INSTRUCIUNI nr. 357 din 2 mai 2006 pentru efectuarea incercarilor si masuratorilor la echipamentele si instalatiile electroenergetice feroviare EMITENT: MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCIILOR I TURISMULUI PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL nr. 497 bis din 8 iunie 2006 CAP. I GENERALITATI ART. 1 (1) Prezentele instructiuni stabilesc principiile si regulile de baza pentru desfasurarea activitatii de protectie prin relee, automatizari, masuratori si telemecanizare, denumite in continuare PRAM-TM, in scopul efectuarii reviziei si repararii instalatiilor de electrificare aferente caii ferate. (2) Activitatea PRAM-TM se refera la: a) activitatea de intretinere, reparare si verificare a instalatiilor de protectie, automatizare, masura, control si servicii auxiliare; b) lucrari de revizii, reparatii si reglaje ale releelor; c) incercari, verificari si masuratori cu caracter preventiv la echipamentele si instalatiile electrice feroviare; d) verificarea mijloacelor de protectie electroizolante; e) verificarea si repararea mijloacelor de masurare electrica; f) verificari, reparatii si reglaje ale instalatiei de telemecanica. ART. 2 Activitate PRAM-TM se va desfasura in baza fiselor de verificare tehnica si a prevederilor din prezentele instructiuni, la intocmirea carora s-au avut in vedere: a) instructiunile fabricantului; b) principiile si regulile stabilite in: Instructiunile pentru intretinerea si repararea instalatiilor ELF nr. 352, Instructiunile pentru intretinerea si repararea liniei de contact a caii ferate electrificate nr. 353, Instructiunile pentru intretinerea si repararea instalatiilor de energoalimentare a caii ferate electrificate nr. 354 si Instructiunile pentru comanda prin dispecer energetic feroviar a instalatiilor de electrificare nr. 356; c) normele cu caracter republican si european in vigoare; d) recomandarile din literatura tehnica de specialitate; e) prescriptiile si reglementarile electrice care se aplica si in instalatiile de electrificare CFR sunt prevazute in anexa nr. 1. ART. 3 (1) Pentru elementele si echipamentele a caror incercari si masuratori nu se regasesc in prezentele instructiuni, se vor folosi prevederile stabilite in cartile tehnice ale producatorului. (2) In cazul aparitiei unor noi standarde si normative republicane, ulterior aprobarii prezentelor instructiuni, vor fi respectate acele prevederi care au caracterul cel mai restrictiv. (3) Pentru echipamentele realizate pe baza standardelor sau normativelor republicane aparute ulterior aprobarii prezentelor instructiuni, se vor respecta noile prevederi. ART. 4 Accesul personalului PRAM-TM la instalatiile de electrificare (ELF si IFTE), in vederea executarii de lucrari, se face numai in prezenta personalului de la districtele energoalimentare (EA), linie de contact (LC) si electrificare lumina si forta (ELF) care are in gestiune sau custodie instalatiile de electrificare, acesta indeplinind functia de admitent la lucrari. ART. 5 (1) Lucrarile de intretinere si de reparatii la circuitele secundare, precum si incercarile si masuratorile electrice ale instalatiilor de energoalimentare si ale instalatiilor ELF se executa de catre personalul specializat PRAM-TM, constituit in formatii de lucru organizate conform necesitatilor impuse de volumul lucrarilor pe care le efectueaza. (2) Repartizarea atributiilor si delimitarea responsabilitatilor personalului PRAM-TM in legatura cu prestatiile ce trebuie executate, se stabilesc de catre conducatorul acestora si seful centrului de electrificare. ART. 6 (1) Asigurarea masurilor tehnice si organizatorice pentru efectuarea incercarilor si masuratorilor electrice de catre personalul PRAM-TM este in sarcina salariatului care face admiterea la lucrare. (2) Darea sau redarea in exploatare dupa efectuarea incercarilor si masuratorilor, se face prin grija personalului care a admis formatia de lucru PRAM-TM la lucrare, numai in baza mentionarii, prin inscrierea in Registrul de control si lucrari - existent la fiecare instalatie, ca toate elementele componente ale instalatiei verificate indeplinesc conditiile tehnice minime conform buletinelor de incercare emise si ca instalatia se

poate pune sub tensiune. CAP. II STRUCTURA ORGANIZATORICA A LABORATORULUI PRAM-TM ART. 7 Laboratorul PRAM-TM se organizeaza la nivel local in cadrul centrului electrificare si la nivel regional in cadrul diviziilor de electrificare in functie de volumul si raspandirea geografica a instalatiilor de electrificare, de dotarea tehnica a laboratorului, existenta la un moment dat si de resursele de personal cu pregatire profesionala corespunzatoare. ART. 8 Laboratorului PRAM-TM, organizat la nivel regional, denumit generic laborator PRAM-TM regional, executa urmatoarele categorii de lucrari: a) verificari, revizii, reparatii si reglaje asupra circuitelor secundare - circuite de comanda, de protectie, de semnalizare, de blocaj, de automatizare, de masura si auxiliare - din substatiile de tractiune electrica; b) incercari si masuratori la circuitele primare din substatiile de tractiune electrica si la cablurile de energie electrica; c) incercari si masuratori ale prizelor de pamant din substatiile de tractiune electrica; d) verificari, revizii, reparatii si reglaje asupra releelor din instalatiile de electrificare; e) reparatii si verificari metrologice la aparatele de masura si control; ART. 9 Laboratorul PRAM-TM, organizat la nivel local, denumit generic laborator PRAM-TM de centru, executa urmatoarele categorii de lucrari: a) verificari, revizii si reparatii asupra circuitelor secundare din celelalte instalatii de electrificare - LC, ELF, grupuri electrogene, PS si PSS; b) incercari si masuratori la circuitele primare din celelalte instalatii de electrificare - LC, ELF, grupuri electrogene, PS si PSS; c) incercari si masuratori ale prizelor de pamant din celelalte instalatii de electrificare - LC, ELF, grupuri electrogene, PS si PSS; d) incercari si verificari ale mijloacelor de protectie electroizolante; e) verificari, revizii si reparatii la instalatia de telemecanizare. ART. 10 (1) Laboratorul PRAM-TM regional si de centru trebuie dotat cu mijloace de transport auto, aparate de masura, truse si instalatii de incercare adecvate lucrarilor ce le are de executat. (2) In anexa nr. 2 sunt prevazute dotarile minime ale laboratorului PRAM-TM, iar in anexa nr. 3 sunt specificate trusele si aparatele de masura si control utilizate in activitatea PRAM-TM. (3) Laboratorul PRAM-TM regional si/sau de centru pot sa-si extinda activitatea si la alte categorii de lucrari in functie de volumul prestatiilor si a raspandirii geografice a instalatiilor de electrificare. (4) Laboratorul PRAM-TM regional si de centru pot executa lucrari specifice si pentru alte unitati din cadrul caii ferate sau din afara CER, pe baza de comanda adresata centrului de electrificare si cu avizul sefului de divizie. CAP. III DISPOZITII SI OBLIGATII GENERALE DE SERVICIU SECIUNEA 1 Conditii pentru indeplinirea functiilor ART. 11 Pentru indeplinirea functiilor in legatura cu efectuarea de incercari si masuratori la echipamentele primare, efectuarea de incercari la mijloacele de protectie si efectuarea de verificari, revizii si reparatii la sistemele de protectie, comanda - control, automatizari, telemecanica din instalatiile de electrificare, personalul trebuie sa aiba o pregatire specifica lucrarilor si sa cunoasca prevederile cuprinse in reglementarile in vigoare, pentru functia pe care o indeplineste. ART. 12 Angajarea personalului pentru laboratorul PRAM-TM se face conform conditiilor minime de pregatire si vechime in vigoare. ART. 13 (1) Dupa efectuarea stagiului, personalul care urmeaza sa efectueze lucrari de incercari si masuratori la echipamentele primare, verificari si incercari la sistemele de protectie, comanda - control, automatizari si

telemecanica din instalatiile de electrificare CFR trebuie sa fie autorizat in functie, conform reglementarilor in vigoare. (2) Personalul trebuie examinat din punct de vedere profesional si medical la autorizarea in functie si periodic, conform reglementarilor in vigoare. ART. 14 Personalul PRAM-TM este obligat sa-si imbunatateasca nivelul profesional prin autoinstruire, folosind documentatia tehnica de specialitate, normativele tehnice precizate la anexa 1 din prezentele instructiuni si reglementarile specifice in vigoare si sa urmeze cursurile de instruire si perfectionare a cunostintelor profesionale. ART. 15 Personalul PRAM-TM este obligat sa cunoasca si sa aplice normele de protectia muncii si aparare impotriva incendiilor specifice locului de munca respectiv, precum si statutul personalului feroviar si regulamentul de ordine interioara. SECIUNEA a 2-a Reguli de comportare in serviciu si obligatii de ordin general ART. 16 Personalul PRAM-TM trebuie sa respecte intocmai normele si regulile de comportare in serviciu stabilite prin reglementarile in vigoare. ART. 17 Este interzisa admiterea la executarea serviciului a salariatilor aflati sub influenta bauturilor alcoolice. Cei gasiti sub influenta bauturilor alcoolice vor fi indepartati imediat de la executarea serviciului si vor fi trasi la raspundere conform reglementarilor specifice in vigoare. ART. 18 (1) Personalul care indeplineste o functie in legatura cu efectuarea de incercari si masuratori la echipamentele primare, de incercari la echipamentul de protectie si de verificare, revizie si reparatie la sistemele de protectie, comanda - control, automatizari si telemecanica din instalatiile de electrificare are urmatoarele obligatii suplimentare: a) sa pastreze secretul de serviciu si sa nu transmita persoanelor straine de serviciu, fara aprobarea sefilor ierarhici, informatii legate de serviciul pe care-l executa; b) sa dea semnale de oprire unui tren sau unui convoi de manevra, in toate cazurile in care viata oamenilor este amenintata sau siguranta circulatiei este periclitata. (2) In cazul descoperirii la constructii sau instalatii a unor defectiuni care pericliteaza siguranta circulatiei trenurilor, integritatea instalatiilor sau viata oamenilor, personalul trebuie sa ia masuri pentru acoperirea punctului periculos si pentru inlaturarea urgenta a defectului. ART. 19 Durata executarii serviciului este stabilita conform legislatiei in vigoare, in cazuri exceptionale, pentru luarea de masuri urgente, la cererea sefilor ierarhici, salariatii pot fi retinuti sau chemati la serviciu la orice ora, in afara programului normal de lucru. ART. 20 La prezentarea la serviciu, personalul PRAM-TM trebuie verificat de catre seful laboratorului, de catre inlocuitorul acestuia sau de catre conducatorul formatiei de lucru, consemnand starea personalului. Personalul care se prezinta la serviciu in stare necorespunzatoare nu trebuie primit in serviciu. ART. 21 Dupa executarea serviciului, conducatorii formatiilor de lucru PRAM-TM sunt obligati sa raporteze sefului de laborator sau inlocuitorului acestuia, modul in care s-au executat sarcinile primite. ART. 22 La locul de munca, fiecare salariat este obligat sa vegheze asupra bunurilor unitatii (cladiri, instalatii, materiale, scule etc.) si sa avizeze orice furt sau devastare a acestora conform reglementarilor specifice in vigoare. ART. 23 La locul de munca, fiecare salariat este obligat sa aiba asupra lui sculele, dispozitivele si aparatele de masura necesare executarii serviciului, precum si echipamentul de protectie individuala. SECIUNEA a 3-a Raspunderea personalului pentru serviciul executat ART. 24 Personalul PRAM-TM raspunde personal de felul cum executa aceste lucrari, in limitele atributiilor

