INSTITUTUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ · centrul naŢional de monitorizare a riscurilor din...
Transcript of INSTITUTUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ · centrul naŢional de monitorizare a riscurilor din...
INSTITUTUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR
DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORTUL
PENTRU
SANATATE
SI MEDIU
2012
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 3
COMITET STIINTIFIC
ANDRA NEAMTU
ANCA TUDOR
CAMELIA PARVAN
ALEXANDRA CUCU
ADRIANA TODEA
Material publicat prin Programul Naţional de Monitorizare a Factorilor Determinanţi din
Mediul de Viaţă şi Muncă
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 4
Chiar daca noi oamenii credem ca avem totul sub control,
este doar impresia pe care cel puternic o ofera celui slab .
Asa cum vom respecta tot ce ne inconjoara , tot atata
respect vom primi si noi .
Andra Neamtu
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 5
Cuvânt înainte,
Subiectul pe care cuprinsul acestui volum îl are în vedere, este
OMUL. Aşa cum este el, vulnerabil în faţa naturii şi a tot ce îl
înconjoară, vulnerabil în faţa obiceiurilor şi viciilor, de multe ori
fără voie distrat, astfel încât nu realizează că încălcând nişte reguli
nescrise, îsi poate face şieşi rău.
Aici putem interveni noi, cei din medicina preventivă, din domeniul
igienei şi medicinei ocupaţionale, medici, chimişti, biologi, fizicieni,
ingineri, asistenţi, care putem încerca să prevenim ceea ce
activitatea omului poate declanşa prin simpla ei acţiune
necontrolată asupra factorilor de mediu. Astfel aceştia se pot
transforma din factori benefici în factori de risc, care ne vor
influenţa calitatea vieţii noastre şi a generaţiilor viitoare.
Mulţumim tuturor celor implicaţi în această activitate:
decidenţilor,colegilor de la Direcţiile de Sănătate Publică teritoriale,
colaboratorilor din alte domenii şi aducem un respectuos omagiu
predecesorilor noştri care au încercat să ne facă să simţim un
singur lucru: dragostea pentru om.
Colectivul CNMRMC
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 6
CUPRINS
CAPITOLUL I
PROTEJAREA SANATATII PUBLICE IN RELATIE CU IGIENA APEI
CALITATEA APEI POTABILE DISTRIBUITE IN SISTEM CENTRALIZAT LA PESTE 5000 DE
LOCUITORI SAU IN CANTITATE MAI MARE DE 1000MC/ZI- RAPORT NAŢIONAL 2011 – 2012
8
EVALUAREA CALITĂŢII APEI DE ÎMBĂIERE - SEZONUL 2012 15
RAPORT PRIVIND SUPRAVEGHEREA CALITĂŢII APEI POTABILE DISTRIBUITE ÎN SISTEM
CENTRALIZAT ÎN ZONELE DE APROVIZIONARE MICI, ÎN RELAŢIE CU PARAMETRII CU
IMPACT ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAŢEI - RAPORT NAŢIONAL 2011- 2012
19
SUPRAVEGHEREA CAZURILOR DE METHEMOGLOBINEMIE ACUTĂ INFANTILĂ GENERATE
DE APA DE FÂNTÂNĂ RAPORT NAŢIONAL 2012
25
MONITORIZAREA APELOR POTABILE ÎMBUTELIATE – ALTELE DECÂT APELE MINERALE
NATURALE SAU DECÂT APELE DE IZVOR
28
MONITORIZAREA CALITĂŢII APEI BALNEARE DIN STAŢIUNILE BALNEARE ŞI CENTRE DE
TRATAMENT DE PE TERITORIUL ŢĂRII 2011 – 2012
35
CAPITOLUL II – PROTEJAREA SANATATII PUBLICE IN RELATIE CU IGIENA
AERULUI SI EFECTUL SCHIMBARILOR CLIMATICE
EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA SĂNĂTĂŢII A POLUANŢILOR ATMOSFERICI ŞI
ADAPTAREA LA EFECTELE SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 41
SUPRAVEGHEREA STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI SI CALITATEA AERULUI INTERIOR
51
CAPITOLUL III – PROTEJAREA SANATATII PUBLICE IN RELATIE CU
EXPUNEREA LA CONTAMINANTI CHIMICI
UTILIZAREA PRODUSELOR COSMETICE 66
MONITORIZAREA INTOXICATIILOR ACUTE NEPROFESIONALE CU PRODUSE CHIMICE –
RAPORT ANNUAL 2012
73
CAPITOLUL IV- PROTEJAREA SANATATII POPULATIEI IN RELATIE CU
IGIENA HABITATULUI UMAN
EVALUAREA SI SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A POPULATIEI EXPUSA LA
ZGOMOTUL URBAN
82
IMPACTUL ASUPRA SĂNĂTĂŢII ŞI MEDIULUI GENERAT DE MANAGEMENTUL
DEŞEURILOR MENAJERE
86
MANAGEMENTUL DEŞEURILOR REZULTATE DIN ACTIVITATEA MEDICALĂ
89
CAPITOLUL V – PROTEJAREA SANATATII POPULATIEI IN RELATIE CU
IGIENA RADIATIILOR IONIZANTE
PROTEJAREA STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI ÎMPOTRIVA EXPUNERII LA RADON 92
AUDITUL CLINIC AL ACTIVITĂŢII MEDICALE CU RADIAŢII IONIZANTE 96
SUPRAVEGHEREA CONŢINUTULUI RADIOACTIV AL APELOR MINERALE ŞI EVALUAREA
EFECTULUI ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE
99
SUPRAVECHEREA STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI DIN JURUL OBIECTIVELOR
NUCLEARE MAJORE
102
EXPUNEREA PROFESIONALĂ LA RADIAŢII IONIZANTE A PERSONALULUI MEDICAL 105
MONITORIZAREA RADIOPROTECŢIEI PACIENTULUI ÎN EXPUNEREA MEDICALĂ 107
MONITORIZAREA RADIOACTIVITĂŢII APEI POTABILE CONFORM LEGII 458/2002 112
SUPRAVEGHEREA RADIOACTIVITĂŢII APEI POTABILE ŞI ALIMENTULUI CONFORM
CERINŢELOR EUROATOM
115
CAPITOLUL VI - FACTORII DE RISC ALIMENTARI ŞI SĂNĂTATEA EVALUAREA STĂRII DE NUTRIȚIE A POPULAȚIEI ÎN RELAȚIE CU CONSUMUL ALIMENTAR 118
REDUCEREA CONSUMULUI DE SARE DIN PRODUSELE ALIMENTARE 132
ÎNCURAJAREA CONSUMULUI DE SARE IODATĂ 135
EVALUAREA CAZURILOR DE TOXIINFECȚII ALIMENTARE 138
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 7
ALIMENTELE CU DESTINAŢIE NUTRIŢIONALĂ SPECIALĂ 144
SUPLIMENTELE ALIMENTARE 148
APELE MINERALE NATURALE ÎMBUTELIATE 150
ADITIVII ALIMENTARI 154
MONITORIZAREA COLORANȚILOR SINTETICI DIN BĂUTURILE ALCOOLICE ŞI
NEALCOOLICE
156
MATERIALE CARE VIN ÎN CONTACT CU ALIMENTUL 158
ALIMENTELE IRADIATE 162
MONITORIZAREA ALIMENTELOR CU ADAOS DE VITAMINE, MINERALE ŞI ALTE
SUBSTANŢE
164
CAPITOLUL VII – PROTEJAREA SANATATII SI PREVENIREA
IMBOLNAVIRILOR ASOCIATE FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE MUNCA
ANALIZA STRUCTURII ŞI A TENDINŢELOR EVOLUTIVE ALE BOLILOR PROFESIONALE LA
NIVEL NATIONAL
168
SUPRAVEGHEREA RESPECTĂRII CERINŢELOR MINIME LEGISLATIVE PRIVIND
SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA ÎN MUNCĂ A LUCRĂTORILOR EXPUŞI ZGOMOTULUI
PROFESIONAL.
170
NOXE PROFESIONALE (CHIMICE SI PULBERI) CU IMPACT IN EXPUNEREA PROFESIONALA
DIN ROMANIA – METODE DE DETERMINARE IN AERUL ZONELOR DE MUNCA, INDICATORI
BIOLOGICI DE EXPUNERE SI/SAU DE EFFECT
172
SUPRAVEGHEREA EXPUNERII LA AZBEST SI INSPECTIA MASURILOR PENTRU
PROTEJAREA SANATATII FATA DE ACEST RISC
174
ASPECTE PRIVIND EXPUNEREA PROFESIONALĂ LA RADIAŢII IONIZANTE ÎN ROMÂNIA. 178
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 8
CAPITOLUL I – PROTEJAREA SANATATII PUBLICE IN
RELATIE CU IGIENA APEI
CALITATEA APEI POTABILE DISTRIBUITE IN SISTEM CENTRALIZAT
LA PESTE 5000 DE LOCUITORI SAU IN CANTITATE MAI MARE DE
1000MC/ZI- RAPORT NAŢIONAL 2011 – 2012
Dr. Anca Tudor, Dr. Andra Neamţu, Analist IT Cătălin Staicu, Ing. Angelica Voinoiu,
Asistent Georgeta Botin – CNMRMC, DSP teritoriale
DIRECTIVA CONSILIULUI Europei din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei
destinate consumului uman (98/83/CE) a fost transpusă în legislaţia naţională prin Legea nr.
458 (r1) din 08/07/2002 , Republicata in M.O., partea I nr. 875 din 12/12/2011, privind
calitatea apei potabile.
Hotarârea de Guvern nr. 974/2004 stabileşte Normele de supraveghere, inspecţie
sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile şi Procedura de autorizare sanitară a
producţiei şi distribuţiei apei potabile.
Datele au fost Raportate de catre responsabilii desemnati de catre DSP teritoriale
pentru întocmirea Raportării către Comisia Europeană a informaţiilor privind calitatea apei
potabile distribuite în sistem centralizat la peste 5000 de locuitori sau cu un volum de
distribuţie mai mare de 1000mc/zi. Informaţiile care constituie Baza de date cuprind
raportările efectuate conform cerintelor legislative în vigoare privind Monitorizarea de
control ( obligaţia Operatorului de apă potabilă) şi conform cerinţelor Monitorizării de audit
(obligaţie ce intră în atribuţia Direcţiei de Sănătate Publică Judeţeanş şi a Municipiului
Bucureşti). La nivelul INSP s-a realizat centralizarea datelor în Baza centrală de date şi
prelucrarea acestora conform Ghidului de Raportare al Comisiei Europene versiunea
octombrie 2011.
Modalitatea de colectare şi prezentare a datelor privind calitatea apei potabile
distribuite prin sisteme publice de aprovizionare cu apă, a utilizat pentru anii 2011-2012
formatul Excell, conformă cu cerinţele Directivei 98/83/EC şi ale WISE – Water Information
System of Europe/ Sistemul de Informaţii referitoare la Apă din Europa. Metodologia
Documentele care au stat la baza integrării informaţiilor transmise de DSP teritoriale,
au fost următoarele:
Ghidul de Raportare versiunea octombrie 2011
- User manual v 1.0 – informatii privind fluxul informational de postare a raportului
trianual – ghid tehnic IT.
- Macheta Excell cu date referitoare la monitorizarea calităţii apei potabile în anii 2011
şi 2012.
Raportarea se referă la apa potabilă ,apa destinată consumului uman fie în starea ei
naturală, fie după tratare, folosită pentru băut, la prepararea hranei ori pentru alte scopuri
casnice, indiferent de originea ei şi indiferent dacă este furnizată prin reţea de distribuţie, din
rezervor sau este distribuită în sticle sau alte containere şi toate tipurile de apă folosită ca
sursă în industria alimentară pentru fabricarea, procesarea, conservarea sau comercializarea
produselor ori substanţelor destinate consumului uman, cu excepţia cazului în care autorităţile
competente aprobă folosirea apei şi este demonstrat că apa utilizată nu afectează calitatea şi
salubritatea produsului alimentar în forma lui finită.
Monitorizarea de audit conform legislaţiei actuale se efectuează de către DSP
teritoriale pentru:
-27 de parametri microbiologici şi chimici la ieşirea din staţia de tratare
-29 de parametri microbiologici şi chimici la robinetul consumatorului.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 9
Nici un DSP teritorial nu a efectuat monitorizarea tuturor parametrilor stipulaţi prin
Legea calităţii apei potabile. Costurile monitorizării de audit sunt suportate de către
operatorul de apă.
Monitorizarea de control este în responsabilitatea operatorului de apă. În cadrul
acesteia ar trebui să se analizeze:
-24 de parametri microbiologici şi chimici la ieşirea din staţia de tratare, din care
aluminiu, fier total doar daca se folosesc in cadrul sistemului de tratare a apei; mangan, doar
dacă se aplică un procedeu de reducere a acestuia.
-17 parametri chimici şi microbiologici la robinetul consumatorului, cu aceleaşi
menţiuni pentru aluminiu şi fier.
-3 parametri din cadrul monitorizării de control îl constituie cei organoleptici: gust,
miros,culoare.
Laboratoarele care efectueză analizele în cadrul monitorizării de audit şi de control ar
trebui să fie înregistrate la Ministerul Sănătăţii pentru efectuarea controlului oficial al apei
potabile.Raportul cuprinde informaţii referitoare la zonele mari de aprovizionare, respectiv cu
peste 5000 de locuitori aprovizionaţi sau cu un volum de apă distribuit în sistem centralizat
de peste 1000mc/zi. Numărul de zone mari de aprovizionare monitorizate a fost de 298 în
anul 2011 şi de 322 în anul 2012.
Procentul populaţiei aprovizionate în Zonele mari de aprovizionare, rezultat în urma
raportărilor DSP teritoriale a fost de 52% în anul 2011 şi 49% în anul 2012.
Zonele mari de aprovizionare raportate au avut drept sursă de apă folosită pentru
potabilizare în anul 2011 : sursă de profunzime- 35,44%, sursă de suprafaţă – 61,96, ape
filtrate prin banc – 2,12, reîncărcare artificială a acviferului – 0,48%. În anul 2012
repartizarea surselor de apă în ZAP mari a fost următoarea: : sursă de profunzime- 32,48%,
sursă de suprafaţă – 64,72, ape filtrate prin banc – 2,22, reîncărcare artificială a acviferului –
0,58%.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 12
Parametrii de Radioactivitate monitorizaţi
Judetul 2011 2012
ALBA 0 Activitatea alfa globală, Activitatea beta
globală, Doza efectivă totală de referinţă
ARAD 0 0
ARGEŞ 0 Activitatea alfa globală, Activitatea beta
globală, Doza efectivă totală de referinţă
BACĂU 0 Activitatea alfa globală, Activitatea beta
globală
BIHOR 0 Activitatea alfa globală, Activitatea beta
globală, Doza efectivă totală de referinţă
BISTRIŢA-
NĂSĂUD Doza efectivă totală de referinţă
Activitatea alfa globală, Activitatea beta
globală
BOTOŞANI Activitatea alfa globală, Activitatea
beta globală
Activitatea alfa globală, Activitatea beta
globală, Doza efectivă totală de referinţă
BRĂILA 0 Activitatea alfa globală, Activitatea beta
globală
BRAŞOV
Activitatea alfa globală, Activitatea
beta globală, Doza efectivă totală de
referinţă
Activitatea alfa globală, Activitatea beta
globală, Doza efectivă totală de referinţă
BUCUREŞTI 0 Activitatea alfa globală, Activitatea beta
globală
BUZĂU 0 Activitatea alfa globală, Activitatea beta
globală, Doza efectivă totală de referinţă
CĂLĂRAŞI 0 0
CARAŞ-
SEVERIN 0
Activitatea alfa globală, Activitatea beta
globală, Doza efectivă totală de referinţă
CLUJ 0 Activitatea alfa globală, Activitatea beta
globală, Doza efectivă totală de referinţă
CONSTANŢA Doza efectivă totală de referinţă,
Tritiu
Activitatea alfa globală, Activitatea beta
globală, Doza efectivă totală de referinţă,
Tritiu
COVASNA 0
Activitatea alfa globală, Activitatea beta
globală, Doza efectivă totală de referinţă,
Tritiu
DÂMBOVIŢA 0 Activitatea alfa globală, Activitatea beta
globală, Doza efectivă totală de referinţă
DOLJ Doza efectivă totală de referinţă Activitatea alfa globală, Activitatea beta
globală, Doza efectivă totală de referinţă
GALAŢI Doza efectivă totală de referinţă Activitatea alfa globală, Activitatea beta
globală
GIURGIU 0 Activitatea alfa globală, Activitatea beta
globală, Doza efectivă totală de referinţă
GORJ 0 Activitatea alfa globală, Activitatea beta
globală, Doza efectivă totală de referinţă
HARGHITA 0 0
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 13
Parametrii de Radioactivitate monitorizaţi
Judetul 2011 2012
HUNEDOARA 0 0
IALOMIŢA 0 0
IAŞI Activitatea alfa globală, Activitatea
beta globală
Activitatea alfa globală, Activitatea beta
globală, Doza efectivă totală de referinţă
ILFOV 0 Activitatea alfa globală, Activitatea beta
globală, Doza efectivă totală de referinţă
MARAMUREŞ Activitatea alfa globală, Activitatea
beta globală
Activitatea alfa globală, Activitatea beta
globală
MEHEDINŢI Activitatea alfa globală, Activitatea
beta globală
Activitatea alfa globală, Activitatea beta
globală, Doza efectivă totală de referinţă
MUREŞ 0 Activitatea alfa globală, Activitatea beta
globală
NEAMŢ 0 Activitatea alfa globală, Activitatea beta
globală, Doza efectivă totală de referinţă
OLT 0 Activitatea alfa globală, Activitatea beta
globală, Doza efectivă totală de referinţă
PRAHOVA 0 Activitatea alfa globală, Activitatea beta
globală
SĂLAJ 0 Activitatea alfa globală, Activitatea beta
globală, Doza efectivă totală de referinţă
SATU MARE 0 Activitatea alfa globală, Activitatea beta
globală, Doza efectivă totală de referinţă
SIBIU Activitatea alfa globală, Activitatea
beta globală
Activitatea alfa globală, Activitatea beta
globală, Doza efectivă totală de referinţă
SUCEAVA Activitatea alfa globală, Activitatea
beta globală
Activitatea alfa globală, Activitatea beta
globală, Doza efectivă totală de referinţă
TELEORMAN Activitatea alfa globală, Activitatea
beta globală
Activitatea alfa globală, Activitatea beta
globală, Doza efectivă totală de referinţă
TIMIŞ 0 Activitatea alfa globală, Activitatea beta
globală
TULCEA Tritiu
Activitatea alfa globală, Activitatea beta
globală, Doza efectivă totală de referinţă,
Tritiu
VÂLCEA Doza efectivă totală de referinţă,
Tritiu
Activitatea alfa globală, Activitatea beta
globală, Doza efectivă totală de referinţă
VASLUI 0 Activitatea alfa globală, Activitatea beta
globală
VRANCEA 0 Activitatea alfa globală, Activitatea beta
globală
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012
14
CONCLUZII ZONE DE APROVIZIONARE MARI
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 15
EVALUAREA CALITĂŢII APEI DE ÎMBĂIERE - SEZONUL 2012
Dr. Anca Tudor, Dr. Andra Neamţu, Analist IT Cătălin Staicu, Ing. Angelica Voinoiu,
Asistent Georgeta Botin – CNMRMC, DSP Constanţa, DSP Tulcea
Apa este o resursă naturală rară, a cărei calitate trebuie protejată, apărată, gestionată și tratată ca atare. Apele de suprafață, în special, sunt resurse regenerabile a căror capacitate de
regenerare în urma unor consecințe negative rezultate din activitățile umane este
limitată.Politica comunitară în domeniul mediului trebuie să vizeze un nivel ridicat de
protecţie, să contribuie la îndeplinirea obiectivelor de conservare, protejare şi îmbunătăţire a
calității mediului și de protejare a sănătății oamenilor. În decembrie 2000 Comisia Europeană
a adoptat o comunicare către Parlamentul European și către Consiliul European, intitulată
"Elaborarea unei noi politici a apei pentru îmbăiere" și a iniţiat o consultare la scară largă a
tuturor părților interesate și implicate. Principalul rezultat al acestei consultării a fost un
sprijin general acordat elaborării unei noi directive, bazată pe cele mai recente dovezi
științifice și acordând o atenție specială participării mai largi a publicului. Decizia nr.
1600/2002/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 iulie 2002 de stabilire a celui
de-al șaselea program comunitar de acțiune pentru mediu conține un angajament de a asigura
un nivel ridicat de protecție a apei pentru îmbăiere, în special prin revizuirea Directivei
76/160/CEE a Consiliului din 8 decembrie 1975 privind calitatea apei pentru scăldat şi
adoptarea noii Directive. Prezenta directivă 2006/7/CEE utilizează dovezi științifice pentru a
pune în aplicare cei mai fiabili parametri indicatori, care să permită prevederea unui risc
microbiologic pentru sănătate și asigurarea unui nivel ridicat de protecție. Această Directivă
a fost transpusă în legislaţia naţională prin Hotărârea Guvernului nr. 546/2008 privind
gestionarea calităţii apei de îmbăiere, cu modificările şi completările ulterioare, şi legislaţia
subsecventă. Ministerul Sănătăţii este autoritate competentă pentru evaluarea calităţii apei de
îmbăiere. Raportul anual al calităţii apei de îmbăiere este transmis până în data de 31
decembrie a anului pentru care s-a făcut raportarea, Comisiei Europene. Raportul calităţii
apei de îmbăiere pentru sezonul 2012 se referă la apele costiere (Marea Neagră) în care
autorităţile de sănătate publică au monitorizat calitatea apei conform noii Directive a apei de
îmbăiere DIRECTIVA 2006/7/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN Și A CONSILIULUI
din 15 februarie 2006 privind gestionarea calității apei pentru îmbăiere și de abrogare a
Directivei 76/160/CEE. Sezonul de îmbăiere reprezintă perioada în care poate fi preconizată
prezenţa unui număr mare de utilizatori ai apei de îmbăiere. În România, în anul 2012,
sezonul a fost în perioada 1 iunie – 15 septembie 2012. Numărul zonelor de îmbăiere cu apă
costieră (Marea Neagră) ce au fost raportate la Comisia Europeană a fost de 49. Dintre
acestea, 48 sunt în judeţul Constanţa şi o zonă de îmbăiere este în judeţul Tulcea.
Probele de apă de îmbăiere au fost prelevate de către autoritatea de sănătate publică
judeţeană cu o frecvenţă stabilită prin calendarul de monitorizare. Institutul Naţional de
Sănătate Publică a informat Ministerul Sănătăţii asupra listei apelor de îmbăiere, iar acesta a
afişat-o pe pagina web, astfel încât să poată fi consultată de potenţialii utilizatori. Prelevările
de apă s-au realizat în locurile cu cel mai mare număr mediu zilnic de utilizatori ai apelor de
îmbăiere. Prelevările au început cu 15 zile înainte de deschiderea sezonului de îmbăiere.
Analiza apei a fost adaptată în funcţie de condiţiile geografice şi topografice şi de prezenţa
unor evacuări poluante sau potenţial poluante. În cazul în care apa nu respectă parametrii
stabiliţi de prevederile legale, autorităţile de sănătate publică nu pot autoriza îmbăierea decât
dacă au luat măsurile necesare pentru a îmbunătăţi calitatea apei. Acestea dispun de un
termen de 10 ani de la data notificării efectuate prin Directiva 2006/7/CEE pentru a asigura
conformitatea calităţii apei cu valorile-limită stabilite.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 16
Zonele de îmbăiere din judeţul Constanţa
Direcţia de Sănătate Publică Constanţa a raportat următoarele zone de îmbăiere
LOCALITATE PUNCT DE MONITORIZARE ZONĂ AUTORIZATĂ
SANITAR DA/NU
NĂVODARI
TABĂRA DELFIN NU
HANUL PIRATILOR NU
CAMPING MARINA SURF NU
PERLA MAJESTIC NU
POPAS III MAMAIA NU
CAMPING PESCARESC NU
MAMAIA
TABARA TURIST DA
ENIGMA DA
ESTIVAL NU
VEGA DA
REX DA
CASTEL DA
CAZINO DA
PERLA DA
AURORA DA
CONSTANŢA DELFINARIU NU
MODERN NU
EFORIE NORD DEBARCADER DA
BELONA DA
CORDON EF. N-S AZUR NU
TABARA EFORIE SUD NU
EFORIE SUD SPLENDID BEACH NU
CAZINO NU
COSTINEŞTI PESCARIE DA
FORUM DA
OLIMP
PESCĂRIE NU
PISCINA OLTENIA DA
ZONA 0 PROTOCOL NU
NEPTUN TERASA BRIZA DA
NEPTUN II NU
JUPITER
BRASERIA DELFINUL NU
COMPLEX COMETA NU
HOTEL CAPITOL NU
HOTEL CALIFORNIA NU
CAP AURORA
HOTEL OPAL NU
HOTEL ONIX NU
RESTAURANT PESCĂRESC NU
VENUS
RESTAURANT CALIPSO NU
HOTEL AFRODITA NU
HOTEL SILVIA NU
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 17
LOCALITATE PUNCT DE MONITORIZARE ZONĂ AUTORIZATĂ
SANITAR DA/NU
PERLA VENUSULUI NU
CORDON VENUS-
SATURN
BUFET ADRIANA DA
ACTETIS NU
SATURN ADRAS DA
PLAJA DIANA DA
MANGALIA MANGALIA NU
2 MAI 2 MAI NU
VAMA -VECHE VAMA -VECHE DA
Direcţia de Sănătate Publică Tulcea a raportat o singură zonă de îmbăiere autorizată
sanitar – zonă de îmbăiere costieră – SAT DE VACANTA – GURA PORTIŢEI ( la cca
17 km de Jurilovca ).
Conform obligaţiilor de raportare ale României cu privire la Directiva pentru Ape de
Imbăiere: 76/160/EEC şi Directiva 2006/7/EC, în luna mai 2012 s-au transmis C.E
următoarele informaţii:
- lista zonelor de îmbăiere litorale agreate pentru sezonul 2012 precum şi punctele
de monitorizare a calităţii apei de îmbăiere (Marea Neagră),
- durata sezonului
- calendarul de monitorizare.
Zonele de îmbăiere aflate în administrare publică sau privată sunt supuse autorizării
conform legislaţiei în vigoare. Zonele naturale folosite de populaţie, neamenajate în acest
scop sunt controlate sporadic, în funcţie de adresabilitate şi de acceptabilitate. Utilizatorii
apelor de îmbăiere sunt avertizaţi asupra calităţii apelor aflate în zonele naturale neamenajate,
în sensul calităţii corespunzătoare sau nu a acestora, conform reglemetărilor legale în
vigoare. Controlul apelor de îmbăiere folosite în mod tradiţional se realizează de DSP
teritoriale după un program stabilit la nivel local, pe baza cerinţelor HGR 459/2002.
Prelevarea probelor de apă, transportul şi conservarea sunt reglementate prin standard
conform ISO. Metodele de recoltare sunt standardizate şi aliniate la normele internaţionale.
Metodele de analiză microbiologică şi exprimarea rezultatelor sunt conform celor prevăzute
de Directiva apei de îmbăiere.
REZULTATE
Începând cu sezonul de îmbăiere 2012, direcţiile de sănătate publică au asigurat
monitorizarea parametrilor prevazuţi în coloana A din Anexa nr.1 – Parametrii de calitate –
din Hotărârea Guvernului nr. 546/2008, în vederea raportării, realizându-se următoarele
echivalări:
a) Parametrul Enterococi intestinali monitorizat în conformitate cu Anexa nr.1 –
Parametrii de calitate – din Hotărârea Guvernului nr. 546/2008 se echivalează cu
parametrul Streptococi fecali prevăzut la poziţia 3 din Anexa la Normele de calitate
pentru apa din zonele natural amenajate pentru îmbăiere, aprobate prin Hotărârea
Guvernului nr. 459/2002.
b) Parametrul Escherichia coli monitorizat în conformitate cu Anexa nr, 1 – Parametrii
de calitate – din Hotărârea Guvernului nr. 546/2008 se echivalează cu parametrul
Coliformi fecali prevăzut la poziţia 2 din Anexa la Normele de calitate pentru apa din
zonele naturale amenajate pentru îmbăiere, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.
459/2002.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 18
Pentru analizarea parametrilor microbiologici din cadrul monitorizării s-au folosit metodele
de referinţă prevazute în Anexa nr.1 – Parametrii de calitate – din Hotărârea Guvernului nr.
546/2008.Regulile de prelevare a probelor pentru analizele microbiologice au fost cele
prevăzute în Anexa 5 – Reguli de prelevare a probelor pentru analize microbiologice din
Hotărârea Guvernului nr. 546/2008.Frecvenţa de prelevare a probelor a fost respectată, iar
rezultatele analizelor probelor de apă de mare au fost conforme cu prevederile legale în
vigoare Raportul calităţii aei de îmbăiere pentru sezonul 2012 a fost transmis CE în luna
decembrie 2012.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 19
RAPORT PRIVIND SUPRAVEGHEREA CALITĂŢII APEI POTABILE
DISTRIBUITE ÎN SISTEM CENTRALIZAT ÎN ZONELE DE
APROVIZIONARE MICI, ÎN RELAŢIE CU PARAMETRII CU IMPACT
ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAŢEI - RAPORT NAŢIONAL
2011- 2012
Dr. Edit Vartic, Dr. Marta Bajureanu, Dr. Carmen Tulbure, Dr. Mariana Vlad - CRSP
Cluj; Laboratoarele de apă din cadrul INSP, DSP teritoriale
Având în vedere obligaţiile statelor membre stabilite de Directiva 98/83 CE, privind calitatea
apei destinate consumului uman :
- de a se asigura că apa potabilă distribuită se conformează la valorile parametrilor
microbiologici şi chimici, de a monitoriza regulat calitatea apei pentru toate
aprovizionările de apă din domeniul de aplicare al directivei (articolul 7),
- de a se asigura că publicul este informat în mod adecvat şi prompt asupra calităţii
apei destinate consumului uman (articolul 13),
- de a proteja sănătatea umană împotriva efectelor adverse ale oricărui tip de contaminare
a apei destinate consumului uman, prin asigurarea salubrităţii şi a purităţii acesteia
(articolul 1),
Datele privind calitatea apei potabile furnizate de sistemele mici şi medii din România
în perioada 2009 şi 2010 raportate la Comisia Europeană, evidenţiază un nivelul semnificativ
de neconformare a acesteia la cerinţele Directivei.
În anul 2012 a fost realizată sinteza naţională cu tema enunţată având ca obiectiv general:
Îmbunătăţirea calităţii şi siguranţei apei potabile distribuite de sistemele mici de apă
potabilă prin implementarea Directivei 98/83 CE privind calitatea apei destinate consumului
uman şi la nivelul sistemelor de aprovizionare mici din România.
Obiectivele specifice ale metodologiei propuse au fost următoarele:
1. catagrafierea sistemelor mici de apă potabilă, cele care aprovizionează mai puţin de 5000
de locuitori /distribuie sub 1000m3/zi, existente în fiecare judeţ în anul 2011,
2. evaluarea calităţii apei potabile furnizate populaţiei de 2 sisteme mici de aprovizionare cu
apă din CAT 3/ judeţ, cu scopul de a determina dacă apa potabilă este corespunzătoare sau nu
din punctul de vedere al parametrilor cu relevanţă pentru sănătate, prevăzuţi în Legea nr.
458/2002 privind calitatea apei potabile, în vederea întreprinderii acţiunilor de remediere
necesare pentru restabilirea calităţii apei potabile şi informarea consumatorilor.Raportul
prezintă o sinteză a informaţiilor referitoare la sistemele de aprovizionare publice mici din
România şi a fost întocmit din datele raportate de către DSP-urile judeţene, date colectate
pe formatele existente în anexele 3, 4 şi 5 ale metodologiei privind aprovizionarile mici cu apa
potabilă.
Datele colectate în anul 2012 au fost cele privind :
1. Informaţii generale despre aprovizionarea cu apă potabilă prin sisteme mici în România,
date referitoare la situaţia din anul 2011,
2. Fişa de caracteristici – staţia de tratare a apei (sistemul de aprovizionare pentru care s-a
realizat evaluarea calităţii apei potabile distribuite în 2012),
3. Fişa de caracteristici – reţeaua de distribuţie a sistemului de aprovizionare luat în
supraveghere,
4. Date privind rezultatele supravegherii calităţii apei potabile furnizate în anul 2012 de cele
2 sisteme mici de aprovizionare cu apă potabilă selecţionate în fiecare judeţ.
Datele privind parametrii de calitate ai apei au fost furnizate de către Centrele Regionale de
Sănătate Publică Cluj, Bucureşti, Iaşi, Mureş şi Timişoara şi reprezintă rezultatele celor două
campanii de prelevare (etapele vară şi toamnă) şi analiză a probelor de apă potabilă prelevate.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 20
În anul 2011, în cele 41 de judeţe la care se referă raportarea, au fost catagrafiate un număr
total de 2075 de zone de aprovizionare mici, diferenţiate pe 3 categorii în funcţie de
volumul de apă distribuit/zi : CAT 1 – 958, CAT 2 – 896,CAT 3 – 221.
Volumele totale de apă furnizate de către fiecare categorie de zonă de aprovizionare în parte
au fost următoarele: CAT 1 - 49223 m3/zi, CAT 2- 182087 m
3/zi, CAT 3- 133670 m
3/zi
Volumul total de apă furnizat pe zi de cele 3 categorii de ZAP a fost realizat în proporţie de
82,09% din surse de profunzime, urmate de sursele de suprafaţă în proporţie de 12,68%.
Ponderea amestecului de apă obţinut din apa de suprafaţă şi cea de profunzime a fost de
2,12%, iar cea a apei provenite prin încărcarea artificială a acviferului de 3,10%
În anul 2012, din cele 41 de judeţe la care se referă raportarea, au fost selectate un număr
total de 77 de zone de aprovizionare mici în vederea prelevării de probe de apă şi efectuării
de analize, diferenţiate pe 3 categorii, în funcţie de volumul de apă distribuit m3/zi : CAT 1 –
1, CAT 2 – 12, CAT 3 – 64.
Sistemele de aprovizionare cu apă pentru care s-a realizat evaluarea calităţii apei potabile
furnizate populaţiei au preluat apa din următoarele tipuri de surse de apă: foraje (53), râu (7),
izvor (5), lac/ dren (4), parîu (2).
Populaţia totală aprovizionată de cele 77 ZAP mici luate în studiu a fost de 442947
persoane.
Tratarea apei s-a realizat numai prin clorinare la majoritatea covârşitoare a ZAP mici
selectate.
Excepţie fac 3 ZAP: Tălmaciu din jud. Sibiu, Gheorghe Doja din jud. Ialomiţa şi Şieuţ din
jud. Bistriţa-Năsăud, unde nu se aplică procedeul de dezinfecţie al apei.
În cazul sistemelor de aprovizionare mici pentru care s-a realizat evaluarea calităţii
apei furnizate populaţiei, au fost identificate următoarele tipuri de substanţe clorigene
utilizate în procesul de dezinfecţie al apei: clor gazos 54,80%, cloramina 13,70% şi hipoclorit
de Na 31,50%.
Cauze de neconformare raportate pentru sistemele mici de apă monitorizate:
cauze datorate captării sau legate de captare
C1 - Poluare de durată, documentată, industrială, de la apele uzate sau agricolă –
3,89% ZAP
C5 - Alte cauze legate de captare - 3,89% din totalul ZAP
C3 - Cauze hidrogeologice naturale - 1,30% din totalul ZAP
C2 - Poluări accidentale, deversări - 1,30% din totalul ZAP
cauze datorate tratării sau legate de tratare:
T3 - Dozare inadecvată a reactivilor de tratare - 9,09% din totalul ZAP
T7 - Alte cauze legate de tratare - 6,49% din totalul ZAP
cauze datorate reţelei de distribuţie sau legate de reţeaua de distribuţie:
P1 - Perturbări datorate spărturilor şi defectelor din sistemul de distribuţie (inclusiv
rezervoare), cauzate de accesul oamenilor, animalelor, prezenţă plante -7,79% din
totalul ZAP
T1 - Tratare insuficientă, insuficient persistentă -3,89% din totalul ZAP
T2 - Accidente tehnologice - 3,89% din totalul ZAP
Codificarea acţiunilor de remediere întreprinse în cazurile de neconformare
acţiuni legate de captare
C1- Acţiuni pentru stoparea sau minimizarea cauzei -7,79% din totalul ZAP
acţiuni legate de tratare
T - Stabilirea, modernizarea sau îmbunătăţirea tratării – 22,07% din totalul ZAP
acţiuni legate de reţeaua de distribuţie
P1 - Înlocuirea, deconectarea sau repararea componentelor defecte - 6,49% din totalul
ZAP
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 21
P2 - Curăţarea, spălarea sau dezinfectarea componentelor contaminate - 1,30% din
totalul ZAP.
Informaţii privind evaluarea riscului de contaminare a reţelelor de distribuţie -sisteme
mici de apă potabilă supravegheate în anul 2012
1 ZAP pentru care scorul riscului de contaminare a fost mare – loc.Mugeni, jud. Vaslui
5 ZAP pentru care scorul riscului de contaminare a fost mediu – loc. Rucăr. jud. Argeş, loc.
Săveni şi Dărăbani jud. Botoşani, loc. Fărcaşa şi Tăuţi Măgherăuş, jud. Maramureş.
Pentru restul ZAP - scorul riscului de contaminare a fost mic
Scorul riscului de contaminare a fost estimat în baza chestionarului existent în Fişa nr.
2 de evaluare a reţelei de distribuţie din metodologie, preluat din anexa la normele de
supraveghere, inspecţie şi monitorizare a HG nr. 974/2004.
Conform cu Normele de supraveghere a calităţii apei potabile, H.G. nr. 974/2004,
Anexa 1, tabelul 2 şi 4, Direcţiile de Sănătate Publică judeţene au prelevat probe de apă în
vederea determinării următorilor parametrii microbiologici, chimici şi indicatori ce
caracterizează calitatea apei potabile:
Parametrii indicatori: duritate totală,
Parametrii microbiologici: E. Coli şi Enterococi,
Parametrii chimici:
Anioni: Nitriţi, Nitraţi, Sulfaţi, Fosfaţi, Cloruri, Fluoruri, Bromuri
Compuşi organici: Trihalometani, Pesticide, Hidrocarburi aromatice policiclice
Metale : arsen, bor, cadmiu, cupru, crom, mercur, nichel, plumb, seleniu, stibiu
Analiza datelor privind calitatea apei potabile distribuite în localităţile aprovizionate de
sistemele mici de apă monitorizate
Neconformare - Parametrii de calitate microbiologici ai apei potabile
- localitatea Cernat, jud. Covasna, (E. Coli-12000/100 ml, Enterococi - 3/100)
- localitatea Poroschia, jud. Teleorman, (E. Coli-5/100 ml, Enterococi - 15/100)
- localitatea Rucăr, jud. Argeş ( Enterococi - 1/100)
- localitatea Dumbrăviţa, jud. Braşov, (E. Coli-39/100 ml, Enterococi - 5/100)
- localitatea Cetate, jud. Dolj, (E. Coli-3/100 ml, Enterococi - 4/100)
- localitatea Afumaţi, jud. Ilfov, ( Enterococi - 7/100)
Tabelul nr. 1 Valori medii pentru Nitriţi şi Nitraţi
Localitatea
Valori crescute (mg/l) Valoarea
medie CMA
Etapa I Etapa II
Nitriţi
Moţăţei DJ 1,55 sld 0,775
0,50 mg/l Dragalina CL 0,94 sld 0,47
Murgeni 0,213 0,230 0,2215
Nitraţi
Niculiţel TL 334,27 253,77 285,8
50 mg/l
Forăşti SV 237,33 42,59 139,96
Moţăţei DJ 80,8 50,02 65,5
Cetate DJ 63,4 48,5 55,95
S.de Pădure MS 45,05 49,25 47,15
Limanu CT 42,46 sld 21,23
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 22
Parametrul nitrit a înregistrat o valoare medie de 0,775 mg/ în apa potabilă prelevată
din localitatea Moţăţei jud. Dolj, (valoarea minimă- sld, valoarea maximă 1,55 mg/l) (tabelul
nr. 1). Valorile medii înregistrate pentru parametrul nitrat se situează peste limita
concentraţiei maxime admise, în localităţile Niculiţel, jud. Tulcea unde s-a înregistrat
valoarea de 285,8 mg/l, loc. Forăşti, jud. Suceava, la valoarea de 139,96 mg/l, loc. Moţăţei,
jud. Dolj valoare medie de 65,5 mg/l şi loc. Cetate, jud. Dolj cu 55,95 mg/l (tabelul nr.1).
Pentru parametrul cloruri toate valorile determinate s-au situat sub nivelul CMA (250 mg/l),
valorile detectabile fiind cuprinse între 148,35 mg/l şi 0,55 mg/l. Valorile cele mai mari s-au
înregistrat în localităţile: Victoria (jud. Brăila) 148,35 mg/l, Giurgeni (jud. Ialomiţa) 139,08
mg/l, Vidra (jud. Vrancea) 100,48 mg/l.
Pentru parametrul fluor toate valorile determinate s-au situat sub nivelul CMA (1,2 mg/l).
Valorile detectabile au fost cuprinse între 0,624 mg/l şi 0,012 mg/l. Cele mai mari valori
înregistrate au fost: 0,774 mg/l la Poroschia (jud. Teleorman), 0,624 mg/l la Dragalina şi
0,548 mg/l la Limanu (jud. Constanţa).
Tabelul nr. 2 Valori medii pentru THM total
Localitatea
Valori crescute (μg/l) THM total Valoarea medie CMA
Etapa I Etapa II
Turceni GJ 605 sld 302,5
100 μg/l
Ţicleni GJ 467,6 1,8 234,7
Nadlac AR 166,8 sld 83,4
Gătaia TM 143,3 sld 71,65
Săveni BT 124,41 256,87 190,64
Călan HD 93,5 sld 46,75
Strehaia MH 86,7 sld 43,35
Geoagiu HD 76,9 sld 38,45
Chitorani PH 61,9 3,72 32,81
Zlatna AB 60,83 38,09 49,46
Şugag AB 60,4 17,55 38,97
Pâncota AR 59,8 sld 29,9
În apa prelevată de la robinetul consumatorului, valorile medii înregistrate pentru parametrul
THM total s-au situat peste valoarea concentraţiei maxime admise în 3 localităţi: loc.
Turceni, 302,5 μg/l, respectiv 234,7μg/l în loc. Ţicleni, ambele situate în jud. Gorj, urmate
de loc. Săveni, jud. Botoşani 190,64 μg/l (tabelul nr. 2). Limita de detecţie 0,001 µg/l.
Tabelul nr. 3 Valori semnificative pentru pesticide etapa I-a şi etapa II-a
Localităţi
pentru care s-au
înregistrat
depăşiri ale CMA
Compuşi din clasa pesticidelor organo-clorurate (μg/l)
4‟,4‟
DDD
4‟,4‟
DDT
gama-
HCH
hepta-
clor endrin
metoxi-
clor
Total
Pesticide
CMA 0,1
µg/l 0,1 µg/l 0,1 µg/l 0,03 µg/l
0,1
µg/l 0,1 µg/l 0,5 µg/l
Etapa I
Şag TM 0,397 0,296 0,167 0,33 0,16 1,172 2,687
Gătaia TM sld sld sld 0,157 sld sld 0,157
Pâncota AR sld sld sld 0,278 sld 0,747 1,025
Berzovia CS sld sld sld 0,034 sld sld 0,034
Cetate DJ sld sld sld 0,162 sld sld 0,162
Moţăţei DJ sld sld sld 0,354 sld sld 0,354
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 23
Eşelniţa MH sld sld sld 0,051 sld sld 0,051
Strehaia MH sld sld sld 0,036 sld sld 0,036
Scorniceşti OT sld sld sld 0,045 sld sld 0,045
Geoagiu HD sld sld sld sld sld sld sld
Etapa II
Geoagiu HD - - - sld - 0,89 0,89
Călan MH - - - sld - 0,39 0,39
Eşalniţa MH - - - sld - 0,36 0,36
Şag TM - - - 0,24 - sld 0,24
Pâncota AR sld sld sld sld sld sld sld
Determinarea pesticidelor organoclorurate s-a realizat utilizând un gaz cromatograf
Shimadzu 2010, echipat cu coloană capilară şi detector cu captură de electroni (ECD) după
prelucrarea prealabilă a probelor prin extracţie cu solvenţi organici.
