mondiale.
Ca o consecinţă a actualului mediu de securitate globală, dar şi a celui predictibil în
viitor, în care se manifestă noi forme de ameninţări, riscuri şi vulnerabilităţi, securitatea şi
apărarea la nivel local, regional şi global capătă noi valenţe, orientări conceptuale, măsuri
organizatorice şi de acţiune pentru contracararea oportună şi eficientă a acestora în scopul
asigurării unui climat de linişte şi pace şi de cooperare internaţională pentru armonizarea
intereselor statelor cu cele comunitare.
În opinia noastră apariţia noilor ameninţări precum terorismul, conflictele
nesoluţionate, regimurile autoritare, migraţia necontrolată şi structura noilor conflicte
precum disputele etnice, războiul de gherilă, contrainsurgenţa au determinat schimbări
ale proiecţiei puterii militare, a forţelor şi ale modului de acţiune în mediul operaţional,
fapt evidenţiat de conflictele militare care s-au desfăşurat în ultimul deceniu al
secolului XX şi începutul secolului XXI. Peste toate acestea un impact însemnat
asupra mediului de securitate îl au şi schimbările survenite în alte domenii, cum ar
fi cel politic, social, economic, militar şi nu în ultimul rând tehnologic.
Probabilitatea unui conflict la scară mare, deşi redusă în opinia specialiştilor, nu
poate fi exclusă la acest moment, iar dacă luăm în considerare şi acţiunile militare
asimetrice, rezultă o situaţie cu implicaţii şi particularităţi care impun abordări
diferite atât referitoare la modul de întrebuinţare a structurilor militare, cât şi
referitoare la structura şi pregătirea acestora.
Astfel, menţinerea capacităţii operaţionale a Forţele Terestre, ca principală
structură capabilă să acţioneze în toată gama operaţiilor militare, simultan cu
transformarea sa într-o forţă militară a viitorului, cere un efort cumulat pe termen lung,
care să menţină permanent echilibrul între cerinţe şi resursele din ce în ce mai limitate.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
7 din 12
Capitolul 1
OPERAŢIILE DE COALIŢIE, SUCCESUL REZOLVĂRII
VIITOARELOR CONFLICTE
Ca armată a unei ţări membre NATO, Armata României trebuie să fie pregătită
să ducă acţiuni militare întrunite atât pe teritoriul ţării, în cadrul apărării naţionale, cât și
în sistem aliat sau de coaliție, pe teritoriul altor state, în contextul apărării colective, în
condiţiile unui mediu strategic din ce în ce mai complex şi provocator.
În acest capitol efortul cercetării noastre s-a concentrat pe explicitarea
instrumentelor de utilizare a puterii militare în viitorul mediu operaţional al
operațiilor de coaliție, pe caracteristicile acestuia și pe evoluţia viitoarelor
conflicte militare, luând în considerare particularitățile participării Armatei române
la operaţiile de coaliţie specifice viitorului mediul operaţional.
Complexitatea mediul operaţional actual și viitor derivă din existenţa unor
actori multipli, noi amenințări şi condiții haotice, iar pentru a analiza coerent
modul în care vor opera forțele terestre am considerat necesar luarea în considerare
a unei multitudini de factori, respectiv: terenul, factorii politici, diplomatici,
economici, juridici, militari, tehnologici, resursele umane, logistica și informațiile.
Amenințările cu care se vor confrunta forţele terestre vor fi de tip hibrid,
inovatoare, adaptative, conectată la nivel global şi beneficind de avantajul
tehnologic pe care îl oferă mediul actual. Multitudinea de actori potenţiali de pe
scena mediului de securitate își vor desfășura acțiunile în mod convențional și
neconvențional, vor angaja combinații adaptive și asimetrice de tehnici, tactici și
proceduri tradiționale, asimetrice și ale elementelor criminale, utilizând
capabilitățile militare tradiționale în modalităţi noi și vechi.