fiecaruia. ART. 25 (1) Prezenta personalului cu o functie ierarhic superioara nu scuteste personalul de serviciu de raspunderea pentru indeplinirea sarcinilor de serviciu. (2) Personalul este dator sa execute dispozitiile verbale sau scrise ale conducatorilor directi si, totodata, sa tina seama de orice aviz care priveste starea instalatiilor, siguranta circulatiei si protectia oamenilor. (3) Dispozitiile conducatorilor se executa integral si la termen. In cazul primirii unui ordin neclar, personalul este obligat sa ceara lamuriri. (4) In cazul primirii unei dispozitii care contravine vadit reglementarilor specifice in vigoare sau a unei dispozitii a carei executie poate avea ca urmare producerea de pagube, defectarea instalatiilor si a mijloacelor de transport, distrugerea proprietatilor sau a bunurilor unitatii, angajatul nu trebuie sa execute aceasta dispozitie, raportand de indata conducatorului ierarhic superior celui de la care a primit dispozitia. (5) Pentru indeplinirea unei astfel de dispozitii, angajatul poarta raspunderea impreuna cu conducatorul care a dat-o. ART. 26 (1) Pot executa lucrari de incercari si masuratori la echipamentele primare, incercari ale echipamentului de protectie, verificari, revizii si reparatii la sistemele de protectie, comanda - control, automatizari si telemecanica din instalatiile de electrificare, numai salariatii instruiti si autorizati in acest scop. (2) Salariatii care fac stagiul de practica pot fi admisi la executarea lucrarilor numai cu instalatiile scoase de sub tensiune, sub supravegherea si raspunderea salariatilor care sunt autorizati sa execute lucrarile respective. ART. 27 Salariatii autorizati pentru exploatarea instalatiilor de electrificare CFR pot sa admita accesul in instalatiile de electrificare numai a persoanelor autorizate in acest scop. ART. 28 Salariatilor le este interzis sa paraseasca locul de munca inainte de terminarea programului si sa presteze serviciul in locul altor persoane, fara aprobarea sefului ierarhic superior. In toate cazurile, salariatul care este inlocuit trebuie sa dea celui care-l inlocuieste toate lamuririle necesare asupra serviciului. ART. 29 Toti salariatii sunt obligati ca, dupa primirea unei sarcini, sa raporteze conducatorului ierarhic superior modul de indeplinire a acesteia. CAP. IV ATRIBUTIILE SI OBLIGATIILE PERSONALULUI SI SARCINILE FORMATIILOR DE LUCRU SECIUNEA 1 Atributiile si obligatiile sefului centrului de electrificare ART. 30 Seful centrului de electrificare are urmatoarele atributii si obligatii: a) sa cunoasca in permanenta si exact starea sistemelor de protectie, comanda - control, automatizari, telemecanica din instalatiile de electrificare, aflate pe raza centrului sau, sa le verifice in mod sistematic atat prin personalul din subordine cat si personal, asigurand functionarea lor corespunzatoare. a') Controlul sistemelor de protectie, comanda - control, automatizari si telemecanica din instalatiile de electrificare se efectueaza simultan cu controlul echipamentelor si instalatiilor aferente acestor sisteme. a'') Pentru personalul din centrul de electrificare cu atributii in verificarea sistemelor de protectie, comanda - control, automatizari, telemecanica din instalatiile de electrificare, seful de centru adjunct coordoneaza intocmirea programelor anuale si lunare de control si le supune aprobarii sefului centrului; b) in urma constatarilor proprii, ale personalul subordonat sau ale personalului ierarhic superior, sa intocmeasca programul de lucrari necesar pentru aducerea instalatiilor la conditiile minime fixate prin prezentele instructiuni; c) sa verifice organizarea activitatii laboratorului PRAM-TM, conform prezentei instructiuni, si sa aprobe programele anuale si lunare de lucru; d) sa analizeze rezultatele masuratorilor si incercarilor electrice executate la instalatiile aflate in gestiunea centrului de electrificare si sa ia masuri pentru remedierea deficientelor depistate; e) sa cunoasca reglementarile specifice in vigoare, sa ia masuri pentru multiplicarea si difuzarea lor la subunitati si sa urmareasca respectarea lor in activitate; f) sa urmareasca restabilirea functionarii instalatiilor in caz de evenimente electrice accidentale si sa faca analiza operativa si tehnica a acestora; g) sa ia masuri, conform competentelor si reglementarilor in vigoare, pentru asigurarea aprovizionarii cu materiale, cu piese de schimb si cu aparate necesare reviziei si repararii instalatiilor;

h) sa organizeze instructajul personalului pentru insusirea normelor de protectia muncii si de aparare impotriva incendiilor, sa verifice periodic, personal sau prin personalul subordonat, felul in care se face acest instructaj, modul in care se aplica si se respecta aceste norme la executarea lucrarilor; i) sa organizeze si sa verifice - conform reglementarilor in vigoare - instruirea si verificarea profesionala a personalului, in vederea imbunatatirii nivelului profesional al acestuia. j) sa participe - conform reglementarilor in vigoare - in comisiile de examinare si autorizare a personalului subordonat; k) sa aprobe tabelele de reglaj ale protectiilor si automatizarilor din instalatiile de electrificare de pe raza centrului de electrificare; l) sa asigure mijloc de transport corespunzator pentru transportul aparatelor si truselor de masurare necesare pentru executarea lucrarilor de catre personalul PRAM-TM; m) sa emita decizii pentru inlocuitorul sefului laboratorului PRAM-TM local. SECIUNEA a 2-a Atributiile si obligatiile sefului adjunct al centrului de electrificare ART. 31 Seful adjunct al centrului de electrificare are urmatoarele atributii si obligatii: a) sa cunoasca in permanenta si exact starea sistemelor de protectie, comanda - control, automatizari, telemecanica din instalatiile de electrificare aflate pe raza centrului si sa le verifice in mod sistematic conform programului aprobat de catre seful centrului. a') Controlul sistemelor de protectie, comanda - control, automatizari si telemecanica din instalatiile de electrificare se efectueaza simultan si la aceeasi periodicitate cu controlul echipamentelor si instalatiilor aferente acestor sisteme. b) sa coordoneze intocmirea programelor anuale si lunare de control si sa le supuna aprobarii sefului centrului pentru personalul din centrul de electrificare cu atributii in verificarea sistemelor de protectie, comanda - control, automatizari, telemecanica din instalatiile de electrificare; c) sa organizeze revizia si repararea SPCCAT prin inginerii de specialitate, conform prevederilor instructiunilor de fata, urmarind intocmirea programelor de revizie anuale si lunare, corelarea lucrarilor la care este necesara participarea personalului celorlalte specialitati din electrificarea caii ferate; d) sa coordoneze intocmirea documentatiei pentru lucrarile de reparatii curente ce se vor executa la SPCCAT aferente instalatiilor de electrificare din gestiunea centrului; e) sa cunoasca reglementarile in vigoare din domeniu, sa ia masuri de aplicare a lor in activitate, sa organizeze multiplicarea, difuzarea si instruirea personalului in aceasta privinta; f) sa coordoneze intocmirea planului de aprovizionare cu materiale, piese de schimb, aparate si alte dotari necesare intretinerii si repararii SPCCAT aferente instalatiilor de electrificare si sa urmareasca aprovizionarea acestora; g) sa ia parte personal la receptia finala a lucrarilor de reparatii curente in comisia aprobata de seful centrului; h) sa analizeze functionarea SPCCAT aferente instalatiilor de electrificare, cauzele deranjamentelor, sa elaboreze masuri pentru prevenirea si lichidarea focarelor; i) sa coordoneze realizarea evidentei instalatiilor de telemecanizare conform prevederilor prezentelor instructiuni; j) sa coordoneze intocmirea instructiunilor proprii de lucru pentru lucrarile si locurile de munca unde sunt necesare. SECIUNEA a 3-a Atributiile si obligatiile inginerului de specialitate din centrul de electrificare ART. 32 Inginerul de specialitate are urmatoarele atributii si obligatii: a) sa cunoasca in permanenta si exact starea sistemelor de protectie, comanda - control, automatizari, telemecanica din instalatiile de electrificare aflate pe raza centrului si sa le verifice in mod sistematic conform programului aprobat de catre seful centrului. a') Inginerul de specialitate verifica personal substatiile de tractiune electrica cel putin o data pe luna si restul instalatiilor de electrificare cel putin o data la sase luni - propunand masuri de mentinere sau aducere a instalatiilor la conditiile minime necesare de functionare; b) sa intocmeasca programele anuale de incercari, masuratori, revizii a instalatiilor de electrificare conform prevederilor din prezentele instructiuni, sa verifice programele de revizie lunare intocmite de catre seful laboratorului si sa le supuna aprobarii conducerii centrului de electrificare; sa urmareasca permanent corelarea