Pentru majoritatea localităţilor supravegheate, valorile concentraţiilor obţinute pentru
compuşii individuali încadraţi în categoria pesticidelor organoclorurate s-au situat sub nivelul
limitei de detecţie de 0,001 µg /l.
Localităţile unde valoarea medie pentru parametrul total pesticide a depăşit CMA (0,5
µg/l) au fost localitatea Şag din jud. Timiş cu 1,4635 µg/l şi loc. Pâncota din jud. Arad cu
0,5125 µg/l. O valoarea medie crescută pentru acest parametru s-a obţinut şi la analiza apei
potabile din localitatea Geoagiu, jud. Hunedoara, de 0,445 µg/l (tabelul nr. 3).
Valorile obţinute pentru parametrul hidrocarburi aromatice policiclice s-au situat la
toate probele de apă potabilă analizate mult sub nivelul CMA (0,01µg/l pentru benz(a)piren şi
0,10 µg/l pentru suma compuşilor benzo(b)fluorantren, benzo(k)fluorantren,
bezo(ghi)perilen, indeno(1,2,3-cd)piren), majoritatea determinărilor aflându-se sub limita de
detecţie (0,0001 µg/l) a metodei (HPLC).
Tabelul nr. 4 Valori medii pentru arsen
Localitatea Valori crescute (μg/l)
Valoarea medie CMA Arsen Etapa I Etapa II
Săcuieni BH 25,83 25,21 25,52
10 μg/l V. lui Mihai BH 28,47 18,33 23,4
Nădlac AR 9,47 7,36 8,415
Valorile medii înregistrate pentru parametrul arsen în apa prelevată de la robinetul
consumatorului a depăşit CMA în localităţile Săcuieni unde s-a înregistrat valoarea de 25,52
µg/l şi localitatea Valea lui Mihai cu 23,4 µg/, ambele localităţi situate în jud. Bihor (tabelul
nr. 4).
Determinarea arsenului s-a efectuat prin metoda Spectrofotometriei de Absorbţie Atomică cu
atomizare în cuptor, limita de detecţie pentru arsen = 1 µg/l.
Pentru parametrul plumb, singura valoarea medie situată peste CMA de 10,125μg/l, a fost
înregistrată în apa potabilă prelevată din localitatea Eşelniţa, jud.Mehedinţi.
Valorile obţinute pentru parametrul cupru s-au situat mult sub nivelul CMA (0,1 mg/l) la
toate probele de apă potabilă analizate, cu excepţia notabilă a probei recoltate din localitatea
Limanu, jud.Constanţa, care a înregistrat 0,33 mg/l în etapa de vară şi valoarea medie de
0,209 mg/l.Valoarea minimă detectată a fost de 0,0014 mg/l.
Pentru parametrul bor toate valorile determinate s-au situat mult sub nivelul CMA (1 mg/l),
find cuprinse în intervalul 0,003 mg/l şi 0,61 mg/l. Cele mai mari valori s-au obţinut la
Drăgăneşti (jud.Olt) 0,61 mg/l, Fărcaşa (jud.Maramureş) 0,5804 mg/l şi Viile (jud. Satu
Mare) 0,382 mg/l.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 24
Valorile de cadmiu cele mai ridicate detectate în apa potabilă prelevată de la robinetul
consumatorului s-au situat în intervalul 3,4-4,88 µg/l, toate acestea fiind sub nivelul CMA de
5 µg/l. Valoarea maximă de 4,88µg/l, a fost înregistrată în apa potabilă prelevată din
localitatea Titu, jud. Damboviţa. Valoarea minimă detectată a fost de 0,016 µg/l.
Valorile înregistrate pentru parametrul crom, în apa prelevată de la robinetul consumatorului,
s-au situat în intervalul 0,31 µg/l-36,18 µg/l, aflându-se sub nivelul concentraţiei maxime
admise în toate probele de apă analizate (CMA= 50µg/l).
Valorile obţinute pentru parametrul mercur au fost cuprinse între 0,5 µg/l şi 0,1 µg/l
situându-se sub nivelul CMA (1 µg/l) la toate probele de apă potabilă analizate. Cele mai
multe rezultate au fost sld. Valoarea maximă determinată a fost de 0,36 µg/l la Poroschia
(jud. Teleorman), iar cea minimă, de 0,11 µg/l la Scorniceşti (jud. Olt).
Valorile înregistrate pentru nichel, în apa prelevată de la robinetul consumatorului s-au situat
în intervalul 1 µg/l - 13 µg/l, găsindu-se mult sub nivelul concentraţiei maxime admise de 20
µg/l. Valoarea maximă de 13 µg/l a fost determinată în apa prelevată din localitatea Unirea,
jud. Brăila.
Valorile obţinute pentru parametrul seleniu s-au situat sub nivelul CMA (10 μg/l) la toate
probele de apă potabilă recoltate, cu excepţia probei recoltate de apă din localitatea
Sângeorgiu de Pădure (jud. Mureş) unde valoarea obţinută a depăşit CMA, situându-se la
10,83 μg/l. Valoarea minimă detectată a fost de 0,48 μg/l, cele mai multe valorilor situându-
se sub nivelul limitei de detecţie.
Valorile obţinute pentru parametrul seleniu s-au situat sub nivelul CMA (10 μg/l) la toate
probele de apă potabilă analizate, fiind cuprinse în intervalul 0,97 μg/l - 7,06 μg/l. Cele mai
mari valori determinate au fost: 6,78 μg/l la Ciumani (jud. Harghita) şi 7,06 μg/l la
Dumbrăveni (jud. Sibiu).
Pentru parametrul stibiu, valorile obţinute s-au situat în intervalul 0,02 μg/l - 4,092 μg/l,
încadrându-se sub nivelul CMA (5 μg/l) la toate probele de apă potabilă analizate. Cele mai
mari valori determinate au fost: 4,092 μg/l la Telciu (jud. Bistriţa Năsăud), 4,05 μg/l la Cehu
Silvaniei (jud. Sălaj) şi 3,84 μg/l la Căpuş (jud. Cluj).
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 25
SUPRAVEGHEREA CAZURILOR DE METHEMOGLOBINEMIE ACUTĂ
INFANTILĂ GENERATE DE APA DE FÂNTÂNĂ RAPORT NAŢIONAL 2012
Dr. Oana Iacob, CRSP Iaşi, DSP teritoriale
Legea nr. 458/2002(r) din 08/07/2002 privind calitatea apei potabile completată şi modificată
de Legea nr. 311 din 28 iunie 2004; Hotărârea nr. 974/2004 din 15/06/2004 pentru aprobarea
Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile şi a
Procedurii de autorizare sanitară a producţiei şi distribuţiei apei potabile cu modificările şi
completările ulterioare; Ordin nr. 1591/1110/2010 pentru aprobarea Normelor tehnice de
realizare a programelor naţionale de sănătate. Metodologie. Investigarea s-a desfăşurat sub forma unei anchete epidemiologice descriptive,
cu secvenţe transversale anuale, datele fiind colectate la nivel judeţean, pe model unitar de
înregistrare a cazului, cu transmitere trimestrială de către DSPJ la CRSP Iaşi; prelucrarea s-a
realizat pe judeţe/regiuni. Datele colectate se referă la morbiditatea spitalizată prin
methemoglobinemie acută în toate unităţile spitaliceşti din judeţ. Sursele de informaţii sunt
Foile de observaţie ale spitalelor, luându-se în considerare cazul de boală cu diagnostic
principal la externare de “Intoxicaţie acută cu nitraţi”; pe baza acestora şi a
investigării/expertizării condiţiilor igienico-sanitare a sursei de apă/calităţii apei de fântână se
completează fişele tipizate A (date privind efectul) şi B (date privind expunerea). La
prelucrarea datelor s-au utilizat criteriile proprii epidemiologiei descriptive, evaluându-se
frecvenţa, distribuţia şi tendinţa cazurilor.
Rezultate şi discuţii. În anul 2012, la nivelul întregii ţări (41 judeţe şi municipiul Bucureşti)
s-au diagnosticat şi spitalizat 79 cazuri în 21 judeţe (majoritatea în mediul rural) (Fig. 1).
Incidenţa anuală a celor 79 de cazuri de methemoglobinemie a fost de 0,37 o/oooo din
populaţia României la 1 ianuarie 2012 (n=21.355.849). Incidenţa la grup de vârstă 0-1 an a
fost de 17,57 o/oooo din populaţia 0-1 an (n=404.083), ceea ce evidenţiază un număr crescut de
cazuri intoxicate cu methemoglobină în perioada analizată, cu un vârf al incidenţei în judeţul
Iaşi (111,5 o/oooo), urmat de judeţul Vaslui (80,3
o/oooo).(Fig. 1)
Fig. 1 Incidenţa methemoglobinemiei la grupa de vârstă 0-1 an
Incidenţa pe judeţe evidenţiază existenţa în judeţele Moldovei a unui număr mai mare de
cazuri comparativ cu celelalte regiuni ale ţării 46/79 cazuri, reprezentând 58,2% din totalul
intoxicaţiilor, cele mai multe cazuri fiind raportate în judeţul Iaşi (25,3%) cu o incidenţă
specifică de 2,40 o/oooo, urmat de judeţele Vaslui (8,9% - 1,57
o/oooo) şi Bacău (8,9% - 0,98
o/oooo).(Numărul cazurilor în judeţele Moldovei reprezintă în continuare majoritatea la nivel
naţional – 59,5% din total cazuri în România.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 26
Fig. 2. Incidenţa methemoglobinemiei pe judeţe
Distribuţia pe sexe (Fig. 3) a cazurilor a evidenţiat următoarele aspecte:
- frecvenţa uşor mai crescută a cazurilor de sex masculin (51,9%);
- în judeţele Brăila, Cluj, Galaţi, Mehedinţi Satu Mare, Suceava şi Vrancea cazurile au fost
numai de sex masculin;
- în judeţele Bihor, Buzău, Covasna, Olt cazurile de methemoglobinemie se regăsesc numai
la sexul feminin;
- în judeţele Moldovei, cu excepţia judeţului Vaslui, methemoglobinemia predomină la
sexul masculin (p=0,245).
Fig. 3 Distribuţia cazurilor de methemoglobinemie pe sexe
Expertiza surselor de apă incriminate în producerea bolii arată deficienţe de construcţie şi
întreţinere igienică ale fântânii; în majoritatea cazurilor, cantităţile de nitraţi din apa analizată
au depăşit 100 mg/l, iar în aproape 7 % din cazuri au fost valori peste 500 mg/l; situaţia cea
mai precară se întâlneşte în teritoriul Moldovei (Fig. 4).
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 27
Fig. 4 Distribuţia cazurilor de methemoglobinemie în funcţie de concentraţia
de nitraţi din apa de fântână
Concluzii. Din totalul de 79 cazuri de intoxicaţii acute cu nitraţi, mai mult de jumătate
provin din judeţele Moldovei dar sunt indicii însă, că cifra este încă mult subestimată, nu atât
din cauza dificultăţii diagnosticului, cât mai ales din cauza fluxului informaţional
discontinuu de la nivelul DSP. La aceasta se adaugă compoziţia solului, care în mod natural
se caracterizează prin concentraţii crescute de nitraţi/nitriţi în teritoriu Moldovei (în special în
nord), de contaminarea fecaloidă a apei, prin nerespectarea condiţiilor de amplasare a
fântânilor şi a condiţiilor igienico-sanitare, dar şi de utilizarea pe scară largă a substanţelor
fertilizante în agricultură. Atât ca număr absolut cât şi ca nivel al incidenţei, continuă pentru
ultimii ani tendinţa de scădere, mai lentă sau mai abruptă ca urmare a măsurilor intensive de
comunicare a riscului şi conştientizare a populaţiei, prin conlucrarea medicilor de familie şi a
celor din DSP judeţene pentru educarea populaţiei din zonele cu risc.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 28
MONITORIZAREA APELOR POTABILE ÎMBUTELIATE – ALTELE DECÂT
APELE MINERALE NATURALE SAU DECÂT APELE DE IZVOR
Dr. Antonia Orban, CRSPMureş; Laboratoarele de apă INSP; DSP teritoriale
Conform prevederilor prevederilor HG 1388/2010 privind aprobarea programelor
naţionale de sănătate pentru anul 2011 şi 2012, cât şi HG 1591/1110/2010 pentru aprobarea
Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate pentru anii 2011 şi 2012
Centru Regional de Sănătate Publică este responsabil pentru elaborarea Sintezei naţionale
“Monitorizarea apelor potabile îmbuteliate – altele decât apele minerale naturale sau decât
apele de izvor”.
Apele potabile îmbuteliate, altele decât apele minerale naturale sau decât cele de izvor
produse în ţară sau importate şi sunt comercializate sub denumirea de apă de masă, se supun
Normelor de igienă cât şi Procedurii de notificare reglementate de Ordinul Ministerului
Sănătăţii 341/2007, şi se înregistrează al Ministerul Sănătăţii în „Registrul apelor potabile
îmbuteliate”. Confrom prevederilor (art.5.) acestui Ordin apa potabilă îmbuteliată este
considerată un aliment, iar calitatea trebuie să corespundă cerinţelor de calitate prevăzute în
tabelele 1B, 2 şi 3 din anexa 1. la Legea republicată 458/2002 privind calitatea apei potabile,
cu modificările şi completările aduse.
Producţia şi distribuţia apei potabile îmbuteliate se autorizează sanitar de către
autoritatea teritorială de sănătate publică (Anexa II. la HG 974/2004). Calitatea apei se
monitorizează permanent conform prevederilor art.1.b) şi cap.II. al HG 974/2004, se
realizează numai de către laboratoare înregistrate în acest scop la Ministerul Sănătăţii,
(art.15.), costurile de prelevare şi analiză a probelor de apă potabilă pentru monitorizarea de
control şi de audit fiind suportate de către producătorul/distribuitorul de apă potabilă (art.17.).
Legislaţie aferentă:
1. Lege republicată 458/2002 - privind calitatea apei potabile
2. Hotarâre Guvern 974/2004 – pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspecţie
sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile şi a Procedurii de autorizare sanitară a
producţiei şi distribuţiei apei potabile
3. Ordin al Ministerului Sănătăţii 341/2007 - pentru aprobarea normelor de igienă şi a
procedurii de notificare a apelor potabile îmbuteliate, altele decât apele minerale
naturale sau decât apele de izvor, comercializate sub denumirea de apă de masă
4. Hotarâre Guvern 857/2011 - privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la
normele din domeniul sănătăţii publice 5. Hotarâre Guvern 1388/2010 - privind aprobarea programelor naţionale de sănătate
pentru anul 2011 şi 2012
6. Hotarâre Guvern 1591/1110/2010 - pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a
programelor naţionale de sănătate pentru anii 2011 şi 2012
Obiectiv I. Evaluarea implementării legislaţiei în domeniul apelor potabile îmbuteliate
II. Efectuarea unui control de calitate în vederea depistării unei posibile contaminări prin
determinarea concentraţiei de metale din sortimentele îmbuteliate
Scopul sintezei
1) Catagrafierea unităţilor producătoare/importatoare şi a produselor de apă potabilă
îmbuteliată pe teritoriul ţării.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 29
2) Evaluarea implementării legislaţiei în domeniu: autorizarea sanitară a producţiei şi
distribuţiei; notificarea produselor; înregistrarea produselor în Registrul apelor potabile
îmbuteliate; aplicarea principiilor din sistemul HACCP de producţie a alimentelor
3) Evaluarea calităţii apelor potabile îmbuteliate prin culegera informaţiilor referitoare la
sursele de apă folosite, şi la tipul de apă îmbuteliată.
4) Evaluarea monitorizării calităţii apelor potabile îmbuteliate prin culegera informaţiilor
referitoare la analizele de control şi de audit efectuate, şi referitoare la laboratoarele care
efectuează aceste analize.
5) Efectuarea unui control de calitate în vederea depistării unei posibile contaminări prin
determinarea concentraţiei de metale - As, B, Cd, Cr, Cu, Fe, Mn, Hg, Ni, Pb, Se – din
sortimentele îmbuteliate.
Material şi metodă
Activităţile s-au derulat:
1. La nivel de INSP
Transmiterea metodologiei la DSP judeţene şi a Mun. Bucureşti;
2. La nivel de DSPJ şi Mun. Bucureşti
Completarea chestionarelor în anexele din metodologie; Trimiterea acestora la CRSP
Tg. Mureş pentru centralizarea şi prelucrarea datelor; Datele solicitate de la DSP
judeţene:
- Identificarea DSP-lui raportor.
- Catagrafierea unităţilor producătoare/importatoare din judeţ
- Catagrafierea şi înregistrarea produselor şi a datelor referitoare la produs
- Informaţii referitoare la monitorizarea de control şi de audit a calităţii apei
potabile respectiv numărul analizelor indicate în funcţie de cantitatea medie
anuală îmbuteliată, numărul analizelor efectuate şi a celor neconforme Aceste
date se referă la anul calendaristic 2011.
Recoltarea probelor din fiecare sortiment îmbuteliat; Trimiterea probelor la
Laboratorul de analiză a apei din Centrele Regionale de Sănătate Pubică;
3. La nivel CRSP–uri Regionale
Efectuarea analizei a 11 metale - As, B, Cd, Cr, Cu, Fe, Mn, Hg, Ni, Pb, Se – din
fiecare sortiment îmbuteliat de către Laboratoarele de analiză a apei al Centrelor
Regionale de Sănătate Publică.
Eliberarea buletinelor de analiză solicitantului, şi trimiterea rezultatelor spre
centralizare la CRSP Tg Mures.
4. La nivel de Centrul Regional de Sănătate Publică Tg. Mureş
Întocmirea metodologiei şi transmiterea la CMRMC; Prelucrarea datelor primite de la
DSP judeţene şi Mun. Bucureşti şi CRSP regionale, întocmirea sintezei
anuale;RAportarea la INSP-CNMRMC, MS.
Rezultate
I. Evaluarea implementării legislaţiei în domeniul apelor potabile îmbuteliate Au trimis raportări 19 DSPJ, din care au fost prelucrate datele de monitorizare a 33
produse de la 26 producători din 17 judeţe.
Tabel 1. Numărul şi procentajul unităţilor producătoare în funcţie de
autorizaţia sanitară de funcţionare
Prezenţa/absenţa autorizaţiei sanitare Nr. producători % producători
Cu autorizaţie 24 92,31%
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 30
Fără autorizaţie 2 7,69%
Total operatori economici 26 100,00%
Tabel 2. Numărul şi procentajul unităţilor producătoare în funcţie de
implementarea sistemului HACCP
Prezenţa/absenţa HACCP Nr. producători % producători
Cu HACCP 23 88,46%
Fără HACCP 3 11,54%
Total operatori economici 26 100,00%
Tabel 3. Numărul şi procentajul produselor în funcţie de notificarea produselor
Prezenţa/absenţa notificării Nr. produse % produse
produse notificate 28 84,85%
produse fără notificare 5 15,15%
total produse 33 100,00%
Tabel 4. Numărul şi procentajul produselor în funcţie de înregistrarea produselor
Prezenţa/absenţa înregistrării Nr. produse % produse
produse înregistrate 24 72,73%
produse neînregistrate 9 27,27%
total produse 33 100,00%
Tabel 5. Numărul şi procentajul produselor în funcţie de proprietatea sursei
Proprietatea sursei Nr. produse % produse
privată 28 84,84%
publică 5 15,15%
total produse 33 100,00%
Tabel 6. Numărul şi procentajul produselor în funcţie de originea sursei
Originea sursei Nr. produse % produse
arteziană 11 33,33%
fântână 22 66,66%
total produse 33 100,00%
Tabel 7. Numărul şi procentajul produselor în funcţie de metoda de tratare a apei
Metoda de preparare Nr. produse % produse
adaugare aer, oxigen sau ozon 2 6,06%
adaugare bioxid de carbon 3 9,09%
tratament antimicrobian chimic 3 9,09%
reducere si/sau separare elemente prezente in exces 5 15,15%
tratament antimicrobian fizic 11 33,33%
tratat, nespecificat 1 3,03%
netratat 8 24,24%
Total produse 33 100,00%
privata 23
publică 4
privata 23
publică 4
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 31
Tabel 8. Numărul şi procentajul produselor în funcţie de metoda de preparare a apei
Metoda de preparare Nr. produse % produse
osmoză inversă 1 3,03%
nepreparată 20 60,60%
nespecificat 12 36,36%
total produse 33 100,00%
Monitorizarea calităţii apei îmbuteliate
Monitorizarea calităţii apei îmbuteliate se desfăşoară prin monitorizarea de control şi
de audit, iar parametri analizaţi şi numărul de probe de prelevat anual se stabileşte în funcţie
de cantitatea medie anuală îmbuteliată conform tabelului 5. şi 6. din Anexa la Normele de
supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizarea calităţii apei potabile din HG 974/2004.
În totalitate s-au raportat 30 valori neconforme la 19 parametri din 11 produse, şi
anume: 12 valori neconforme la 4 parametri (Pseudomonas, Nr.col. la 22°C şi 37° C,
Amoniu, Duritate totală) din 6 produse în cadrul monitorizării de control, 18 valori
neconforme la 8 parametri (E.coli, Pseudomonas aeruginosa, Nr.col. la 22°C şi 37° C,
Bacterii coliforme, Bor, Cloruri, Duritate totală, Fier total) din 7 produse în cadrul
monitorizării de audit (tabel 9.).
Tabel 9. Produsele, parametrii şi nr. analizelor neconforme în cadrul
monitorizării calităţii apei potabile îmbuteliate
Jud. Producător Denumire
produs
Felul
analizei
Parametru
neconform
Nr.analize
neconforme
BZ SC Red Spot
SRL
Apă de masă
necarbogazoasă
Perla Buzăului
Audit sursă Cloruri 1
Bor 1
DJ SC
Aquatherapy
SRL
Sânziana – apă
de masă
Control
înainte
îmbuteliere
Nr.col. la 22 şi
37°C 1
Control după
îmbuteliere
Nr.col. la 22 şi
37°C 5
Audit sursă Nr.col. la 22 şi
37°C 1
Audit înainte
îmbuteliere
Nr.col. la 22 şi
37°C 1
HR SC Izvorul
Forras SRL
Apă de masă
carbogazoasă
Budvar
Gyongye
Control după
îmbuteliere
Duritate totală 1
Audit înainte
îmbuteliere
Duritate totală 2
Fier total 1
Audit după
îmbuteliere
Duritate totală 1
Fier total 2
HD SC Ape
Minerale
Băcâia SRL
Apă de Masă
Cheile Cibului
Audit sursă Nr.col. la 22 şi
37°C 1
Pseudomonas
aeruginosa 1
IF SC Ama
14Trading SRL
Apă de masă
purificată cu
ozon Buburuza
Veselă
Audit sursă Nr.col. la 22 şi
37°C 1
SC Apă de masă Audit sursă Nr.col. la 22 şi 1
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 32
Jud. Producător Denumire
produs
Felul
analizei
Parametru
neconform
Nr.analize
neconforme
Multiproduction
SRL
necarbogazoasă
Winny
37°C
MM SC Apa Vie
SRL
Apă de masă
carbogazoasă
Wasser
Control după
îmbuteliere
Pseudomonas
aeruginosa 1
Apă de masăne
necarbogazoasă
Wasser
Control după
îmbuteliere
Pseudomonas
aeruginosa 1
PH SC Zid Cons
SRL
Apă de masă
carbogazoasă
Cireşanca
Audit după
îmbuteliere
Bacterii coliforme 2
E.Coli 2
SB SC Aquador
SRL
Apă de masă
mineralizată
Aquador
Control
înainte
îmbuteliere
Amoniu 2
Apă plată
Aquador
Control
înainte
îmbuteliere
Amoniu 1
Măsuri pentru remedierea neconformităţilor
1. DSP Bihor:
- SC Regiana Soft Drinks SRL - Apă de masă carbog. Aqua Regiana 3 l; - Apă de
masă plată Aqua Regiana, 16 l
- SC Apa arteziana SRL - Apă de masă- Apa arteziana de pe Valea Ierului
Din analizele şi evaluările efectuate până în momentul raportării, s-a considerat necesară
tempotizarea autorizării şi notificării, continuarea monitorizării trim. I. 2013. Cei 2
producători sunt în curs de notificare la CRSP Cluj.
2. DSP Buzău: - SC Red Spot SRL - Apă de masă necarbog. Perla Buzăului
S-a achiziţionat aparatură de tratament cu osmoză inversă; după tratare valorile sunt
conforme
3. DSP Dolj:
- SC Aquatherapy SRL - Sânziana- Apă de masă
După operaţii de dezinfecţie şi repetarea analizelor se constată normalizarea parametrilor.
4. DSP Harghita:
- SC Izvorul -Forras SRL Apă de masă carbog. Budvar Gyongye
Valoarea parametrului duritate totală se situează sub 5 grade germane, este o caracteristică
originală a sursei, produsul este notificat ca atare. Producătorul a fost solicitat să vizualizeze
acest lucru pe eticheta produsului.
6. DSP Hunedoara:
- SC Ape Minerale Bacaia SRL - Cheile Cibului - Apă de masă
Nu au fost aplicate măsuri coercitive, întrucât situaţia menţionată a fost singulară probele
prelevate anterior datei de 10.05.2011, cât şi în restul anului 2011 pentru monitorizările de
control, atât la sursă cât şi la apa îmbuteliată demonstrează că rezultatele analizelor sunt
conforme.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 33
7. DSP Ilfov: - SC Ama 14Trading SRL - Apă plată purificată cu ozon Buburuza Veselă
S-a suspendat producţia, după care s-a efectuat notificarea la CRSP Bucureşti, şi s-a
înregistrat.
- SC Lazar Group Prod SRL - Apă de masă necarbog. (plată)
Oprirea producţiei, sancţiuni conform legislaţiei. La recontrol: nu mai produce
- SC Multiproduction SRL - Apă de masă necarbog. Winny
Oprirea producţiei, dezinfecţia sursei, după repetarea analizei - probă conform. 8. DSP
Maramureş:
- SC Apa Vie SRL - Apă de masă carbog. Wasser; Apă de masă necarbog. Wasser
Nu sunt informaţii.
9. DSP Prahova:
- SC Zid Cons SRL - Apă de masă carbog. Ciresanca; Apă naturală de masă Ciresanca
Nu sunt informaţii.
10. DSP Sibiu:
- SC Aquador SRL - Apă de masă mineralizată Aquador; Apă plată Aquador
După tratare apa nu mai prezintă neconformităţi.
II. Efectuarea unui control de calitate în vederea depistării unei posibile contaminări
prin determinarea concentraţiei de metale din sortimentele îmbuteliate.
În anul 2012, în afară de datele raportate în Anexele 4a. şi 4b. s-a efcetuat un control
de calitate în vederea depistării unei posibile contaminări, prin determinarea concentraţiei de
metale din sortimentele îmbuteliate. Determinarea cantitativă a 11 metale -As, B, Cd, Cr, Cu,
Fe, Mn, Hg, Ni, Pb, Se– din fiecare sortiment îmbuteliat s-a efectuat în Laboratoarele de
analiză a apei din Centrelor Regionale de Sănătate Pubică.
Rezultate
21 DSPJ au trimis 43 probe la CRSP regionale pentru determinarea conţinutului de
metale.
S-au efectuat 84,14% (398 analize) dintre analizele indicate (473 analize) în metodologie.
Din cei 43 probe controlate 4 probe (9,30% din probe) sunt neconforme; din cele 398
analize efectuate 4 analize (1% din analize) sunt neconforme (tabel 12.):
- parametrul As depăşeşte CMA la 3 probe, prezentând valori de 28,475 µg/l,
25,449 µg/l, respectiv 21,989 µg/l (CMA 10 µg/l)
- parametrul Cu depăşeşte CMA la 1 probă, având valoarea de 0,33 mg/l (CMA
0,1 mg/l).
Tabel 10. Sortimentele de apă potabilă îmbuteliată şi analizele neconforme în cadrul
controlului de calitate
Judeţ Produs Producător Parametru
neconform Valoare CMA
Timis Apă de masă
carbogazoasă La Vitta 2l
SC Rio Bucovina
SRL As 28,475 µg/l 10 µg/l
Timis Apă de masă
carbogazoasă Malibu 2l
SC Rio Bucovina
SRL As 25,449 µg/l 10 µg/l
Timis Apă de masă Apa Vieţii
19l
SC Apa Vieţii
SRL As 21,989 µg/l 10 µg/l
Arges Apă de masă Fântâna
Bunicului
SC Impex Faur
SRL Cu 0,33 mg/l 0,1 mg/l
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 34
Măsuri pentru remedierea neconformităţilor
1. DSP Argeş:
- SC Impex Faur SRL - Apă de masă Fântâna Bunicului: Cu 0,33 mg/l (CMA 0,1 mg/l)
După repetarea analizelor nu mai apare cerşterea valorii de Cu.
2. DSP Timiş:
- SC Rio Bucovina SRL - Apă de masă carbogazoasă La Vitta 2l - As: 28,475 µg/l
- Apă de masă carbogazoasă Malibu 2l - As: 25,449 µg/l
- SC Apa Vieţii SRL - Apă de masă Apa Vieţii 19l - As: 21,989 µg/l (CMA 10 µg/l)
o Verificarea surselor de apă, prin buletinele de analiză la CRSP Timiş, datorită
neconcordanţelor constatate prin compararea buletinelor de apă emise de mai
multe laboratoare acreditate;
o Veificarea parametrilor de protecţie sanitară a surselor de apă – 2 surse la SC
Rio Bucovina SRL, 1 sursă la SC Apa Vieţii SRL: nu a fost depistată nici o
sursă de poluare;
o S-au trimis adrese la cele două firme pemtru remedierea situaţiei, referitoare la
încadrarea parametrului As la valoarea de potabilitate conform legii;
o A fost sesizat serviciul de Control în Sănătate Publică al jud. Timis, prin
adresa nr. 607/ 05. 03. 2013.
o La SC Apa Vieţii SRL a fost întreruptă îmbutelierea apei; situaţia a fost
remediată prin montarea ununi filtru pentru As (valorile parametrului As se
încadrează în limita potabilităţii);
o Firma SC Rio Bucovina SRL a intrat în remont, în vederea efectuării
operaţiilor de revizie, igienizare şi montarea unei instalaţii în vederea
eliminării cantităţii de As din apă. Acest lucru a fost notificat către DSP Timiş
prin adresa nr. 700/14.03.2013.
Recomandări Având în vedere prezenţa în continuare a deficienţelor în implementarea legislaţiei în
domeniu, respectiv notificarea, înregistrarea, aplicarea principiilor sistemului HACCP şi
monitorizarea produselor raportate, se propune continuarea sintezei naţionale, inclusiv
controlul de calitate în vederea depistării posibilelor contaminări şi în următorii ani, scopul
principal fiind creşterea numărului produselor evaluate, creşterea numărului produselor
controlate în cadrul programului naţional şi astfel conştientizarea operatorilor economici
privind obligativitatea monitorizării calităţii apelor potabile îmbuteliate.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 35
MONITORIZAREA CALITĂŢII APEI BALNEARE DIN STAŢIUNILE
BALNEARE ŞI CENTRE DE TRATAMENT DE PE TERITORIUL ŢĂRII 2011
– 2012
Dr. Ioan Domahidi, Tünde Fekete- CRSP Mureş
Staţiunile balneare sunt categorii funcţionale speciale în cadrul organizării urbane şi rurale
din România. Sunt aşezate în principalele zone naturale ale teritoriului României, îndeosebi
Arcul Carpatic şi litoralul Mării Negre, de asemenea în zonele de câmpie, de deal în zonele
sub-carpatice, majoritatea fiind de importanţă locală. Zona Carpaţilor Orientali, prin bogăţia
izvoarelor de ape minerale, este zona unde au apărut primele staţiuni balneare.Dezvoltarea
turismului include şi dezvoltarea staţiunilor balneare, motiv pentru care trebuie acordată din
punct de vedere a sănătăţii o deosebită atenţie pentru urmărirea şi depistarea factorilor care
influenţează negativ starea de sănătate, substanţe poluante din compoziţia apei balneare,
unele neajunsuri privind zonele de protecţie sanitară. Nu există legislaţie privind calitatea
apei balneare din punct de vedere igienico-sanitar (parametrii fizico-chimici, toxicologici şi
microbiologici).
Scopul lucrării: monitorizarea apelor minerale balneare utilizate pentru cure balneare pe
teritoriul ţării.
Obiectivul: protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc din
mediu.
METODOLOGIA
a. Obţinerea acordului DSPJ pentru colaborare şi catagrafierea staţiunilor balneare şi a
centrelor de tratament balneare din judeţe: s-a întocmit o adresă cu privire la obiectul de
colaborare.
b. Înregistrarea datelor obţinute prin chestionar.
întocmirea unui chestionar la nivelul CRSP Mureş care cuprinde întrebări privind datele
staţiunii balneare: adresa, date despre sursa apei balneare, modul de utilizare a apei
balneare, date despre bazinele interne, externe, modul de igienizare, parametrii
determinaţi;
trimiterea chestionarului la DSP judeţene prin poşta electronică;
completarea chestionarelor de către DSP şi retrimiterea chestionarului completat la CRSP
Mureş;
alcătuirea unei baze de date pentru centralizarea şi prelucrarea datelor obţinute.
c. Recoltarea probelor de apă minerală utilizată pentru cură balneară. Probele de apă se
recoltează de către DSP judeţene. În anul 2011 se recoltează o singură probă din fiecare
sursă de apă balneară, bazine externe, interne şi vane (dacă într-un centru de tratament există
mai multe vane de tratament şi aceste vane de tratament sunt alimentate de la o singură sursă
(izvor) de apă balneară se recoltează de la nivelul unei singure vane, dacă sunt mai multe
surse se recoltează de la câte o vană din fiecare sursă de apă balneară). În anul 2012 se
recoltează 8 probe de apă balneară pe judeţe:- 5 probe din bazine, - 1 probă din vană şi - 2
probe din sursă. Locul recoltării probei (bazine, vane, surse) se poate modifica faţă de schema
descrisă anterior în funcţie de numărul bazinelor, vanelor dar se va ţine cont că pe primul loc
pentru recoltare sunt bazinele (interioare, exterioare). Recoltarea probelor de apă se face
conform legislaţiei în vigoare.
Parametrii fizici, chimici şi microbiologici care se vor determina din probe de apă balneară
precum şi laboratoarele unde se vor efectua determinările:
o parametrii chimici: nitraţi, nitriţi, amoniac, consumul chimic de oxigen, conductivitate -
aceste parametrii se determină la nivelul laboratorului DSP;
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 36
o parametrii toxicologici: cadmiu, crom, cupru, plumb, zinc, arsen, mercur -aceste
parametrii se determină la nivelul laboratorului CRSPM din probe de apă trimise de către
DSPJ;
o parametrii microbiologici: UFC la 22 şi 37 oC, nr. bacterii coliforme, nr. E. coli, nr.
Enterococi intestinali, nr. Pseudomonas aeruginosa -aceste parametrii se determină la
nivelul laboratorului DSP.
Metodele de determinare a parametrilor se efectuează conform legislaţiei în vigoare.
REZULTATE
A. Prelucrarea datelor din chestionar
În cadrul Sintezei Naţionale „Monitorizarea calităţii apei balneare din staţiunile balneare şi
centre de tratament de pe teritoriul ţării anul 2011- 2012” s-au luat în studiu: 26 judeţe (Arad,
Bacău, Bihor, Bistriţa Năsăud, Covasna, Harghita, Hunedoara, Iaşi, Maramureş, Mureş, Sălaj,
Sibiu, Timiş, Brăila, Caraş Severin, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Gorj, Ialomiţa, Mehedinţi,
Prahova, Neamţ, Satu Mare, Suceava, Vâlcea), 29 staţiuni balneare şi 95 baze de tratament.
1. Date despre staţiunile balneare, centre de tratament cu apă balneară
a. Date generale. Specificul bazelor de tratament este balneo-climatică în marea majoritate a
cazurilor (68,42%). Forma de proprietate a bazelor de tratament: este privată în marea
majoritate a cazurilor (68,42%). Gradul de acoperire a bazelor de tratament cu medici: cu
excepţia a 7 baze de tratament toate sunt acoperite de medici (92,63%).
b. Acte legale de funcţionare. Mai mult de jumătate din bazele de tratament dispun de plan
de urbanism (52,63%). Cu excepţia a 4 baze de tratament, bazele de tratament dispun de
autorizaţie sanitară de funcţionare (92,63%). Mai mult de jumătate din bazele de tratament
dispun de autorizaţia de utilizare terapeutică a factorilor naturali (69,47%).
c. Factori terapeutici, felul curei. La toate bazele de tratament se utilizează apa balneară, la
unele baze de tratament pe lângă apa balneară se utilizează nămol (27,36%) şi clima ca factor
terapeutic (42,15%). Apa balneară se utilizează în marea majoritate a cazurilor sub formă de
cură externă (85,26%), la unele baze de tratament se utilizează şi sub formă de cură internă
(26,31%).
d. Perioada de funcţionare, locul curei balneare. În marea majoritate a cazurilor bazele de
tratament funcţionează pe parcursul întregului an în încăperi amenajate.
2. Date despre utilizarea terapeutică a apei balneare pentru cură externă a. Utilităţi de tratament pentru cură externă. În cele mai multe cazuri bazinele exterioare,
interioare şi vanele sunt în stare bună de funcţionare.
b. Date despre igienizarea bazinelor şi vanelor. Igienizarea bazinelor interioare şi exterioare
se efectuează zilnic la jumătate din numărul total al bazinelor, în rest la diferite intervale de
timp, iar igienizarea vanelor se face după fiecare pacient la toate bazele de tratament.
c. Date despre igienizarea (schimbarea) apei balneare din bazine şi vane.
În cazul apelor termale igienizarea se face prin curgere în flux continuu şi eliminarea
supraplinului urmat de golirea totală a bazinului la un interval de timp, cu clorinare în unele
cazuri şi filtrarea apei.
Igienizarea apei balneare din bazinele exterioare (nr. total de bazine 41) prin:
- golire totală şi reumplere: igienizarea se face zilnic la 10 (24,39%) bazine, la 2 zile la 5
(12,19%) bazine, la 3 zile la 1 (2,42%) bazin.
- curgerea apei continuu şi eliminarea supraplinului şi golire totală la interval de: 7 zile la
16 (39,02%) bazine, X zile la 8 (19,51%) bazine, nu este specificat la 1 (2,42%) bazin.
Igienizarea apei balneare din bazinele interioare (nr. total de bazine 88) se face prin:
- golirea totală şi reumplere: zilnic la 44 (50,00%) bazine, la 2 zile la 5 (5,68%) bazine, la 3
zile la 9 (10,22%) bazine, la 7 zile la 9 (10,22%) bazine.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 37
- curgerea apei continuu şi eliminarea supraplinului şi golire totală la interval de: 3 – 7 zile
la 6 (6,81%) bazine, 10 zile la 4 (4,54%) bazine, 3 ori pe an la 1 (1,13%) bazin, X zile la 8
(9,09%) bazine, 2 bazine (2,27%) nu este specificat modul de igienizare.
Igienizarea apei balneare din vane: se face după fiecare pacient la toate bazele de tratament.
d. Date despre numărul de persoane supuse curei balneare externe. Numărul persoanelor
supuse tratamentului balnear pe anul 2011- 2012 este 575896. Primirea persoanelor la
tratament se face în marea majoritate a cazurilor pe baza biletului de tratament.
e. Sursa de apă balneară, zona de protecţie, parametrii apei balneare pentru cură externă.
Sursa de apă balneară. Numărul total de surse este 113, din care 35 (30,97%) izvor, 33
(29,20%) foraje de mare adâncime, 21 (18,58%) foraje de mică adâncime, 12 (10,61%) apă
geotermală, 11 (9,73%) lac natural, 1 (0,88) apă salină.
Zona de protecţie sanitară în jurul sursei de apă balneară utilizată pentru cură externă:
prezent la 75 (66,37%) surse, absent la 38 (33,62%) surse.
f. Determinarea parametrilor apei balneare utilizat pentru cură externă.
Determinarea parametrilor sursei de apă – izvoare, foraje.
Din 66 baze de tratament s-au determinat parametrii: fizice, chimice şi microbiologice în
proporţie de 30,30% (20), chimice, microbiologice în proporţie de 21,21% (14), fizice,
chimice în proporţie de 4,54% (3), parametrii microbiologice 1,51% (1), chimice în proporţie
de 3,03% (2), ns. în proporţie de 39,39% (26).
Periodicitatea determinărilor parametrilor din sursa de apă –izvoare, foraje - pentru cură
externă: din 66 baze de tratament în proporţie de 28,78% (19) determinările s-au făcut la un
interval de 5 ani, 7,57% (5) la un interval de 2 ani, 7,57% (5) anual, 1,51% (1) semestrial,
12,12% (8) lunar, 42,42% (28) nespecificat.
Laboratorul unde s-au determinat parametrii din sursa de apă balneară – izvoare, foraje -
din 66 baze de tratament în proporţie de: 45,45% (30) determinările s-au făcut la INRMFB
Bucureşti, 15,15% (15) la nivelul laboratoarelor DSP judeţene, în rest la diferite laboratoare
acreditate sau neacreditate, iar în proporţie de 30,30% (20) nu este indicat locul determinării
parametrilor.
Determinarea parametrilor a apei balneare din lacuri.
Din cele 14 lacuri naturale utilizate ca sursă de apă balneară, s-au determinat în proporţie de:
42,85% (6) parametrii fizici, chimici, microbiologici, 21,42% (3) parametrii fizici, chimici,
21,42% (3) parametrii chimici, microbiologici.
Periodicitatea determinărilor parametrilor din lacuri naturale pentru cură externă la 5 ani la
2 (14,28%) lacuri, la 2 săptămâni la 3 (21,42%) lacuri, lunar la 3 (21,42%) lacuri, ns. la 6
(42,85%) lacuri.
Laboratorul unde s-au determinat parametrii din sursa de apă balneară. Din 14 lacuri
naturale în proporţie de: 21,42% la INRMFB Buc., 42,85% la DSPJ, 35,71% nu este
specificat.
Zona de protecţie sanitară în jurul sursei utilizat pentru cură externă: în marea majoritate a
cazurilor este prezentă.
Determinarea parametrilor apei balneare din bazine (interioare, exterioare).
Numărul bazelor de tratament care dispun de bazine este 65 din care s-au determinat în
proporţie de: 29,23% (19) parametrii fizici, chimici şi microbiologici, 12,30% (8) parametrii
microbiologici, 7,69% (5) parametrii chimici şi microbiologici, 7,69% (5) parametrii fizici şi
chimici, 42,07% (28) nu sunt specificate parametrii determinaţi.
Periodicitatea determinărilor parametrilor apei balneare din bazine: din cele 65 baze de
tratament care dispun de bazine s-au determinat în proporţie de 27,69% (18) trimestrial,
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 38
9,23% (6) lunar, 7,69% (5) la 5 ani, 1,53% (1) la 2 ani, 1,53% (1) anual, 4,61% (3) la două
săptămâni, 47,69% (31) nu este specificat.
Laboratorul unde s-au determinat parametrii apei balneare din bazine. Din cele 65 baze de
tratament s-au determinat în proporţie de: 32,30% (21) la nivelul DSP Judeţene, 24,61% (16)
la nivelul INRMFB Bucureşti, iar în proporţie de 7,69% (25) nu este specificat laboratorul,
în rest la diferite laboratoare.
Determinarea parametrilor apei balneare din vane.
