INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ - insse.ro · INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ ....
Transcript of INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ - insse.ro · INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ ....
INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ
Coordonatorul publicaţiei: Elena Mihaela Iagăr - vicepreşedinte
Coordonatorii ediţiei: Silvia Pisică - director general, Direcţia generală de demografie şi statistică socială Lavinia Elena Bălteanu - director, Direcţia de calcul a indicatorilor privind populaţia şi migraţia externă Andreea Cambir - director, Direcţia de statistică socială Andoria Ioniţă - director, Direcţia de studii, proiecţii demografice şi recensământul populaţiei
Autor: Nicoleta Maricica Alexandru-Caragea - expert Direcţia de calcul a indicatorilor privind populaţia şi migraţia externă
Coautori: Capitolul 1 Societatea informaţională şi resursele umane în ştiinţe şi tehnologie: Cornelia Barti - director adjunct, Alice Aurore Gheorghe - expert Direcția de statistică socială
Capitolul 2 Disparităţi demografice de gen: Laura Ichim - şef birou, Manuela Vlaicu - expert, Andreea Drăxineanu - expert Direcţia de calcul a indicatorilor privind populaţia şi migraţia externă Georgiana Bunea - consilier, Laura Buican - consilier, Verona Mănescu - referent Direcţia de studii, proiecţii demografice şi recensământul populaţiei
Capitolul 3 Diferenţele de gen în domeniul sănătăţii: Steluţa Rădoi - şef serviciu, Florina Rădoi - expert Direcţia de studii, proiecţii demografice şi recensământul populaţiei
Capitolul 4 Dimensiunea de gen în educaţie: Gabriela Asimina Deacu - consilier, Antoaneta-Tamara Cîrlig - consilier, Irina Necşescu - expert, Elena-Sultana Stan - expert, Cristina-Andreea Mănescu - expert, Ana-Maria Cristea - consilier Direcţia de calcul a indicatorilor privind populaţia şi migraţia externă
Capitolul 5 Forţa de muncă: Ruxandra Moldoveanu - director adjunct, Monica-Cristina Apostol - consilier, Bogdan Greabu - expert, Diana Popa - expert, Mirela Ioniţă - expert, Sanda Nedelcu - expert Direcţia de calcul a indicatorilor privind populaţia şi migraţia externă
Capitolul 6 Veniturile: Mihaela Anghel - şef serviciu, Doru-Alin Cotîrţă - expert Direcţia de calcul a indicatorilor privind populaţia şi migraţia externă Iulia Manea - consilier, Cornelia Toma - expert Direcția de statistică socială
Tehnoredactare şi machetare: Bogdan Greabu - expert
Pre-press şi tipărire: Direcţia generală de IT şi infrastructură statistică Direcţia de editare a publicaţiilor statistice
Coordonatori: Gheorghe Vaida-Muntean - director general Vitty-Cristian Chiran - director
Pre-press: Laurenţiu Munteanu - consilier
Foto: Coperta © Bogdan Greabu - expert Capitolele 1,2,4,5,6 © Bogdan Greabu; Capitolul 3 © FreeImages.com/Kurhan Reproducerea este interzisă fără acordul autorului.
Coperta: Alexandru Popescu - consilier, Bogdan Greabu - expert
Publicaţie electronică pe CD-Rom: Claudia Uruc - expert Direcţia de Diseminare Date Statistice Compartimentul Dezvoltare Aplicaţii Electronice Internet/Intranet
© INS 2016
Reproducerea conţinutului acestei publicaţii, integrală sau parţială, în forma originală sau modificată, precum şi stocarea într-un sistem de regăsire sau transmiterea sub orice formă şi prin orice mijloace sunt interzise fără autorizarea scrisă a Institutului Naţional de Statistică.
Utilizarea conţinutului acestei publicaţii, cu titlu explicativ sau justificativ, în articole, studii, cărţi este autorizată numai cu indicarea clară şi precisă a sursei.
Tipărit la Editura Institutului Național de Statistică
ediţia 2016
FEMEILE ŞI BĂRBAŢII Parteneriat de muncă şi viaţă
Introducere
Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă __________________________________________ 3
Cuvânt înainte “Toate popoarele civilizate au respectat femeia.”
Jean Jacques Rousseau
Între factorii de decizie politică, reducerea decalajelor de gen este considerată o condiţie esenţială pentru dezvoltarea economică şi socială a unei ţări. Această afirmaţie se bazează pe înţelegerea faptului că discriminarea femeilor - sub diferite forme - a condus de-a lungul istoriei la dezechilibre care au avut impact nefavorabil asupra perioadelor economice următoare. Cu toate acestea, lumea modernă nu a adus cu sine şi o egalitate deplină între femei şi bărbaţi, existând încă multe zone în lume unde femeia nu este parteneră egală, cu drepturi, obligaţii şi aspiraţii realizabile în domeniul educaţiei, al carierei şi al familiei.
Inegalitatea de gen afectează direct viaţa economică a femeilor, însă are efecte indirecte asupra întregii populaţii, indiferent de gen şi de vârstă, care se manifestă prin volumul consumului gospodăriilor, accesul la educaţie al copiilor, accesul la serviciile de sănătate etc..
În Uniunea Europeană, potrivit ultimului raport privind egalitatea de gen1) (2016), deşi decalajele de gen sunt în scădere, progresele în acest domeniu sunt încă lente. Raportul constată persistenţa inegalităţilor dintre femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă, nivelul de salarizare şi timpul de muncă înregistrând, în continuare, diferenţe în defavoarea femeilor. În medie, femeile câştigă cu 16% mai puţin decât bărbaţii pe oră de muncă. Acest lucru ameninţă independenţa economică a femeilor, mai ales în situaţiile în care femeia este unic susţinător al familiei.
În România, problematica egalităţii de şanse este reglementată printr-o lege specială, Legea 229/2015 pentru modificarea si completarea Legii nr. 202 din 2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi. Pe lângă prevederile generale, legea prezintă domeniile în care se aplică măsurile pentru promovarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare bazate pe gen. Aceste domenii sunt munca, educaţia, sănătatea, cultura, politica, participarea la decizie şi alte domenii reglementate prin legi speciale.
În esenţă, femeile şi bărbaţii nu sunt diferiţi: ei sunt la fel atunci când este vorba de capacitatea de gândire sau de abilităţile pe care le pot dobândi prin educaţie şi prin interacţiunea cu mediul social. Totuşi, diferenţele care există între cele două genuri, se pot reflecta în caracteristicile biologice specifice, dar şi în tiparele socio-culturale pe care societatea le impune. Mai mult, normele şi valorile sociale influenţează rolurile şi diviziunea muncii în funcţie de gen, precum şi atitudinea şi comportamentul femeilor şi al bărbaţilor în viaţa economică şi socială. Important este să înţelegem,
1) Report on equality between women and men, European Union, 2016
Introducere
4 _________________________________________ Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă
cu ajutorul datelor statistice, de ce apar diferenţe între valorile indicatorilor pe sexe şi ce se poate face în legătură cu ameliorarea discrepanţelor, acolo unde este cazul. Putem vorbi de egalitate efectivă între sexe numai atunci când bărbaţii şi femeile se bucură de aceleaşi drepturi şi oportunităţi pe toate palierele sociale, inclusiv de o participare de natură economică şi de o putere decizională egale şi atunci când aspiraţiile, necesităţile şi modelele lor de comportament sunt valorizate şi susţinute în mod echitabil. De aici rezultă şi necesitatea unei documentări a fenomenelor realizată profesionist, principial, cu acurateţe şi rigoare statistică, oferind fundamentul, referinţa de la care se poate porni în creionarea programelor şi implementarea politicilor celor mai adecvate.
Lucrarea Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă este o publicaţie care aşează în oglindă datele referitoare la caracteristicile populaţiei specifice celor două sexe, cu scopul de a reflecta situaţia comparativă a femeilor şi a bărbaţilor într-o varietate de domenii sociale şi economice.
Această ediţie a lucrării îşi propune o examinare atentă a societăţii informaţionale şi a resurselor umane din ştiinţă şi tehnologie, în contextul în care cercetarea ştiinţifică este unul din motoarele dezvoltării economice şi sociale ale unei ţări. Conform Strategiei naţionale pentru cercetare, dezvoltare şi inovare pentru 2014-2020, România va fi urmări ca până în anul 2020 să fie competitivă din punct de vedere economic şi social, la nivel regional şi internaţional, prin inserţii aplicative ale inovării, dezvoltate prin activităţi specifice de cercetare-dezvoltare şi transfer tehnologic. De asemenea, lucrarea prezintă decalajele între femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte fenomenele demografice, sănătatea, educaţia, piaţa forţei de muncă, veniturile şi utilizarea timpului.
Trebuie subliniat faptul că, în România, nu se poate vorbi de discriminare pe sexe în niciun domeniu al activităţii economice, dar pot fi analizate diferenţele între populaţia masculină şi cea feminină, derivate din factorii biologici, demografici, socio-economici, cultură şi tradiţii.
Tudorel AndreiPreşedintele Institutului Naţional de Statistică
Introducere
Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă __________________________________________ 5
Cuprins
Societatea informaţională şi resursele umane în ştiinţe şi tehnologie ............................ 7
1.1 Tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) ..............................................................8 1.2 Resursele umane în ştiinţe şi tehnologie (HRST) ........................................................17 1.3 TIC şi HRST în statele Uniunii Europene.....................................................................22
Disparităţi demografice de gen ...........................................................................................27
2.1 Populaţia ......................................................................................................................28 2.2 Fenomenele demografice ............................................................................................31
Diferenţele de gen în domeniul sănătăţii ...........................................................................35
3.1 Speranţa de viaţă.........................................................................................................36 3.2 Starea de sănătate.......................................................................................................38 3.3 Mortalitatea ..................................................................................................................41
Dimensiunea de gen în educaţie ........................................................................................43
4.1 Populaţia şcolară..........................................................................................................44 4.2 Diferenţe de gen privind succesul în educaţie .............................................................46 4.3 Personalul didactic .......................................................................................................47 4.4 Indicatori structurali privind nivelul de educaţie al populaţiei .......................................47
Forţa de muncă .....................................................................................................................51
5.1 Decalaje de gen privind ocuparea forţei de muncă şi şomajul.....................................52 5.2 Subocuparea şi forţa de muncă potenţială adiţională ..................................................55 5.3 NEET - tinerii neocupaţi care nu urmează nicio formă de educaţie sau de
instruire.........................................................................................................................57
Veniturile ...............................................................................................................................59 6.1 Câştigurile salariale - remunerare egală pentru muncă egală? ...................................60 6.2 Pensiile - acelaşi loc de muncă, aceeaşi pensie?........................................................64 6.3 Veniturile gospodăriilor.................................................................................................64
Anexe .....................................................................................................................................67 Glosar ....................................................................................................................................87 Lista graficelor şi tabelelor ................................................................................................101 Bibliografie şi resurse online ............................................................................................105
1
2
3
4
5
6
A
G
L
B
IT
1
Societatea informaţională şi resursele umane în ştiinţe şi tehnologie
Tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor (TIC)
Resursele umane în ştiinţe şi tehnologie (HRST)
TIC şi HRST în statele Uniunii Europene
Societatea informaţională şi resursele umane în ştiinţe şi tehnologie
8 _________________________________________ Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă
1
Atunci când ne gândim la societatea informaţională ne imaginăm o societate dominată de industria de calculatoare, tehnologia informaţiei şi comunicaţii. Dar nu e suficient să ne oprim aici. Societatea informaţională este un concept care să descrie o nouă lume în care principala resursă oconstituie informaţia, sub orice formă s-ar prezenta ea. Să ne imaginăm că ne-am putea întoarce în timp cu douăzeci şi cinci de ani: acelaşi loc de muncă, aceeaşi familie, aceiaşi prieteni, dar fără internet, fără telefon mobil. Ne-am considera aproape imobilizaţi în ceea ce priveşte comunicarea, viteza cu care putem rezolva problemele, izolaţi de spaţiul cu care ne confundăm deja - spaţiul virtual. În perioada contemporană, viteza de dezvoltare a noilor tehnologii este extrem de mare, iar aplicarea acestora tinde să preocupe domenii de activitate economică cu valoare adăugată din ce în ce mai ridicată. Pentru a face faţă ritmului accelerat şi provocărilor induse de inovare şi dezvoltarea tehnologică este necesară o forţă de muncă din ce în ce mai specializată şi eficientă. Intersecţia dintre ştiinţă şi tehnologie, pe de o parte, şi resursele umane, pe de altă parte, reprezintă un ingredient cheie al competitivităţii şi dezvoltării economice. Resursele umane înalt calificate şi/sau specializate sunt esenţiale pentru dezvoltarea şi difuzarea cunoştinţelor, constituind legătura crucială dintre progresul tehnologic şi creşterea economică şi dezvoltarea socială, bunăstarea populaţiei în general. Legăturile dintre potenţialul de muncă, dezvoltarea societăţii informaţionale şi activităţile de cercetare, inovare pot fi puse în evidenţă prin argumentarea unor categorii de informaţii: tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) şi resursele umane în ştiinţe şi tehnologie (HRST). În contextul lucrării de faţă, se doreşte o analiză detaliată, pe sexe, a acestor categorii
de informaţii, atât în context naţional cât şi din perspectiva europeană.
1.1 Tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor (TIC)
Societatea modernă se află într-o permanentă schimbare, iar tehnologiile informaţionale au influenţat viaţa oamenilor, în mai puţin de două decenii, într-o măsură în care automobilului i-au trebuit 50 de ani. În prezent, tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) au devenit un motor important al vieţii cotidiene, atât în activităţile personale, în cazul comunicării şi al relaţionării sociale sau al achiziţiei de produse online, cât şi în activităţile profesionale. Majoritatea covârşitoare a oamenilor de astăzi utilizează un calculator, un telefon mobil de tip „smart” sau o tabletă pentru o varietate de scopuri; pentru tânăra generaţie, în special, utilizarea acestor echipamente este o activitate normală, de zi cu zi. În condiţiile în care nevoia de informare şi de comunicare este mai acută ca niciodată, au fost puse la punct noi modalităţi de comunicare care oferă posibilitatea de a emite sau recepţiona, aproape instantaneu, mesaje din orice zonă a lumii. Toate acestea se bazează pe transmisiile fără fir (wireless), pe folosirea calculatorului şi pe facilităţile oferite de internet. Potrivit raportului „Digital Dividends World Development 2016”, publicat de Banca Mondială în februarie 2016, numărul utilizatorilor de internet din toate ţările lumii a ajuns la aproximativ 3,2 miliarde, la sfârşitul anului 2015. Cu toate acestea, conform documentului, decalajul digital rămâne una dintre problemele existente la nivel mondial, 60% din populaţia lumii fiind încă offline.
Calculatorul şi internetul influenţează nu numai o parte a vieţii noastre, ci se manifestă în toate
Societatea informaţională şi resursele umane în ştiinţe şi tehnologie
Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă __________________________________________ 9
1
domeniile de activitate. Persoanele care, în cadrul societăţii informaţionale, din diferite motive, sunt rupte de comunicare, de accesul la informaţii, se confruntă deja cu mari probleme, fiind în mod clar, dezavantajate. Domeniile de interes privind dezvoltarea societăţii informaţionale se concentrează pe aspecte legate de accesul la un calculator şi de conectarea la internet a persoanelor şi a gospodăriilor din care acestea fac parte, însă cuprinde şi o gamă variată de tematici care analizează aspectele socio-economice ale populaţiei, cum ar fi de exemplu diferenţele de gen şi de vârstă, caracteristicile specifice în funcţie de nivelul de educaţie sau diversitatea în profil teritorial. Aceste tehnologii permit modelarea şi simularea unor fenomene socio-economice complexe, precum şi prelucrarea avansată a datelor, contribuind la progresul economic şi dezvoltarea ulterioară a societăţii.
Accesul la un calculator a persoanelor şi a gospodăriilor
Inventat în 1981, calculatorul personal (PC) a cunoscut o dezvoltare exponenţială, fiind astăzi folosit de majoritatea oamenilor din ţările cu economii avansate. În România, tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor se poate analiza din perspectiva gospodăriilor şi a persoanelor, pe baza rezultatelor Anchetei privind accesul la tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor în gospodării (realizată anual de Institutul Naţional de Statistică). Cercetarea are ca obiectiv principal asigurarea informaţiilor privind accesul populaţiei la diferite tehnologii de comunicaţie, cum ar fi: calculatoare personale, telefoane mobile, precum şi accesul la Internet. De asemenea, se urmăreşte evidenţierea frecvenţei şi scopurilor utilizării tehnologiei informaţionale, precum şi a locului în care se desfăşoară această activitate (un interes special se acordă folosirii calculatorului şi, respectiv, a Internetului, de acasă).
Cercetarea statistică este realizată în conformitate cu Regulamentul Consiliului şi Parlamentului European nr. 808/2004 privind statisticile comunitare referitoare la societatea informaţională.
În ţara noastră, mai mult de jumătate dintre gospodăriile populaţiei (61,9%) au avut în anul 2015 un calculator acasă. Distribuţia pe sexe evidenţiază faptul că, indiferent dacă sunt bărbaţi sau femei, utilizarea calculatoarelor reprezintă o atracţie la fel de mare. Cu toate acestea, din totalul gospodăriilor conduse de bărbaţi, 67,2% dispun acasă de calculator, spre deosebire de gospodăriile conduse de femei, unde proporţia celor care deţin un calculator este sensibil mai redusă (48,7%). Această discrepanţă este cauzată de faptul că, în ţara noastră, gospodăriile sunt conduse în mod tradiţional de bărbaţi. Frecvenţa gospodăriilor dotate cu calculator acasă este mai ridicată în rândul gospodăriilor conduse de femei tinere (16-24 ani) şi în vârstă (55 ani şi peste), comparativ cu
Tab.1.1 Structura gospodăriilor ce deţin calculator acasă, pe grupe de vârstă şi sexe ale capului gospodăriei, în anul 2015 (% în total gospodării care au calculator)
Sexul capului gospodăriei
Grupa de vârstă a capului
gospodăriei
Total gospodării
cu calculator Masculin Feminin
Total 61,9 67,2 48,7 din care: 16-24 ani 2,5 1,6 5,6 25-34 ani 14,0 14,8 11,4 35-44 ani 23,3 26,0 14,1 45-54 ani 23,1 25,0 16,3 55-64 ani 21,7 20,9 24,7 65-74 ani 10,5 8,8 16,3 75 ani şi peste 4,9 2,9 11,6
Sursa: INS, Ancheta privind accesul la tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor în gospodării
Societatea informaţională şi resursele umane în ştiinţe şi tehnologie
10 ________________________________________ Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă
1
gospodăriile conduse de bărbaţi raportat la aceleaşi grupe de vârstă. Frecvenţa gospodăriilor dotate cu calculator acasă în cadrul gospodăriilor conduse de bărbaţii de 35-44 ani şi 45-54 ani o depăşeşte pe cea a gospodăriilor conduse de femei de aceeaşi vârstă, cu 11,9 şi respectiv 8,7 puncte procentuale.
În ceea ce priveşte dotarea cu calculatoare la nivel de gospodărie, după statutul ocupaţional al capului gospodăriei, ponderea cea mai mare este întâlnită în cadrul gospodăriilor conduse de elevi/studenţi (în totalitate, respectiv 100,0%), urmată de gospodăriile conduse de patroni (91,1%) şi de salariaţi (89,6%). De cealaltă parte, ponderile cele mai mici au fost constatate la nivelul gospodăriilor conduse de pensionari (37,8%), lucrători pe cont propriu (51,2%) şi de şomeri (52,5%).
Din totalul gospodăriilor care aveau în anul 2015 un calculator acasă şi erau conduse de o persoană de sex masculin, 63,8% erau gospodării de salariaţi. În cazul gospodăriilor conduse de femei şi care aveau un calculator, 39,9% erau gospodării de salariaţi şi 42,6% erau de pensionari. În anul 2015, din totalul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 ani, proporţia celor care au folosit cel puţin o dată un calculator a fost de 70,1% în creştere faţă de anul 2014cu 6,9 puncte procentuale. Proporţia bărbaţilor utilizatori de calculatoare este puţin mai mare decât cea a femeilor: 72,1% faţă de 68,2%. Din totalul persoanelor de 16-74 ani, 63,4% au folosit calculatorul (PC) în ultimele 12 luni, de două ori mai mult în anul 2015 decât în urmă cu 10 ani.
Dintre persoanele de 16-74 ani, 70,1% au utilizat vreodată calculatorul, iar 29,9% nu au utilizat niciodată un calculator (27,9% bărbaţi, respectiv 31,8% femei). Este de remarcat
faptul că frecvenţa de utilizare a calculatorului este mai mare pentru populaţia tânără, iar 42,0% din populaţia aflată în plină activitate economică, având vârste cuprinse între 25 şi 64 ani, utilizează calculatorul în fiecare zi.
Fig.1.1 Proporţia gospodăriilor dotate cu un calculator, după statutul ocupaţional al capului gospodăriei, în anul 2015 (% în total gospodării din fiecare statut ocupaţional)
54,1
100,0
37,8
51,2
52,5
89,6
91,1
0 20 40 60 80 100
Salariat
Patron
Lucrător pecont propriu
Șomer
Pensionar
Elev/student
Altă persoanăinactivă
%
Sursa: INS, Ancheta privind accesul la tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor în gospodării
Fig.1.2 Ponderea persoanelor de 16-74 ani care au utilizat computerul, în ultimele 12 luni (% în total persoane de 16-74 ani)
20
30
40
50
60
70
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
%
Notă: începând cu anul 2014, datele au fost estimate pe baza populaţiei rezidente din 1 ianuarie şi nu sunt comparabile cu seriile publicate pentru perioadele precedente.
Sursa: INS, Ancheta privind accesul la tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor în gospodării
Societatea informaţională şi resursele umane în ştiinţe şi tehnologie
Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă _________________________________________ 11
1
Conectarea la internet a persoanelor şi a gospodăriilor
Calculatorul reprezintă o condiţie a societăţii moderne, fiind în acelaşi timp un portal de acces spre un întreg univers al cunoaşterii, prin utilizarea internetului. Cel mai fascinant aspect al internetului îl constituie ideea de libertate: libertatea cunoaşterii, a informaţiilor, a schimbului de opinii. În prezent, internetul reprezintă cel mai deschis şi democratic sistem de comunicare. De aceea, o serie de alţi indicatori sunt relevanţi pentru monitorizarea gospodăriilor şi a indivizilor în ceea ce priveşte tehnologia informaţiei: ponderea gospodăriilor cu acces la internet, proporţia persoanelor care au folosit internetul în ultimele 12 luni sau a celor care nu au folosit niciodată internetul. În anul 2015, 61,0% dintre gospodăriile din
ţara noastră erau conectate la internet. Datele arată că majoritatea covârşitoare a gospodăriilor care au un calculator acasă au şi conexiune la internet. Acest fapt este de remarcat doar în anul 2015, deoarece în ultimii ani numeroase gospodării aveau un calculator, însă acesta nu era conectat la internet. Este de remarcat creşterea liniară în timp a ponderilor gospodăriilor dotate cu un calculator şi a celor conectate la internet, în anul 2015 înregistrându-se o dublare a acestora comparativ cu anul 2008.
Motivele pentru care restul gospodăriilor (39,0%) nu au acces la internet sunt, între altele: lipsa îndemânării (43,3%) sau faptul că internetul nu este considerat util (42,8%) ori echipamentul costă prea mult (30,4%). Pe măsura creşterii nivelului de educaţie a capului gospodăriei, creşte şi interesul pentru exploatarea acestui mijloc de cunoaştere. Astfel, dacă dintre gospodăriile conduse de persoane cu nivel de instruire universitar, peste 9 din 10 sunt conectate la internet, iar dintre cele conduse de persoane care au absolvit studiile liceale circa 4 din 5 dispun de această tehnologie informaţională acasă, în ceea ce priveşte categoria gospodăriilor conduse de persoane cu nivel scăzut de educaţie (gimnazial) numai 2 gospodării din 5 sunt conectate la internet.
La nivel individual, în anul 2015, peste 10 milioane de persoane din România erau utilizatori de internet (ceea ce reprezintă 68,5% în totalul populaţiei din grupa de vârstă 16-74 ani). Deşi ponderea cea mai mare a persoanelor care folosesc sau au folosit vreodată internetul o reprezintă tinerii cu vârsta cuprinsă între 16 şi 24 de ani (92,1% dintre tineri), se observă o creştere a numărului utilizatorilor mai în vârstă. De exemplu, ponderea persoanelor de 55-64 ani care folosesc sau au folosit vreodată internetul a
Fig.1.3 Ponderea gospodăriilor dotate cu un calculator şi a celor conectate la internet (% în total gospodării)
20
30
40
50
60
70
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
%
Gospodării cu calculator Gospodării conectate la internet
Notă: 1) începând cu anul 2014, datele au fost estimate pe baza
populaţiei rezidente din 1 ianuarie şi nu sunt comparabilecu seriile publicate pentru perioadele precedente;
2) datele privind gospodăriile dotate cu un calculator (PC) nusunt disponibile pentru anul 2014;
3) ponderile au fost calculate în total gospodării care au celpuţin o persoană cu vârsta cuprinsă între 16-74 ani.
Sursa: INS, Ancheta privind accesul la tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor în gospodării
Societatea informaţională şi resursele umane în ştiinţe şi tehnologie
12 ________________________________________ Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă
1
crescut de la 36,6% în anul 2014 la 45,1% în 2015, iar în cazul populaţiei de 65-74 ani, creşterea a fost de 8,3 puncte procentuale (23,5% în anul 2015). Majoritatea persoanelor sunt utilizatori curenţi de internet, 81,7% dintre persoanele de 16-74 ani folosind internetul în ultimele 3 luni anterioare anchetei, dintre care 65,7% folosesc acest instrument cu frecvenţă zilnică sau aproape zilnică, iar 27,2% cu frecvenţă săptămânală. Nu există diferenţe pe sexe în ceea ce priveşte frecvenţa de utilizare a internetului. De exemplu, în anul 2015, 70,6% dintre utilizatorii de sex masculin au navigat vreodată pe internet, iar femeile, în proporţie de 66,3%. În 2015, utilizarea cotidiană a internetului a crescut uşor faţă de anul anterior în cazul ambelor sexe (cu aproximativ 7 puncte procentuale). Datele arată, totuşi, diferenţe între bărbaţi şi femei, în ceea ce priveşte accesarea internetului în ultimele 3 luni, cu ajutorul dispozitivelor mobile (64,9% dintre femeile care accesează internetul utilizează dispozitive mobile pentru navigare pe internet, respectiv 70,3% dintre bărbaţi). Cele mai folosite dispozitive pentru accesarea internetului din alte locuri decât acasă sau la serviciu sunt
telefonul mobil şi smartphone-ul, în proporţie de 82,3%. Pe niveluri de educaţie, se observă că utilizarea internetului prezintă o intensitate mai mare la persoanele cu nivel superior de educaţie, atât în cazul femeilor, cât şi al bărbaţilor. 97,5% dintre bărbaţi, respectiv 97,4% dintre femeile care au absolvit nivelul universitar au utilizat cel puţin o dată internetul, iar majoritatea l-au utilizat în ultimele 3 luni (96,5% în cazul bărbaţilor, 96,3% în cazul femeilor). Persoanele de sex masculin cu nivel mediu de educaţie au folosit internetul în proporţie de 73,4%, iar cele de sex feminin, de 75,0%.
În anul 2015, 97,7% dintre elevi şi studenţi erau utilizatori de internet, iar 97,8% dintre aceştia au accesat internetul recent (cu 3 luni în urmă). Ierarhia este urmată de salariaţi (87,4%), proporţia acestora fiind în creştere cu 4,1 puncte procentuale faţă de anul precedent. Internetul a fost cel mai puţin utilizat de pensionari (32,3%) şi de lucrătorii pe cont propriu (49,2%). Este de remarcat creşterea proporţiei acestora din urmă faţă de anul 2014 cu 14,9 puncte procentuale.
Fig.1.4 Proporţia persoanelor de 16-74 ani care au folosit internetul, pe sexe si niveluri de educaţie, în anul 2015 (%)
Masculin
13,6
9,6
96,5
76,9
80,5
2,6
9,9
9,5
0,9
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Scăzut
Mediu
Superior
În ultimele 3 luniÎntre 3 luni și 1 an în urmă Cu mai mult de 1 an în urmă
Feminin
18,4
11,6
96,3
70,4
78,0
2,1
10,4
11,2
1,6
0%20%40%60%80%100%
Scăzut
Mediu
Superior
Sursa: INS, Ancheta privind accesul la tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor în gospodării
Societatea informaţională şi resursele umane în ştiinţe şi tehnologie
Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă _________________________________________ 13
1
Internetul este mai puţin frecvent utilizat în mediul rural decât în urban. În anul 2015, ponderea persoanelor care locuiau în mediul rural şi care au navigat cel puţin o dată pe internet, în totalul populaţiei rurale a fost de 55,4%. Totuşi, 75,9% dintre aceştia au folosit internetul în ultimele 3 luni. În mediul urban, internetul este utilizat în proporţie de 78,8%. Pentru ambele medii de rezidenţă se observă o scădere, în anul 2015 faţă de 2014, în ceeace priveşte utilizarea internetului în ultimele 3 luni.
Pe regiuni de dezvoltare, ponderea persoanelor care au utilizat internetul a fost de 83,3% în regiunea Bucureşti-Ilfov, fiind regiunea care înregistrează cel mai ridicat procent din ţară. La distanţă de aproximativ 10 puncte procentuale se află regiunile Vest şi Centru cu 74,1% şi respectiv 73,0%, iar celelalte regiuni prezintă proporţii de sub 70,0%.