lucrarilor efectuate de personalul PRAM-TM cu lucrarile efectuate de personalul subunitatilor de specialitate (LC, EA, ELF) din ramura de electrificare a caii ferate; c) sa urmareasca programarea si realizarea masurilor stabilite prin notele de constatare ale personalului cu sarcini de control; d) sa ia parte la verificarea pe teren a instalatiilor, in vederea stabilirii volumului si programului de lucrari de reparatii curente si sa intocmeasca documentatia pentru executarea lor; e) sa cunoasca reglementarile specifice in vigoare din domeniu propriu de activitate si sa ia masuri pentru multiplicarea si difuzarea lor la subunitati, precum si sa urmareasca respectarea lor in activitate; f) sa urmareasca completarea, actualizarea si arhivarea documentatiilor tehnice ale instalatiilor la centru de electrificare si la laborator; g) sa verifice stadiul lucrarilor de reparatii curente, capitale si de investitii si sa sesizeze imediat conducerea centrului de electrificare despre neregulile si dificultatile intampinate; h) sa ia parte personal la receptia lucrarilor de reparatii curente, capitale si de investitii in comisiile stabilite de seful centrului; i) sa analizeze rezultatul masuratorilor electrice din buletinele de incercare a instalatiilor si sa propuna masuri pentru remedierea defectiunilor depistate si prevenirea deranjamentelor; j) sa analizeze deranjamentele si defectiunile tehnice aparute in sistemele de protectie, comanda - control, automatizari, telemecanica din instalatiile de electrificare, urmarind incadrarea si inregistrarea corecta a acestora, sa propuna masuri pentru imbunatatirea functionarii instalatiilor, prevenirea si lichidarea focarelor de deranjament; k) sa participe la instruirea profesionala al personalului de specialitate conform reglementarilor in vigoare; l) sa urmareasca aprovizionarea materialelor, pieselor de schimb si aparatelor de masura necesare lucrarilor, precum si utilizarea corespunzatoare a acestora; m) sa intocmeasca instructiunile proprii de lucru pentru lucrarile si locurile de munca specifice in care acestea sunt necesare si pentru care nu sunt elaborate reglementari. SECIUNEA a 4-a Atributiile si obligatiile sefului de laborator PRAM-TM ART. 33 Atributiile si obligatiile sefului de laborator PRAM-TM sunt urmatoarele: a) sa cunoasca starea sistemelor de protectie, comanda - control, automatizari si telemecanica din instalatiile de electrificare; b) sa colaboreze cu inginerul de specialitate din centrul de electrificare pentru elaborarea programului anual de lucrari specifice activitatii PRAM-TM; sa elaboreze programul lunar de activitate in baza programului anual; c) sa organizeze activitatea zilnica a personalului din subordine conform programelor lunare de lucru aprobate de catre seful centrului de electrificare si, in conformitate cu prevederile prezentelor instructiuni, sa verifice in mod sistematic activitatea acestuia, respectiv sa asigure functionarea corecta si fara deranjamente a sistemelor de protectie, comanda - control, automatizari si telemecanica din instalatiile de electrificare; d) sa verifice personal starea sistemelor de protectie, comanda - control, automatizari, telemecanica din instalatiile de electrificare, pe baza programelor anuale si lunare de control, aprobate de conducerea centrului conform periodicitatii prevazute in anexa nr. 4; d') Rezultatele controalelor si masurile ce trebuie luate pentru eliminarea defectelor constatate, respectiv termenele si lucrarile necesare pentru remediere se inscriu in registrul de control si lucrari. d'') Cu ocazia controalelor planificate la instalatiile de electrificare, seful de laborator verifica inscrisurile efectuate de personalul propriu in registrul de control si lucrari; e) sa reprogrameze masuratori si incercari la elementele, echipamentele, instalatiile la care nu s-au realizat masuratorile si incercarile electrice planificate; f) sa instruiasca personalul din subordine pe linie de protectia muncii si de aparare impotriva incendiilor, conform reglementarilor in vigoare si sa completeze evidentele in acest sens; g) sa verifice stadiul lucrarilor de reparatii care se executa la instalatiile de electrificare si sa sesizeze conducerea centrului asupra neregulilor sau dificultatilor intampinate; h) sa ia parte la verificarea si receptia lucrarilor de reparatii daca este imputernicit printr-o decizie; i) sa verifice si sa semneze buletinele de incercare emise de personalul subordonat, sa tina evidenta si sa analizeze rezultatele masuratorilor electrice din buletinele de incercare la instalatiile de electrificare si sa ia masuri pentru remedierea deficientelor. Cand deficientele constatate nu se pot remedia cu posibilitatile laboratorului avizeaza seful centrului de electrificare; j) sa participe la remedierea evenimentelor produse in SPCCAT, sa tina evidenta acestora, sa analizeze cauzele care au generat producerea lor si sa ia masuri de lichidare a focarelor ce le determina. Cand acestea nu

se pot remedia cu posibilitatile laboratorului avizeaza seful centrului de electrificare; k) sa cunoasca reglementarile specifice in vigoare din domeniu propriu de activitate, sa ia masuri pentru respectarea lor in activitate si sa informeze personalul subordonat despre modificarile aparute; l) sa intocmeasca zilnic carnetul de lucrari; m) sa actualizeze, ori de cate ori este nevoie, evidenta instalatiilor, a inventarului, a materialelor si sa urmareasca utilizarea judicioasa a materialelor si pieselor de schimb la lucrari - conform reglementarilor specifice in vigoare; n) sa ia parte - impreuna cu membrii comisiei stabilite de catre seful centrului - la verificarea pe teren a instalatiilor, in vederea stabilirii volumului si programului de lucrari de reparatii si sa faca propuneri de imbunatatire a starii tehnice a instalatiilor; o) sa tina evidenta verificarilor periodice ale echipamentelor si a mijloacelor de protectie, a echipamentelor aflate sub incidenta I.S.C.I.R. si a aparatelor de masura din dotarea laboratorului; p) sa verifice de doua ori pe luna starea utilajelor, a sculelor si a inventarului de protectie din dotarea districtului si a personalului; q) sa faca propuneri pentru planul anual de dotare cu materiale, piese de schimb, scule, aparate de masura si utilaje de incercare si reparare, necesare activitatii; r) sa decida refacerea probelor neconcludente sau completarea volumului de masuratori in cazul obtinerii unor rezultate contradictorii sau in afara limitelor admise. In aceste cazuri seful de laborator avizeaza pe seful centrului de electrificare despre acest lucru; s) sa intocmeasca, anual, impreuna cu dispecerul energetic feroviar sef, tabelele de reglaj al protectiilor si automatizarilor pentru instalatiile de electrificare si sa le supuna spre aprobare sefului ierarhic superior comun; t) sa se informeze, zilnic, la dispecerul energetic feroviar (DEF) asupra declansarilor produse in instalatiile de energoalimentare, sa analizeze functionarea protectiilor la fiecare declansare si sa ia masuri atunci cand constata o functionare anormala a protectiilor prin relee; ART. 34 In lipsa sefului de laborator, atributiile si obligatiile acestuia sunt preluate de catre personalul nominalizat prin decizie scrisa emisa de catre seful centrului de electrificare. SECIUNEA a 5-a Atributiile si obligatiile inginerului si tehnicianului din cadrul laboratorului PRAM-TM ART. 35 Atributiile si obligatiile inginerului si ale tehnicianului din cadrul laboratorului PRAM-TM sunt urmatoarele: a) sa cunoasca starea sistemelor de protectie, comanda - control, automatizari, telemecanica din instalatiile de electrificare aflate in competenta laboratorului; b) sa participe si sa conduca formatiile de masuratori si incercari in baza programului de lucru lunar sau organizarii zilnice a activitatii si sa sesizeze seful laboratorului asupra neregulilor sau dificultatilor intampinate; c) in lipsa sefului de laborator, sa colaboreze cu inginerul de specialitate din centrul de electrificare pentru elaborarea programului anual de lucrari specifice activitatii PRAM-TM; d) sa cunoasca reglementarile in vigoare din domeniu de activitate, sa faca instruirea practica de serviciu a personalului PRAM-TM in legatura cu modificarile aparute in reglementarile in vigoare; e) sa participe la lucrarile de reparatii care se executa la instalatiile de electrificare de catre personalul PRAM-TM si sa consemneze in registrul de control si lucrari, buletinele de incercari emise in urma efectuarii incercarilor si masuratorilor la elementele si echipamentele electrice; f) sa intocmeasca buletine de incercare la toate masuratorile si incercarile la care participa personal si sa verifice saptamanal rezultatele din buletinele de incercare emise la lucrarile la care nu a participat; g) sa participe la remedierea si lichidarea evenimentelor electrice accidentale produse in sistemele de protectie, comanda - control, automatizari si telemecanica din instalatiile de electrificare, sa analizeze cauzele lor potrivit competentei si sa avizeze seful laboratorului in privinta cauzelor si modului de inlaturare a acestora. Cand neregulile constatate nu se pot remedia cu posibilitatile laboratorului, avizeaza seful centrului de electrificare; h) sa urmareasca, sa tina evidenta si sa avizeze seful laboratorului PRAM-TM, in privinta elementelor, echipamentelor si instalatiilor la care nu s-au realizat masuratorile si incercarile planificate. SECIUNEA a 6-a Sarcinile formatiei de circuite secundare

ART. 36 Sarcinile formatiei de circuite secundare sunt urmatoarele: a) sa execute revizia si reglarea periodica a circuitelor secundare din instalatiile de electrificare, pentru care intocmeste buletinul de incercare; b) sa execute reglarea sistemelor de protectie si de automatizare din instalatiile de electrificare numai in baza tabelelor de reglaj de protectie si automatizare a instalatiilor de electrificare; c) sa execute verificarile functionale la sistemele de protectie, comanda control, automatizari, telemecanica din instalatiile de electrificare conform periodicitatii stabilite in reglementarile specifice in vigoare; d) sa sigileze releele si elementele electrice din instalatiile de electrificare la care s-au efectuat operatiile de verificare si reglare; e) sa puna de acord documentatia tehnica a instalatiei cu modificarile introduse cu ocazia lucrarilor de revizie si reglare; i) sa execute verificarea si incercarea cablurilor de comanda - control din instalatiile de electrificare; g) sa pastreze in stare de curatenie si de functionare trusele de masurare si de incercare ale circuitelor secundare. SECIUNEA a 7-a Sarcinile formatiei de verificari si incercari a circuitelor primare ART. 37 Sarcinile formatiei de verificari si incercari a circuitelor primare din instalatiile de electrificare sunt urmatoarele: a) sa execute incercari si masuratori privind starea izolatiei la circuitele primare si la cablurile de energie din instalatiile de electrificare; b) sa execute verificarea prizelor de pamant din instalatiile de electrificare; c) sa execute verificari si incercari ale uleiurilor electroizolante prelevate din echipamentele si aparatele de comutatie ale instalatiilor de electrificare; d) sa tina evidenta echipamentelor si elementelor primare incercate, urmarind evolutia in timp a valorilor masurate; e) sa pastreze in stare de curatenie si de functionare trusele de masurare si de incercare ale circuitelor primare. SECIUNEA a 8-a Sarcinile formatiei de reparare si de incercare ale releelor ART. 38 Sarcinile formatiei de reparare si incercare ale releelor din instalatiile de electrificare sunt urmatoarele: a) sa execute repararea releelor din circuitele secundare ale instalatiilor de electrificare; b) sa execute verificarea si incercarea releelor conform prevederilor din prezentele instructiuni, pentru care emite buletinul de incercare; c) sa tina evidenta releelor reparate intr-un registru special in care se mentioneaza seria si numarul releului, instalatia din care a fost luat, natura si cauza defectului, reparatia efectuata, eventualele modificari, caracteristicile releului dupa reparare, data repararii si numele celui care a efectuat reparatia; d) sa pastreze in stare de curatenie si de functionare trusele de masurare si de incercare ale releelor. SECIUNEA a 9-a Sarcinile formatiei de incercare a mijloacelor de protectie ART. 39 Sarcinile formatiei de incercare a echipamentului de protectie sunt urmatoarele: a) sa execute incercarea electrica a mijloacelor de protectie electroizolante, pentru care emite buletine de incercare; b) sa tina evidenta mijloacelor de protectie verificate intr-un registru special si sa aplice stampila: "Valabil pana la data de ........."; c) sa pastreze in stare de curatenie si de functionare standul de incercare si incaperea laboratorului de incercari. SECIUNEA a 10-a Sarcinile formatiei de metrologie