Numărul bazelor de tratament care dispun de vane este 77 din care s-au determinat în
proporţie de: 19,46% (15) parametrii microbiologici, 14,28% (11) parametrii fizici, chimici,
7,79% (6) parametrii chimici şi microbiologici, 1,29% (1) parametrii fizici, microbiologici,
1,29% (1) parametrii fizici, chimici, microbiologici, 55,84% (43) nu sunt specificate
parametrii determinaţi.
Periodicitatea determinărilor parametrilor a apei balneare din vane.
Din cele 77 baze de tratament care dispun de vane s-au făcut determinări în proporţie de:
6,49% (5) la interval de 5 ani, 6,49% (5) anual, 9,09% (7) semestrial, 9,09% (7 ) trimestrial,
1,29% (1) lunar, 5,19% (4) săptămânal, 62,33% (28) determinarea parametrilor nu sunt
specificate.
Laboratorul unde s-au determinat parametrii apei balneare din vane: la nivelul celor 77
baze de tratament parametrii s-au determinat în proporţie de: 18,18% (14) prin Test
Autocontrol, 9,09% (7) la nivelul lab. SNAM, 11,68% (9) la nivelul INRMFB Bucureşti,
10,38% (8) la nivelul lab. DSP Judeţene, 1,22% (1) lab. Wessling Ro. SRL, 49,35% (38) nu
sunt specificate.
B. Compararea rezultatelor chimice, toxicologice şi microbiologice ale probelor de apă
balneară recoltate de către DSPJ din sursă, bazine, vane.
Datorită faptului că nu există legislaţie privind CMA a parametrilor apei balneare din punct
de vedere igienic (microbiologice, substanţe chimice toxice şi indicatori de poluare cu
substanţe organice), ca referinţă pentru compararea valorilor parametrilor determinate din
probele de apă balneară recoltate de DSP-uri judeţene s-au luat în cazul:
- surselor – izvoare, foraje: HG 1020/2005 (Hotărâre pentru aprobarea Normelor tehnice de
exploatare şi comercializare a apelor minerale naturale),
- bazine şi vane: OAP 536/1997 (Ordin al ministrului sănătăţii pentru aprobarea Normelor de
igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei), STAS 12585-87.
Surse de apă balneară
Rezultate chimice: din cele 53 surse (izvor, foraje) de apă din care s-au recoltat probe de apă
un număr de 26 (49,05%) surse sunt cu valori depăşite conform HG 1020/2005: valoarea
CCO este depăşită la 25 surse (47,16%), valoarea NO2 este depăşită la 1 sursă (1,88%),
valoarea NH4 este depăşită la 1 sursă (1,88%), valoarea Cd este depăşită la 6 surse (11,32%),
valoarea Pb este depăşită la 4 surse (7,54%), valoarea As este depăşită la 1 sursă (1,88%),
valoarea Cr este depăşită la 1 sursă (1,88%);
Rezultate microbiologice: din cele 53 surse (izvor, foraje ) de apă din care s-au recoltat probe
de apă un număr de 7 (13,37%) surse sunt cu valori depăşite conform HG 1020/2005 : nr.
Enterococi int. este depăşit la 4 surse (7,54%), nr. E coli este depăşit la 4 surse (7,54%).
Nu s-au prelucrat rezultatele probelor de apă recoltate din lacuri (nr. de probe recoltate în
anul 2012 este 8, în anul 2011 nu s-au recoltat probe de apă din lacuri).
Bazine
Rezultate chimice: din cele 64 bazine din care s-au recoltat probe de apă, un număr de 28
(43,75%) bazine sunt cu valori depăşite conform OAP 536/1997, STAS 12585-87: valoarea
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 39
CCO este depăşită la 23 bazine (35,93%), valoarea NO2- este depăşită la 13 bazine (20,31%),
valoarea NH4+
este depăşită la 6 bazine (9,38%);
Rezultate microbiologice: din cele 70 bazine din care s-au recoltat probe de apă un număr de
39 (55,71%) bazine sunt cu valori depăşite conform OAP 536/1997, STAS 12585-87: nr.
bacterii coliforme este depăşit la 25 bazine (35,71%), nr. total bacterii este depăşit la 14
bazine (20,00%), nr. Pseudomonas aeruginosa este depăşit la 13 bazine (18,57%).
Vane
Rezultate chimic: din cele 51 vane din care s-au recoltat probe de apă un număr de 10
(19,60%) vane sunt cu valori depăşite conform OAP 536/1997, STAS 12585-87: valoarea
CCO este depăşită la 9 vane (17,64%), valoarea NO2- este depăşită la 4 vane (7,84%),
valoarea NH4+
este depăşită la 2 vane (3,92%);
Rezultate microbiologice: din cele 51 vane din care s-au recoltat probe de apă un număr de
11 (21,56%) vane sunt cu valori depăşite conform OAP 536/1997, STAS 12585-87: nr.
bacterii coliforme este depăşit la 7 vane (13,72%), nr. total bacterii este depăşit la 5 vane
(9,80%), nr. Pseudomonas aeruginosa este depăşit la 3 vane (5,88%).
CONCLUZII
A. Date obţinute din chestionar
În cadrul Sintezei Naţionale Monitorizarea calităţii apei balneare din staţiunile balneare şi
centre de tratament de pe teritoriul ţării anul 2011 - 2012 s-au luat în studiu 29 staţiuni
balneare, 95 baze de tratament din 26 judeţe:
toate bazele de tratament utilizează ca factor terapeutic apa balneară,
în marea majoritate a cazurilor bazele de tratament balneare sunt acoperite de medici,
mai mult de jumătate din numărul total al bazelor de tratament dispun de plan de
urbanism,
în marea majoritate a cazurilor bazele de tratament dispun de autorizaţie sanitară de
funcţionare,
mai mult de jumătate din bazele de tratament dispun de autorizaţie de funcţionare medico
– balneară,
marea majoritate a bazinelor interioare, exterioare şi a vanelor sunt în stare bună de
funcţionare,
igienizarea (schimbarea) apei balneare din bazine (exterioare şi interioare) nu este unitară,
nu există o schemă de igienizare standardizată,
frecvenţa determinării parametrilor apei balneare din bazine şi vane precum şi parametrii
determinaţi diferă mult de la o bază de tratament la alta, nu este unitară,
sunt indicate mai multe laboratoare la nivelul cărora se determină parametrii probelor de
apă balneară recoltate din bazine şi vane.
B. Date privind parametrii apei balneare recoltate de către DSP-uri judeţene
Nu există legislaţie privind valorile CMA admise a parametrilor apei balneare din punct de
vedere igienic (indicatorii de poluare a apei balneare cu substanţe organice, parametrii
toxicologici şi microbiologici), motiv pentru care:
o Rezultatele parametrilor probei de apă balneară recoltată din surse (izvoare, foraje) s-au
comparat cu valorile admise a HG 1020/2005 (Hotărâre pentru aprobarea Normelor
tehnice de exploatare şi comercializare a apelor minerale naturale).
o Rezultatele parametrilor probei de apă balneară recoltată din bazine şi vane s-au
comparat cu valorile admise OAP 536/1997 (Ordin al ministrului sănătăţii pentru
aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei),
STAS 12585-87.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 40
Parametrii chimici În privinţa parametrilor chimici (indicatorii de poluare a apei balneare cu
substanţe organice) se constată că probele de apă balneară recoltate din surse (izvor, foraj)
sunt cele mai poluate, urmată de probele de apă recoltate din bazine iar cele mai puţin poluate
sunt probele de apă balneară recoltate din vane.
Dintre indicatorii de poluare a apei balneare cu frecvenţă cea mai mare apare CCO Mn .
Parametrii toxicologici În privinţa parametrilor toxici a probelor de apă recoltate din sursă
(izvor, foraj) se constată că CMA a cadmiului este depăşit în 6 surse, a plumbului în 4 surse
a arsenului, cromului într-o singură sursă.
Parametrii microbiologici În privinţa parametrilor microbiologici se constată că probele de
apă balneară recoltate din bazine sunt cele mai poluate (Coliforme, Pseudomonas
aeruginosa), urmat de probele de apă recoltate din vane, iar cele mai puţin poluate sunt
probele de apă balneară recoltate din surse (izvor, foraj).
Neexistând legislaţie privind valorile admise a parametrilor apei balneare din punct de
vedere a sănătăţii publice (indicatorii de poluare al apei balneare cu substanţe organice,
parametrii toxicologici şi microbiologici), aceste rezultate totuşi arată o deficienţă din punct
de vedere igienico-sanitar în ceea ce priveşte apele balneare utilizate în scop terapeutic.
PRIORITĂŢI
Alcătuirea unei legislaţii privind CMA pentru parametrii fizico-chimice, microbiologici al
apei balneare din surse ( izvor, foraj, lac ), bazine şi vane.
Alcătuirea unui ghid de supraveghere a calităţii apei balneare din bazine şi vane privind:
igienizarea bazinelor şi vanelor,
igienizarea apei din bazine şi vane,
parametrii determinaţi din bazine şi vane,
periodicitatea determinării parametrilor,
laboratorul unde se determină parametrii
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 41
CAPITOLUL II – PROTEJAREA SĂNĂTAŢII PUBLICE
ÎN RELAŢIE CU IGIENA AERULUI ŞI EFECTUL
SCHIMBĂRILOR CLIMATICE
EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA SĂNĂTĂŢII A POLUANŢILOR
ATMOSFERICI ŞI ADAPTAREA LA EFECTELE SCHIMBĂRILOR
CLIMATICE
Dr Neamţu Andra; Dr Anca Tudor; Ing Voinoiu Angelica; Direcţiile de Sănătate
Publică Judeţene
PROBLEMA IDENTIFICATĂ
Prin poluare se înţelege modificarea calităţii aerului atmosferic, rezultată în urma unor
fenomene naturale, dar mai ales antropice, care depăşesc mecanismele de autoepurare ale
aerului.
Sursele naturale de poluare sunt specifice anumitor zone, sunt cunoscute şi se pot lua
măsuri de protecţie a populaţiei, printr-o informare permanentă şi un sistem de intervenţie
eficient.
Dintre aceste surse fac parte: erupţiile vulcanice, incendiile pădurilor, eroziunea
solului de către curenţii de aer, întinderile de deşert. În afara acestora mai sunt fenomene
naturale generale, care apar în anumite perioade (în funcţie de condiţiile atmosferice şi
geografice) şi se referă la descompunerea substanţelor organice cu degajarea unor gaze (CH4,
H2S , NH3, CO2), disconfortante prin miros, care se pot cumula uneori la valori periculoase.
Dacă primele surse de poluare antropică (de orgine umană) ale aerului au fost
sistemele de încălzire locală, treptat pe măsura dezvoltării comunităţilor umane au aparut
surse noi ca cele industriale, precum şi cele de trafic. De aceea legislaţia s-a adresat iniţial
supravegherii emisiilor rezultate din sursele industriale, apoi a vizat şi sursele de trafic.
Poluarea aerului , prin emisiile în atmosferă de gaze cu efect de seră, este principala
cauză care determină modificarea unor caracteristici climatice şi geografice ale unor teritorii
care se traduc prin noţiunea de „schimbări climatice” . Impactul schimbărilor climatice
asupra sănătăţii umane se concretizează în creşterea valorilor mortalităţii şi morbidităţii, a
numărului de cazuri de maladii cardiovasculare, de afecţiuni respiratorii, de alergii, de boli
oportuniste, a cazurilor de infecţii plurifactoriale , în reapariţia unor boli eradicate. Acestea
se pot traduce prin creşterea costurilor de tratament şi a numărului zilelor de spitalizare. Pe
fondul încălzirii globale a climei, o serie de boli grave se vor extinde din zonele tropicale şi
subtropicale, către zonele temperate, extinderea lor fiind favorizată şi de circulaţia tot mai
intensă a persoanelor şi a mărfurilor.
Monitorizarea principalilor poluanţi ai aerului, în paralel cu o montorizare a unor
indicatori de sănătate care pot fi influenţaţi de poluarea aerului şi/sau de apariţia procesului
de “schimbări climatice” este o prioritate , datorită faptului că ne pot da informaţii cu privire
la evoluţia acestui fenomen greu sesizabil şi practic nemăsurabil pe o perioadă scurtă de
timp, astfel încât ,putem urmări şi fenomenul de adaptare a populaţiei la acest fenomen şi/sau
putem să luăm măsuri în vederea educării populaţiei în vederea adaptării precum şi de
micşorare a posibilelor surse de poluare.
CUVINTE CHEIE :Aer, sănătate, schimbări climatice, indicatori de sănătate
SCOP
- Supravegherea principalilor indicatori de sanatate care pot fi influentati de poluarea
aerului atmosferic
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 42
- Identificarea unor măsuri tehnice, administrative şi educative , în vederea adaptării la
schimbările climatice în special pentru grupele de vârstă critice ( copii şi persoane
>65 ani) şi pentru grupele populaţionale vulnerabile ( boli cronice respiratorii;
cardiovasculare etc)
- Creşterea nivelului de conştientizare a autorităţilor şi populaţiei şi modificarea
comportamentului operatorilor economici şi a populaţiei.
OBIECTIVE SPECIFICE
- Evaluarea şi monitorizarea principalilor indicatori de sănătate care pot fi influenţaţi
de poluarea aerului şi de efectele schimbărilor climatice asupra stării de sănătate a
populaţiei.
- Urmărirea influenţei schimbărilor şi tendinţelor climatice asupra sănătăţii.
METODE
- La nivelul DSP- urilor judeţene: metodologia a fost aplicată de compartimentul
supraveghere în sănătatea publică în colaborare cu, compartimentul de statistică
medicală şi cu alte instituţii locale, dacă este cazul, în vederea completării datelor
solicitate în anexele metodologiei.Predarea s-a facut electronic .
- La nivel INSP – datele sunt prelucrate in cursul anului prezent pentru anul anterior ,
cu urmărirea tendinţelor şi a datelor comparative.
- S-a realizat şi un studiu pilot la 100 de persoane care au tranzitat INSP-ul cu privire la
percepţia populaţiei cu privire la fenomenul schimbărilor climatice.
A fost un studiu pilot, pentru faptul că s-a desfăşurat pe un număr mic de persoane,
acesta nefiind un eşantion reprezentativ pentru populaţia României şi deci rezultatele acestui
studiu nu se pot extrapola la nivel naţional.
Studiul s-a dorit a fi un studiu de percepţie, urmărindu-se prin conţinutul întrebărilor
să se identifice în primul rând părerea populaţiei despre existenţa schimbărilor climatice şi
existenţa sau nu a informării populaţiei.
Întrebările din chestionar au fost formulate simplu, urmărindu-se ca şi completarea
chestionarului să nu necesite foarte mult timp şi să nu devină plictisitoare.
Din conţinutul chestionarului participanţii au fost asiguraţi de caracterul anonim şi
confidenţial al chestionarului.
REZULTATE
Mediul ambiant exercită asupra omului influenţe multiple, dintre care una din cele
mai importante este acţiunea asupra sănătaţii. Acţiunea mediului poluat asupra organismului
este foarte variata şi complexă; astfel se poate traduce doar prin apariţia unui simplu
disconfort până la perturbări importante ale stării de sănătate.
Acţiunea aerului poluat asupra organismului şi implicit a sănătăţii este în funcţie de o
serie de factori, care în mare, pot fi împărţiţi în factori care sunt influenţaţi de caracteristicile
poluantului şi factori care ţin de receptor, adică de organismul uman.
Studiile de specialitate din ultimii ani corelate cu programele de monitorizarea
poluanţilor din aer la nivel european au arătat că ,în Europa, au existat reduceri semnificative
în cazul nivelurilor înregistrate de dioxid desulf (SO2) şi de monoxid de carbon (CO) în aerul
înconjurător, precum şi reduceri marcante ale oxizilor de azot în aerul ambiant (NOX). De
asemenea, concentraţiile de plumb au scăzut considerabil odată cu introducerea benzinei fără
plumb. Cu toate acestea, expunerea la pulberi în suspensie (PM) şi ozon (O3) rămân o
preocupare majoră avănd în vedere că încă în anumite regiuni şi/sau perioade se înregistrează
depăşiri ale nivelurilor limită pentru acestea şi având în vedere impactul pe care îl pot avea
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 43
asupra sănătăţii populaţiei, legat de scăderea speranţei de viaţă, datorită efectelor acute şi
cronice respiratorii şi cardiovasculare, datorită impactului asupra dezvoltării pulmonare în
cazul copiilor şi asupra reducerii greutăţii la naştere.
În perioada 1997 - 2008, 13 - 62% din populaţia urbană a Europei a fost
expusă la concentraţiile pulberilor în suspensie (PM10) din aerul înconjurător care au depăşit
valoarea limită UE stabilită pentru protecţia sănătăţii umane . Se ştie însă că în cazul
pulberilor în suspensie efectele adverse asupra sănătăţii pot să apară, de asemenea, şi sub
valorile limită.
Mediul ambiant exercită asupra omului influenţe multiple, dintre care una din cele
mai importante este acţiunea asupra sănătăţii. Acţiunea mediului poluat asupra organismului
este foarte variată şi complexă; astfel se poate traduce doar prin apariţia unui simplu
disconfort până la perturbări importante ale stării de sănătate.
În România principalii poluanţi atmosferici – cei mai des întâlniţi – sunt pulberile în
suspensie, oxizii de azot şi dioxidul de sulf. Aceştia sunt monitorizaţi de APM - urile
judeţene, în general, prin sistem automat. Din datele furnizate de DSP- urile judeţene pentru
anul 2012, concentraţiile medii /judeţ pentru aceşti poluanţi sunt reprezentate în graficul de
mai jos.
Pulberile în suspensie de dimensiune mică ( sub 10 microni) reprezintă fracţia care
poate avea un impact asupra sănătăţii populaţiei în special la nivelul căilor respiratorii
superioare, iar cele de dimensiune sub 2,5 microni ( respirabile) sunt cele care pot pătrunde
până la nivelul alveolelor pulmonare.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 44
Principalii indicatori de sănătate care pot fi influenţaţi de poluarea aerului se referă în
primul rând la cei referitori la bolile respiratorii şi la bolile cardiovasculare. Acestea se
incadreaza in continuare in Romania printre principalele cauze de deces, factorii de risc
ambientali putand sa contribuie la agravarea si/sau declansarea acestor categorii de boli.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 45
Grupa de vârstă cea mai vulnerabilă sunt copii, pentru că organismul nu este înca dezvoltat şi
petrec mult timp în aer liber. Astfel mortalitatea în general este indicatorul cel mai fidel în
evaluarea unui anumit proces. În cazul mortalitatii infantile prin boli respiratorii aceasta ne
poate arăta importanţa patologiilor respiratorii în cazul populaţiei infantile şi repartiţia
acesteia pe judeţe/oraşe capitaţă de judet.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 46
Hiperreactivitatea bronsica se numara printre principalele simptomatologii care poate fi
declansata si/sau potentata de factorii ambientali.
La studiul de perceptie cu privire la fenomenul schimbărilor climatice , au participat în
procent de 84% persoane de sex feminin şi numai 16% persoane de sex masculin. Alegerea
sexului persoanelor nu a fost în nici un caz controlată.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 47
Vârsta persoanelor care au participat la studiu a cuprins un interval mare, însa 81% dintre
participanţi au avut vârsta între 16-44 ani, astfel încât din acest punct de vedere lotul a
devenit destul de omogen.
Din punct de vedere al ultimei scoli absolvite lotul a fost la fel de omogen datorită
faptului ca 88% dintre participanţi au avut studii superioare.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 48
80% dintre participanţi au recunoscut ca schimbările climatice le pot influenţa viaţa
astfel încat putem considera că majoritatea sunt constienţi de existenţa acestor fenomene şi a
consecinţelor lor.
La întrebarea legată de mijlocele de informare în legatură cu schimbările climatice,
chiar dacă, având în vedere vârsta participanţilor ne-am fi aşteptat ca internet-ul să fie
principalul mijloc de informare, totuşi mass media prin televiziune şi presă sunt pe primul loc
în oferirea de informaţii în acest domeniu. Lucrul însă poate cel mai neasteptat este ca
autorităţile, publicaţiile specializate şi scoala nu reprezintă un mijloc de informare important,
acesta oferindu-ne de fapt prilejul de a identifca bresele prin care trebuie să ne implicam
pentru a acoperi posibilele goluri în informarea, educarea şi constientizarea populaţiei.
89% dintre participanţi au considerat ca schimbările climatice sunt un factor de mediu
important în viaţa oamenilor . Totusi insa există o parte din populaţie care are cunostinţe
legate de existenţa proceselor legate de schimbările climatice dar nu cred că acestea le pot
influenţa viaţa lor personală.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 49
Un procent de 21% dintre participanti au raspuns ca nu au cunoştinţe
legate de existenţa schimbărilor climatice şi de efectul pe care acestea il pot avea asupra
sănătăţii populaţiei
CONCLUZII
PROTECŢIA SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI FAŢĂ DE POLUAREA AERULUI AMBIANT
SI FATA DE SCHIMBĂRILE CLIMATICE REPREZINTĂ ÎN ACEST MOMENT O
PROBLEMĂ DE BAZĂ PENTRU MEDICINA PREVENTIVĂ ŞI SĂNĂTATEA
PUBLICĂ.
Astfel, o prioritate o constituie stabilirea mecanismelor prin care se pot identifica şi
implementa activităţile de evaluare şi prevenire a efectelor schimbărilor climatice asupra
sănătăţii populaţiei, prin:
• Crearea bazelor de date pentru supravegherea stării de sănătate a populaţiei
• Monitorizarea procesului de adaptare şi sprijinirea populaţiei vulnerabile în procesul
de adaptare la fenomenul schimbărilor climatice
• Conştientizarea şi educarea populaţiei
• Identificarea grupurilor populaţionale vulnerabile
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 50
• Dezvoltarea sistemulul de management al dezastrelor
• Este importanta analiza datelor pe care le deţinem din toate punctele de vedere, pentru
a putea identifica anumite priorităţi obiective şi specifice teritoriale. Acest lucru se
poate face numai dupa analiza datelor în ansamblu şi apoi împreună cu DSP
teritoriale, identificate posibilele cauze unde se poate interveni, prin înlaturarea lor
si/sau prin măsuri educative şi de promovare a sănătăţii.
Din studiul efectuat reiese faptul că populaţia deţine informaţii în legatură cu existenţa
proceselor determinate de schimbările climatice, însă aceste informaţii nu sunt oferite de
către autorităţi şi oamenii de stiinţă cu preocupări în acest domeniu, nefiind astfel decât
probabil noţiuni generale fără a avea un impact semnificativ asupra comportamentului
populaţiei şi a reacţiei faţă de protejarea mediului înconjurător. Faptul că interlocutorii sunt
constienţi şi acceptă existenţa schimbărilor climatice este totuşi un fapt pozitiv, dar faptul că
mai puţini dintre ei consideră că pot fi influenţaţi personal acestea poate fi pus şi pe seama
vârstei tinere a interlocutorilor şi/sau pe un optimism legat de o posibilă lipsă de informare.
Trebuie tinut cont de faptul că aceste rezultate s-au obţinut pe un grup de persoane în care
majoritatea covârsitoare aveau studii superioare, deci care deţineau totuşi informaţii şi au un
acees crescut la mijloacele de informare.
Studiul nu pote fi extrapolat la nivel naţional, din această cauză pentru rezultate mai
fidele fiind necesar un studiu pe un eşantion reprezentativ , pe grupe de vârstă variate şi cu
educaţie variată.
Chiar şi aşa rezultă că autorităţile, şcoala şi cercetătorii din domeniu, prin publicaţii
de specialitate, au datoria şi mijloacele de a informa , constientiza şi educa populaţia şi în
domeniul schimbărilor climatice.
Conceperea unor ghiduri pentru populaţie şi autorităţi locale de reacţie în cazul unor
fenomene extreme punctuale, poate deveni o prioritate în activitatea viitoare.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 51
SUPRAVEGHEREA STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI SI CALITATEA
AERULUI INTERIOR
Dr Andra Neamtu; Chim Mihaela Negru; Biol. Gabriela Balan; Ing. Angelica Voinoiu;
colectivele din lab. CRSP Iasi; Cluj; Timisoara; Bucuresti; Tg Mures;
Prin colaborarea DSP Bucuresti; Iasi; Cluj; Timisoara; Tg Mures
1. PROBLEMA IDENTIFICATA
Un aer “curat” reprezinta baza existentei vietii si implicit a sanatatii. Calitatea aerului
din interiorul locuintelor, a birourilor, a scolilor, a centrelor de plasament si a centrelor de
ingrijire, a institutiilor publice si a altor cladiri cu activitate private si publica, unde populatia
isi petrece o mare parte din timp, este un factor determinant esential pentru mentinerea unei
vieti sanatoase. Substantele chimice emise in interiorul cladirilor, de materialele constructive
si/sau de echipamentele folosite in desfasurarea activitatilor oamenilor in interior, pot
determina probleme de sanatate, atat prin expunerea acuta cat mai ales prin expunerea
cronica. Nu trebuie uitata si expunerea microbiologica din interiorul incaperilor care poate
determina patologii respiratorii cu etiologie de multe ori inexplicabila.Calitatea aerului
interior este in acelasi timp influentata si de factorii de risc existenti in aerul ambiant exterior.
2. CUVINTE CHEIE
Aer; poluare; aer interior; mediu; sanatate; poluanti chimici; poluare microbiologica
3. SCOP
Problema calitatii aerului interior este recunoscuta a fi un important factor de risc al
sanatatii umane la nivelul tuturor tarilor indiferent de gradul economic de dezvoltare.
Calitatea aerului interior este de asemenea o problema importanta datorita faptului ca oamenii
isi petrec o mare parte din timp in interiorul anumitor cladiri unde isi desfasoara activitatea.
Astfel in scoli, gradinite, centre de zi, azile de batrani si centre de ingrijire si alte medii
speciale, calitatea aerului interior poate afecta grupuri populationale vulnerabile din punct de
vedere al sanatatii si/sau al dezvoltarii somatice ( copii si persoane varstnice). In Romania nu
s-au mai efectuat astfel de studii de o perioada importanta de timp, in care sa se ia in
considerare posibila contaminare chimica si microbiologica a aerului interior si prezenta unor
boli si/sau simptomatologii legate de starea de sanatate, in grupuri populationale vulnerabile.
In acest caz consideram a fi un grup populational vulnerabil, acela care din punct de vedere al
varstei poate avea particularitati in dezvoltare somatica/patologie cronica sau acuta si care isi
desfasoara o mare parte din timp in mediul interior luat in discutie.
4. OBIECTIVE SPECIFICE
Determinarea contaminantilor chimici din aerul interior in clase din scoli situate in zone
considerate a fi poluate (mediu urban) si din zone nepoluate ( mediu rural).
Determinarea incarcaturii microbiologice a aerului interior in clase din scoli situate in zone
considerate a fi poluate (mediu urban) si din zone nepoluate ( mediu rural).
Evaluarea patologiilor si simptomatologiilor respiratorii la elevii ale caror clase au fost luate
in studiu, pe baza de chestionare aplicate parintilor.
Demonstrarea legaturilor dintre calitatea aerului interior si patologia respiratorie.
5. INTRODUCERE
a) Poluantii chimici – informatii generale
Substantele care sunt considerate a fi cu frecventa cea mai mare in compozitia aerului
interior si care pot avea impact asupra sanatatii celor expusi sunt : benzenul, monoxidul de
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 52
carbon, formaldehida, oxizii de azot, hidrocarburile policiclice aromatice, radonul, pulberile
in sduspensie. Pentru acestea in literatura de specialitate se considera ca exista suficiente date
care sa demonstreze ca pot exista din surse in activitatea interioara a oamenilor, iar nivelele
lor din aerul interior pot determina alterari ale starii de sanatate la cei expusi.
Poluantii chimici determinati in cadrul acestui proiect au fost: formaldehida, pulberile
respirabile , monoxidul de carbon si dioxidul de azot.
Formaldehida este un gaz cu miros intepator ( perceptibil la concentratii mai mici de 1ppm),
inflamabil. In stare gazoaza nu se poate conserva din cauza usurintei cu care polimerizeaza.
De aceea se utilizeaza sub forma de solutie apoasa 37-40% denumita formol.
Solutia de formaldehida se utilizeaza ca dezinfectant, antiseptic , agent de conservare ( piese
anatomice) , iar in industrie la fabricarea materialelor plastice, materialelor
textile,mobilierului facut din semifabricate din lemn ( pal, PFL, placaj), hartie, lacuri si
cerneluri etc.
Formaldehida este o substanta puternic iritanta pentru caile respiratorii si ochi. La
concentratii mari se produc tulburari de respiratie, senzatie de arsura, lacrimare , tuse.
Contactul cutanat produce leziuni inflamatorii si alergice, iar ingerarea de cantitati mari este
puternic iritanta digestiv.
Formaldehida este cunoscuta ca fiind o substanta cu potential cancerigen.
“WHO guidelines for indoor air quality: selcted pollutants”- 2010 recomanda pentru
formaldehida:
- 100 µg/m3
– concentratie pe termen scurt (30 min.)
Recomandarile pentru concentratiile de formaldehida din aerul interior , in conformitate cu
“Residential Indoor Air Quality Guidelines” – Canada sunt:
- 50 µg/m3 (0.04 ppm) – concentratie pe termen lung ( 8ore);
- 123 µg/m3 (0.1 ppm) – concentratie pe termen scurt ( 1 ora).
Pulberile unt aerosoli de particule inerte (sistem de particule solide dispersate intr-un mediu
gazos – aerul atmosferic – capabile sa ramana suspendate in acest mediu mai mult timp).
Pulberile se pot forma prin fragmentarea mecanica a unui corp solid, prin oxidarea vaporilor
ce rezulta din volatilizarea unui corp solid prin incalzire/combustie, in contact cu aerul, iar
uneori , din sublimarea consecutiva a evaporarii.
Proprietatile pulberilor sunt determinate de:
- diametrul particulelor;
- suprafata specifica a particulelor;
- concentratia pulberilor;
- compozitia chimico- mineralogica a pariculelor inhalate;
- incarcatura electrica, forma, solubilitatea si duritatea lor.
Pulberile pot determina aparitia unor unor afectiuni cum ar fi: sindrom iritativ al cailor
respiratorii, bronhopneumopatie obstructiva, pneumoconioze.
Recomandarea pentru pulberile respirabile din aerul interior , in conformitate cu “Residential
Indoor Air Quality Guidelines” – Canada este ca nivelul acestora sa fie cat mai mic posibil.
Monoxidul de carbon este un gaz incolor, cu densitatea de 0.987, fara gust si miros, putin
solubil in apa, solubil in etanol, cu caracter reducator puternic. CO ia nastere prin arderea
incompleta a combustibililor si, in general, a substantelor organice.
Intoxicatia cu CO este cea mai frecventa dintre intoxicatiile cu gaze si poate fi accidentala,
voluntara sau profesionala.
Date toxicologice - CO patrunde in organism pe cale respiratorie si este usor absorbit prin
plamani in sange, unde prin legarea sa de hemoglobina formeaza carboxihemoglobina, fiind
astfel competitiv cu oxigenul. Afinitatea hemoglobinei umane la CO este de 240 de ori mai
mare decat fata de O2.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 53
Formarea carboxihemoglobinei are doua efecte indezirabile:
- blocheaza transportul O2 prin activarea hemoglobinei;
- deviaza spre stanga curba de disociere a oxihemoglobinei.
Aceste efecte conducand la hipoxie.
In afara acestui mecanism principal, CO actioneaza si asupra enzimelor tisulare ( celulare )
care contin structuri de tip heminic ca mioglobina ( perturbandu-se metabolismul muschilor ,
in special a muschiului cardiac ), citocrom oxidazele citocromului P-450 ( cu importanta in
respiratia celulara).
Intoxicatia acuta se manifesta initial la nivelul SNC si sistemul cardiovascular. La nivelul
SNC, simptomele debuteaza cu cefalee,vertij,greata, agitatie, confuzie si se pot continua cu
coma, contracturi musculare,hiperreflexie,convulsii. La nivelul sistemului cardiovascular
apar palpitatii, dureri precordiale de tip anginos, infarcte miocardice.
In conformitate cu ASHRAE – American Society of Heating, Refrigerating and Air-
Conditioning Engineers nivelul acceptat pentru aer interior este pentru CO de pana la 5 ppm (
5.8 mg/m3).
Oxizi de azot rezulta din gazele de esapament ale autovehiculelor, din diferite activitati
industriale si, in cantitati mici, prin oxidarea N2 atmosferic sub actiunea descarcarilor
electrice.
NO si NO2 sunt principalii constituenti ai “gazelor nitroase” rezultate la functionarea
motoarelor Diesel, sudura electrica si autogena, procese de nitrare.
Patrunderea in organism se face pe cale inhalatorie. Actiunea toxica se datoreaza direct NO si
NO2 ( sufocanti si iritanti ai cailor respiratorii si mucoasei oculare, oxidanti ai
gruparilor – SH) si NO2 –
( vasodilatator si methemoglobinizant).
Intoxicatia acuta debuteaza prin cefalee, greturi, tuse, dispenee, sufocare, constrictie toracica,
hipotensiune.
In intoxicatia cronica se observa fenomene asteno-vegetative si dispeptice.
Recomandarile pentru concentratiile de NO2 din aerul interior , in conformitate cu
“Residential Indoor Air Quality Guidelines” – Canada sunt:
- 0.10 mg/m3 (0.05 ppm) – concentratie pe termen lung ( 24 ore);
- 48 mg/m3 (0.25 ppm) – concentratie pe termen scurt ( 1 ora).
b) Contaminarea microbiologica
Contaminantii biologici sunt reprezentati de: contaminantii microbiologici (virusuri,
bacterii, fungi) acarienii din praful de casa, gandacii de bucatarie, polenul si produsii rezultati
de la animalele de casa. (saliva, fragmente de par, pene sau piele).
Exista mai multe surse ale acestor poluanti biologici. Polenul si majoritatea fungilor provin
din mediul exterior, virusurile sunt transmise de persoane si animale, bacteriile sunt purtate
de persoane, animale, resturi de sol şi plante. Animalele de casa (pasari, mamifere) sunt o alta
sursa de contaminanti biologici. Proteina din urina sobolanilor si soarecilor cand se usuca se
transforma în aerosoli devenind un potential alergen.
Contaminantii biologici sunt de cele mai multe ori invizibili si se pot deplasa prin aer sub
forma de bioaerosoli.
Contaminantii microbiologici sunt reprezentati de virusuri, bacterii, fungi (drojdii si
mucegaiuri), unii dintre ei fiind agenti cu potential infectios, alergic sau iritant. Cu exceptia
virusurilor ( care pentru a se dezvolta au nevoie de un organism-gazda), bacteriile si fungii au
nevoie de nutrienti, umiditate si caldura pentru a se dezvolta.
Microorganismele aflate in suspensie, la un moment dat, in aerul dintr-o incapere (spatiu
inchis) constituie ceea ce noi numim aeromicroflora.
Desi microorganismele aerogene se gasesc in majoritatea tipurilor de habitat uman (spitale,
scoli, locuinte, birouri, etc.), ele nu trebuie sa reprezinte un risc pentru sanatatea ocupantilor,
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 54
din punct de vedere al concentratiei contaminantilor microbiologici si al prezentei speciilor
patogene sau conditionat patogene din aer.
Nivelul incarcaturii microbiologice din incaperi creste in conditii de aglomeratie, lipsa de
ventilatie, in cursul activitatilor umane diverse, in anumite conditii de umiditate si
temperatura. Fungii colonizeaza cladirile si materialele de constructie umede, de unde produc
spori si fragmente de miceliu care se raspandesc in aerul interior. Unele bacterii pot
contamina si se pot multiplica in interiorul sistemelor de ventilatie, in aparatele de racire a
aerului ,in interiorul umidificatoarelor, de unde se raspandesc pe calea aerului in interiorul
cladirilor.
Studiul aeromicroflorei ne ofera informatii privind conditiile igienico-sanitare din divese
tipuri de habitat uman.
c) Impactul asupra sanatatii
Evaluarea surselor interne de contaminare a aerului interior in legatura cu nivelele
principalilor poluanti ai aerului interior si in relatie cu posibila contaminare a aerului exterior
ne pot da informatii legate de impactul asupra sanatatii populatiei expuse.
Efectele asupra sanatatii determinate de poluantii aerului interior pot apare imediat dupa
expunere sau posibil dupa ani de expunere.
A. Efectele imediate pot apare dupa o singura expunere sau dupa expuneri repetate. Acestea
includ iritatii ale ochilor, nasului si gatului, cefalee si fatigabilitate.Simptomele unor boli ca:
astmul, pneumonii, bronsite si bronsiolite pot apare imediat dupa expunerea la poluantii
interiori. Intensitatea reactiilor imediate la expunerea poluantilor din aerul interior depind de
cativa factori:
1.Varsta – in special la populatia infantila si cea varstnica care sunt persoane care au un
organism incomplet dezvoltat sau au un sistem imunitar deficitar.
2.Preexistenta unor conditii medicale – raceala sau boli virale.
3.Sensibilitatea individuala – care variaza de la o persoana la alta.
B. Alte efecte asupra sanatatii pot apare dupa ani de la expunere , dupa perioade repetate sau
lungi de expunere. Aceste efecte, care includ boli respiratorii, boli cardiace si cancer pot fi
severe sau chiar fatale.
6. METODE
Studiul s-a desfasurat intr-un numar total de 10 scoli din Bucuresti, judetele Mures,
Iasi, Timis si Cluj. Au fost selectate cate 2 scoli pentru fiecare judet, una situata intr-o zona
poluata si cealalta situata intr-o zona nepoluata.
Au fost investigate un numar de 3 clase pentru fiecare scoala, rezultand un total de 30 de
clase.
Parintii fiecarui copil au completat cate un chestionar cu intrebari refertitoare in special la
acuzele simptomatice ale unor boli cu specific respirator .
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 55
a) Metodologia de investigare a poluantilor chimici
Determinarile de poluanti (formaldehida, CO, NO2, pulberi) au fost efectuate de catre
specialistii din cadrul CRSP-urilor din Bucuresti,Cluj, Iasi, Timisoara, Tirgu Mures impreuna
cu specialistii din DSP-urile judetene corespunzatoare. Au fost luate in studiu 10 scoli
impartite in doua categorii:
- scoli aflate in zone poluate ( orase, in apropierea unor intersectii cu circulatie intensa)
(A);
- scoli aflate in zone mai putin poluate ( comune, sau din zone cu circulatie redusa) (B).
In fiecare scoala s-au facut determinari in cate 3 clase.
Metodele de analiza utilizate au fost:
1) metoda spectrofotometrica de determinare a formaldehidei
principiul metodei:
- formaldehida in prezenta acidului sulfuric in exces, reactioneaza cu acidul
cromotropic formind un complex colorat in rosu-violet.
- sensibilitatea metodei este de 0,2 µg/ml
2) determinarea gravimetrica a pulberilor in suspensie
principiul metodei :
- pulberile respirabile recoltate pe filtre de fibra de sticla se determina gravimetric (
prin cintarire inainte si dupa recoltare).
3) determinarea monoxidului de carbon si a dioxidului de azot
Concentratia acestor gaze s-a determinat cu analizoare de gaze prevazute cu senzori
electrochimici.
CO - limita de detectie 1 ppm ( 1.16 mg/m3).
NO2 - limita de detectie 0.1 ppm ( 0.19 mg/m3).
b) Metodologia de investigare a contaminarii microbiologice
Pentru fiecare clasa s-au stabilit cate 3 puncte de recolta, rezultand un numar de 90
probe de aeromicroflora.
Pentru recoltarea probelor de aeromicroflorei din cele 30 de clase s-a utilizat metoda
sedimentarii gravitationale sau a placilor deschise (OPD).
In tara noastra, este cea mai folosita metoda pentru recoltarea probelor de
aeromicroflora. Pentru fiecare punct de recolta se folosesc placi Petri (diametrul de 9 cm) cu
urmatoarele medii de cultura: placi cu mediul TSA pentru NTG (numar total de germeni
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 56
viabili mezofili), placi cu geloza sange pentru germeni hemolitici, placi cu mediul Mc Conkey
pentru Enterobacteriaceae (daca este cazul) si placi cu mediul Czapek-Dox pentru mucegaiuri.
Placile cu medii de cultura se expun un timp limitat 5‟,10‟, 15‟,30‟ sau 1 ora (in functie de
gradul de incarcare microbiologica presupus), apoi se aduc in laborator in maxim 2 ore de la
recoltare si se incubeaza la termostat la +370C timp de 24-48h pentru bacterii si la +25
0C timp
de 5-7 zile pentru mucegaiuri. Se numara coloniile formate pe mediul de cultura si se identifica
speciile cu potential patogen, conditionat pahogen sau alergen, iritant. Pentru calculul
numarului total de germeni viabili mezofili (NTG) si numarul de mucegaiuri pe m aer, se
aplica formula lui Omeliansky.
NX10000 = nr. de germeni/ m aer ; Expl.: 6x10000 = 60000 = 472germ/mc ,
SXK 63,58X2 127
N= numar de germeni pe placa
S= suprafata placii Petri (πxr2)=3,14x20,25=63,58
K= 2 (pentru un timp de expunere de 10 min.)
K= 4 (pentru un timp de expunere de 20 min. )
Recoltarea probelor de aer s-a facut la interval de cel putin 10 minute dupa inchiderea
ferestrelor, in timpul orelor de curs.
Pentru fiecare clasa au fost stabilite cate 3 puncte de recolta, iar placile cu medii de cultura au
fost amplasate la 1 m de podea.
Pentru fiecare clasa s-a calculat o medie a numarului de germenilor bacterieni (NTG)
exprimata in UFC/ mc aer si o medie a numarului de mucegaiuri exprimata in UFC/ mc aer
pe baza valorilor obtinute la cele 3 puncte de recolta.
c) analiza starii de sanatate
In vederea analizei starii de sanatate s-a aplicat metoda chestionarului. Chestionarele
au fost aplicate tuturor parintilor ai caror copii faceau parte din clasele in care s-au efectuat
determinarile chimice si microbiologice. Fiecare chestionar a cuprins un numar de 13
intrebari, formulate simplu si la care raspunsul era usor de dat . Intrebarile s-au referit la
bolile pe care copilul le-a avut mai frecvent si la simptomatologia care le-a insotit. Avand in
vedere ca posibila poluare a aerului interior atat din punct de vedere chimic cat si
microbiologic poate determina in primul rand afectiuni respiratorii si intrebarile s-au
concentrat asupra acestei patologii. In urma rezultatelor obtinute s-a calculat riscul relativ
pentru patologia acuta si pentru patologia cronica.
7. REZULTATE
a) Concentratiile poluantiilor CHIMICI
Tabelul nr.1. Concentratiile de formaldehida (µg/m3 ) in aerul interior
Nr.
crt. A
Concentratie
poluant (µg/m3)
B
Concentratie
poluant (µg/m3)
Observatii
1. 4.0
5.0
3.0
1.0
1.0
0.8
Limita recomandata pentru
formaldehida in aerul interior conform “WHO
guidelines for indoor air quality: selcted
pollutants” estede 100 µg/m3
– concentratie
pe termen scurt (30 min.)
2. 0.05
0.90
sld
sld
sld
sld
3. sld sld
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 57
Nr.
crt. A
Concentratie
poluant (µg/m3)
B
Concentratie
poluant (µg/m3)
Observatii
sld
sld
sld
sld
4. sld
sld
sld
sld
sld
sld
5. sld
20.0
sld
sld
10.0
30.0
Legenda:
1.Centrul Regional de Sanatate Publica Bucuresti ;A - Scoala nr. 190, str. Serg. Nitu Vasile, nr 16, sector 4; B –
Scoala nr. 88, str. Odobesti, nr. 3, sector 3.
2. Centrul Regional de Sanatate Publica Cluj ; A - Liceul “Nicolae Balcescu”; B – Scoala Generala Ceanu
3. Centrul Regional de Sanatate Publica Iasi ; A – Scoala”Petru Poni”; B – Scoala Generala Vinatori
4. Centrul Regional de Sanatate Publica Timisoara; A – Scoala nr.7 “Sfanta Maria; B – Scoala Generala
Nitchidorf
5. Centrul Regional de Sanatate Publica Tirgu Mures ; A – Scoala Generala nr.2; B – Scoala Generala “Kadar
Marton” Panet.