În faţa acestor ameninţări forţele terestre trebuie să îşi menţină în continuare
capacitatea de a proiecta puterea decisivă în teren şi caracterista unică de a exercita
modificări de durată ale comportamentului populaţiilor, iar în acelaşi timp îşi
reevalueze cadrul doctrinar prin implementarea unur concepte moderne precum
adaptabilitatea operaţională, abordarea manevrieră sau înțelege pentru a influența,
mai ales în contextul interoperabilităţii impus de participarea la operaţii de coaliţie.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
8 din 12
Capitolul 2
PREGĂTIREA STRUCTURILOR DIN FORŢELE TERESTRE PENTRU
PARTICIPAREA LA OPERAŢII DE COALIŢIE
Scopul demersului științific concretizat în capitolul doi al lucrării a rezultat
din cerinţele de standardizare cu celelalte armate ale ţărilor memebre NATO, mai
ales în contextul în care forţele terestre au participat în ultimul deceniu la
numeroase operaţii în cadrul coaliţiilor multinaţionale şi exerciţii în comun.
Punctul de plecare l-a constituit premisa că de la momentul implementării
programelor de instrucţie s-a scurs mai bine de un deceniu, astfel încât am
considerat că este necesară o reevaluare a instrumentelor conceptuale pe baza
cărora se desfăşoară procesul de instrucţie şi exerciţiile în forţele terestre în urma
căreia să rezulte ce trebuie menţinut, la ce trebuie renunţat şi ce se poate
implementa pentru eficientizarea instrucţiei şi aducerea forţelor terestre pe acelaşi
palier cu cele ale statelor aliate şi partenere.
Pentru realizarea acestui deziderat am analizat o serie de concepte utilizate
de armatele moderne în planificarea, executarea şi evaluarea instrucţiei precum
abordarea sistemică a instrucţiei, managementul instrucţiei structurilor, instrucţia
pe platforme, procentul de pregătire pentru luptă, cu scopul de a pune bazele unor
programe de instrucţie a forţelor terestre care să susţină atingerea următoarelor
obiective:
- concentrarea eforturilor instrucţiei misiunile şi sarcinile esenţiale, luând în
considerare resursele limitate şi ritmul operaţional ridicat;
- introducerea unui sistem mai eficient şi obiectiv de măsurare a performanţei
structurilor, denumit procentul de pregătire pentru luptă (CRP);
- planificarea şi implementarea unui sistem de instrucţie progresivă care să
asigure perfecţionarea deprinderilor individuale şi colective;
- asigurarea standardizării procesului de instrucţie pentru toate structurile de acelaşi
tip;
- prioritizarea instrucţiei în funcţie de resursele şi timpul la dispoziţie.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
9 din 12
Capitolul 3
PARTICIPAREA STRUCTURILOR DE FORŢE TERESTRE ROMÂNE LA
OPERAŢII DE COALIŢIE, ÎN SISTEM MULTINAȚIONAL ÎNTRUNIT
Ultimul capitolul al lucrării se concentrează pe aspecte referitoare la participarea
forţelor terestre la operaţii de coaliţie, în sistem multinaţional întrunit, prin abordarea
particularităţilor de generare a unei forţe multinaţionale întrunite, mai ales în contextul
crizei economice cu care se confruntă statele membre NATO şi UE, modalitatea de
asigurarea a comenzii unei astfel de forţe şi nu în ultimul rând analizarea lecţiilor
învăţate prin participarea forţelor terestre române la operaţii de coaliţie.
Asftel, am identificat cel puţin trei modalităţi previzibile care pot genera o
forţă multinaţională întrunită: prin încadrare directă pentru o anumită perioadă a
unor structuri naţionale, cu grad de pregătire ridicat şi interoperabile la nivel
internaţional; prin punerea la dispoziţia forţei multinaţionale realizate ad-hoc, a
unor structuri naţionale, care o au parcurs o minimă pregătire la nivel internaţional;
prin participarea tuturor ţărilor - după luarea deciziei la nivel naţional-potrivit unui
grafic, cu structuri şi resurse, în baza aranjamentelor făcute între părţi.
De asemenea, placând de la premisa că națiunile participante la operații
multinaționale, foarte rar sau chiar niciodată, nu vor renunța la comanda națională
asupra forțelor lor, am arătat că forțele care participă la o operație multinațională vor
avea întotdeauna cel puțin două lanțuri distincte de comandă: un lanț național de
comandă și un lanț multinațional de comandă.