ART. 40 Sarcinile formatiei de metrologie sunt urmatoarele: a) sa execute verificarea metrologica si repararea aparatelor de masurat din instalatiile de electrificare in conformitate cu reglementarile specifice in vigoare din domeniul metrologiei; b) sa intocmeasca, impreuna cu unitatile beneficiare, programarea la verificarea metrologica a aparatelor de masura; c) sa tina evidenta aparatelor verificate si reparate, aplicand sigiliul si marca de verificare pe aparatele de masura, specificand operatiile efectuate in fisa de evidenta a fiecarui aparat; sa emita buletine de verificare pentru aparatele reparate si verificate; d) sa prezinte la unitatile autorizate aparatele etalon pentru verificare; e) sa propuna la casare aparatele care nu mai pot fi reparate, in conditiile legii; f) activitatea formatiei de metrologie se desfasoara, de regula, la sediul laboratorului PRAM-TM; g) sa intocmeasca documentatia in vederea autorizarii laboratorul de metrologie in care isi desfasoara activitatea, conform reglementarilor in vigoare. SECIUNEA a 11-a Atributiile si obligatiile electromecanicului 1A, electromecanicului specialist, electromecanicului I si II ART. 41 Atributiile si obligatiile electromecanicului 1A, electromecanicului specialist, electromecanicului I si electromecanicului II, pe care le executa pe proprie raspundere, sunt urmatoarele: a) sa execute lucrari la instalatiile de electrificare conform programul de lucru stabilit de seful laboratorului, in conformitate cu prezentele instructiuni, a prevederilor de protectia muncii, de protectia mediului si de aparare impotriva incendiilor; b) sa execute dispozitiile scrise sau verbale ale conducatorilor ierarhici, informand pe seful direct asupra dispozitiei verbale primite si sa tina seama de orice avizare care priveste starea tehnica a instalatiilor de electrificare si siguranta circulatiei; c) sa cunoasca starea SPCCAT aflate in competenta laboratorului, sa depisteze abaterile acestor tipuri de instalatii de la conditiile minime tehnice prevazute in prezentele instructiuni si in instructiunile specifice instalatiilor de electrificare si sa ia masuri de remediere a acestora; d) sa conduca formatia ce-i este incredintata, sa verifice starea personalului, sa faca instructajul de protectie a muncii si de aparare impotriva incendiilor pentru lucrarile pe care le executa si sa distribuie sarcinile si responsabilitatile fiecarui membru din formatie; sa indeplineasca formalitatile prevazute de normele de protectia muncii si apararea impotriva incendiilor, in vederea desfasurarii lucrarii in conditii de siguranta si securitate a formatiei; e) sa verifice, inaintea inceperii efectuarii fiecarei masuratori si incercari electrice, corectitudinea schemei de montare a truselor si aparatelor de masurare; i) in cazul in care, in urma executarii incercarilor si masuratorilor electrice, valorile obtinute sunt in afara limitelor stabilite, sa repete cu atentie incercarile sau masuratorile in cauza. Daca si in acest caz se pastreaza aceleasi valori necorespunzatoare, sa informeze pe seful de laborator PRAM-TM, care va dispune masurile necesare; g) sa emita buletinele de incercare atunci cand este imputernicit sa conduca formatia de lucru care executa masuratorile si incercarile in conformitate cu prevederile de la CAP. V; h) cand este conducator al formatiei de lucru, trebuie sa consemneze in registrul de control si lucrari, lucrarile executate, numarul buletinului de incercare emis pentru fiecare element si echipament electric, starea in care ramane instalatia si, daca este cazul, masurile necesare de luat in continuare; i) sa anunte imediat seful de laborator si DEF in cazul in care este avizat despre producerea unui eveniment electric accidental la instalatiile de electrificare si sa respecte dispozitiile acestora privind deplasarea sa cu formatia de lucru PRAM-TM pentru inlaturarea acestuia; j) sa nu paraseasca locul deranjamentului, fara aprobarea unui organ ierarhic superior, inainte de a se convinge ca instalatiile de electrificare raman in stare normala de functionare; k) sa avizeze imediat DEF si seful de laborator in cazul in care nu poate inlatura deranjamentul; l) la instalatiile fara personal permanent de exploatare cand trebuie sa execute lucrari specifice activitatii laboratorului PRAM-TM si nu este necesar si prezenta personalului de energoalimentare (EA) sau a liniei de contact (LC) pentru admiterea la lucru - in special la instalatia de telemecanizare, acesta executa si/sau supravegheaza manevrarea aparatajului electric pentru efectuarea probelor functionale, numai pe baza aprobarii dispecerului energetic feroviar; m) sa raspunda direct de starea aparatelor, materialelor, sculelor si mijloacelor de protectie necesare executarii lucrarilor; dupa terminarea lucrarii, sa asigure strangerea aparatelor si materialelor si curatarea locului de munca.

CAP. V CONDITII TEHNICE MINIME PENTRU FUNCTIONAREA NORMALA A RELEELOR SECIUNEA 1 Caracteristici comune tuturor tipurilor de relee ART. 42 Caracteristicile comune tuturor tipurilor de relee sunt urmatoarele: a) capacitatea de comutare - reprezinta valoarea maxima a intensitatii curentului electric care poate fi suportata de catre contactele releului, dupa un numar stabilit de comutari, fara a suferi uzuri anormale. Principalii factori care influenteaza capacitatea de comutare a releelor sunt: - presiunea de contact; - cursa si viteza contactului mobil; - materialul si forma contactului; - natura circuitului in care se efectueaza comutarea; - felul si valoarea tensiunii din circuitul in care se efectueaza comutarea. b) coeficientul de revenire k(r) - reprezinta raportul dintre valoarea parametrului de intrare la care releul revine in starea initiala X(r) si valoarea parametrului de intrare la care se produce actionarea X(a): *T* X(r) k(r) = ---- X(a) *ST* c) consumul propriu - reprezinta puterea absorbita pentru valori nominale si cu armatura atrasa. Un releu este cu atat mai bun, cu cat are un consum propriu mai mic. d) precizia releului - reprezinta diferenta dintre valoarea parametrului de intrare la care se produce actionarea releului [X(a)] si valoarea parametrului electric de intrare pentru care releul este reglat sa actioneze [X(m)]. Precizia de functionare a releului este cu atat mai mare cu cat eroarea releului (epsilon), exprimata in procente, este mai mica: *T* X(a) - X(m) epsilon(%) = ----------- x 100 X(m) *ST* Precizia releelor poate scadea in timp din cauza: - frecarii axelor; - variatiilor de temperatura; - modificarii frecventei tensiunii de alimentare; - variatiei tensiunii sau curentului de alimentare. Actionarea selectiva a protectiilor este determinata de precizia releelor. e) durata de actionare - reprezinta timpul scurs din momentul in care releul a receptionat (prin intermediul elementului sensibil) o variatie a parametrului de intrare, capabila sa produca actionarea si momentul in care elementul de executie actioneaza. In afara cazurilor in care releele sunt construite special pentru a functiona cu o anumita temporizare, durata de actionare trebuie sa fie cat mai mica. SECIUNEA a 2-a Conditii tehnice minime comune tuturor tipurilor de relee ART. 43 Conditiile tehnice minime comune pe care trebuie sa le indeplineasca in exploatare toate tipurile de relee sunt urmatoarele: a) izolatia releelor fata de masa trebuie sa reziste la tensiunea de 2500 V(cc.), aplicata timp de 1 minut;

b) rezistenta de izolatie intre contacte, bobina si masa releului, respectiv intre contacte si bobina, masurata cu megohmmetrul de 1000 V timp de 1 minut, trebuie sa fie mai mare de 10 MOhm; c) partile mobile ale releelor nu trebuie sa fie blocate; d) suprafetele de contact nu trebuie sa fie corodate, iar la releele de inductie suprafetele discului si ale polilor trebuie sa fie curate; e) piulitele si suruburile de fixare a circuitelor magnetice trebuie sa fie bine stranse; f) spirele resorturilor antagoniste nu trebuie sa se atinga intre ele in nici una din pozitiile pe care resortul le poate ocupa; g) contactele fixe trebuie sa fie atinse simultan de contactele mobile; h) echipajul mobil al releului nu trebuie sa atinga partile fixe; este necesar ca el sa aiba o miscare lina, iar intrefierul sa fie reglat in limitele indicate de producator; i) suprafetele prismei de oscilatie a armaturii magnetice si locasul acesteia trebuie sa fie perfect netede. Suprafetele de asezare a armaturii si miezului nu trebuie sa prezinte proeminente sau curburi; j) releul nu trebuie sa prezinte vibratii, iar dispozitivele de amortizare a acestora sa fie in stare buna; k) releul trebuie sa corespunda tipului si caracteristicilor indicate in proiect; l) releele trebuie sa respecte conditiile din normativele tehnice in vigoare si pe cele indicate de fabricant; SECIUNEA a 3-a Conditii tehnice specifice fiecarui tip de releu .1. Relee intermediare ART. 44 Releele intermediare, indiferent de tipul constructiv, trebuie sa indeplineasca pe langa conditiile tehnice de la art. 43 si urmatoarele conditii tehnice minime specifice: a) rezistentele ohmice ale bobinelor nu trebuie sa difere cu mai mult de 10% (15%) fata de valoarea indicata de fabricant, in functie de tipul releului; b) tensiunea minima de actionare trebuie sa fie cuprinsa intre (0,68-0,8) U(n), in functie de tipul releului. Nu se admit valori mai mici decat U(min. act.), deoarece releul ar putea functiona in cazul in care ar primi o tensiune redusa prin inscrierea cu bobinele altor relee sau aparate, iar valori prea mari de actionare pot face ca releul sa nu functioneze daca bobina este inseriata cu bobina unui releu de semnalizare de curent. Pentru releele intermediare din lantul de protectie, tensiunea minima de actionare trebuie sa fie 0,75 U(n); c) contactele cu defecte (perlari, pierderea elasticitatii, dezlipirea pieselor de contact etc.) trebuie sa fie inlocuite cu alte contacte corespunzatoare; d) intensitatea curentului electric din circuitul in care se gasesc contactele releului nu trebuie sa fie mai mare decat capacitatea de comutare indicata de fabricant. .2. Relee de semnalizare ART. 45 Releele de semnalizare, indiferent de tipul constructiv, trebuie sa indeplineasca pe langa conditiile tehnice de la art. 43 si urmatoarele conditii tehnice minime specifice: a) rezistentele ohmice ale bobinelor nu trebuie sa difere cu mai mult de 10% fata de valoarea indicata de fabricant; b) tensiunea minima de actionare nu trebuie sa depaseasca valoarea indicata de fabricant [0,65 U(n); 0,75 U(n)], in functie de tipul releului; c) curentul minim de actionare trebuie sa fie de 0,75 I(n), pentru releele de semnalizare tip serie; d) clapeta de semnalizare trebuie sa se miste usor, fara frecari, nu trebuie sa ramana agatata, resortul antagonist nu trebuie sa fie sarit, iar la caderea clapetei contactele trebuie sa se inchida corespunzator. .3. Relee de curent si tensiune ART. 46 Releele de curent si tensiune, indiferent de tipul constructiv, trebuie sa indeplineasca pe langa conditiile tehnice de la art. 43 si urmatoarele conditii tehnice minime specifice: a) domeniul de reglaj al releelor de curent cu bobinele legate in serie este de (0,25 - 0,5) I(n), iar al celor cu bobinele legate in paralel este de (0,5 - 1) I(n), unde I(n) este curentul nominal al releului; b) domeniul de reglaj al releelor de tensiune este de (0,25 - 1) U(n), unde U(n) este tensiunea nominala a releului; c) releul de curent sau tensiune se considera corespunzator daca actioneaza la o valoare care sa nu difere cu mai mult de 5% fata de valoarea indicata pe scala. Eroarea admisa fata de media a cinci incercari este de maximum 3% fata de valoarea indicata pe scala; d) contactele releelor de curent si de tensiune maxima trebuie sa ramana ferm inchise, fara vibratii sau