Din tabel se observa urmatoarele:
- s-au depistat concentratii de formaldehida doar in 11 clase din totalul de 30 de clase
luate in studiu (36.6%) , restul fiind sub limita de detectie(sld);
- concentratiile gasite au variat intre 0.05 µg/m3 si 30.0 µg/m
3;
- potentialele surse de formaldehida ar putea fi:
a. existenta unui mobilier nou din semifabricate din lemn;
b. folosirea pentru curatenie a unor produse dezinfectante cu formaldehida;
c. prezenta in unii adezivi folositi pentru materialele polimerice utilizate pentru pavimente.
- valorile gasite sunt sub limita recomandata de OMS pentru aer interior.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 58
Tabelul nr.2. Concentratiile pulberilor respirabile (mg/m3)
Nr.
crt. A
Concentratie poluant (mg/m3)
B
Concentratie poluant (mg/m3)
Observatii
1. 0.10
0.15
0.18
0.21
0.26
0.23
2. 0.66
0.69
0.36
sld
sld
sld
3. 0.15
0.13
0.55
0.71
0.88
1.04
4. 0.15
0.13
0.13
0.49
0.53
0.56
5. 1.41
1.15
1.01
0.78
0.74
0.65
Legenda:
1.Centrul Regional de Sanatate Publica Bucuresti ;A - Scoala nr. 190, str. Serg. Nitu Vasile, nr 16, sector 4; B –
Scoala nr. 88, str. Odobesti, nr. 3, sector 3.
2. Directia de Sanatate Publica Cluj ; A - Liceul “Nicolae Balcescu”; B – Scoala Generala Ceanu
3. Centrul Regional de Sanatate Publica Iasi ; A – Scoala”Petru Poni”; B – Scoala Generala Vinatori
4. Centrul Regional de Sanatate Publica Timisoara; A – Scoala nr.7 “Sfanta Maria; B – Scoala Generala
Nitchidorf
5. Centrul Regional de Sanatate Publica Tirgu Mures ; A – Scoala Generala nr.2; B – Scoala Generala “Kadar
Marton” Panet.
Din datele de mai sus se observa urmatoarele:
- s-au detectat concentratii de pulberi in suspensie in toate locatiile luate in studiu cu
exceptia scolii din mediu rural din judetul Cluj;
- concentratiile au variat intre 0.10 mg/m3 si 1.41 mg/m
3, cu cele mai mari valori la
scoala din Tirgu Mures (scoala aflata intr-o zona poluata).
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 59
Tabelul nr.3. Concentratiile de monoxid de carbon (mg/m3 ) in aerul interior
Nr.
crt. A
Concentratie poluant
(mg/m3)
B
Concentratie poluant
(mg/m3)
Observatii
1. sld
sld
sld
sld
sld
sld
Limita acceptata pentru CO in
aerul interior conform
ASHRAE – American Society
of Heating, Refrigerating Air
- Conditioning Engineers este
de 5 ppm ( 5.8 mg/m3) .
2. sld
sld
sld
-
3. - -
4. sld
sld
sld
sld
sld
sld
5. sld
sld
sld
sld
sld
sld Legenda:
1.Centrul Regional de Sanatate Publica Bucuresti ;A - Scoala nr. 190, str. Serg. Nitu Vasile, nr 16, sector 4; B –
Scoala nr. 88, str. Odobesti, nr. 3, sector 3.
2. DSPCluj ; A - Liceul “Nicolae Balcescu”; B – Scoala Generala Ceanu
3. Centrul Regional de Sanatate Publica Iasi ; A – Scoala”Petru Poni”; B – Scoala Generala Vinatori
4. Centrul Regional de Sanatate Publica Timisoara; A – Scoala nr.7 “Sfanta Maria; B – Scoala Generala
Nitchidorf
5. DSP Mures ; A – Scoala Generala nr.2; B – Scoala Generala “Kadar Marton” Panet.
Din tabel se observa urmatoarele:
- toate valorile au fost sub limita de detectie (sld), atat in scolile cu incalzire centrala cat
si in cele cu incalzire cu lemne.
Tabelul nr.4. Concentratiile de dioxid de azot (mg/m3 ) in aerul interior
Nr.
crt. A
Concentratie
poluant (mg/m3)
B
Concentratie
poluant (mg/m3)
Observatii
1. sld
sld
sld
sld
sld
sld
Limitele recomandate pentru
NO2 in aerul interior conform “Residential
Indoor Air Quality Guidelines” – Canada
sunt:
- 0.10mg/m3(0.05ppm)-concentratie pe
termen lung ( 24 ore);
- 0.48mg/m3(0.25ppm)- concentratie pe
termen scurt ( 1 ora).
2. sld
sld
sld
-
3. - -
4. sld
sld
sld
sld
sld
sld
5. 0.19
0.19
0.19
0.38
0.19
0.19
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 60
Legenda:
1.Centrul Regional de Sanatate Publica Bucuresti ;A - Scoala nr. 190, str. Serg. Nitu Vasile, nr 16, sector 4; B –
Scoala nr. 88, str. Odobesti, nr. 3, sector 3.
2. DSPCluj ; A - Liceul “Nicolae Balcescu”; B – Scoala Generala Ceanu
3. Centrul Regional de Sanatate Publica Iasi ; A – Scoala”Petru Poni”; B – Scoala Generala Vinatori
4. Centrul Regional de Sanatate Publica Timisoara; A – Scoala nr.7 “Sfanta Maria; B – Scoala Generala
Nitchidorf
5. DSP Mures ; A – Scoala Generala nr.2; B – Scoala Generala “Kadar Marton” Panet.
Din tabel se observa urmatoarele:
- exceptand determinarile efectuate de specialistii de la DSP Mures unde s-au gasit
concentratii ce au variat intre 0.19mg/m3 – 0.38mg/m
3 (0.1ppm - 0.2 ppm), in
celelalte locatii investigate concentratiile NO2 au fost sub limita de detectie.
b) Contaminarea MICROBIOLOGICA
Deoarece nu exista metode standardizate pentru recoltarea si analiza microbiologica a
probelor de aer si nici norme sanitare recente privind limitele maxime admise pentru diverse
tipuri de habitat uman, probele de aer interior sunt dificil de interpretat. Rezultatele obtinute
prin aplicarea in cazul nostru a metodei sedimentarii gravitationale trebuiesc luate in
considerare avand in vedere dezavantajele acesteia ( nevolumetrica, semicantitativa). Ele
trebuiesc interpretate prin coroborarea cu rezultate similare obtinute prin aceleasi mijloace.
In cele 30 clase investigate media NTG/clasa a fost cuprinsa intre 713 si 8032 UFC/m3. Intr-
un numar de 14 clase media NTG/clasa a fost sub 2000 UFC/ m3, ceea ce reprezinta 46% din
totalul claselor investigate. In 16 clase media NTG/clasa a fost cuprinsa intre 2000-8032
UFC/ m3, ceea ce reprezinta 54% din totalul claselor investigate. Din cele 16 clase unde
media NTG/clasa a fost peste 2000 UFC/ m3, un numar de 6 clase sunt situate in scoli
amplasate in zona poluata si 10 clase sunt situate in scoli amplasate in zona nepoluata.
In privinta caracterizarii compozitiei bacteriene a aeromicroflorei din cele 30 de clase
investigate, s-a constatat prezenta germenului patogen Staphylococcus aureus intr-un numar
de 13 clase situate in scoli din judetele Mures , Iasi si Timis, ceea ce reprezinta 43% din
totalul claselor.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 61
Genul Staphylococcus cupinde peste 20 de specii. Stafilococii sunt microorganisme
bacteriene aerobe sau microaerofile care au corpul format din celule sferice, gram+,dispuse in
gramezi neregulate, in forma de ciochine (pe frotiu). Ei cresc rapid pe diverse tipuri de medii
de cultura la temperatura de +37°C, dar produc pigmenti de nuante diferite (alb, galben,
portocaliu) la temperatura camerei (+25°C). Stafilococii produc catalaza, fermenteaza incet
carbohidratii si sunt rezistenti la caldura, uscaciune si la clorura de sodiu. Unele specii
constituie flora normala a tegumentelor si mucoaselor umane; altele produc supuratii, abcese,
diferite infectii si chiar septicemia.
Staphylococcus aureus este specia patogena majora pentru om, producand infectii severe. El
se caracterizeaza prin aceea ca produce hemoliza singelui, coagularea plasmei si numeroase
enzyme si toxine (exotoxine si endotoxine). Echipamentul enzymatic bogat ii faciliteaza
patrunderea si diseminarea in tesuturile gazdei, iar multiplicarea in alimente si producerea de
endotoxina termorezistenta reprezinta cauza toxiinfectiilor alimentare.
Dintre speciile de stafilococi conditionat patogeni,congulazo-negativi, nehemolitici, care fac
parte din flora normala a tegumentelor umane, cei mai comuni sunt: Staphylococcus
epidermidis care determina uneori infectii asociate dispozitivelor medicale (proteze) si
Staphylococcus saprophyticus care poate produce infectii ale tractului urinar la femei.
Nu s-au identificat streptococi Bhemolitici sau Enterobacteriaceae in probele de aer interior.
In cele 30 clase investigate media numarului de mucegaiuri a fost cuprinsa intre 79 si 2862
UFC/m3. Intr-un numar de 22 de clase media numarului de mucegaiuri a fost sub 550
UFC/m3 aer, ceea ce reprezinta 73% din totalul claselor investigate. In 8 clase valorile
incarcaturii fungice au fost depasite, ceea ce reprezinta 27% din totalul claselor investigate.
Cele mai ridicate valori ale incarcaturii fungice (peste 2000 UFC/mc aer) s-au inregistrat in
cele 3 clase din scoala situata in zona nepoluata din judetul Mures.
In privinta caracterizarii compozitiei fungice a aeromicroflorei din cele 30 de clase
investigate, datele sunt incomplete. In cazul claselor la care s-a efectuat identificarea
genurilor de fungi s-a constatat prezenta genurilor predominente Penicillium si Aspergillus.
Au mai fost identificati fungi din genurile Geotrichum, Microsporum, Fusarium, Mucor,
Rhizopus, etc.
In literatura de specialitate sunt semnalate specii de fungi care au actiune alergenica si toxica,
cum sunt: Cladosporium herbarum, Alternaria alternaria, Aspergillus flavus, Aspergillus
versicolor, Aspergillus niger si Penicillium expansum.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 62
Dintr-un total de 30 de clase investigate, in 21 de clase probele de aeromicroflora au fost
necorespunzatoare fie prin valori ce depasesc limitele pentru incarcatura bacteriana si pentru
cea fungica, fie prin prezenta germenului patogen Staphylococcus aureus. Acestea reprezinta
70% din totalul claselor investigate.
c) Analiza chestionarelor
Chestionarele au fost aplicate tuturor parintilor ai caror copii faceau parte din clasele
in care s-au efectuat determinarile chimice si microbiologice. Acestea au cuprins un numar de
13 intrebari, formulate simplu si la care raspunsul era usor de dat . Intrebarile s-au referit la
bolile pe care copilul le-a avut mai frecvent si la simptomatologia care le-a insotit. Avand in
vedere ca posibila poluare a aerului interior atat din punct de vedere chimic cat si
microbiologic poate determina in primul rand afectiuni respiratorii si intrebarile s-au
concentrat asupra acestei patologii.
Astfel numarul cazurilor de viroze respiratorii ( patologie acuta) este mai mare in zona
poluata (63,58%) fata de zona nepoluata ( 55%).
Numarul cazurilor de astm bronsic ( patologie cronica) nu este influentat semnificativ in
cazurile studiate.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 63
In cazul infectiilor acute ale cailor respiratorii superioare ( patologie acuta) in zona poluata un
numar mai mare de copii au avut aceasta patologie ( 63,58%) fata de zona nepoluata (55%)
Si in cazul conjunctivitei, patologie acuta , in zona poluata numarul cazurilor a fost mai mare
decat in cea nepoluata.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 64
Din analiza datelor detinute, avand in vedere ca studiul a luat in analiza loturi de copii
din doua zone diferite – cu si fara expunere la poluanti atmosferici externi- putem calcula
riscuri relative :
In cazul Infectiilor acute ale cailor respiratorii superioare:
Astfel : riscul bolii la expusi R1 = 0,19
Riscul bolii la neexpusi R2 = 0,185
Riscul relativ = RR = R1/R2 = 1,02 care este >1 , ceea ce ne demonstreaza ca exista o
asociatie intre factorul de risc si boala.
In cazul virozelor respiratorii
Astfel : riscul bolii la expusi R1 = 0,63 Riscul bolii la neexpusi R2 = 0,55
Riscul relativ = RR = R1/R2 = 1,145 care este >1 , ceea ce ne demonstreaza ca exista o
asociatie intre factorul de risc si boala.
In concluzie infectiile acute respiratorii sunt influentate in primul rand de expunerea la aerul
ambiantal din mediul exterior. Acesta insa va influenta cu certitudine si calitatea aerului
intern, expunerea putand deveni permanenta.
In cazul astmului bronsic – boala cronica – vom considera populatia expusa cea din zonele
nepoluate, in urma analizelor aceasta fiind expusa la poluarea aerului interior in special
microbiologica – prin numarul total de germeni identificati
Astfel : riscul bolii la expusi R1 = 0,064
Riscul bolii la neexpusi R2 = 0,061
Riscul relativ = RR = R1/R2 = 0,064/0,061=1,049 care este >1, ceea ce ne demonstreaza ca
exista o asociatie intre factorul de risc si boala
In concluzie bolile cronice respiratorii sunt influentate in primul rand de expunerea la aerul
interior.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 65
8. CONCLUZII
1. Studiul a urmarit determinarea concentratiei unor poluanti chimici ( formaldehida,
monoxid de carbon, dioxid de azot si pulberi respirabile) in aerul interior din scoli
aflate atat in zone poluate cat si in zone cu poluare mai mica.
2. Concentratiile gasite au fost, in general, mici sau sub limita de detectie pentru
majoritatea determinarilor efectuate.
3. Concentratiile pulberilor respirabile au valori care presupun niste
recomandari:curatenia in clase sa se faca pe cat este posibil pe cale umeda ( spalat,
maturat umed); aerisirea foarte buna a incintelor , chiar si in timpul pauzelor;
activitatile elevilor din pauze sa se desfasoare cit mai mult in afara clasei.
4. In 70% din totalul claselor investigate, probele de aeromicroflora au fost
necorespunzatoare, fie au prezentat valori depasite (peste 2000 UFC/m3 pentru
bacterii sau 550 UFC/m3
pentru fungi) ale incarcaturii bacteriene si fungice, fie prin
prezenta germenului Staphylococcus aureus..
5. Pentru asigurarea unui aer interior de buna calitate este necesar sa se asigure un nivel
cat mai scazut al contaminantilor microbiologici din spatii inchise. Acest lucru este
realizabil printr-o buna ventilatie, prin reducerea umiditatii interioare si evitarea
aglomeratiei.
6. Studiul a scos in evidenta necesitatea elaborarii unor metode standardizate de
investigare a contaminantillor microbiologici din aerul interior pentru obtinerea unor
rezultate intercomparabile pe baza carora sa se elaboreze norme microbiologice
privind calitatea aerului interior.
7. Exista o legatura stransa intre calitatea aerului exterior ( care il poate influenta si pe
cel interior) si patologia acuta respiratore si intre calitatea aerului interior si patologia
respiratorie cronica.
8. Este necesara efectuarea metodologiei si in alte colectivitati ( de ex. Gradinite;
institutii publice) si efectuarea unui program de educatie si constientizare a populatiei
si a personalului din institutiile publice, in special in mediul rural, avand in vedere
rezultatele obtinute, in special in cazul determinarilor microbiologice.Calitatea aerului
interior, in special in cazul copiilor care isi petrec o buna parte din timp
institutionalizati si reprezinta o grupa de risc vulnerabila, reprezinta o prioritate,
avand in vedere influenta asupra starii de sanatate si asupra dezvoltarii lor ulterioare.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 66
CAPITOLUL III – PROTEJAREA SANATATII PUBLICE
IN RELATIE CU EXPUNEREA LA CONTAMINANTI
CHIMICI
UTILIZAREA PRODUSELOR COSMETICE
Biochim Irina Tănase - CNMRMC
Programul de monitorizare a produselor cosmetice reprezintă o măsurare sistematică şi o
supraveghere derulată anual de Ministerul Sănătăţii prin structurile sale de implementare
naţionale (Institutul Naţional de Sănătate Publică) şi teritoriale (Direcţiile de Sănătate
Publică). Programul cuprinde în mod reprezentativ produsele comercializate, examinate în
privinţa substanţelor care prezintă îngrijorare pentru sănătatea consumatorului sau a
microorganismelor indezirabile din punctul de vedere al sănătăţii. Monitorizarea cosmeticelor
are ca scop protecţia consumatorului, deoarece recunoaşte preventiv şi anticipează efectele
nedorite generate de folosirea produselor necorespunzătoare, permiţând aplicarea măsurilor
corective anterior producerii unui eventiment grav asupra sănătăţii. Programul de
monitorizare al cosmeticelor este o acţiune legală independentă de controalele oficiale
efectuate cu ocazia unei reclamaţii din partea consumatorilor, unei alerte prin sistemul
RAPEX sau ca urmare a producerii reacţiilor nedorite grave.
Supravegherea produselor pe piaţă s-a realizat prin monitorizarea contaminanţilor chimici şi
microbiologici, şi a substanţelor restricţionate - selectate în baza severităţii efectelor adverse
pe care le generează asupra stării de sănătate. Criteriile de selecţie ale substantelor
monitorizate în anul 2012 sunt legate de potenţialele riscuri acute (iritaţia şi/sau sensibilizarea
dermală) sau sistemice (cancer) pentru sănătatea consumatorului în relaţie cu folosirea
produselor cosmetice. La nivel naţional, în anul 2012 au fost înregistrate 13049 cazuri de
dermatită seboreică (cu aprox. 500 mai multe decât în anul 2010) şi 111219 cazuri de
dermatită alergică de contact (cu aprox. 7200 mai multe decât în anul 2010).
În plus, monitorizarea a urmărit şi conformarea la prevederile noi introduse în Regulament
no. 1223/2009 privind produsele cosmetice, referitoare la utilizarea nanomaterialelor în
produsele cosmetice. Potrivit criteriilor sus-menţionate au fost monitorizate:
- Substanţele şi contaminaniţii chimici: nitrozamine din cosmeticele ambalate
promoţional (şampoane, creme şi loţiuni de corp) şi peroxidul de hidrogen din
produsele pentru albirea dinţilor;
- Contaminanţii microbiologici: Pseudomonas aeruginosa, Staphylococcus aureus,
Candida albicans din cosmeticele ambalate promoţional (şampoane, creme şi loţiuni
de corp)
- Produse potenţial responsabile de efecte nedorite asupra sănătăţii: cu conţinut de
nanomateriale, produse pentru pentru protecţie solară, produse pentru tatuaje
temporare cu henna neagră si vopsele de păr
Înafara determinarilor de laborator, indicatorul monitorizat a fost relaţionat cu orice
informaţie din etichetă (avertismente, precauţii, etc) sau dosar (concentraţia substanţei,
criterii de puritate pentru produsul finit şi materiile prime, evaluarea expunerii umane şi
valoarea marjei de siguranţă) prin care persoana responsabilă a justificat că a întreprins toate
măsurile de reducere a riscului de expunere la substanţa sau produsul în cauză.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 67
Fig. 1 Distribuţia conformităţii eşantioanelor pentru indicatorii monitorizaţi
1- contaminanţi microbiologici - numãr de bacterii aerobe mezofile ; Pseudomonas
aeruginosa; Staphylococcus aureus; Candida albicans din produse ambalate
promoţional;
2- contaminanţi chimici - nitrozamine (NDELA) din produse care conţin alcanolamine
3- substanţe cu risc pentru sănătate - peroxid de hidrogen din produsele de albire a
dinţilor
4- p-fenilendiamina din tatuajele temporare
EFECTE ADVERSE ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE ŞI EVALUAREA EXPUNERII
CONSUMATORULUI LA SUBSTANŢELE MONITORIZATE
Nitrozaminele
Nitrozaminele reprezintă impurităţi posibile pentru 53 ingrediente putând să contamineze
peste 10000 din produsele cosmetice existente pe piaţa Uniunii Europene. Datorită naturii
comune a impurităţii, aproape fiecare tip de produs de îngrijire personală, cuprinzând rimel,
corector, balsam, şampon pentru bebeluşi, produse pentru ameliorarea durerii, loţiuni
autobronzante pot să conţină nitrozamine ca impuritate. Nitrozaminele au fost interzise în
produsele cosmetice, iar ca impurităţi în alcanolamine sunt permise pana la 50 μg/kg. Analiza
nitrozaminelor din produsele cosmetice (creme, şampoane, loţiuni de corp) ambalate
promoţional s-a efectuat dupa metoda lichid-cromatografică / metoda ISO 10130:2009,
HPLC-PCD (high performance liquid chromatography - post column derivatization), având o
limită de detecţie de aproximativ 10ppb specifică pentru detecţia NDELA.
Nitrozaminele apar atunci când nitraţii şi diferite alcanolamine întâlnesc condiţii favorabile
ce determină combinarea acestora. Specific, nitrozaminele se formează atunci când anumite
alcanolamine, precum dietanolamina (DEA) sau trietanolamina (TEA), sunt folosite în
produse împreuna cu conservanţi care se pot descompune în nitraţi. Întrucât aceşti compuşi
diferiţi se descompun în timp, aceştia se pot recombina în nitrozamine. Atât DEA cât şi TEA
sunt aditivi obişnuiti folosiţi pentru ajustarea pH-ului sau pentru a acţiona ca agenţi de
umezire. Formarea neintenţionata a acestor compuşi carcinogeni reprezintă o preocupare
pentru autorităţile abilitate cu supravegherea pieţei. Identificarea acestora se bazează pe
intuiţia inspecţiei de a selecta acele produse ale căror etichete conţin ingrediente care ar putea
să se combine între ele pentru a rezulta nitrozamine. În cadrul campaniei de supraveghere au
fost prelevate 41 probe, pe baza următoarele criterii: să fie fabricate în România sau
importate din terţe ţari, altele decât statele Nord-Americane, să conţină apă şi alcanolamine şi
termen de valabilitate mai mare de 3 ani.
Numeroase studii de baze de date asociază nitrozaminele cu apariţia cancerului, precum şi cu
dovezi de disrupţie endocrină la doze foarte mici. Studiile au demonstrat că nitrozaminele
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 68
prezintă toxicitate pentru reproducere, imunotoxicitate, neurotoxicitate şi toxicitate sistemică.
Cel mai reprezentativ membru al acestei clase de compuşi este n-nitrozodietanolamina
(NDELA), care se acumuleaza în ficat, vezică şi alte organe determinând efecte toxice
cronice asupra sănătăţii omului. Este rapid absorbită prin piele. Un studiu efectuat de
Departamentul pentru Comerţ şi Industrie al Marii Britanii a evidenţiat că nivelul de
nitrozamine din unele produse creşte în timp (câteva luni) după deschiderea produsului
Comitetul Ştiinţific pentru Produse de Consum al Uniunii Europene a identificat şase studii
pe animale de la care se poate deriva informaţia doză-răspuns pentru NDELA: Berger şi col.
(1990), Hecht şi col. (1989), Lijinsky şi col.(1984b), Lijinsky şi Kovatch (1985), Preussman
şi col. (1982) şi Zerban şi col. (1988). Pentru evaluarea riscului la NDELA, s-au determinat
descriptorii de doza T25 şi BMDL101 pe baza datelor disponibile din aceste studii de
carcinogenitate pe animale experimentale. Valorile TD50-au fost raportate pentru compararea
de mai jos, fără a fi folosite pentru calculul LCR2 sau MoE
3.
Valoarea maximă de contaminare găsită în produsele analizate pe piaţă a fost de 50 µg
NDELA/kg, a fost folosită pentru calculul MoE şi LCR. Scenariul reflectă un caz nerealist în
care un consumator este expus pe toată durata vieţii la acest tip de produs având acest nivel
de contaminare.
Tabel 1 Calculul MoE si LCR pe baza nivelului maxim de NDELA detectat in
eşantioanele prelevate în cadrul campaniei tematice de supraveghere
Cremă de faţă Gel de duş Loţiune de corp
Nivelul maxim de NDELA detectat în eşantioanele prelevate
105 µg/kg (105 ppb = 105ng/g)
74 µg/kg (74 ppb =74ng/g)
17 µg/kg (17 ppb = 17ng/g)
Frecvenţa de aplicare
1)
2,14/zi 1,43/zi 2,28/zi
Estimarea cantităţii zilnice aplicate
1)
1,54 g 18,67 g 7,82 g
Factor de retenţie 1)
1,0 0,01 1,0
Absorbţia dermală pentru NDELA
2)
65% 65% 65%
Greutatea corporală 60 kg
SED (Doza de Expunere Sistemică)
105 ng/g × 1,54 g × 0,65 / 60 kg 1,75 ng/kg corp/zi
74 ng/g × 0,19 g × 0,65/ 60 kg 0,15 ng/kg corp/zi
17 ng/g × 7,82 g × 0,65 / 60kg
1,43 ng/kg corp/zi
BMDL10 T25/HT25
0,73 mg/kg corp/zi 2,09/0,60 mg/kg corp/zi
MoE (pe baza BMDL10)
4,17x 105 1,08 x10
5 0,6 x10
5
LCR = 10
-5
(0,0005 x 10-5
) = 10
-5
(0,005 x 10-5
) < 10
-5
(0,2 x 10-5
) 1)
SCCS's Notes of Guidance for the testing of cosmetic ingredients and their Safety Evaluation, 7th revision (2010);
2) Franz et al. (1993).
1 Limita de incredere cea mai joasa pentru doza de referinta (benchmark) asociata unui raspuns 10%
2 Riscul de cancer pe durata vietii
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 69
Astfel, o contaminare cu 17 µg NDELA/kg pentru loţiunea de corp din care s-au prelevat
eşantioane este asociată cu o valoare MoE > 10000 considerată atunci când se foloseşte
BMDL10 ca PoD iar LCR este calculat folosind T25 < 10-5
, fiind considerate sigură.
Însă pentru eşantioanele prelevate din crema de faţă şi gelul de duş, contaminarea cu 104 µg
NDELA/kg şi respectiv 74 µg NDELA/kg conduc la valori LCR cu risc pentru sănătatea
consumatorului (MoE < 10000).
În concluzie, expunerea la un produs cosmetic (după cum se arată şi în Ghidul Îndrumător),
având un factor de retenţie egal cu 1 (loţiune de corp şi crema de faţă) sau 0,01 (gel de duş),
necesită ca impurificarea cu NDELA a produsului să nu depăşească 0,86 mg/kg, echivalentul
unei Doze de Expunere Sistemica (SED) de 73 ng/kg corp/zi. Calculul similar (MoE de
10000 rezultat dintr-o valoare SED de 73 ng/kg corp/zi) pentru celelalte produse din tabel
determină o valoare maximă de contaminare cu NDELA de: 35,5 mg/kg în gel de duş; (a se
vedea Documentul Îndrumator SCCS, 2010).
Peroxidul de hidrogen
Conform legislaţiei în vigoare, produsele de igienă orală trebuie să conţinţ maxim 0,1%
peroxid de hidrogen. Cele mai mari concentraţii determinate în eşantioanele analizate au fost
de 3,91% şi 7,47% peroxid de hidrogen detectat într-un produs cu aplicare directă pe dinţi,
prin pensulare.
Potrivit Comitetului Ştiinţific pentru Produse de Consum al Comisiei Europene (SCCP,
2007) cantitatea totală de pastă înghiţită zilnic este 480 mg. La o concentraţie de 7,47 %
peroxid de hidrogen, cantitatea de H2O2 înghiţită zilnic este 0,6 mg/kg/zi (model asimilat cu
cel al pastei de dinţi). Într-un studiu în care a fost determinat peroxidul de hidrogen salivar
dintr-un strip conţinând 6% H2O2, prezumând un flux salivar de 0,3 ml/min, expunerea
calculată după aplicarea zilnica a 4 stripuri a fost de 0,08 mg/kg corp/zi. Dacă pentru
evaluarea expunerii se foloseşte media + 2DS expunerea ar fi 0,17 mg/kg corp. Trebuie
precizat că valorile ar putea fi mai mici, deoarece aplicarea stripurilor stimulează salivaţia,
aceasta putând ajunge la 2,0 ml/min., astfel că expunerea ar putea fi supraestimată. Cantitatea
totala de peroxid (mg) eliberat pe durata înalbirii dinţilor (60 min) s-a determinat din saliva
totală colectată prin 4 tipuri de înalbire, inclusiv prin pensulare (precum produsul tip stilou
identificat pe piaţă). Studiul a arătat că o singura aplicare a unui produs de albire a dinţilor
care conţine 6% H2O2 generează o expunere de maxim 0,046 mg/corp H2O2.
Din studiile de absorbţie sistemică a peroxidului de hidrogen, se estimează că aceasta variază
între 0,03 mg/kg corp/zi şi 0,2 mg/kg corp/zi. În consecinţă, pentru calculul Marjei de
Siguranţă (MoS) se poate folosi o valoare de 0,25 mg/kg corp/zi pentru expunerea la
produsul care conţine 7,47% peroxid de hidrogen.
Valoarea NOAEL folosită pentru calculul MoS este de 20 mg/kg corp/zi (100 ppm), generată
de un studiu de toxicitate la şoarece în care H2O2 a fost administrat timp de 90 zile prin apa de
băut şi de un studiu de toxicitate la şobolan cu administrare prin gavaj.
Efectul sistemic este redus, deoarece H2O2 pătrunde în circulaţiă sanguină unde este rapid
metabolizat. Efectele iritante sunt directe în cavitatea orală si sistemul gastrointestinal.
SED (Expunerea sistemica) la 7,47% H2O2: 0,6 mg/kg corp/zi
Marja de Siguranţă (MoS) = NOAEL/SED = 20 mg/kg corp/zi/0,6 mg/kg corp/zi = 33 <
100
În concluzie, valoarea MoS calculată pentru toxicitatea dozei repetate de H2O2 nu este
suficientă pentru asigurarea protecţiei consumatorului expus la un produs de albire a
dinţilor care conţine 7,47% H2O2.
p- Fenilendiamina
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 70
p- Fenilendiamina (PPD) nu este iritantă sau corosivă pentru piele si ochi, atunci când este
aplicată în soluţie apoasă cu concentraţia de 2,5 %. În studiile experimentale pe animale, PPD
s-a dovedit a fi un alergen de contact extrem de potent. PPD este un alergen frecvent la om,
ceea ce reprezintă o preocupare pentru autorităţi. Sunt recunoscute reacţiile alergice pe care le
generează ca fiind foarte severe; este un sensibilizant extrem. Spre deosebire de alţi coloranţi
de păr cu potenţial sensibilizant, PPD este folosit pentru testarea clinică de diagnostic în
practica medicală. Astfel, relevanţa şi importanţa PPD ca sensibilizant pentru consumator
este bine documentată în literatura de specialitate. Răpunsurile de sensibilizare depind de
vehicolul folosit în produs, condiţiile de expunere şi de concentraţie. Se pare că
susceptibilitatea individuală la PPD ar fi sub control polimorfic, deoarece fenotipul acetilator
ar putea avea importanţă în metabolismul şi detoxifierea PPD, reprezentând un marker pentru
determinarea susceptibilităţii individuale la alergia PPD.
Există o sensibilitate inter-individuală importantă la molecula de PPD, atât în privinţa
timpului de expunere cât şi a concentraţiei la care se produce reacţia. Experimentele în care s-
au folosit pacienţi alergici la PPD au arătat că 6 din 16 persoane au reacţionat după numai 15
minute de expunere la 1% PPD. Testele standard specifice efectuate la peste 36000 pacienti
cu eczemă au evidenţiat o rată de sensibilizare prin alergie de contact la PPD de 4,8%. PPD
ocupă locul al 5-lea în ierarhia celor mai frecvenţi alergeni, după nichel, compoziţia de
parfumare, Balsamul de Peru şi tiomersal.
Reacţiile adverse asociate utilizării PPD în produsele de vopsire permanentă a părului includ
sensibilizare de contact alergic, dermatita acuta şi edem facial sever. Recent, o serie de
publicaţii au semnalat serii de cazuri cu dermatite veziculare severe la pacienţii care au folosit
în trecut vopsea de piele care conţinea PPD (tatuaje temporare). Aceasta “epidemie” a
alergiilor de contact la PPD observată la persoanele tinere care au beneficiat de un tatuaj
semipermanent, a evidenţiat modul în care un tip diferit de expunere la un potent alergen de
contact (vopseaua de piele care conţinea henna cu PPD) poate genera dermatite de contact
alergice severe ca urmare a expunerii la vopseaua permanentă de păr.
Continuarea folosirii PPD în tatuajele temporare cu henna, reprezintă o preocupare pentru
siguranţa consumatorului.
Potrivit legislaţiei în vigoare, concentraţia maxim aplicată (pentru colorantul de păr) nu
trebuie să depăşească 2% calculată ca bază liberă. Cea mai mare concentraţie determinată în
eşantioanele analizate a fost de 8,61% detectată în vopseaua de păr .
Pentru calculul Marjei de Siguranta (MoS), Comitetul Ştiinţific pentru Produse de Consum
(SCCS) al Comisiei Europene a folosit în evaluare o valoare NOAEL de 4 mg/kg corp/zi,
care derivă de la un studiu de toxicitate orală cu administrare timp de 90 zile la şobolan.
Valoarea a fost stabilită pe baza creşterii semnificative a greutăţii absolute şi relative a
ficatului şi rinichilor la masculii expuşi la 8 mg/kg corp/zi şi respectiv la femelele expuse la
16 mg/kg corp/zi, precum şi miodegenerarea muşchilor striaţi la animalele expuse la doza
maximă. O altă abordare a evaluării siguranţei, a fost prin comparare cu valoarea AUC (aria
situată sub curba) şi revizuirea valorii de 4 mg/kg corp/zi ca valoare NOEL şi nu valoare
NOAEL (deoarece modificările evidenţiate în cursul studiului de toxicitate nu au fost
susţinute de schimbări histopatologice sau patologie clinică astfel că ar trebui considerate ca
fiind adaptative şi nu adverse). În acest context, valoarea NOAEL generată de respectivul
studiu a fost 16 mg/kg corp/zi (cea mai mare doză testată). Au fost însă puse în discuţie
efectele miodegenerative, cunoscându-se că PPD induce miotoxicitate, rezultată de altfel şi
din concluziile altor studii. În acest sens, SCCS a stabilit valoarea NOAEL de 8 mg/kg
corp/zi din studiul de toxicitate subcronică. Pentru calculul valorii MoS s-a luat în
considerare 60 cm2.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 71
Tabel 2. Calculul Marjei de Siguranţă (MoS) pentru expunerea consumatorului la
concentraţia de 8,61% PPD
Absorbţia prin piele A (media + 1DS) 4,47 µg/cm²
Suprafaţa de piele expusă SPE 60 cm2
Absorbţia dermală/aplicare 11,22 mg
Greutatea coporală standard a adultului
60 kg
Doza de expunere sistemică (SED)
SAS x A x 0.01/60 0,186 mg/kg/zi
Nivelul la care nu se Observa Niciun Efect Advers (toxicitate
subcronica, oral, şobolan) NOAEL 8 mg/kg corp/zi
Marja de Siguranţă (MoS) = 43 < 100
În baza valorii MoS calculate, (mai mica de 100), se consideră că ce mai mare concentraţie
de PPD determinată în eşantioanele prelevate de pe piaţă (8,41%) determină risc pentru
consumatorul expus la tatuaje tempoare cu henna. De altfel, concentraţia acesteia
depăşeşte limită admisă pentru coloranţii de păr (2%).
Nanomateriale
Din studiile extinse s-a evidentiat că, in comparaţie cu echivalenţii convenţionali- unele
materiale fabricate la nanoscală ar putea prezenta deviaţii semnificative ale proprietăţilor
fizico-chimice, interacţiune cu sistemele biologice şi/sau efecte asupra acestora. De exemplu,
nanoparticlulele de dimensiuni nanometrice (nm) mai mici ar putea penetrata barierele
membranelor biologice, care de obicei previn pătrunderea materialelor alcătuite din particule
mai mari. Astfel, dacă se internalizează sub formă de nanoparticule este posibil ca unele
materiale insolubile sau parţial solubile să pătrundă în părţi ale corpului cunoscute ca fiind
lipsite de biodisponibilitate pentru particule cu dimeniuni mai mari. Întrucât dimensiunea la
nanoscala ar putea fi însoţită de anumite proprietăţi fizico-chimice specifice, devine crucială
caracterizarea detaliată a nanomaterialului al cărui risc pentru sănătate este evaluat.
Caracterizarea este de asemenea importantă pentru identificarea mai corectă a
nanomaterialului. Înafară de identificarea chimică, trebuiesc furnizate informaţii specifice
asociate caracteristicilor şi proprietăţilor nanomaterialului.
Principalele motive de îngrijorare cu privire la folosirea nanomaterialelor în cosmetice sunt
legate de posibilitatea ca produsele să genereze:
1. expunere locală şi sistemică la nanoparticule;
2. efecte adverse ca rezultat al expunerii;
3. un potenţial risc pentru consumator.
Un număr de rapoarte au concluzionat că nu există dovezi prin care paradigma de evaluare
curentă a riscului folosită pentru materialele convenţionale să nu poată fi aplicabilă
nanomaterialelor. Regimul de caracterizare curentă a raportului dintre identificarea
pericolului şi doză-răspuns, care se bazează pe evaluările toxicologice structurate ale
chimicalelor convenţionale, ar trebui să refacă toxicitatea nanomaterialelor, dovedind că
anumite aspecte nano-asociate sunt pe deplin luate în considerare în evaluari. Abordarea
convenţională a evaluării riscului ţine cont de pericol şi expunere (absenţa pericolului =
absenţa riscului). Astfel, evaluarea riscului nanomaterialelor folosite ca ingrediente
cosmetice, ar putea fi mai întâi îndreptată către consideraţiile legate de expunere, cu accent
asupra oricăror caracteristici distinctive ale materialului la nanoscală. Aceasta presupune
caracterizarea detaliată a nanomaterialelor şi determinarea posibilităţii şi a gradului de
expunere sistemică datorate potenţialei translocaţii a nanomaterialelor prin bariera dermală,
respiratorie sau gastrointestinală funcţie de posibilele căi de expunere.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 72
MĂSURI PENTRU REDUCEREA EXPUNERII CONSUMATORULUI LA SUBSTANŢELE
MONITORIZATE
- întreprinderea acţiunilor coordinate din partea autorităţilor şi industriei pentru
controlul şi prevenirea formării NDELA în produsele cosmetice formulate pe bază de
(di)alcanolamine;
- programe de monitorizare pentru NDELA în toate produsele de consum, în speciale
celor destinate copiilor
- aplicarea prinicipiilor Bunei Practici de Fabricatie a Cosmeticelor
- educarea consumatorului în folosirea produselor de îngrijire orală care conţin peroxid
de hidrogen în concentraţie >1%, în special asupra riscurilor la albirea dinţilor,
generate de expunerea frecventă şi la concentraţii mari;
- controlul comercializării exclusiv profesionale a produselor de albire a dinţilor cu
concentratii de peroxid de hidrogen>0,1%
- creşterea gradului de avertizare a publicului asupra riscului potenţial de sensibilizare
la PPD generat de aplicarea tatuajelor temporare cu henna.
- Program de educare a consumatorului cu privire la importanţa testării prealabile (48
ore) a vopselei de păr (autotestarea alergenica)
- creşterea gradului de avertizare a publicului asupra modului în care alergia la PPD
poate acţiona în orice moment din perioada vieţii prin vopsirea părului (de la iritaţii
minore care nu trebuie ignorate până la reacţii severe cu cicatrici permanente)
- etichetarea avertismentelor şi a precauţiilor cu mesaje explicite despre pericolele
generate de anumite categorii sau substanţe cosmetice.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 73
MONITORIZAREA INTOXICATIILOR ACUTE NEPROFESIONALE CU
PRODUSE CHIMICE- SITUATIA DIN ANUL 2012
Coordonator – Dr Mihaela Purcarea- Institutul National de Sanatate Publica
Sinteza nationala - Monitorizarea intoxicatiilor acute neprofesionale cu produse chimice -
conform legislatiei cadru a chimicalelor - Regulamentul (CE) nr.1907/2006 - REACH- va
analiza si interpreta datele de risc privind sanatatea, referitoare la intoxicatiile cu produse
chimice (pesticide agricole, neagricole, dezinfectanti, detergenti, etc). Metodologia de
aplicare precum si Fisa de declarare a intoxicatiei acute neprofesionale cu produse chimice
au fost transmise la Ministerul Sanatatii, Directiilor Sanitare Publice Judetene si a
Municipiului Bucuresti.
Legislatia-cadru a chimicalelor este Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, cunoscut ca
Regulamentul REACH, ce inlocuieste numeroase reglementari comunitare privind
substantele chimice fiind complementar cu toate celelalte legislatii sectoriale specifice in
materie de mediu si sanatate precum: produsele de protectia plantelor, biocide, detergenti,
cosmetice sau ingrasaminte.
Monitorizarea intoxicatiilor cu PRODUSE CHIMICE (CHIMICALE):
- Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 (REACH) :
Art.117 coroborat cu art. 127 prevede obligativitatea de raportare catre Comisie a
“rezultatelor inspecțiilor oficiale, monitorizarea derulata, sancțiunile aplicate…si alte
masuri adoptate”;
- Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 (CLP) privind clasificarea, etichetarea si ambalarea
substantelor si a amestecurilor:
Art.45 alin. (2) stipuleaza necesitatea obtinerii si gestionarii informatiilor pentru: “
indeplinirea cerintelor medicale prin formularea unor masuri preventive si curative, in
special in eventualitatea unui caz de urgenta; si…realizarea de analize statistice pentru
a identifica unde pot fi necesare masuri imbunatatite de gestionare a riscului”
- HG. nr. 398/2010 privind stabilirea unor masuri pentru aplicarea prevederilor
Regulamentului (CE) nr. 1.272/2008 al Parlamentului European si al Consiliului din 16
decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si a
amestecurilor, de modificare si de abrogare a directivelor 67/548/CEE si 1.999/45/CE,
precum si de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.907/2006:
Art. 5. - Se desemneaza Ministerul Sanatatii, prin Biroul pentru Regulamentul Sanitar
International si Informare Toxicologica din structura Institutului National de Sanatate
Publica si centrele de expertiza si informare toxicologica prevazute in anexa nr. 2 la
Ordinul ministrului sanatatii publice si al ministrului internelor si reformei
administrative nr. 2.021/691/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare ale titlului IV "Sistemul national de asistenta medicala de urgenta si de prim
ajutor calificat" din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, ca
organism responsabil de primirea informatiilor referitoare la raspunsul in situatii de
urgenta privind sanatatea, potrivit prevederilor art. 45 din Regulamentul CLP.