Tab.1.2 Structura persoanelor de 16-74 ani după utilizarea internetului, pe medii de rezidenţă, în 2014 şi 2015 (%)
Urban Rural Perioada folosirii Internetului 2014 2015 2014 2015
în ultimele 3 luni 91,1 85,1 82,2 75,9între 3 luni şi 1 an în urmă 6,2 7,8 10,1 10,2cu mai mult de 1 an în urmă 2,7 7,1 7,7 13,9
Sursa: INS, Ancheta privind accesul la tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor în gospodării
Fig.1.6 Proporţia persoanelor de 16-74 ani care folosesc sau au folosit vreodată internetul, pe regiuni de dezvoltare, în anul 2015 (%)
Sursa: INS, Ancheta privind accesul la tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor în gospodării
Fig.1.5 Proporţia persoanelor de 16-74 ani care folosesc sau au folosit vreodată internetul, pe medii de rezidenţă, în 2014 şi 2015 (%)
Sursa: INS, Ancheta privind accesul la tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor în gospodării
78,8%73,3%
55,4%
46,7%
Urban 2014
2015
Rural Nord - Vest Nord - Est
Vest
Centru
Sud - VestOltenia
Sud - Muntenia
Sud - Est
Bucureşti - Ilfov
67,3 65,9
73,0
74,1
62,361,9
63,2
83,3
< 65,0 %65,0 - 69,9 %70,0 - 75,0 %> 75,0 %
Societatea informaţională şi resursele umane în ştiinţe şi tehnologie
14 ________________________________________ Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă
1
Navigarea pe internet, în interes personal, are ca principal scop comunicarea (93,9% în totalul persoanelor în vârstă de 16-74 ani care au folosit internetul în ultimele 3 luni), fiind urmată de accesul la informaţii (85,8%), alte servicii online (28,3%) şi rezolvarea unor probleme legate de viaţa profesională (15,5%). Se observă că interesul pentru internet scade odată cu vârsta (mai repede în cazul femeilor).
Motivele pentru care tinerii de 16-24 ani utilizează internetul pentru comunicare sunt multiple, însă şi fetele şi băieţii participă într-o proporţie covârşitoare (peste 90%) la reţele de socializare (crearea profilului de utilizator, postarea de mesaje sau alte contribuţii la Facebook, Twitter etc.).
Tab.1.3 Proporţia persoanelor de 16-74 ani care au folosit internetul în ultimele 3 luni, în interes personal, după scopul folosirii1), pe grupe de vârstă şi sexe, în anul 2015 (%)
Comunicare Acces la informaţii
Participarea civică şi politică
Viaţa profesională
Alte servicii on-line
Masculin 98,1 83,9 10,1 19,5 20,416-24 ani Feminin 99,2 86,1 10,4 17,4 21,3Masculin 97,7 83,2 13,8 21,9 34,025-34 ani Feminin 97,2 87,0 9,2 17,5 34,7Masculin 94,5 86,4 10,9 17,4 30,835-44 ani Feminin 94,3 86,2 7,0 14,7 29,3Masculin 86,1 88,7 9,1 12,4 31,845-54 ani Feminin 90,2 86,8 7,4 8,8 27,1Masculin 83,3 87,6 7,1 7,8 28,955-64 ani Feminin 86,4 85,0 6,4 7,9 24,8Masculin 83,6 84,3 9,4 2,7 17,665-74 ani Feminin 79,1 79,6 4,9 * 16,7
Notă: (*) - reprezintă valori nesemnificative, 1) - răspuns multiplu.
Sursa: INS, Ancheta privind accesul la tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor în gospodării
Fig.1.7 Proporţia persoanelor de 16-74 ani care au folosit internetul în ultimele 3 luni, în interes personal, pentru comunicare, pe grupe de vârstă şi sexe, în anul 2015 (%)
Sursa: INS, Ancheta privind accesul la tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor în gospodării
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
Masculin Feminin Masculin Feminin Masculin Feminin Masculin Feminin Masculin Feminin Masculin Feminin
16-24 ani 25-34 ani 35-44 ani 45-54 ani 55-64 ani 65-74 ani
%
Pentru a trimite/a primi e-mailuriTelefonarea prin Internet/apeluri video (cu cameră video web) prin Internet (utilizând aplicaţii precum Skype sau Facetime)Participarea la reţele de socializare (crearea profilului de utilizator, postarea de mesaje sau alte contribuţii la Facebook, Twitter etc.)Încărcarea aplicaţiei proprii (text, fotografii, muzică, video, software, etc.) pe orice site web care urmează să fie împărţit cu alţi utilizatori)
Societatea informaţională şi resursele umane în ştiinţe şi tehnologie
Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă _________________________________________ 15
1
Ultimii ani au marcat o creştere şi în ceea ce priveşte utilizarea internetului pentru comerţul online. Totuşi, există încă o inerţie a cumpărăturilor din mediul virtual, cauzată de preferinţele populaţiei (atât feminine cât şi a celei masculine) de a vedea produsele înainte de a le cumpăra, sau cauzată de problemele de securitate a plăţii sau de confidenţialitate. Astfel, 86,3% dintre femei şi 83,9% dintre bărbaţi, preferă să meargă în magazin să vadă produsul, sau merg din obişnuinţă şi loialitate faţă de magazine.
Din totalul persoanelor de sex masculin, în vârstă de 16-74 ani care au folosit internetul şi au cumpărat/comandat bunuri şi servicii, în ultimele 12 luni, 53,5% aveau studii medii şi 38,0% erau absolvenţi de învăţământ superior. În cazul femeilor, 50,1% dintre cele care au cumpărat/comandat bunuri şi servicii pe internet, aveau studii medii şi 42,0% aveau studii superioare.
După statutul ocupaţional, salariaţii se plasează pe locul întâi la cumpărăturile online, fiind urmaţi de studenţi şi elevi. 66,9% dintre salariaţi şi 17,2% dintre elevii şi studenţii de sex masculin au folosit internetul şi au cumpărat/comandat bunuri şi servicii, în ultimele 12 luni. În cazul populaţiei feminine, cea mai mare frecvenţă o înregistrează persoanele salariate (64,8%), însă elevele şi studentele au cumpărat produse online în proporţie mai mare decât bărbaţii (cu 2,2 puncte procentuale, respectiv 19,4%).
Fig.1.8 Structura persoanelor de 16-74 ani care au folosit internetul în ultimele 12 luni, după motivele pentru care nu au cumpărat/comandat pe internet bunuri sau servicii în scop personal1), pe sexe, în anul 2015 (%)
6,26,0
0,3
13,5
8,8
4,3
12,3
83,9
10,2
0,2
14,4
9,1
11,3
4,0
10,0
86,3
0 20 40 60 80 100
Prefer să merg în magazin să văd produsul, loialitate faţă de magazine, obişnuinţă
Lipsa de competen ţe sau cunoştinţe
Livrarea bunurilor comandate pe internet
Probleme de securitate a plăţii sau de confiden ţialitate
Lipsa de încredere cu privire la primirea sau returnarea bunurilor, plângere/căi de atac
Lipsa unui card care să permită plata pe internet
Retailer-ul străin nu a mai vândut în ţară
Alt motiv
%
Masculin Feminin
Notă: 1) - răspuns multiplu.
Sursa: INS, Ancheta privind accesul la tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor în gospodării
Societatea informaţională şi resursele umane în ştiinţe şi tehnologie
16 ________________________________________ Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă
1
Competenţele digitale ale populaţiei
Răspândirea competenţelor digitale continuă să preocupe multe ţări, fiind un factor important de modernizare economică şi socială. Decalajul digital între generaţii este încă foarte ridicat, însă progresul individual, ca şi cel economic al societăţii, în general, nu mai poate fi separat de generalizarea competenţelor digitale.
În România, în anul 2015, din totalul persoanelor de 16-74 ani care au folosit vreodată internetul, 90,4% au desfăşurat activităţi legate de software pe internet în ultimele 12 luni (91,5% bărbaţi şi 89,3% femei). Majoritatea persoanelor au folosit internetul pentru copierea sau mutarea unor fişiere sau directoare (89,3%). Un procent de 1,9% dintre bărbaţii care au desfăşurat activităţi legate de software în ultimele 12 luni au folosit internetul pentru scrierea de coduri în limbaje de programe, mai mare în comparaţie cu femeile (1,3%).
Datele arată că persoanele cu nivel superior de educaţie au abilităţi mai mari de utilizare a internetului în scopuri de scriere de coduri în limbaje de programe, cu diferenţe între populaţia masculină şi cea feminină (5,6% în cazul bărbaţilor, respectiv 2,7%, în cazul femeilor). De asemenea, există decalaje mari între populaţia cu studii superioare şi cea cu studii medii sau cu nivel scăzut de educaţie, în ceea ce priveşte utilizarea internetului pentru activităţi legate de calculator sau alt dispozitiv mobil, cum ar fi, de exemplu, transferul fişierelor între calculatoare, instalarea sau modificarea de software-uri, programe şi aplicaţii.
În anul 2015, 31,5% dintre persoanele de 16-74 ani din ţara noastră nu au utilizat niciodată internetul, indiferent de locaţia în care ar fi putut accesa un calculator conectat la internet (locul de muncă, acasă sau altă locaţie).
Fig.1.9 Proporţia persoanelor de 16-74 ani care au desfăşurat activităţi legate de calculator sau alt dispozitiv mobil, în ultimele 12 luni, pe sexe şi nivel de educaţie, în anul 2015 (%)
Sursa: INS, Ancheta privind accesul la tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor în gospodării
Tab.1.4 Proporţia persoanelor de 16-74 ani care au defăşurat activităţi1) legate de software pe internet, în ultimele 12 luni, pe sexe, în anul 2015 (%)
Abilităţi de utilizare a Internetului Masculin Feminin
Copierea sau mutarea unor fişiere sau directoare 89,1 89,5 Utilizarea software-ului de procesare de text 27,2 26,9 Crearea de prezentări sau documente care integrează texte, imagini, tabele sau grafice 21,6 20,7Utilizarea software-ului de calcul tabelar 15,4 14,3 Utilizarea software-ului pentru a edita fotografii, videoclipuri sau fişiere audio 26,1 21,9 Scrierea de coduri in limbaje de programe 1,9 1,3
Notă: 1) - răspuns multiplu.
Sursa: INS, Ancheta privind accesul la tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor în gospodării
Scăzut
Masculin
Feminin
Superior
Mediu
12,9
66,9
20,214,5
22,0
63,5
Societatea informaţională şi resursele umane în ştiinţe şi tehnologie
Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă _________________________________________ 17
1
1.2 Resursele umane în ştiinţe şi tehnologie (HRST)
Ştiinţa şi tehnologia sunt din ce în ce mai mult recunoscute în centrul provocărilor legate de dezvoltarea socială şi economică a statelor lumii. Organismele internaţionale care reprezintă comunitatea ştiinţifică, cum ar fi Consiliul Internaţional al Uniunii Cercetătorilor (ICSU) şi Congresul Mondial pentru Ştiinţă, au subliniat contribuţia pe care o aduc dezvoltării societăţilor, alături de educaţie, ştiinţa şi tehnologia. Cercetarea ştiinţifică, prin cele două componente ale sale, cercetarea fundamentală şi cercetarea aplicativă, are rolul de a crea condiţii şi de a stimula, pe de o parte crearea de cunoaştere, iar, pe de altă parte, aplicarea cunoaşterii în interesul societăţii, prin inovare. Cercetarea fundamentală creează premisele pe care se poate dezvolta cercetarea aplicativă, aceasta din urmă fiind o investigare originală a fenomenelor, cu scopul de a produce efecte economice. Comunitatea ştiinţifică din România reprezintă principala resursă care generează rezultate cu valoare adăugată în economia naţională, dar şi curente de gândire originale, recunoscute la nivel naţional şi internaţional.
Conform Manualului Canberra al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), resursele umane în ştiinţe şi tehnologie (HRST) reprezintă persoanele care îndeplinesc una din următoarele condiţii: (a) au absolvit studii superioare; (b) nu au studii superioare, dar lucrează efectiv în ocupaţii pentru care, în mod normal, sunt necesare studii de specialitate în domeniul ştiinţei şi tehnologiei.
Principalele categorii de HRST sunt evidenţiate în figura de mai jos:
Din punct de vedere al măsurării statistice, indicatorul are două dimensiuni: cea a ofertei şi a cererii de resurse umane în ştiinţe şi tehnologie, iar reuniunea lor oferă informaţii asupra mărimii totale a resurselor umane care desfăşoară activităţi economice în ştiinţe şi tehnologie. Prima dimensiune, oferta, este exprimată sub aspectul educaţiei (prin calificare/specializare), iar cea de a doua dimensiune, cererea, sub aspectul ocupării efective în domeniul ştiinţelor şi tehnologiei.
În România, în anul 2015, numărul total al persoanelor care alcătuiau resursele umane în ştiinţe şi tehnologie a fost de circa 2,6 milioane persoane, cu aproape 500 de mii de persoane mai mult decât în urmă cu zece ani. Exodul de competenţe început în anul 2007, odată cu integrarea ţării noastre în structurile europene, continuă şi astăzi, manifestat în prezent în special prin plecarea în străinătate a absolvenţilor de studii superioare. Efortul esenţial pentru ameliorarea fenomenului trebuie îndreptat către formarea şi menţinerea în ţară a resurselor umane înalt calificate, asigurându-se condiţii de salarizare şi de lucru atractive, de natură să determine şi reîntoarcerea unor specialişti care acum lucrează în străinătate.
HRST după
educaţie
HRST după
educaţie şi
ocupaţie
HRST după
ocupaţie
Societatea informaţională şi resursele umane în ştiinţe şi tehnologie
18 ________________________________________ Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă
1
Din totalul HRST, peste 80% (2,1 mil. în 2015) erau persoane cu studii superioare. Indiferent de tipul studiilor absolvite, două treimi (aproximativ 1,8 milioane persoane) au lucrat efectiv în ştiinţe şi tehnologie. Numărul persoanelor care îndeplinesc ambele condiţii - au studiile corespunzătoare şi lucrează în domeniu - s-a ridicat la aproape 1,3 milioane persoane în anul 2015, cu 41,9% mai mult decât în urmă cu zece ani. Dintre aceştia, mai puţin de jumătate (40,9%) au ocupaţii pur ştiinţifice şi inginereşti.
Deşi femeile predomină (în toate categoriile care fac parte din resursele umane în ştiinţe şi tehnologie), indiferent de dimensiune (după educaţie, după ocupaţie, după ambele condiţii - educaţie şi ocupaţie), în România, nu există diferenţe mari privind distribuţia pe sexe a acestora. Resursele umane în ştiinţe şi tehnologie au suferit un proces de „întinerire” în decursul ultimului deceniu, în special pentru categoria dimensionată numai după nivelul de educaţie. Dacă în anul 2007 persoanele cu vârsta de 45-64 ani deţineau ponderea cea mai mare în categoria HRST după educaţie, în anii de după
aderarea României la Uniunea Europeană ponderea principală a revenit persoanelor de 25-34 ani. În anul 2015, diferenţa dintre ponderile celor două grupe de vârstă în totalul HRST cu studii superioare a fost de 4,4 puncte procentuale.
Tab.1.5 Evoluţia HRST (mii persoane)
HRST total (după educaţie şi/sau
ocupaţie)
HRST după educaţie (cu
studii superioare)
HRST după ocupaţie (în domenii ale
ştiinţei şi tehnologiei)
HRST după educaţie şi ocupaţie
HRST cu ocupaţii ştiinţifice şi inginereşti
2005 2194 1453 1624 883 2492006 2294 1530 1731 968 3762007 2308 1579 1739 1010 3932008 2416 1698 1813 1094 4122009 2477 1780 1819 1121 4012010 2356 1728 1707 1079 3872011 2467 1860 1751 1144 5052012 2503 1939 1707 1142 4972013 2476 1985 1620 1129 4782014 2542 2029 1673 1160 4982015 2626 2126 1752 1253 512
Notă: Indicatorii pentru perioada 2010-2015 sunt calculaţi în funcţie de populaţia rezidentă, conform conceptului de reşedinţă obişnuită şi a pragului de cel puţin 12 luni de prezenţă/absenţă pe teritoriul României, în condiţii de comparabilitate cu rezutatele finale ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor din anul 2010.
Sursa: EUROSTAT, Labour force survey (LFS)
Fig.1.10 Evoluţia HRST după educaţie, pe grupe de vârstă (%)
25
27
29
31
33
35
37
39
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
% 25-34 ani 45-64 ani
Sursa: EUROSTAT, Labour force survey (LFS)
Societatea informaţională şi resursele umane în ştiinţe şi tehnologie
Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă _________________________________________ 19
1
Categoria HRST care lucrează efectiv în ocupaţii din domeniu a cunoscut un proces lent de îmbătrânire, în sensul că în ultimii cinci ani ponderea tinerilor de 25-34 ani s-a înscris pe o curbă descendentă. Astfel, ponderea persoanelor cu vârste de 25-34 ani a scăzut în totalul HRST de 15-74 ani care lucrează efectiv în ocupaţii din domeniu de la 34,3% în anul 2010, la 32,0% în anul 2014, iar în anul 2015 a ajuns la 30,5%.
Procesul de îmbătrânire a resurselor ocupate efectiv în ştiinţă şi tehnologie este cauzat, în principal, de evoluţiile descendente înregistrate de persoanele cu ocupaţii ştiinţifice şi inginereşti. Altfel spus, pe piaţa muncii lucrează inginerii care sunt absolvenţi ai promoţiilor mai vechi, deoarece ponderea inginerilor cu vârste de 25-34 ani (în totalul HRST de 15-74 ani cu ocupaţii ştiinţifice şi inginereşti) a scăzut treptat de la 33,5% în anul 2011, la 32,3% în anul 2014, ajungând la 31,6% în 2015.
Scăderea numărului tinerilor ocupaţi în ştiinţă şi tehnologie şi care au ocupaţii ştiinţifice şi inginereşti este o consecinţă a faptului că numărul de absolvenţi din domeniului inginerie a scăzut în ultimii ani. Ponderea absolvenţilor de studii superioare din domeniul inginerie arată o scădere cu 34,4% în anul universitar 2014-2015 comparativ cu 2010-2011; tendinţa de scădere se manifestă şi în cazul absolvenţilor de programe de masterat (cu 49,9%) şi a celor care au obţinut diplomă de doctor (cu 58,5%). Pe de altă parte, transferul tehnologic şi de know-how, precum şi valorificarea cercetării ştiinţifice continuă să rămână o problemă a cercetării ştiinţifice din România. Dacă cercetarea fundamentală şi experimentală în inginerie şi tehnologie nu produce efecte economice de înaltă performanţă, atunci nu
există nici motive pentru susţinerea financiară a acesteia, ceea ce face ca tinerii să se îndrepte către alte ocupaţii.
În anul 2015, majoritatea persoanelor care formau resursele umane în ştiinţe şi tehnologie (după educaţie şi/sau ocupaţie, de 15-74 ani) aveau vârste între 25 şi 64 ani (91,4%), iar între acestea din urmă, 54,0% erau femei.
Fig.1.11 Evoluţia HRST după ocupaţie, pe grupe de vârstă (%)
25
27
29
31
33
35
37
39
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
% 25-34 ani 45-64 ani
Sursa: EUROSTAT, Labour force survey (LFS)
Fig.1.12 Evoluţia HRST cu ocupaţii ştiinţifice şi inginereşti, pe grupe de vârstă (%)
27
29
31
3335
37
39
41
43
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
% 25-34 ani 45-64 ani
Sursa: EUROSTAT, Labour force survey (LFS)
Societatea informaţională şi resursele umane în ştiinţe şi tehnologie
20 ________________________________________ Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă
1
Pe grupe de vârstă, distribuţia persoanelor de sex feminin era echilibrată: 31,2 % erau tinere de 25-34 ani, 31,1% se aflau în grupa de vârstă 35-44 ani şi 29,6% erau de vârste 45-64 ani. Doar 8,1% dintre persoanele de sex feminin care lucrau în ştiinţe şi tehnologie aveau vârste cuprinse în intervalele care se află la limita vârstelor de intrare şi de ieşire de pe piaţa forţei de muncă (15-24 ani şi 65-75 ani). Distribuţia pe grupe de vârstă a persoanelor de sex masculin care formau resursele umane în ştiinţe şi tehnologie (după educaţie şi/sau ocupaţie, de 15-74 ani) este similară celor de sex feminin.
Una din categoriile HRST unde bărbaţii sunt majoritari o reprezintă categoria persoanelor care desfăşoară ocupaţii propriu-zis ştiinţifice şi inginereşti (58,6%, reprezentând 300 mii persoane, în anul 2015).
Anul 2011 se remarcă printr-o echilibrare uşoară a balanţei dintre femei şi bărbaţi care lucrau în domenii specifice ştiinţei şi tehnologiei şi care aveau ocupaţii ştiinţifice şi inginereşti (ponderea femeilor a crescut de la 33,3% în anul 2010 la 44,0% în 2011). Din acel moment, structura pe sexe a ocupării în activităţi ştiinţifice şi inginereşti arată o tendinţă de creştere/revenire a ponderii bărbaţilor (de la 56,0% în anul 2011, la 58,6% în anul 2015).
Fig.1.13 Resursele umane în ştiinţe şi tehnologie (după educaţie şi/sau ocupaţie), pe sexe şi grupe de vârstă, în anul 2015 (mii persoane)
343
379
110
383
440
438
419
115
0 150 300 450
25-34
35-44
45-64
15-24 şi 65-75
Masculin Feminin
Sursa: EUROSTAT, Labour force survey (LFS)
Fig.1.14 Structura pe sexe a HRST cu ocupaţii ştiinţifice şi inginereşti (15-74 ani) (%)
65,3
66,7
56,0
56,9
57,7
58,0
58,6
34,7
33,3
44,0
43,1
42,3
42,0
41,4
62,8
60,2
65,8
65,4
39,8
37,2
34,6
34,2
0% 20% 40% 60% 80% 100%
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
Masculin Feminin
Sursa: EUROSTAT, Labour force survey (LFS)
Societatea informaţională şi resursele umane în ştiinţe şi tehnologie
Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă _________________________________________ 21
1
Pentru resursele umane tinere (25-34 ani) din ştiinţă şi tehnologie, situaţia este aproximativ similară, ponderea femeilor crescând de la 32,3% în anul 2010, la 43,2% în anul 2011, însă evoluţia ultimilor ani este sinusoidală.
Deşi în scădere în ultimii trei ani, ponderea femeilor în ştiinţă şi tehnologie este cea mai ridicată pentru grupa de vârstă 35-44 ani (44,4% în anul 2015).
Structura pe sexe a persoanelor care lucrează în ocupaţii ştiinţifice şi inginereşti a atins un maxim de echilibru pentru grupa de vârstă 35-44 ani, în anul 2013 (50,3% bărbaţi, 49,7% femei).
Fig.1.15 Structura pe sexe a HRST cu ocupaţii ştiinţifice şi inginereşti (25-34 şi 35-44 ani) (%)
67,6
67,7
56,8
57,5
62,3
59,6
62,0
32,4
32,3
43,2
42,5
37,7
40,4
38,0
65,2
64,4
66,4
66,7
35,6
34,8
33,3
33,6
0% 20% 40% 60% 80% 100%
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
25-34 ani Masculin Feminin
62,3
65,5
53,9
52,6
50,3
52,5
55,6
36,9
34,5
46,1
47,4
49,7
47,5
44,4
61,0
62,4
56,2
58,0
37,6
39,0
42,0
43,8
0%20%40%60%80%100%
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
35-44 ani
Sursa: EUROSTAT, Labour force survey (LFS)
Societatea informaţională şi resursele umane în ştiinţe şi tehnologie
22 ________________________________________ Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă
1
1.3. TIC şi HRST în statele Uniunii Europene
Dezvoltarea societăţii informaţionale din perspectiva egalităţii de gen este considerată drept esenţială pentru a răspunde cerinţelor societăţii şi ale economiilor statelor membre ale Uniunii Europene. Realizările înregistrate de Uniunea Europeană în ceea ce priveşte susţinerea egalităţii dintre femei şi bărbaţi au contribuit la schimbarea în bine a vieţii multor cetăţeni din statele membre. Deşi există în continuare inegalităţi, UE a făcut progrese semnificative în ultimele decenii, iar principalii factori care au contribuit la aceste progrese sunt: adoptarea legislaţiei privind tratamentul egal între sexe, abordarea integratoare a egalităţii de gen (integrarea perspectivei de gen în toate celelalte politici) şi aplicarea unor măsuri specifice pentru promovarea femeilor. Dintre tendinţele încurajatoare, se pot aminti creşterea numărului femeilor pe piaţa muncii şi progresele înregistrate de către acestea pentru asigurarea unei calităţi sporite a educaţiei şi a formării profesionale. Se menţin însă, în continuare, diferenţe de gen, iar pe piaţa muncii, femeile se află în continuare în număr mai mic, multe dintre acestea lucrând în activităţi economice mai slab plătite.
Tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor
În anul 2015, ponderea persoanelor de 16-74 ani din statele membre ale UE, care au utilizat calculatorul, în ultimele 12 luni a fost de 80,0% (82,0% în cazul bărbaţilor şi 78,0% pentru femei). Se observă un interes tot mai mare în utilizarea calculatorului, în toate statele membre. Comparativ cu anul 2008, ponderea a crescut cu 15 puncte procentuale.
Fig.1.16 Ponderea persoanelor de 16-74 ani din statele membre ale UE, care au utilizat calculatorul în ultimele 12 luni, în anul 2015 (%)
Sursa: EUROSTAT, http://ec.europa.eu/eurostat/data/database
sub 70%
70 - 79%
80 - 89%
90% și peste
Societatea informaţională şi resursele umane în ştiinţe şi tehnologie
Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă _________________________________________ 23
1
Ţările care se remarcă prin utilizarea cea mai intensă a calculatorului, în cazul ambelor sexe, sunt Luxemburg (98,0% masculin, 97,0% feminin), Danemarca (97,0% pentru ambele sexe) şi Finlanda (94,0% pentru ambele sexe). În România şi Bulgaria, sub două treimi din populaţie, utilizează calculatorul, cu diferenţe pe sexe în favoarea populaţiei masculine.
În toate statele membre ale UE, utilizarea internetului este puternic corelată cu utilizarea calculatorului, ierarhia ţărilor fiind aproximativ aceeaşi.
În anul 2015, 32% dintre persoanele de 16-74 ani din ţara noastră nu au utilizat niciodată internetul (de două ori mai mult decât media UE28, atât în cazul bărbaţilor, cât şi al femeilor).
Fig.1.17 Ponderea persoanelor de 16-74 ani din statele membre ale UE, care au utilizat computerul în ultimele 12 luni, pe sexe, în anul 2015 (%)
40
50
60
70
80
90
100
UE
Luxe
mbu
rg
Dan
emar
ca
Finl
anda
Ola
nda
Reg
atul
Uni
t
Ger
man
ia
Sue
dia
Est
onia
Aus
tria
Bel
gia
Fran
ţa
Rep
ublic
a C
ehă
Slo
vaci
a
Leto
nia
Spa
nia
Irlan
da
Mal
ta
Slo
veni
a
Ung
aria
Cro
aţia
Por
tuga
lia
Cip
ru
Litu
ania
Pol
onia
Gre
cia
Italia
Rom
ânia
Bul
garia
% Masculin Feminin
Sursa: EUROSTAT, http://ec.europa.eu/eurostat/data/database
Societatea informaţională şi resursele umane în ştiinţe şi tehnologie
24 ________________________________________ Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă
1
Resursele umane în ştiinţe şi tehnologie
În anul 2015, în statele Uniunii Europene (UE 28), numărul total al persoanelor care alcătuiau resursele umane în ştiinţe şi tehnologie a fost de circa 123 milioane persoane, în creştere cu 2,2% comparativ cu anul precedent. Reprezentarea celor două sexe în HRST în statele europene este echilibrată, în sensul că 51,6% din populaţia cu vârste cuprinse între 15 şi 74 ani erau persoane de sex feminin (în 2015), în perioada 2008-2015 ponderea femeilor fiind în creştere uşoară, cu un ritm mediu anual de 2,8%.
Ponderea de 25,1% a totalului resurselor umane în ştiinţe şi tehnologie (HRST după educaţie şi/sau ocupaţie) în totalul populaţiei active - din anul 2015 - plasează România pe ultimul loc între statele membre ale Uniunii Europene care dispune de forţă de muncă ocupată în domeniul ştiinţei şi tehnologiei, fiind la o distanţă de 18,2 puncte procentuale faţă de media europeană (43,3%). Luxemburg (56,2%), Suedia (52,0%), Regatul Unit (51,9%) şi Finlanda (51,2%) ocupă primele locuri, în ceea ce priveşte ponderile resurselor umane în ştiinţe şi tehnologie în totalul populaţiei active. În România, ponderea HRST de sex feminin în totalul populaţiei active feminine a fost de 31,2% în anul 2015, valoare superioară faţă de cea a bărbaţilor (20,5%).
Ocupaţiile ştiinţifice şi inginereşti continuă să fie caracteristice bărbaţilor. De exemplu, în statele UE, femeile sunt sub-reprezentate în raport cu bărbaţii, ponderea acestora fiind de 40,3% din totalul persoanelor ocupate în domeniile ştiinţifice şi inginereşti, respectiv 5,4% din totalul resurselor umane în ştiinţe şi tehnologie (în 2015). Cu toate acestea, au existat unele progrese în acest domeniu, astfel încât numărul de femei - ingineri a crescut cu o medie de 8,6% pe an, între 2008 şi 2015 (într-un ritm mai rapid decât al bărbaţilor, care a crescut cu 3,3% în aceeaşi perioadă).