În ceea ce priveşte lecţiile învăţate, concept relativ nou şi încă insuficient
implementat la nivelul tuturor structurilor forţelor terestre române, am subliniat
importanţa acestora în cadrul eforturilor de standardizare şi interoperabilitate cu
armatele statelor membre NATO, am determinat care este nivelul actual în acest
domeniu şi ce trebuie intreprins în viitor pentru alinierea structurilor specifice de
gestionarea a acestui proces la nivelul existent în cadrul Alianţei. Un alt demers
important l-a constituit analizarea lecţiilor învăţate pe timpul executării misiunilor în
teatrul de operaţii din Afghanistan şi modalitatea în care acestea trebuie implementate la
nivelul dezvoltării doctrinare.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
10 din 12
CONSIDERAȚII FINALE
Cercetarea efectuată se încheie cu unele consideraţii finale, în care sunt
evidenţiate câteva concluzii şi recomandări de care s-ar putea ţine seama în
perspectivă. Cele mai importante ar fi:
1. Ameninţările globale de securitate curente prezintă două caracteristici
care fac dificilă folosirea eficientă a instrumentelor de putere. În primul rând,
ameninţările netradiţionale sunt mai curând generate de evoluţiile din cadrul
societăţii umane decât de deciziile guvernamentale, forţându-i astfel pe strategi să
reconsidere folosirea instrumentelor tradiţionale, cum ar fi intervenţiile militare şi
descurajarea. În al doilea rând incertitudinea este o trăsătură fundamentală a
politicii de securitate din zilele noastre, deoarece motivaţia, intenţiile şi
capabilităţile adversarilor non-statali sunt deseori necunoscute.
2. Viitorul mediul de operare al coalițiilor va fi unul în care
interoperabilitatea a fost abordată cu mult timp înainte. Apreciem că viitoare
operații de coaliţie ar putea să angajeze toate instrumentele puterii naționale pentru
a obține rezultatele dorite în întreg spectrul de acţiuni militare. Acest lucru poate
necesita o abordare cuprinzătoare , bazată pe efecte, care să includă dezvoltarea
cunoștințelor, planificarea misiunilor/operațiilor și evaluarea.
3. O altă concluzie se referă la schimbarea modalităţilor, a mijloacelor,
procedeelor, într-un cuvânt a „filozofiei de instruire” vitală pentru prezentul şi
pentru viitorul tuturor structurilor din Armata României. Transformarea Armatei
României în general şi a Forţelor Terestre în special nu reprezintă un scop în sine,
ci răspunsul adecvat, prompt şi hotărât la evoluţia mediului operaţional
contemporan, la transformarea NATO şi angajamentele pe care România şi le-a
asumat în cadrul UE sau în alte organizaţii de securitate şi cooperare europeană.
4. Procesul de operaţionalizare a structurilor destinate NATO-UE trebuie să
continue într-un ritm ascendent conform graficului stabilit concomitent cu
menţinerea nivelului de operaţionalizare al structurilor deja afirmate/certificate,
chiar dacă necesită resurse financiare suplimentare.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