Abordarea Strategica a Managementului International al Chimicalelor/SAICM
Romania este semnatara a Declaratiei de la Dubai, fiind punct focal pentru Regiunea
Central Est Europeana. In cadrul SAICM, prin realizarea Profilului National si
elaborarea Planului National de Implementare SAICM, Romania s-a angajat voluntar
de pentru indeplinire a obiectivelor prevzute la Capitolul 19 - Managementul Rational
de Mediu al Chimicalelor Toxice, inclusiv Prevenirea Traficului International Ilegal al
Produselor Toxice si Periculoase, Agenda 21. In cadrul Profilului National SAICM,
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 74
Ministerul Sanatatii raporteaza „Indicatori specifici pentru implementarea SAICM” in
cadrul grupului de lucru interministerial coordonat de Ministerul Mediului si
Padurilor in calitate de punct focal national.
a. Monitorizarea intoxicatiilor cu PRODUSE BIOCIDE (dezinfectanti, pesticide
neagricole, etc)
- HG nr. 956/2005 privind plasarea pe piata a produselor biocide
Art.84 alin. (2) Autoritatea competenta prezinta incepând cu data de 30 noiembrie 2009, la
fiecare 3 ani, cel mai târziu pâna la data de 30 noiembrie, un raport Comisiei Europene cu
privire la rezultatele actiunilor de inspectie din anii anteriori, precum si informatii privind
cazurile de intoxicatii cu produse biocide.
b. Monitorizarea intoxicatiilor cu PRODUSE PENTRU PROTECTIA PLANTELOR
(pesticide agricole)
- Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 privind introducerea pe piata a produselor fitosanitare
Art. 68 “Monitorizare și controale” instituie obligativitatea statelor membre “de stabilire a
unor dispoziții referitoare la strângerea informațiilor și la raportarea cazurilor in care exista
suspiciuni de otravire”.
c. Monitorizarea efectelor nedorite grave generate de PRODUSE COSMETICE
- Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 al Parlamentului European Și al Consiliului din
30 noiembrie 2009 privind produsele cosmetice
Art. 34 alin. (1) coroborat cu art. 23 “Comunicarea efectelor nedorite grave” prevede
obligativitatea raportarii efectelor grave nedorite, de persoana responsabila și distribuitori
catre autoritea competenta a statului membru unde s-a produs efectul nedorit grav, care
transmite informatiile celorlalte autoritati din statele membre pe teritoriul carora este
comercializat produsul in cauza.
d. Catagrafierea operatorilor economici care desfasoara activitati cu pesticide agricole
- Ordonanta de Urgenta pentru stabilirea cadrului institutional de actiune in scopul utilizarii
durabile a pesticidelor pe teritoriul României 34/2012
art.4 ‟‟Planul National de Actiune” alin. (1) si (5) - Ministerul Sanatatii elaboreaza indicatori
de monitorizare a utilizarii produselor de protectie a plantelor care contin substante
active ce prezinta interes deosebit, in special daca sunt disponibile alternative.
Monitorizarea sanatatii publice implica colectarea, analiza si interpretarea sistematica si
continua a datelor de risc referitoare la evenimentele generate de utilizarea produselor
chimice. Aceste date sunt folosite la planificarea, evaluarea si executia interventiilor in
sanatate. Un sistem de monitorizare necesita abilitatea functionala de a corobora, analiza si
disemina datele, astfel incat sa poata fi intreprinse actiuni eficiente de preventie si control.
In lucrarea de fata sunt analizate si discutate cazurile de intoxicatii acute neprofesionale cu
produse chimice inregistrate in anul 2012 in cele 42 de judete ale tarii. Din cele 42 judete, a
transmis raportarile doar pe trimestrul I un singur judet (Suceava), doua judete nu au
raportat intoxicatiile din trimestrul IV (Calarasi si Covasna) si Municipiul Bucuresti nu a
trimis raportarile pe trimestrele I si II.
La nivelul Directiilor Sanitare Judetene s-au inregistrat si centralizat cazurile de intoxicatii,
pe formulare tipizate (Fise de declarare a intoxicatiilor acute neprofesionale cu produse
chimice) si au fost raportate trimestrial la Institutul National de Sanatate Publica – Biroul
RSI si Informare Toxicologica.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 75
In cele 42 de judete s-au inregistrat 667 cazuri de intoxicatii acute neprofesionale cu produse
chimice reprezentand un procent de 3,5 la 100.000 locuitori, datele fiind centralizate in
tabelul nr. 1 si in graficul 1.
Cele 667 cazuri de intoxicatii raportate au fost repartizate astfel:
- 372 cazuri de intoxicatii accidentale reprezentand 55,77 % din numarul total de intoxicatii
- 274 cazuri de intoxicatii voluntare reprezentand 41,07 % din numarul total de intoxicatii
- 21 cazuri de intoxicatii neprecizate reprezentand 3,48 % din numarul total de intoxicatii
Graficul nr.1 – Numar total cazuri intoxicatii pe judete
Cele mai multe cazuri au fost inregistrate in judetele: Iasi 151 cazuri, Prahova 61 cazuri,
Galati si Sibiu cu 52 cazuri.
Desi numarul cazurilor de intoxicatii in aceste judete a fost mare, numarul cazurilor letale a
fost redus.
In anul 2012 s-au inregistrat 33 cazuri mortale, reprezentand 4,94 % din totalul cazurilor de
intoxicatii, distribuite in felul urmator:
- 23 cazuri de intoxicatii voluntare, reprezentând 69,69 % din numarul total de cazuri letale;
- 4 cazuri de intoxicatii accidentale, reprezentând 12,12 % din numarul total de cazuri letale
- 6 cazuri de intoxicatie necunoscuta, reprezentând 18,18 % din numarul total de cazuri
letale;
Ponderea deceselor este net in favoarea cazurilor prin intoxicatii voluntare, 23 cazuri, ce
reprezinta 69,69 % din numarul total de cazuri mortale inregistrate.
Mortalitatea prin intoxicatii acute neprofesionale cu produse chimice in 2012 a fost de 0,17
la 100.000 locuitori
Din cele 667 cazuri de intoxicatii inregistrate, 379 au fost cazuri confirmate, 130 cazuri
probabile, 92 posibile si restul de 66 neprecizate.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 76
Graficul nr. 2 – Numar cazuri letale pe judete
In tabelul nr.1 au fost sintetizate datele raportate de catre Directiile Sanitare Judetene
referitoare la:
- Numarul total de intoxicatii raportate, defalcate pe:
- Intoxicatii Accidentale
- Intoxicatii Voluntare
- Intoxicatii in circumstante de expunere neprecizate (necunoscute)
- Numarul total de cazuri letale inregistrate prin:
- Intoxicatii Accidentale
- Intoxicatii Voluntare
- Intoxicatii in circumstante de expunere neprecizate (necunoscute)
Tabelul Nr.1 – Numarul cazurilor de intoxicatii acute neprofesionale cu produse chimice
T- nr.total; A- accidentale; V-voluntare; N-neprecizate NR.
CRT JUDET
NUMAR CAZURI
TOTALE
NUMAR CAZURI
LETALE
T A V N T A V N
1. ALBA 0 0 0 0 0 0 0 0
2. ARAD 0 0 0 0 0 0 0 0
3. ARGES 10 5 5 0 1 0 1 0
4. BACAU 3 3 0 0 0 0 0 0
5. BIHOR 10 7 3 0 0 0 0 0
6. BISTRITA 23 13 7 3 5 0 2 3
7. BOTOSANI 2 0 2 0 0 0 0 0
8. BRASOV 23 20 3 0 0 0 0 0
9. BRAILA 7 4 3 0 2 0 2 0
10. BUCURESTI 36 27 9 0 2 1 1 0
11. BUZAU 1 0 1 0 0 0 0 0
12. CARAS-SEVERIN 0 0 0 0 0 0 0 0
13. CALARASI 11 3 8 0 0 0 0 0
14. CLUJ-NAPOCA 1 1 0 0 0 0 0 0
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 77
NR.
CRT JUDET
NUMAR CAZURI
TOTALE
NUMAR CAZURI
LETALE
15. CONSTANTA 10 6 4 0 1 0 1 0
16. COVASNA 8 2 5 1 2 0 2 0
17. DÂMBOVITA 50 19 30 1 1 0 1 0
18. DOLJ 1 0 1 0 0 0 0 0
19. GALATI 52 30 21 1 0 0 0 0
20. GIURGIU 22 8 12 2 3 1 1 1
21. GORJ 0 0 0 0 0 0 0 0
22. HARGHITA 0 0 0 0 0 0 0 0
23. HUNEDOARA 14 8 6 0 0 0 0 0
24. IALOMITA 5 2 3 0 0 0 0 0
25. IASI 151 94 49 8 0 0 0 0
26. ILFOV 2 1 1 0 0 0 0 0
27. MARAMURES 25 20 5 0 1 0 1 0
28. MEHEDINTI 15 7 5 3 4 0 3 1
29. MURES 20 10 9 1 5 2 3 0
30. NEAMT 0 0 0 0 0 0 0 0
31. OLT 0 0 0 0 0 0 0 0
32. PRAHOVA 61 24 37 0 1 0 1 0
33. SATU-MARE 1 1 0 0 0 0 0 0
34. SALAJ 1 0 1 0 0 0 0 0
35. SIBIU 52 38 14 0 2 0 2 0
36. SUCEAVA 0 0 0 0 0 0 0 0
37. TELEORMAN 0 0 0 0 0 0 0 0
38. TIMIS 5 2 3 0 0 0 0 0
39. TULCEA 9 4 5 0 0 0 0 0
40. VÂLCEA 1 0 1 1 0 1 0 0
41. VASLUI 20 7 13 0 0 0 0 0
42. VRANCEA 15 6 8 1 1 0 0 1
TOTAL 667 372 274 21 33 4 23 6
Din cele 667 cazuri de intoxicatii inregistrate, majoritatea pacientilor au fost din grupa de
varsta 15-59 ani 354, 234 din grupa 0-14 ani si 77 persoane in varsta de 60 si peste 60 ani.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 78
Graficul nr. 3 – Numar cazuri intoxicatii pe grupe de varsta
Calea de patrundere in organism a toxicului a fost preponderent orala, prin ingestie, in 572 de
cazuri, 45 cazuri prin inhalare, 22 cazuri pe cale dermala, 4 cazuri oculara si in 24 cazuri
declarata necunoscuta.
Graficul nr. 4 – Numar cazuri de intoxicatii dupa calea de expunere
Locul expunerii a fost preponderent mediul rural 377 cazuri, 281 cazuri in mediul urban si 9
cazuri declarate necunoscute.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 79
Graficul nr. 5 - Numar cazuri de intoxicatii dupa locul de expunere
In ceea ce priveste gravitatea cazurilor de intoxicatii au fost inregistrate:
- 251 cazuri fara urmari
- 200 cazuri cu grad de severitate scazut
- 40 cazuri cu severitate medie
- 17 cazuri cu grad ridicat de severitate
- 126 cazuri necunoscute
Graficul nr. 6 - Numar cazuri de intoxicatii dupa gradul de severitate
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 80
Cele mai multe cazuri inregistrate au fost de intoxicatii fara urmari 251 si 200 de cazuri au
avut grad de severitate scazut.
Semnele si simptomele inregistrate au evidentiat ca cele mai frecvent afectate au fost:
- sistemul gastrointestinal (colica abdominala, greata, voma, diaree)
- sistemul respirator (tuse, dispnee, durere)
- metabolic (tulburari echilibru acido-bazic)
Au fost de asemenea semnalate efecte locale dermale (edeme, inflamatii, eriteme, eruptii,
prurit, vezicule)
pentru cazurile de intoxicatii cu cale de patrundere dermala, precum si simptome
oftalmologice (iritatie, prurit, midriaza sau mioza) pentru situatiile cand contactul cu toxicul a
fost ocular.
Dupa clasa produselor ce a determinat intoxicatiile acute neprofesionale cu produse chimice
s-au inregistrat:
- 162 cazuri intoxicatii cu pesticidele agricole
- 131 cazuri intoxicatii cu detergenti
- 72 intoxicatii cu pesticidele neagricole
- 70 cazuri intoxicatii cu dezinfectanti
Graficul nr. 7 - Numar cazuri de intoxicatii dupa clasa de produs
In 2012 cele mai multe cazuri de intoxicatii inregistrate 162, au fost cu pesticide agricole
(produse de protectia plantelor), din care 108 au fost intoxicatii cu insecticide, urmate de
intoxicatiile cu detergenti 131 si dezinfectanti 70. Intoxicatiile cu pesticide non-agricole - 72
de cazuri au fost determinate in mare parte de produse rodenticide - 40 de cazuri.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 81
CONCLUZII
Intoxicatiile acute neprofesionale cu produse chimice reprezinta o problema de sanatate
publica deoarece ocupa un loc important intre cauzele de mortalitate in toate tarile, inclusiv
in cele cu un standard ridicat de civilizatie.
Incapand cu 2012 s-a schimbat metodologia si fisa de raportare a intoxicatiilor,
conform cu legislatia europeana si nationala in vigoare. Declararea cazurilor de intoxicatii
este obligatorie si se realizeaza de catre unitatile medicale si de medicina legala prin
anuntarea Directiilor Sanitare teritoriale.
In monitorizarea intoxicatiilor acute neprofesionale cu produse chimice sunt
angrenate toate structurile sanitare: Ministerul Sanatatii, Institutul National de Sanatate
Publica prin Biroul RSI si Informare Toxicologica si Centrul National de Monitorizare a
Riscurilor din Mediul Comunitar, Directiile de Sanatate Publica Judetene si a Municipiului
Bucuresti care conlucreaza in vederea protejarii sanatatii publice fata de riscul generat de
utilizarea produselor chimice.
Mentionam faptul ca am primit raportarile de la toate Directiile Sanitare Judetene
chiar daca la unele nu au fost complete, pe toate cele patru trimestre, astfel incat am putut
realiza feedback-ul informational al sistemului de monitorizare catre public si autoritatile
decidente.
In ceea ce priveste catagrafierea operatorilor economici ce desfasoara activitati cu pesticide
agricole am primit raportari de la 10 judete, datele urmand sa fie analizate de catre specialistii
CNMRMC in vederea identificarii zonelor ce impun masuri de monitorizare a factorilor de
mediu si a starii de sanatate a populatiei precum si de utilizare durabila a pesticidelor
agricole, concluziile fiind publicate ulterior.
Pesticidele sunt substante biologic active destinate utilizarii in agricultura,
silvicultura, spatii de depozitare, in scopul prevenirii, diminuarii, indepartarii sau distrugerii
daunatorilor, agentilor fitopatogeni, buruienilor, insectelor si rozatoarelor. Anterior utilizarii,
ele sunt testate din punct de vedere toxicologic. Utilizarea lor inadecvata poate fi daunatoare
sanatatii omului, animalelor precum si mediului inconjurator.
In 2012 ca si in anii anteriori s-a inregistrat un numar mare de intoxicatii cu pesticide
agricole, ponderea detinand-o insecticidele 108 cazuri, urmate de erbicide 19 cazuri si
fungicide 6 cazuri. Cele mai multe intoxicatii au fost cu furadan (carbofuran) 21 din care 16
au fost intoxicatii voluntare, trei cazuri fiind letale.
Carbofuranul este unul dintre cele mai toxice pesticide din grupa carbamatilor folosit
ca insecticid. Intoxicatia cu acest produs este din cele mai grave, gravitate ce depinde de
calea de patrundere in organism, timpul de expunere, doza etc. Cazurile au un grad de
severitate deosebit de ridicat, recuperarea necesitand spitalizare indelungata, adesea cu
sechele, sau in formele cele mai grave, urmate de deces.
Desi substanta este interzisa in UE, in Romania se mai foloseste ca insecticid iar provenienta
toxicului ramane in cele mai multe cazuri necunoscuta.
O atentie deosebita trebuie sa acordam si produselor de uz casnic de tipul
detergentilor, dezinfectantilor, produselor de curatenie precum si cosmeticelor, produse care
in mod normal au un potential toxic extrem de redus dar care accidental sau voluntar pot
produce intoxicatii cu grad ridicat de severitate mai ales la copii si persoane varstnice tarate.
Este necesara o supraveghere atenta a copiilor in familie (in anul 2011 au fost
raportate 23 cazuri de intoxicatii acute neprofesionale cu pesticide la copii), precum si o mai
buna informare si educare a adultilor ce folosesc produse pesticide in agricultura si profilaxia
sanitar-umana, insistandu-se pe corecta depozitare si etichetare a produselor.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 82
CAPITOLUL IV- PROTEJAREA SANATATII
POPULATIEI IN RELATIE CU IGIENA HABITATULUI
UMAN
EVALUAREA SI SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A
POPULATIEI EXPUSA LA ZGOMOTUL URBAN
Coordonator - Dr. Mihaela Fulga – CNMRMC
Poluarea sonora reprezinta un factor de risc pentru sanatate. S-a constatat ca zgomotele de
intensitate scazuta, dar permanente din locuinte sunt iritanti cronici ai organismului uman.
Astazi se traieste intr-o lume cu zgomot neintrerupt. Pe strazi, la serviciu, in magazine,
restaurante, acasa, suntem biciuiti in mod permanent cu zgomot: muzica data tare, telefoane,
zgomot de masini. Astfel in Bucuresti si pentru o serie de alte mari orase ale tarii zgomotul si
vibratiile au devenit de interes important pentru studierea sistematica a efectelor sale nocive
in randurile populatiei si luarea unor masuri de protejare a colectivitatilor umane, din partea
autoritatilor administrativ locale.
In cadrul programului de monitorizare a zgomotului urban, in anul 2012 au fost incluse in
esantion un numar de 19 localitati conform HG.321/2005 – privind evaluarea si gestionarea
zgomotului ambiental, dupa criteriul populatiei cu peste 250.000 locuitori si respectiv
100.000 locuitori (Arad, Bacau, Baia-Mare, Botosani, Braila, Buzau, Bucuresti, Brasov, Cluj-
Napoca, Constanta, Craiova, Galati, Iasi, Oradea, Ploiesti, Pitesti, Sibiu, Targu-Mures,
Timisoara).
Caracterizarea zgomotului urban si estimarea riscului asupra sanatatii, precum si a
disconfortului creat, s-a facut pe baza unui chestionar de investigare a zgomotului, care a
urmarit evaluarea starii de sanatate a populatiei generat de zgomotul urban, precum si efectele
nocive ale zgomotului si gradul de disconfort legat cu raspunsul subiectiv al omului la
zgomot.
Stabilirea esantionului de persoane s-a facut in functie de sursele de zgomot existente in
localitate, prin metoda statistica, in conformitate cu hartile de zgomot elaborate de autoritatea
administratiei publice locale (Primarii).
In fiecare localitate s-a aplicat un numar de 25 chestionare de simptome, pentru locatari din
zone cu trafic intens si zone cu trafic redus, conform hartilor de zgomot existente pentru
localitatile incluse in studiu si chestionarul a fost aplicat unui numar 1112 persoane.
Au raspuns la chestionare un numar de 656 (59%) femei si 456 barbati (41%). Varsta celor
intervievati a variat intre 19 si 87 ani, fara diferente semnificative intre sexe.
Rezultate
1. Pe primul loc, disconfortul sonor este generat de zgomotul provocat de mijloacele de
transport in comun (autobuze, auto, trolebuze, tramvaie) din traficul rutier, urmat de :
traficul feroviar, aerian, naval.
Dintre localitatile luate in studiu in ordine descrescatoare, topul - celor mai zgomotose orase,
pe nivel trafic, sunt prezentate in (Grafic nr.1.).
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 83
Grafic nr.1 Distributia nivelului de trafic pe judete
2. Nivelul de poluare sonora manifesta o tendinta de crestere, cauzele principale fiind
zgomotul generat de circulatia rutiera, santierele de constructii si serviciile comerciale.
Disconfortul creat este generat, in special, in zonele de trafic intens. (Grafic nr.2.).
Grafic nr.2. Frecventa surselor externe diurne de poluare sonora (%)
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 84
Grafic nr .3. Frecventa simptomelor percepute la zgomot pe total esantion (%)
Grafic nr.4. Frecventa simptomelor pe categorii de trafic rutier
Grafic nr.5. Frecventa bolilor pe categorii de trafic rutier
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 85
Concluzii
1. Prin masurile de reabilitare termica a cladirilor de locuit, a crescut si confortul acustic, pe
langa cel termic, totusi in casele individuale aceste caracteristici sunt prezente cu o
frecventa mai mare cu 10% fata de apartamentele din blocuri de locuit.
2. Procentul persoanelor deranjate de zgomotul produs de traficul rutier, din zone cu trafic
intens, este de aproape 3 ori mai mare decat cel din zone rezidentiale cu trafic redus.
3. Aproximativ o treime din locatari acuza disconfortul produs de activitati de constructie si
demolare ale cladirilor, precum si cu aceeasi pondere este reclamat zgomotul produs de
activitatile comerciale.
4. Dintre afectiunile intretinute si favorizate de zgomot, bolile cardio-vasculare au cea mai
mare frecventa la persoanele adulte peste 60 ani (24%), iar bolile psihice declarate detin o
pondere mult mai mare la adulti cu varsta peste 60 de ani (17,6%) fata de adultii sub 60
ani. Pentru aceste afectiuni zgomotul poate fi considerat ca un factor de risc, asociat cu
rol de declansare sau agravare in evolutia acestora. S-a evidentiat o frecventa mai mare a
tulburarilor de auz (12,35%) la adulti cu varsta >60 ani, frecventa determinte si de varsta.
(Grafic nr.3, 4, 5, 6).
5. Ca o concluzie generala, putem spune ca urmarind in dinamica (perioada 2008- 2012)
disconfortul produs de zgomot asupra locatarilor din orasele mari principala sursa de
poluare sonora este reprezentata de traficul rutier, deranjand 84% din persoanele
intervievate. Privind perceptia riscului generat de zgomotul ambiental, diferentele sunt
nesemnificative in raport de aglomerarea urbana. Studiile viitoare se vor axa cu prioritate
pe date de morbiditate ale populatiei din zonele in care zgomotul reprezinta un factor
disconfortant pentru sanatatea populatiei rezidente.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 86
IMPACTUL ASUPRA SĂNĂTĂŢII ŞI MEDIULUI GENERAT DE
MANAGEMENTUL DEŞEURILOR MENAJERE
Dr. Doina Lupulescu – CNMRMC
In anul 2012 s-a efectuat un studiu la nivel naţional, privind impactul deşeurilor asupra
sănătăţii şi mediului , prin administrarea unor chestionare şi a cuprins un număr de 1246
persoane din 31 de judeţe. Toate persoanele din eşantion locuiesc in case individuale.
Vechimea locuinţei a fost de maxim 63 ani cu o valoare medie pe eşantion de 35 ani si a
inregistrat diferenţe semnificative intre judeţe.
In medie, locuinţa este ocupată permanent de 3 persoane, dar limitele variază de la 1 la 12.
Raportand numărul mediu de persoane din locuinţă /număr camere , se obţine o valoare mai
mare de unu (1,3) o situaţie foarte bună in locuinţele individuale, comparativ cu cele tip bloc,
supraaglomerate.
Un procent de 19,4% din populaţia intervievată are o rampă amenajată pentru gunoiul rezultat
din creşterea animalelor, şi este amplasată in medie la 13,9 m distanţă faţă de sursele proprii
de apă şi 17,24 m faţă de fantana cea mai apropiată a vecinilor.
Grafic nr.1. Ponderea locuintelor prevazute cu rampa de gunoi
Aprovizionarea cu apa potabila provenita din surse individuale este prezenta la mai mult de
jumatate din esantion, 639 persoane si reprezinta un procent de 51,3%
Din numărul total de 639 persoane care au sursă proprie, apa de fantană , 237 consuma apa
direct de la fantană, fiind in procent de 37,1% la care se adaugă un număr de 368 persoane,
care consumă apă de fantană dar au instalatie proprie cu hidrofor si distributie apă potabilă
prin robinet.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 87
Grafic nr.2. Distributia persoanelor care consuma apa de
fantana
Calitatea apei de fantana este factorul esential, care determina un consum optim de apa, astfel
doar un numar de 197persoane (15.8%) posedă un buletin de analize a calităţii apei potabile,
cea mai mare parte a persoanelor din eşantion nu au efectuat analize ale apei potabile -1048
(84.2%)
Eliminarea corectă a apelor reziduale menajere reprezintă o importantă condiţie de sanitaţie a
mediului, protejand solul şi sursele de apă de suprafaţă faţă de riscul poluării toxice cu
detergenţi, dezinfectanţi, insecticide, precum şi germeni patogeni in cea mai mare parte de
provenienţă intestinală.
Racordul locuinţei la sistemul de canalizare reprezintă cea mai bună masură de protecţie a
factorilor de mediu şi in special a solului şi surselor de apă de suprafaţă, dar şi a surselor
individuale pentru care stratul de apă freatică nu este la o adancime, care să asigure protecţia
apei. Aproape un sfert 23,55% din locatarii caselor individuale, neavand sistem de
canalizare, au grupul sanitar in exteriorul locuinţei, prezentand un risc crescut de
insalubrizare prin infiltrarea germenilor patogeni, dar şi de dezvoltare a insectelor şi
rozătoarelor, care pot transmite imbolnaviri infecţioase şi parazitare
Grafic.nr. 3. % locuintelor cu racord la canalizare
Prezenţa unei fose pentru colectarea apelor reziduale menajere apare la un număr de 431
locuinţe, reprezentand un procent de 34,6% din locatarii cuprinşi in eşantion. Trebuie reţinut
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 88
faptul ca dintre cei care colectează apele reziduale in fosă, doar 3% sunt fose ecologice, la
care se adaugă un procent de 33,1% locuinţe prevazute cu fosă betonată.
Distanţa medie dintre fosă şi sursa de apă (fantană) este de 18,33 metri, cu distanţe minime de
15 metri şi maxime de 40 metri. Faţă de locuinţă distanţa este in medie egală cu 20,75 metri.
Vidanjarea fosei se face la un interval de timp cuprins intre 4 pană la aproape 12 luni.
O buna gestionare a deseurilor poate contribui la:
Reducerea emisiei de gaze cu efect de sera,
Imbunatatirea eficientei resurselor prin scaderea consumului de materiale si
recuperarea de energie din surse regenerabile
Protejarea sanatatii publice prin gestionarea in conditii de siguranta a substantelor
potential periculoase,
Protejarea ecosistemelor (sol, ape subterane, aer).
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 89
MANAGEMENTUL DEŞEURILOR REZULTATE DIN ACTIVITATEA
MEDICALĂ
Ing Oana Curea, Ing Ana Maria Bratu - CNMRMC
1. Deseurile rezultate din activitatea medicala
Din cantitatea totala de deseuri generata, intre 75-90% sunt deseuri nepericuloase si doar 10-
25% deseuri periculoase.
Deseurile periculoase rezultate din activitatea medicala sunt acele deseuri care prezinta un
risc real pentru sanatatea umana si pentru mediu si cuprind deseurile infectioase, deseurile
intepatoare-taietoare, deseurile anatomo-patologice si partile anatomice, deseurile chimice si
farmaceutice si deseurile speciale.
Deseurile nepericuloase sunt cele asimilabile celor menajere, rezultate din activitatea
serviciilor medicale, tehnico-medicale, administrative, de cazare, a blocurilor alimentare si a
oficiilor de distributie a hranei. Aceste deseuri se colecteaza si se indeparteaza in acelasi mod
ca deseurile menajere. Deseurile asimilabile celor menajere inceteaza sa mai fie
nepericuloase atunci cand sunt amestecate cu o cantitate oarecare de deseuri periculoase.
2. Generarea si modul de gestionare a deseurilor rezultate din activitatea medicala
Unitatile sanitare colecteaza deseurile infectioase in recipiente corespunzatoare, in proportie
de 100%. 98% din unitatile sanitare investigate folosesc recipiente specifice deseurilor
periculoase intepatoare-taietoare, iar restul de 2% nu utilizează ambalaje corespunzătoare
pentru aceasta categorie de deseuri. Deşeurile nepericuloase, asimilabile celor menajere, sunt
colectate de catre unitatile sanitare in saci menajeri de culoare neagră sau incolori .
Transportul deşeurilor in incinta unitatii se realizează manual, pe scări sau cu liftul intr-un
procent de 63%. Unităţile care utilizează cărucioare speciale şi lift sunt in procent de 23%, iar
12% din unităţi au mai multe alternative de transport. 2% din unităţi nu au precizat maniera
de transport. Transportul deşeurilor periculoase medicale se realizeaza pe un circuit separat
faţă de cel al pacienţilor şi vizitatorilor, in proportie de 72%, restul unitatilor sanitare cu
paturi investigate neavand un circuit separat.
Unităţile sanitare investigate care deţin un spaţiu de depozitare temporară amenajat
corespunzător, întrunind condiţiile stipulate de legislaţia specifică în vigoare sunt in proportie
de 88%. 8% din unităţi nu au spaţii de depozitare corespunzătoare din punct de vedere
funcţional şi igienico-sanitar, iar restul unitatilor nu au oferit detalii privind această activitate.
Marea majoritate a unitatilor sanitare utilizeaza containere mobile în spaţiile de depozitare
temporară a deşeurilor (95%), iar 3% din unităţi nu au în dotare aceste containere mobile si
nu au oferit detalii privind această activitate. 92% din unităţile sanitare care utilizează
containere mobile, le dezinfectează, iar 8% nu au completat rubrica respectiva. In majoritatea
cazurilor, activitatea de curatenie/dezinfectie a containerelor este preluată de către firma
prestatoare de servicii de transport/tratare/eliminare finală a deşeurilor periculoase.
3. Eliminarea finală a deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala
Ca urmare a analizei datelor privind modalitatea de tratare şi eliminare finală a deşeurilor
periculoase provenite din activitatea medicală, au rezultat următoarele:
81% din unităţile sanitare investigate au contract cu firme specializate în vederea
tratării/eliminării finale a deşeurilor periculoase generate. Din acest procent, 19.5% din
unităţile sanitare au contract cu firme care efectuează servicii de neutralizare prin
sterilizare termica a deşeurilor, iar 61.5% din unităţi cu firme care efectuează servicii de
incinerare;
10.8% din unităţile sanitare investigate utilizează două alternative de tratare/eliminare
finală (ex: neutralizare în instalaţie proprie şi contract cu firma ce prestează servicii de
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 90
incinerare a deşeurilor periculoase, pentru acele categorii de deseuri care nu se preteaza a
fi neutralizate (deseuri infectioase si intepatoare-taietoare);
3.7% din unitatile sanitare au in dotare instalatii de neutralizare prin sterilizare termica;
4.5% din unitatile investigate nu au completat chestionarul.
Eliminarea deşeurilor nepericuloase asimilabile celor menajere se realizează pe bază de
contract cu firme de salubrizare specializate, deşeurile fiind transportate în depozitele de
deşeuri municipale.
Evacuarea deseurilor lichide periculoase se realizeaza astfel: 38.23% din unitatile sanitare
au contract cu firma specializata in vederea preluarii si neutralizarii acestei categorii de
deseuri, 15.15% detin statie proprie de tratare a apelor uzate (statie de epurare mecano-
biologica tip RFS sau statie de epurare Biocleaner), 2.10% au raportat ca nu detin deseuri
lichide periculoase, 36.6% folosesc diferite metode de neutralizare (decantare, fosa septica,
clorinare), iar 7.92% nu au completat.
Formarea profesionala a personalului implicat in gestionarea deseurilor rezultate din
activitatea medicala. In 99.3% din unitatile sanitare investigate se efectueaza instructaj
periodic cu personalul direct implicat in gestionarea deseurilor rezultate din activitatile
medicale. Evidenta gestiunii deseurilor si planul de gestionare exista si se aplica unitatile
sanitare investigate in proportie de 99.53%.
Raportarea cazurilor noi de boală la personalul unităţii sanitare
În anul 2012, s-au înregistrat 54 cazuri noi de îmbolnăvire la personalul implicat în
gestionarea deşeurilor medicale, în cadrul unităţilor sanitare. 42 cazuri sunt reprezentate de
plăgi tăiate/înţepate, 2 cazuri sunt reprezentate de Hepatita non A si B, 6 cazuri de Hepatita B
si 4 cazuri de Hepatita A. Procentual, 13% din unitatile sanitare cu paturi investigate au
semnalat cazuri de boala, 78% nu au cazuri de boala, iar 9% nu au completat rubrica
chestionarului.
Date comparative privind cazurile noi de imbolnavire la personalul medical implicat in
gestionarea deseurilor medicale, la nivelul anilor 2011 si 2012
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 91
3. Cantitati de deseuri rezultate din activitatea medicala
Cantitatea de deseuri periculoase rezultate din activitatea medicala generata si raportata de
unitatile sanitare cu paturi publice si private, pentru anul 2012 este de 8926 tone/an.
Comparativ cu anul 2011, se constată o usoara crestere a cantităţii de deşeuri periculoase
generata si raportata de unităţile sanitare de aproximativ 0.88 %, aceasta fiind influentata
si de faptul ca gradul de ocupare a paturilor in unitatile sanitare investigate, a crescut. Pornind
de la cantitatea generata de deseuri periculoase medicale s-a estimat o cantitate la nivel
national, luand in calcul 470 de unitati sanitare cu paturi publice si private, existente in
Romania. Cantitatea de deseuri periculoase medicale estimata este de 10.268 t/an.
Date estimative privind cantităţile de deşeuri periculoase rezultate din activitatea
medicală în anii 2011 si 2012 Anul Nivelul de estimare Cantităţi medii estimate (t/an) Valori medii (t/an)
2011 41 judeţe 8801
10800 Municipiul Bucureşti 1999
2012 41 judete 8554
10268 Municipiul Bucuresti 1714
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 92
CAPITOLUL V – PROTEJAREA SANATATII
POPULATIEI IN RELATIE CU IGIENA RADIATIILOR
IONIZANTE
PROTEJAREA STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI ÎMPOTRIVA
EXPUNERII LA RADON
Coordonator - Irina Popescu - CRSP Iaşi
Introducere
Avand în vedere cadrul legislativ naţional (Legea nr. 95/2006-privind reforma în domeniul
sănătăţii, Ordin al preşedintelui CNCAN nr. 14/2000-pentru aprobarea Normelor
Fundamentale de securitate radiologică) şi european (Directiva 96/29 EURATOM-privind
standardele de bază, de protecţie a sănătăţii populaţiei generale faţă de radiaţiile ionizante
provenite din surse naturale, Directiva 90/143 EURATOM-privind protecţia publicului
împotriva expunerii la radonul din interior, Directiva EUR-17628/1997-Review of CEC
radon research), competenţa specifică reţelei de igiena radiaţiilor şi experienţa acumulată în
campaniile de studii anterioare, ne propunem constituirea unei baze de date privind
expunerea populaţiei la radiaţii ionizante din surse naturale.
Metodologie
Campaniile de prelevare de probe şi determinări ale concentraţiilor Radon-222
Rn şi
descendenţi din factorii de mediu (aer, apă) în anul 2012 au cuprins regiunea nord-est cu 6
judeţe – Bacau-Bc, Brăila- Br, Botoşani-Bt, Galaţi-Gl, Suceava-Sv, Vrancea-Vn aparţinand
de 3 DSP-uri cu dotare tehnico-materială, reprezentand 15,0% din suprafaţa Romaniei.
Pentru 2012 au fost raportate 138 masuratori in aer (Bc: 10; Gl: 70; Sv: 58) şi 5 în apă (Gl).
Măsurătorile în aerul de interior al locuinţelor au fost efectuate:
la nivelul parterului (şcoli -14, grădiniţe-10, blocuri -23 şi case individuale-29)
predominant în dormitoare şi sufragerii din mediul urban (54) şi rural (22), în locaţii
construite din diferite material de construcţie (cărămizi, prefabricate, BCA,
lemn,chirpici, valatuci)
în toate cele 4 anotimpuri, utilizand diverse tipuri de detectori (contorizări 222
Rn şi
Thoron-220
Rn şi măsurare directă 222
Rn).
Au fost efectuate concomitent şi măsurători în aerul exterior (62) al locuinţelor menţionate
anterior.
Determinările efectuate de LIRI teritoriale au fost raportate conform metodologie, cu
respectarea ghidurilor de practică europeană. Datele au fost analizate şi interpretate, cu
estimarea dozelor efective pentru care am utilizat coeficienţii de conversie a dozei
recomandaţi în Raportul 2000UNSCEAR.
Rezultate
Valorile medii şi maxime ale determinărilor şi ale estimărilor dozelor efective anuale sunt
prezentate în tabelul 1.
S-au obiectivat valori crescute ale 222
Rn în aerul interior al locuinţelor din urban, în aria DSP
jud. Gl cu depăşirea valorilor medii de peste 3 ori (467,14 Bq/mc) (Fig. 1), cu o maximă
extremă - 1139 Bq/mc, avand o corelaţie semnificativă cu maxima dozei efective estimate
(p<0,001). Pentru aceeaşi zonă s-au înregistrat valori crescute (282 Bq/mc) ale 220
Rn în aerul
interior al blocurilor de peste 5 ori peste valoarea medie determinată (62,8 Bq/mc). Totuşi,
valorile înregistrate la nivelul blocurilor au fost semnificativ scăzute faţă de de cele din case
la nivelul parterului şi beciurilor (38,06 vs. 467,14 Bq/m3 ). Dozele efective anuale medii la
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 93
nivelul aerului din interiorul caselor (urban, rural) depăşesc (5,04 – 8,9 mSv/an) limita de
1mSv/an admisă pentru populaţia generală (Ordin CNCAN nr. 14/2000) cu un maxim de
doză (18,08 mSv/an) în casele din urban, echivalent limitei admise pentru persoanele expuse
profesional la radiaţii ionizante (20 mSv/an). În aria DSP jud. Gl valorile mari ale 222
Rn s-au
remarcat pentru casele foarte vechi din materiale corespunzătoare acelor ani, tip vălătuci şi
chirpici. În sezonul cald, valorile 222
Rn şi 220
Rn în aerul apartamentelor din urban au fost cu
peste 90 % mai mici comparativ cu cele din casele din rural,. În sezonul de primăvară
valorile la nivelul apartamentelor din urban au fost semnificativ mai mici (40,8% pentru 222
Rn şi 27% pentru 220
Rn) iar la nivelul caselor din rural s-au obiectivat valori semnificativ
crescute, cu peste 30% pentru 222
Rn şi 220
Rn, faţă de sezonul rece.
Tabel 1: Valorile concentraţiilor măsurate şi dozele efective estimate la nivelul regiunii
nord - est în 2012 Măsurători Radon
DSP Galaţi Media
concentraţiilor (Bq/mc)
Maxim valoric
măsurat (Bq/mc)
Doza efectivă anuală medie
(mSv/an)
Doza efectivă anuală maximă
(mSv/an)
Grădiniţe Interior - U 35,9 69 0,06 0,116
Apartamente Interior - U 38,06 111 0,604 1,76
Case Interior - U 467,14 1139 7,41 18,08
Case Interior - R 318 561 5,04 8,9
Măsurători Radon DSP Suceava
Şcoli Interior - U 57,36 102 0,097 0,172
Şcoli Interior - R 55,47 - 0,093 -
Grădiniţe Interior - U 30,12 69,8 0,05 0,118
Grădiniţe Interior - R 69,4 69,4 0,117 0,117
Apartamente Interior - U 36,4 44,8 0,577 0,711
Case Interior - U 81,9 81,9 1,3 1,3
Case Interior - R 41,38 112 0,65 1,77
Măsurători Radon DSP Bacău
Şcoli Interior - U 54,37 - 0,86 -
Şcoli Exterior -U 19,37 - 0,08 -
Apartamente Interior - U 38,8 - 0,61 -
Apartamente Exterior - U 17,5 - 0,07 -
Case Interior- U 47,05 - 0,74 -
Case Exterior -U 12,6 - 0,05 -
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 94
Fig. 1. Valorile concentratiilor de Radon determinate în 2012 în jud. Braila, Galati,
Vrancea
Pentru zona DSP jud. Sv estimările dozei efective anuale medii depăşesc cu puţin (1,3
mSv/an) limita de 1mSv/an pentru populaţia generală doar la nivelul aerului din interiorul
caselor din urban şi similar pentru doza maximă efectivă (1,77 mSv/an) la nivelul caselor din
rural. (Fig. 2). În şcolile din rural valorile determinate au fost semnificativ mai mari (peste
75% pentru 222
Rn) pentru sezonul rece comparativ cu sezonul estival. În funcţie de anul
construcţiei, s-au observat valori mai mari ale 222
Rn în interiorul şcolilor şi grădiniţelor din
rural pentru construcţiile foarte vechi (1905) comparativ cu cele construite recent (2004).
Fig. 2. Valorile concentratiilor de 222
Rn determinate în 2012 în jud. Botoşani, Suceava
Pentru zona DSP jud. Bc concentraţiile 222
Rn au arătat nivele mari pentru aerul interior în
şcolile din urban (54,37 Bq/m3) comparabil cu cele din casele individuale (47,05 Bq/m
3) (Fig.
3), astfel că doza medie efectivă anuală estimată nu depăşeşte nivelul limitei de doză pentru
populaţia generală, avand variaţii în intervalul 0,05- 0,86 mSv/an.
Fig. 3. Valorile concentratiilor de Radon determinate în 2012 în jud. Bacău
Au fost realizate 5 masuratori ale concentratiei de Rn in apa doar in judetul Galati, cu o
medie de 26 Bq/ m3 si un maxim valoric masurat de 39 Bq/ m
3, valori care nu prezintă niciun
risc pentru sănătatea populaţiei.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 95
Au fost expuse un numar de 2335 de persoane, doar 2 persoane din casele din mediul rural
din aria jud. Sv au prezentat modificari ale starii de sanatate şi s-a inregistrat doar un singur
deces prin cancer pulmonar (la nefumători) în ultimii 15 ani.
Concluzii:
Datele analizate pană la acest moment sunt insuficiente pentru a putea analiza tendinţele
fenomenului, estimarea riscului sau cartagrafierea teritoriului :
- valorile înregistrate ale 222
Rn and 220
Rn sunt semnificativ crescute în sezonul rece
comparativ cu cel cald;
- valorile medii şi maxime ale 222
Rn and 220
Rn sunt semnificativ corelate cu dozele
efective estimate;
- concentraţiile 222
Rn în construcţiile vechi („90) sunt crescute comparativ cu cele
construite recent (după 2000);
- există posibile evidenţe ale modificărilor în starea de sănătate şi chiar un deces în
relaţie cu expunerea la 222
Rn în zone în care determinările au arătat concentraţii ce nu
depăşesc nivelul considerat de siguranţă de 100 Bq/ m3.
- intenţionăm extinderea campaniilor de prelevare iar pentru o monitorizare unitară a
fenomenului este imperios necesară dotarea tehnică şi cu personal a DSP-urilor şi
implementarea unitară a metodologiei la nivel naţional.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 96
AUDITUL CLINIC AL ACTIVITĂŢII MEDICALE CU RADIAŢII IONIZANTE
Fiz. Loredana Bogdan, Dr. Rita Burkhardt – CRSP Cluj
Introducere.Deoarece utilizarea radiaţiilor ionizante în medicină contribuie cu peste 95% la
expunerea artificială la radiaţii a omului, la nivel mondial există tendinţa implemetării
sistemelor de calitate în radiologie şi introducerii auditurilor de calitate corespunzătoare
pentru îmbunătăţirea şi menţinerea calităţii procedurilor medicale radiologice.
Ordinul comun MSF şi CNCAN nr 285/79/2002, ca transpunere a Directivei Consiliului
97/43/Euratom, introduce conceptul de audit clinic în cazul procedurilor radiologice medicale
şi recomandă punerea în aplicare acestuia în conformitate cu procedurile naţionale
(reglementări specifice ale Ministerului Sănătăţii).
Pe baza acestui concept s-a propus sinteza naţională cu titlul “Auditul clinic al activităţii
medicale cu radiaţii ionizante”, care se derulează pe perioada 2011 – 2013. Scopul sintezei
constă în în elaborarea pentru prima dată a unei proceduri de audit clinic la nivel naţional şi
apoi implementarea ei în unităţile radiologice conform recomandărilor legislaţiei în vigoare.
Am considerat utilă elaborarea unei forme preliminare a procedurii de audit clinic pe
parcursul anului 2011 şi aplicarea ei în cadrul unui studiu pilot, în câteva unităţi medicale
reprezentative din Cluj începând din 2012, urmând ca din 2013 auditul clinic să poată fi
efectuat la nivel naţional.
Beneficiarii implementării auditului clinic sunt pacientii şi populaţia care beneficiază de
serviciile medicale cu radiatii ionizante, precum şi Ministerul Sănătăţii şi Asociaţiile
profesionale care obţin date necesare elaborării reglementărilor specifice, respectiv elaborării
ghidurilor de practică. Grupul tintă îl constituie furnizorii de servicii medicale cu radiaţii
ionizante.