Fig.1.18 Ponderea HRST în totalul populaţiei active din statele membre ale UE, în anul 2015 (%)
0 10 20 30 40 50 60
UE
Luxemburg
Suedia
Regatul Unit
Finlanda
Irlanda
Belgia
Danemarca
Franța
Olanda
Cipru
Estonia
Lituania
Austria
Germania
Slovenia
Letonia
Spania
Polonia
Malta
Republica Cehă
Bulgaria
Ungaria
Grecia
Italia
Croația
Portugalia
Slovacia
România
%
Sursa: EUROSTAT, http://ec.europa.eu/eurostat/data/database
2
Disparităţi demografice de gen
Populaţia
Fenomenele demografice
Disparităţi demografice de gen
28 ________________________________________ Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă
2
2.1 Populaţia
Populaţia rezidentă din statele Uniunii Europene
La 1 ianuarie 2015, populaţia rezidentă a Uniunii Europene a ajuns la 508,5 milioane locuitori, odată cu aderarea Croaţiei, din iulie 2013, care a devenit al 28-lea stat membru din cadrul Uniunii Europene. Aproape trei sferturi din populaţia Uniunii Europene este localizată în doar şapte dintre cele 28 ţări componente (Germania, Franţa, Regatul Unit, Italia, Spania, Polonia şi România). Populaţia UE este echilibrată pe sexe, cu o uşoară pondere mai mare în cazul femeilor (51,2%). Ţările baltice se remarcă prin diferenţe mari ale structurii pe sexe, femeile fiind mult superioare numeric populaţiei masculine (diferenţele sunt de 8,2 p.p.1) pentru Letonia, 7,8 p.p. pentru Lituania şi 6,4 p.p. pentru Estonia). Singura ţară în care bărbaţii au o uşoară superioritate numerică este Luxemburg (0,2 p.p.). Ţările membre ale Uniunii Europene se confruntă cu un declin demografic mai mult sau mai puţin accentuat. Ponderea populaţiei tinere, cu vârste cuprinse între 0 şi 14 ani (15,6%) a fost devansată de ponderea populaţiei vârstnice de 65 ani şi peste (18,9%). Irlanda şi Franţa sunt ţările cu ponderea cea mai mare a populaţiei tinere, la polul opus aflându-se Germania, Italia şi Bulgaria. În topul ţărilor cu cea mai numeroasă populaţie vârstnică (65 ani şi peste) sunt Italia, Germania şi Grecia. În Italia, Grecia, Spania, Franţa, Portugalia şi Germania s-a înregistrat cea mai mare pondere (de peste 5,5%) a persoanelor de 80 ani şi peste.
1) p.p. - puncte procentuale
Fig.2.1 Diferenţe privind structura pe sexe a populaţiei rezidente din statele membre ale UE, în anul 2015 (p.p.)
Sursa: EUROSTAT, http://ec.europa.eu/eurostat/data/database
peste 6,0 p.p.
3,0 - 6,0 p.p.
0,1 - 2,9 p.p.
Feminin = Masculin
Feminin < Masculin
Feminin > Masculin
Disparităţi demografice de gen
Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă _________________________________________ 29
2
Populaţia rezidentă din România
La fel ca majoritatea ţărilor europene, România se confruntă cu consecinţele economice şi sociale complexe ale unei populaţii aflate într-un proces lent, dar continuu, de îmbătrânire demografică. Schimbarea comportamentului demografic al cuplurilor faţă de propria reproducere, creşterea mortalităţii precum şi migraţia internaţională au făcut ca populaţia ţării să se reducă constant. La 1 ianuarie 20162), populaţia rezidentă a României a fost de 19,76 milioane locuitori (48,8% - bărbaţi şi 51,2% - femei).
Piramida vârstelor reflectă tendinţele pe termen lung ale fertilităţii şi mortalităţii, dar şi efectele de scurtă durată ale migraţiilor, politicilor demografice ori schimbărilor intervenite într-un secol de istorie demografică. Menţinerea de lungă durată a natalităţii la un nivel scăzut a îngustat din ce în ce mai mult baza piramidei.
2) Date provizorii.
Fenomenul îmbătrânirii populaţiei
Populaţia rezidentă a ţării continuă să se caracterizeze printr-un excedent numeric al populaţiei feminine, atât pe total, cât şi pentru grupele de vârstă de peste 55 ani, mai evident la peste 85 ani. Problema îmbătrânirii populaţiei nu este numai o problemă demografică, ci mai ales una economică, socială, culturală, medico-sanitară, morală, ceea ce impune studiul acestui fenomen într-o viziune pluridisciplinară. Raportul de masculinitate, la 1 ianuarie 2016, a fost de 96 persoane de sex masculin la 100 persoane de sex feminin. Până la vârsta de 53 ani, numărul bărbaţilor a fost mai mare decât cel al femeilor, după această vârstă numărul femeilor devenind mai mare şi ajungând la grupele de vârstă de peste 85 ani de aproximativ două ori mai mare decât cel al bărbaţilor. Îmbătrânirea demografică este un fenomen cu un caracter obiectiv, care se produce independent, ca rezultat al condiţiilor sociale şi economice ce caracterizează societatea în care trăim într-o anumită perioadă de timp. Populaţia din mediul rural este mai îmbătrânită decât cea din urban. La 1 ianuarie 2016, aproximativ 19,9% din populaţia rurală a depăşit vârsta de 65 ani, în totalul populaţiei feminine rurale ponderea femeilor vârstnice fiind de aproape 23,7%.
Tab.2.1 Populaţia rezidentă pe sexe, la 1 ianuarie (mii persoane)
Ani Total Masculin Feminin 2008 20635,5 10049,2 10586,3 2012 20096,0 9777,1 10318,9 2014 19947,3 9746,0 10201,3 2015 19870,7 9707,1 10163,6
2016p) 19760,0 9652,7 10107,3
p) Date provizorii.
Sursa: INS, Statistica demografică
Fig.2.2 Populaţia rezidentă pe vârste şi sexe, la 1 ianuarie 2008 şi 2016p)
p) Date provizorii.
Sursa: INS, Statistica demografică
050100150200250 50 100 150 200 250
Masculin Feminin
2008 2016mii persoane mii persoane
Ani10095908580757065605550454035302520151050
Disparităţi demografice de gen
30 ________________________________________ Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă
2
În cadrul populaţiei de 65 ani şi peste, numărul femeilor a fost mai mare decât cel al bărbaţilor de aproximativ 1,5 ori atât în mediul rural, cât şi în mediul urban. La 1 ianuarie 2016 „longevivii”, segmentul populaţiei de 80 ani şi peste, reprezentau 4,2% din totalul populaţiei, în creştere comparativ cu anul 2008 (3,0%). Din totalul persoanelor de 80 ani şi peste 35,4% erau bărbaţi şi 64,6% femei. Indicele de îmbătrânire a populaţiei a crescut în ultimii ani la ambele sexe, ajungând la 1 ianuarie 2016 la 88,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere la masculin şi 137,8 persoane vârstnice la 100 persoane tinere la feminin. Comparativ cu anul 2008, indicele de îmbătrânire demografică a crescut cu 13,3
puncte procentuale la masculin şi cu 22,6 puncte procentuale la feminin. Vârsta medie a populaţiei ţării a crescut de la 39,6 ani (2008) la 41,5 ani (1 ianuarie 2016), vârstă medie ce caracterizează ţările cu o populaţie „adultă”. Populaţia feminină, cu o vârstă medie de 43,1 ani a fost şi în 2016 mai îmbătrânită decât cea masculină cu 3,2 ani. În mediul urban, vârsta medie a populaţiei feminine a fost cu 3,1 ani mai mare decât cea a populaţiei masculine, iar în mediul rural cu 3,4 ani. Vârsta mediană, în creştere la ambele sexe, a fost la 1 ianuarie 2016 de 39,8 ani la bărbaţi şi de 43,2 ani la femei. Comparativ cu anul 2008, creşterea a fost de 2,8 ani atât la bărbaţi cât şi la femei.
Fig.2.3 Femei la 100 de bărbaţi, la 1 ianuarie 2016p) (%)
Femei196
174161
140
125117
10798
9594 96 9592949595959575
100
125
150
175
200
0-4 5-9 10-14 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 50-54 55-59 60-64 65-69 70-74 75-79 80-84 85+
Bărbaţi
%
p) Date provizorii.
Sursa: INS, Statistica demografică
Fig.2.4 Vârsta medie a populaţiei rezidente pe sexe (ani)
38,1
41,142,2
39,5 39,7 39,939,0
43,142,942,8
30,0
35,0
40,0
45,0
2008 2012 2014 2015 2016
ani Masculin Feminin
Notă: Datele la 1 ianuarie 2016 sunt provizorii.
Sursa: INS, Statistica demografică
Fig.2.5 Vârsta mediană a populaţiei rezidente pe sexe (ani)
40,441,6 42,4 42,8 43,2
39,839,439,137,0 38,5
30,0
35,0
40,0
45,0
2008 2012 2014 2015 2016
ani Masculin Feminin
Notă: Datele la 1 ianuarie 2016 sunt provizorii.
Sursa: INS, Statistica demografică
Disparităţi demografice de gen
Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă _________________________________________ 31
2
2.2 Fenomenele demografice
Natalitatea
În anul 2015 s-au născut 185,0 mii copii, mai puţini cu 22,1 mii copii faţă de anul 2008 (207,1 mii copii) şi cu 8,1 mii copii mai puţini faţă de anul 2014. Rata natalităţii a scăzut uşor, ajungând în anul 2015 la 9,3 născuţi-vii la 1000 locuitori, faţă de 9,7 născuţi-vii la 1000 locuitori în anul 2014, respectiv 10,1 născuţi-vii la 1000 locuitori în anul 2008. În anul 2015, mai mult de jumătate din numărul copiilor născuţi-vii au fost băieţi, raportul de masculinitate fiind de 106,2 băieţi la 100 fete. În anul 2015 faţă de anul 2014, în mediul rural s-au născut cu 4,3% mai puţini copii, în mediul urban scăderea fiind de 4,1%.
Sporul natural
Sporul natural a avut evoluţii diferite pentru femei şi bărbaţi; sporul natural negativ a fost mai mare pentru populaţia masculină decât pentru cea feminină, în principal din cauza supramortalităţii masculine. Comparativ cu anii anteriori, în anul 2015 valorile negative ale sporului natural au fost în scădere atât la bărbaţi, cât şi la femei.
Tab.2.2 Principalii indicatori ai natalităţii
2008 2012 2014 2015Rata de natalitate1) (născuţi-vii la 1000 locuitori) 10,1 9,0 9,7 9,3p)
Vârsta medie a mamei (ani), pentru născuţii-vii cu reşedinţa obişnuită în România: - la prima naştere 25,3 26,2 26,8 26,8s)
- la toate naşterile 27,1 27,9 28,2 28,3s)
p) Date provizorii; s) Date semidefinitive.1) Datele pentru anii 2008-2013 nu includ născuţii-vii a cărornaştere s-a petrecut în străinătate şi a fost înregistrată în România. Pentru anii 2014 şi 2015 sunt incluşi numai născuţii-vii cu reşedinţa obişnuită în România. Ratele pentru anii 2008-2014 au fost calculate cu populaţia rezidentă la 1 iulie a fiecărui an, calculată în condiţii de comparabilitate cu rezultatele definitive ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor - 2011. Pentru anul 2015 rata de natalitate a fost calculată cu populaţia rezidentă la 1 ianuarie 2015.
Sursa: INS, Statistica demografică
Fig.2.6 Numărul de născuţi-vii cu reşedinţa obişnuită în România, pe sexe (mii persoane)
99,395,3
106,792,9 89,793,8
87,8
100,4
0
20
40
60
80
100
120
2008 2012 2014 2015
Masculin Feminin
Notă: Datele pentru anii 2008-2013 nu includ născuţii-vii a căror naştere s-a petrecut în străinătate şi a fost înregistrată în România. Pentru anii 2014 şi 2015 sunt incluşi numai născuţii-vii cu reşedinţa obişnuită în România. Pentru anul 2015 datele sunt semidefinitive.
Sursa: INS, Statistica demografică
Fig.2.7 Sporul natural al populaţiei rezidente, pe sexe (persoane)
-45000-40000-35000-30000-25000-20000-15000-10000
-50000
2008 2012 2014 2015
Masculin Feminin
Notă: Pentru anul 2015 datele sunt semidefinitive.
Sursa: INS, Statistica demografică
Disparităţi demografice de gen
32 ________________________________________ Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă
2
În anul 2015 sporul natural a fost negativ atât în mediul urban, cât şi în mediul rural, pentru ambele sexe. Comparativ cu anul 2008, în 2015 se remarcă creşterea sporului natural negativ în urban (de la -1,9 mii persoane în anul 2008, la -20,2 mii persoane în anul 2015) şi creşterea acestuia de la -42,8 mii persoane în anul 2008, la -55,5 mii persoane în anul 2015 în mediul rural.
Nupţialitatea şi divorţialitatea
Ca o consecinţă directă a modificărilor petrecute în societatea românească, fenomenul de nupţialitate a cunoscut anumite schimbări. În anul 2015, rata nupţialităţii a fost de 5,6 căsătorii la 1000 locuitori, în creştere faţă de cea înregistrată în anul precedent, (5,3 căsătorii la 1000 locuitori), dar în scădere
faţă de anul 2008 (6,6 căsătorii la 1000 locuitori). Numărul căsătoriilor a înregistrat o tendinţă de creştere în ultimii ani (de la 118,1 mii căsătorii în anul 2014, la 125,5 mii căsătorii în anul 2015). În anul 2015, cele mai multe căsătorii (18,2% din numărul total de căsătorii) s-au încheiat de bărbaţii şi femeile din grupa de vârstă 25-29 ani, în creştere faţă de anul 2014 (18,0% din numărul total de căsătorii). Schimbarea condiţiilor de viaţă şi cerinţele în creştere privind nivelul calificării şi educaţiei corespunzătoare pentru asigurarea locurilor de muncă stabile au determinat tinerii să amâne tot mai mult căsătoria. Totuşi, în societatea românească, forma predominantă de uniune între bărbaţi şi femei a rămas căsătoria legal constituită. Vârsta medie la prima căsătorie a înregistrat un trend crescător la ambele sexe, valoarea din anul 2015 fiind mai mare decât cea din anul 2008 cu 1,5 ani, atât la bărbaţi, cât şi la femei. Faţă de anul 2014 valoarea acestui indicator a crescut cu 0,2 ani la bărbaţi şi 0,1 ani la femei.
Tab.2.3 Sporul natural al populaţiei rezidente pe medii de rezidenţă şi sexe, în anul 2015 (persoane)
Născuţi-vii Decedaţi Spor natural
Urban Masculin 51996 63196 -11200 Feminin 49045 58010 -8965 Rural Masculin 43308 72313 -29005 Feminin 40657 67142 -26485
Notă: Date semidefinitive.
Sursa: INS, Statistica demografică
Tab.2.4 Principalii indicatori ai nupţialităţii
2008 2012 2014 2015Rata de nupţialitate (căsătorii la 1000 locuitori) 6,6 4,8 5,3 5,6Vârsta medie la căsătorie (ani) Masculin 31,2 31,6 32,3 32,5 Feminin 27,7 28,2 29,0 29,1
Notă: Ratele de nupţialitate au fost calculate cu populaţia după domiciliu la 1 iulie a fiecărui an.
Sursa: INS, Statistica demografică
Fig.2.8 Vârsta medie la prima căsătorie, pe sexe(ani)
29,629,130,630,4
25,9 26,4 27,3 27,4
20
25
30
35
2008 2012 2014 2015
Masculin Feminin
Sursa: INS, Statistica demografică
Disparităţi demografice de gen
Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă _________________________________________ 33
2
Schimbările sociale şi economice intervenite în ultimii ani nu au influenţat semnificativ evoluţia divorţialităţii, nivelul acesteia menţinându-se destul de scăzut. În anul 2015 s-au înregistrat 31,5 mii divorţuri, în creştere cu 4,3 mii divorţuri comparativ cu anul 2014. Rata divorţialităţii a crescut de la 1,22 divorţuri la 1000 locuitori în anul 2014, la 1,42 divorţuri la 1000 locuitori în anul 2015, dar comparativ cu anul 2008 rata divorţialităţii a scăzut (1,58 divorţuri la 1000 locuitori). Raportul dintre numărul de divorţuri şi numărul căsătoriilor nu indică până în prezent o tendinţă fermă de schimbare a intensităţii fenomenelor în timp. Faptul că, treptat, locul căsătoriilor timpurii şi al familiilor cu copii la vârste tinere a fost luat de căsătoriile târzii, amânate, a determinat şi o tranziţie a vârstei medii la divorţ. Vârsta medie la care persoanele căsătorite au decis să divorţeze a crescut, atât la bărbaţi, cât şi la femei. În anul 2015 vârsta medie a soţilor la divorţ a fost de 41,4 ani pentru bărbaţi şi 37,8 ani pentru femei, cu valori mai mari în mediul urban decât în mediul rural. Peste jumătate (52,3%) din numărul de divorţuri înregistrate în anul 2015 au avut loc după o durată a căsătoriei de cel puţin 10 ani, păstrându-se aproximativ aceleaşi valori
înregistrate în anul 2008 (51,1%) şi anul 2014 (51,0%).
Migraţia internaţională
Reducerea numărului de persoane care locuiesc în România este cauzată, pe de o parte, de un accentuat fenomen de îmbătrânire demografică, iar pe de altă parte, de fenomenul de migraţie internaţională. Acesta din urmă a fost favorizat, în general, de liberalizarea pieţei muncii şi relaxarea tranzitului transfrontalier, iar principalele motive sunt obţinerea unor câştiguri mai mari, condiţii mai bune de muncă şi de educaţie, valorizarea personală. România se înscrie astfel într-o tendinţă care se manifestă şi la nivelul altor state membre ale UE mai puţin dezvoltate economic. Cu toate că după anul 2008, ca urmare a unei crize economice manifestată acut la nivelul întregii economii mondiale, se constată un fenomen nou - cel al migraţiei de revenire, soldul net de emigrare se menţine, numărul plecărilor depăşindu-l pe cel al sosirilor. În anul 2015, numărul emigranţilor a fost de 187,5 mii persoane, iar cel al imigranţilor de 129,5 mii persoane. Scăderea semnificativă a numărului emigranţilor faţă de anul 2008, în paralel cu scăderea mult mai redusă a imigranţilor, a determinat diminuarea semnificativă a soldului negativ al migraţiei internaţionale în ultimii ani (minimul înregistrându-se în anul 2012, -2,9 mii persoane). Dacă în anul 2008 ponderea emigranţilor pe sexe a fost aproximativ egală, în anul 2015 bărbaţii au emigrat în proporţie mai mare decât femeile (50,9%).
Tab.2.5 Principalii indicatori ai divorţialităţii
2008 2012 2014 2015Rata de divorţialitate (divorţuri la 1000 locuitori) 1,58 1,40 1,22 1,42
Durata medie a căsătoriei desfăcute prin divorţ (ani) 13,3 13,2 13,7 14,0
Vârsta medie la divorţ (ani) Masculin 39,9 40,4 41,0 41,4 Feminin 36,2 36,7 37,4 37,8
Notă: Ratele de divorţialitate au fost calculate cu populaţia după domiciliu la 1 iulie a fiecărui an.
Sursa: INS, Statistica demografică
Fig.2.9 Vârsta medie la divorţ, pe sexe (ani)
40,439,9
41,441,0
36,236,7
37,4 37,8
32
34
36
38
40
42
2008 2012 2014 2015
Masculin Feminin
Sursa: INS, Statistica demografică
3
Diferenţele de gen în domeniul sănătăţii
Speranţa de viaţă
Starea de sănătate
Mortalitatea
Diferenţele de gen în domeniul sănătăţii
3
36 ________________________________________ Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă
3.1 Speranţa de viaţă
O stare bună de sănătate este un element esenţial al bunăstării umane, reprezentând o valoare în sine a unei naţiuni. Starea de sănătate a populaţiei poate fi analizată, în general, cu ajutorul unor indicatori referitori la mortalitate şi morbiditate, dar şi pe baza unor indicatori sintetici. Pentru caracterizarea evoluţiilor demografice, dar şi a nivelului de dezvoltare al unei populaţii, cel mai frecvent utilizat indicator este speranţa de viaţă. În general, se acordă o importanţă crescută îngrijirii medicale propriu-zise şi mai puţin aspectului preventiv, pierzându-se din vedere faptul că printr-o profilaxie eficientă s-ar putea reduce substanţial mortalitatea şi s-ar putea adăuga un număr important de ani la speranţa de viaţă.
Speranţa de viaţă la naştere în statele Uniunii Europene
Cu fiecare generaţie care se succede, populaţia din România trăieşte din ce în ce mai mult. Evoluţia duratei medii a vieţii a fost influenţată de-a lungul timpului de un complex de factori, o importanţă deosebită revenind modului de viaţă, stării de sănătate, alimentaţiei, nivelului educaţiei sanitare, dar şi condiţiilor economico-sociale. Cu toate acestea, progresele în creşterea speranţei de viaţă din ultimele decenii nu schimbă poziţia nefavorabilă a ţării noastre între celelalte state membre ale Uniunii Europene. Comparativ cu nivelul mediu al speranţei de viaţă la naştere al celor 28 de ţări (80,9 ani), decalajul pentru România era în anul 2014 mai mare de 5 ani. Mai mult, ţara noastră se află între ţările cu cea mai mică speranţă de viaţă din UE1): Bulgaria şi Letonia (74,5 ani), Lituania (74,7 ani), urmate de România, cu 75,4 ani. În Spania,
1) Sursa datelor: INS, Statistica demografică, pentru România şiEurostat, pentru UE şi statele membre
oamenii trăiesc până în jurul vârstei de 83,3 ani, topul ţărilor cu cea mai mare speranţă de viaţă fiind continuat de Italia (83,2 ani), Franţa şi Cipru (82,8 ani). În anul 2015, speranţa de viaţă la naştere în ţara noastră a ajuns la 75,4 ani, în creştere cu 1,9 ani faţă de anul 2008 (73,5 ani), cu 0,7 ani faţă de anul 2012 (74,7 ani) şi la acelaşi nivel cu anul 2014. Şansele la o viaţă mai lungă sunt, în toate ţările, mai mari în cazul femeilor. În România, speranţa de viaţă era, în anul 2015, de 72,0 ani la bărbaţi şi 78,9 ani la femei.
Fig.3.1 Speranţa de viaţă la naştere în statele membre ale UE, în anul 2014 (ani)
Sursa: EUROSTAT, http://ec.europa.eu/eurostat/data/database
sub 77,0 ani
77,0 - 79,9 ani
80,0 - 82,0 ani
peste 82,0 ani
Diferenţele de gen în domeniul sănătăţii
3
Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă _________________________________________ 37
Speranţa de viaţă la anumite vârste
Speranţa de viaţă la anumite vârste constituie un reper important pentru configurarea politicilor sociale care iau în considerare ciclul de viaţă al femeilor şi bărbaţilor, cum ar fi: politicile de ocupare, în domeniul pensiilor, al îngrijirii sănătăţii, îngrijirii de lungă durată etc.
Deşi speranţa de viaţă scade odată cu vârsta, diferenţele pe sexe se menţin superioare la femei pe tot parcursul vieţii. La vârstele înaintate, ecartul dintre sexe se diminuează.
Speranţa de viaţă sănătoasă
Populaţia României trăieşte mai mult, însă nu şi mai sănătos. Indicatorul denumit speranţa de viaţă sănătoasă a fost dezvoltat pentru a se analiza dacă o creştere a speranţei de viaţă este însoţită de o creştere a stării bune de sănătate. Indicatorul combină informaţii asupra prevalenţei pe vârste a stării de sănătate şi de boală, cu date asupra mortalităţii pe vârste.
În România, speranţa de viaţă sănătoasă la naştere era, în anul 2014, de 59,0 ani, neexistând diferenţe între femei şi bărbaţi. La nivelul UE, ecartul dintre femei şi bărbaţi este de 0,4 ani, în favoarea populaţiei feminine, unde speranţa de viaţă sănătoasă la naştere este de 61,8 ani.
Tab.3.1 Diferenţa dintre femei şi bărbaţi a speranţei de viaţă la anumite vârste (ani)
Vârsta 2008 2012 2014 2015p) 0 7,06 6,96 6,91 6,95
10 6,91 6,83 6,83 6,83 20 6,77 6,73 6,72 6,73 30 6,52 6,50 6,50 6,51 40 6,19 6,20 6,23 4,26 50 5,36 5,50 5,60 5,63 60 3,86 4,05 4,22 4,29 70 2,12 2,32 2,46 2,47 80 0,74 0,80 0,91 0,97
p) Date provizorii.
Notă: Speranţa de viaţă la anumite vârste s-a calculat în funcţie de populaţia după domiciliu şi de numărul persoanelor decedate cu domiciliul sau reşedinţa obişnuită în România.
Sursa: INS, Statistica demografică
Fig.3.2 Speranţa de viaţă sănătoasă la naştere şi la 65 ani şi peste, pe sexe (ani)
57,6
59,0
60,0 59,8
57,3
62,9
61,7
57,5 57,7
59,0
7,27,9
5,9 5,9 5,9
8,0
7,1
5,75,15,1
56
57
58
59
60
61
62
63
64
2008 2009 2010 2012 2014
la naştere
0
1
2
3
4
5
6
7
8
la 65 ani și peste
Sursa: Eurostat
Masculin Feminin
Diferenţele de gen în domeniul sănătăţii
3
38 ________________________________________ Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă
3.2 Starea de sănătate
Starea de sănătate percepută
Date privind starea de sănătate a populaţiei, în principal a stării de sănătate aşa cum este aceasta percepută de populaţie, sunt estimate pe baza datelor furnizate de Ancheta de sănătate realizată prin interviu, realizată în anul 2014 de către Institutul Naţional de Statistică. În România, 40% din populaţia rezidentă consideră că are o stare de sănătate foarte bună, 37% o stare bună, 17% apreciază că starea de sănătate proprie este satisfăcătoare, iar 6% din totalul populaţiei percepe că are o stare de sănătate rea şi foarte rea. Diferenţele între femei şi bărbaţi sunt evidente în ceea ce priveşte percepţia stării de sănătate. Astfel, ponderea bărbaţilor care consideră că au o stare de sănătate foarte bună (44,2%) este mai mare faţă de cea a femeilor (36,5%).
Stilul de viaţă
Stilul de viaţă adoptat de către o persoană are un impact important asupra stării de sănătate a acesteia, dat fiind de caracteristicile alimentaţiei, comportamentele de risc (consumul de alcool, de tutun etc.), practicarea exerciţiilor fizice, modul de petrecere a timpului liber şi limitarea stresului, dar şi prin comportamentele de prevenire a diferitelor boli. Toate aceste aspecte legate de starea generală de sănătate a individului au impact asupra stării generale de vitalitate a societăţii, asupra calităţii ocupării forţei de muncă şi au efecte asupra dezvoltării sociale şi economice la nivel naţional. Un indicator relevant în evaluarea stării de sănătate, care reflectă greutatea ideală pentru o viaţă sănătoasă, este indicele maseicorporale. Viaţa stresantă, mâncarea multă şi nesănătoasă, au făcut ca obezitatea să devină o problemă majoră de sănătate publică înlume, cu o prevalenţă în continuă creştere la toate vârstele şi la ambele sexe. În România, din totalitatea persoanelor de 18 ani şi peste, mai puţin de jumătate (43,0%) au o greutate corporală normală, 46,4% sunt supraponderale, iar 9,3% sunt persoane cu obezitate.
Fig.3.4 Distribuţia populaţiei rezidente de 18 ani şi peste, după indicele masei corporale, pe sexe, în anul 2014 (%)
Sursa: INS, Ancheta de sănătate realizată prin interviu
Fig.3.3 Populaţia rezidentă după starea de sănătate declarată, pe sexe, în anul 2014(%)
14,5
19,836,5
44,2 36,7
36,1
3,8
6,1
0,8
1,5
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Masculin
Feminin
Foarte bună Bună Satisfăcătoare Rea Foarte rea
Sursa: INS, Ancheta de sănătate realizată prin interviu
Persoanesubponderale
Masculin
Feminin
Persoanesupraponderale
Persoane cu greutate
36,2 normală
9,0
9,7
49,2
54,1
39,2
0,7
1,9
Persoanecu obezitate
Diferenţele de gen în domeniul sănătăţii
3
Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă _________________________________________ 39
Persoanele de sex masculin sunt mai predispuse spre a avea o greutate mai mare decât cea normală, astfel 54,1% dintre bărbaţi sunt supraponderali, faţă de 39,2% dintre femei. Totuşi, ponderea bărbaţilor cu obezitate (9,0%) este uşor mai mică decât a femeilor (9,7%).
În rândul tinerilor de 18-24 ani se remarcă faptul că 20,5% sunt supraponderali, fenomenul fiind mult mai evident în cazul băieţilor (26,2%, comparativ cu 14,6% în cazul fetelor).
Consumul de băuturi alcoolice şi consumul de tutun reprezintă, alături de alimentaţia nesănătoasă, factori importanţi de risc care pot conduce la anumite boli şi pot deteriora starea de sănătate a individului. În general, bărbaţii consumă alcool în proporţie mult mai mare comparativ cu femeile (72,6%, faţă de 42,8%). De altfel, din populaţia feminină de 15 ani şi peste, numai 5,5% sunt persoane consumatoare frecvente de băuturi alcoolice (cel puţin o dată pe săptămână), la bărbaţi ponderea fiind mult mai mare (33,1%).
Cei mai mulţi consumatori de alcool din ţara noastră sunt persoane de sex masculin cu vârste între 45 şi 54 de ani (83,8%). În ceea ce priveşte fumatul, în ţara noastră un sfert din populaţia de 15 ani şi peste fumează, 19,6% fiind fumători zilnici. Atât bărbaţii, cât şi femeile cu vârste cuprinse între 25 şi 54 de ani, care fumează zilnic, deţin ponderile cele mai ridicate în rândul fumătorilor.