intreruperi, la o crestere a curentului cu 15% peste valoarea reglata la releele de curent sau o crestere a tensiunii cu 20% peste valoarea reglata la releele de tensiune; e) coeficientul de revenire la releele maximale de curent si maximale de tensiune trebuie sa fie cuprins intre 0,85 - 0,92, iar pentru releele minimale de curent si minimale de tensiune sa fie cuprins intre 1,1 - 1,25; f) valoarea de actionare a unui releu de curent sau tensiune, in schema de protectie sau de automatizare, se fixeaza prin masurare, fiind interzis sa se faca pe baza gradatiilor scalei; g) releul de curent trebuie sa aiba lamelele contactului fix destul de elastice pentru ca la un soc de curent [2I(reglat)] contactele sa nu ramana blocate. .4. Relee de timp ART. 47 Releele de timp, indiferent de tipul constructiv, trebuie sa indeplineasca pe langa conditiile tehnice de la art. 43 si urmatoarele conditii tehnice minime specifice: a) abaterile releelor de timp fata de etalonarea scalei de reglaj nu trebuie sa depaseasca valorile indicate de fabricant, iar temporizarea masurata la 0,75 U(n) nu trebuie sa difere de cea la U(n), pentru toate valorile de pe scala; b) mecanismul de ceasornic trebuie sa aiba mersul uniform, iar piesele ce se rotesc liber sa nu aiba frecari; c) spirele arcului nu trebuie sa fie in acelasi plan si sa se atinga una de alta; d) releele electronice de timp trebuie sa corespunda conditiilor tehnice indicate de fabricant. .5. Relee termice ART. 48 (1) Releele termice sunt utilizate pentru protectia impotriva suprasarcinilor si functioneaza impreuna sau separat cu releele electromagnetice pentru protectia motoarelor electrice. (2) Atat elementele electromagnetice cat si releele termice sunt inglobate in constructia intreruptoarelor automate sau a contactoarelor. ART. 49 Releele termice, indiferent de tipul constructiv, trebuie sa indeplineasca pe langa conditiile tehnice de la art. 43 si urmatoarele conditii tehnice minime specifice: a) la un curent de I >= 1,05 I(regl), releul nu trebuie sa actioneze; b) la un curent de I >= 1,2 I(regl), releul trebuie sa actioneze in timp de 1 ora; c) la un curent de I >= 1,5 I(regl), releul trebuie sa actioneze in timp de 2 minute; d) la un curent de I = 6 I(regl), releul trebuie sa actioneze in timp de maxim 2 secunde pentru motoarele cu pornire normala si in timp de maxim 5 secunde pentru motoarele cu pornire grea [unde I(regl) este curent reglat]. .6. Relee de gaze ART. 50 Releele de gaze, indiferent de tipul constructiv, trebuie sa indeplineasca pe langa conditiile tehnice de la art. 43 si urmatoarele conditii tehnice minime specifice: a) releul se monteaza cu sageata indicatoare de pe capac orientata spre conservator, in sensul fluxului de ulei in momentul actionarii; b) tevile de racord ale releului trebuie sa fie inclinate fata de orizontala cu 2 - 3 in sensul urcarii gazelor spre conservator; c) materialele din care sunt confectionate vizoarele nu trebuie sa fie deteriorate si trebuie sa fie transparente; d) toate suruburile si piulitele releului trebuie sa fie bine stranse; e) nu se admit scurgeri de ulei la imbinari, borne, vizoare, busoane, la butonul de verificare si la ventilul de aerisire; f) diametrul interior al garniturilor noi de la flanse trebuie sa fie cu 5 mm mai mare decat diametrul interior al flansei; g) cutia de borne trebuie sa aiba: - garnitura capacului in stare buna si sa asigure o buna etansare; - interiorul curat, fara urme de ulei sau apa; - orificiul de scurgere a apei de condens de pe fundul cutiei neobturat; - piesele izolate ale bornelor - curate si fara fisuri; - mansonul de etansare cu presgarnitura la intrarea cablului de conexiune in cutie - bine strans; - cablul de conexiune sa aiba sensul de coborare de la mansonul de etansare pe o portiune suficienta pentru a nu permite prelingerea apei de ploaie pe cablu in interiorul cutiei de borne; - capetele cablului la bornele din cutie cu contacte bune;

- bornele "plus" ale cablului - legate la electrozii contactului cu mercur care, in pozitia de repaus (normala), sunt scufundati in mercur. .7. Alte tipuri de relee ART. 51 Releele speciale - relee de distanta, di/dt, diferentiale, directionale - trebuie sa respecte, pe langa conditiile tehnice de la art. 43 si conditiile tehnice minime fixate de fabricant. .8. Dispozitivul RAR tip CFR ART. 52 Dispozitivul RAR tip CFR, utilizat in substatiile de tractiune electrica feroviara pentru reanclansarea fiderilor de alimentare de 27,5 KV, trebuie sa indeplineasca urmatoarele caracteristici tehnice: a) tensiunea nominala de 48 Vcc trebuie sa fie bine filtrata; b) limitele de variatie a tensiunii de alimentare: 43-56 Vcc; c) consumul mediu: 5 W; d) pauza de RAR, reglabila continuu in intervalul: 5-20 secunde; e) pauza de blocaj a dispozitivului, reglabila continuu in intervalul: 30-80 secunde; i) precizia timpilor reglati: 5%; g) lampile de semnalizare montate pe panoul frontal indica prin aprinderea lor urmatoarele: - lampa verde "Tensiune stabilizata" indica existenta tensiunii stabilizate de 43 Vcc; - lampa rosie "AVARIE" indica actionarea protectiei proprii a dispozitivului (determinata de existenta unui defect intern); - lampa albastra "TEST" indica emiterea unui impuls de reanclansare in urma simularii impulsului de pornire; - lampa galbena "BLOCARE" indica blocarea dispozitivului in timpul pauzei de blocaj. CAP. VI LUCRARILE EXECUTATE DE PERSONALUL PRAM-TM SECIUNEA 1 Clasificarea si definirea lucrarilor PRAM-TM ART. 53 Mentinerea instalatiilor de electrificare la conditiile tehnice minime de functionare se face prin urmatoarele categorii de lucrari: a) Revizie tehnica (RT); b) Reparatii curente (RC); c) Reparatii capitale (RK) si modernizari; d) Reparatii si interventii accidentale (RIA). ART. 54 Verificarile, incercarile si masuratorile efectuate asupra echipamentelor si instalatiilor electrice feroviare se fac pe baza fiselor de verificare tehnica (FVT) prevazute in anexele nr. 5-22 la prezentele instructiuni. ART. 55 In cadrul fiecarei categorii de lucrari PRAM-TM se stabileste un volum de incercari, masuratori si verificari, atat pentru circuitele secundare, cat si pentru circuitele si echipamentele primare deservite de acestea. ART. 56 Rezultatele obtinute la masuratorile si verificarile prevazute trebuie sa fie consemnate in buletinele de incercari in care trebuie sa se stabileasca daca rezultatele se incadreaza in limitele admisibile pentru fiecare proba in parte. Concluziile asupra rezultatelor obtinute trebuie sa fie stabilite de catre seful de lucrare care semneaza buletinul de verificari. ART. 57 In cazul in care, in urma executarii incercarilor si masuratorilor, se obtin valori situate in afara limitelor prescrise, aceste incercari sau masuratori se repeta cu atentie, dupa care se emite buletinul de incercare. ART. 58 (1) Buletinele de incercari trebuie sa fie clar formulate si cu precizari asupra tipului de aparate de masura folosite. (2) Se recomanda ca incercarile periodice sa fie repetate in aceleasi conditii si cu aceleasi tipuri de aparate. (3) Buletinele trebuie sa contina toate informatiile necesare pentru reproductibilitatea probelor in conditii tehnice si climatice necesare.

ART. 59 Buletinele tipizate pentru tipurile de incercari sunt cele prevazute in anexele nr. 23-45 la prezentele instructiuni. ART. 60 In instalatiile de electrificare la care se fac masuratori si incercari de catre mai multe formatii PRAM - formatii PRAM proprii si ale altor laboratoare autorizate cu care s-a contractat numai o parte din lucrari, decizia de punere in functiune a instalatiei respective se ia de catre conducerea tehnica a centrului de electrificare, numai dupa verificarea tuturor buletinelor emise si a inscrierilor corespunzatoare probelor efectuate din Registrul de control si lucrari. ART. 61 In caz de dubii sau rezultate contradictorii, se poate decide refacerea probelor neconcludente sau completarea volumului de probe cu alte masuratori si incercari, solicitandu-se pentru aceasta si participarea furnizorului de energie electrica sau a altor specialisti. ART. 62 (1) In cazul in care valorile masuratorilor sunt in afara limitelor prescrise, iar retragerea din exploatare a instalatiei sau a echipamentului ar afecta circulatia trenurilor, decizia asupra redarii in exploatare, de durata sau pe un interval de proba, se ia in urma analizei rezultatelor masuratorilor in ansamblu de catre conducerea tehnica a centrului de electrificare si cu aprobarea conducerii tehnice superioare. (2) Decizia se ia pe baza unei note justificative care trebuie sa cuprinda si masurile necesare pentru a aduce echipamentul sau instalatia la conditiile tehnice minime de functionare, in termenul cel mai scurt. SECIUNEA a 2-a Verificari, incercari si masuratori in circuitele secundare ART. 63 (1) Lucrarile de verificari, incercari si masuratori la circuitele secundare se efectueaza simultan cu lucrarile la circuitele primare de care depind. (2) In cazuri accidentale (refuz sau functionari incorecte ale sistemelor de protectie, comanda - control, automatizari si telemecanica din instalatiile de electrificare) se pot executa lucrari la circuitele secundare independent de circuitele primare, numai daca la efectuarea probelor functionale nu sunt afectate prin manevre si circuitele primare de care depind. ART. 64 Se recomanda ca, in cadrul verificarii interactiunii elementelor componente ale schemei de protectie si automatizare sa se incerce si declansarea efectiva a intrerupatoarelor aferente. ART. 65 Prin executarea lucrarilor de verificari, incercari si masuratori in circuitele secundare se urmareste confirmarea urmatoarelor aspecte: a) Corectitudinea functionarii releelor si a celorlalte elemente de automatizare la valorile reglate; b) Corectitudinea conexiunilor care leaga intre ele diferitele elemente componente ale unei scheme de protectie si de automatizare; c) Corectitudinea alimentarii cu marimile de masura controlate si cu tensiune operativa; d) Raspunsul corect al elementelor de executie la comenzile primite. ART. 66 Verificarea unei instalatii de circuite secundare trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele verificari: a) Verificari preliminare - se fac la PIF si RK: - Se verifica corespondenta dintre aparatajul primar montat si proiectul de executie a instalatiei aferente de automatizare; - Se verifica corectitudinea marcajelor dulapurilor, panourilor, aparatelor, releelor, cablurilor si conductoarelor. b) Verificari mecanice - se fac la PIF, RT, RC si RK: - starea generala si integritatea elementelor componente; - modul de fixare si prindere a elementelor componente pe stelaje, in dulapuri, pe panouri etc; - etanseitatea cutiilor si dulapurilor metalice care contin elementele; - starea conexiunilor la instalatia de legare la pamant a tuturor elementelor care fac obiectul verificarii, precum si a panourilor, stelajelor si dulapurilor in care sunt montate. c) Verificarea elementelor componente - se face la PIF, RT, RC si RK: - verificarea generala; - revizia, repararea si reglarea la parametrii stabiliti; - masuratori si incercari ale izolatiei; - verificari specifice functionale.