11 din 12
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
I. Legi, ordonanţe şi hotărâri de guvern
*** Strategia Naţională de Apărare a Ţării, Bucureşti, 2015
*** Carta Alba a securităţii şi apărării naţionale, Bucureşti, 2004
*** Strategia Naţională de Apărare a Ţării, în Monitorul Oficial, partea I, nr.
799/28.11.2008
*** Legea privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara
teritoriului statului român, nr. 121/2011
II. Regulamente şi instrucţiuni militare româneşti
*** Statul Major General, F.T. – 1, Doctrina operaţiilor Forţelor Terestre, Bucureşti, 2006
*** Statul Major General, S.M.G./I.F.-7, Doctrina instruirii Armatei României, Bucureşti,
2006
*** Statul Major General, S.M.G. / I.F.-7.6, Concepţia evaluării instrucţiei
colective în Armata României, Bucureşti, 2007
*** Strategia de Transformare a Armatei României, Statul Major General, Bucureşti, 2007,
fondul de carte al Bibliotecii Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, cota inf. 567
*** Statul Major al Forţelor Terestre, F.T.-17, Instrucţiuni de evaluare a instrucţiei
colective în Forţele Terestre, Bucureşti, 2008
*** Statul Major al Forţelor Terestre, S.M.F.T.-13, Metodica organizării şi
desfăşurării instrucţiei în forţele terestre, Bucureşti, 2009
*** Statul Major General, S.M.G.-91, Dispoziţie privind planificarea, desfăşurarea
şi analiza exerciţiilor în Armata României, Bucureşti, 2011
*** S.M.G.-65, Manualul de planificare a operaţiilor, Bucureşti, 2011
*** Strategia Militară a României (proiect), Bucureşti, 2011
*** Doctrina Armatei României, Statul Major General, 2012
*** Statul Major General, S.M.G. -2, Metodologia privind elaborarea planului cu
principalele activităţi şi gestionarea acestuia în Statul Major General şi structurile
subordonate, Bucureşti, 2012
*** F.T.-3, Manualul de tactică generală a Forţelor Terestre, Bucureşti, 2013
*** SMG/P.F.-3, Doctrina pentru operaţii întrunite a Armatei României, Bucureşti 2014
*** Statul Major al Forţelor Terestre, SMFT – 20, Precizări privind instrucţia şi
exerciţiile în forţele terestre în anul 2015, Bucureşti, 2014
III. Regulamente şi instrucţiuni militare străine
* ** Joint Publication 3-16, Multinational Operations, July 2013
*** ATP-3.2.1, Allied Land Tactics, 2009
*** Joint Concept Note 2/12, „Future land operating concept”, 2012
IV. Lucrări de autori români
ALEXANDRESCU G., BĂHNĂREANU C., Operaţii militare expediţionare,
Editura U.N.Ap., Bucureşti, 2007
BĂLĂCEANU Ion, Revoluţia tehnologică contemporană şi impactul asupra
domeniilor artei militare, Editura A.I.S.M.,1995
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
12 din 12
BĂLĂCEANU Ion., DUMITRU Daniel. IOANA Ion, Potenţialul de luptă al
Forţelor Terestre în context NATO, Editura Top Form, Bucureşti, 2006
BĂLĂCEANU Ion, MARTIN Iulian, DRAGOMIRESCU Valentin,
Interacţiunea strategiilor în conflictele armate moderne, Editura Universităţii
Naţionale de Apărare "Carol I", Bucureşti, 2010
DOGARU M.I., Componenta militara a securitatii nationale in etapa post-
aderare la N.A.T.O. si Uniunea Europeana,Bucuresti, Editura Universitatii
Nationale de Aparare “Carol I”, 2012, Cota D.3317
GHICA – RADU Dan, Influenţa mediului operaţional asupra modalităţilor de
utilizare a puterii militare pentru gestionarea conflictelor în epoca globalizării, Teză
elaborată în vederea obţinerii titlului de doctor în ştiinţe militare, Bucureşti, 2009
MIRON D., Elemente de fundamentare a planificarii participarii structurilor
militare din Fortele Terestre la operatii multinationale. Bucuresti, Editura
Universitatii Nationale de Aparare “Carol I”, 2012, Cota D.3301
NEAGOE V., Armata României în misiuni internaţionale, 1991-2009, Bucureşti 2010
PEGULESCU Augustin – Nicuşor, Alianţele şi coaliţiile, factori de eficienţă în
războiul împotriva terorismului, Teză elaborată în vederea obţinerii titlului de
doctor în ştiinţe militare, Bucureşti, 2010
TONEA Adrian, Sindromul Afgan, Revista componentei operaţionale terestre,
Noiembrie, 2013
V. Lucrări de autori străini
Francis Fukuyama, America la răscruce, Editura Antet, Bucureşti
Francois Massoulie, Conflictele din Orientul Mijlociu, Editura ALL, Bucureşti, 2003
Heiko Borchert, Daniel Maurer, Co-operation, Rivalry or Insignificance?Five
Scenarios for the Future of Relations Between the OSCE and the EU, Institute for Peace
Research and Security Policy at the University of Hamburg, Baden-Baden 2004
VI. Publicaţii româneşti
Revista Gândirea Militară Românească nr. 1-2/2012
VII. Publicaţii străine
Joint Publication 3-24 Counterinsurgency Operations, 2013
Joint-Publication 1-02, DoD Dictionary of Military and Associated Terms, 8
November 2010(As Amended Through 15 June 2014)
FM 3-24/MCWP 3-33.5, C1, Headquarters Department of the Army,
Washington, DC, 2 June 2014
VIII. Mediul de internet
www.gov.uk/government/publications
www.armypubs.army.mil/doctrine/ARTEP_1.html
www.mod.gov.ba
www.berghof-handbook.net
www.ue.eu.int