Morbiditatea individuală
În mod clasic, evaluarea stării de sănătate a populaţiei utilizează indicatori de morbiditate (incidenţa şi prevalenţa bolilor). Impactul bolii asupra individului este condiţionat de o serie de caracteristici, precum: sexul, vârsta, nivelul educaţional, ocupaţia etc. Bolile cronice duc la scăderea calităţii vieţii celor afectaţi, precum şi la un impact major asupra sistemelor de sănătate, de pensii şi de protecţie socială. În România, una din patru persoane suferă de cel puţin o boală cronică sau o problemă de sănătate de lungă durată, femeile deţinând ponderi superioare bărbaţilor (29,9%, faţă de 21,8%). Populaţia din ţara noastră suferă cel
Fig.3.5 Structura populaţiei rezidente de 18 ani şi peste, după indicele masei corporale, pe sexe şi grupe de vârstă, în anul 2014 (%)
Masculin
0% 20% 40% 60% 80% 100%
18-24 ani
25-34 ani
35-44 ani
45-54 ani
55-64 ani
65-74 ani
75 ani şi pes te
Persoane subponderale Persoane cu greutate normală Persoane supraponderale Persoane cu obezitate
Feminin
0%20%40%60%80%100%
18-24 ani
25-34 ani
35-44 ani
45-54 ani
55-64 ani
65-74 ani
75 ani şi peste
Sursa: INS, Ancheta de sănătate realizată prin interviu
Diferenţele de gen în domeniul sănătăţii
3
40 ________________________________________ Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă
mai frecvent de patru afecţiuni cronice: hipertensiune arterială (întâlnită la 17 persoane din 100), afecţiuni ale zonei lombare (11 persoane din 100), afecţiuni cervicale (6 persoane din 100) şi diabet zaharat (5 persoane din 100). Numărul de femei care suferă de hipertensiune arterială este de 1,6 ori mai mare decât al bărbaţilor. Persoanele mai în vârstă sunt mai afectate de bolile cronice, atât în cazul femeilor cât şi al bărbaţilor, prevalenţa afecţiunilor cronice crescând rapid după 55 ani. De exemplu, dacă două din 100 de femei cu vârste cuprinse între 45-54 ani suferă de hipertensiune arterială, cele din grupele mai mari de vârstă au grade de prevalenţă superioare (6 persoane de sex feminin din 100, atât pentru cele din grupa de vârstă 55-64 ani cât şi pentru cele din grupa de vârstă 65-74 ani, respectiv 7 persoane din 100, peste 75 ani).
Folosite pentru atenuarea simptomelor bolilor sau pentru prevenirea îmbolnăvirilor, medicamentele, sau mai precis consumul acestora în rândul populaţiei, relevă starea de sănătate a unei naţiuni. În anul 2014, din totalul populaţiei rezidente din România, 20,3% au utilizat medicamente prescrise de un medic, iar 14,8% au utilizat medicamente neprescrise. Consumul de medicamente, atât al celor prescrise cât şi al celor neprescrise, creşte odată cu vârsta. Astfel, tinerii de 15-24 ani au utilizat medicamente prescrise în proporţie de 2,5% şi neprescrise în proporţie de 9,8%, iar persoanele de 75 ani şi peste, au utilizat medicamente prescrise în proporţie de 68,2% şi neprescrise în proporţie de 21,5%. Ponderea persoanelor de sex feminin care au consumat medicamente prescrise de un medic este superioară celei masculine (24,1% feminin, respectiv 16,4% masculin).
Fig.3.6 Distribuţia populaţiei rezidente de 35 ani şi peste, după existenţa anumitor boli cronice, pe sexe şi grupe de vârstă, în anul 2014 (%)
Masculin
0 1 2 3 4 5 6 7
35-44
45-54
55-64
65-74
75 +
Diabet zaharat
Afecţiuni a le zonei cervicale Afecţiuni lombare sau a lte deficienţe cronice ale zonei lombare
Hipertensiune arterială
Feminin
01234567
35-44
45-54
55-64
65-74
75 +
Notă: Grupele de vârstă 15-24 şi 25-34 ani nu au fost luate în considerare deoarece datele sunt nesemnificative.
Sursa: INS, Ancheta de sănătate realizată prin interviu
%
Diferenţele de gen în domeniul sănătăţii
3
Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă _________________________________________ 41
3.3 Mortalitatea
Modelul de mortalitate este conturat de impactul exercitat de unele cauze de deces. În anul 2015, comparativ cu anul 2008, rata mortalităţii a crescut uşor atât la bărbaţi (de la 13,5‰ în anul 2008 la 14,0‰ în anul 2015), cât şi la femei (de la 11,1‰ în anul 2008, la 12,3‰ în anul 2015). Decalajul deja existent între sexe în anul 2008, la nivelul mortalităţii, s-a diminuat în anul 2015, valorile supramortalităţii masculine, de 108,3 decese masculine la 100 decese feminine, înregistrând o scădere comparativ cu anul 2008 când s-au înregistrat 115,1 decese masculine la 100 decese feminine. Bolile aparatului circulator (boala ischemică a inimii şi bolile cerebro-vasculare) şi tumorile au continuat să fie principalele cauze de deces, atât în cazul femeilor, cât şi în cazul bărbaţilor. În anul 2015, ponderea deceselor determinate de aceste două cauze a fost de 78,7% din totalul deceselor (74,9% în cazul bărbaţilor, respectiv 82,8% în cazul femeilor). În anul 2015, ca şi în ceilalţi ani, ratele mortalităţii specifice pe principalele cauze de deces au
continuat să aibă valori diferite pentru bărbaţi şi pentru femei. Mortalitatea feminină a avut valori superioare celei masculine în cazul bolilor aparatului circulator şi a bolilor endocrine, de nutriţie şi metabolism. Pentru celelalte cauze de deces se manifestă o „supramortalitate masculină”, mai accentuată în cazul leziunilor traumatice, otrăvirilor şi altor consecinţe ale cauzelor externe, tulburărilor mentale şi de comportament, respectiv bolilor infecţioase şi parazitare.
Tab.3.2 Mortalitatea pe principalele cauze de deces şi pe sexe (rate la 100000 locuitori)
2008 2014 2015p) Masculin Feminin Masculin Feminin Masculin Feminin
Total 1347,5 1110,6 1364,4 1192,9 1396,0 1231,4Boli ale aparatului circulator 725,9 756,0 707,9 786,7 733,2 813,0Tumori 275,7 177,3 309,3 200,9 312,1 206,4Boli ale aparatului respirator 78,6 41,6 85,5 49,7 94,1 57,6Boli ale aparatului digestiv 92,9 57,9 89,3 57,5 89,2 56,2Boli infecţioase şi parazitare 18,3 6,2 17,2 9,8 17,9 9,8Boli endocrine, de nutriţie şi metabolism 10,4 11,6 11,6 12,6 12,9 13,9Tulburări mentale şi de comportament 4,5 1,3 2,8 0,9 2,5 0,8Leziuni traumatice, otrăviri şi alte consecinţe ale cauzelor externe 98,8 27,3 79,4 21,5 77,2 21,9
p) Date provizorii.
Notă: Datele pentru anul 2008 nu includ decesele produse în străinătate, iar pentru anii 2014 şi 2015 a fost luat în calcul numărul persoanelor decedate cu reşedinţa obişnuită în România. Pentru perioada 2008-2014, ratele au fost calculate cu populaţia rezidentă la 1 iulie a fiecărui an. Pentru anul 2015 ratele au fost calculate cu populaţia rezidentă la 1 ianuarie 2015, estimată în condiţii de comparabilitate cu rezultatele definitive ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor 2011.
Sursa: INS, Statistica demografică
Fig.3.7 Ponderea principalelor cauze de deces pe sexe, în anul 2015 (%)
Notă: Date semidefinitive.
Sursa: INS, Statistica demografică
Alte cauze
Bărbaţi
Boli aleaparatuluirespirator
Boli aleaparatuluidigestiv
Leziuni traumatice,otrăviri şi alteconsecinţe ale
cauzelor externe
Tumori
Boli aleaparatuluicirculator
52,56,7
6,4
22,4
5,56,5
66,0
1,8 6,1
16,8
4,6
Femei4,7
4
Dimensiunea de gen în educaţie
Populaţia şcolară
Diferenţe de gen privind succesul în educaţie
Personalul didactic
Indicatori structurali privind nivelul de educaţie al populaţiei
Dimensiunea de gen în educaţie
4
44 ________________________________________ Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă
Egalitatea de gen în educaţie presupune valorizarea aspiraţiilor, nevoilor şi comportamentelor individuale, prin acces egal la toate formele de educaţie, indiferent de sex, naţionalitate, religie sau mediul socio-familial. Prin educaţie, o societate încearcă eliminarea sau ameliorarea impactului convenţiilor sociale legate de diferenţele de gen, cu influenţe puternice asupra întregului parcurs al vieţii individuale, dar şi asupra dezvoltării societăţii, în ansamblul ei. În România, educaţia este garantată prin lege, instituţiile de învăţământ având obligaţia de a asigura accesul la educaţie şi învăţare continuă, precum şi egalitatea în cadrul procesului de educaţie şi evaluare a cunoştinţelor acumulate. Datele statistice confirmă faptul că în ţara noastră nu se pune problema unor diferenţe de gen în educaţie. Disparităţile se manifestă asupra altor dimensiuni, fenomenul fiind cauzat de inegalitatea veniturilor familiilor din care provin copiii, mediul de rezidenţă al acestora, dar şi de factorii geografici şi de dezvoltare economică regională.
4.1. Populaţia şcolară
Din ultimele date disponibile la nivelul statelor membre ale UE, în anul şcolar 2014/2015, populaţia şcolară din UE a fost de 100,5 milioane persoane1). Ponderea populaţiei şcolare feminine, în totalul populaţiei şcolare UE, a reprezentat 49,9%. Populaţia şcolară a României2) a reprezentat 3,7% din totalul populaţiei şcolare de la nivelul UE. Diminuarea continuă a populaţiei ţării din ultimele două decenii a afectat şi volumul populaţiei şcolare. În anul şcolar 2015/2016, populaţia şcolară din România a înregistrat
1) Datele se referă la toate nivelurile educaţionale, cu excepțiaînvăţământului antepreșcolar și nu includ populația școlară din Grecia, Luxemburg și Olanda. Sursa: EUROSTAT. 2) Sursa: INS, Statistica educaţiei
3642,6 mii persoane3), cu 16,5% mai puţin decât în urmă cu zece ani. Scăderea a fost mai intensă la populaţia şcolară feminină (-17,1%), decât la cea masculină (-15,9%).
În general, populaţia şcolară este aproximativ echilibrată pe sexe, pentru toate nivelurile educaţionale. În învăţământul preuniversitar, populaţia feminină este aproximativ aceeaşi cu cea masculină, ponderea fetelor situându-se peste valoarea de 49%. În învăţământul superior însă, situaţia este diferită. De exemplu, în anul şcolar 2015/2016, 53,3% din studenţii înscrişi la programele de licenţă, respectiv 55,9% din învăţământul universitar de masterat, cursuri şi studii postuniversitare şi doctorat, erau persoane de sex feminin.
3) Inclusiv înscrişi la programe de masterat, doctorat, studiipostuniversitare şi programe post-doctorale.
Fig.4.1 Populaţia şcolară, pe niveluri de educaţie(mii persoane)
Sursa: INS, Statistica educaţiei
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
2008
-200
9
201
0-20
11
201
2-20
13
2013
-201
4
2014
-201
5
2015
-201
6
TotalPreşcolarPreuniversitarSuperior (programe de licenţă)
Dimensiunea de gen în educaţie
4
Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă _________________________________________ 45
Rate de participare la educaţie
În anul şcolar 2014/2015, rata netă de participare în învăţământ4) a fost de 63,7%. Indicatorul a înregistrat o valoare superioară în rândul fetelor (65,8%), comparativ cu cea a băieţilor (61,7%). Datele provizorii pentru anul şcolar 2015/2016 arată o scădere a ratei nete de participare şcolară la 62,5% (64,3%, în cazul fetelor şi 60,7%, în cazul băieţilor). Disparităţile în educaţie se manifestă cel mai evident între regiunile de dezvoltare şi între mediile de rezidenţă. Deşi municipiul Bucureşti se caracterizează prin cea mai ridicată rată netă de participare la educaţie din România (90,8%, în anul şcolar 2014/2015), se evidenţiază şi prin cea mai pronunţată diferenţă de gen (9,9 puncte procentuale în favoarea fetelor).
4) Începând cu anul şcolar 2014/2015, în cadrul acestui indicatoreste inclus şi numărul de copii din creşe (învăţământ antepreşcolar).
Cea mai scăzută rată netă de participare la educaţie se întâlneşte în judeţul Ilfov, pentru ambele sexe (38,9% în cazul fetelor, 40,2% în cazul băieţilor) şi în judeţul Cluj, în mediul rural (34,2%). Rata brută de şcolarizare a fost în anul şcolar 2014/2015 de 73,7%. Şi acest indicator a înregistrat valori diferite pe sexe (75,5% la fete, respectiv 72,1% la băieţi).
Fig.4.2 Rata netă de participare în învăţământ, pe niveluri de educaţie, în anul şcolar 2014/2015 (%)
82,1
2,8
83,1
85,4
73,7
40,4
63,7
0 20 40 60 80 100
Antepreşcolar (0 - 2 ani)
Preşcolar (3 - 5 ani)
Primar (6 - 10 ani)
Gimnazial (11 - 14 ani)
Liceal şi profesional (15 - 18 ani)
Postliceal şi superior (19 - 23 ani)
Total (0 - 23 ani)
%
Sursa: INS, Statistica educaţiei
Dimensiunea de gen în educaţie
4
46 ________________________________________ Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă
Abandonul şcolar
Un alt indicator relevant în ceea ce priveşte participarea la educaţie, sau mai corect spus, care reflectă non-participarea, este abandonul şcolar. În România, băieţii abandonează timpuriu şcoala într-un număr mai mare decât fetele. În anul şcolar 2014/2015, rata abandonului şcolar a înregistrat valori mai mari pentru populaţia şcolară masculină, atât în învăţământului primar şi gimnazial, în învăţământul secundar superior (liceal şi profesional) cât şi în învăţământul postliceal.
4.2. Diferenţe de gen privind succesul în educaţie
În ultimii ani, sistemul de educaţie din România s-a confruntat cu un fenomen nefavorabil: scăderea ratei de succes la examenul de bacalaureat. La nivel individual, fenomenul are puternice influenţe asupra elevilor aflaţi în această situaţie, însă acesta se propagă la nivelul societăţii şi economiei naţionale, prin impactul pe care îl are asupra pieţei forţei de muncă. În anul şcolar 2014/2015, doar 58% din totalul elevilor care au promovat anii terminali de liceu (clasele a XII-a şi a XIII-a) în acel an au reuşit să obţină diploma de bacalaureat. Situaţia este diferită pe sexe, în sensul că rata de succes la examenul de bacalaureat este mai ridicată în
cazul fetelor (65,9%), comparativ cu cea a băieţilor (49,6%). Nivelul scăzut al ratei de succes este influenţat şi de faptul că un număr mare dintre elevii care absolvă liceul nu s-au prezentat la examenul de bacalaureat, în anul absolvirii. Pentru absolvenţii anului şcolar 2014/2015, ponderea elevilor care au reuşit să obţină diploma de bacalaureat, în totalul celor care s-au prezentat, a fost de 72,1%. În învăţământul profesional şi în cel postliceal ratele de succes sunt ridicate (93,8%, respectiv 89,9%), diferenţe mai mari pe sexe înregistrându-se doar în postliceal (5,1 punte procentuale, în favoarea fetelor). În învăţământul superior, aproape toţi absolvenţii programelor de licenţă reuşesc să finalizeze studiile cu diplomă. În anul universitar 2014/2015, rata de succes în învăţământul superior, pentru programele de licenţă, a fost de 98,1%.
Tab.4.2 Numărul de elevi care s-au prezentat şi au reuşit să obţină diploma de bacalaureat, pe filiere şi pe sexe, în anul şcolar 2014/2015
Prezentaţi Absolvenți cu diplomă
Total Absolvenţi din anul curent Total Absolvenţi
din anul curent Filiera
Masculin Feminin Masculin Feminin Masculin Feminin Masculin Feminin Total 82941 94050 69297 83415 50295 68018 45720 64391Filiera teoretică 36807 53180 33013 49734 29282 45402 27773 43903Filiera tehnologică 38772 34309 29866 27540 15933 17151 13354 15221Filiera vocaţională 7362 6561 6418 6141 5080 5465 4593 5267
Sursa: INS, Statistica educaţiei
Tab.4.1 Rata abandonului, pe niveluri de educaţie şi pe sexe, în anul şcolar 2014/2015p) (%)
Total Masculin Feminin Primar şi gimnazial 2,0 2,1 1,8 - Primar 1,8 2,0 1,6 - Gimnazial 2,1 2,4 1,9 Liceal şi profesional 3,5 4,2 2,8 Postliceal 10,7 12,4 9,8
p) Date provizorii.
Sursa: INS, Statistica educaţiei
Dimensiunea de gen în educaţie
4
Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă _________________________________________ 47
Tendinţa fetelor de a continua programele de studii în cadrul sistemului naţional de educaţie se manifestă şi în învăţământul universitar. Din totalul studenţilor care au absolvit programele de studii cu diplomă de licenţă, în anul universitar 2014/2015, 57,7% sunt persoane de sex feminin. Situaţia pe sexe este similară şi pe forme de proprietate a instituţiilor de învăţământ superior: în instituţiile publice, 58,3% dintre absolvenţii cu diplomă de licenţă sunt fete, respectiv 55,1% în privat. Şi în cazul programelor de masterat şi a studiilor postuniversitare, absolvenţii de sex masculin sunt mai puţini decât fetele, acestea fiind cu 20,0% mai numeroase. La programele doctorale şi postdoctorale situaţia este mai echilibrată pe sexe (52,2% dintre absolvenţi sunt femei).
4.3. Personalul didactic
În România, ca şi în aproape toate ţările europene, profesia de cadru didactic în învăţământul preuniversitar este deţinută în majoritate de femei (76,5%). Pe măsură ce nivelul educaţional creşte, ponderea cadrelor didactice de sex feminin scade. Astfel, în învăţământul antepreşcolar şi preşcolar, ponderea femeilor era în anul şcolar 2015/2016 de 99,6%, în primar şi gimnazial, de 79,3%, iar pentru liceal era de 70,4%. Învăţământul superior se remarcă printr-un echilibru perfect în ceea ce priveşte personalul didactic pe sexe (50%). În anul 2014/2015, funcţiile de conducere din învăţământul preuniversitar sunt ocupate în mare măsură de femei (63,7%). În învăţământul superior ponderea femeilor în totalul personalului didactic scade odată cu avansarea pe scara carierei academice. Deşi aspectul poate fi parţial explicat prin faptul că, de cele mai multe ori, femeile nu optează pentru cariere academice, „ecranul“ pus în calea ascensiunii femeilor este şi rezultatul
parţial al culturii dominant masculine care s-a perpetuat în mediul academic. Învăţământul superior din ţara noastră este condus, în majoritate, de bărbaţi. Din totalul personalului didactic de conducere din învăţământul superior, în anul universitar 2015/2016, numai 38,7 % erau femei.
4.4. Indicatori structurali privind nivelul de educaţie al populaţiei
Nivelul de educaţie al populaţiei reprezintă un factor important pentru dezvoltarea economică şi socială a ţării, legătura fiind deja confirmată de situaţia economică a diferitelor ţări din Europa. Deşi a avut loc o puternică dezvoltare a sistemului de învăţământ superior, în ultimii ani, care a contribuit la creşterea semnificativă a ponderii persoanelor cu studii superioare în totalul populaţiei, aceasta nu a fost suficientă pentru ca România să nu se mai plaseze pe ultimul loc între statele membre ale UE. În anul 2015, în ţara noastră, 17,2% persoane cu vârste cuprinse între 25 şi 64 ani aveau studii
Fig.4.3 Ponderea personalului didactic feminin pe niveluri de educaţie, în anul şcolar 2015/2016 (%)
99,6
79,3
70,4
62,0
50,0
78,3
76,9
0 20 40 60 80 100 %
Tota l
Învățământ superior
Învățământ postliceal
Învățământ profesional
Învățământ liceal
Învățământ primar șigimnazial
Învățământ antepreșcolar și
preșcolar
Sursa: INS, Statistica educaţiei
Dimensiunea de gen în educaţie
4
48 ________________________________________ Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă
superioare, la distanţă mare faţă de media europeană (30,1%). Aşadar, România rămâne încă o ţară cu o populaţie care are cel mai frecvent un nivel mediu de instruire. Situaţia devine din ce în ce mai nefavorabilă, în condiţiile în care în ultimii ani numărul de studenţi s-a înjumătăţit (în anul universitar 2014/2015, numărul de studenţi se afla la 45,3% din nivelul anului 2007/2008). Din punct de vedere al decalajelor pe sexe, există diferenţe între populaţia masculină şi cea feminină adultă (25-64 ani), în ceea ce priveşte structura după nivelul de educaţie, în special pentru nivelurile inferioare. În timp ce bărbaţii cu nivel de instruire mediu înregistrează o pondere mai mare decât femeile (61,2%, comparativ cu 54,5%), în cazul persoanelor care au cel mult nivel gimnazial de educaţie, femeile au o frecvenţă mai mare. Pe baza datelor rezultate din Anchetei forţei de muncă în gospodării, se calculează şi alţi indicatori care reflectă nivelul de educaţie al populaţiei. De exemplu, rata de părăsire timpurie a sistemului educaţional de către tineri (18-24 ani) a fost în anul 2015 de 19,1%, în uşoară creştere comparativ cu valorile înregistrate în ultimii trei ani. Populaţia tânără feminină este mai puţin afectată decât cea masculină, în ceea ce priveşte părăsirea timpurie a sistemului naţional de educaţie (18,5%, comparativ cu 19,5%). Un alt indicator, gradul de instruire al tinerilor de 20-24 ani, a fost în anul 2015 de 79,7%, însă înregistrează o tendinţă descendentă în ultimii ani. Valorile indicatorului prezintă diferenţe pe sexe, tinerele de 20-24 ani fiind plasate pe o poziţie favorabilă (80,2%), comparativ cu băieţii (79,3%).
Fig.4.4 Structura persoanelor adulte (25-64 ani), după nivelul de educaţie, pe sexe, în anul 2015 (%)
Notă: Nivelul de educaţie: -scăzut: gimnazial, primar, fără şcoală absolvită; -mediu: liceal, treapta I, profesional, postliceal de specialitate sau tehnic de maiştri; -superior: universitar de scurtă şi lungă durată, inclusiv masterat, doctorat, postdoctorat şi studii postuniversitare.
Sursa: INS, Ancheta forţei de muncă în gospodării (AMIGO)
Fig.4.5 Gradul de instruire al tinerilor de 20-24 ani, pe sexe (%)
77
78
79
80
81
82
2008 2010 2012 2013 2014 2015
% Masculin FemininTotal
Sursa: INS, Ancheta forţei de muncă în gospodării (AMIGO)
Feminin
Superior
Masculin
Mediu
Scăzut22,4
17,9 27,6
54,5
61,2
16,4
5
Forţa de muncă
Decalaje de gen privind ocuparea forţei de muncă şi şomajul
Subocuparea şi forţa de muncă potenţială adiţională
NEET - tinerii neocupaţi care nu urmează nicio formă de educaţie sau de instruire
Forţa de muncă 5
Obiectivul principal privind ocuparea forţei de muncă al Strategiei Europa 2020 prevede ca 75% din populaţia cu vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani să fie ocupată până în anul 2020. Pentru România, ţinta este de 70%. Deoarece rata medie de ocupare în rândul persoanelor de sex feminin este mai mică decât a populaţiei masculine, acest obiectiv poate fi îndeplinit numai în cazul în care se depun eforturi, în toate statele membre, pentru creşterea participării femeilor pe piaţa muncii. Diferenţele de gen între ratele de ocupare se explică prin faptul că femeile sunt adesea puse în situaţia să aleagă între a-şi dezvolta o carieră profesională sau să se dedice - o perioadă de timp - familiei şi copiilor. Existenţa serviciilor de îngrijire a copiilor, flexibilizarea contractelor de muncă, dar şi diminuarea persistenţei stereotipurilor de gen în ceea ce priveşte echilibrarea balanţei activităţilor gospodăreşti, ar putea să conducă la creşterea ocupării în rândul femeilor.
5.1 Decalaje de gen privind ocuparea forţei de muncă şi şomajul
În România, deşi structura pe sexe a populaţiei de 15 ani şi peste se caracterizează printr-o uşoară preponderenţă feminină (1065 femei la 1000 bărbaţi), decalajul pe sexe privind participarea pe piaţa forţei de muncă este ridicat, în favoarea bărbaţilor.
Ocuparea forţei de muncă
În anul 2015, la nivelul UE28 rata de ocupare pentru persoanele de 20-64 ani a fost de 70,0% (75,8% la bărbaţi şi 64,2% la femei). La bărbaţi, cea mai scăzută valoare a ratei ocupării s-a înregistrat în Grecia (64,0%) iar cea mai mare în Republica Cehă (83,0%). La femei, rata ocupării a avut valori cuprinse între 46,0% (Grecia) şi 78,3% (Suedia).
În România în anul 2015, rata de ocupare a persoanelor în vârstă de 20-64 ani a fost de 66,0%, înregistrând valori mai mari pentru persoanele ocupate de sex masculin (74,7%, comparativ cu 57,2% pentru persoanele de sex feminin). În totalul populaţiei de 15 ani şi peste, 54,5% formau populaţia activă (persoane ocupate şi şomeri), restul fiind persoane inactive din punct de vedere economic. Populaţia ocupată a fost, în anul 2015, de 8535 mii persoane, iar rata de ocupare calculată pentru populaţia cu vârste între 15 şi 64 ani a fost de 61,4%. Din totalul populaţiei ocupate, 43,2% erau de sex feminin. Rata de ocupare pentru populaţia masculină (15-64 ani) a fost de 69,5%, cu 16,3 puncte procentuale mai mare decât cea a populaţiei feminine. Cea mai mare rată de ocupare s-a înregistrat la bărbaţii din grupa de vârstă 35-44 ani (88,7%). Rata de ocupare a persoanelor care aparţin grupei de vârstă 55-64 ani a fost de 41,1% şi a avut o valoare mai mare pentru persoanele de sex masculin (51,2%, faţă de 32,1% pentru femei). Ocuparea în rândul tinerilor (15-24 ani) este mult mai scăzută, comparativ cu cea a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani), iar decalajele pe sexe sunt mai estompate. De exemplu, ratele de ocupare pentru grupa de vârstă 15-24 ani au fost în anul 2015 de 29,4% în cazul populaţiei masculine şi de 19,3% pentru populaţia feminină.
Fig.5.1 Rata de ocupare a populaţiei de 15-64 ani, pe sexe (%)
69,568,767,667,667,9
70,9
53,253,352,652,852,554,3
50
55
60
65
70
75
2008 2010 2012 2013 2014 2015
% Masculin Feminin
Sursa: INS, Ancheta forţei de muncă în gospodării (AMIGO)
52 ________________________________________ Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă
Forţa de muncă
5
Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă _________________________________________ 53
În anul 2015, distribuţia populaţiei ocupate după statutul profesional arată că ponderea salariaţilor (71,0%) era cea mai ridicată în totalul populaţiei ocupate (43,9% erau femei). Femeile rămân principalele persoane cu statut profesional precar. De exemplu, lucrătorii familiali neremuneraţi reprezentau 9,6% din populaţia ocupată, însă femeile sunt preponderente (67,4% din totalul lucrătorilor familiali neremuneraţi). Cea mai mare discrepanţă pe sexe se constată în rândul patronilor, numărul femeilor din această categorie fiind de 2,9 ori mai mic decât cel al bărbaţilor. În ţara noastră, ca în majoritatea statelor membre ale UE, există ocupaţii specifice pentru femei şi bărbaţi. Femeile lucrează, în general, în sectoare economice şi profesii în care activităţile pe care le desfăşoară sunt compatibile cu responsabilităţile lor familiale. Dintre activităţile economiei naţionale în care femeile domină piaţa forţei de muncă enumerăm: sănătate şi asistenţă socială (79,0%), învăţământ (75,8%), intermedieri financiare (65,1%), hoteluri şi restaurante (59,9%), activităţi profesionale (55,7%) şi
comerţ (54,7%). Între persoanele care lucrau, în anul 2015, în ramurile agricole (25,6% din totalul populaţiei ocupate), 43,2% erau femei. Şi în ramurile neagricole, femeile au reprezentat 43,2%. Repartizarea populaţiei ocupate pe grupe de ocupaţii, evidenţiază că în anul 2015, ponderi mai mari în totalul persoanelor ocupate se înregistrau pentru femei care lucrau ca funcţionari administrativi (62,1%), lucrători în domeniul serviciilor (60,6%) sau specialişti în diverse domenii de activitate (56,2%). Este de remarcat faptul că în grupa membrilor corpului legislativ, ai executivului, a înalţilor conducători ai administraţiei publice şi a conducătorilor şi funcţionarilor superiori, numărul bărbaţilor era de 2,2 ori mai mare decât cel al femeilor.