Metodologie. Forma preliminară a procedurii naţionale de audit clinic a fost elaborată
pe baza Publicaţiei 1425 din IAEA Human Health Series No. 4, Viena, January 2010. În
scopul elaborării, în anul 2011, s-au selectat standardele de bună practică pe baza
cerinţelor legale naţionale şi internaţionale şi a rezultatelor cercetărilor şi
recomandărilor societăţilor profesionale. S-au stabilit criteriile de audit clinic pe tipuri
de practici radiologice şi s-au elaborat chestionarele de audit clinic pentru practica de
radiodiagnostic. Forma preliminară a procedurii naţionale de audit clinic acoperă toate
etapele legate de "foaia de parcurs", ce contribuie la calitatea întregului proces de
îngrijire a pacientului: structura, procesul şi rezultatul.
Pentru studiul pilot implementat pe judeţul Cluj, în cursul anului 2012 s-a discutat cu
specialiştii DSP Cluj – Laborator Igiena Radiaţiilor metodologia preliminară de audit şi
modalitatea de aplicare în practică. S-au distribuit formulare de aplicare prin care s-a urmărit
evaluarea unităţilor radiologice din punctul de vedere al amplorii practicii (echipamente,
personal) şi adresabilităţii populaţiei. După centralizarea şi analizarea acestor formulare s-au
selectat două unităţi reprezentative din oraşul Cluj in care s-a efectuat studiul pilot.
In departamentele de diagnostic radiologic, secţiunile procesului de audit clinic au cuprins
proceduri de gestiune a calităţii şi a infrastructurii, proceduri legate direct de pacient,
proceduri tehnice şi proceduri de predare, formare şi cercetare. Pentru auditarea procedurilor
tehnice, s-au aplicat chestionare de audit distincte pentru fiecare tip de procedura de
radiodiagnostic (radiografie, fluoroscopie, tomografie computerizată, mamografie).
Prin aplicarea auditului clinic în cadrul studiului pilot s-au urmărit două aspecte principale:
1. identificarea îmbunătăţirilor care pot fi aduse formei preliminare a procedurii de
audit clinic astfel încât aceasta să poată fi uşor implementată la nivel naţional, fără să se
suprapună cu auditurile privind sistemul calităţii, acreditare sau inspecţiile de reglementare.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 97
2. evidenţierea beneficiilor obţinute de unitatea auditată (prin identificarea oricăror
neconformităţi în tehnologie, resurse umane şi proceduri, astfel ca instituţia să fie capabilă să
planifice îmbunătăţirile).
Rezultate si concluzii Rezultatele studiului pilot evidenţiază aspecte legate de implementarea in practica a auditului
clinic: Nr. Crt.
Aspecte evidentiate Actiuni recomandate
1 Procedura auditul clinic trebuie stabilită şi implementată astfel încât să reducă acţiunile inutile care se suprapun cu alte sisteme de evaluare a calităţii şi inspecţii de reglementare
În evaluarea recomandărilor privind calitatea examinărilor radiologice, o atenţie specială se va acorda punerii în aplicare a procedurilor de: - justificare a examinarilor individuale - optimizare (principiul ALARA), care în
radiodiagnostic implică evaluarea calităţii imaginii radiologice în corelaţie cu evaluarea dozei pacientului
2 Existenţa unor problemele majore legate de punerea în practică a auditurilor clinice:
- lipsa de înţelegere fundamentală a obiectivelor, conţinutului şi beneficiile aşteptate de audituri clinice pentru procedurile radiologice medicale
- promovare prin campanii de informare si Web-site
- lipsa de auditori instruiţi şi competenţi - instruire şi certificare specialiştilor care să formeze echipa de audit (medic radiolog, fizician medical şi tehnician radiologie)
- lipsa de personal (număr de personal şi timp de lucru dedicat) în unităţile radiologice, calificat pentru QA (elaborarea documentaţiei necesare pentru Manualul Calităţii, audituri interne)
- alocarea de responsabilităţi (în fişa postului) - instruire personal în domeniul QA - înfiinţarea comitetelor de asigurarea calităţii la
nivelul unităţii radiologice
- necesitatea clarificării surselor de finanţare
- identificarea surselor de finanţare: ex. programe naţionale MS, voluntariat
- lipsa unor ghiduri/proceduri recomandate şi criterii de bună practică, validate la nivel naţional.
- elaborarea sau adoptarea ghidurilor naţionale de bună practică de catre MS în colaborare cu societăţi profesionale
3 Necesitatea elaborarii unor acte legislative care să conţină recomandări privind procedurile şi criteriile pentru auditul clinic
- elaborarea de acte legislative care să conţină cel puţin:
conţinutul minim (lista de subiecte) care urmează să fie auditate
caracterul posibil al auditurilor (externe / interne sau o combinaț ie a acestora)
criteriile disponibile pentru audit recomandări privind infrastructura posibilă pentru
organizarea practică a auditurilor relaţia dintre audituri clinice şi alte programe de
evaluare a sistemului calităţii, acreditare sau inspecţiile de reglementare
finanţarea auditurilor clinice (cum se asigură resursele, cum se acoperă costurile).
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 98
Avantajele implementarii procedurii nationale de audit clinic in practica de radiodiagnostic: Pentru Pe termen scurt Pe termen lung
Pacient - îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale (creşterea raportului beneficiu / risc)
- îmbunătăţirea stării de sănătate a pacientului
Unităţile radiologice auditate
- identificarea oricăror neconformităţi în tehnologie, resurse umane şi proceduri, astfel ca instituţia să fie capabilă să planifice îmbunătăţirile recomandate (măsuri preventive / corective)
- creşterea calităţii actului medical - promovarea utilizării eficiente a
resurselor materiale si umane - dezvoltarea organizării serviciilor
clinice şi furnizării acestora către pacient
- educaţia şi formarea profesională
MS (la nivel naţional)
- asigurarea corectitudinii datelor colectate cu privire la expunerea medicală individuală a populaţiei
- stabilirea nivelelor de referinţă în radiodiagnostic (NRD)
- auditul clinic oferă un instrument eficient pentru monitorizarea şi îmbunătăţirea continuă a calităţii practicilor medicale
În scopul elaborării formei finale a procedurii naţionale de audit clinic, în etapele următoare
(2013) se va urmări îmbunătăţirea procedurilor de audit pe baza analizei rezultatelor obţinute
şi a feedbach-ului studiului pilot.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 99
SUPRAVEGHEREA CONŢINUTULUI RADIOACTIV AL APELOR
MINERALE ŞI EVALUAREA EFECTULUI ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE
Chim. Edda Prodan, Dr. Burkhardt Rita – CRSP Cluj
Introducere
Activitatea de supraveghere a radioactivităţii apelor minerale naturale destinate consumului
alimentar, al căror conţinut radioactiv contribuie la expunerea populaţiei, este importantă
pentru menţinerea dozei efective prin ingestie în limitele prevazute de norme şi face parte din
responsabilităţile sistemului de sănătate publică.
In majoritatea ţărilor europene consumul mediu anual de apă minerală naturală îmbuteliată a
crescut în ultimele decenii, Italia având cel mai mare consum mediu anual (~160 l/locuitor în
1990, ~190 l/locuitor în 2000), tendinţa fiind crescătoare şi la noi în ţară (consum mediu
anual ~24 l/locuitor în 2000, ~ 45 l/ locuitor în 2010). Apa minerală îmbuteliată a devenit un
important element în alimentaţie, pentru unele zone geografice şi pentru anumite categorii
sociale apa minerală naturală plată devenind principala sursă de aport de apă. Obiectivul
principal al acestei sinteze este evaluarea expunerii populaţiei României la radiaţii ionizante
prin ingestia apelor minerale îmbuteliate şi evitarea expunerilor suplimentare. Cunoaşterea
radioactivităţii apelor minerale naturale, precum şi a fenomenelor care pot cauza modificarea
radioactivităţii surselor de apă minerală are o mare importanţă în privinţa radioprotecţiei
populaţiei. WHO şi IAEA recomandă o limita maximă a dozei efective totale anuale datorate
ingestiei de apă de 0,1mSv/an. Cerinţele legislative naţionale referitoare la radioactivitatea
apelor minerale conform Hotărârii 1020 din 2005 pentru aprobarea Normelor tehnice de
exploatare şi comercializare a apelor minerale sunt: supravegherea radioactivităţii apelor
minerale la sursă, doza efectivă anuală datorate ingestiei de apă < 0,1 mSv/an. Criteriul
limitativ de doză este îndeplinit în cazul b); a)implică realizarea condiţiei b).
a) Λα globală < 0,1 Bq/l şi
Λβ globală –ΛK-40 < 1 Bq/l
b) Σi{Λi x Can x hi} < 0,1mSv/an,
unde, Λi concentraţie de activitate a radionuclidului i [Bq/l]
Can consum mediu anual [l/an]
hi factor de conversie încorporare-doză prin ingestia i [mSv/Bq]
Metodologie
Sinteza implică analiza conţinutului radioactiv al apelor minerale naturale brute exploatate pe
teritoriul României şi a apelor minerale naturale îmbuteliate şi comercializate în România,
destinate consumului alimentar, precum şi evaluarea efectului asupra stării de sănătate a
populaţiei. Sinteza se bazează pe rezultatele analizelor efectuate în cadrul Laboratoarelor de
Igiena Radiaţiilor din cadrul DSP teritoriale şi CRSP Cluj, centralizate, sistematizate şi
interpretate la centrul coordonator.
Supravegherea radioactivităţii apelor minerale constă în analiza radioactivităţii alfa şi beta
globale a apelor minerale naturale destinate consumului uman, exploatate pe teritoriul
României; analiza radiochimică pentru apele care prezintă activitate αglobală>0,1 Bq/L şi/sau
βglobală>1 Bq/L şi verificarea realizării unei doze efective sub 0,1mSv/an.
Metodele de analiză de referinţă utilizate sunt: ISO 9696/2007 Măsurarea activităţii alfa
globale la apa nesalină, ISO 9697/2008 Măsurarea activităţii beta globale la apa nesalină,
STAS 10447-3:1996 Apă. Determinarea conţinutului de Radiu-226, STAS 11592-83 Apă.
Determinarea conţinutului de K-40.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 100
Rezultate şi concluzii
Inventarierea surselor de apă minerală naturală exploatate în scopul îmbutelierii şi estimarea
ponderii apei minerale în dieta populaţiei României s-a realizat pe baza rapoartelor DSP
teritoriale şi a datelor pubicate oficial de Societatea Naţională a Apelor Minerale.
Rezultatul inventarierii surselor hidrogeologice (foraje şi izvoare) de apă minerală exploatate
pe teritoriul ţării: 44 surse (foraje şi izvoare) de apă minerală naturală, 34 mărci înregistrate
de apă minerala naturală, consum mediu anual pe locuitor ~ 45 litri.
In anul 2012 au fost analizate din punct de vedere al radioactivităţii alfa şi beta globale 64 de
probe de apă minerală naturală brută de la surse hidrogeologice, dintre care unele sunt în
exploatare, altele sunt în prospectare hidrologică de catre ISPIF SNAM. Cazurile de depăşire
a valorilor de referinţă pentru activitatea alfa globală au fost semnalate şi comunicate ISPIF
SNAM de către LIRI DSP, fiind recomandată monitorizarea radioactivitatii apei minerale la
sursă în cazul a două foraje, efectuarea analizei conţinutului de Ra-226 şi Po-210.
In anul 2012 au fost analizate 32 de ape minerale naturale îmbuteliate reprezentative în ceea
ce priveste consumul alimentar. In graficul 1 sunt prezentate rezultatele obţinute pentru
activitatea alfa globală a apelor minerale (Bq/l) precum şi concentraţia de activitate a Ra-226
(Bq/l) a unor ape minerale naturale carbogazoase imbuteliate.
Graficul 1. Radioactivitatea alfa globală a apelor minerale naturale îmbuteliate
00.020.040.060.08
0.10.120.140.160.18
AMFIT
EATRU
APUSEANA
AQUA V
ITAL
BIBOR
TENI
BILBO
R
BORSEC
BODO
C
BUZIAS
CARPATIN
A
CERTEZE
DORNA
GO
BE
HERA
Izvo
rul M
inuni
lor
LIPO
VAO
AS
PERENA
PERLA CO
VASNEI
PERLA HARG
HITEI
ROUA M
UNTILOR
SPRING
HARG
HITA
STANCENI
TUSNADZIZ
IN
Activitatea alfa globala a apelor minerale imbuteliate (Bq/l) Concentratie de activitate Ra-226 (Bq/l)
In graficul 2 sunt prezentate rezultatele obţinute pentru activitatea beta globală a apelor
minerale naturale imbuteliate (Bq/l) precum şi concentraţia de activitate a K-40 (Bq/l) a unor
ape minerale naturale carbogazoase.
Graficul 2. Radioactivitatea beta globală a apelor minerale naturale îmbuteliate
00.20.40.6
0.81
1.2
AM
FITE
ATRU
APU
SEANA
AQUA V
ITAL
BIB
ORTE
NI
BIL
BOR
BORSEC
BODOC
BUZI
AS
CARPATI
NA
CERTE
ZE
DO
RNA
GOBE
HERA
Izvo
rul M
inun
ilor
LIPOVA
OAS
PER
ENA
PER
LA C
OVAS
NEI
PER
LA H
ARGHIT
EI
RO
UA M
UNTI
LOR
SPR
ING H
ARGHIT
A
STA
NCENI
TUSNAD
ZIZI
N
Activitatea beta globala a apelor minerale imbuteliate (Bq/l) Concentratie de activitate K-40 (Bq/l)
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 101
Graficul 3. Radioactivitatea alfa şi beta globală a unor ape minerale naturale
necarbogazoase şi ape îmbuteliate obţinute din izvoare de apă minerală naturală
0
0.05
0.1
0.15
0.2
0.25
0.3
0.35
0.4
0.45
Amfit
eatru
AQUATIQ
UE
BUCOVIN
A
BUZIAS
BILBO
R
BORSEC
Izvo
rul Z
anelo
r
Izvo
rul A
scun
s
7 Iz
voar
e
KEIA
LIPO
VA
SANTAQ
UA
Activitatea alfa globala a apelor minerale plate (Bq/l)
Activitatea beta globala a apelor minerale plate (Bq/l)
Rezultatele obţinute arată că apele minerale naturale îmbuteliate analizate, prezintă
activităţi ce asigură o doză efectivă totală anuală sub 0,1 mSv, astfel fiind îndeplinite
condiţiile de potabilitate pentru probele analizate.
Incertitudinile experimentale asociate măsurătorilor radiometrice sunt relativ mari datorită
valorilor măsurătorilor probelor apropiate de cele de fond. In unele cazuri valoarea mare a
masei reziduului sec rezultă valori ale activităţii minim detectabile mai mari decât valoarea
de referinţă pentru cazul a) al îndeplinirii condiţiei limitei de doză. Apele minerale naturale
cu conţinut mineral ridicat analizate îndeplinesc condiţia limitei de doză conform cazului b).
Riscurile asociate prezenţei radionuclizilor naturali în apa minerală naturală destinată
consumului alimentar trebuie luate în considerare deşi contribuţia la doza efectivă totală
anuală este foarte mică. Abordarea bazată pe supravegherea radioactivităţii alfa şi beta
globală este utilă, însă oferă doar valori orientative. Obţinerea unor valori superioare valorii
de referinţă 0.1Bq/l pentru activitatea alfa globală, respectiv 1Bq/l pentru activitatea beta
globală nu implică neapărat un risc potenţial pentru sănătate, deoarece riscul potenţial este
funcţie de radiotoxicitatea nuclizilor prezenţi în produsul finit şi de consumul mediu anual al
acestui produs destinat consumului alimentar; fiecare caz trebuie analizat şi interpretat ţinând
cont de factorii ce influenţează acest rezultat.
Datele prelucrate, centralizate şi sistematizate în perioada 2011-2012 în cadrul Programului
Naţional de Sănătate II, obiectivul 2 arată că doza efectivă totală anuală datorată consumului
alimentar de apă este sub 0,1 mSv/an.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 102
SUPRAVECHEREA STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULATIEI DIN JURUL
OBIECTIVELOR NUCLEARE MAJORE
INSP – CRSPB – Compartimentul Sănătatea şi Radiaţiile Ionizante - Dr. Cristina May,
Dr. Alexandra Cucu; DSPJudetene – Laboratorul de Igiena Radaiţiilor Ionizante
Constanţa, Dolj, Argeş, Braşov
Orice obiectiv nuclear reprezintă, în cazul unei funcţionări defectuoase sau al unui accident,
un potenţial risc pentru sănătatea umană. La apariţia oricărei probleme de sănătate mai puţin
obişnuită, oamenii, organizaţiile ecologiste, sau politicienii, solicită investigaţii cu privire la
posibilitatea ca radioactivitatea din mediu să fi cauzat respectiva problemă. Ţinând cont de
faptul că nu există date centralizate la nivel de localităţi, fără o supraveghere permanentă şi
activă a acestui tip de informaţii ar fi imposibil de răspuns la aceste solicitări.
Activitatile derulate in anul 2011-2012 s-au realizat in cadrul Programului naţional al
Ministerului Sanatatii privind sanatatea in relatie cu factorii determinanţi din mediul de viaţă
şi muncă, obiectivul privind prevenirea efectelor asociate radiatiilor ionizante.
Cadrul juridic al activitati este reprezentat de:
Legea nr. 95, privind reforma în domeniul sănătăţii, Titlul I, Sanatatea publica,
Legea nr. 111, privind desfãsurarea în sigurantã a activitãtilor nucleare, modificata,
completata si republicata
Activităţile de supraveghere a sănătăţii în relaţie cu radiaţiile ionizante se realizează sub
coordonarea Laboratoarelor de Igiena Radiaţiilor Ionizante (LIRI) din Centrele Regionale de
Sănătate Publică Bucureşti, Cluj şi Timişoara. Structurile care realizează implementarea
activităţilor şi monitorizarea nemijlocită a expunerii sunt cele 18 LIRI din structura
Direcţiilor de Sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucuresti.
Metodologia de lucru include: analiza stării de sănătate a populaţiilor supravegheate;
supravegherea epidemiologică a frecvenţei neoplasmelor în zonele de influenţă ale
obiectivelor nucleare majore.
Populaţie: toţi locuitorii cu domiciliul stabil în localităţile din vecinătatea obiectivelor
nucleare din ţara noastră. Aceste zone sunt:
1. Zona Bechet, aflata în aria de influenţă a centralei nuclearo-electrice de la Kozlodui
2. Zona Cernavodă - în jurul centralei nuclearo-electrice
3. Zona Feldioara – în vecinătatea Uzinei R.
4. Zona Mioveni - în aria de influenţă a FCN Piteşti
Analiza datelor: S-au calculat rate standardizate (direct): mortalitate generală, mortalitate
specifică prin tumori solide (denumite „cancer” în acest raport), mortalitate specifică prin
boli maligne ale sângelui şi ţesutului hematoformator (leucemii şi limfoame, denumite
„leucemii” în acest raport); incidenţa tumorilor solide şi incidenţa afecţiunilor maligne ale
sângelui.
Rezultate
1. Zona Cernavoda In anul 2012, rata standardizată a incidenţei tumorilor solide a fost
de 191,07/100.000 de locuitori. Vârsta medie la diagnostic este de 62 de ani, iar localizările
cele mai frecvente la bărbaţi sunt cele la nivelul plamânului, colonului şi căilor aeriene
superioare; la femei, la nivel mamar, uterin şi pulmonar. Rata incidenţei leucemiilor şi
limfoamelor de 4,67/100.000 de locuitori. Din datele furnizate de CNSISP rezultă, pentru
anul 2010, o incidenţă a leucemiilor şi limfoamelor de 13,03/100.000 pentru întreaga ţară.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 103
2. Zona Bechet Rata standardizată a incidenţei tumorilor solide in anul 2012 a fost
170,05/100.000. Vârsta medie la diagnostic este de 65 de ani. Localizările cele mai frecvente
la bărbaţi sunt la nivelul căilor aeriene superioare, al căilor aeriene inferioare, la nivelul
prostatei, stomacului şi colonului. La femei, cea mai frecventă localizare este la nivelul
uterului, urmată de localizarea mamară şi pulmonară. Rata incidenţei afectiunilor maligne ale
sangelui a fost de 10,21/100.000 de locuitori
3. Zona Mioveni În anul 2012, rata standardizată a incidenţei tumorilor solide este de
155,52/100.000 locuitori. Vârsta medie la diagnostic a fost de 59,22 ani pentru femei şi de
60,1 ani pentru bărbaţi. La bărbaţi, cele mai frecvente localizari sunt la nivelul căilor aeriene
inferioare, urmate de colon şi căile aeriene superioare. La femei, cele mai frecvente localizări
sunt la nivelul uterului, sânului şi colonului. Rata standardizată a incidenţei leucemiilor şi
limfoamelor a fost de 9,11/100.000 de locuitori. Din datele furnizate de CNSSISP rezultă
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 104
pentru anul 2010 o incidenţă a leucemiilor şi limfoamelor de 13,03/100.000 pentru întreaga
ţară
4. Zona Feldioara În anul 2012 rata standardizată a incidenţei tumorilor solide a fost
119,79/100.000 locuitori. Vârsta medie la diagnostic a fost de 50,5 ani la femei şi de 60,8 ani
la bărbaţi. În anul 2012, în zona Feldioara nu s-au raportat cazuri noi de leucemii/limfoame.
Anul 2012 este al cincilea an consecutiv în care nu se înregistrează nici un caz nou de
leucemie sau limfom.
Incidenta tumorilor solide in zona Feldioara, 1999-2012
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 105
EXPUNEREA PROFESIONALĂ LA RADIAŢII IONIZANTE A
PERSONALULUI MEDICAL
Ing. Anca Sorescu, Dr. Cristina May – CRSP Bucureşti
Principala grupa a expusilor profesional la radiatii ionizante o reprezinta cea din sectorul
medical. Evolutia tehnicilor de imagistica medicală si varietatea domeniilor se datorează în
mare măsură descoperirilor ştiinţifice precum: ultrasunetele, fizica nucleară, spectroscopia,
microelectronica şi calculatoarele care treptat au migrat cu un succes foarte mare spre
medicină. Dezvoltarea pe scara larga a aparaturii din domeniul medical a dus la o crestere
considerabila a expusilor profesional la radiatii ionizante din acest domeniu – circa 75% din
numarul total al expusilor la radiatii ionizante.
Expusul personalului medical la radiatii ionizante isi desfasoara activitatea in medii de inalta
tehnologie, cu surse de radiatii ionizante si este supus riscurilor specifice acestora. In aceasta
categorie intra medicii radiologi, radioterapeuti si de medicina nucleara, asistentii, tehnicienii
de radiologie, etc. Activitatea de supraveghere a stării de sănătate a personalului expus
profesional la radiaţii ionizante face parte din responsabilităţile legale ale sistemului de
sănătate publică, in concordanta cu ansamblul de masuri şi practicii europene, prevăzute de
legislaţia naţională. Rezultatele supravegherii au evidentiat:
numărul unităţilor nucleare din domeniul medical de 3278 in anul 2012, ramane in jurul
aceleiasi valori a anului anterior.
Fig. 1. Distributie unitati nucleare arondate DSP-urilor cu LIR, domeniul medical,
2010 - 2012
Din perspectiva distributiei teritoriale cele mai multe unitati nucleare medicale se afla in
zona de asistenta a DSP Bucuresti, peste 1000 de unitati.
Din perspectiva personalului din unitatile medicale, se remarca o usoara crestere a
personalului expus profesional din sectorul medical: 9345 in anul 2010, 9759 in anul
2011, 9763 in anul 2012. Distributia acestora evidentiaza un plus de activitate pentru
Laboratoarele de Igiena Radiatiilor din teritoriul de competenta al DSP Bucuresti, Bihor,
Galati si Maramures.
De asemenea a fost raportat un singur caz de supraexpunere a personalului medical expus la
radiatii ionizante de catre serviciile de dozimetrie fotografica ( la Brasov); persoanele expuse
la radiatii ionizante sunt supravegheate medical conform legislatiei in vigoare ( directiva
96/29/EURATOM);
In privinta nivelurilor masurate ale expunerii, din rezultatatele activitatii de dozimetrie
fotografica individuala in anul 2012 pentru un numar de 2603 expusi monitorizati prin
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 106
metoda film-dozimetrica, din care 2374 persoane din sectorul sanitar, observam ca
frecventa mai mare a dozelor mari se inregistraeza in radioterapie si medicina nucleara.
Rezultatele au evidentiat urmatoarea distributie expusilor in functie de nivelul de doza si
domeniul de activitate, astfel:
DENUMIRE ACTIVITATE ACTIVITATE <0.17 0,17-0,2
0,2-0,5 0,5-1 1-2 2-5 5-10 >50
Total exp.
RADIOLOGIE DIAGNOSTIC M10 P 1755 1 12 3 2 1 1774
D 0 0,18 3,60 2,38 3,66 2,14
RADIOLOGIE INTERVENTIONALA M11 P 23 23
D 0
RADIOLOGIE CHIRURGICALA M13 P
D 0
RADIOLOGIE+TERAPIE M15 P
SPITALE
D 0
RADIOTERAPIE M20 P 109 3 1 113
D 0 0,53 0,27
MEDICINA NUCLEARA M30 P 47 3 8 4 1 63
D 0 0,52 2,11 3,28 3,38
RADIOLOGIE DENTARA M40 P 210 1 211
D 0
0,20
MEDICINA VETERINARA M50 P 15 P-Numar persoane 15
D 0
D-Doza colectiva (mSv x om)
ALTE UTILIZARI MEDICALE M90 P 64 2 66
D 0
0,80
SERVICE E0 P 5 5
D 0
EDUCATIE NIVEL SUPERIOR E1 P 11 11
D 0
CERCETARE RADIATIE E2 P 92 1 93
SECURITATE SI INSPECTIE D 0 0,17
Observatii:
1. Doza este Hp(10) pentru dozimetrul purtat la piept, sub sortul de protectie
2. La calculul dozei se ia in considerare ,,densitatea de innegrire neta" (brut - voal)
3. Conform art. 1.1.6.1, din anexa nr.13 a Normelor de dozimetrie individuala, sunt inregistrate in fisele de dozimetrie
individuala numai valorile mai mari decat nivelul de inregistrare, respectiv 0,17 mSv, stabilit de norme
Tabel 1. Evidenta expusilor profesional la radiatii ionizante din sectorul sanitar in perioada
01.01.2012 - 31.12.2012 monitorizati de Laboratorul de Dozimetrie Individualala - LIR
CRSP-Bucuresti.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 107
MONITORIZAREA RADIOPROTECŢIEI PACIENTULUI ÎN EXPUNEREA
MEDICALĂ
Fiz. Olga Garjoaba - CRSP Bucuresti
Monitorizarea radioprotecţiei pacientului în expunerea medicala, are drept scop reducerea
riscului asociat expunerii medicale cu radiatii ionizante, prin optimizarea calităţii actului
radiologic. Obiectivul principal al sintezei este estimarea nivelului expunerii populaţiei
datorat expunerilor medicale la radiatii ionizante. Acest nivel este exprimat în termeni de
doză colectivă anuală şi este evaluat din frecvenţele anuale ale diferitelor tipuri de examene
radiologice, repartizate pe grupe de vârstă şi sex, precum şi din dozele efective medii per
procedură. Rezultatele anuale obtinute permit realizarea in timp a unei baze de date privind
expunerile medicale la radiatii ionizante, asigurand astfel posibilitatea raportarii corecte a
datelor catre UE si UNSCEAR si participarea la intercomparari si studii internationale
realizate in acest domeniu si, in final adoptarea masurilor de optimizare a expunerilor
medicale.
Cadrul legislativ national, armonizat cu prevederile comunitare in domeniu (parte a
programului de implementare in Romania a Directivei UE nr. 97/43/EURATOM) prevad
obligativitatea si responsabilitatea retelei de sanatate publica de a asigura protectia
radiologica a pacientului în cazul expunerii medicale la radiatii ionizante. Cadrul normativ al
activitatilor il reprezinta ordinul ministrului sanatatii nr. 1542/2006 privind reglementarea
sistemului de inregistrare, centralizare si raportare a datelor privind expunerea medicala la
radiatii ionizante, care stipuleaza ca Institutul National de Sanatate Publica, prin Centru
Regional de Sanatate Publica Bucuresti – Laboratorul de Igiena Radiatiilor, are atributii de
centralizare si raportare a datelor la nivel national. Conform acestui ordin fiecare unitate
medicala care furnizează servicii de radiologie-imagistică medicală, medicină nucleară şi
radioterapie trebuie sa inregistreze, sa colecteze si sa raporteze catre Laboratoarele de Igiena
Radiatiilor din cadrul DSP teritoriale datele privind expunerea pacientilor la radiatii
ionizante. La randul lor, LIR din cadrul DSP teritoriale centralizeaza datele primite si le
raporteaza catre LIR-CRSPB din cadrul INSP. Formularele de înregistrare si raportare
centralizata a datelor privind expunerile medicale la radiatii ionizante au fost aprobate prin
Ordinul MSP nr. 1003/2008. Primele date centralizate de nivel national au fost obtinute
pentru anul 2009.
Indicatorii analizati in cadrul sintezei sunt: numarul de echipamente radiologice; numarul
de pacienti per fiecare tip de procedurã medicala; frecvenţa anuală a diferitelor tipuri de
expuneri medicale de diagnostice si de tratament; frecvenţa relativă a diferitelor tipuri de
expuneri medicale; numarul examenelor radiologice si de tratament pe cap de locuitor în
România; consumul radiologic anual şi contribuţia principalelor expuneri medicale la
consumul radiologic total; doza efectivã medie pe tip de examen diagnostic sau procedura de
tratament; consumul radiologic pe grupe de vârstă. Lotul informatiilor raportate a inclus
59.4% din numarul total de instalatii radiologice, pe baza datelor raportate trimestrial de
Laboratoarele de Igiena Radiatiilor teritoriale. Astfel in anul 2012 analiza statistica se
bazeaza pe datele raportate de 38 de judete, iar trei judete arondate DSP Bucuresti (Ilfov,
Ialomita si Giurgiu) nu au transmis nici o raportare. Doar 34 de unitati sanitare din municipiul
Bucuresti au raportat datele privind expunerea medicala la radiatii ionizante, in conditiile in
care unitatile sanitare din municipiul Bucuresti care ofera servicii de radiologie si imagistica
medicala reprezinta 26.8% din totalul instalatiilor radiologice existente in unitatilor sanitare
de profil din tara.
Au fost raportate un numar de 5.505.792 de proceduri radiologice, 19.199 proceduri de
diagnostic si tratament de medicina nucleara si 14.103 de proceduri de radioterapie si
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 108
brahiterapie, dozele medii si contributiile acestora la doza colectiva fiind calculate pe un lot
de inregistrari reprezentand 56% din numarul celor raportate.
Distributia procedurilor radiologice raportate in functie de tipul practici evidentiaza ca
radiografia conventionala reprezinta 73.02% din totalul procedurilor radiologice, radiografia
dentara 11.25%, examinarile fluoroscopice 8.43%, examinarile de tomografie computerizata
6.96%, iar examinarile angiografice sunt sub 0.5% din totalul procedurilor radiologice
raportate.
Astfel. in cazul radiografiei conventionale au fost raportate un numar de 4.020.145 de
examinari radiografice si 464.267 de examinari radioscopice, fiind calculate totodata dozele
medii si contributiile acestora la doza colectiva. Analiza distributiei consumului radiologic
anual pe tipuri de examinari, releva faptul ca atat radiografia toracica (25.9%) si radiografia
membrelor si articulatiilor (22.5%) raman expunerile la radiatii ionizante cu frecventa cea
mai mare. Acestea sunt urmate la distanta mare de radioscopia toracica (7.8%) si radiografia
coloanei lombare, a pelvisului, coloanei cervicale si a capului, cu procente asemanatoare
(4.6% - 4.8%).
Din punctul de vedere al distributiei examinarilor radiologice in functie de varsta pacientilor,
un procent mai insemnat pentru grupa de varsta de 0-15 ani este atribuit examinarilor
radiografice ale membrelor (13.7%) si capului (12.9%), iar pentru grupa de varsta 16-40 ani
se evidentiaza examenele ERPC cu un procent de 39.4% si examinarile radiografice ale
capului (38.7%). Frecventa examinarilor radiografice/radioscopice in functie de sexul
pacientilor este in general echilibrata, cu exceptia examinarilor radioscopice ale colonului
unde femeile detin un procent de 61.6% si a mamografiei unde evident, tot femeile sunt
majoritare (98.9%).
In cazul tomografiei computerizata, esantionul datelor a fost realizat pe cele 7 categorii de
expuneri stabilite prin Ordinul MS nr. 1003/2008, respectiv cap, coloana cervicala, coloana
lombara, torace, abdomen, pelvis si extremitati, dar si pentru alte proceduri CT necodificate
prin Ordinul de mai sus, cuprinzand un numar de 383.034 de examinari, raportate.
In ceea ce priveste contributia fiecarui tip de expunere, se constata ca examinarile CT in
regiunea capului au cea mai mare frecventa, reprezentand 48% din totalul examinarilor CT,
urmate la distanta mare de examinarile CT ale abdomenului (18%). De remarcat frecventa
expunerilor CT pe grupe de varsta unde se constata ca indiferent de localizare, grupa de
varsta cu frecventa cea mai mare este cea a adultilor de peste 40 de ani . Pentru grupa de
varsta 0-15 ani, se constata o frecventa mai ridicata in cazul examinarilor CT a extremitatilor
(8.6%), capului (4.3%) si coloanei cervicale (3.5%), iar pentru grupa de varsta 16-40 ani o
frecventa mai insemnata o au examinarile CT ale coloanei vertebrale dar si ale membrelor
(33.5%). In ceea ce priveste distributia examinarilor CT in functie de sexul pacientilor se
constata o frecventa echilibrata, cu exceptia examinarilor abdomenului si pelvisului unde
femeile detin 66.9% din totalul acestor examinari.
Dozele medii efective estimate pe baza datelor raportate in anul 2012, pentru cateva dintre
tipurile de examinari radiologice, sunt urmatoarele:
Radiologie conventionala Tomografie computerizata
Tip examinare Doza efectiva (mSv) Tip examinare Doza efectiva (mSv)
Cap 0.058 Cap 3.054
Torace 0.126 (AP) 0.138 (LAT) Torace 11.004
Abdomen 0.371 Abdomen 22.851
Pelvis 0.466 Pelvis 19.391
Membre 0.015 Membre 8.655
Coloana cervicala 0.110 Coloana cervicala 3.943
Coloana toracala 0.254 (AP) 0.267 (LAT) Coloana lombara 9.718
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 109
Coloana lombara 0.344 (AP) 0.447 (LAT)
San 0.234 (CC) 0.250 (MLO)
Torace (scopie) 0.558
Gastroduoden (scopie) 2.156
Colon (scopie) 1.576
In anul 2012 au fost raportate un numar de 18.867 de proceduri interventionale, din analiza
frecventelor procedurilor observandu-se ca ponderea cea mai mare o are coronarografia,
aproape 51% din numarul de proceduri raportate, urmata de angioplastia coronariana
(23.5%), angiografia cerebrala (7%), angiografia membrelor inferioare (5.5%) si angiografia
abdominala (4.8%). Din datele raportate, preponderente sunt expunerile pentru grupa de
varsta mai mare de 40 de ani. Se evidentiaza pentru grupa de varsta 16-40 ani, din totalul
examinarilor pentru fiecare tip de procedura angiografica, un procent de aproape 20% in
cazul angiografiei cerebrale si un procent de 18% in cazul angiografiei pelvine. Se remarca
un procent mai insemnat (10%) si in cazul grupei de varsta de 0-15 ani pentru angiografiile
membrelor superioare. Din punctul de vedere al distributiei procedurilor angiografice in
functie de sexul pacientilor, numarul barbatiilor care au suferit astfel de proceduri este mai
mare in raport cu numarul femeilor.
Dozele medii efective estimate pe baza datelor raportate in anul 2012, pentru tipurile de
proceduri de radiologie interventionala, sunt urmatoarele:
Tip examinare Doza efectiva (mSv)
Coronarografie 6.907
Angiografie cerebrala 8.984
Angiografie carotidiana 3.752
Angiografie abdominala (renala, mezenterica, aortografie) 8.389
Angiografie pelvina 4.095
Angiografie membre inferioare 3.435
Angiografie membre superioare 3.659
Angioplastie coronariana (PTCA) 21.659
Angioplastie carotidiana 6.300
Angioplastie periferica 6.082
Angioplastie renala 4.768
Valvuloplastie 4.708
Embolizare abdominala 24.351
Un numar de 619.479 de examinari radiologice dentare au fost raportate in 2012, acestea
fiind clasificate ca examinari intra-orale, panoramice si generale. Se remarca o frecventa
foarte ridicata pentru radiografiile dentare intraorale, acestea reprezentand aproximativ 75%
din totalul examinarilor raportate, iar din punctul de vedere al distributiei examinarilor
radiologice dentare in functie de varsta pacientilor, se remarca o frecventa usor mai ridicata
pentru grupa de varsta 16-40 ani fata de grupa de varsta peste 40 ani.
Pe baza datelor raportate in anul 2012 au fost calculate dozele efective colective pentru
principalele proceduri radiologice, precum si contributiile acestora la doza colectiva totala.
Din analiza contributiilor la doza efectiva colectiva (Fig. 1), ponderea cea mai mare o
inregistreaza examinarile CT in regiunea abdomenului si regiunea pelvisului, urmate de CT
torace si de examinarile CT in regiunea capului. Pe urmatoarele pozitii se afla examinarile
radioscopice ale gastroduodenului si ale toracelui precum si examinarile radiografice ale
coloanei lombare si ale toracelui, care desi au doza efectiva scazuta, au o contributie
importanta la doza colectiva prin numarul mare de examinari.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 110
Fig 1. Contributia la doza efectiva colectiva pentru principalele proceduri radiologice
32.3%
14.1%
12.4%
11.4%
4.0%
3.9%
3.4%
3.4%
2.3%
2.0%
1.9%
1.3%0.8%
0.7%
0.8%
0.8%0.8%1.2%
1.2%
1.3%
Abdomen - CT
Pelvis - CT
Torace - CT
Cap - CT
Gastroduoden - scopie
Torace - scopie
Col.lombara - grafie
Torace - grafie
Col.lombara - CT
Pelvis - grafie
Angioplastie coronariana (PTCA)
Coronarografie
Abdomen+Pelvis - CT
Col.cervicala - CT
Torace+Abdomen+Pelvis - CT
Col.toracala - grafie
Abdomen - grafie
Colon - scopie
Urografie
Mamografie
In anul 2012 au fost raportate 19.199 proceduri de diagnostic si tratament de medicina
nucleara, respectiv 17.088 proceduri de diagnostic si 2.111 proceduri de tratament. Din
analiza distributiei procentuale a frecventelor se constata ca procedurile de diagnostic sunt
majoritare, scintigrafia osoasa detinand un procent de peste 50% din totalul procedurilor de
medicina nucleara efectuate in 2012, urmata de scintigrafia tiroidiana, PET-CT, scintigrafia
renala si scintigrafia functiei tiroidiene.
Din punctul de vedere al contributiei principalelor proceduri de medicina nucleara la doza
efectiva colectiva (Fig. 2) se remarca o pondere de aproape 41% a procedurilor de terapie, iar
pentru procedurile de diagnostic contributii importante la doza colectiva sunt date de
scintigrafia osoasa (29.6%), urmata de examinarile PET-CT (19.9%) si scintigrafia tiroidiana
(3.1%).
In cazul radioterapiei au fost raportate in anul 2012 un numar de 14.103 de proceduri de
radioterapie efectuate cu instalatii de telecobaltoterapie, acceleratoare liniare si instalatii de
RX-terapie. Doza medie in volumul tinta pentru toate procedurile raportate este de 35.87 Gy,
doza minima fiind de 14.56 Gy iar doza maxima este 68.46 Gy.
Analizand datele raportate la nivel global, in ceea ce priveste distributia procentuala in
functie de sexul pacientilor, se constata ca 55% din numarul total de pacienti sunt femei si
respectiv 45% sunt barbati, iar din punctul de vedere al grupei de varsta, 6.4% dintre pacienti
au varsta cuprinsa in intervalul 16-40 de ani si 93.4% dintre pacienti au varsta peste 40 de
ani.
Fig 2. Contributia la doza efectiva colectiva pentru principalele proceduri de medicina
nuclear
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 111
Tinand cont de localizarea tumorilor ce au beneficiat de tratament prin telecobaltoterapie si
acceleratoare liniare, se remarca o pondere ridicata pentru radioterapia cu acceleratoare
liniare a tumorilor ginecologice (10.3%), tumorilor la san (10.1) si tumorilor de cap si gat
(8.6%), urmate de telecobaltoterapia a acelorasi tipuri de tumori (6.5 % - 7.2 %), precum si a
tumorilor pulmonare (5.4%).
Din analiza distributiei frecventelor procedurilor radioterapeutice prin telecobaltoterapie si
acceleratoare liniare, in functie de varsta pacientilor si tinand cont de localizarea tumorilor, se
observa ca majoritatea pacientilor care au beneficiat de proceduri de radioterapie au varsta
peste 40 de ani, iar in cazul grupelor de varsta 0-15 ani si 16-40, o pondere mai insemnata
este observata pentru tumorile benigne, tumorile la san, tumorile la cap si gat si tumorile
cerebrale.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 112
MONITORIZAREA RADIOACTIVITĂŢII APEI POTABILE CONFORM
LEGII 458/2002
Dr. chim. Mihaela Bragea, Dr. fiz. Toro Laszlo - CRSP Timisoara
Dr. Alexandra Cucu – CRSP Bucuresti
Introducere
Radionuclizii sunt prezenti în mod natural în mediul înconjurător. Radioactivitatea poate fi
detectata în apă, iar concentraţia naturală de radionuclizi variaza in functie de mai multi
factori, cum ar fi geologia locala climatica precum si de practicile agricole. Gradul de
afectare a sănătăţii umane depinde de tipul de radionuclizi şi perioada de timp la care oamenii
sunt expuşi.
Obiectivul principal îl constituie evaluarea expunerii populaţiei României la radiaţii ionizante
prin ingestia apei potabile, precum şi evitarea expunerilor suplimentare prin contaminări
accidentale ale acestora.
Cadrul legislativ naţional, armonizat cu prevederile comunitare în domeniu prevăd
obligativitatea şi responsabilitatea reţelei de sănătate publică de a asigura supravegherea
radiologică a apei potabile. Acesta include următoarele reglementări: Legea nr. 95, Legea nr.
111/1196, Ordinul MS 431, Legea 458/2002, HG 974 din 15 iunie 2004, HG 1020 din din 1
septembrie 2005, Recomandarile OMS/2004, Recomandarea Comisiei din 8 iunie 2000 în
vederea aplicării articolului 36 a tratatului EURATOM.
Material si metoda
Rezultatele sintezei sunt bazate pe prelucrarea datelor raportate de 18 Laboratoare de Igiena
Radiaţiilor din Direcţiile de Sănătate Publică judeţene: Arges, Bacau, Bihor, Brasov, Caras-
Severin, Cluj, Constanta, Dolj, Galati, Harghita, Iasi, Maramures, Mures, Prahova, Sibiu,
Suceava, Timis şi a Municipiului Bucureşti care au desfaşurat această activitate în cadrul
programului naţional privind sănătatea în relaţie cu mediul, conform metodologiei unitar
aplicate.
Metodologia a inclus recomandările CE (EURATOM) şi OMS (apa potabilă) în domeniu.
Supravegherea radioactivităţii apei potabile s-a facut în funcţie de sursele de apă de consum
pentru populaţie, si anume:
1. Apa potabila din zone de aprovizionare (ZAP) cu apa în sistem centralizat;
2. Apa din fântâni particulare şi izvoare cu apa potabilă.
Au fost studiate un numar de 292 ZAP distribuite pe toată suprafaţa Romaniei şi care
aprovizionează cu apa 67% din populaţia ţării. Distribuţia lor geografică poate fi asimilată
foarte bine cu o reţea deasă, fie ea şi neuniformă.
Pentru supravegherea radioactivităţii apei au fost recoltate în medie 4 probe de apa/ZAP, una
in fiecare trimestru.
Au fost efectuate urmatoarele determinari de radioactivitate: 2348 pentru apa potabila (alfa
global, beta global, Ra226, U nat, K40, Cs137, Sr90, Th nat, Tritiu).