d) Verificarea si incercarea izolatiei circuitelor separat si/sau pe ansamblu - se face la PIF, RT, RC si RK; e) Verificarea interactiunii elementelor componente din cadrul schemei, urmarind actionarea efectiva a elementelor comandate din circuitele primare - se face la PIF, RT, RC si RK; f) Verificarea functionarii protectiei de curent prin injectie de curent primar si, daca e cazul, a alimentarii cu tensiune a circuitelor de tensiune, cu declansarea efectiva a intreruptoarelor - se face la PIF, RT, RC, RK si RIA. SECIUNEA a 3-a Verificarea releelor .1. Necesitatea verificarii releelor ART. 67 (1) Pentru a avea o exploatare sigura si eficienta a releelor, este necesar ca la punerea in functiune (PIF) si apoi periodic in exploatare, acestea sa fie supuse unor operatii de verificare. Aceste verificari trebuie sa fie complete, sa ofere garantia functionarii sigure si corecte in conditiile concrete ale exploatarii. (2) Nerespectarea conditiilor de verificare, precum si executarea unor reglaje incomplete, in afara unei functionari nesigure, poate genera avarii si accidente in instalatiile de electrificare. ART. 68 (1) Verificarile in exploatare ale releelor pot fi programate sau neprogramate - accidentale. (2) Verificarile programate ale releelor se executa odata cu lucrarile programate la restul aparatelor din celula sau echipamentul respectiv. (3) Verificarile accidentale se executa in cazul unui refuz in functionare sau a unei functionari incorecte. .2. Verificari comune executate asupra tuturor releelor ART. 69 (1) Verificarile comune care trebuie efectuate la punerea in functiune si in exploatare pentru toate tipurile de relee sunt urmatoarele: a) verificarea generala a releelor, care consta in efectuarea urmatoarelor operatii: - verificarea corespondentei tipului si caracteristicilor releului montat, cu datele din proiect; - verificarea vizuala a existentei sau inexistentei unor deteriorari ale partii mecanice sau electrice. O verificare generala minutioasa poate pune in evidenta diverse defecte ale releelor. b) verificarea mecanica, care consta in efectuarea urmatoarelor operatii: - verificarea partile mecanice ale releului, care trebuie sa functioneze corespunzator, fara frecari, sa nu existe jocuri nepermise ale pieselor aflate in miscare, suruburi slabite, legaturi nesigure; - verificarea functionarii corecte a mecanismelor de ceasornic din componenta releelor de timp; - verificarea starii contactelor, a axelor si a lagarelor; - verificarea existentei tuturor pieselor sistemului magnetic si a resorturilor antagoniste; - verificarea starii capacului, a etanseitatii si curateniei acestuia; - verificarea integritatii sigiliilor sau plumburilor existente pe releu la terminarea verificarilor. c) revizia, repararea si reglarea mecanica, care consta in efectuarea urmatoarelor operatii: - verificarea functionarii echipajului mobil; - rectificarea ax - lagar; - slefuirea contactelor; - demontarea echipajului mobil, curatirea pieselor si reglarea jocurilor; - demontarea, curatirea si slefuirea armaturilor mobile; - ajustarea cu pila a danturii mecanismului de ceasornic al releelor de timp; - schimbarea gradatiei scalei; - reglajul functionarii mecanice. d) masuratori si probe mecanice, care consta in efectuarea urmatoarelor operatii: - masurarea presiunii de contact; - efectuarea probei de functionare lina si continua a mecanismului de ceasornic; - masurarea tolerantelor dispozitivelor si inlaturarea jocurilor peste limita. e) verificarea izolatiei, care consta in efectuarea urmatoarelor operatii: - masurarea rezistentei de izolatie; Se executa cu megohmmetrul inductor de 1000 V. Se aplica tensiunea, succesiv intre carcasa si contacte, intre carcasa si bobina si intre bobina si contacte. Releul se considera corespunzator, daca dupa un minut de la aplicarea tensiunii, rezistenta de izolatie este mai mare de 10 MOhm. - incercarea izolatiei cu tensiune alternativa marita. Se executa cu ajutorul trusei tip TCS - 2 sau cu megohmmetrul inductor de 2500 V. Releul care se verifica

trebuie sa suporte tensiunea aplicata timp de 1 minut. Releul se considera corespunzator, daca in timpul probei nu se constata strapungeri, scantei sau efluvii. (2) Dupa incercarea izolatiei cu tensiune alternativa marita, se executa o noua masurare a rezistentei de izolatie, pentru a determina eventualele slabiri ale izolatiei ca urmare a incercarii cu tensiune marita. .3. Verificari specifice executate asupra fiecarui tip de releu ART. 70 (1) Aceste verificari au caracter special si se executa asupra fiecarui releu in parte si care tin cont de tipul, destinatia si caracteristicile releului respectiv. (2) Aceste verificari constau in efectuarea urmatoarelor operatii: a) verificarea generala a modului de functionare a releului; b) fixarea si verificarea valorilor de reglaj ale releului. ART. 71 (1) In cadrul verificarii generale a modului de functionare a releului se urmareste functionarea acestuia in diverse situatii si pentru diferite puncte de reglaj astfel alese, incat sa ofere garantia unei functionari corespunzatoare a releului in oricare din situatiile reale ale exploatarii. (2) De asemenea se executa diverse masuratori care trebuie sa verifice respectarea principalelor caracteristici tehnice din prospecte. ART. 72 Prin fixarea si verificarea valorilor de reglaj, releul devine apt de a functiona in cadrul schemei de protectie sau automatizare din care face parte. .3.1. Verificari specifice releelor intermediare ART. 73 (1) Dupa ce s-au efectuat verificarile prevazute la art. 69, se vor efectua verificarile specifice, respectiv verificarea generala a modului de functionare. (2) Aceasta verificare consta in efectuarea urmatoarelor operatii: - masurarea rezistentei ohmice a bobinei de actionare; se executa cu puntea Wheatstone, Thomson sau alte metode. Valoarea masurata trebuie sa fie egala sau sa difere foarte putin (10%) de valoarea din fabrica. - masurarea tensiunii minime de actionare si a tensiunii de revenire; se executa cu o trusa de curent-tensiune modificata. Cand nu se cunoaste tensiunea minima de actionare a unui releu, se adopta U(min) = (0,7-0,8) U(n). Valori de actionare mai mici decat U(min) actionare nu pot fi admise, deoarece releul ar putea sa functioneze in cazul cand ar primi o tensiune redusa prin inscrierea cu bobinele altor relee sau aparate. Valori de actionare prea mari pot face ca releul sa nu lucreze daca bobina sa este inseriata cu bobina unui releu de semnalizare de curent, situatie intalnita frecvent in schemele de protectie si automatizare. Daca in urma verificarii tensiunii minime de actionare, se determina valori diferite fata de cele stabilite de fabricant, se actioneaza, daca este posibil, asupra resoartelor antagoniste. .3.2. Verificari specifice ale releelor de semnalizare ART. 74 (1) Dupa ce s-au efectuat verificarile prevazute la art. 69, se efectueaza verificarile specifice, respectiv verificarea generala a modului de functionare. (2) Aceasta verificare consta in efectuarea urmatoarelor operatii: - masurarea rezistentei ohmice a bobinelor de actionare; se executa la fel ca la releele intermediare; - masurarea tensiunii sau a curentului minim de actionare; se executa cu o trusa de curent-tensiune modificata; Verificarea se face cu capacul pus la releu, pentru a avea certitudinea ca acesta nu impiedica corecta functionare a clapetei. Pentru releele de semnalizare de tensiune, tensiunea minima de actionare este cuprinsa intre (0,65 - 0,75) U(n), iar pentru releele de semnalizare de curent, curentul minim de actionare este de 0,75 I(n). Daca in urma verificarii tensiunii minime de actionare sau a curentului minim de actionare se determina valori diferite fata de cele stabilite de fabricant, se actioneaza asupra resoartelor antagoniste. .3.3. Verificari specifice ale releelor de curent si de tensiune ART. 75 (1) Dupa ce s-au efectuat verificarile prevazute la art. 69, se efectueaza verificarile specifice, care consta in efectuarea urmatoarelor operatii: a) verificarea generala a modului de functionare, consta in: - verificarea corectei etalonari a scalei de reglaj care se face prin determinarea valorilor de actionare si de