Fig.5.2 Distribuţia populaţiei active de 15 ani şi peste, pe sexe şi grupe de vârstă, în anul 2015 (mii persoane)
Masculin
0 400 800 1200 1600
15-24 ani
25-34 ani
35-44 ani
45-54 ani
55-64 ani
65 ani şi pes te
Persoane ocupate Şomeri Feminin
040080012001600
15-24 ani
25-34 ani
35-44 ani
45-54 ani
55-64 ani
65 ani şi peste
Sursa: INS, Ancheta forţei de muncă în gospodării (AMIGO)
Forţa de muncă
5
54 ________________________________________ Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă
Şomajul
Rata şomajului la nivelul UE28 a fost în anul 2015 de 9,4% (9,3% la bărbaţi şi 9,5% la femei). La bărbaţi, rata şomajului a variat între 4,2% în Cehia şi 21,8% în Grecia. La femei, cea mai scăzută valoare a ratei şomajului s-a înregistrat în Germania (4,2%), iar cea mai mare în Grecia (28,9%). În România rata şomajului a fost în anul 2015 de 6,8%, (7,5% pentru bărbaţi, 5,8% pentru femei). În cazul tinerilor (15-24 ani), rata şomajului a avut valoarea de 21,7%, însă este mai mare în cazul populaţiei feminine (23,4%). Numărul şomerilor în sens BIM1) era în anul 2015 de 624 mii persoane, în scădere cu 5 mii, comparativ cu anul precedent. Distribuţia pe sexe a şomerilor relevă că, în numărul total al şomerilor, preponderente sunt persoanele de sex masculin (63,3%). Ponderea şomerilor tineri în totalul persoanelor tinere era, în anul 2015, de 6,8%. Nivelul acestui indicator a fost mai mare pentru persoanele de sex masculin (7,6%, faţă de 5,9% în cazul femeilor). Educaţia joacă un rol important în dobândirea cunoştinţelor necesare pentru mai facila inserţie pe piaţa muncii, pentru găsirea unui loc de muncă decent, adecvat remunerat şi desfăşurarea activităţii profesionale în condiţii mai bune de muncă. Un nivel mai ridicat de educaţie asigură o calificare şi/sau specializare mai mare şi, implicit, un loc de muncă mai stabil, mai puţin expus riscurilor de şomaj. În anul 2015, ponderile cele mai mari în totalul şomerilor le deţineau şomerii cu pregătire liceală (42,6%), iar absolvenţii învăţământului universitar deţineau o pondere de 11,8%. În totalul şomerilor cu studii superioare, femeile reprezentau 53,7%. Cea mai ridicată rată a şomajului s-a înregistrat pentru şomerii de sex masculin, cu
1) Conform criteriilor Biroului Internaţional al Muncii.
nivel scăzut de educaţie (9,6%), iar cea mai mică (3,9%) pentru şomerii cu nivel superior de educaţie de sex masculin. Ecartul pe sexe al ratei şomajului (exprimat prin diferenţa dintre rata şomajului în rândul bărbaţilor şi rata şomajului în rândul femeilor) evidenţiază că, rata şomajului la bărbaţi a fost mai mare decât cea a femeilor în toate cele opt regiuni de dezvoltare. Cele mai mari diferenţe între cele două rate (masculin faţă de feminin) s-au înregistrat în regiunile Sud-Vest Oltenia (5,8 puncte procentuale) şi Bucureşti-Ilfov (2,0 puncte procentuale), iar cele mai mici în regiunile Nord-Vest (0,3 puncte procentuale) şi
Fig.5.3 Rata şomajului (15-24 ani), pe sexe (%)
15
17
19
21
23
25
2008 2010 2012 2013 2014 2015
% Masculin FemininTotal
Sursa: INS, Ancheta forţei de muncă în gospodării (AMIGO)
Tab.5.1 Rata şomajului după nivelul de educaţie, pe sexe, în anul 2015 (%)
Total Masculin Feminin Total 6,8 7,5 5,8Superior (universitar de scurtă şi lungă durată, inclusiv masterat, doctorat, postdoctorat şi studii postuniversitare)
4,1 3,9 4,4
Mediu (postliceal de specialitate, liceal şi profesional, complementar sau de ucenici)
7,2 7,8 6,4
Scăzut (gimnazial, primar şi fără şcoală) 8,1 9,6 6,1
Sursa: INS, Ancheta forţei de muncă în gospodării (AMIGO)
Forţa de muncă
5
Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă _________________________________________ 55
Nord-Est şi Vest (ambele cu 0,6 puncte procentuale). Rata şomajului de lungă durată (ponderea şomerilor aflaţi în şomaj de 12 luni şi peste în populaţia activă) a fost de 3,0%. Pe sexe, acest indicator a înregistrat valori de 3,3% pentru bărbaţi şi 2,6% pentru femei.
5.2 Subocuparea şi forţa de muncă potenţială adiţională
În sens larg, subocuparea se manifestă prin neutilizarea integrală a resurselor de muncă disponibile. Într-un sens mai restrâns, subocuparea cuprinde persoanele care sunt ocupate, dar lucrează un număr mai mic de ore decât durata medie obişnuită a săptămânii de lucru, sau nu îşi utilizează pe deplin aptitudinile, educaţia şi experienţa profesională în raport cu actualul loc de muncă; mai mult, nu au capacitatea să-şi schimbe locul de muncă, în ocupaţii care necesită un nivel mai înalt de educaţie şi pregătire profesională. Conform definiţiei Eurostat2), subocuparea cuprinde persoanele ocupate cu program parţial care doresc şi sunt disponibile să lucreze mai multe ore decât în prezent. România este o ţară cu un potenţial de timp de muncă ridicat, care nu este însă utilizat pe deplin. Astfel, în anul 2015, 268 mii persoane au fost considerate subocupate. Această categorie de persoane a reprezentat 2,9% din populaţia activă, respectiv 3,1% din populaţia ocupată. Din totalul persoanelor subocupate, 67,0% erau bărbaţi, iar 52,0% aveau vârsta cuprinsă în intervalul 25-44 ani.
2) Underemployed part-time workers,http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Underemployment_and_potential_additional_labour_force_statistics
Peste jumătate (54,6%) dintre persoanele subocupate aveau studii de nivel scăzut iar alte 44,2% aveau nivel mediu de educaţie. Majoritatea persoanelor ocupate cu program parţial care doresc şi sunt disponibile să lucreze mai multe ore decât în prezent, îşi desfăşoară activitatea în agricultură (80,5%). Incidenţa subocupării (ponderea persoanelor subocupate în totalul populaţiei ocupate din aceeaşi categorie) a avut valori mai mari în agricultură, silvicultură şi pescuit (9,9%) şi în construcţii (3,5%). În anul 2015, erau subocupaţi 12,8% dintre lucrătorii familiali neremuneraţi, 9,5% dintre lucrătorii pe cont propriu şi doar 0,2% dintre salariaţi.
Fig.5.4 Distribuţia persoanelor subocupate, pe sexe şi grupe de vârstă, în anul 2015 (%)
66,5
64,3
62,4
65,4
66,9
75,0
82,0
33,5
35,7
37,6
34,6
33,1
25,0
18,0
69,4
69,0
69,0
68,6
31,0
30,6
31,4
31,0
0% 20% 40% 60% 80% 100%
15-19
20-24
25-29
30-34
35-39
40-44
45-49
50-54
55-59
60-64
65-69
Masculin Feminin
Sursa: INS, Ancheta forţei de muncă în gospodării (AMIGO)
Forţa de muncă
5
56 ________________________________________ Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă
O categorie distinctă de persoane, care în prezent se numără între persoanele inactive, o constituie aşa numita forţă de muncă potenţială adiţională, reprezentând „persoanele inactive care caută un loc de muncă, dar nu sunt disponibile să înceapă lucrul” şi „persoanele inactive care nu caută un loc de muncă, dar sunt disponibile să înceapă lucrul”. În anul 2015, 361 mii persoane făceau parte din forţa de muncă potenţială adiţională. Dintre acestea, 55,0% erau femei. Se observă că femeile sunt dominante, în special, între vârstele de 35-49 ani, când potenţialul lor de muncă este ridicat. În totalul forţei de muncă potenţială adiţională, 357 mii persoane erau disponibile să înceapă lucrul, dar nu căutau un loc de muncă. Doar un număr nesemnificativ de persoane care făceau parte din forţa de muncă potenţială adiţională,
deşi căutau un loc de muncă, nu erau disponibile să înceapă lucrul. Peste jumătate (50,7%) dintre persoanele care alcătuiesc forţa de muncă adiţională potenţială aveau nivel de instruire mediu, iar alte 43,7% aveau nivel scăzut de instruire.
Fig.5.5 Distribuţia forţei de muncă potenţială adiţională, pe sexe şi grupe de vârstă, în anul 2015 (%)
36,4
35,6
36,5
47,9
48,9
65,8
75,1
63,6
64,4
63,5
52,1
51,1
34,2
24,9
51,1
62,3
41,0
43,4
37,7
48,9
56,6
59,0
0% 20% 40% 60% 80% 100%
15-19
20-24
25-29
30-34
35-39
40-44
45-49
50-54
55-59
60-64
65-69
Masculin Feminin
Sursa: INS, Ancheta forţei de muncă în gospodării (AMIGO)
Forţa de muncă
5
Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă _________________________________________ 57
5.3 NEET - tinerii neocupaţi care nu urmează nicio formă de educaţie sau de instruire
O preocupare majoră în ceea ce priveşte ocuparea la nivelul comunităţii europene o constituie tinerii cu vârsta între 15 şi 24 ani, care nu sunt ocupaţi şi nici nu urmează o formă de educaţie sau formare, concept cunoscut sub abrevierea din limba engleză, NEET. Acest segment de populaţie reprezintă o categorie particulară de persoane inactiveeconomic. Rata NEET semnalează dificultăţi în tranziţia de la sistemul de educaţie la piaţa muncii şi problemele legate de ocupare pentru populaţia tânără, necuprinsă în sistemul de educaţie.
În anul 2015, aproximativ 12,0% din persoanele cu vârste între 15 şi 24 de ani din Uniunea Europeană nu urmau o formă de învăţământ şi nu erau ocupaţi pe piaţa forţei de muncă (12,3% dintre femei şi 11,8% dintre bărbaţi). Situaţia este gravă pentru unele state, cum ar fi Italia, Bulgaria şi Croaţia, unde rata NEET depăşeşte cu mult media europeană. În România, 18,1% din tinerii cu vârste între 15 şi 24 de ani nu erau ocupaţi în anul 2015 şi nici nu erau înscrişi într-o formă de educaţie. Rata NEET este mare în cazul femeilor (21,4% faţă de 15,0% în cel al bărbaţilor). În profil teritorial, rata tinerilor neocupaţi care nu urmează nicio formă de educaţie sau de instruire prezintă variaţii mari între regiunile de dezvoltare. În anul 2015, cea mai mare valoare a indicatorului s-a înregistrat în regiunea Centru (28,2%), fiind urmată de regiunile Sud-Est (25,4%) şi Sud-Muntenia (23,5%). La polul opus se situează regiunile Nord-Est (10,4%), Bucureşti-Ilfov (12,6%) şi regiunea Vest (12,7%).
Tab.5.2 Rata tinerilor neocupaţi de 15-34 ani, care nu urmează nicio formă de educaţie sau de instruire, pe sexe, în anul 2015 (%)
Total Masculin Feminin Total persoane în vârstă de 15-34 ani 21,1 15,2 27,4
15-24 ani 18,1 15,0 21,4 15-19 ani 12,0 10,8 13,2 20-24 ani 24,1 19,0 29,5 25-29 ani 25,3 17,7 33,6 30-34 ani 21,6 13,0 30,8
Sursa: INS, Ancheta forţei de muncă în gospodării (AMIGO)
Fig.5.6 Diferenţe ale ratei NEET dintre femei şi bărbaţi în statele membre ale UE, în anul 2015 (p.p.)
Sursa: EUROSTAT, http://ec.europa.eu/eurostat/data/database
sub -2,0 p.p.
-2,0 - 0,0 p.p.
0,1 - 2,0 p.p.
peste 2,0 p.p.
6
Veniturile
Câştigurile salariale - remunerare egală pentru muncă egală?
Pensiile - acelaşi loc de muncă, aceeaşi pensie?
Veniturile gospodăriilor
Veniturile
6
60 ________________________________________ Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă
Egalitatea de gen nu poate fi atinsă fără egalitate la nivelul veniturilor. Diferenţele de venit, în principal ale veniturilor din muncă, afectează în primul rând femeile, având la bază cauze complexe şi interconectate, femeile ocupând, în mod tradiţional, locuri de muncă în activităţi economice mai slab remunerate. Chiar şi în sectoarele pe care le domină, femeile sunt slab reprezentate în funcţiile de conducere, în special la cel mai înalt nivel. Aceste situaţii au un impact negativ asupra şanselor în cariera profesională, a oportunităţilor de formare profesională şi a drepturilor la pensie şi alte asigurări sociale. Principiul egalităţii de remunerare pentru aceeaşi muncă sau pentru o muncă având aceeaşi valoare a fost încorporat în Directiva Comisiei Europene 54/2006 privind punerea în aplicare a principiului egalităţii de şanse şi al egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în materie de încadrare în muncă şi de muncă. Comisia Europeană a publicat în 2014 o recomandare care propune măsuri pentru statele membre, care să faciliteze transparenţa salarială în cadrul întreprinderilor. În România, nu se poate vorbi de discriminare pe sexe în niciun domeniu al activităţii economice, cauzele diferenţelor de gen între câştigurile salariale fiind indirecte. De exemplu, abilităţile şi competenţele femeilor pot fi adesea subapreciate, în special în profesiile în care femeile sunt majoritare. Există şi situaţii în care câştigurile salariale ale femeilor sunt afectate de diverşi factori care reduc capacitatea de remunerare a acestora sau limitează accesul la mijloace complementare de recompensare a muncii. De exemplu, timpul de lucru al femeilor este mai redus, în medie, comparativ cu cel al bărbaţilor. Între principalele cauze ale reducerii activităţii economice a femeilor, concediile de maternitate sau pentru creşterea copilului până la 2 ani sunt cele mai frecvente. Pe de altă parte, bărbaţii lucrează mai mult decât durata
obişnuită a săptămânii de lucru1), apelând la programe variabile de lucru sau efectuând ore suplimentare. Din totalul populaţiei ocupate care a lucrat mai mult decât durata obişnuită a săptămânii de lucru, 64,5% erau persoane de sex masculin.
6.1 Câştigurile salariale - remunerare egală pentru muncă egală?
În anul 2015, în ţara noastră, câştigurile salariale medii lunare brute au fost de 2555 lei, iar cele nete de 1859 lei, înregistrând o evoluţie crescătoare în perioada 2008-2015, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Ecartul câştigului salarial mediu brut şi net lunar se menţine în favoarea bărbaţilor. În anul 2015, bărbaţii au avut un câştig mediu lunar brut cu 193 lei mai mult decât femeile, iar net, cu 145 lei.
1) În anul 2015, 39,8 ore pe săptămână, conform Anchetei forţeide muncă în gospodării (AMIGO).
Fig.6.1 Câştigurile salariale medii lunare brute şi nete, pe sexe (lei/persoană)
Brut
2412
2646
1814
2163
2453
2234
1948
1700
0 900 1800 2700
2008
2012
2014
2015
Bărbaţi Femei
Net
1761
1928
1348
1581
1783
1627
1424
1264
0 900 1800 2700
2008
2012
2014
2015
Sursa: INS, Ancheta anuală asupra costului forţei de muncă
Veniturile
6
Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă _________________________________________ 61
În România există decalaje ale câştigurilor salariale între femei şi bărbaţi, pe activităţi ale economiei naţionale, cauzate de nivelul diferit de calificare, de poziţia ierarhică la locul de muncă sau de ocupaţia exercitată. De regulă, în cele mai multe dintre activităţile economiei naţionale, diferenţele de câştig salarial (brut şi net) sunt în favoarea bărbaţilor. Datele arată că femeile ocupate în unele activităţi economice considerate „tipic masculine” au câştiguri salariale mai mari decât bărbaţii, însă ponderea femeilor salariate
în aceste activităţi este scăzută. De exemplu, în construcţii, bărbaţii aveau un câştig salarial mediu lunar brut, cu 404 lei mai mic decât femeile, iar cel net, cu 289 lei/lună. În activităţile de servicii administrative şi activităţi de servicii suport, femeile câştigau, în medie, un salariu brut cu 399 lei mai mare comparativ cu bărbaţii, cel net având un ecart de 284 lei. Un alt exemplu îl constituie industria extractivă, unde femeile aveau câştiguri salariale medii lunare brute cu 337 lei mai mari decât cu
Fig.6.2 Câştigul salarial mediu lunar brut şi net, pe activităţi ale economiei naţionale şi pe sexe, în anul 2015 (lei)
A Agricultură, silvicultură şi pescuit K Intermedieri financiare şi asigurări B Industrie extractivă L Tranzacţii imobiliare C Industrie prelucrătoare M Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice
D Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică,gaze, apă caldă şi aer condiţionat N Activităţi de servicii administrative şi activităţi de
servicii suport
E Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor,activităţi de decontaminare O Administraţie publică*
F Construcţii P Învăţământ
G Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; reparareaautovehiculelor şi motocicletelor Q Sănătate şi asistenţă socială
H Transport şi depozitare R Activităţi de spectacole, culturale şi recreative I Hoteluri şi restaurante S Alte activităţi de servicii J Informaţii şi comunicaţii
Sursa: INS, Ancheta anuală asupra costului forţei de muncă * exclusiv forţele armate şi asimilaţi
01000200030004000500060007000
A
B
C
D
E
F
G
H
I
J
K
L
M
N
O
P
Q
R
S
TOTAL
Feminin
0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000
A
B
C
D
E
F
G
H
I
J
K
L
M
N
O
P
Q
R
S
TOTAL
Masculin Brut Net
Veniturile
6
62 ________________________________________ Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă
bărbaţii, iar salariile nete ale acestora erau cu 234 lei/lună mai mari. Există, totuşi, decalaje mari şi în favoarea bărbaţilor. De exemplu, în intermedieri financiare şi asigurări, femeile realizau un câştig salarial mediu lunar brut cu 1994 lei mai mic decât al bărbaţilor, iar net cu 1475 lei. Un alt aspect al modelului de câştig salarial pe piaţa forţei de muncă din ţara noastră constă în faptul că femeile câştigă mai puţin decât bărbaţii, în aproape toate grupele majore de ocupaţii. Cele mai mari diferenţe, pe sexe, între câştigurile salariale medii brute anuale2) din anul 2014 se înregistrează în grupa specialiştilor în diverse domenii de activitate - GM2, ecartul fiind mai accentuat în 2014 (7417 lei/an). În anul 2010, ocupaţiile în care femeile câştigau anual, în medie, mai mult decât bărbaţii (cu 2374 lei/an) erau cele din grupa majoră 1 (membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători sau funcţionari superiori). Şi în anul 2014 bărbaţii au avut un câştig brut anual mai mare decât femeile, în aproape toate ocupaţiile (mai puţin grupa majoră 9, unde ecartul a fost de 57 lei/an în favoarea femeilor). Diferenţele de câştig salarial mediu brut anual pe sexe se accentuează la grupele superioare de vârstă. De exemplu, în cazul muncitorilor calificaţi, media câştigului salarial anual brut obţinut de bărbaţii din grupa de vârstă de 55-64 ani a fost cu 6001 lei mai mare decât au obţinut femeile din aceeaşi grupă de vârstă. Cu toate acestea, cea mai mare diferenţă între sexe se înregistrează în grupa de vârstă 25-54 ani la specialiştii în diverse domenii de activitate (GM2).
2) Realizate în întreprinderile cu 10 salariaţi şi peste.
Fig.6.3 Ecartul câştigului salarial mediu brut anual, între sexe, pe grupe majore de ocupaţii*), în 2010 şi 2014 (lei/an)
-4000 -2000 0 2000 4000 6000 8000
GM1
GM2
GM3
GM4
GM5
GM6
GM7
GM8
GM9
2010 2014
GM 1: Membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori
GM 2: Specialişti în diverse domenii de activitate GM 3: Tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul
tehnic GM 4: Funcţionari administrativi GM 5: Lucrători în domeniul serviciilor GM 6: Lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi
pescuit GM 7: Muncitori calificaţi şi asimilaţi GM 8: Operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de
maşini şi echipamente GM 9: Muncitori necalificaţi
*) Grupe majore de ocupaţii, conform Clasificării Ocupaţiilor din România (COR 2008)
Sursa: INS, Ancheta structurii câştigurilor salariale în anul 2010 şi 2014
Veniturile
6
Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă _________________________________________ 63
Câştigul salarial mediu brut anual este în relaţie direct proporţională cu nivelul de educaţie al salariaţilor, însă, indiferent de instruire, bărbaţii câştigă, în medie, mai mult decât femeile, iar diferenţele dintre sexe se adâncesc odată cu trecerea la un nivel superior de instruire. În anul 2014, femeile care au absolvit programe post-universitare, studii aprofundate, deţin titlul de doctor sau au studii post-doctorale au câştigat, în medie, cu 19,1% mai puţin decât bărbaţii.
Fig.6.4 Câştigul salarial mediu brut anual, pe sexe şi niveluri de educaţie, în anul 2014 (lei/an)
0 10000 20000 30000 40000 50000 60000 70000 80000
Nicio formă (fără școală absolvită)
Primar (școală primară)
Secundar inferior (gimnazial)
Secundar superior - liceal
Secundar superior - profesional (școli profesionale, de arte și meserii, complementare sau de ucenici)
Post secundar (școală postliceală de specialitate sau tehnică de maiștri)
Terțiar universitar de scurtă durată (colegiu universitar în cadrul unei instituții de învățământ superior) cu durata de 3 ani
Terțiar universitar ciclul I - licență (universitar cu durata de 4 ani, licență tip Bologna cu durata de 3-4 ani)
Terțiar universitar ciclul II - master (universitar cu durata de 5-6 ani, master, master tip Bologna)
Terțiar universitar ciclul III - doctorat (post-universitar, studii aprofundate, doctorat, post-doctorat)
Masculin Feminin
Sursa: INS, Ancheta structurii câştigurilor salariale în anul 2014
Veniturile
6
64 ________________________________________ Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă
6.2 Pensiile - acelaşi loc de muncă, aceeaşi pensie?
Forma cea mai importantă de venit pentru persoanele cu vârste peste 65 de ani o constituie pensia pentru limită de vârstă. Impactul diferenţei de remunerare de-a lungul vieţii active, între femei şi bărbaţi, se propagă în timp, cu consecinţe asupra unui risc mai mare de sărăcie la care sunt expuse femeile de vârsta a treia. Nivelul pensiei medii ce revine femeilor s-a situat în anul 2015 sub cel al pensiei medii a bărbaţilor, pentru toate categoriile de pensii. Categoria pensiei pentru limită de vârstă a înregistrat ecartul cel mai mare între valorile pensiei pentru femei şi bărbaţi (465 lei), cel mai mic ecart înregistrându-se pentru categoria de invaliditate (107 lei). Ecartul pensiei pentru limită de vârstă, pe sexe, urmează o tendinţă crescătoare, în anul 2015 acesta fiind de 1,6 ori mai mare decât nivelul înregistrat în anul 2008.
6.3 Veniturile gospodăriilor
O analiză a nivelului veniturilor gospodăriilor prezintă o deosebită importanţă, deoarece furnizează informaţii cu privire la nivelul de dezvoltare socio-economică al ţării, dar şi a nivelul de trai al populaţiei. În ţara noastră, decalajele între veniturile gospodăriilor conduse de femei şi cele conduse de bărbaţi au fost şi rămân, în continuare, mari. În anul 2015, veniturile lunare medii înregistrate de gospodăriile din România au fost de 2686,8 lei, nivelul acestora în gospodăriile conduse de bărbaţi fiind de 1,6 ori mai mari decât cel înregistrat de gospodăriile în care femeile sunt reprezentante. Ponderea cea mai mare a veniturilor gospodăriei o ocupă veniturile băneşti, pentru ambele sexe (87,8% pentru masculin, 88,2% pentru feminin), însă şi pentru această categorie de venit există discrepanţe majore între femei şi bărbaţi. Media lunară a veniturilor băneşti obţinute în gospodăriile feminine se situează la 64,2% din cea înregistrată în gospodăriile conduse de bărbaţi.
Fig.6.5 Pensia medie lunară de asigurări sociale, pe categorii de pensii şi pe sexe, în anul 2015 (lei)
1154
1276
632
691
811
1028
582
525
0 300 600 900 1200 1500
Limită de vârstă
Anticipată
Anticipată parțial
Invaliditate
Masculin Feminin
Sursa: INS, Cercetare statistică privind pensiile
Fig.6.6 Ecartul pensiei pentru limită de vârstă, pe sexe (lei)
465450
434430
353
287
200
300
400
500
2008 2010 2012 2013 2014 2015
Sursa: INS, Cercetare statistică privind pensiile
Veniturile
6
Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă _________________________________________ 65
O pondere importantă în totalul veniturilor gospodăriilor din România o deţin veniturile în natură (12,1%), acestea fiind constituite, în principal, din veniturile provenite din contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (88,7%). În cazul veniturilor în natură, nu există diferenţe mari între gospodăriile conduse de bărbaţi (12,2%) şi cele conduse de femei (11,8%). În anul 2015, veniturile din prestaţii sociale au fost, în medie, mai mici în cazul femeilor (cu 18 lei lunar), deşi componenta principală o constituie pensiile (89,7%), care sunt mai mari în cazul gospodăriilor conduse de femei (cu 13,3 lei lunar). O mică parte din sumele disponibile pentru consum, la nivelul gospodăriilor din România, o constituie împrumuturile, creditele luate şisumele retrase de la bănci şi alte instituţii similare.
În general, gospodăriile conduse de bărbaţi apelează mai mult la îndatorare. În anul 2015, raportul dintre nivelul mediu al împrumuturilor gospodăriilor conduse de cele două categorii de populaţie (masculin/feminin) a fost de 1,3.