Datele raportate sunt stocate într-o baza de date ce permite urmarirea în dinamică a
radioactivităţii apei potabile la nivel naţional, baza de date fiind structurată în scopul de
identificare a categoriilor de probe analizate: Apa potabilă; Locul si data recoltarii;
Semnificaţia probei; Concentraţia indicatorului de radioactivitate urmărit.
Rezultate si discutii
Valorile medii ale concentratiilor alfa si beta global in apa potabila in tara sunt reprezentate
in figurile 1 si 2.
Nivelurile valorilor rezultate din determinarile alfa şi beta global, considerate ca parametrii
de screening, pentru care există valori limite în legislaţia naţională, s-au situat în general sub
valorile considerate a fi limite în evaluarea calităţii apei potabile
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 113
Fig. 1: Valori medii ale concentratiilor alfa global [Bq/l]/judeţe in apa potabila
Fig. 2: Valori medii ale concentratiilor beta global [Bq/l]/judeţe in apa potabila
In figura 3 sunt reprezentate valorile medii ale concentratiilor: alfa global, beta global, Cs-
137, Sr-90, H-3, Ra-226, Unat, Th nat si Po-210 in apa potabila in judetele din Romania.
Nu au fost evidenţiate depăşiri ale parametrilor indicatori de calitate de bază: doza medie
anuală de 0.1 mSv şi concentraţia de H-3 de 100 Bq/m3.
Fig. 3:Valori medii ale radioactivitatii alfa global, beta global, Cs-137, Sr-90, H-3, Ra-226,
Unat, Th nat si Po-210 in apa potabila.
Estimarea dozelor din ingestie
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 114
Deşi concentraţiile radionuclizilor artificiali sunt mai mari decât a celor naturali,
radiotoxicitatea mare a celor din urmă se materializează prin contribuţia majoră la doza de
ingestie.
Fig.4. Valorile dozei medii anuale de ingestie
Concluzii
Calitatea apei potabilă a fost monitorizată prin parametrii α şi β global care păstrându-se în
marea lor majoritate sub valorile de 0.1 Bq/l şi 1 Bq/l respectiv, asigură conformitatea cu
valoarea parametrului indicator de calitate, doza totala de 0.1 mSv pe an, stipulata în lege.
Deasemeni valorile concentraţiilor de tritiu, în zona de impact a CNE Cernavoda s-au situat
sub 100 Bq/l.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 115
SUPRAVEGHEREA RADIOACTIVITĂŢII APEI POTABILE ŞI
ALIMENTULUI CONFORM CERINŢELOR EUROATOM
Dr. chim. Mihaela Bragea,Dr. fiz. Toro Laszlo – CRSP Timisoara
Dr. Alexandra Cucu – CRSP Bucuresti
Introducere
Orice aliment are, în mod natural un conţinut radioactiv (fondul natural) care nu poate fi
eliminat. În consecinţă o parte importantă a iradierii populaţiei reprezintă iradierea internă ce
rezultă în urma ingerării alimentelor. Modificarea radioactivităţii alimentului se poate realiza
prin:
creşterea conţinutului în elemente radioactive naturale datorat industrializării excesive
începând de la producerea materiei prime şi terminând cu artificiile tehnologice de
diversificare şi prezentare comercială a produsului final;
apariţia radionuclizilor artificiali ce parcurg căile de transfer până la lanţul alimentar:
din efluenţii industriilor nucleare si din teste şi accidente nucleare ce pot genera
situaţii de criză.
Obiectivul principal îl constituie evaluarea expunerii populaţiei României la radiaţii ionizante
prin ingestia alimentelor şi apei potabile, precum şi evitarea expunerilor suplimentare prin
contaminări accidentale ale acestora. Cadrul legislativ naţional, armonizat cu prevederile
comunitare în domeniu prevăd obligativitatea şi responsabilitatea reţelei de sănătate publică
de a asigura supravegherea radiologică a apei potabile şi alimentului: Legea nr. 95, Legea nr.
111/1196, Ordinul MS 431/2004, Legea 458/2002, Recomandarile OMS/2004.
Material si metoda
Participarea laboratoarelor de igiena radiaţiilor din DSP-urile teritoriale cu determinări ale
radioactivităţii apei potabile si alimentului răspunde obligativităţii şi responsabilităţii reţelei
de sănătate publică de a asigura supravegherea radiologică a apei potabile şi alimentului pe
teritoriul României. Rezultatele sintezei sunt bazate pe prelucrarea datelor raportate de 18
Laboratoare de Igiena Radiaţiilor din Direcţiile de Sănătate Publică judeţene: Arges, Bacau,
Bihor, Brasov, Caras-Severin, Cluj, Constanta, Dolj, Galati, Harghita, Iasi, Maramures,
Mures, Prahova, Sibiu, Suceava, Timis şi a Municipiului Bucureşti care au desfaşurat această
activitate în cadrul programului naţional privind sănătatea în relaţie cu mediul, conform
metodologiei unitar aplicate.
Au fost efectuate urmatoarele determinari de radioactivitate: 2348 pentru apa potabila (alfa
global, beta global, Ra226, U nat, K40, Cs137, Sr90, Th nat, Tritiu), 223 pentru lapte (alfa
global, beta global, Cs137, Sr90, K40), 94 pentru meniu (alfa global, beta global, Cs137, Sr
90, Ra 226, K40), 606 pentru aliment (alfa global, beta global, Cs 137, K40, Sr 90, Ra 226).
Datele raportate sunt stocate într-o baza de date ce permite urmarirea în dinamică a
radioactivităţii alimentului şi apei potabile la nivel naţional, baza de date fiind structurată în
scopul de identificare a categoriilor de probe analizate: Apa potabilă; Categorie aliment;
Locul si data recoltarii; Semnificaţia probei; Concentraţia indicatorului de radioactivitate
urmărit.
Rezultate si discutii
Conţinutul radioactiv în apa potabilă
Au fost studiate un numar de 292 ZAP distribuite pe toată suprafaţa Roamaniei, care
aprovizionează cu apa 67% din populaţia ţării. Distribuţia lor geografică poate fi asimilată
foarte bine cu o reţea deasă, fie ea şi neuniformă.
In figura 1 sunt reprezentate valorile medii ale concentratiilor: alfa global, beta global, Cs-
137, Sr-90, H-3, Ra-226, Unat, Th nat si Po-210 in apa potabila in judetele din Romania.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 116
Nu au fost evidenţiate depăşiri ale parametrilor indicatori de calitate de bază: doza medie
anuală de 0.1 mSv şi concentraţia de H-3 de 100 Bq/m3.
Fig. 1:Valori medii ale radioactivitatii alfa global, beta global, Cs-137, Sr-90, H-3, Ra-226,
Unat, Th nat si Po-210 in apa potabila
Conţinutul radioactiv în laptele de consum şi produselor derivate din lapte
Laptele este un aliment esenţial în dietă, în special în cea a copiilor sub 2 ani. In acelaşi timp,
categoria din populaţie cu riscul cel mai mare în caz de contaminare prin ingestie este grupa
de varsta 0-2 ani. Din acest motiv, în cadrul Recomandarii 2000/473/Euratom, laptele este
alimentul indicat în mod special pentru supraveghere. Valorile concentratiilor
radioactivitatii artificiale sunt reprezentate in figura 2.
Fig. 2:Valorile concentratiilor de Cs137 si Sr 90 in lapte
Dupa cum se observă în figura 2, în nici una din probele de lapte nu au fost inregistrate
depăşite nivelele de raportare pentru radionuclizii artifciali. Prezenţa radionuclizilor artificiali
Cs-137 şi Sr-90 sunt o consecinţă a depunerilor radioactive în România în urma accidentului
de la Cernobâl. Prin urmare se urmăreşte evoluţia concentraţiilor acestor radionuclizi în timp,
fiind evidentă descreşterea concentraţiilor acestor radionuclizi în lapte, ajungând in 2012 să
aibe concentraţii medii pe ţară sub limita de raportare.
In ceea ce priveşte concentraţiile pentru Cs-137 şi Sr-90 în lapte în zonele de impact a
centralelor nucleare CNE Cernavoda (Constanţa) şi CNE Kozlodui (Dolj, Olt) în 2012 sunt
de asemenea sub limita de raportare.
Conţinutul radioactiv în aliment
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 117
In figura 3. sunt reprezentate valorile medii ale concentratiilor de radionuclizi naturali si
artificiali in diferite tipuri de aliment din Romania.
Fig. 3: Valorile concentraţiilorde radionuclizi naturali şi artificiali în diferite tipuri de
aliment
Concentratii medii: - radionuclizi artificiali (Cs-137 si Sr-90)
- radionuclizi naturali (Ra-226, Po-210, Pb-210, U si Th nat)
0.000
0.050
0.100
0.150
0.200
0.250
0.300
0.350
0.400
0.450
lapte produse
panificatie
carne peste oua cartofi vegetale
foioase
vegetale
radacinoase
vegetale cu
fructe
fructe meniu
radiocesiu Sr-90
Ra-226 Po-210
U-nat Th-nat
Pb-210
Conţinutul radioactiv în dieta mixta
Pentru a evalua cantitatea de radionuclizi ingerată, s-a determinat conţinutul radioactiv în
dieta mixtă zilnică (meniu) în conformitate cu recomandarile CE. Din analiza rezultatelor
obţinute, dieta mixta poate fi înlocuită cu meniul complet (3 mese) din cantine, cu condiţia ca
meniul să fie reprezentativ pentru o dietă mixtă, medie. Rezultatele sunt evidentiate in fig.3
Concluzii
Calitatea apei potabilă a fost monitorizată prin parametrii α şi β global care păstrându-se în
marea lor majoritate sub valorile de 0.1 Bq/l şi 1 Bq/l respectiv, asigură conformitatea cu
valoarea parametrului indicator de calitate, doza totala de 0.1 msv pe an, stipulata în lege.
Deasemeni valorile concentraţiilor de tritiu, în zona de impact a CNE Cernavoda s-au situat
sub 100 Bq/l.
Laptele, produsul cu ponderea cea mai mare în dieta copilului 1-2 ani, categorie ce constituie
de fapt şi grupul la risc în cazul unei contaminări a alimentului, este alimentul indicat în mod
special de Recomandarea 2000/473/Euratom, în a fi monitorizat şi raportat. In nici una din
probele de lapte nu au fost inregistrate depăşite nivelele de raportare pentru radionuclizii
artifciali.
Un alt indicator de expunere prin ingestie, recomandat a fi urmărit este dieta mixtă,
indicându-se analizarea amestecului de alimente în ponderea stabilită a fi contribuţia zilnică
la dietă, a fiecărei categorii de aliment.
Nivelele maxime sunt obţinute în judetele fără centrale nucleare, indicând astfel că aceşti
radionuclizi provin din accidentul de la Cernobâl şi nu din centralelele nucleare.
Din determinările efectuate în anul 2012, în apa potabilă sau aliment, pe teritoriul Romaniei
nu a fost evidenţiată nici o contaminare care să conducă la o creştere semnificativă a dozei
prin ingestie.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 118
CAPITOLUL VI - FACTORII DE RISC ALIMENTARI ŞI
SĂNĂTATEA Coordonator Dr. Camelia Parvan – CNMRMC
Pentru prevenirea bolilor cauzate de alimente sau alimentatia necorespunzatoare , Romania a
desfasurat la nivel national o serie de activitati in cadrul Programelor Nationale de Sanatate
ale Ministerului Sanatatii - Monitorizarea factorilor determinanti din mediul de viata si de
munca – obiectivul “Protejarea sanatatii publice si prevenirea imbolnavirilor asociate
factorilor de risc alimentari “.
Acestea au avut ca obiective generale :
1. Evaluarea starii de nutritie a populatiei in relatie cu consumul de alimente.
2. Protejarea sanatatii şi prevenirea îmbolnăvirilor printr-o alimentatie sanatoasa -
reducerea consumului de sare din produsele alimentare , incurajarea consumului de
sare iodata , reducerea numarului cazurilor de toxiinfectii alimentare ,
3. Evaluarea unor factori de risc din alimente ( biologici, chimici ) cum ar fi alimentele
cu destinatie nutritionala speciala, , suplimentele alimentare , apele minerale naturale
imbuteliate , aditivii alimentari, , ambalajele , alimentele iradiate , adaosul de
vitamine si minerale in alimente.
EVALUAREA STĂRII DE NUTRITIE A POPULATIEI ÎN RELAŢIE CU
CONSUMUL ALIMENTAR
Dr. Mariana Vlad – CRSP Cluj
În ultimele decade, nutriţioniştii s-au preocupat de trei aspecte de bază ale alimentelor:
igiena, caloriile şi proteinele. Problemele majore cu care se confruntă populaţia în ceea ce
priveşte alimentaţia, sunt: excesul de grăsimi, uneori şi de proteine, aportul excesiv de calorii
si excesul de sare .
Alimentaţia zilnică reprezintă principalul mijloc prin care poate fi îngrijită sănătatea şi este
cel mai simplu mod de prevenire a bolilor. După cum bine se cunoaşte "a preveni este mai
uşor decât a trata". Hypocrates afirma: "Alimentele să vă fie medicamente şi medicamentele
să vă fie alimente!" Din acest motiv trebuie să acordăm o atenţie sporită produselor pe care
le consumăm. Consumul alimentelor presupune un act de comunicare şi înseamnă cu mult
mai mult decât o"necesitate fiziologică". Emiţătorul acestui proces de comunicare este
alimentul, iar receptorul este organismul. Între aliment şi organism se stabilesc fărăa îndoială
diferite relaţtii şi calitatea acestora este dată de calitatea alimentaţiei.
Alimentele consumate zilnic ar trebui să menţină şi să promoveze starea de sănătate a
consumatorului, însă acest lucru nu se întâmplă întotdeauna şi astfel, o alimentaţie nocivă
poate duce la creşterea morbidităţii şi mortalităţii. Alimentaţia dezechilibrată produce în
rândul populaţiei efecte devastatoare asupra performanţelor umane, asupra stării de sănătate
şi speranţei de viaţă. Atât subnutriţia cu care se confruntă lumea săracă cât şi supranutriţia la
cei bogaţi, condiţionează prin impactul lor mortalitatea prin boli cronice.
Conştientizarea importanţei nutriţiei ca determinant al stării de sănătate şi al dezvoltării
socio-economice a avut ca urmare necesitatea imperioasă de supraveghere a stării de nutriţie
a oamenilor.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 119
În ultimii ani epidemia de obezitate are tendinţa de extindere atât la copii şi tineri, cât şi la
adulţi, cu consecinţe imediate şi pe termen lung asupra stării de sănătate, speranţei de viaţa şi
a statutului socio-economic al populaţiei.
Sănătatea este o importantă valoare şi resursă socio-umană, care trebuie protejata atât de
medici, biologi ori psihologi cât şi de speciliştii aparţinând diveselor domenii ale ştiinţelor
sociale. Este o dimensiune esenţiala a calităţii vieţii comunităţilor umane care nu semnifică
simpla absenţă a bolii. Boala nu este numai o problemă de biologie umană ci şi o problemă
socială, dependentă, pe de-oparte de factorii şi condiţiile mediului social, iar pe de alta parte
de comportamentele, normele sau valorile sociale, de deprinderile, obiceiurile şi stilurile de
viaţă practicate de grupurile componente. Un rol foarte important în păstrarea sănătăţii îl are
nutriţia.
Nutriţia este definită ca fiind "totalitatea proceselor de asimilare şi degradare a alimentelor
care au loc într-un organism, permiţându-i acestuia să-şi asigure funcţiile esenţiale şi să
crească." Specialiştii au convenit că o dietă sănătoasă şi echilibrată în nutrienţi esenţiali
organismului poate influenţa în mod benefic bolile de nutriţie, aceasta având rol atât în
prevenirea, cât şi în ameliorarea lor. Regimul alimentar corect, combinat cu un stil de viaţă
sănătos poate reduce semnificativ riscul de apariţie a bolilor cardiace, coronariene, a
infarctului miocardic şi accidentelor vasculare cerebrale. În prezent este unanim admis că,
alimentaţia îşi pune profund amprenta pe patologia omului contemporan, ca urmare a
dezechilibrului dintre aportul şi necesarul de substanţe biologic active. Astfel prin reducerea
nivelului de colesterol se reduc şi posibilităţile de a dezvolta sindroame metabolice,
hipertensiune arterială, diabet zaharat, obezitate sau sindroame dislipidemice severe.
Deasemenea, o dietă corespunzătoare conferă organismului protecţie împotriva osteoporozei
şi chiar împotriva unor forme de cancer.
Indicatorii de risc sunt acele elemente sau caracteristici care deşi sunt asociate statistic cu
riscul viitor al cardiopatiei ischemice sau al altor boli cardiovasculare, nu au o legătură
cauzală încă demonstrată cu acestea. Alimentaţia bogată în calorii, în special sub formă de
grăsimi animale saturate şi glucide rafinate constituie un factor principal de risc al obezităţii.
Factorii alimentari de risc pentru diferite boli. Cancer Hiper-
tensiune Diabet Osteo-
poroză Atero -
scleroză Obezitate
Dietă bogată în grăsimi
Consum excesiv de alcool
Consum scăzut de carbohidraţi
Aport scăzut de fluor
Aport crescut de zahăr
Aport scăzut de calciu
Aport scăzut de vitamine sau minerale
Consum crescut de sare şi condiment
În anul 2012 pentru evaluarea dietei şi a stării de nutriţie în legătură cu starea de sănătate s-au
evaluat următoarele:
Estimarea consumului alimentar la nivel naţional
Estimarea consumului alimentar la nivel individual
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 120
Investigaţia alimentaţiei a fost efectuată pe 24 de ore.
Investigaţia consumului alimentar s-a făcut prin metodă interviului prin aplicarea unui
chestionar pentru fiecare persoană în parte în mediul familial.
Gospodăriile care au fost investigate au fost alese în mod aleatoriu.
În fişa de anchetă s-au înscris: numele, sexul şi vârsta împlinită la data investigaţiei.
De asemenea s-a consemnat profesiunea şi intensitatea efortului.
Pentru obţinerea datelor somatometrice şi biochimice necesare caracterizării stării de
sănătate a eşantionului investigat, subiecţii au fost mobilizaţi către un cabinet medical
Eşantionul populaţional investigat a fost grupat în funcţie de vârsta, sex şi categorii de
efort
Fişa de anchetă individuală a cuprins şi un chestionar ce vizează alimentaţia persoanei
intervievate pe parcursul unei zile
Calcularea nivelului şi structurii raţiei reale a fiecărui subiect investigat a permis
aprofundarea suplimentară a stării de alimentaţie care limitată doar la obţinerea unor
valori ,,de medie” poate include tendinţe nivelatoare de compensaţie.
Toate date somatometrice, biochimice şi consum de alimente, împreună cu datele de
morbiditate şi mortalitate au permis aprecierea loco-regionala a ,,factorului
alimentar” în relaţie cu unii indicatori generali ai stării de sănătate.
Analiza datelor privind alimentaţia şi starea de sănătate a permis corelaţii şi
comparaţii la nivelul diferitelor zone geografice precum şi caracterizarea stării de
sănătate a populaţiei din România
Anchete alimentare au fost aplicate la un eşantion populaţional la nivel naţional de 1130 de
subiecţi, din care 655 au fost femei (58 %) şi 475 bărbaţi (42%). Persoanele incluse în
studiu au fost structurate pe categorii de vârstă (20-45 de ani, 45-62 de ani şi peste 62 de ani
la bărbaţi respectiv peste 60 de ani la femei ) şi de efort (uşor, mediu şi mare).
Pentru a nu influenţa rezultatele s-au exclus din studiu şi deci şi din calcul subiecţii cu un
consum caloric mai mare de 6000 kcal/zi, respectiv mai mic de 700 kcal/zi.
Vârsta medie a lotului a fost de 51,4 ± 15,7 ani. Din cele 655 de femei investigate 258 (
39%), aparţin grupei de vârstă 20-45 de ani, 192 femei (29 %) grupei de vârstă 45-60
ani şi 205 (31 %) grupei peste 60 ani; Din totalul de 475 subiecţi de sex masculin, 172 (36%) au fost incluşi în grupa de vârstă
20-45 de ani, 164 (35 %) în grupa 45-62 ani şi 139 (29 %) în grupa peste 62 de ani. In funcţie de zona de rezidenţă, din totalul populaţiei luate în studiu 339 de persoane povin
din mediul urban (30%), iar 791 din mediul rural (70 %).
Populaţia feminină participantă la studiu în funcţie de categoria de efort, se încadrează la
efort mic 309 (47,2 %), 311 (47,5 %) la efort mediu şi 35 (5,3 %) la efort mare. Lotul de bărbaţi în funcţie de categoria de efort s+au notat: 171 (36%) efort mic, 244
(51,4%) efort mediu şi 60 (12.6 %) efort mare. Lotul investigat a avut în componenţa sa 381 pensionari (33,7 %), 103 de femei casnice ( 9
%) şi un număr de 20 de şomeri (1,8%).
Structura lotului investigat
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 121
Structura lotului pe categorii de vârstă
Structura lotului pe categorii de efort
Studiul antecedentelor personale patologice (declarate de subiecţi în Fişa de anchetă) în
special cele în care diferitele deficite sau excese alimentare pot să aibă rol decisiv au arătat
următoarele aspecte: hipertensiunea arterială a fost de departe cea mai des întâlnită
afecţiune (250 din subiecţi, 22%), urmată de patologia gastro-intestinală (99 din subiecti
= 9%), diabetul zaharat (91 din subiecti = 9%) , dislipidemiile (prezente la 91 din
subiecţi = 8%), ş de afecţiunile cronice hepato-biliare (la 77 din subiecţi = 7%).
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 122
Procentele au fost calculate faţă de numărul de subiecţi care au prezentat analize de
laborator, număr care a variat în funcţie de indicatorul biochimic analizat.
Valoarea tensiunii arteriale sistolice peste 140 mmHg a fost depistată la 229 dintre
subiecţi (20 % din total subiecti), din care 98 bărbaţi şi 131 femei, în timp ce tensiunea
diastolică cu valori peste valoarea de 80 mmHg a fost întâlnită la 274 de subiecţi (24 % )
din care 117 bărbaţi şi 157 femei .
Distributia valorilor tensiunii arteriale peste limite normale
Măsurătorile antropometrice Inălţimea medie la populaţia masculină a fost de 173,3± 7.25cm, iar la populaţia
feminină a fost de 162,4± 6,52 cm. In ceea ce priveşte greutatea medie, aceasta a fost la
lotul de bărbaţi de 82,9±14,4 kg, iar la femei 71,4 ±14,3 kg.
Calcularea Indicelui de Masă Corporală (IMC) a pus în evidenţă un procent crescut din
totalul eşantionului populaţional de supraponderali şi obezi. La barbăţi s-a înregistrat un
procent de 48,8% de supraponderali şi 26,3 % obezi. La femei 31,8 % din eşantionul studiat
au fost supraponderale, şi 28,7 % au fost încadrate la obezitate.
Indicele abdominalo-fesier (CA/CF) a fost de peste 0,9 la bărbaţi respectiv de peste 0,85 la
femei, cu semnificaţie de sindrom metabolic la: 82,7 % dintre bărbaţi (N=393) şi la 67,9
% dintre femei ( N= 445).
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 123
Circumferinţa abdominală a fost mai mare de 102 cm la 41,7% dintre bărbaţi (N=198)
şi mai mare de 88 cm la 61,7% dintre femei (N=445) .
În cazul unui raport talie/şold >0,88 la femeie şi >1 la bărbat există o repartiţie androidă (sau
abdominală) a grăsimii. Aceast tip de obezitate este strâns corelat cu complicaţii
cardiovasculare şi alte maladii (diabetul zahart, hipertensiunea arterială, dislipidemiile). În
caz de raport mai mic se vorbeşte de tipul ginoid, pentru care riscul acestor maladii este net
inferior. Valoarea circumferinţei taliei corespunde la o creştere importantă a prezenţei
factorilor de risc vasculari (creşterea colesterolului total, cresterea trigliceridelor, diminuarea
HDL colesterolului, creşterea tensiunii arteriale) şi este de 102cm pentru bărbat şi 88cm
pentru femeie
Procentele populaţiei care au valorile indicelui abdominalo-fesier (IAF) şi ale
circumferinţei abdominale (CA) peste cele de risc
Analiza datelor biochimice de la subiectii din studiu Doar o parte din subiecţii participanţi la studiu (70 %) au avut analize de laborator datorită
dificultăţilor întâmpinate în teren, motiv pentru care analiza rezultatelor s-a făcut procentual
faţă de totalul subiecţilor pentru care s-au raportat informaţii pentru fiecare parametru în
parte.
Valori ale Hemoglobinei sub nivelul valorilor de referinţă (femei < 11,5g/dl şi bărbaţi
< 13g/dl) s-au înregistrat la 12,1 % dintre subiecţi, respectiv la 10,9 % dintre femei şi
la 13,3% dintre bărbaţi.
Valoari ale glicemiei a jeun peste valorile de referinţă (120 mg/dl) s-au observat la
10,9% din populaţia generală investigată, respectiv la 8,1 % dintre femei şi la 13,7 %
dintre bărbaţi.
Distribuţia procentuală a subiecţilor ale căror valori ale hemoglobinei şi ale glicemiei nu se
încadrează în valorile de referinţă
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 124
Datele prelucrate de la subiecţii luaţi în studiu au scos în evidenţă că nivelul colesterolului
sanguin la subiecţii incluşi în investigaţie a fost crescut (peste 240 mg / dl) la 20,3 % din
subiecţi, respectiv la 22,3 % dintre bărbaţi şi 18,9 % dintre femei, iar HDL colesterolul
a fost sub 35 mg / dl la 11,5 % dintre subiecţi, respectiv la 16,2 % dintre bărbaţi şi la
7,5 % dintre femei.
Nivelul lipidelor serice totale peste 800mg/dl a fost înregistrat la 15,7 % dintre bărbaţi şi
la 19,7 % dintre femei, respectiv la 13,1 % din totalul populaţiei (la care s-a facut
această determinare). Valorile trigliceridelor serice au înregistrat valori crescute (peste limitele de 140 mg/dl) la
34 % din totalul subiecţilor, respectiv la 40,3% din bărbaţi şi la 29,7 % dintre femei.
Repartiţia procentuala a subiectilor cu valori ale metabolismului lipidic în afara valorilor de
referinţă
Analiza electroliţilor sanguini a pus în evidenţă deficite în rândul populaţiei luate în
studiuastfel : nivelul calciului seric a înregistrat valori sub limitele de referinţă (8 mg/dl)
la 5,3% dintre bărbaţi şi la 4,5 % dintre femei, respectiv la 4,8 % dintre subiecţii lotului
investigat. Valorile magneziul seric sub 2 mg/dl s-a înregistrat la un procent de 36,6 %
dintre bărbaţi şi de 37,8 % dintre femei, respectiv la 37,3 % din lotul total.
Analiza valorilor sideremiei arată că valori sub limita valorilor recomandate de 100
μg/dl, au fost notate la un număr mare de subiecţi, în procent de 63,2 % dintre femei şi
50,9 % dintre bărbaţi. La 58,4 % dintre subiecţii întregului lot s- au înregistrat valori
scăzute ale fierului seric.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 125
Distribuţia procentuală a subiecţilor cu valori ale electroliţilor sanguini sub valorile de
referinţă
Aportul Energetic si de Macronutrienţi in Alimentaţie
Lotul de bărbaţi, s-a caracterizat printr-un consum alimentar relativ hipocaloric cu o medie
pentru întreg lotul de bărbaţi luaţi în studiu de 2724 ± 1015 kcal/zi. Pe categorii de vârstă
aportul caloric la grupa de vârstă 20-45 de ani a fost in medie 2908 kcal/zi (faţă de
3200 kcal/zi – valoare recomandată), la grupa de vârstă 45-62 de ani a fost in medie
2695 kcal/zi ( faţă de 3000 kcal/zi – valoare recomandată). La grupa de vârstă peste 62
de ani aportul caloric a fost de 2511 kcal/zi (faţă de 2300 kcal/zi – valoare
recomandată).
La lotul de femei s-a observat ca aportul energetic este relativ apropiat pe grupe de vârstă cu
o valoare medie de 2333 ± 954 kcal/zi. Pe grupe de vârstă, aportul energetic a fost la grupa
20-45 de ani in medie 2416 kcal/zi (faţă de 2700 kcal/zi –recomandări), la grupa de vârstă
45-60 de ani de 2344 kcal/zi (faţă de 2500 kcal/zi –recomandări) respectiv la grupa de vârstă
peste 60 de ani a fost de 2351 kcal/zi (faţă de 2100 kcal/zi –recomandări).
În concluzie, din punct de vedere al aportului caloric, lotul luat în studiu are o raţie medie
cu aproximativ 10% sub recomandările energetice din ţara noastră, singurele depăşiri faţă
de recomandări înregistrându-se la vârstnici, categoriile peste 62 respectiv 60 de ani.
Calculul aportului lipidic din raţia alimentară jurnalieră a pus în evidenţă că la aproape tot
lotul de subiecţi investigaţi, aportul de lipide totale a fost crescut, 110 ± 55 g/zi în medie la
bărbaţi şi 92 ± 50 g/zi media la femei. Procentul din raţia energetică acoperită de aportul
lipidic este destul de mare, ceea ce înseamnă că o parte însemnată din energia zilnică
consumată este realizată pe seama grăsimilor. Ca valoare medie pe lot raţia energetică
acoperită de lipide reprezintă 37,3 % la bărbaţi şi 35,6 % la femei, faţă de maximum 30%
recomandat.
Aportul crescut de lipide totale nu este atat de îngrijorator, dacă el nu ar fi urmat şi de
dezechilibrul profund găsit în compoziţia lipidelor din alimentaţie. Astfel la întreg lotul
studiat aportul de lipide de origine animală a fost crescut faţă de recomandări. Cu alte cuvinte
în alimentaţia lotului studiat au predominat acizi graşi saturaţi de mare risc pentru patologia
cardiovasculară.
În plus acest aport crescut de lipide saturate a fost dublat ca risc pentru starea de sănătate de
aportul insuficient de lipide de origine vegetală, de acizi graşi nesaturaţi, atat de necesari în
alimentaţia sanogenă.
La bărbaţi, consumul mediu de grăsimi animale a fost de 74g/ zi şi cel de grasimi vegetale a
fost de 36 g/ zi, iar la femei a fost de 53 g/ zi şi cel de grăsimi vegetale a fost de 39 g/ zi.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 126
Aportul de colesterol adus de alimentele ingerate de subiecţii din lotul studiat a fost
excedentar, cu mult faţă de limita considerată admisă în alimentaţia omului (300mg/zi). În
medie aportul de colesterol a fost de 650 mg /zi la bărbaţi şi de 520 mg/zi la femei.
Aportul de proteine la lotul de bărbaţi din eşantionul investigat a fost peste recomandări,
notându-se o valoare medie pe lot de 122 g /zi. Aportul proteic s-a realizat în mare măsură pe
seama proteinelor animale care în medie pe lot au fost de 82 g/zi, în timp ce aportul de
proteine vegetale a fost găsit la o valoare medie pe lot de 40 g/zi. Raţia energetică acoperită
de proteine a fost mai mare decât recomandarea nutriţionistilor, la lotul de bărbaţi
înregistrându-se o valoare medie de 18,2 % din raţie faţă de 15 % cât este recomandat.
Acelaşi aspect a fost notat şi lotul de femei la care valoarea medie a consumului de
proteine a fost de 91 g/zi. Aportul proteic s-a realizat în mare măsură ca şi la lotul de bărbaţi
pe seama aportului de proteine animale care în medie pe lot au fost de 59 g/zi depăşind
recomandările, în timp ce aportul de proteine vegetale a fost insuficient înregistrând o
valoare medie de 35 g/zi ceea ce arată un uşor deficit faţă de recomandări. Raţia energetică
a fost astfel acoperită de proteine în proporţie de 16,6 %, depăsind recomandările. Analizând raţia alimentară la populaţia masculină luată în studiu sub aspectul aportului
de carbohidraţi s-a observat că aceasta a avut un aport 300 g glucide/zi. Procentul din energie
acoperit de glucide în raţia zilnică a fost în medie de 44,6 % sub valoarea de 55 %
recomandata. Aceleaşi consumuri au fost notate şi la eşantionul de femei , la care aportul
de glucide sub valorile recomandate. Aportul mediu pe toată populaţia feminina luată în
studiu a fost de 273 g glucide/zi. Procentul din energie furnizat de glucide a fost în medie de
47,8 % sub recomandări .
Calculul valorilor medii a nutrienţilor a subliniat principalele dezechilibre ale alimentaţiei
subiecţilor din lotul studiat, înregistrându-se un aport crescut de grăsimi totale şi proteine
totale, cu un raport supraunitar dintre grăsimile animale şi cele vegetale, respectiv dintre
proteinele animale şi cele vegetale şi un aport insuficient de carbohidraţi.
Se poate observa că deşi aportul energetic a fost mai mic decat cel recomandat consumul de
lipide şi proteine animale a fost excedentar, cea ce face ca şi procentul de energie adus de
lipide şi proteine să fie mai mare decât cel recomandat şi implicit consumul de carbohidraţi şi
procentul reprezentat de aceştia în raţie să fie sub recomandări.
Consumul de fibre alimentare a fost mult sub recomandări, atât la bărbaţi cât şi la femei
(înregistrându-se un consum mediu de 12 g/zi respectiv de 11,65 g/zi, faţă de minim 30
de grame pe zi (valoarea recomadată pentru un adult).
Aportul mediu procentual din energia totala adus de macronutrientii din alimentatia
subiectilor fata de recomandari
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 127
Analiza aportului alimentar de Ca scoate în evidenta că întregul lotul de bărbaţi a avut un
aport scazut de calciu în alimentaţie (aportul mediu de Ca a fost de 778 mg/zi). Populaţia
feminină luată în studiu a avut un aport mediu de Ca sub valorile recomandate (1200mg/zi),
cu o valoare medie a aportului de Ca de 687 mg/zi.
Aportul de magneziu a fost sub recomandări, înregistrându-se un aport mediu de 322 mg/zi
la barbati, respectiv de 272 mg/zi, la femei, situandu-se cu mult sub raţia recomandată pe zi
(400mg/zi).
Aportul de fier rezultat pe baza analizei structurii raţiei alimentare la lotul de sex masculin a
fost excedentar, cu un aportul mediu de 22,6 mg fier/zi în raţie. La lotul de femei aportul
mediu de fier în alimentaţie a fost calculat la 18,6 mg fier/zi înregistrându-se un consum în
limita recomandărilor (18 mg/zi).
Aportul de vitamina A a fost crescut raportat la recomandări, ca medie pe lotul de bărbaţi,
aportul a fost de 1,8 mg/zi. La femei, ca şi la bărbaţi, aportul de vitamina A a acoperit
recomandările (1mg/zi) la toate grupele de vârstă acesta fiind in medie de 1,35 mg/zi.
Aportul de vitamina B1 atât la lotul de bărbaţi cât şi la cel de femei s-a înscris în necesarul
recomandat (la bărbaţi s- a calculat un aportul mediu de 1,80 mg/zi, în timp ce la femei
aportul mediu de vitamina B1 a fost de 1,35 mg/zi ).
Aportul de vitamina B2. la lotul de bărbaţi cât şi la femei a fost peste raţia recomandată,
(3,16 mg/zi respectiv 2,47 mg/zi).
Aportul calculat de vitamina C a fost peste cantitatea minima necesară recomandată
(60mg/zi), acesta fiind de 78,7 mg vit. C/zi la bărbaţi , respectiv de 73,9 mg/zi la femei.
Necesarul zilnic de seleniu este in jur de 100 µg cu o suplimentare pentru gravide şi pentru
femeile care alăptează, efortul fizic deosebit, situaţiile de stres, etc. Aportul de seleniu a fost
sub recomandari, atât la bărbaţi (consum mediu de 69,3 µg/zi) cât şi la femei ( consum
mediu de 52,6 µg/zi) . Consumul de sare adaugata în plus în hrană faţă de cea existentă în produsele alimentare a
fost de 6,8 g/zi la bărbaţi şi de 5,9 g/zi pentru femei. Aceasta ar duce la un consum estimat
de peste 10 g/ zi ceea ce ar fi aproape dublu faţă de cel recomandat ( 5g/zi). Experţii OMS
/FAO privind dieta si prevenirea bolilor cronice (OMS/FAO, 2003) recomandă un consum
mediu de sare < 5 g/zi , (< 2 g de sodium) pentru a preveni bolile cronice.
Consumul de carne de porc la lotul investigat, a fost declarat de 29,7 % dintre subiecţi ca
fiind de 2-3 ori pe săptămână. Un procent de 29,7 % dintre subiecţi a consumat carne de porc
1 dată pe săptămână şi 3,1 % au consumat-o zilnic.
Carnea de pasăre a fost consumată de 19,8 % dintre subiecţi o dată pe săptămână, de 67,5 %
de 2-3 ori pe săptămână şi de 6,8 % dintre subiecţi zilnic. In ceea ce priveşte consumul de
carne de vită şi oaie acesta a fost menţionat ca fiind rar.
Analiza consumului pe grupe de alimente, arată că preparatele de carne şi în mod deosebit
cele semiafumate, au fost consumate mai mult rar - 44% din subiecti, 22 % dintre subiecţi le-
au consumat de 2-3 ori pe săptămână, 28 % o dată pe săptămână şi 5,3% zilnic. De remarcat
consumul redus de carne de peşte: rar la 37,2 % dintre subiecţi, şi o dată pe săptămână la
41,7 %.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 128
Frecventa consumului de carne
0,0
20,0
40,0
60,0
80,0
% porc
vita
pasare
peste
porc 37,4 29,7 29,7 3,1
vita 59,1 26,3 13,2 1,3
pasare 6,0 19,8 67,5 6,8
peste 37,2 41,7 20,2 0,9
rar 1/sapt 2-3/sapt zilnic
Preferinţa pentru carnea roşie şi în special pentru cea de porc nu este o noutate, ea fiind un
obicei alimentar puternic înrădăcinat în cultura noastră.
Frecvenţa consumului de grăsimi. S-a supus analizei frecvenţa consumului de unt, de
untură (consum de slănină, untură) şi de ulei (s-a luat în calcul consumul de ulei şi
margarină). Ca frecvenţă consumul de untură a avut următoarele variaţii- rar la 77,1 %
dintre subiecţi, o dată pe săptămână la 8,3 %, de 2-3 ori pe săptămână la 9,3% şi zilnic la
2,7% dintre aceştia. Untul a aparut în raţia subiecţilor chestionaţi, zilnic în procent de 8,6%,
de 2-3 ori pe săptămână la 18,8 % şi o dată pe săptămână la 15,4 % dintre aceştia
Analiza consumului de grăsimi vegetale, ulei, arată un consum zilnic la 77 % dintre subiecţii
interogaţi.
Frecvenţa consumului de grăsimi la lotul în studiu nu se încadrează în recomandările
nutriţioniştilor care indică consumul cât mai rar al grăsimilor saturate datorită pericolului pe
care acestea îl reprezintă pentru sănătatea umană şi înlocuirea acestora, pe cât posibil, cu
grăsimi mono şi polinesaturate, grăsimi prezente în uleiurile vegetale.
Frecvenţa consumului de lapte şi produse lactate Un alt grup de alimente care poate interveni în menţinerea stării de sănătate sau dimpotrivă să
agraveze unele manifestări patologice, este laptele şi produsele lactate. În această categorie s-
au inclus: consumul de lapte, la care s-a sumat consumul de iaurt, sana şi alte produse
similare şi consumul de brânzeturile unde s-au inclus brânzeturile fermentate, proaspete,
topite, etc.
Frecvenţa consumului a arătat că majoritatea subiecţilor se încadrează la un consum de 2-3
ori pe săptămână, 40,6 % şi zilnic 31,3 %. Brânzeturile au fost consumate cu o frecvenţă de
2-3 ori pe săptămână de un procent de 42,7 % dintre subiecţi şi zilnic de 37.5 % dintre
aceştia.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 129
Frecventa consumului de oua si lactate
0,0
10,0
20,0
30,0
40,0
50,0
60,0
%
oua
lapte(si
prod.
lactate)
branzeturi
(si alte
prod.)
oua 9,4 22,2 56,8 11,6
lapte(si prod. lactate) 16,8 11,3 40,6 31,3
branzeturi (si alte prod.) 6,2 13,6 42,7 37,5
rar 1/sapt 2-3/sapt zilnic
Oul s-a dovedit a fi un alt aliment preferat de subiecti. În calculele noastre s-a luat atât oul
consumat ca atare dar s-a ţinut cont şi de folosirea acestuia la prepararea anumitor meniuri.
Consumul de ouă a fost de 2-3 ori pe săptămână la 56,8 % dintre subiecţi, o dată pe
săptămână la 22,2 %, şi zilnic la 11,6 % dintre subiecţi.
Legumele şi fructele sunt alimentele care nu ar trebui să lipsească din meniul zilnic al fiecărui
subiect, ele fiind furnizorii esenţiali de vitamine, săruri minerale, acizi organici, fibre
alimentare şi macronutrienţi de calitate. Având în vedere aceste considerente, frecvenţa
optimă de consum al acestor produse ar fi zilnic, sau chiar de mai multe ori pe zi. În studiul
nostru, s-a folosit plasarea legumelor şi fructelor în mai multe grupe folosite de nutriţionişti şi
anume: legume cu 5 % hidraţi de carbon (HC), legume cu 10% HC, leguminoase uscate,
cartofi, fructe, fructe oleaginoase, conserve de legume, compoturi, bulion şi sucuri naturale
de fructe si de legume .
Consumul de legume 5 % HC a avut frecvenţa maximă la itemul de 2-3 ori pe săptămână
32,2 % , el apărând în raţia alimentară zilnic la 18,1% dintre subiecţi şi o dată pe săptămână
la 24,6 % . De precizat că au fost consumate rar în cazul a 25 % dintre subiecţii din lot.
Legumele cu 10 % HC, au fost consumate de subiectii investigati de 2-3 ori pe săptămână
de 37 % , zilnic de 51,4 % şi o dată pe săptămână de 8,6 % .
Cartofii, au fost consumaţi în proporţie de 65,8 % cu frecvenţă de 2-3 ori pe săptămână şi
zilnic de 12,4 % dintre subiecti. Leguminoasele uscate (fasolea, mazărea, lintea, soia) au fost
folosite în alimentaţia lotului investigat 1 data pe saptamina de 30,6 % dintre subiecţi, urmată
de cea de 2-3 ori pe săptămână în procent de 10,3 % , şi rar de 57 % dintre subiecti.
Frecvenţa consumului de fructe a înregistrat un plus, lotul de subiecţi a avut un consum mai
frecvent de fructe, dar insuficient cantitativ, cei mai mulţi dintre subiecţi, 63,1 % au
consumat fructe zilnic.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 130
Frecventa consumului de legume si fructe
0
10
20
30
40
50
60
70%
cartofi
legume
5%
legume
10%
legume
uscate
fructe
cartofi 5,1 16,7 65,8 12,3
legume 5% 25,0 24,6 32,2 18,1
legume 10% 3,0 8,6 37,0 51,4
legume uscate 57,0 30,6 10,3 2,1
fructe 7,4 6,7 22,7 63,1
rar 1/sapt 2-3/sapt zilnic
Frecvenţa consumului de produse cerealiere
Produsele cerealiere au reprezentat un grup de alimente cu pondere importantă în raţie, în
care am inclus următoarele produse- pâine, mălai şi derivate cerealiere (gris, orez, paste
făinoase şi fulgi de cereale).
Pâinea a rămas alimentul ce apare zilnic în raţia a 91,9% dintre subiecţi.
Faina de mălai, a fost consumată de 2-3 ori pe săptămână de 23,8 % dintre subiecţi şi o dată
pe săptămână în procent de 29,9%.
Derivatele cerealiere au fost consumate destul de frecvent de către subiecţii investigaţi,
zilnic de 6,3 %, de 2-3 ori pe săptămână de către 22,6%, o dată pe săptămână de 27,7% şi
rar de 43 % dintre subiecti.