revenire pentru fiecare punct al scalei de reglaj si calcularea coeficientului de revenire pentru fiecare punct al scalei; - verificarea coeficientului de revenire si a abaterilor de etalonare a scalei de reglaj; releul se considera corespunzator cand coeficientul de revenire si abaterile de etalonare a scalei de reglaj nu depasesc valorile stabilite la conditiile tehnice minime. b) fixarea si verificarea valorii de reglaj - se efectueaza numai prin masurare - media a trei incercari - si este valoarea stabilita in tabelul de reglaj al protectiilor si automatizarilor; se interzice fixarea valorii de reglaj pe baza gradatiei scalei. c) verificarea elasticitatii contactelor de la releele de curent - se efectueaza prin aplicarea unui curent de soc egal cu 2 x I(reglat). La aceasta incercare contactele nu trebuie sa ramana blocate. (2) Aceste verificari se executa cu ajutorul trusei de curent-tensiune, ampermetru sau voltmetru de clasa de precizie 0,5. La fiecare verificare a releului de curent sau de tensiune, se aplica un curent sau o tensiune cu 15-20% peste valoarea reglata, pentru a se constata daca contactul ramane ferm inchis, fara vibratii sau intreruperi. .3.4. Verificari specifice releelor de timp ART. 76 Dupa ce s-au efectuat verificarile prevazute la art. 69, se efectueaza urmatoarele verificarile specifice: a) verificarea generala a modului de actionare, consta in: - masurarea rezistentei ohmice a bobinei de actionare; se executa cu ajutorul unei punti de rezistente ohmice corespunzatoare. Valoarea masurata nu trebuie sa difere de cea indicata de producator. - verificarea etalonarii corecte a scalei de reglaj; se executa utilizand: trusa de curent-tensiune, un voltmetru de curent continuu si un cronometru. In functie de gama de temporizare a releului verificat, abaterile la verificarea etalonarii scalei de reglaj nu trebuie sa depaseasca valorile stabilite de fabricant. - verificarea actionarii corecte a releului la tensiunea minima admisibila de functionare de 0,75 U(n); se executa in mod asemanator verificarii acestuia la tensiunea nominala cu mentiunea ca alimentarea bobinei se face la tensiunea de 0,75 U(n) si trebuie ca temporizarea masurata la aceasta tensiune sa nu difere de cea obtinuta la U(n) pentru acelasi punct de pe scala pentru ca releul sa fie considerat corespunzator. b) fixarea si verificarea valorii de reglaj; se executa prin masurare - incercarea a trei determinari, iar valoarea fixata este valoarea stabilita in tabelul de reglaj al protectiilor si automatizarilor. .3.5. Verificari specifice ale releelor de gaze (Bucholtz) ART. 77 Dupa ce s-au efectuat verificarile prevazute la art. 69, se efectueaza urmatoarele verificarile specifice: a) verificarea generala a modului de functionare, care consta in: - verificarea etanseitatii releului in laborator; Se face intai verificarea etanseitatii pentru fiecare flotor in parte din interiorul releului si apoi se face verificarea etanseitatii releului asamblat. Verificarea etanseitatii flotoarelor se face prin introducerea fiecarui flotor timp de 48 ore, in ulei incalzit la 70 - 90C, dupa care, prin cantarire sau scuturand usor flotorul, se apreciaza daca a intrat ulei in flotor. Verificarea etanseitatii releului asamblat se face prin montarea la una din flansele de racord a releului o flansa oarba prevazuta cu garnitura si la cealalta flansa o teava lunga de 3 m, care sa fie prevazuta la partea superioara cu o palnie pentru turnarea uleiului. Dupa turnarea uleiului, se evacueaza aerul din releu prin robinetul de aerisire si se sterge releul cu o carpa curata pentru a avea o suprafata uscata. Dupa 24 de ore de la umplere nu trebuie sa apara urme de ulei la imbinarile dintre flanse si releu, la bornele terminale, la vizoare, la busonul inferior si la robinetul de aerisire. - verificarea contactelor releului; Verificarea se face pentru fiecare contact in parte. Pentru verificare se monteaza pe fiecare pereche de contacte un buzer alimentat de la o baterie de 4,5 V in serie cu fiecare din cele 2 perechi de borne. Apoi se pompeaza incet aer prin robinetul de aerisire, cu o pompa de mana, flotorul superior coboara si buzerul montat pe bornele de semnalizare suna. Daca se pompeaza cu socuri repetate trebuie sa se inchida si circuitul buzerului montat pe bornele de declansare. La releele de gaze prevazute cu tija de declansare, pentru verificare se apasa pe aceasta. - verificarea si reglarea sensibilitatii releelor de gaze pentru declansare la actiunea jetului de gaze; Aceasta verificare se face de catre fabricant sau in laboratorul PRAM-TM. La un releu de gaze corespunzator, trebuie ca jetul sa fie reglat in gama de viteza: 0,5 - 1,5 m/s. Releele de gaze nu se regleaza sub viteza de 0,5 m/s pentru a se evita actionari neselective care pot aparea datorita fluxurilor puternice de ulei ejaculate catre conservator, ca urmare a curentilor mari prin transformator la defecte exterioare. Verificarea sensibilitatii la viteza jetului de ulei, pentru releele de la transformatoarele de putere mare dupa reparatii, se executa pe un dispozitiv cu ajutorul caruia se pot realiza viteze variabile. Cresterea vitezei

uleiului, pana la valoarea dorita, trebuie sa se efectueze rapid in timp de 0,2 - 0,5 secunde. La releele cu paleta gradata se verifica viteza de actionare marcata folosindu-se de un debitmetru. b) Verificarea actionarii releului pe treapta de semnalizare si pe treapta de declansare. Fiind o proba finala se face la punerea in functiune si periodic montat pe transformator, odata cu verificarile efectuate la celelalte relee si protectii ale transformatorului. Se executa prin actionarea directa asupra butonului prevazut in acest scop. .3.6. Verificari specifice ale releelor complexe (distanta tip RMZ 310, RD35, RICS si directional tip RDc-3) ART. 78 Verificarile releelor complexe se efectueaza in laboratoarele PRAM sau pe teren prin demontarea acestora de pe panoul de circuite secundare. ART. 79 Dupa ce s-au efectuat verificarile prevazute la art. 69, se efectueaza urmatoarele verificarile specifice fiecarui tip de releu complex: a) verificarea generala a modului de functionare consta in: - determinarea diagramei de actionare pentru fiecare impedanta de referinta; Diagrama trasata nu trebuie sa difere cu mai mult de 5% fata de cea a fabricantului sau la punere in functie; - determinarea caracteristicii volt-amper pentru unghiul de sensibilitate maxima; Se determina tensiunea minima de actionare a releului pentru un anumit curent dat. La releul directional, tensiunea minima de actionare la unghiul de sensibilitate maxima si curent nominal trebuie sa fie de maximum 0,2 V. La releul RMZ 310, limita de functionare pentru o tensiune nula este de 0,2 I(n). - verificarea functionarii releului de distanta, alimentat numai cu tensiune sau numai cu curent; - verificarea neactionarii releului directional, alimentat numai cu tensiune sau numai cu curent; - determinarea timpului de raspuns (durata de actionare) al releului. Timpul de raspuns trebuie sa fie mai mic de 0,05 secunde pentru ca releul sa fie considerat corespunzator. - verificarea actionarii releului atunci cand tensiunea continua variaza in limitele (0,7 - 1,2) U(n). b) fixarea reglajelor si verificarea caracteristicii de actionare; dupa ce s-au fixat valorile de reglaj conform tabelului de reglaj, se determina diagrama de functionare. Releul se considera corespunzator daca diagrama de actionare difera cu cel mult 5% fata de diagrama determinata de fabricant sau de la PIF. .3.7. Verificari specifice ale releelor de distanta tip D113 si D114 ART. 80 Verificarile releelor complexe se efectueaza in laboratoarele PRAM sau pe teren prin demontarea acestora de pe panoul de circuite secundare. ART. 81 Dupa ce s-au efectuat verificarile prevazute la art. 69, se efectueaza urmatoarele verificarile specifice fiecarui tip de releu: a) verificarea generala a modului de functionare consta in: - verificarea elementelor de demaraj la minima impedanta ZM(R), ZM(S), ZM(T). In cadrul acestei probe se ridica caracteristica de actionare a elementelor de demaraj si se verifica daca tensiunea minima (de fapt impedanta minima) la care lucreaza acestea se incadreaza in valorile admisibile ale erorii. Se utilizeaza trusa de curent si tensiune, cosfimetru, decalorul monofazat de unghi si un transformator coborator de tensiune de 3 x 380 V/3 x 100 V. - verificarea elementului de curent homopolar; Se executa ca la un releu de curent obisnuit cu ajutorul trusei de curent si tensiune. In acest caz valoarea coeficientului de revenire trebuie sa fie mai mare sau cel putin egal cu 0,85. - fixarea temporizarilor si verificarea elementului de timp; Se executa cu ajutorul trusei de curent si tensiune si a unui cronometru. Temporizarea treptei I nu se regleaza. Fixarea temporizarii pentru treptele a II-a, a III-a si a IV-a se face actionand asupra tamburelor elementului de timp. Verificarea temporizarilor fixate se executa ca la un releu de timp obisnuit, dupa ce in prealabil s-a fixat un curent suficient de mare pentru a asigura demarajul. - verificarea elementului de masurare a impedantei de defect; Se utilizeaza trusa de curent si tensiune, cosfimetru, decalorul monofazat de unghi, un transformator coborator de tensiune de 3 x 380 V/3 x 100 V si un cronometru. - verificarea elementului directional; Se utilizeaza trusa de curent si tensiune, cosfimetru, decalorul monofazat de unghi si un transformator coborator de tensiune de 3 x 380 V/3 x 100 V.