Tab.6.1 Venituri şi alte resurse financiare, pentru gospodăriile conduse de bărbaţi şi de femei, în anul 2015 (medii lunare pe o gospodărie, lei)
Masculin Feminin VENITURI TOTALE (A+B) 2986,8 1910,0 A. Venituri băneşti 2623,7 1684,6Salarii brute şi alte drepturi salariale 1729,7 888,3 Venituri din agricultură 93,7 34,3Venituri din activităţi neagricole independente
76,3 37,2
Venituri din prestaţii sociale 647,2 629,2 Venituri din proprietate 4,4 1,9 Venituri din vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei 33,6 24,2 Alte venituri 38,8 69,5 B. Venituri în natură 363,1 225,5Contravaloarea veniturilor în natură obţinute de salariaţi şi beneficiarii de prestaţii sociale 39,9 28,9 Contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii 323,3 196,6
Sursa: INS, Ancheta Bugetelor de Familie
Fig.6.7 Structura veniturilor totale ale populaţiei, pe categorii de gospodării, în anul 2015 (%)
Sursa: INS, Ancheta Bugetelor de Familie
Fig.6.8 Împrumuturi, credite luate, sume retrase de gospodării de la bănci şi instituţii similare, pe sexe, în anul 2015 (lei lunar pe o gospodărie)
12,4
10,4
8,58,5
0
2
4
6
8
10
12
14
Sume retrase de la băncişi instituţii similare
Împrumuturi şi crediteluate
Masculin Feminin
Sursa: INS, Ancheta Bugetelor de Familie
Alte venituri băneşti
MasculinVenituri în natură
Venituri din prestaţii sociale
Venituri din activităţi neagricole
independenteVenituri din agricultură
Salarii brute şi alte drepturi salariale
57,9
2,6
12,2
21,7
2,53,1
46,5
5,011,8
32,9
2,01,8
Feminin
Anexe
Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă _________________________________________ 67
A
A1. Structura persoanelor după utilizarea calculatorului, pe sexe
-% în total persoane de 16-74 ani- din care, după perioada folosirii
calculatorului1): Anul
Persoane care nu au folosit calculatorul
niciodată
Persoane care folosesc sau au folosit vreodată
calculatorul în ultimele
3 luni între 3 luni şi 1 an în
urmă
cu mai mult de 1
an în urmă 2008 59,6 40,4 89,0 7,5 3,52012 43,4 56,6 85,4 8,6 6,0
TOTAL
2013 39,7 60,3 85,6 8,9 5,5 2014 36,8 63,2 87,7 6,9 5,4 2015 29,9 70,1 81,7 8,7 9,6
2008 57,4 42,6 89,2 7,7 3,12012 41,9 58,1 86,1 8,5 5,4
Masculin
2013 38,2 61,8 86,3 8,9 4,8 2014 34,7 65,3 88,0 7,3 4,7 2015 27,9 72,1 83,1 8,5 8,4
2008 61,7 38,3 88,8 7,3 3,92012 44,8 55,2 84,6 8,7 6,7
Feminin
2013 41,2 58,8 85,0 9,0 6,0 2014 38,9 61,1 87,4 6,6 6,0 2015 31,8 68,2 80,3 8,9 10,8 1) Anterior perioadei de înregistrare a datelor. Notă: începând cu anul 2014, datele au fost estimate pe baza populaţiei rezidente din 1 ianuarie şi nu sunt
comparabile cu seriile publicate pentru perioadele precedente. Sursa: INS, Ancheta privind accesul populaţiei la Tehnologia Informaţiilor şi Comunicaţiilor în Gospodării (TIC)
A2. Proporţia persoanelor care au folosit calculatorul în ultimele 3 luni1), pe statute ocupaţionale, grupe de vârstă şi sexe
-% în total persoane de 16-74 ani de sex masculin sau feminin, din fiecare categorie-
2008 2012 2013 2014 2015 Masculin Feminin Masculin Feminin Masculin Feminin Masculin Feminin Masculin Feminin
TOTAL 89,2 88,8 86,1 84,6 86,3 85,0 88,0 87,4 83,1 80,3Statutul ocupaţional
Salariat 89,0 90,4 87,9 89,7 89,1 91,5 90,7 92,9 85,8 85,4Patron 96,2 93,4 97,2 97,8 92,0 100,0 98,4 96,0 96,0 92,0Lucrător pe cont propriu 72,7 66,5 75,9 70,2 74,7 65,6 72,3 67,0 70,5 65,7 Şomer 80,9 70,6 82,9 82,8 81,8 85,7 86,3 92,0 86,6 90,9Pensionar 68,2 58,4 52,8 48,4 63,7 72,6 71,6 66,8 60,3 52,8Elev, student 98,0 97,6 98,7 98,9 98,5 99,5 98,2 98,4 97,9 98,6Altă persoană 75,2 77,9 91,4 75,8 73,8 73,4 82,2 79,3 80,3 73,6
Grupa de vârstă 16-24 ani 93,2 93,5 93,9 94,4 93,6 94,8 93,0 93,3 94,8 84,925-34 ani 87,5 87,4 89,0 86,6 88,6 88,0 89,9 91,8 89,0 85,035-44 ani 88,6 87,8 85,9 88,6 86,9 86,7 89,8 89,6 84,7 81,745-54 ani 88,5 89,0 83,7 80,2 81,9 83,0 86,4 86,7 76,1 77,255-64 ani 84,3 71,9 70,4 62,6 74,6 67,8 78,2 71,3 68,8 65,065-74 ani 33,3 50,0 37,5 39,8 65,5 45,6 63,6 63,3 57,9 44,5
1) Anterior perioadei de înregistrare a datelor. Notă: începând cu anul 2014, datele au fost estimate pe baza populaţiei rezidente din 1 ianuarie şi nu sunt
comparabile cu seriile publicate pentru perioadele precedente. Sursa: INS, Ancheta privind accesul populaţiei la Tehnologia Informaţiilor şi Comunicaţiilor în Gospodării (TIC)
Anexe
68 ________________________________________ Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă
A
A3. Structura persoanelor după utilizarea internetului, pe sexe
-% în total persoane de 16-74 ani- din care, după perioada folosirii
Internetului1): Anul
Persoane care nu au folosit
Internetul niciodată
Persoane care folosesc sau au folosit vreodată
Internetul în ultimele
3 luni între 3 luni şi 1 an în
urmă
cu mai mult de 1
an în urmă 2008 65,9 34,1 85,8 11,1 3,12012 47,3 52,7 87,8 7,5 4,72013 42,1 57,9 86,4 8,8 4,82014 38,4 61,6 88,1 7,5 4,4
TOTAL
2015 31,5 68,5 81,7 8,7 9,62008 64,0 36,0 86,1 10,9 3,02012 45,6 54,4 88,2 7,5 4,32013 40,3 59,7 87,0 8,5 4,52014 36,2 63,8 88,7 7,5 3,8
Masculin
2015 29,4 70,6 83,0 8,5 8,52008 67,8 32,2 85,6 11,3 3,12012 49,0 51,0 87,4 7,5 5,12013 43,8 56,2 85,9 9,0 5,12014 40,6 59,4 87,4 7,6 5,0
Feminin
2015 33,7 66,3 80,5 8,8 10,71) Anterior perioadei de înregistrare a datelor. Notă: începând cu anul 2014, datele au fost estimate pe baza populaţiei rezidente din 1 ianuarie şi nu sunt
comparabile cu seriile publicate pentru perioadele precedente. Sursa: INS, Ancheta privind accesul populaţiei la Tehnologia Informaţiilor şi Comunicaţiilor în Gospodării (TIC)
A4. Proporţia persoanelor care au folosit internetul în ultimele 3 luni1), pe statute
ocupaţionale, grupe de vârstă şi sexe
-% în total persoane de 16-74 ani de sex masculin sau feminin, din fiecare categorie- 2008 2012 2013 2014 2015
Masculin Feminin Masculin Feminin Masculin Feminin Masculin Feminin Masculin Feminin
TOTAL 86,1 85,6 88,2 87,4 87,0 85,9 88,7 87,4 83,0 80,5Statutul ocupaţional
Salariat 86,1 87,7 88,4 90,1 89,1 90,5 90,1 91,7 85,6 84,6Patron 92,2 79,1 97,2 100,0 91,9 100,0 98,4 96,0 92,1 91,8Lucrător pe cont propriu 66,1 57,2 79,8 73,1 74,9 70,2 76,4 70,6 70,7 66,2 Şomer 72,3 61,2 86,8 86,4 81,5 88,2 87,0 85,2 85,7 89,3Pensionar 55,1 48,1 65,1 61,1 68,4 62,3 76,8 70,6 61,1 55,6Elev, student 94,4 94,0 98,3 98,7 98,2 99,3 98,9 97,9 97,5 98,1Altă persoană 58,4 65,5 89,4 78,8 78,0 72,8 79,2 80,2 74,5 73,7
Grupa de vârstă 16-24 ani 89,4 89,6 93,6 95,3 92,3 94,6 93,5 91,6 94,4 94,725-34 ani 85,4 85,3 89,8 87,2 89,0 88,0 90,7 91,7 89,0 84,835-44 ani 86,7 83,5 87,0 87,7 87,3 86,7 90,1 88,7 83,9 81,445-54 ani 84,0 85,7 86,1 85,2 82,4 82,6 85,2 86,1 74,8 75,355-64 ani 76,0 63,7 77,6 72,2 78,8 72,5 80,3 75,8 69,7 66,865-74 ani 32,3 56,5 52,5 57,8 68,5 52,1 70,7 64,2 58,7 47,3
1) Anterior perioadei de înregistrare a datelor. Notă: începând cu anul 2014, datele au fost estimate pe baza populaţiei rezidente din 1 ianuarie şi nu sunt
comparabile cu seriile publicate pentru perioadele precedente. Sursa: INS, Ancheta privind accesul populaţiei la Tehnologia Informaţiilor şi Comunicaţiilor în Gospodării (TIC)
Anexe
Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă _________________________________________ 69
A
A5. Populaţia rezidentă la 1 ianuarie pe sexe şi medii de rezidenţă
Total Masculin Feminin Urban Rural 2008 20635460 10049194 10586266 11194399 9441061 2009 20440290 9951873 10488417 11011171 9429119 2010 20294683 9880409 10414274 10942040 9352643 2011 20199059 9832949 10366110 10902302 9296757 2012 20095996 9777107 10318889 10853728 9242268 2013 20020074 9761480 10258594 10790541 9229533 2014r) 19953089 9748979 10204110 10752617 9200472 2015 19870647 9707074 10163573 10699039 9171608
2016p) 19759968 9652657 10107311 10633572 9126396 r) Date revizuite; p) Date provizorii.
Sursa: INS, Statistica demografică
A6. Raportul de masculinitate al populaţiei rezidente vârstnice
-bărbaţi la 100 femei-
65-69 ani 70-74 ani 75-79 ani 80-84 ani 85 ani şi peste 2008 79,1 71,2 65,0 57,8 49,7 2012 79,0 70,0 64,0 58,3 49,4 2013 79,5 70,2 63,5 58,3 50,1 2014r) 79,6 70,7 62,9 58,2 50,5 2015 79,8 71,3 62,5 57,7 50,9
2016p) 79,8 71,4 62,3 57,5 51,0 r) Date revizuite; p) Date provizorii.
Sursa: INS, Statistica demografică
A7. Speranţa de viaţă la naştere pe sexe
-ani-
Total Masculin Feminin 2008 73,47 69,99 77,05 2010 73,90 70,27 77,64 2012 74,69 71,24 78,20 2013r) 75,15 71,73 78,60 2014 75,44 72,00 78,91
2015p) 75,41 71,96 78,91 r) Date revizuite; p) Date provizorii.
Notă: Speranţa de viaţă la naştere s-a calculat cu populaţia după domiciliu şi cu decedaţii cu domiciliul sau reşedinţa obişnuită în România.
Sursa: INS, Statistica demografică
Anexe
70 ________________________________________ Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă
A
A8. Speranţa de viaţă sănatoasă la naştere la nivelul Uniunii Europene (UE28) şi în Romania
-ani-
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 UE-28
Masculin : : 61,8 61,7 61,5 61,4 61,4 Feminin : : 62,6 62,1 62,1 61,5 61,8
România Masculin 60,0 59,8 57,3 57,4 57,6 58,6 59,0 Feminin 62,9 61,7 57,5 57,0 57,7 57,9 59,0
: Nu sunt date disponibile.
Sursa: EUROSTAT, http://ec.europa.eu/eurostat/data/database
A9. Speranţa de viaţă sănătoasă la 65 ani şi peste la nivelul Uniunii Europene (UE28) şi în Romania
-ani-
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 UE-28
Masculin : : 8,7 8,5 8,5 8,5 8,6 Feminin : : 8,8 8,6 8,5 8,6 8,6
România Masculin 7,9 7,2 5,9 5,4 5,9 5,8 5,9 Feminin 8,0 7,1 5,1 4,7 5,1 5,2 5,7
: Nu sunt date disponibile.
Sursa: EUROSTAT, http://ec.europa.eu/eurostat/data/database
Anexe
Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă _________________________________________ 71
A
A10. Populaţia rezidentă după starea de sănătate declarată, pe sexe şi grupe de vârstă
Persoane după starea de sănătate declarată (%): Sexe Grupe de vârstă
Total persoane Foarte bună Bună Satisfăcătoare Rea Foarte rea
TOTAL 19904887 40,2 36,4 17,2 5,0 1,2 0-14 ani 3069095 81,6 16,6 1,1 0,3 0,415-24 ani 2248207 77,6 20,6 1,2 0,4 0,225-34 ani 2762440 58,6 37,5 2,6 1,2 0,135-44 ani 3118938 41,4 50,9 5,9 1,3 0,545-54 ani 2616610 22,3 59,7 14,0 3,1 0,955-64 ani 2751979 7,7 49,3 34,3 7,4 1,365-74 ani 1790868 2,0 29,6 54,0 11,6 2,875 ani şi peste 1546750 1,2 13,0 53,7 26,4 5,7
MASCULIN 9718518 44,2 36,7 14,5 3,8 0,8
0-14 ani 1576641 80,9 16,7 1,7 0,4 0,415-24 ani 1159113 81,2 17,4 1,2 0,1 0,125-34 ani 1426032 62,0 34,3 2,1 1,5 0,135-44 ani 1595125 44,4 48,5 4,9 1,8 0,345-54 ani 1324201 25,5 59,5 11,9 2,5 0,755-64 ani 1294067 9,1 53,1 30,1 6,2 1,465-74 ani 771522 2,4 35,0 51,1 8,6 2,975 ani şi peste 571817 1,4 16,5 55,0 22,8 4,3
FEMININ 10186369 36,5 36,1 19,8 6,1 1,5
0-14 ani 1492454 82,3 16,5 0,5 0,3 0,415-24 ani 1089094 73,8 24,0 1,3 0,7 0,225-34 ani 1336408 55,0 40,9 3,1 0,9 0,135-44 ani 1523813 38,3 53,4 7,0 0,8 0,445-54 ani 1292409 19,1 59,9 16,1 3,8 1,155-64 ani 1457912 6,5 45,9 38,0 8,4 1,265-74 ani 1019346 1,6 25,5 56,3 13,9 2,775 ani şi peste 974933 1,1 11,0 52,9 28,4 6,6
Sursa: INS, Ancheta de sănătate realizată prin interviu - publicația ”Starea de sănătate a populației din România - ediția 2015”
Anexe
72 ________________________________________ Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă
A
A11. Populaţia rezidentă de 18 ani şi peste după indicele masei corporale, pe sexe şi grupe de vârstă
Persoane, după indicele masei corporale (IMC) (%):
Cu obezitate Subpon-derale
Cu greutate normală
Suprapon- derale Din care, persoane cu IMC între:
Sexe Grupe de vârstă
Total persoane
de 18 ani şi
peste Sub 18,5 kg/m2
18,51-24,99 kg/m2
25,00-29,99 kg/m2
Total persoane
obeze 30,00-34,99
kg/m2 35,00-39,99
kg/m2
Peste 40
kg/m2
Persoane pentru care
nu s-a putut
calcula IMC1)
(%)
TOTAL 16158345 1,3 43,0 46,4 9,3 8,1 1,0 0,3 0,118-24 ani 1570760 4,4 73,8 20,5 1,2 1,2 - - -25-34 ani 2762440 2,4 58,5 34,3 4,7 4,5 0,2 - 0,135-44 ani 3118938 0,6 45,1 47,2 7,1 6,0 0,6 0,5 -45-54 ani 2616610 0,6 31,9 57,3 10,3 8,5 1,2 0,5 -55-64 ani 2751979 0,8 28,3 56,0 14,8 12,8 1,8 0,3 0,165-74 ani 1790868 0,3 28,5 55,2 15,9 13,2 2,3 0,4 0,175 ani şi peste 1546750 0,8 41,2 46,5 11,3 10,3 0,9 0,2 0,1 MASCULIN 7784342 0,7 36,2 54,1 9,0 7,9 0,8 0,3 *18-24 ani 801578 2,5 69,9 26,2 1,4 1,4 - - -25-34 ani 1426032 1,1 47,8 45,2 5,9 5,6 0,2 - 0,235-44 ani 1595125 0,1 34,5 57,0 8,4 7,1 0,7 0,7 -45-54 ani 1324201 0,4 23,1 66,9 9,6 8,3 1,1 0,3 -55-64 ani 1294067 0,6 23,3 62,1 14,0 12,9 1,1 0,1 -65-74 ani 771522 0,2 25,8 59,9 14,0 11,4 1,8 0,8 0,175 ani şi peste 571817 0,8 38,3 51,3 9,5 8,9 0,5 0,1 0,1 FEMININ 8374003 1,9 49,2 39,2 9,7 8,2 1,2 0,3 0,118-24 ani 769182 6,5 78,0 14,6 1,0 1,0 - - -25-34 ani 1336408 3,8 69,9 22,8 3,5 3,4 0,1 - -35-44 ani 1523813 1,1 56,2 37,0 5,8 4,9 0,6 0,2 -45-54 ani 1292409 0,8 40,8 47,4 11,0 8,8 1,4 0,7 -55-64 ani 1457912 1,0 32,7 50,6 15,6 12,7 2,4 0,5 0,265-74 ani 1019346 0,3 30,6 51,6 17,4 14,5 2,7 0,2 0,175 ani şi peste 974933 0,9 42,8 43,7 12,4 11,1 1,0 0,3 0,2
1) Persoanele nu au declarat înălțimea sau greutatea.
Sursa: INS, Ancheta de sănătate realizată prin interviu - publicația ”Starea de sănătate a populației din România - ediția 2015”
Anexe
Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă _________________________________________ 73
A
A12. Populaţia rezidentă după utilizarea medicamentelor prescrise de medic pe parcursul ultimelor 2 săptămâni precedente interviului, pe sexe şi grupe de vârstă
Sexe Grupe de vârstă
Total persoane
Persoane care au utilizat medicamente
prescrise de un medic (%)
Persoane care nu au utilizat medicamenteprescrise de un medic (%)
TOTAL 19904887 20,3 79,7 0-14 ani 3069095 7,1 92,915-24 ani 2248207 2,5 97,525-34 ani 2762440 3,9 96,135-44 ani 3118938 5,4 94,645-54 ani 2616610 16,3 83,755-64 ani 2751979 37,4 62,665-74 ani 1790868 55,2 44,875 ani şi peste 1546750 68,2 31,8
MASCULIN 9718518 16,4 83,6
0-14 ani 1576641 6,9 93,115-24 ani 1159113 1,7 98,325-34 ani 1426032 3,1 96,935-44 ani 1595125 5,0 95,045-54 ani 1324201 11,9 88,155-64 ani 1294067 32,2 67,865-74 ani 771522 51,2 48,875 ani şi peste 571817 65,6 34,4
FEMININ 10186369 24,1 75,9
0-14 ani 1492454 7,2 92,815-24 ani 1089094 3,3 96,725-34 ani 1336408 4,9 95,135-44 ani 1523813 5,9 94,145-54 ani 1292409 20,9 79,155-64 ani 1457912 42,0 58,065-74 ani 1019346 58,3 41,775 ani şi peste 974933 69,6 30,4
Sursa: INS, Ancheta de sănătate realizată prin interviu - publicația ”Starea de sănătate a populației din România - ediția 2015”
Anexe
74 ________________________________________ Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă
A
A13. Mortalitatea generală pe medii de rezidenţă şi sexe
-decese la 1000 locuitori- Total
Ambele sexe Masculin Feminin Urban Rural
2008 12,3 13,5 11,1 10,2 14,7 2010 12,7 13,9 11,6 10,6 15,2 2012 12,6 13,6 11,8 10,8 14,9 2013r) 12,4 13,2 11,6 10,6 14,4 2014 12,8 13,6 11,9 11,0 14,9
2015p) 13,1 14,0 12,3 11,3 15,2 r) Date revizuite; p) Date provizorii.
Notă: Datele pentru anii 2012-2013 nu includ decesele produse în străinătate, iar pentru anii 2014 şi 2015 sunt incluşi numai decedaţii cu reşedinţa obişnuită în România. Pentru perioada 2008-2014, ratele au fost calculate cu populaţia rezidentă la 1 iulie a fiecărui an. Pentru anul 2015 ratele au fost calculate cu populaţia rezidentă la 1 ianuarie 2015, estimată în condiţii de comparabilitate cu rezultatele definitive ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor 2011.
Sursa: INS, Statistica demografică
A14. Populaţia şcolară pe niveluri educaţionale
-persoane-
2008-2009 2010-2011 2012-2013 2013-2014 2014-2015 2015-2016TOTAL 4532082 4228067 3887891 3796404 3735552 3642632
FEMININ (%) 50,7 50,3 49,7 49,8 49,7 49,7Învăţământ antepreşcolar : : : : 18612 18811
FEMININ (%) : : : : 46,6 47,0Învăţământ preşcolar 652855 673736 581144 568659 559565 534742
FEMININ (%) 48,9 48,8 48,8 48,7 48,7 48,7Învăţământ primar şi gimnazial 1752335 1691441 1744192 1743254 1732305 1712088
FEMININ (%) 48,4 48,3 48,2 48,2 48,2 48,2Învăţământ liceal 784361 866543 831810 776616 727072 673615
FEMININ (%) 51,5 49,1 49,0 49,6 50,6 51,0Învăţământ profesional 189254 54538 19734 26493 50788 68682
FEMININ (%) 37,2 35,4 24,1 22,5 26,1 28,8Învăţământ postliceal şi de maiştri 55089 69967 92854 102677 105557 99476
FEMININ (%) 71,5 72,2 68,6 66,7 65,9 65,9Învăţământ superior 1098188 871842 618157 578705 541653 535218
FEMININ (%) 56,3 56,0 53,9 53,8 53,7 53,9 - din care: programe de licență 891098 673001 464592 433234 411229 410697
FEMININ (%) 55,3 54,8 52,8 52,9 53,0 53,3
: Date lipsă. Începând cu anul şcolar 2014-2015, se colectează date privind învăţământul antepreşcolar (creşe).
Sursa: INS, Statistica educaţiei
Anexe
Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă _________________________________________ 75
A
A15. Rata netă de participare în învăţământ, pe niveluri de educaţie şi sexe -procente-
2014-2015 TOTAL 63,7 Învăţământ antepreşcolar 2,8 Învăţământ preşcolar 82,1 Învăţământ primar 85,4 Învăţământ gimnazial 83,1 Învăţământ liceal şi profesional 73,7 Învăţământ postliceal şi superior 40,4
MASCULIN 61,7 Învăţământ antepreşcolar 2,9 Învăţământ preşcolar 81,7 Învăţământ primar 85,7 Învăţământ gimnazial 83,3 Învăţământ liceal şi profesional 72,6 Învăţământ postliceal şi superior 32,2
FEMININ 65,8 Învăţământ antepreşcolar 2,7 Învăţământ preşcolar 82,4 Învăţământ primar 85,1 Învăţământ gimnazial 83,0 Învăţământ liceal şi profesional 74,8 Învăţământ postliceal şi superior 49,1
Sursa: INS, Statistica educaţiei
A16. Personalul didactic pe niveluri educaţionale -persoane-
2008-2009 2010-2011 2012-2013 2013-2014 2014-2015 2015-2016TOTAL 275426 252953 245174 248016 244551 237443
FEMININ 200730 187112 184217 186996 186663 182528în % 72,9 74,0 75,1 75,4 76,3 76,9
Învăţământ antepreşcolar şi preşcolar1) 38253 37353 35071 35433 35605 35084
FEMININ 38155 37218 34961 35306 35479 34940în % 99,7 99,6 99,7 99,6 99,6 99,6
Învăţământ primar şi gimnazial 138560 125005 123640 125454 123144 117829FEMININ 104088 94554 95250 97102 96700 93484
în % 75,1 75,6 77,0 77,4 78,5 79,3Învăţământ liceal 60647 59609 57080 56843 55913 55409
FEMININ 40827 40590 39322 39306 39139 38984în % 67,3 68,1 68,9 69,1 70,0 70,4
Învăţământ profesional 5129 116 150 142 251 376FEMININ 2938 59 79 90 163 233
în % 57,3 50,9 52,7 63,4 64,9 62,0Învăţământ postliceal şi de maiştri 864 1124 1678 1933 1866 1796FEMININ 604 786 1254 1477 1452 1407
în % 69,9 69,9 74,7 76,4 77,8 78,3Învăţămînt superior 31973 29746 27555 28211 27772 26949
FEMININ 14118 13905 13351 13715 13730 13480în % 44,2 46,7 48,5 48,6 49,4 50,0
1) Începând cu anul şcolar 2014/2015, inclusiv personalul didactic din învăţământul antepreşcolar.
Sursa: INS, Statistica educaţiei
Anexe
76 ________________________________________ Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă
A
A17. Indicatori structurali privind nivelul de educaţie al populaţiei, pe sexe
-%- 2008 2010 2012 2013 2014 2015
Rata de părăsire timpurie a sistemului educaţional de către tineri (18-24 ani)
TOTAL 18,3 19,3 17,8 17,3 18,1 19,1 MASCULIN 18,8 19,5 18,5 18,7 19,5 19,5 FEMININ 17,7 19,0 16,9 15,9 16,7 18,5
Structura persoanelor adulte (25-64 ani) după nivelul de educaţie
TOTAL - scăzut 25,5 26,2 24,6 24,3 27,2 25,0 - mediu 61,5 60,2 60,1 60,1 56,9 57,8 - superior 13,0 13,6 15,3 15,6 15,9 17,2
MASCULIN - scăzut 20,6 21,6 20,7 20,7 24,5 22,4 - mediu 66,0 64,7 64,3 64,3 60,2 61,2 - superior 13,4 13,7 15,0 15,0 15,3 16,4
FEMININ - scăzut 30,3 30,6 28,5 27,9 30,0 27,6 - mediu 57,2 55,9 55,9 56,0 53,6 54,5 - superior 12,5 13,5 15,6 16,1 16,4 17,9
Gradul de instruire al tinerilor de 20-24 ani TOTAL 78,5 78,4 79,8 80,3 79,7 79,7 MASCULIN 78,2 78,4 79,0 79,5 78,4 79,3 FEMININ 78,8 78,5 80,7 81,1 81,1 80,2
Nivelul de educaţie: - scăzut: gimnazial, primar, fără şcoală absolvită; - mediu: liceal, treapta I, profesional, postliceal de specialitate sau tehnic de maiştri; - superior: universitar de scurtă şi lungă durată, inclusiv masterat, doctorat, postdoctorat şi studii postuniversitare.
Sursa: INS, Ancheta forţei de muncă în gospodării
Anexe
Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă _________________________________________ 77
A
A18. Populaţia de 15 ani şi peste după participarea la forţa de muncă, pe sexe
-mii persoane- Populaţia activă Total Total Ocupată Şomeri
Populaţia inactivă
Anul 2008 TOTAL 17252 9808 9259 549 7444 MASCULIN 8314 5561 5199 362 2753 FEMININ 8938 4247 4060 187 4691
Anul 2010 TOTAL 17067 9365 8713 652 7702 MASCULIN 8223 5280 4881 399 2943 FEMININ 8844 4085 3832 253 4759
Anul 2012 TOTAL 16905 9232 8605 627 7673 MASCULIN 8144 5181 4800 381 2963 FEMININ 8761 4051 3805 246 4710
Anul 2013 TOTAL 16874 9202 8549 653 7672 MASCULIN 8150 5191 4791 400 2959 FEMININ 8724 4011 3758 253 4713
Anul 2014 TOTAL 16844 9243 8614 629 7601 MASCULIN 8146 5228 4844 384 2918 FEMININ 8698 4015 3770 245 4683
Anul 2015 TOTAL 16793 9159 8535 624 7634 MASCULIN 8133 5243 4848 395 2890 FEMININ 8660 3916 3687 229 4744
Sursa: INS, Ancheta forţei de muncă în gospodării
A19. Rata de activitate pe sexe şi grupe de vârstă
-%- Grupe de vârstă Sexe 2008 2010 2012 2013 2014 2015 TOTAL 66,5 64,9 64,8 64,9 65,7 66,1 15 - 64 ani MASCULIN 76,1 73,7 73,2 73,4 74,3 75,3 FEMININ 57,0 56,2 56,4 56,3 56,9 56,7 TOTAL 34,3 31,2 30,5 30,1 29,6 31,3 15 - 24 ani MASCULIN 41,4 36,5 35,3 35,1 34,8 37,0 FEMININ 26,7 25,6 25,5 24,7 24,0 25,2 TOTAL 83,3 81,9 81,5 81,5 82,1 82,5 25 - 54 ani MASCULIN 93,1 90,9 89,9 90,0 90,5 91,6 FEMININ 73,4 72,7 72,9 72,7 73,3 72,9 TOTAL 43,4 42,1 43,0 43,4 44,6 42,7 55 - 64 ani MASCULIN 54,1 52,3 53,6 53,9 55,4 53,8 FEMININ 34,0 33,1 33,7 34,1 35,0 32,8
Sursa: INS, Ancheta forţei de muncă în gospodării
Anexe
78 ________________________________________ Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă
A
A20. Rata de ocupare pe sexe şi grupe de vârstă
-%- Grupe de vârstă Sexe 2008 2010 2012 2013 2014 2015
TOTAL 62,6 60,2 60,2 60,1 61,0 61,4 15 - 64 ani MASCULIN 70,9 67,9 67,6 67,6 68,7 69,5 FEMININ 54,3 52,5 52,8 52,6 53,3 53,2 TOTAL 28,2 24,3 23,7 22,9 22,5 24,5 15 - 24 ani MASCULIN 34,1 28,5 27,5 27,0 26,6 29,4 FEMININ 22,1 19,9 19,6 18,6 18,0 19,3 TOTAL 79,2 76,8 76,6 76,3 77,1 77,4 25 - 54 ani MASCULIN 87,8 84,8 84,1 83,8 84,6 85,2 FEMININ 70,6 68,6 68,9 68,6 69,3 69,2 TOTAL 42,4 40,7 41,6 41,8 43,1 41,1 55 - 64 ani MASCULIN 52,2 49,9 51,2 51,4 53,2 51,2
FEMININ 33,8 32,6 33,1 33,2 34,2 32,1
Sursa: INS, Ancheta forţei de muncă în gospodării
A21. Rata şomajului BIM*) pe sexe şi grupe de vârstă
-%-
Total 15-24 ani 25 ani şi peste Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin2008 5,6 6,5 4,4 17,6 17,7 17,3 4,3 5,2 3,2 2010 7,0 7,6 6,2 22,1 22,1 22,1 5,6 6,1 4,9 2012 6,8 7,4 6,1 22,6 22,2 23,0 5,4 6,0 4,7 2013 7,1 7,7 6,3 23,7 23,2 24,6 5,7 6,3 4,9 2014 6,8 7,3 6,1 24,0 23,6 24,7 5,5 6,0 4,8 2015 6,8 7,5 5,8 21,7 20,6 23,4 5,6 6,4 4,6
*) Conform criteriilor Biroului Internaţional al Muncii.
Sursa: INS, Ancheta forţei de muncă în gospodării
A22. Rata şomajului BIM*) de lungă durată pe sexe şi grupe de vârstă
-%-
Total 15-24 ani 25 ani şi peste Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin2008 2,3 2,8 1,7 9,8 9,8 9,9 1,7 2,2 1,2 2010 2,4 2,8 1,9 12,7 13,5 11,5 2,0 2,3 1,6 2012 3,0 3,3 2,7 13,6 13,9 13,1 2,4 2,7 2,2 2013 3,2 3,4 3,0 13,8 13,7 14,0 2,7 2,9 2,4 2014 2,8 3,1 2,4 14,3 14,2 14,6 2,3 2,6 2,0 2015 3,0 3,3 2,6 13,1 12,6 14,0 2,6 2,9 2,2
*) Conform criteriilor Biroului Internaţional al Muncii.
Sursa: INS, Ancheta forţei de muncă în gospodării
Anexe
Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă _________________________________________ 79
A
A23. Incidenţa şomajului BIM*) de lungă durată pe sexe şi grupe de vârstă -%-
Total 15-24 ani 25 ani şi peste Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin2008 40,9 42,3 38,3 55,9 55,2 57,2 40,2 41,7 37,0 2010 34,5 36,7 31,1 57,5 61,2 51,9 35,2 36,8 32,7 2012 44,2 44,2 44,1 60,1 62,5 56,6 45,2 44,5 46,3 2013 45,2 44,1 46,8 58,3 59,1 57,1 47,7 46,5 49,6 2014 41,1 41,8 40,0 59,7 60,0 59,2 42,7 43,0 42,3 2015 43,9 43,8 44,1 60,6 61,2 59,9 46,0 45,1 47,7
*) Conform criteriilor Biroului Internaţional al Muncii. Sursa: INS, Ancheta forţei de muncă în gospodării
A24. Ponderea şomerilor BIM*) tineri (15-24 ani) în total tineri, pe sexe
-%- Total Masculin Feminin
2008 6,0 7,3 4,6 2010 6,9 8,1 5,7 2012 6,9 7,9 5,9 2013 7,1 8,1 6,1 2014 7,1 8,2 5,9 2015 6,8 7,6 5,9
*) Conform criteriilor Biroului Internaţional al Muncii. Sursa: INS, Ancheta forţei de muncă în gospodării
A25. Populaţia ocupată pe sexe şi pe principalele activităţi ale economiei naţionale
-mii persoane- 2014 2015 CAEN-Rev.2 Masculin Feminin Masculin Feminin
Total 4844 3770 4848 3687 din care:
Agricultură, silvicultură şi pescuit 1337 1104 1241 943 Industria extractivă 67 8 61 12 Industria prelucrătoare 917 679 906 645 Producţia si furnizarea de energie electrică si termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 75 18 69 14 Distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare 66 24 64 21 Construcţii 589 50 592 45 Comerţ cu ridicata si cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor 508 604 520 629 Transport şi depozitare 358 74 399 77 Hoteluri şi restaurante 67 114 75 111 Informaţii şi comunicaţii 94 54 102 71 Intermedieri financiare şi asigurări 38 75 37 68 Tranzacţii imobiliare 13 8 13 10 Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 89 104 82 103 Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 138 46 150 54 Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public 250 141 281 161 Învăţământ 77 234 86 269 Sănătate şi asistenţă socială 72 297 81 307 Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 26 29 29 27 Sursa: INS, Ancheta forţei de muncă în gospodării
Anexe
80 ________________________________________ Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă
A
A26. Populaţia ocupată pe sexe şi sectoare de activitate ale economiei naţionale
-mii persoane- Sexe Sectoare de activitate1) 2008 2010 2012 2013 2014 2015
TOTAL 9259 8713 8605 8549 8614 8535 Agricultură 2746 2702 2557 2501 2442 2184 Industrie şi construcţii 2888 2467 2427 2418 2492 2429 Servicii 3625 3544 3621 3630 3680 3922
MASCULIN 5199 4881 4800 4791 4844 4848
Agricultură 1473 1462 1377 1361 1338 1241 Industrie şi construcţii 1939 1705 1667 1664 1713 1692 Servicii 1787 1714 1756 1766 1793 1915
FEMININ 4060 3832 3805 3758 3770 3687
Agricultură 1273 1240 1180 1140 1104 943 Industrie şi construcţii 949 762 760 754 779 737 Servicii 1838 1830 1865 1864 1887 2007
1) CAEN Rev.2
Sursa: INS, Ancheta forţei de muncă în gospodării
A27. Populaţia ocupată pe sexe şi statut profesional
Sexe Statut profesional 2008 2010 2012 2013 2014 2015
TOTAL - mii persoane 9259 8713 8605 8549 8614 8535Salariat - mii persoane 6150 5649 5734 5744 5850 6062Patron - mii persoane 127 115 107 108 99 96Lucrător pe cont propriu1) - mii persoane 1863 1854 1717 1691 1670 1560Lucrător familial neremunerat - mii persoane 1119 1095 1047 1006 995 817Ponderea salariaţilor în total populaţie ocupată - % 66,4 64,8 66,6 67,2 67,9 71,0
MASCULIN - mii persoane 5199 4881 4800 4791 4844 4848Salariat - mii persoane 3442 3134 3200 3214 3277 3398Patron - mii persoane 99 88 77 79 72 72Lucrător pe cont propriu1) - mii persoane 1335 1340 1214 1197 1189 1111Lucrător familial neremunerat - mii persoane 323 319 309 301 306 267Ponderea salariaţilor în total populaţie ocupată - % 66,2 64,2 66,7 67,1 67,7 70,1
FEMININ - mii persoane 4060 3832 3805 3758 3770 3687Salariat - mii persoane 2708 2515 2534 2529 2573 2664Patron - mii persoane 28 27 30 30 27 24Lucrător pe cont propriu1) - mii persoane 528 514 503 494 481 449Lucrător familial neremunerat - mii persoane 796 776 738 705 689 550Ponderea salariaţilor în total populaţie ocupată - % 66,7 65,6 66,6 67,3 68,2 72,2
1) Inclusiv membru al unei societăţi agricole sau al unei cooperative neagricole.
Sursa: INS, Ancheta forţei de muncă în gospodării
Anexe
Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă _________________________________________ 81
A
A28. Populaţia ocupată pe sexe şi grupe de ocupaţii (COR 2008*))
-mii persoane- Sexe Grupe de ocupaţii 2012 2014 2015
TOTAL 8605 8614 8535 Membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi
conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori 193 176 187
Specialişti în diverse domenii de activitate 1154 1164 1261 Tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic 552 509 492 Funcţionari administrativi 352 365 373 Lucrători în domeniul serviciilor 1108 1166 1242 Lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit 2059 2010 1823 Muncitori calificaţi şi asimilaţi 1326 1365 1354 Alte categorii de ocupaţii 1861 1859 1803
din care: muncitori necalificaţi 920 878 819 MASCULIN 4800 4844 4848 Membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi
conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori 133 120 128
Specialişti în diverse domenii de activitate 493 502 553 Tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic 262 239 225 Funcţionari administrativi 121 132 141 Lucrători în domeniul serviciilor 429 462 489 Lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit 1065 1063 998 Muncitori calificaţi şi asimilaţi 1049 1069 1077 Alte categorii de ocupaţii 1248 1257 1237
din care: muncitori necalificaţi 518 498 468 FEMININ 3805 3770 3687 Membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi
conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori 60 56 59
Specialişti în diverse domenii de activitate 661 662 708 Tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic 290 270 267 Funcţionari administrativi 231 233 232 Lucrători în domeniul serviciilor 679 704 753 Lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit 994 947 825 Muncitori calificaţi şi asimilaţi 277 296 277 Alte categorii de ocupaţii 613 602 566
din care: muncitori necalificaţi 402 380 351 *) S-a utilizat nomenclatorul COR 2008.
Sursa: INS, Ancheta forţei de muncă în gospodării
Anexe
82 ________________________________________ Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă
A
A29. Câştigul salarial mediu lunar, brut şi net, pe activităţi ale economiei naţionale (CAEN Rev.2) şi sexe
-lei/persoană-
Activităţi economice 2008 2010 2012 2013 2014 2015 (CAEN Rev.2) Brut Net Brut Net Brut Net Brut Net Brut Net Brut Net
Bărbaţi TOTAL 1814 1348 2007 1466 2163 1581 2246 1640 2412 1761 2646 1928Agricultură, silvicultură şi pescuit 1210 919 1395 1029 1508 1105 1629 1190 1764 1279 1899 1377Industrie total 1799 1343 2119 1549 2365 1722 2453 1783 2637 1917 2786 2018 Industrie extractivă 3098 2282 3374 2427 3868 2756 4082 2909 4527 3235 4773 3415 Industrie prelucrătoare 1563 1174 1869 1373 2123 1554 2236 1633 2409 1758 2590 1882 Producţia şi furnizarea
de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă si aer condiţionat
3322
2429 3754 2700 4072 2925 4109 2950 4329 3120 4333 3098
Distribuţia apei; salubritate gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare
1547
1166 1698 1255 1900 1389 1899 1384 2055 1496 2160 1566
Construcţii 1530 1139 1501 1105 1592 1165 1582 1158 1651 1204 1904 1385Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor 1519 1128 1832 1334 1978 1447 1912 1398 2123 1547 2413 1755Transport, depozitare 1967 1454 2152 1562 2210 1606 2218 1606 2315 1676 2526 1834Hoteluri şi restaurante 1063 800 1124 832 1233 911 1301 960 1377 1014 1548 1134Informaţii şi comunicaţii 2953 2174 3842 2834 4192 3119 4296 3233 4666 3514 5350 4070Intermedieri financiare şi asigurări 5132 3741 5348 3844 5839 4292 6161 4488 6342 4653 6916 5035Tranzacţii imobiliare 1750 1290 1647 1206 1723 1256 1852 1356 1846 1343 2142 1554Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 2392 1755 2710 1957 3122 2268 3349 2434 3455 2510 3854 2793Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport
1025
779 1182 880 1273 946 1407 1044 1585 1162 1823 1331
Administraţie publică*) 3038 2250 2518 1848 2763 2021 3186 2321 3555 2603 3802 2770Învăţământ 2375 1740 2090 1511 2071 1500 2344 1701 2544 1851 2742 1978Sănătate şi asistenţă socială 1850 1375 1815 1338 1970 1446 2230 1627 2269 1655 2473 1794Activităţi de spectacole, culturale şi rectreative 1669 1237 1536 1125 1655 1216 1762 1290 1815 1326 2060 1498Alte activităţi de servicii 1186 887 1294 951 1457 1065 1580 1158 1784 1300 2038 1483
Anexe
Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă _________________________________________ 83
A
A29. Câştigul salarial mediu lunar, brut şi net, pe activităţi ale economiei naţionale (CAEN Rev.2) şi sexe - continuare
-lei/persoană-
Activităţi economice 2008 2010 2012 2013 2014 2015 (CAEN Rev.2) Brut Net Brut Net Brut Net Brut Net Brut Net Brut Net
Femei TOTAL 1700 1264 1786 1308 1948 1424 2070 1509 2234 1627 2453 1783Agricultură, silvicultură şi pescuit 1192 897 1370 1010 1443 1055 1564 1141 1707 1240 1867 1353Industrie total 1301 989 1579 1170 1771 1300 1867 1370 2002 1462 2166 1580 Industrie extractivă 3160 2315 3460 2480 4142 2946 4365 3113 4765 3390 5110 3649 Industrie prelucrătoare 1198 915 1458 1085 1646 1212 1743 1283 1883 1378 2061 1506 Producţia şi furnizarea
de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă si aer condiţionat
3088
2273 3560 2576 3911 2836 3891 2816 4197 3007 4201 3010
Distribuţia apei; salubritate gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare
1493
1122 1711 1260 1901 1386 2128 1548 2119 1544 2202 1600
Construcţii 1797 1325 1703 1250 1872 1374 1920 1398 2031 1473 2308 1674Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor
1277
952 1387 1017 1599 1176 1625 1192 1772 1294 1962 1432
Transport, depozitare 1955 1453 2122 1546 2310 1677 2347 1700 2495 1805 2694 1954Hoteluri şi restaurante 1002 757 1021 759 1093 811 1159 857 1252 923 1426 1045Informaţii şi comunicaţii 2790 2033 3361 2465 3785 2799 3797 2815 4173 3117 4597 3439Intermedieri financiare şi asigurări 4050 2966 4035 2907 4483 3263 4489 3257 4543 3292 4922 3560Tranzacţii imobiliare 1685 1244 1568 1154 1694 1238 1841 1341 1849 1345 2032 1472Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 2383 1742 2589 1869 2981 2156 3115 2255 3268 2363 3726 2698Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport
1282
962 1469 1074 1662 1222 1811 1326 2010 1464 2222 1615
Administraţie publică*) 3458 2542 2864 2069 2999 2163 3461 2494 3956 2865 4131 2983Învăţământ 1987 1448 1823 1319 1817 1314 2028 1461 2330 1684 2575 1848Sănătate şi asistenţă socială 1665 1238 1619 1197 1753 1281 1946 1414 2001 1456 2237 1622Activităţi de spectacole, culturale şi rectreative 1566 1163 1487 1085 1505 1099 1592 1163 1637 1197 1793 1306Alte activităţi de servicii 929 699 965 715 1108 819 1165 861 1391 1017 1579 1153*) Exclusiv forţele armate şi asimilaţi.
Sursa: INS, Ancheta costului forţei de muncă
Anexe
84 ________________________________________ Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă
A
A30. Numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale, pe categorii de pensii şi pe sexe
-mii persoane-
2008 2011 2012 2013 2014 2015 Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei A. Limită de vârstă 1775 2171 1723 2228 1704 2232 1688 2237 1680 2236 1682 2238-cu stagiu complet de cotizare 1303 1085 1432 1427 1392 1425 1345 1395 1337 1411 1349 1449-cu stagiu incomplet de cotizare 472 1086 291 801 312 807 343 842 343 825 333 789B. Anticipată 3 7 3 6 4 7 6 8 7 12 9 14C. Anticipată parţial 39 74 49 76 46 68 43 59 42 54 39 47D. Invaliditate 463 449 450 397 423 364 405 337 392 321 376 303-gradul I 27 15 27 13 26 13 27 12 29 14 30 16-gradul II 284 284 243 211 211 175 195 154 185 141 174 128-gradul III 152 150 180 173 186 176 183 171 178 166 172 159
Sursa: INS, Cercetare statistică pensii
A31. Pensia medie lunară de asigurări sociale,
pe categorii de pensii şi pe sexe
-lei- 2008 2011 2012 2013 2014 2015
Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei A. Limită de vârstă 808 521 1082 681 1121 691 1159 725 1214 764 1276 811-cu stagiu complet de cotizare 918 683 1190 853 1227 850 1265 875 1315 911 1369 952-cu stagiu incomplet de cotizare 506 360 547 375 647 410 746 475 823 514 898 553B. Anticipată 835 786 1013 941 987 907 1048 943 1122 1004 1154 1028C. Anticipată parţial 613 533 745 642 692 603 680 591 694 595 691 582D. Invaliditate 485 422 607 513 606 508 620 520 630 526 632 525-gradul I 474 404 590 491 594 494 606 504 583 465 553 424-gradul II 490 424 615 515 617 516 630 530 638 536 639 535-gradul III 475 422 598 512 595 502 612 511 629 522 639 527
Sursa: INS, Cercetare statistică pensii
Anexe
Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă _________________________________________ 85
A
A32. Venituri şi alte resurse financiare, pe categorii de gospodării, în anul 2015
-medii lunare pe o gospodărie, lei-
Sexul capului gospodăriei: Total gospodării Masculin Feminin
I. VENITURI TOTALE (A+B) 2686,77 2986,82 1910,01 A. Venituri băneşti (1+2+3+4+5+6+7) 2361,99 2623,68 1684,55 1. Salarii brute şi alte drepturi salariale 1495,24 1729,70 888,28 2. Venituri din agricultură 77,17 93,74 34,27 din care: - venituri din vânzări de produse agroalimentare, animale şi păsări 56,27 70,74 18,83 - venituri din prestarea unor munci agricole 20,82 22,91 15,40 3. Venituri din activităţi neagricole independente 65,41 76,29 37,24 - venituri din comerţ 7,83 10,02 2,18 - venituri din prestări servicii 15,44 17,52 10,03 - venituri din meserii 34,03 39,61 19,57 - venituri din profesii liberale, drepturi de proprietate intelectuală 8,11 9,14 5,46 4. Venituri din prestaţii sociale 642,15 647,17 629,16 Pensii 554,43 550,72 564,05 din care: - pensii pentru limită de vârstă (inclusiv anticipată şi anticipată parţial) 450,31 463,49 416,17 Alte venituri asimilate pensiilor 0,88 0,66 1,44 Indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă, maternitate, îngrijirea copiilor 14,90 17,61 7,88 Prestaţii din fondul de şomaj 7,27 7,48 6,73 Prestaţii familiale 42,84 49,53 25,51 - alocaţii pentru copii 41,90 48,66 24,39 - burse pentru elevi şi studenţi 0,94 0,87 1,12 Prestaţii de asistenţă socială şi alte prestaţii 21,83 21,17 23,55 din care: - ajutoare speciale pentru persoanele cu handicap 11,15 10,08 13,93 - ajutoare sociale acordate de primării 8,08 8,53 6,90 5. Venituri din proprietate 3,74 4,44 1,92 6. Venituri din vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei 30,95 33,57 24,18 7. Alte venituri 47,33 38,77 69,50 B. Venituri în natură (1+2) 324,78 363,14 225,46 1. Contravaloarea veniturilor în natură obţinute de salariaţi şi beneficiarii de prestaţii sociale 36,82 39,89 28,88 2. Contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii 287,96 323,25 196,58
Anexe
86 ________________________________________ Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă
A
A32. Venituri şi alte resurse financiare, pe categorii de gospodării, în anul 2015 - continuare
-medii lunare pe o gospodărie, lei-
Sexul capului gospodăriei: Total gospodării Masculin Feminin
II. ÎMPRUMUTURI ŞI CREDITE LUATE, SUME RETRASE DE LA C.E.C. BANK, ALTE BĂNCI ŞI INSTITUŢII SIMILARE 22,70 24,43 18,26
din care: - sume retrase de la CEC Bank, alte bănci şi instituţii similare 11,32 12,40 8,53 - împrumuturi şi credite luate 9,89 10,43 8,49 III. SOLD ÎN NUMERAR LA ÎNCEPUTUL PERIOADEI 261,24 286,62 195,52
TOTAL GENERAL (I+II+III) 2970,71 3297,87 2123,79
Sursa: INS, Ancheta Bugetelor de Familie (ABF), 2015
Glosar
Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă _________________________________________ 87
G
Glosar
HRST - Resursele umane în ştiinţe şi tehnologie Resursele umane în ştiinţe şi tehnologie (HRST) reprezintă persoanele care îndeplinesc una din
următoarele condiţii:
(a) au absolvit studii superioare;
(b) nu au studii superioare, dar lucrează efectiv în ocupaţii pentru care, în mod normal, sunt
necesare studii de specialitate în domeniul ştiinţei şi tehnologiei.
Indicatorii privind HRST după ocupaţie au fost calculati avand in vedere Clasificarea Internaţională
Standard a Ocupaţiilor ISCO-COM (88) pentru perioada 2005-2010 si ISCO-08 pentru perioada
2011-2015.
Populaţia rezidentă Populaţia rezidentă reprezintă totalitatea persoanelor cu cetăţenie română, străini şi fără cetăţenie,
care au reşedinţa obişnuită pe teritoriul României. Populaţia rezidentă la 1 ianuarie a fost
determinată conform metodologiei şi reglementărilor internaţionale în domeniu.
Reşedinţa obişnuită Reşedinţa obişnuită reprezintă locul în care o persoană îşi petrece în mod obişnuit perioada zilnică
de odihnă, fără a ţine seama de absenţele temporare pentru recreere, vacanţe, vizite la prieteni şi
rude, afaceri, tratamente medicale sau pelerinaje religioase. Se consideră că îşi au reşedinţa
obişnuită într-o zonă geografică specifică doar persoanele care au locuit la reşedinţa obişnuită o
perioadă neîntreruptă de cel puţin 12 luni înainte de momentul de referinţă. Reşedinţa obişnuită
poate să fie aceeaşi cu domiciliul sau poate să difere, în cazul persoanelor care aleg să-şi
stabilească reşedinţa obişnuită în altă localitate decât cea de domiciliu din ţară sau străinătate.
Raportul de feminitate Raportul de feminitate reprezintă numărul mediu de femei care revin la 100 bărbaţi.
Indicele de îmbătrânire a populaţiei Indicele de îmbătrânire a populaţiei reprezintă numărul persoanelor de vârstnice (de 65 ani şi
peste) care revine la 100 de persoane tinere (sub 15 ani).
Glosar
88 ________________________________________ Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă
G
Vârsta medie Vârsta medie a populaţiei este media vârstelor unei populaţii, prin vârstă înţelegând acea variabilă
demografică continuă ce exprimă timpul scurs de la data naşterii unei persoane până la un anumit
moment de observare.
Vârsta mediană Vârsta mediană este un indicator ce împarte populaţia unei ţări, ordonată crescător sau
descrescător după vârstă, în două părţi egale, vârsta mediană fiind valoarea de mijloc.
Născutul-viu Născutul-viu este produsul concepţiei, expulzat sau extras complet din corpul mamei, independent
de durata sarcinii şi care, după această separare, prezintă un semn de viaţă - respiraţie, activitate
cardiacă, pulsaţii ale cordonului ombilical sau contracţii musculare dependente de voinţă.
Rata de natalitate Rata de natalitate reprezintă numărul de născuţi-vii dintr-un an raportat la populaţia de la 1 iulie din
statistica curentă şi se exprimă în număr de născuţi-vii la 1000 locuitori.
Sporul natural al populaţiei Sporul natural al populaţiei reprezintă diferenţa dintre numărul născuţilor-vii şi numărul persoanelor
decedate, în anul de referinţă.
Căsătoria Căsătoria reprezintă uniunea liber consimţită între un bărbat şi o femeie, încheiată în condiţiile
legii.
Divorţul Divorţul reprezintă desfacerea unei căsătorii încheiate legal, printr-o hotărâre definitivă a instanţei
judecătoreşti, a ofiţerului de stare civilă sau a unui notar public. Datele se referă la cererile de
divorţ pentru care desfacerea căsătoriei a fost admisă.
Rata de nupţialitate Rata de nupţialitate reprezintă numărul căsătoriilor dintr-un an raportat la populaţia de la 1 iulie din
statistica curentă şi se exprimă în număr de căsătorii la 1000 locuitori.
Glosar
Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă _________________________________________ 89
G
Rata de divorţialitate Rata de divorţialitate reprezintă numărul divorţurilor dintr-un an raportat la populaţia de la 1 iulie din
statistica curentă şi se exprimă în număr de divorţuri la 1000 locuitori.
Migraţia internaţională
Migraţia internaţională cuprinde două componente: emigraţia şi imigraţia. Din punct de vedere
statistic, ţinând cont de prevederile Regulamentului (CE) nr.862/2007, definim componentele
migraţiei internaţionale astfel:
- Emigraţie înseamnă acţiunea prin care o persoană care a avut anterior reşedinţa
obişnuită pe teritoriul României încetează să mai aibă reşedinţa obişnuită în România
pentru o perioadă care este sau se aşteaptă să fie de cel puţin 12 luni;
- Imigraţie înseamnă acţiunea prin care o persoană îşi stabileşte reşedinţa obişnuită în
România pentru o perioadă care este sau se aşteaptă să fie de cel puţin 12 luni, după ce,
în prealabil, a avut reşedinţa obişnuită într-o altă ţară (stat membru UE sau nu).
Migraţia internaţională se poate clasifica, de asemenea, în funcţie de modalitatea de şedere pe
teritoriul României sau al altui stat (domiciliu sau reşedinţă), în următoarele categorii:
- Migraţie internaţională definitivă - se referă la persoanele care şi-au schimbat domiciliul
permanent din şi în România;
- Migraţie internaţională temporară de lungă durată - se referă la persoanele care îşi
schimbă reşedinţa obişnuită pentru o perioadă de cel puţin 12 luni. Speranţa de viaţă la naştere Speranţa de viaţă la naştere reprezintă numărul mediu de ani pe care îi are de trăit un nou-născut,
dacă ar trăi tot restul vieţii în condiţiile mortalităţii pe vârste din perioada de referinţă a tabelei de
mortalitate.
Starea de sănătate percepută Starea de sănătate percepută reprezintă evaluarea subiectivă a propriei stări de sănătate realizată
de fiecare individ în parte. Aceasta s-a determinat pe baza răspunsurilor la întrebarea “În general,
cum consideraţi că este starea dumneavoastră de sănătate: foarte bună, bună, satisfăcătoare, rea
sau foarte rea?”. În cazul copiilor, sănătatea percepută a fost evaluată de către părinte.
Glosar
90 ________________________________________ Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă
G
Indicele masei corporale (IMC) Indicele masei corporale reprezintă relaţia dintre greutatea şi înălţimea unei persoane. Este o
estimare brută a conţinutului de grăsime corporală. Datorită uşurinţei de măsurare şi calcul, este
instrumentul utilizat pentru diagnosticarea obezităţii. Se calculează doar pentru persoanele de
18 ani şi peste, după formula: IMC=G/I2 (G - greutatea persoanei în kg; I - înălţimea persoanei în
metri). Folosind IMC, persoanele se pot împărţi în: persoane subponderale (IMC ≤ 18,50 kg/m2 );
persoane cu greutate normală (18,51 ≤ IMC ≤ 24,99 kg/m2); persoane supraponderale
(25,00 ≤ IMC ≤ 29,99 kg/m2); persoane cu obezitate clasa I (30,00 ≤ IMC ≤ 34,99 kg/m2); persoane
cu obezitate clasa II (35,00 ≤ IMC ≤ 39,99 kg/m2); persoane cu obezitate morbidă (IMC ≥ 40kg/m2).
Boala cronică Boala cronică sau problema de sănătate de lungă durată s-a definit ca fiind boala sau problema de
sănătate care a durat sau este de aşteptat să dureze 6 luni sau mai mult.
Medicamentul prescris Medicamentul prescris este produsul utilizat pentru a calma simptomele, a preveni boala sau a
îmbunătăţi starea de sănătate, care în mod obişnuit este achiziţionat de la o farmacie (inclusiv din
farmacia spitalului, în afara episodului de spitalizare) şi pentru care medicul a emis o reţetă
(indiferent dacă este sau nu rambursată de asigurarea de sănătate). Sunt incluse şi
medicamentele care au fost prescrise de către un doctor în trecut şi pentru care pacientul nu a
reînnoit reţeta.
Rata generală de mortalitate Rata generală de mortalitate reprezintă numărul persoanelor decedate dintr-un an raportat la
populaţia de la 1 iulie din statistica curentă şi se exprimă în număr de decese la 1000 locuitori.
Sistemul educaţional Sistemul educaţional reprezintă ansamblul unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de diferite tipuri,
niveluri şi forme de organizare a activităţii de educaţie şi instruire, care asigură desfăşurarea
procesului educaţional al populaţiei şcolare din toate nivelurile de învăţământ, în vederea formării
profesionale a acesteia.
Nivelul educaţional Nivelul educaţional este o treaptă de învăţământ în care se face o instruire elementară, medie sau
superioară, conform programelor de învăţământ.
Glosar
Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă _________________________________________ 91
G
Învăţământul antepreşcolar şi preşcolar Învăţământul antepreşcolar şi preşcolar reprezintă primul stadiu de instruire organizată în
învăţământ, corespunzător nivelului 0 din Clasificarea Internaţională Standard a Educaţiei (ISCED
2011).
Învăţământul primar Învăţământul primar este învăţământul corespunzător nivelului 1 din ISCED 2011, a cărui funcţie
principală este de a asigura elementele de bază ale educaţiei.
Învăţământul gimnazial, liceal şi profesional (secundar) Învăţământul secundar este învăţământul gimnazial de nivel 2 (ISCED 2011), bazat pe cel puţin 4
ani de instruire şi învăţământul liceal şi profesional de nivel 3 (ISCED 2011), asigurând educaţia
generală şi/sau specializată.
Învăţământul postliceal şi de maiştri (post-secundar) şi superior Învăţământul post secundar şi superior este învăţământul corespunzător nivelurilor 4, respectiv şi
6, 7 şi 8 din ISCED 2011, în care condiţia de admitere este absolvirea învăţământului secundar.
Populaţia şcolară Populaţia şcolară reprezintă totalitatea copiilor, elevilor şi studenţilor cuprinşi în procesul de
instruire şi educare, al unui an şcolar/ universitar indiferent de formele de învăţământ pe care le
frecventează (de zi, seral, frecvenţă redusă şi deschis la distanţă) şi de vârstă.
Populaţia de vârstă şcolară Populaţia de vârstă şcolară reprezintă populaţia a cărei vârstă se încadrează în limitele vârstei
oficiale de educaţie ale fiecărui nivel educaţional.
Rata brută de cuprindere Rata brută de cuprindere reprezintă numărul total al copiilor/ elevilor/ studenţilor din învăţământul
preşcolar/ primar/ gimnazial/ liceal şi profesional, postliceal şi superior, indiferent de vârstă, ca
expresie procentuală din populaţia totală de vârstă oficială corespunzătoare fiecărui nivel de
învăţământ într-un anumit an şcolar.
Conform legislaţiei în vigoare (Legea educaţiei nr.1/2011), grupele de vârstă pentru populaţia de
vârstă şcolară sunt: 0-2 ani, 3-5 ani, 6-10 ani, 11-14 ani, 15-18 ani, 19-23 ani şi peste.
Glosar
92 ________________________________________ Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă
G
Rata netă de cuprindere şcolară Rata netă de cuprindere şcolară reprezintă numărul copiilor/elevilor/studenţilor de vârstă oficială
corespunzătoare fiecărui nivel de educaţie, cuprinşi în aceste niveluri de educaţie, calculat ca
raport procentual din populaţia rezidentă din aceeaşi grupă oficială de vârstă.
Conform legislaţiei în vigoare (Legea educaţiei nr.1/2011), grupele de vârstă pentru populaţia de
vârstă şcolară sunt: 0-2 ani, 3-5 ani, 6-10 ani, 11-14 ani, 15-18 ani, 19-23 ani şi peste. Începând cu
anul şcolar 2014/2015, în cadrul acestui indicator este inclus şi numarul de copii din creşe,
formându-se o nouă grupă de vârstă pentru copiii de 0-2 ani. În învăţământul superior, pe lângă
studenţii de licenţă, sunt incluşi cursanţii din învăţământul universitar de master, de doctorat,
învăţământul postuniversitar şi de la programele postdoctorale.
Rata abandonului şcolar Rata abandonului şcolar reprezintă diferenţa între numărul elevilor înscrişi la începutul anului
şcolar şi cel aflat în evidenţe la sfârşitul aceluiaşi an şcolar, exprimată ca raport procentual faţă de
numărul elevilor înscrişi la începutul anului şcolar. Rata abandonului şcolar pentru învăţământul
primar şi gimnazial se calculează fără a se include numărul elevilor din învăţământul special.
Abandonul şcolar cuprinde elevii care: părăsesc sistemul de învăţământ din cauza căsătoriilor,
stării materiale precare, reţinerii acestora pentru munci agricole sau pe lângă casă; au fost înscrişi
la începutul anului şcolar şi nu au frecventat nicio zi cursurile, au cerere scrisă de retragere de la
şcoală, sunt amânaţi medical, angrenaţi în competiţiile sportive, stabiliţi în străinătate, decedaţi,
exmatriculaţi definitiv, alte situaţii.
Rata de succes Rata de succes reprezintă numărul absolvenţilor cu diplomă dintr-un anumit nivel de educaţie,
exprimat ca raport procentual din totalul promovaţilor ultimului an de studiu al nivelului respectiv de
educaţie.