- verificarea elementelor pentru blocajul la pendulatii; Se utilizeaza trusa de curent si tensiune, cosfimetru, decalorul monofazat de unghi si un transformator coborator de tensiune de 3 x 380 V/3 x 100 V. b. fixarea si verificarea valorilor de reglaj ale releului; Se executa cele prezentate la punctul a) conform valorilor stabilite in tabelul de reglaj al protectiilor si automatizarilor. .3.8. Verificari specifice ale releului complex di/dt ART. 82 (1) Dupa ce s-au efectuat verificarile prevazute la art. 69, se efectueaza verificarile specifice; verificari se executa cu releul montat in instalatia de circuite secundare, instalatia primara aferenta fiind scoasa de sub tensiune si legata la pamant. (2) Aceste verificari constau in: a) se verifica alimentarea in curent continuu a aparatului: intre borna nr. 1 si borna nr. 7 trebuie sa avem tensiunea de +48 Vcc; b) verificarea blocului inhibitor: - se fixeaza curentul la 2 A efectiv; - se fixeaza butonul inhibitorului la minim - extrem stanga si rotind butonul "COEFICIENT DEFORMARE" trebuie sa se constate ca pentru valori mai mici decat unitatea (0,6 - 1), aparatul emite impuls de declansare, iar pentru valori mai mari decat unitatea (1 - 1,1), aparatul nu emite impuls de declansare. Emiterea impulsului de declansare se constata prin semnalizarea optica (intermitenta) la lampa "AVARIE", prin instalarea tensiunii operative de +48 Vcc la borna 2 a aparatului si contorizarea impulsului pe contorul declansarilor. c) verificarea blocului maximal: - se fixeaza curentul in circuit la 7 A efectiv; - cu butonul "MAXIMAL" fixat la extrem stanga de 4,5 A, trebuie sa constatam emiterea impulsului de declansare. Chiar si in pozitia extrem dreapta a butonului - butonul "MAXIMAL" fixat in pozitia extrem dreapta de 11 A, trebuie sa se constate ca pentru coeficientii de deformare subunitari (0,6 - 1) se emite impuls de declansare, iar pentru coeficienti de deformare supraunitari nu se emite impuls de declansare. d) verificarea blocului "COEFICIENT DEFORMARE": - se fixeaza butonul "MAXIMAL" in pozitia extrem dreapta de 11 A efectiv; - in aceste conditii, cu butonul "COEFICIENT DEFORMARE" supraunitar (1 - 1,1) nu trebuie sa se emita impuls de declansare, iar cu butonul "COEFICIENT DEFORMARE" la 0,8 trebuie sa se constate emiterea impulsului de declansare cu butonul "TEST" neapasat si disparitia impulsului la apasarea butonului "TEST". e) verificarea blocului de temporizare: - se fixeaza curentul in circuit la 7 A efectiv si apoi se intrerupe alimentarea buclei; - se conecteaza cronometrul astfel incat sa fie pornit la aparitia curentului de 7 A efectiv in bucla de curent a protectiei si sa fie oprit la aparitia impulsului de declansare la borna nr. 2 a aparatului; - cu butonul "TEMPORIZARE" fixat la extrema stanga de 3,5 A, decalajul intre aplicarea curentului de 7 A efectiv in bucla si impulsul de declansare trebuie sa fie mai mic de 0,04 secunde; - cu butonul "TEMPORIZARE" fixat la extrema dreapta de 8,5 A, decalajul de mai sus trebuie sa fie de 0,25 - 0,35 secunde. (3) In cazul in care releul di/dt nu corespunde la verificarile precizate mai sus, se scoate din functie si se verifica in cadrul laboratorului, conform documentatiei tehnice. (4) Releele tip di/dt nou construite se verifica in conformitate cu prevederile documentatiei tehnice ale producatorului. .3.9. Verificari specifice dispozitivului RAR tip CFR ART. 83 Dupa ce s-au efectuat verificarile prevazute la art. 69, se efectueaza urmatoarele verificarile specifice: a) verificarea generala a modului de functionare: - verificarea executarii comenzii de reanclansare dupa o declansare prin protectie; - verificarea blocarii dispozitivului dupa efectuarea unui ciclu de RAR; - verificarea blocarii dispozitivului in cazul unei comenzi de conectare sau deconectare voita a intreruptorului sau de la diverse protectii care blocheaza functionarea RAR. b) fixarea si verificarea reglajelor dispozitivului RAR. Se fixeaza si se verifica pauza de RAR si pauza de blocaj si se verifica functionarea tuturor semnalizarilor de pe panoul frontal. SECIUNEA a 4-a

Verificari si incercari ale instalatiei de automatizare ale grupurilor electrogene ART. 84 In cadrul executarii acestor lucrari se efectueaza cel putin urmatoarele operatii: a) verificari preliminare - se efectueaza la PIF si RK: - se verifica vizual corespondenta dintre aparatajul primar montat si proiectul de executie a instalatiei aferente de automatizare; - se verifica vizual corectitudinea marcajelor panourilor, aparatelor, releelor, cablurilor si conductoarelor. b) verificarea elementelor componente - se efectueaza la PIF, RT, RC si RK: - verificarea generala; - revizia, repararea si reglarea la parametrii stabiliti; - masurari si incercari ale izolatiei; - verificari specifice functionale. c) probe functionale efectuate la grupurile electrogene - se efectueaza la PIF, RT, RC si RK: - procesul de pornire, cu simularea lipsei surselor de baza, in regim automat si manual; - tensiuni debitate; - incarcari pe faze; - proces de oprire normala, la revenirea sursei de baza in regim automat si manual; - proces de oprire de avarie (simularea unor deranjamente); - verificarea semnalizarilor optice si acustice; - verificarea functionarii circuitelor de masura; - verificarea trecerii automate de pe o sursa pe alta; - verificarea protectiei de minima tensiune; - verificarea protectiei la scurtcircuite exterioare; - verificarea protectiei de presiune minima ulei; - verificarea protectiei de supratemperatura ulei; - verificarea protectiei de supratemperatura apa; - verificarea instalatiei de preincalzire. ART. 85 Toate verificarile si masuratorile electrice efectuate la grupurile electrogene se consemneaza in Registrul de control si lucrari de la grupul electrogen si in buletinele de incercari emise pentru fiecare element verificat. SECIUNEA a 5-a Verificari si masuratori la alte instalatii ELF si LC ART. 86 Fisele de verificare tehnica - FVT, prezentate in anexele nr. 5-22 la prezentele instructiuni, stabilesc prevederile ce trebuie respectate la instalatiile ELF si LC cu ocazia verificarilor si masuratorilor. SECIUNEA a 6-a Verificari ale instalatiei de telemecanizare ART. 87 Lucrarile de verificari la instalatia de telemecanizare se efectueaza, fie simultan cu lucrarile la circuitele primare sau secundare deservite, fie independent de acestea, dupa cum se stabileste de catre fiecare centru de electrificare prin reglementari interne. ART. 88 La aceste instalatii se efectueaza urmatoarele verificari: a) Verificari preliminare - se efectueaza la PIF si RK: - verificarea corespondentei dintre elementele componente ale instalatiei de telemecanica si prevederile din proiect; - verificarea corespondentei locatiilor telecomenzilor si telesemnalizarilor pentru fiecare element si echipament electric in parte; - verificarea asigurarii conditiilor climatice prevazute in documentatia tehnica. b) Verificarea elementelor componente - se efectueaza la PIF, RT, RC, RK si RIA: - verificarea generala a starii instalatiilor; - revizia, repararea si reglarea la parametrii stabiliti in documentatia tehnica; - verificarea functionalitatii instalatiei de telemecanizare se face astfel: pentru schema sinoptica de la DEF - zilnic pentru baterie de acumulatori de la postul central - lunar

pentru partea de alimentare - tablou alimentare si redresor si pentru echipamentele de TM din STE, PS, PSS si DEF la 6 luni (sezonier primavara si toamna). Suplimentar, in functie de specificul fiecarei instalatii TM, se vor respecta prevederile din documentatia tehnica proprie. ART. 89 Toate lucrarile efectuate vor fi consemnate in Registrul de control si lucrari din STE, PS si PSS si in Registrul de revizie a instalatiilor de la DEF. SECIUNEA a 7-a Conditii impuse pentru efectuarea verificarilor, incercarilor si masuratorilor electrice .1. Conditii pentru efectuarea verificarilor, incercarilor si masuratorilor electrice la circuitele primare ART. 90 Masurarea caracteristicilor izolatiei se efectueaza pe timp frumos, la o umiditate relativa a aerului ambiant de cel mult 80% si dupa curatirea suprafetei exterioare a trecerilor izolate cu alcool de 90 sau echivalent. ART. 91 Pentru acele masuratori care prevad comparatii cu valori initiale de referinta, se mentioneaza ca prin valori initiale de referinta se inteleg urmatoarele: a) valori ale producatorului confirmate prin buletine sau prin alt act oficial, care se refera in mod expres la aparatul si instalatia electrica respectiva; b) in lipsa buletinelor producatorului sau atelierelor de reparatii (pentru produsele reparate), valorile obtinute la punerea in functiune sau la prima incercare profilactica se considera valori de referinta. Aceste valori trebuie comparate de catre comisia tehnica de punere in functiune cu valorile de catalog din prospecte; c) pentru utilaje vechi, la care nu exista nici buletine de fabrica, nici buletine de punere in functiune sau de incercari preventive, ca valori de referinta se vor lua cele indicate in FVT prezentate in anexele nr. 5-22 din prezentele instructiuni. ART. 92 Se recomanda ca aprecierea si compararea rezultatelor obtinute, privind caracteristicile de stare ale izolatiei transformatoarelor, sa fie facute pentru conditii identice sau apropiate in ceea ce priveste temperatura, conditiile atmosferice, clasa de precizie a aparatelor, metoda de masurare etc. In functie de tipul probei, se pot lua in considerare coeficientii de corectie, in cazul in care conditiile climatice nu se pot respecta. ART. 93 Pentru marimile care caracterizeaza starea echipamentului investigat, rezultatele verificarilor preventive trebuie analizate tinandu-se seama si de valorile masurate anterior. ART. 94 Buletinele producatorului sau reparatorului se utilizeaza ca punct de reper (comparatie) pentru buletinele emise la PIF. ART. 95 Incercarile si masuratorile la circuitele primare se efectueaza periodic, fara a se depasi intervalul de timp maxim admis, stabilit prin reglementarile specifice in vigoare. ART. 96 Inainte si dupa efectuarea oricarei masuratori, sarcinile capacitive remanente trebuie descarcate electric, prin legare la pamant timp de cel putin 5 minute. ART. 97 Inainte de efectuarea incercarilor si masuratorilor, suprafata exterioara a izolatiei externe - treceri izolate, placi izolante, carcase de portelan - trebuie curatata de praf si murdarie, cu alcool tehnic sau tetraclorura de carbon, in scopul micsorarii curentului de scurgere pe suprafata, curent care poate duce la rezultate eronate. ART. 98 In functie de tipul echipamentului investigat, inainte si dupa incercarea cu tensiune marita a unui echipament, este obligatorie masurarea rezistentei de izolatie a acestuia. ART. 99 Inaintea probei cu tensiune marita, la echipamentele care contin fluide izolante trebuie sa existe certitudinea ca rezultatele incercarii acestor fluide sunt corespunzatoare. ART. 100 (1) Cand incercarea cu tensiune marita nu se poate face pe fiecare element dintr-o celula de inalta tensiune, se admite ca incercarea sa se faca pe ansamblul celulei, si anume la valoarea corespunzatoare aparatului cu tensiunea de incercare specifica cea mai mica, cu mentionarea acestei situatii in buletinul de incercare. (2) Situatiile in care echipamentele se incearca in ansamblul celulei se stabilesc prin instructiuni tehnice interne. In general, in acest caz intra celulele prefabricate si cele in care demontarea conexiunilor de legatura

nu este posibila. ART. 101 Aparatele construite pentru o anumita tensiune nominala, dar care functioneaza in instalatii cu tensiuni nominale mai mici, se incearca corespunzator tensiunii nominale a instalatiei in care functioneaza. ART. 102 La punerea in functiune a elementelor si echipamentelor cu tensiune nominala mai mare de 60 kV, pentru proba cu tensiune marita se iau in consideratie buletinele de incercare ale furnizorului sau buletinele de incercare eliberate de alte laboratoare de inalta tensiune. ART. 103 Incercarile si masuratorile se executa dupa umplerea cu ulei a transformatorului si aerisirea corespunzatoare a acestuia, la un interval minim de 12 ore dupa terminarea acestei operatii. ART. 104 Ordinea efectuarii incercarilor si masuratorilor privind starea izolatiei si care preced totdeauna incercarile cu tensiune marita, este urmatoarea: a) rigiditatea dielectrica a uleiului, eventual analiza redusa a uleiului, daca se apreciaza a fi necesara; b) rezistenta de izolatie masurata dupa 60 secunde de la aplicarea tensiunii [R(60)"] coeficientul