Rata de absolvire Rata de absolvire reprezintă numărul absolvenţilor unui anumit nivel de educaţie, exprimat ca
raport procentual din totalul populaţiei cu vârstă oficială de absolvire a nivelului respectiv de
educaţie.
Glosar
Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă _________________________________________ 93
G
Nivelul de instruire al persoanelor adulte (25-64 ani) Nivelul de instruire al persoanelor adulte (25-64 ani) arată structura populaţiei de 25-64 ani după
nivelul de educaţie absolvit: scăzut, mediu, superior; se calculează ca raport între populaţia de
25-64 ani din fiecare categorie, corespunzător nivelului de educaţie şi populaţia totală din aceeaşi
grupă de vârstă.
Gradul de participare la procesul educaţional sau de instruire a persoanelor de 25-64 ani Gradul de participare la procesul educaţional sau de instruire a persoanelor de 25-64 ani se
determină prin raportarea populaţiei de 25-64 ani care urmează o formă de instruire în ultimele
patru săptămâni precedente interviului, la populaţia de 25-64 ani.
Gradul de instruire al tinerilor de 20-24 ani Gradul de instruire al tinerilor de 20-24 ani reprezintă ponderea tinerilor de 20-24 ani, absolvenţi ai
unei forme de învăţământ de nivel educaţional cel puţin mediu, în total tineri de 20-24 ani.
Rata de părăsire timpurie a sistemului educaţional de către tineri (18-24 ani) Rata de părăsire timpurie a sistemului educaţional de către tineri (18-24 ani) reprezintă proporţia
populaţiei de 18-24 ani cu nivel de educaţie elementar (scăzut), care nu urmează nicio formă de
instruire (formală sau non-formală), în totalul populaţiei de 18-24 ani.
Populaţia activă Populaţia activă include populaţia ocupată şi şomerii.
Populaţia inactivă din punct de vedere economic Populaţia inactivă din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele care n-au lucrat nici
cel puţin o oră şi nici nu erau şomeri în perioada de referinţă, aflându-se în una din următoarele
situaţii:
- elevi sau studenţi;
- pensionari (de toate categoriile);
- casnice (care desfăşoară numai activităţi casnice în gospodărie);
- persoane întreţinute de alte persoane, ori de stat, sau care se întreţin din alte venituri
(chirii, dobânzi, rente etc.).
Glosar
94 ________________________________________ Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă
G
Populaţia ocupată Populaţia ocupată cuprinde toate persoanele de 15 ani şi peste care au desfăşurat o activitate
economică producătoare de bunuri sau servicii de cel puţin o oră1 în perioada de referinţă (o
săptămână), în scopul obţinerii unor venituri sub formă de salarii, plată în natură sau alte beneficii. 1 Cel puţin 15 ore pentru lucrătorii pe cont propriu si lucrătorii familiali neremuneraţi din agricultură - anterior anului 2011.
Programul de lucru al persoanelor ocupate Programul de lucru al persoanelor ocupate se defineşte ca fiind complet sau parţial conform
declaraţiei acestora. În general, pentru salariaţi se consideră „complet” programul aferent unei
norme întregi, aşa cum este prevăzută prin contractul colectiv de muncă şi „parţial” programul a
cărui durată prevăzută prin contractul individual de muncă este semnificativ mai mică decât durata
normală.
Statutul profesional Statutul profesional reprezintă situaţia unei persoane ocupate, în funcţie de modul de obţinere a
veniturilor prin activitatea exercitată şi anume:
- Salariat - persoana care-şi exercită activitatea pe baza unui contract de muncă într-o
unitate economică sau socială - indiferent de forma ei de proprietate - sau la persoane
particulare, în schimbul unei remuneraţii sub formă de salariu, în bani sau în natură, sub
formă de comision etc; prin “contract de muncă” se înţelege şi orice alt tip de acord de
muncă (încheiat în formă scrisă sau verbală), altul decât contractul de muncă / raportul de
serviciu;
- Patron - persoana care-şi exercită ocupaţia (meseria) în propria sa unitate (întreprindere,
agenţie, atelier, magazin, birou, fermă etc.), pentru a cărei activitate are angajaţi unul sau
mai mulţi salariaţi;
- Lucrător pe cont propriu - persoana care-şi exercită activitatea în unitatea proprie sau într-
o afacere individuală, fără a angaja nici un salariat, fiind ajutat sau nu de membrii familiei
neremuneraţi;
- Lucrător familial neremunerat - persoana care-şi exercită activitatea într-o unitate
economică familială condusă de un membru al familiei sau o rudă, pentru care nu
primeşte remuneraţie sub formă de salariu sau plată în natură;
- Membru al unei societăţi agricole sau al unei cooperative - persoana care a lucrat fie ca
proprietar de teren agricol într-o societate agricolă constituită conform legii, fie ca membru
al unei cooperative meşteşugăreşti, de consum sau de credit.
Glosar
Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă _________________________________________ 95
G
Şomerii BIM Şomerii conform definiţiei internaţionale BIM (Biroului Internaţional al Muncii), şomerii sunt
persoanele în vârstă de 15-74 ani care în cursul perioadei de referinţă îndeplinesc simultan
următoarele condiţii:
- nu au un loc de muncă şi nu desfăşoară o activitate în scopul obţinerii unor venituri;
- sunt în căutarea unui loc de muncă, utilizând în ultimele 4 săptămâni (inclusiv în
săptămâna de referinţă) diferite metode active pentru a-l găsi;
- sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni, dacă s-ar găsi imediat
un loc de muncă.
Rata de activitate Rata de activitate reprezintă ponderea populaţiei active din grupa de vârstă x în populaţia totală din
aceeaşi grupă de vârstă x.
Rata de ocupare Rata de ocupare reprezintă ponderea populaţiei ocupate din grupa de vârstă x în populaţia totală
din aceeaşi grupă de vârstă x.
Rata şomajului BIM Rata şomajului reprezintă ponderea şomerilor BIM (conform criteriilor Biroului Internaţional al
Muncii) în populaţia activă.
Rata şomajului BIM de lungă durată Rata şomajului de lungă durată reprezintă ponderea şomerilor aflaţi în şomaj de 12 luni şi peste în
populaţia activă.
Rata şomajului BIM de lungă durată pentru tineri Rata şomajului de lungă durată pentru tineri reprezintă ponderea şomerilor tineri (15-24 ani) aflaţi
în şomaj de 6 luni şi peste în populaţia activă de 15-24 ani.
Incidenţa şomajului BIM de lungă durată
Incidenţa şomajului de lungă durată reprezintă ponderea numărului şomerilor de lungă durată (12
luni şi peste) în total şomeri.
Glosar
96 ________________________________________ Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă
G
Incidenţa şomajului BIM de lungă durată pentru tineri Incidenţa şomajului de lungă durată pentru tineri reprezintă ponderea numărului şomerilor tineri
(15-24 ani) de lungă durată (6 luni şi peste) în total şomeri tineri (15-24 ani).
Ponderea şomerilor BIM tineri în total persoane tinere Ponderea şomerilor tineri în total persoane tinere se determină prin raportarea numărului de
şomeri tineri (15-24 ani) la populaţia totală de 15-24 ani.
Şomerii înregistraţi Şomerii înregistraţi reprezintă persoanele care potrivit Legii nr.76/2002 îndeplinesc cumulativ
următoarele condiţii:
- sunt în căutarea unui loc de muncă de la vârsta de minimum 16 ani şi până la îndeplinirea
condiţiilor de pensionare;
- starea de sănătate şi capacităţile fizice şi psihice îi fac apţi pentru prestarea unei munci;
- nu au loc de muncă, nu realizează venituri sau realizează din activităţi autorizate potrivit
legii venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referinţă al asigurărilor pentru
şomaj şi stimulării ocupării forţei de muncă;
- sunt disponibili să înceapă lucrul în perioada imediat următoare dacă s-ar găsi un loc de
muncă;
- sunt înregistraţi la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.
Asimilaţi şomerilor Asimilaţi şomerilor sunt absolvenţii instituţiilor de învăţământ în vârstă de minimum 16 ani, care
într-o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se încadreze în muncă potrivit pregătirii
profesionale precum şi absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoanele cu handicap în vârstă de
minim 16 ani care nu au reuşit să se încadreze în muncă potrivit pregătirii profesionale.
Persoanele subocupate Persoanele subocupate sunt persoanele ocupate care lucrează cu program parţial care doresc şi
sunt disponibile să lucreze mai multe ore decât în prezent.
Glosar
Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă _________________________________________ 97
G
Persoanele inactive care caută un loc de muncă, dar nu sunt disponibile să înceapă lucrul Persoanele inactive care caută un loc de muncă, dar nu sunt disponibile să înceapă lucrul sunt
persoanele în vârstă de 15-74 ani, nici ocupate nici în şomaj (persoane inactive) care au căutat un
loc de muncă în cele 4 săptămâni precedente interviului, dar nu sunt disponibile să înceapă lucrul
în următoarele 2 săptămâni. În această categorie sunt incluse:
- persoanele care în cele 4 săptămâni precedente interviului, au căutat activ un loc de
muncă dar nu sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele 2 săptămâni;
- persoanele care au găsit un loc de muncă la care vor începe activitatea în mai puţin de 3
luni, dar nu sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele 2 săptămâni;
- persoanele care au găsit un loc de muncă la care vor începe activitatea peste 3 luni sau
mai mult;
- persoanele care au căutat un loc de muncă, utilizând exlusiv metode pasive, în cele 4
săptămâni precedente interviului, chiar dacă sunt disponibile să înceapă lucrul.
Persoanele inactive care sunt disponibile să înceapă lucrul, dar nu caută un loc de muncă Persoanele inactive care sunt disponibile să înceapă lucrul, dar nu caută un loc de muncă sunt
persoanele în vârstă de 15-74 ani, nici ocupate nici în şomaj (persoane inactive) care doresc să
lucreze, sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele 2 săptămâni, dar nu au căutat un loc de
muncă în cele 4 săptămâni precedente interviului.
Forţa de muncă potenţială adiţională Forţa de muncă potenţială adiţională reprezintă suma celor două categorii: „persoane inactive care
caută un loc de muncă, dar nu sunt disponibile să înceapă lucrul” şi „persoane inactive care nu
caută un loc de muncă, dar sunt disponibile să înceapă lucrul” şi este parte a populaţiei inactive.
NEET - tinerii neocupaţi care nu urmează nicio formă de educaţie sau de instruire NEET reprezintă numărul de tineri cu vârsta între 15 şi 24 ani, care nu sunt ocupaţi şi nici nu
urmează o formă de educaţie sau de instruire.
Rata tinerilor neocupaţi care nu urmează nicio formă de educaţie sau de instruire Rata tinerilor neocupaţi care nu urmează nicio formă de educaţie sau de instruire reprezintă
proporţia tinerilor care nu urmau nicio formă de instruire - formală sau non-formală - şi nici nu
lucrau, în totalul tinerilor din aceeaşi grupă de vârstă.
Glosar
98 ________________________________________ Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă
G
Câştigul salarial mediu brut Câştigul salarial mediu brut reprezintă sumele brute plătite din fondul de salarii, din profitul net şi
alte fonduri suportate de angajator ce revin lunar în medie, unui salariat.
Câştigul salarial mediu net Câştigul salarial mediu net reprezintă sumele nete ce revin lunar, în medie, unui salariat şi se
calculează pe baza câştigului salarial mediu brut, redus cu o cotă de impozit, contribuţia
individuală a salariaţilor pentru bugetul asigurărilor sociale pentru şomaj, asigurările sociale de stat
şi asigurările sociale de sănătate.
Ecartul dintre câştigul salarial mediu brut al femeilor şi cel al bărbaţilor Ecartul dintre câştigul salarial mediu brut al femeilor şi cel al bărbaţilor reprezintă diferenţa dintre
câştigul salarial mediu brut al bărbaţilor şi cel al femeilor în câştigul salarial mediu brut al bărbaţilor.
Veniturile totale Veniturile totale cuprind:
Veniturile băneşti - ansamblul încasărilor băneşti provenite din diferite surse de provenienţă
pentru care nu există obligaţia de restituire (exclusiv sumele retrase de la CEC Bank, alte
bănci şi instituţii similare, împrumuturile şi creditele primite).
Veniturile în natură (evaluate în lei) cuprind:
- contravaloarea consumului uman şi furajer de produse alimentare şi nealimentare
provenite din resursele proprii ale gospodăriei (din producţie, din stocuri, din muncă,
primite în dar etc.). Evaluarea în lei se efectuează la preţurile medii de cumpărare a
produselor din luna de referinţă pe regiuni de dezvoltare;
- contravaloarea veniturilor în natură obţinute de salariaţi şi beneficiarii de prestaţii sociale
(evaluate la preţul de vânzare al zilei).
Glosar
Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă _________________________________________ 99
G
Veniturile din salarii şi alte drepturi salariale Veniturile din salarii şi alte drepturi salariale reprezintă ansamblul veniturilor băneşti şi în natură
(evaluate în lei la preţul de vânzare al unităţii) sub forma salariilor, sporurilor şi indemnizaţiilor
acordate ca procent sau în sume fixe pentru condiţiile deosebite de muncă (prevăzute de lege sau
prin contracte individuale sau colective de muncă), atât pentru timpul efectiv lucrat în programul
normal de lucru sau suplimentar, cât şi pentru timpul nelucrat plătit, a premiilor şi beneficiilor din
profitul net, alte venituri asimilate salariilor, încasate efectiv în luna de referinţă, indiferent pentru ce
perioadă se cuvin, precum şi reţinerile efectuate (impozite, contribuţii, rate pentru mărfuri şi
împrumuturi etc.).
Veniturile din agricultură Veniturile din agricultură reprezintă ansamblul încasărilor băneşti de la societăţi şi asociaţii
agricole, din vânzări de produse agroalimentare, animale şi păsări (de curte şi de casă) şi din
prestarea unor munci agricole.
Veniturile din activităţi neagricole independente Veniturile din activităţi neagricole independente reprezintă ansamblul încasărilor băneşti din fapte
de comerţ, prestări de servicii, practicarea unei meserii, din profesii liberale şi din drepturi de
proprietate intelectuală.
Veniturile din prestaţii sociale Veniturile din prestaţii sociale reprezintă ansamblul încasărilor băneşti din prestaţii de protecţie
socială.
Veniturile din proprietate Veniturile din proprietate reprezintă ansamblul încasărilor băneşti din cedarea folosinţei bunurilor,
ca urmare a deţinerii de titluri de participare la fondurile închise/deschise de investiţii, a depozitelor
la CEC Bank, alte bănci şi instituţii similare (arende, chirii, dividende, dobânzi).
Veniturile din vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei Veniturile din vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei reprezintă ansamblul încasărilor
băneşti din transferul drepturilor de proprietate asupra valorilor mobiliare şi părţilor sociale, din
vânzarea de valută, terenuri, imobile şi alte bunuri noi sau vechi care nu sunt din producţie proprie.
Lista graficelor şi tabelelor
Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă ________________________________________ 101
L
Lista graficelor 1.1 Proporţia gospodăriilor dotate cu un calculator, după statutul ocupaţional al
capului gospodăriei, în anul 2015 ...........................................................................................10 1.2 Ponderea persoanelor de 16-74 ani care au utilizat computerul, în ultimele 12 luni...............10 1.3 Ponderea gospodăriilor dotate cu un calculator şi a celor conectate la internet .....................11 1.4 Proporţia persoanelor de 16-74 ani care au folosit internetul, pe sexe si niveluri
de educaţie, în anul 2015........................................................................................................12 1.5 Proporţia persoanelor de 16-74 ani care folosesc sau au folosit vreodată
internetul, pe medii de rezidenţă, în 2014 şi 2015 ..................................................................13 1.6 Proporţia persoanelor de 16-74 ani care folosesc sau au folosit vreodată
internetul, pe regiuni de dezvoltare, în anul 2015 ...................................................................13 1.7 Proporţia persoanelor de 16-74 ani care au folosit internetul în ultimele 3 luni,
în interes personal, pentru comunicare, pe grupe de vârstă şi sexe, în anul 2015.................14 1.8 Structura persoanelor de 16-74 ani care au folosit internetul în ultimele 12 luni,
după motivele pentru care nu au cumpărat/comandat pe internet bunuri sau servicii în scop personal, pe sexe, în anul 2015 .....................................................................15
1.9 Proporţia persoanelor de 16-74 ani care au desfăşurat activităţi legate de calculator sau alt dispozitiv mobil, în ultimele 12 luni, pe sexe şi nivel de educaţie, în anul 2015 ............................................................................................................................16
1.10 Evoluţia HRST după educaţie, pe grupe de vârstă.................................................................18 1.11 Evoluţia HRST după ocupaţie, pe grupe de vârstă.................................................................19 1.12 Evoluţia HRST cu ocupaţii ştiinţifice şi inginereşti, pe grupe de vârstă ..................................19 1.13 Resursele umane în ştiinţe şi tehnologie (după educaţie şi/sau ocupaţie), pe sexe
şi grupe de vârstă, în anul 2015..............................................................................................20 1.14 Structura pe sexe a HRST cu ocupaţii ştiinţifice şi inginereşti (15-74 ani)..............................20 1.15 Structura pe sexe a HRST cu ocupaţii ştiinţifice şi inginereşti (25-34 şi 35-44 ani) ................21 1.16 Ponderea persoanelor de 16-74 ani din statele membre ale UE, care au utilizat
calculatorul în ultimele 12 luni, în anul 2015 ...........................................................................22 1.17 Ponderea persoanelor de 16-74 ani din statele membre ale UE, care au utilizat
computerul în ultimele 12 luni, pe sexe, în anul 2015 ............................................................23 1.18 Ponderea HRST în totalul populaţiei active din statele membre ale UE, în anul
2015 ........................................................................................................................................24 2.1 Diferenţe privind structura pe sexe a populaţiei rezidente din statele membre ale
UE, în anul 2015 .....................................................................................................................28 2.2 Populaţia rezidentă pe vârste şi sexe, la 1 ianuarie 2008 şi 2016 ..........................................29 2.3 Femei la 100 de bărbaţi, la 1 ianuarie 2016............................................................................30 2.4 Vârsta medie a populaţiei rezidente pe sexe ..........................................................................30 2.5 Vârsta mediană a populaţiei rezidente pe sexe ......................................................................30 2.6 Numărul de născuţi-vii cu reşedinţa obişnuită în România, pe sexe.......................................31 2.7 Sporul natural al populaţiei rezidente, pe sexe .......................................................................31 2.8 Vârsta medie la prima căsătorie, pe sexe ...............................................................................32 2.9 Vârsta medie la divorţ, pe sexe...............................................................................................33
Lista graficelor şi tabelelor
102 _______________________________________ Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă
L
3.1 Speranţa de viaţă la naştere în statele membre ale UE, în anul 2014....................................36 3.2 Speranţa de viaţă sănătoasă la naştere şi la 65 ani şi peste, pe sexe ...................................37 3.3 Populaţia rezidentă după starea de sănătate declarată, pe sexe, în anul 2014 .....................38 3.4 Distribuţia populaţiei rezidente de 18 ani şi peste, după indicele masei corporale,
pe sexe, în anul 2014..............................................................................................................38 3.5 Structura populaţiei rezidente de 18 ani şi peste, după indicele masei corporale,
pe sexe şi grupe de vârstă, în anul 2014 ................................................................................39 3.6 Distribuţia populaţiei rezidente de 35 ani şi peste, după existenţa anumitor boli
cronice, pe sexe şi grupe de vârstă, în anul 2014...................................................................40 3.7 Ponderea principalelor cauze de deces pe sexe, în anul 2015...............................................41 4.1 Populaţia şcolară, pe niveluri de educaţie...............................................................................44 4.2 Rata netă de participare în învăţământ, pe niveluri de educaţie, în anul şcolar
2014/2015 ...............................................................................................................................45 4.3 Ponderea personalului didactic feminin pe niveluri de educaţie, în anul şcolar
2015/2016 ...............................................................................................................................47 4.4 Structura persoanelor adulte (25-64 ani), după nivelul de educaţie, pe sexe,
în anul 2015 ............................................................................................................................48 4.5 Gradul de instruire al tinerilor de 20-24 ani, pe sexe ..............................................................48 5.1 Rata de ocupare a populaţiei de 15-64 ani, pe sexe...............................................................52 5.2 Distribuţia populaţiei active de 15 ani şi peste, pe sexe şi grupe de vârstă,
în anul 2015 ............................................................................................................................53 5.3 Rata şomajului (15-24 ani), pe sexe .......................................................................................54 5.4 Distribuţia persoanelor subocupate, pe sexe şi grupe de vârstă, în anul 2015.......................55 5.5 Distribuţia forţei de muncă potenţială adiţională, pe sexe şi grupe de vârstă,
în anul 2015 ............................................................................................................................56 5.6 Diferenţe ale ratei NEET dintre femei şi bărbaţi în statele membre ale UE,
în anul 2015 ............................................................................................................................57 6.1 Câştigurile salariale medii lunare brute şi nete, pe sexe.........................................................60 6.2 Câştigul salarial mediu lunar brut şi net, pe activităţi ale economiei naţionale şi
pe sexe, în anul 2015..............................................................................................................61 6.3 Ecartul câştigului salarial mediu brut anual, între sexe, pe grupe majore de
ocupaţii, în 2010 şi 2014 .........................................................................................................62 6.4 Câştigul salarial mediu brut anual, pe sexe şi niveluri de educaţie, în anul 2014 ...................63 6.5 Pensia medie lunară de asigurări sociale, pe categorii de pensii şi pe sexe,
în anul 2015 ............................................................................................................................64 6.6 Ecartul pensiei pentru limită de vârstă, pe sexe......................................................................64 6.7 Structura veniturilor totale ale populaţiei, pe categorii de gospodării, în anul 2015 ................65 6.8 Împrumuturi, credite luate, sume retrase de gospodării de la bănci şi instituţii
similare, pe sexe, în anul 2015 ...............................................................................................65
Lista graficelor şi tabelelor
Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă ________________________________________ 103
L
Lista tabelelor 1.1 Structura gospodăriilor ce deţin calculator acasă, pe grupe de vârstă şi sexe ale
capului gospodăriei, în anul 2015 .............................................................................................9 1.2 Structura persoanelor de 16-74 ani după utilizarea internetului, pe medii de
rezidenţă, în 2014 şi 2015.......................................................................................................13 1.3 Proporţia persoanelor de 16-74 ani care au folosit internetul în ultimele 3 luni, în
interes personal, după scopul folosirii, pe grupe de vârstă şi sexe, în anul 2015 ...................14 1.4 Proporţia persoanelor de 16-74 ani care au defăşurat activităţi legate de software
pe internet, în ultimele 12 luni, pe sexe, în anul 2015.............................................................16 1.5 Evoluţia HRST.........................................................................................................................18 2.1 Populaţia rezidentă pe sexe, la 1 ianuarie ..............................................................................29 2.2 Principalii indicatori ai natalităţii ..............................................................................................31 2.3 Sporul natural al populaţiei rezidente pe medii de rezidenţă şi sexe, în anul 2015 ................32 2.4 Principalii indicatori ai nupţialităţii............................................................................................32 2.5 Principalii indicatori ai divorţialităţii..........................................................................................33 3.1 Diferenţa dintre femei şi bărbaţi a speranţei de viaţă la anumite vârste .................................37 3.2 Mortalitatea pe principalele cauze de deces şi pe sexe..........................................................41 4.1 Rata abandonului, pe niveluri de educaţie şi pe sexe, în anul şcolar 2014/2015 ...................46 4.2 Numărul de elevi care s-au prezentat şi au reuşit să obţină diploma de
bacalaureat, pe filiere şi pe sexe, în anul şcolar 2014/2015 ...................................................46 5.1 Rata şomajului după nivelul de educaţie, pe sexe, în anul 2015 ............................................54 5.2 Rata tinerilor neocupaţi de 15-34 ani, care nu urmează nicio formă de educaţie
sau de instruire, pe sexe, în anul 2015 ...................................................................................57 6.1 Venituri şi alte resurse financiare, pentru gospodăriile conduse de bărbaţi şi
de femei, în anul 2015.............................................................................................................65
A1. Structura persoanelor după utilizarea calculatorului, pe sexe.................................................67 A2. Proporţia persoanelor care au folosit calculatorul în ultimele 3 luni, pe statute
ocupaţionale, grupe de vârstă şi sexe.....................................................................................67 A3. Structura persoanelor după utilizarea internetului, pe sexe ....................................................68 A4. Proporţia persoanelor care au folosit internetul în ultimele 3 luni, pe statute
ocupaţionale, grupe de vârstă şi sexe.....................................................................................68 A5. Populaţia rezidentă la 1 ianuarie pe sexe şi medii de rezidenţă .............................................69 A6. Raportul de masculinitate al populaţiei rezidente vârstnice ....................................................69 A7. Speranţa de viaţă la naştere pe sexe......................................................................................69 A8. Speranţa de viaţă sănatoasă la naştere la nivelul Uniunii Europene (UE28)
şi în Romania ..........................................................................................................................70 A9. Speranţa de viaţă sănătoasă la 65 ani şi peste la nivelul Uniunii Europene (UE28)
şi în Romania ..........................................................................................................................70 A10. Populaţia rezidentă după starea de sănătate declarată, pe sexe şi grupe de
vârstă.......................................................................................................................................71 A11. Populaţia rezidentă de 18 ani şi peste după indicele masei corporale,
pe sexe şi grupe de vârstă ......................................................................................................72
Lista graficelor şi tabelelor
104 _______________________________________ Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă
L
A12. Populaţia rezidentă după utilizarea medicamentelor prescrise de medic pe parcursul ultimelor 2 săptămâni precedente interviului, pe sexe şi grupe de vârstă ...............73
A13. Mortalitatea generală pe medii de rezidenţă şi sexe ...............................................................74 A14. Populaţia şcolară pe niveluri educaţionale ..............................................................................74 A15. Rata netă de participare în învăţământ, pe niveluri de educaţie şi sexe .................................75 A16. Personalul didactic pe niveluri educaţionale ...........................................................................75 A17. Indicatori structurali privind nivelul de educaţie al populaţiei, pe sexe ....................................76 A18. Populaţia de 15 ani şi peste după participarea la forţa de muncă, pe sexe ............................77 A19. Rata de activitate pe sexe şi grupe de vârstă .........................................................................77 A20. Rata de ocupare pe sexe şi grupe de vârstă...........................................................................78 A21. Rata şomajului BIM pe sexe şi grupe de vârstă ......................................................................78 A22. Rata şomajului BIM de lungă durată pe sexe şi grupe de vârstă ............................................78 A23. Incidenţa şomajului BIM de lungă durată pe sexe şi grupe de vârstă .....................................79 A24. Ponderea şomerilor BIM tineri (15-24 ani) în total tineri, pe sexe ...........................................79 A25. Populaţia ocupată pe sexe şi pe principalele activităţi ale economiei naţionale......................79 A26. Populaţia ocupată pe sexe şi sectoare de activitate ale economiei naţionale.........................80 A27. Populaţia ocupată pe sexe şi statut profesional ......................................................................80 A28. Populaţia ocupată pe sexe şi grupe de ocupaţii (COR 2008) .................................................81 A29. Câştigul salarial mediu lunar, brut şi net, pe activităţi ale economiei naţionale
(CAEN Rev.2) şi sexe .............................................................................................................82 A30. Numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale, pe categorii de pensii şi
pe sexe....................................................................................................................................84 A31. Pensia medie lunară de asigurări sociale, pe categorii de pensii şi pe sexe...........................84 A32. Venituri şi alte resurse financiare, pe categorii de gospodării, în anul 2015 ...........................85
Bibliografie şi resurse online
Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă ________________________________________ 105
B
Bibliografie Celbis, M.G., Turkeli, S., 2014, Does too much work hamper innovation? Evidence for diminishing returns of work hours for patent grants
Busch A și Holst E, 2011, Segregarea profesională pe criterii de gen, efectele limitărilor accesului la funcții de conducere și câștigurile salariale în funcții de conducere, Institutul german pentru cercetare
Fagerberg, J., Srholec, M., Verspagen, B., 2009, Innovation and Economic Development, MERIT Working Papers 032, United Nations University - Maastricht Economic and Social Research Institute on Innovation and Technology (MERIT)
Martin, B., Nightingale, P., 2012, Science and technology studies: Exploring the knowledge base, Research Policy, Elsevier, vol. 41(7), pages 1182-1204
Pisică, S. (coord.), Moldoveanu, R., 2016, Forţa de muncă în România: Ocupare şi şomaj în anul 2015, Institutul Naţional de Statistică
Schultz, T. P., 2002, Why Governments Should Invest More to Educate Girls, World Development 30 (2): 207–225
Sen, A., 1992, Missing Women, British Medical Journal Vol 304: 587-588
Woolcock, M., Narayan, D., 2000, Social Capital: Implications for Development Theory, Research, and Policy, World Bank Research Observer, World Bank Group, vol. 15(2), pages 225-49
Senik C., 2016, Gender gaps in subjective well-being, European Network of Experts on Gender Equality, OECD (2012)
Resurse online Eurofound, 2015, First findings: Sixth European Working Conditions Survey.
http://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=en&catd=89&newsId=2380&furtherNews=yes&preview=cHJldkVtcGxQb3J0YWwhMjAxMjAyMTVwcmV2aWV3
http://ec.europa.eu/justice/gender-equality/document/files/parental_leave_report_final_en.pdf
http://ec.europa.eu/justice/gender-equality/other-institutions/goodpractices/review seminars/seminars_2015/lone_parents_en.htm.
http://ec.europa.eu/justice/gender-equality/other-institutions/goodpractices/index_en.htm.
http://ec.europa.eu/research/science-society/document_library/pdf_06/she-figures-2012_en.pdf