Ca şi frecvenţă consumul de derivate cerealiere se înscrie în recomandările nutriţioniştilor,
marea majoritate a subiecţilor, consumă cereale sau derivate zilnic sau de mai multe ori pe
săptămână. Se impune analiza tipului de cereale care se consumă. După cum ştim se preferă
încă pâinea albă, pastele din făină albă, orezul decorticat şi în general formele rafinate ale
cerealelor. Ori acestea sunt chiar ele incriminate în exacerbarea bolilor de nutriţie, a
diabetului în special şi prin aportul calorigen în bolile cardiovasculare, ele comportându-se ca
şi zahărul, aduc calorii goale, au efecte metabolice adverse şi cresc valorile glicemiei.
Recomandările sunt pentru existenţa în dieta zilnică a cerealelor, dar a celor din făină de grâu
integrală, din ovăz sau din orez brun.
Frecvenţa consumului de produse zaharoase a inclus toate grupele de produse zaharoase
indiferent de conţinutul în zahăr.
Consumul de produse zaharoase a fost zilnic în 15,9% din cazuri, şi rar la 36,2% .
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 131
Frecventa consumului de paine, derivate si produse
zaharoase
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100%
paine
malai
derivate
cerealiere
produse
zaharoase
paine 1,5 1,2 5,4 91,9
malai 29,4 29,9 23,8 16,9
derivate cerealiere 43,4 27,7 22,6 6,3
produse zaharoase 36,2 24,3 23,5 15,9
rar 1/sapt 2-3/sapt zilnic
S-a investigat frecvenţa consumului de alcool pentru trei tipuri de băuturi alcoolice şi anume
bere, vin şi distilate şi s-au considerat 4 tipuri de frecvenţe în consum: rar sau deloc, lunar,
săptămânal şi zilnic.
La bărbaţi consumul de bere a fost rar sau deloc la 40% , săptămânal la 29,1 % din cazuri,
zilnic la 14,3 %, şi lunar la 16,6 % dintre subiecti. Consumul de vin la bărbaţi cunoaşte
aceeaşi frecvenţă ca cea înregistrată pentru bere: rar sau deloc la 50,3 %, săptămânal la 21,9%
dintre subiecţi, lunar la 17,1 % şi zilnic la 10,7% dintre subiecti. În ce priveşte consumul de
băuturi distilate, la bărbaţi, consumul rămâne mare: 57,5 % dintre ei le consumă rar, 11,2 %
lunar, 17,3 % săptămânal dar 11,2 % dintre ei le consumă zilnic.
La femei consumul de alcool este mult mai puţin frecvent, marea majoritate consumând rar
sau de loc alcool. Rămîne totuşi un procent de 1,3 % care consuma zilnic cele 3 tipuri de
bauturi mai sus menţionate.
Se cunoaşte că alcoolul consumat în cantităţi mari, creşte riscul de cardiopatie ischemică,
moarte subită, boală cerebrovasculară, si creşte prevalenţa HTA. Consumat în cantităţi mici
(10-30g/zi, în special vinul roşu), are un efect protector în ateroscleroză, prin creşterea HDL -
colesterolului, prin efectul antiagregant şi prin efectul favorabil pe factorii fibrinolitici.
În ceea ce priveşte consumul de alcool la lotul luat în studiu, putem afirma că acesta este
moderat, cu excepţia a celor 11 % dintre bărbaţi şi a celor 1,3 % dintre femei, care îl consumă
zilnic şi la care probabil nu se iau în calcul cantităţile care ar avea efect protector.
Frecventa consumului de sare, la nivelul lotului studiat arată că doar 6% adaugă rar sare in
mancare, în schimb 89,7% dintre subiecţi o folosesc zilnic.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 132
PROTEJAREA SĂNĂTĂŢII ŞI PREVENIREA
ÎMBOLNĂVIRILOR PRINTR-O ALIMENTAŢIE
SĂNĂTOASĂ
REDUCEREA CONSUMULUI DE SARE DIN PRODUSELE ALIMENTARE Dr. Corina Zugravu – CNMRMC
Hipertensiunea arteriala reprezinta o problema importanta de sanatate publica. Printre
numerosii factori de risc ai hipertensiunii arteriale esentiale, consumul de sare este recunoscut
ca fiind un factor important, care are avantajul de a putea fi modificat prin ameliorarea
aportului alimentar.
In acest context, Consiliul Europei prin European Salt Action Network (ESAN) a aratat
necesitatea reformularii produselor si atragerii atentiei populatiei asupra consumului de sare,
ca si asupra necesitatii monitorizarii si evaluarii ingestiei de sare, ca elemente de pornire in
orice tara in care se doreste implementarea unui program care are ca scop reducerea
respectivului consum.
In Romania in scopul aprecierii consumului mediu de sare pe individ si pe zi s-a aplicat
metoda jurnalului alimentar saptamanal. Grupul tinta a fost reprezentat de copii cu varsta
cuprinsa intre 3 si 16 ani si din adolescenti cu varsta cuprinsa intre 16 si 18 ani.
Numarul total de indivizi ale caror jurnale au fost investigate a fost de 632.
Distributia copiilor si adolescentilor pe grupe de varsta
42
179
235
158
0
50
100
150
200
250
Grupa 1 Grupa 2 Grupa 3 Grupa 4
Nu au existat diferente semnificative in functie de sex. Nici mediul de provenineta
(rural/urban) nu a adus contributii majore in diferentierea aportului de sare.
Contributia fiecarui tip de aliment la aportul de sare, pe grupe de varsta, este cea din figurile
de mai jos:
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 133
Consum sare grupa 1
0
1
2
3
4
5
6
Series1 1.1 1.3 0.1 0.01 1.3 0.3 0.4 0.3 0.9 5.71
supamancare
gatitasalate muraturi
carne
gatitamezeluri branzeturi
gustari
saratepaine total
Consum sare grupa 2
Series1 1.5 2.1 0.1 0.002 1.5 0.6 0.6 0.7 1.2 8.302
supamancare
gatitasalate muraturi
carne
gatitamezeluri branzeturi
gustari
saratepaine total
Consum sare grupa 3
Series1 1.8 2.9 0.2 0.002 1.5 0.7 0.7 0.9 1.4 10.102
supamancare
gatitasalate muraturi
carne
gatitamezeluri branzeturi
gustari
saratepaine total
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 134
consum sare grupa 4
Series1 2 3.1 0.5 0.09 1.5 0.8 0.6 1 1.5 11.09
supamancare
gatitasalate muraturi
carne
gatitamezeluri branzeturi
gustari
saratepaine total
Se poate observa ca valoarea medie a consumului este crescatoare, pe masura ce copii au
varste mai mari. Desigur, un factor important este si volumul de alimente ingerat, care este
evident din ce in ce mai mare, dar se poate observa ca de la 11 ani consumul de sare al
tinerilor devine aproximativ egal cu cel al adultilor, asa cum a fost evaluat in programele
anterioare. Fata de consumul adultilor, in consumul copiilor si adolescentilor se constata un
consum ridicat de gustari sarate, care nu reuseste, totusi, sa ia locul principalelor surse de
sare: mancarea gatita si painea.
Datele obtinute in urma centralizariii jurnalelor alimentare au permis tragerea urmatoarelor
concluzii:
1. Consumul mediu in ansamblu a fost de 8.8 g sare/zi
2. Consumul, raportat la obiectivul OMS de 5g/zi, este mare, desi calculul nostru nu a luat
in seama eventuala cantitate de sare pe care copiii si-o adauga in timpul consumului
alimentar si nici probabilitatea ca jurnalele alimentare sa nu oglindeasca cu fidelitate
alimentatia reala a indivizilor. Se poate presupune ca omisiunile din jurnale ca si sarea
adaugata la masa pot ridica intr-o oarecare masura aportul de sare, insa nu semnificativ.
3. Cea mai mare parte din sarea consumata in Romania ramane cea provenita din
mancaruri preparate in casa (supe/ciorbe/mancare gatita), urmate de carne pregatita in
casa si paine.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 135
ÎNCURAJAREA CONSUMULUI DE SARE IODATĂ
Dr. Daniela Nuţă – CNMRMC
Iodul este un oligoelement necesar la functionarea normala a glandei tiroide, intervenind in
sinteza hormonilor tiroidieni (T4 tetraiodotironina si T3 triiodotironina). Acesti hormoni au
un rol "cheie" in metabolismul celular, in procesul de crestere si diferentiere a tuturor
organelor si in particular a creierului. Etapa hotaratoare a dezvoltarii creierului la specia
umana este reprezentata de viata fetala si primii 3 ani post-natali. Deficitul iodat in aceasta
perioada critica produce alterari ireversibile in dezvoltarea creierului, consecinta clinica fiind
retardul mintal, cu forma extrema de manifestare cretinismul tiriodian.Inca din anul 1950 s-a
demonstrat ca deficitul de iod reprezinta o problema de sanatate publica si in Romania, ca
dealtfel in multe alte tari europene si din lume. Din experienta tarilor din Europa de Vest s-a
dovedit ca sarea este cel mai comod si mai eficient “vehicul” pentru aportul de iod in
organism, avand la baza mai multe considerente, si anume:
este consumata intr-o cantitate relativ uniforma in tot cursul anului;
este folosita continuu in alimentatia omului;
echipamentul si tehnologia tratarii sarii cu iod sunt destul de simple;
iodul nu modifica gustul, culoarea sau aroma sarii;
costurile nu sunt foarte crescute
Astazi este in vigoare Hotararea Guverului nr.1904/22.12.2006 publicata in Monitorul Oficial
al Romaniei nr. 1038/28.XII. 2006 ce modifica Hotararea Guvernului nr. 568/2002 privind
iodarea universala a sarii destinate consumului uman, hranei animalelor si utilizarii in
industria alimentara. Conform Art. I.1 alineatul (2), aceasta prevede: “in hrana animalelor si
in industria alimentara utilizarea sarii iodate este optionala cu exceptia fabricarii painii si a
produselor de panificatie”. De asemenea, conform Art. I.2.: “sarea iodata trebuie sa contina
30 mg iod/kg de sare, respectiv 50,6 mg iodat de potasiu/kg de sare sau 39,2 iodura de
potasiu/kg de sare. Se admite ca limita minima un continut de 25 mg iod/kg de sare, respectiv
42 mg iodat de potasiu/kg de sare sau 32,5 mg iodura de potasiu/kg de sare, iar ca limita
maxima un continut de 40 mg iod/kg sare, respectiv 67,2 mg iodat de potasiu/kg de sare sare
sau 52 mg iodura de potasiu/kg de sare”. Conform Art I.4.: “inspectia si controlul aplicarii
prezentei hotarari se efectueaza de catre reprezentantii Ministerului Sanatatii Publice,
Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si
pentru Siguranta Alimentelor si Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor,
conform competentelor”.
Controlul sarii iodate din anul 2012 s-a efectuat dupa o metodologie stabilita de Institutul
National de Sanatate Publica Bucuresti si difuzata la toate Directiile de Sanatate Publica
judetene si a Municipiului Bucuresti.
Metodologia prevede ca probele de sare iodata se vor recolta trimestrial din depozite, unitati
comerciale, unitati de ambalare, unitati de industrie de panificatie, unitati de alimentatie
publica si colectiva, cate 5 probe din fiecare tip de unitate.
In anul 2012 au raportat rezultatele privind controlul sarii iodate 41 de judete si Municipiul
Bucuresti, conform tabelului nr. 1: Alba, Arad, Arges, Bacau, Bihor, Bistrita, Botosani,
Brasov, Braila, Municipiul Bucuresti, Buzau, Calarasi, Caras-Severin, Cluj, Constanta,
Covasna, Dambovita, Dolj, Galati, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomita, Iasi, Ilfov,
Maramures, Mehedinti, Mures, Neamt Olt, Prahova, Salaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava,
Teleorman, Timis, Tulcea, Vaslui, Valcea si Vrancea.
Conform tabelului nr.1, in anul 2012 s-au raportat un numar de 3195 probe privind controlul
sarii iodate.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 136
Tabel nr. 1 -Total probe de sare iodata raportate pe anul 2012 Nr.crt. Judetul Nr. probe
1 Alba 53
2 Arad 70
3 Arges 88
4 Bacau 203
5 Bihor 70
6 Bistrita Nasaud 41
7 Botosani 23
8 Brasov 90
9 Braila 48
10 Bucuresti 57
11 Buzau 62
12 Calarasi 60
13 Caras-Severin 15
14 Cluj 129
15 Constanta 99
16 Covasna 40
17 Dambovita 80
18 Dolj 25
19 Galati 29
20 Giurgiu 32
21 Gorj 120
22 Harghita 22
23 Hunedoara 25
24 Ialomita 90
25 Iasi 117
26 Ilfov 31
27 Maramures 90
28 Mehedinti 80
29 Mures 93
30 Neamt 114
31 Olt 83
32 Prahova 150
33 Salaj 23
34 Satu Mare 90
35 Sibiu 90
36 Suceava 125
37 Teleorman 115
38 Timis 41
39 Tulcea 99
40 Valcea 100
41 Vaslui 83
42 Vrancea 100
Total probe 3195
Sarea iodata analizata, recoltata din saline, reteaua de desfacere si unitati de alimentatie
publica si colectiva si raportata in anul 2012 provine dupa cum urmeaza:
32,70 % import Ucraina, Belarus , Grecia ,Turcia,Austria, Italia, Australia
23,50 % de la Salina Slanic Prahova;
18,30 % de la Salina Ocna Dej;
15,50 % de la Salina Cacica;
8,10% de la Salina Tg. Ocna;
1,90% de la Salina Ocna Mures.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 137
Continutul mediu in iodat de potasiu la probele de sare iodata provenite direct din saline este
de 53,98 mg/kg, procentul probelor corespunzatoare (intre 42-67,2 mg/KIO3/kg) fiind de
77,7 % (174 probe) si 22,3% (50 probe) sub 42 mg/KIO3/kg .
De mentionat ca sarea de la Ocna Mures provine si este iodata la Salina Cacica si este
numai ambalata la Ocna Mures.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 138
EVALUAREA CAZURILOR DE TOXIINFECTII ALIMENTARE
Dr. Rodica Ferezan – CNMRMC
Scopul monitorizarii toxiinfectiilor alimentare (TIA ) in Romania consta in identificarea
cauzelor care duc la aparitia bolilor transmise prin consumul de alimente contaminate (
evidentierea rolului alimentelor contaminate in aparitia izbucnirilor TIA si al agentilor
etiologici ai TIA ) , in vederea prevenirii acestora si implicit a scaderii morbiditatii generale
.
In perioada 2011 - 2012 au fost inregistrate pe teritoriul Romaniei si raportate la Institutul
National de Sanatate Publica, Centrul Regional de Sanatate Publica Bucuresti -
Compartimentul de Igiena Alimentatiei si Nutritiei , un numar de 159 de focare de
toxiinfectii alimentare (TIA).
Nr.total focare 2011 2012
159 103 56
Detalii privind raportarile anuale ale focarelor TIA sistematizate pe Centre Regionale de
Sanatate Publica, analizate la Compartimentul de Igiena Alimentatiei si Nutritiei sunt
evidentiate in tabelul urmator.
Nr. focare CRSP
Bucuresti CRSP Iasi CRSP Cluj
CRSP Timisoara
TOTAL
2011 60 23 17 3 103
2012 26 7 23 0 56
TOTAL 86 30 40 3 159
In cele 159 de focare TIA au fost implicati 6055 consumatori de alimente suspecte a fi
contaminate cu agentii patogeni ai TIA.
Din numarul total al consumatorilor cu risc , a fost comunicat un numar de 978 bolnavi
(16,15 % din totalul consumatorilor ) , iar dintre acestia 708 internati in spitalele de
specialitate ( 72,39% din totalul bolnavilor), inregistrandu-se 1 deces (0,14% din totalul
internatilor) .
Nr. Total Focare
Nr.Total Consumatori
cu risc
Nr. Total Bolnavi
Nr.Total Internati
Nr .Total Decedati
103 3461 628 466 0
56 2594 350 242 1
159 6055 978 708 1
Detalii privind raportarea focarelor TIA sistematizate pe CRSP Bucuresti, Iasi, Cluj si
Timisoara ( nr. focare TIA , nr. consumatori cu risc , nr. bolnavi , nr. internati in spitale si nr.
decedati in focarul TIA) in anul 2011 sunt redate in tabelul urmator.
2011 CRSP
Bucuresti CRSP Iasi CRSP Cluj
CRSP Timisoara
TOTAL
Nr. focare 60 23 17 3 103
Nr. consumatori 2081 301 933 146 3461
Nr. bolnavi 320 90 199 19 628
Nr. internati 242 86 119 19 466
Decese 0 0 0 0 0
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 139
Detalii privind raportarea focarelor TIA sistematizate pe CRSP Bucuresti, Iasi, Cluj si
Timisoara ( nr. focare TIA , nr. consumatori cu risc , nr. bolnavi , nr. internati in spitale si nr.
decedati in focarul TIA) in anul 2012 sunt redate in tabelul urmator.
2012 CRSP
Bucuresti CRSP Iasi CRSP Cluj
CRSP Timisoara
TOTAL
Nr. focare 26 7 23 0 56
Nr. consumatori 1735 117 742 0 2594
Nr. bolnavi 188 35 127 0 350
Nr. internati 105 31 106 0 242
Decese 0 0 1 0 1
Dupa cum se poate remarca in tabelele precedente , exista un numar foarte mare al
consumatorilor cu risc raportati in perioada 2011-2012 , comparativ cu numarul de bolnavi si
internati din aceeasi perioada ; acest fapt se datoreaza aparitiei unor focare de TIA -
alimentatie publica/colectiva .
Alimentele contaminate care au dus la aparitia focarelor de TIA in anii 2011-2012 sunt
evidentiate in tabelul urmator
ALIMENT
INCRIMINAT Nr. Focare 2011 Nr. Focare 2012 TOTAL %
Lapte si produse 45 21 66 41.5
Porc si preparate 15 14 29 18.2
Ou 9 8 17 10.7
Prajituri 10 4 14 8.8
Pasare si preparate 9 5 14 8.8
Mancare gatita 8 2 10 6.3
Peste 3 0 3 1.9
Necunoscut 2 1 3 1.9
Berbec 1 0 1 0.6
Fast food 0 1 1 0.6
Fructe 1 0 1 0.6
TOTAL 103 56 159
Se poate remarca faptul ca alimentele cel mai frecvent incriminate in izbucnirile TIA din
perioada 2011-2012 au fost reprezentate de :
1. lapte si preparate din lapte: lapte vaca, diverse sortimente de lapte , lapte bivolita,
smantana, branza framantata, branza telemea de vaca, frisca, branza de oaie , branza de capra,
cas de oaie, cas proaspat, cas dulce, cas de vaca,cas de capra, cascaval feliat, diverse
sortimente de branza , diverse sortimente de iaurt , urda de oaie, branza burduf.
Grupa de alimente reprezentate de lapte si produse lactate au fost implicate in aparitia a 66 de
focare , reprezentand 41,5 % din totalul focarelor din 2011-2012.
2. carne de porc si preparate din porc: toba, mici, caltabosi, ciorba oase porc, muschi file
afumat, cremvursti, slanina, afumatura, parizer, mezeluri, perisoare, carne tocata, carnati in
untura etc.
In 29 de focare TIA au fost incriminate preparatele din carne de porc , reprezentand 18,2 %
din totalul focarelor 2011-2012.
3. oua, maioneza din ou: ou de gaina, ou de rata, maioneza din ou, salata beuf cu maioneza
au fost implicate in declansarea a 17 focare TIA ( 10,7 %) .
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 140
4. prajituri : diverse sortimente de prajituri , prajitura cu crema, prajitura cremes, bomboane
ciocolata , tort , clatite cu crema, inghetata, placinta, papanasi au fost implicate in aparitia a
14 focare TIA.
5. carne de pasare si preparate din pasare: friptura din pulpe si piept de pui, hamburgeri
si shaorma pui, ciorba curcan, snitel pui, rulada de pui au fost implicate in aparitia a 14
focare TIA ( 8,8 % din totalul focarelor)..
6. mancare gatita tip alimentatie familiala (iahnie de fasole, ciorba, pilaf, etc.) a declansat
aparitia a 10 focare TIA;
7. peste ( macrou, icre, peste congelat ) a dus la aparitia a 3 focare TIA;
8. preparate din carne de berbec (drob), fructe nespalate si alimentatiei tip fast food
(pizza) au aparut in cate 1 focar TIA.
9. in 3 focare TIA alimentul contaminat nu a putut fi depistat.
Din punct de vedere al locului contaminare al alimentului, conform codurilor anexate in
metodologie, in fisele de raportare variantele propuse erau: incepand cu cod 10 = gospodarie
si terminand cu cod 990 = necunoscut, intre acestea figurand toate situatiile
posibile(restaurant, cantina, magazin, mijloace de transport diverse, casa particulara si chiar
biserica,etc.).
in 59 de focare , alimentul incriminat a fost contaminat in gospodaria proprie
(37,11%)
in 36 de focare , alimentul incriminat a fost achizitionat de la surse particulare (stana,
cioban, ferma, piata agro-alimentara, producator particular neautorizat,etc.)
reprezentand 22,64%.
in 10 focare , alimentul contaminat a provenit de la restaurant (6,29%)
in 8 focare , alimentul contaminat a provenit de la cantina (5,03%)
in restul de 40 de focare , sursa de provenienta a alimentului implicat a fost
necunoscuta (25,16%).
Din punct de vedere al locului de consum al alimentelor incriminate, situatia este mai jos:
in 83 de focare TIA , alimentele au fost consumate in casa particulara (52,20%);
in 17 focare TIA , consumul a fost raportat la magazin (10,69%);
in 15 focare TIA , consumul a fost raportat la restaurant (9,43%);
in 12 focare TIA , consumul a fost raportat la cantina ( 7,55%);
in 8 focare TIA consumul a fost realizat stradal (alimente cumparate de la chioscul
alimentar, vanzatori ambulanti, etc.), reprezentand 5,03%%;
in 2 focare , consumul a fost efectuat la biserica, reprezentand 1,26%;
1 focar TIA alimentele au fost consumate la scoala/gradinita ( 0,63%);
in restul de 21 focare , locul consumatiei alimentelor nu a putut fi precizat (13,21%).
Din tabelul nr.13 se observa faptul ca agentii patogeni cel mai frecvent implicati sunt
germeni din genul Staphylococcus (44 focare TIA reprezentand 27,7%), urmat de genul
Salmonella (30 de focare reprezentand18,9%), asocierea Staphylococus si Escherichia Coli (
5 focare reprezentand3,1%) , Escherichia Coli ( 4 focare reprezentand 2,5%), Shigella (3
focare TIA reprezentand 1,9%), Pseudomonas (1 focar reprezentand 0,6 % ) si Clostridium
Botulinum (1 focar reprezentand 0,6 %).
Intr-un numar foarte mare de focare nu au fost depistati germenii cauzali – 71 de focare TIA
cu germeni necunoscuti , reprezentand 44,7%.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 141
Tabel nr.13 Nr. Agenti Patogeni Nr. Focare %
1. STAPHYLOCOCCUS 44 27,7%
2. SALMONELLA 30 18,9%
3. GERMENI ASOCIATI: STAPHYLOCOCCUS + E. COLI
5 3,1%
4. ESCHERICHIA COLI 4 2,5%
5 SHIGELLA FLEXNERI 3 1,9%
6. PSEUDOMONAS AERUGINOSA 1 0,6%
7. CLOSTRIDIUM BOTULINUM 1 0,6%
8. GERMENI NECUNOSCUTI 71 44,7%
9. TOTAL 159 100%
Din analiza fiselor de raportare ale focarelor TIA in 2011-2012 s-au evidentiat urmatorii
factori care au contribuit la contaminarea alimentelor ce au determinat aparitia izbucnirilor
TIA pe teritoriul Romaniei.
FACTORI FAVORIZANTI NR. FOCARE
Pastrare neadecvata a alimentului 58
Aliment nesigur ca provenienta 26
Preparare/Gatire neadecvata a ingredientelor 22
Ingrediente/Persoane contaminate 11
Depozitare/ Refrigerare neadecvata 9
Incalzire/reincalzire neadecvata 5
Necunoscut 28
Dupa cum se poate observa in tabelul de mai sus, in majoritatea focarelor TIA din perioada
2011-2012 factorii favorizanti au fost reprezentati de pastrarea neadecvata a alimentelor dupa
preparare ; cele 58 de focare in care factor favorizant este pastrarea neadecvata a alimentelor
reprezinta 36,48% din numarul total de focare TIA .
In 26 de focare s-a raportat folosirea alimentelor nesigure ca provenienta(16,35%), gatire sau
preparare neadecvata a alimentelor - 22 de focare(13,84%), persoane contaminate
care manipulau alimentele – 11 focare( 6,92%
In continuare , in perioada 2011-2012 exista un numar mare de focare TIA( 17,61%) in care
factorii favorizanti in aparitia izbucnirii TIA au ramas nedepistati .
159
103
56
0
20
40
60
80
100
120
140
160
Total nr. foc are Anul 2011 Anul 2012
Nr. foc are T IA 2011-2012
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 142
Nr.
c ons umatori Nr. bolnaviNr. internati
Dec es e
2011
2012
T otal
6055
978708
1
2594
350242
1
3461
628466
0
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
7000
E volutia in foc ar T IA
L oc ul c ontaminarii alimentului
22.60%
25.20%
1.90%
37.10%
6.30%5%
1.30%
0.60%
P roc es are Ambulant piata / produc ator partic ular
Nec unos c ut G os podarie
R es taurant C antina
Mag azin B is eric a
P roc ent foc are T IA / aliment
41.60%
18.20%
10.70%
8.80%
8.80%
6.30%
1.90%1.90%0.60%
0.60%0.60%
L apte s i preparate din lapte P orc Ou
P rajitura P ui Manc are g atita
P es te Nec unos c ut B erbec
F as t food F ruc te
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 143
E T IOL OG IA IN F OC AR T IA
27.70%
18.90%
44.70%
3.10%2.50%1.90%
0.60%
0.60%
S T AP HY L OC OC C US S AL MONE L L A
G E R ME NI AS OC IAT I S T AP HY L OC OC C US + E . C OL I E S C HE R IC HIA C OL I
S HIG E L L A P S E UDOMONAS
C L OS T R IDIUM G E R ME NI NE C UNOS C UT I
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 144
ALIMENTELE CU DESTINAŢIE NUTRIŢIONALĂ SPECIALĂ Dr. Mariana Vlad – CRSP Cluj
Obiectivul urmarit este monitorizarea oficială, eficientă a alimentelor cu destinaţie nutriţională
specială care să definească conformitatea/neconformitatea produselor cu prevederile art.1 alin
(2) şi informaţiile prevăzute la art.5 alin.(3) lit. a) din Ord. MSF 387/2002 cu modificările şi
completările ulterioare în vederea protejării consumatorilor de eventualele riscuri pentru
sănătate.
Pentru anul 2012 s-au monitorizat:
1. Preparatele pentru sugari şi pentru copii până la vârsta de 1 an
Formule de început (formule de iniţiere) – denumite anterior "adaptate" şi având destinaţia
de a acoperi toate necesităţile nutritive ale noului-născut în primele 4-6 luni de viaţă
Formule de continuare – numite şi "de înţărcare" se administrează după primele 4-6 luni, în
continuarea formulelor de început.
2. Produsele alimentare pe bază de cereale prelucrate şi alimentele pentru sugari şi copii
de vârstă mică
3. Alimentele dietetice pentru scopuri medicale speciale
Valorile medii pe regiuni ale concentraţiilor de NITRAŢI
în alimente cu destinaţie nutriţională specială
4,80
12,4710,55
12,08
24,07
0
5
10
15
20
25
30
Muntenia Moldova Transilvania Banat TOTAL
mg
/kg
Toate cele 121 probe analizate din punctul de vedere al concentraţiei de nitraţi, au avut valori
ale concentraţiei nitraţilor cu mult sub limita maximă admisă de 200 mg NO3/kg, având o
valoare medie de 11,79 mg NO3/kg.
La cele 26 de produse prelevate şi supuse analizei de către DSP-urile judetene din regiunea
Transilvania, valoarea medie a nitraţilor a fost de 24,07 mg NO3/kg, cu valori cuprinse între
1,09-75,80 mg NO3/kg.
Media concentraţiei nitraţilor pentru cele 45 de produse prelevate din arealul Moldova a fost
de 12,47 mg NO3/kg, cu valori cuprinse între sld. şi 69,35 mg NO3/kg.
Valorile înregistrate în probele prelevate din regiunea Banat s-au înscris între sld. şi 27,57 mg
NO3/kg, cu o valoare medie de 10,55 mg NO3/kg.
Media valorilor nitraţilor din probele prelevate din Muntenia a fost de 4,80 mg NO3/kg, cu
valori cuprinse între sld şi 27,51 mg NO3/kg
Valorile medii pe regiuni ale concentraţiilor de NITRIŢI
în alimente cu destinaţie nutriţională specială
0,3 0,2
2,0
1,2
4,1
0
1
2
3
4
5
Muntenia Moldova Transilvania Banat TOTAL
mg/
kg
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 145
Faţă de 121 de probe din care au fost determinate concentraţiile de nitraţi, concentraţiile
nitriţilor au fost determinate numai din 113 probe. Valoarea medie a fost de 1,20 mg NO2/kg,
cu valori cuprinse între sld – 42,80 mg NO2/kg.
Valoarea medie cea mai mare a fost înregistrată la probele din Transilvania, 4,06 mg NO2/kg,
cu valori cuprinse între sld – 42,80 mg NO2/kg.
Cele mai mici valori medii s-au înregistrat pentru probele din Moldova, 0,20 mg NO2/kg,
respectiv Muntenia 0,3 mg NO2/kg.
Cele 6 probe analizate din regiunea Banat au avut o valoare medie a concentraţiei de nitrit de
2,03 mg NO2/kg (valoarea minimă 0,97 mg NO2/kg şi valoarea maximă de 3,33 mg NO2/kg).
METALE : Plumb, Cadmiu, Staniu, Aluminiu si Mercur
Valorile medii pe regiuni ale concentraţiilor de Pb şi Cd
în alimente cu destinaţie nutriţională specială
4,8 4,52,0
5,96,6
1,0
5,7
24,6
1,4
9,6
0
5
10
15
20
25
30
Muntenia Moldova Transilvania Banat TOTAL
µg
/kg
Pb
Cd
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 146
Valorile medii pe regiuni ale concentraţiilor de Snîn alimente cu destinaţie nutriţională specială
0,0
43,6
0,0
85,0
0,00
20
40
60
80
100
Muntenia Moldova Transilvania Banat TOTAL
µg
/kg
Valorile medii pe regiuni ale concentraţiilor de Hgîn alimente cu destinaţie nutriţională specială
0,0
3,9
0,0
9,2
0,4
0
2
4
6
8
10
12
Muntenia Moldova Transilvania Banat TOTAL
µg
/kg
În cadrul monitorizării calităţii alimentelor cu destinaţie nutriţională specială, în anul 2012 au
fost analizate microbiologic 123 de probe (comparativ cu 260 probe in 2011 si cu 197 de
probe de ADNS analizate în 2010)
Criteriile microbiologice aplicate au fost cele stabilite de legislaţia comunitară,
respectiv criterii de siguranţă a produselor alimentare:
Listeria monocytogenes şi Salmonella spp. pentru toate categoriile de alimente cu
destinaţie nutriţională specială.
Cronobacter sakazakii – pentru formulele de început şi pentru produsele alimentare
dietetice deshidratate pentru scopuri medicale speciale destinate sugarilor sub şase luni.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 147
Evaluarea din punct de vedere microbiologic a siguranţei şi a calităţii alimentelor cu
destinaţie nutriţională specială (ADNS), a demonstrat că toate probele analizate corespund
cerinţelor microbiologice pentru acest tip de produse.
Determinările efectuate au permis evidenţierea conformităţii pentru caracteristicile
microbiologice a acestor produse alimentare cu normele şi reglementările din domeniu.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 148
SUPLIMENTELE ALIMENTARE
Dr. Gabriela Gârban – CRSP Timisoara
Scopul lucrarii este monitorizarea calităţii suplimentelor alimentare şi a specificului
ingredientelor nutriţionale din acestea , comercializate în România în vederea asigurării unor
produse sigure pentru consumatori.
S-a efectuat :
- catalogarea suplimentelor alimentare fabricate, depozitate şi/sau distribuite în judeţ;
cu precizări privind conţinutul produselor (ingrediente din compoziţie : vitamine,
minerale, oligoelemente, alte substanţe biologic-active, cantităţi)
- identificarea de aditivi utilizaţi în suplimentele alimentare catalogate ;
- prelevarea unui număr minim de 4 tipuri de suplimente alimentare pentru determinare
de Pb şi Cd .
Catalogarea suplimentelor alimentare s-a efectuat în 37 judeţe (90,3%). Au fost identificate,
pe baza ingredientelor, un număr total de 2076 tipuri de suplimente alimentare.
Din datele obţinute la catalogarea reiese că :
majoritatea suplimentelor alimentare au în compoziţie vitamine, minerale în amestec
cu alte substanţe (mai ales extracte din plante)
există pe piaţă suplimente alimentare conţinând ingrediente interzise (1,4%)
Din cele 29 suplimente alimentare continind substante interzise , majoritatea conţin vanadiu -
ingredient nepermis în suplimente alimentare. Altele conţin cobalt, nichel, argint, Sn, Sr, W,
Ir, Ti, Be, Zr.
Raportări privind aditivii din suplimente alimentare au sosit de la 25 judeţe -
reprezentarea procentuală fiind redată în graficul de mai jos . Au fost verificate doar 696
(47,5%) suplimente alimentare din totalul celor catalogate în ceea ce priveşte prezenţa
aditivilor. Din cele 696 de suplimente alimentare verificate doar într-un număr de 440 au
fost idenitificaţi aditivi – reprezentarea procentuală în graficul 4. În multe cazuri apar şi
substanţele active, în alte cazuri sunt menţionaţi doar excipienţii – fără detalii (denumire
şi/sau cantitate).
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 149
Determinări de Pb şi Cd din suplimentele alimentare .
Au fost analizate din punct de vedere al concentraţiei de Pb şi Cd un număr de 159
suplimente alimentare prelevate în 40 de judeţe .
Determinări de Pb şi Cd efectuate de DSPJ-uri şi CRSPT
Din datele prezentate mai sus, cu referire la suplimentele alimentele se pot concluziona
următoarele:
Pe baza ingredientelor componente, au fost identificate 2016 tipuri de suplimente
alimentare, din care 549 ceaiuri, care nu au facut obiectul sintezei. Majoritatea
suplimentelor alimentare au mai multe ingrediente, conţinând vitamine, minerale şi alte
substanţe cu efect fiziologic şi nutriţional.
Catalogarea suplimentelor alimentare a evidenţiat existenţa pe piaţă a unui număr de 29
suplimente alimentare ce conţin minerale nepermise în compoziţie.
Au fost verificate un număr de 696 suplimente alimentare din punct de vedere al
conţinutului în aditivi alimentari şi au fost identificate 440 de tipuri de suplimente
alimentare cu aditivi.
Rezultatele analizelor toxicologice privind concentraţia de Pb şi Cd în suplimentele
alimentare prelevate pentru analize se menţionează că în anul 2012 nu au fost decelate
depăşiri ale limitelor maxime admise.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 150
APELE MINERALE NATURALE ÎMBUTELIATE
Dr. Klara Jeszensky – CRSP Tg. Mureş
Monitorizarea unor factori de risc din apele minerale naturale imbuteliate privind
concentraţiile elementelor componente ale apelor minerale naturale, condiţiile de utilizare a
aerului îmbogăţit cu ozon pentru tratarea apelor minerale naturale, informaţiile privind
tratamentele apelor minerale naturale, determinarea absenţei contaminării, verificarea
caracteristicilor microbiologice ale apelor minerale naturale, are ca scop protejarea sănătăţii
publice faţă de consumul de apă minerală naturală îmbuteliata în România.
În anul 2012 s-au îmbuteliat 70 de sortimente apă minerală naturală din 47 de surse.
S-au monitorizat 8 parametri indicatori de calitate din surse:
parametri indicatori fizico-chimici de mineralizare: conductivitate;
parametri indicatori de poluare: amoniu şi oxidabilitate;
parametri indicatori de contaminare bacteriologică: determinarea numărului de
Escherichia coli şi bacterii coliforme, determinarea numărului de enterococi
intestinali, detereminarea numărului de Pseudomonas aeruginosa, determinarea
numărului total de germeni la 22 şi 37 oC;
şi 25 parametri indicatori de calitate din sortimente:
parametri indicatori fizico-chimici de mineralizare: conductivitate şi fier total;
parametri indicatori de poluare: amoniu şi zinc;
parametri indicatori cu potenţial toxic: nitraţi, nitriţi, arsen, bariu, bor, cadmiu,
crom, cupru, plumb, mangan, mercur, nichel, seleniu şi fluoruri;
parametri indicatori de contaminare bacteriologică: determinarea numărului de
Escherichia coli şi bacterii coliforme, determinarea numărului de enterococi
intestinali, detereminarea numărului de Pseudomonas aeruginosa, determinarea
numărului total de germeni la 22 şi 37 oC;
parametri indicatori de contaminare radiologică: activitatea alfa- şi beta
globală.
Analiza surselor
Indicatori mineralizare:
1. Conductivitate – conductivitatea nu este un parametru bazat pe criterii de sănătate.
Importante sunt modificările bruşte ale conductivităţii, deoarece pot indica pătrunderea unor
contaminanţi, ceea ce ar trebui să declanşeze o anchetă.
Indicatori de poluare:
1. Amoniu – Amoniul reprezintă primul stadiu de descompunere al substanţelor organice cu
conţinut de azot, de aceea ne indică o poluare recentă (ore-zile) şi care este foarte periculoasă.
Depăşiri ale CMA nu s-a constatat la nici una din surse.
2. Oxidabilitate (sau consumul chimic de oxigen CCO) – Creşterea oxidabilităţii la un
moment dat reflectă prezenţa materiei organice în apă şi este un indicator al potenţialului de
contaminare.
Parametrul a fost analizat din toate sursele şi depăşiri ale CMA s-au constatat la 2 probe (4,45
%).
Indicatori de contaminare bacteriologică:
1. Escherichia coli - este un indicator al contaminării fecale a apei.
Parametrul a fost determinat la toate sursele şi nu s-au constatat depăşiri ale valorilor limită
admise.
2. Enterococi intestinali - indicator al contaminării fecale.
Parametrul a fost analizat din toate sursele şi nu s-au constatat depăşiri ale valorilor limită
admise.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 151
3. Număr total de bacterii la 22 oC – indică nivelul bacteriilor heterotrofe în sistemul de
colectare şi/sau îmbuteliere. Aceste organisme nu sunt considerate a prezenta un risc pentru
sănătate, dar creşterea semnificativă numărului lor indică poluarea externă şi cauza acesteia
trebuie investigată.
Parametrul a fost determinat la toate sursele, depăşiri ale valorilor limită admise s-a constatat
la 3 surse (6,67 %).
4. Număr total de germeni la 37oC – un număr mare poate indica probleme de gestionare
a sistemului de colectare şi/sau de îmbuteliere a apei minerale. O modificare bruscă indică o
posibilă problemă, cum ar fi o contaminare externă sau antrenarea biofilmului.
Depăşiri ale valorilor admise s-au constatat la 4 surse (8,89 %).
5. Pseudomonas aeruginosa: indicator de salubritate a apelor minerale naturale şi a apelor
de masă livrate îmbuteliat.
Parametrul a fost determinat la toate sursele, depăşire a valorii admise nu s-a observat.
Analiza sortimentelor
Indicatori fizico-chimici de mineralizare:
Fierul nu este considerat a avea consecinţe pentru sănătate şi nu are concentraţie maximă
admisă stabilită. Totuşi OMS recomandă monitorizarea concentraţiei de fier în apa potabilă
pentru a evita depozitarea excesivă a fierului în organism.
În apele minerale analizate , concentraţia fierului s-a situat între valorile de 0,0058 şi 1,0583
g/l. Toate unităţile de producţie cu valori ridicate ale concentraţiei fierului în apa de la sursă
aplică procedee de deferizare înainte de îmbuteliere.
Indicatori de poluare:
1. Amoniu – Amoniul reprezintă primul stadiu de descompunere al substanţelor organice cu
conţinut de azot, de aceea ne indică o poluare recentă (ore-zile) şi în consecinţă este foarte
periculoasă.
Parametrul a fost determinat la 95,72 % din sortimentele prelevate. Depăşiri ale CMA s-au
constatat la 2 sortimente (Procentajul probelor neconforme datorită concentraţiei de amoniu
peste 0,5 mg/l a fost de 2,95 %).
2. Zinc - Contaminarea externă se produce prin deversarea apelor reziduale industriale.
Parametrul a fost determinat din toate sortimentele. Nu s-au constatat depăşiri ale CMA la
nici un sortiment.
Indicatori cu potenţial toxic:
1. Nitraţii – în cazul surselor de profunzime conţinutul crescut de nitraţi poate fi datorat
conţinutului natural al solului în nitraţi care se mobilizează în apă dar şi poluării sursei prin
intermediul activităţilor umane, care include şi utilizarea fertilizatorilor pe bază de azot. Nu s-
au constatat depăşiri ale CMA de 50 mg/l.
2. Nitriţii – din apă provin din oxidarea incompletă a amoniacului în prezenţa bacteriilor
nitrificatoare, fiind un stadiu mai avansat al proceselor de descompunere ale substanţelor
organice, deci prezenţa lor sau creşterea concentraţiei ne arată o poluare mai veche (zile-
săptămâni). Uneori nitriţii pot să provină şi din reducerea nitraţilor în prezenţa unei flore
reducătoare şi a unei tempreraturi mai ridicate a mediului.
Parametrul a fost determinat la 95,72 % din sortimentele prelevate. Depăşiri ale CMA s-a
constatat la 1 sortiment.
3. Arsenul - provine de obicei din surse naturale şi se găseşte în concentraţie mai mare în
apele subterane, dacă apa de profunzime traversează roci sedimentare bogate în arsen.
Intoxicaţia cronică cu arsen la om are efect cancerigen pentru piele, plămâni, rinichi şi ficat.
Printre efecte necancerigene se numără: afecţini cardiovasculare (infarct miocardic, aritmii
cardiace, boala piciorului negru) hepatice (ciroză; hipertrofia), neurologice (parestezii,
polinevrită senzorială şi motorie, tetraplegie), dermatologice (hipercheratoză, melanoză).
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 152
Depăşiri ale CMA nu s-a constatat la nici un sortiment.
3. Bariul - Toate combinaţiile bariului solubile în apă sunt toxice. Ingestia cronică de
concentraţii mari de bariu solubil în apă duce la depunerea acestuia în muşchi, plămâni şi
oase, deoarece seamănă cu calciul, dar se absoarbe mai repede. Poate cauza creşterea
tensiunii arteriale, tulburări ale ritmului cardiac.
Depăşiri ale CMA s-a constatat la 2 sortimente (2,95 %).
4. Bor - este un constituent natural al apei de profunzime, concentraţia fiind dependentă de
compoziţia geochimică a solului. Cea mai comună sursă de poluare o constituie deversarea
apelor reziduale care conţin bor (detergenţi, îngrăşăminte, algicide, erbicide, insecticide).
Conform OAP 1020/2005 borul este inclus în Lista C Constituenţii prezenţi în mod natural în
apele minerale naturale şi limitele maxime a căror depăşire poate constitui un factor de risc
pentru sănătatea publică a cărei valoare se va stabili ulterior.
Intoxicaţia cronică cu bor este caracterizată de afecţiuni muco-cutanate (dermatoze,
conjunctivite, limbă roşie) căderea părului, afecţiuni digestive şi neurologice.
5. Cadmiul – sursele de cadmiu din apa minerală sunt reprezentate de eroziunea depozitelor
naturale, coroziunea ţevilor, rezervoarele zincate, a unor garnituri metalice. Ingestia cronica a
acestui metal determină leziuni renale, perturbarea metabolismului osos cu osteomalacie,
osteoporoză şi risc crescut de fracturi spontane. Depăşire al CMA nu s-a constatat la nici un
sortiment.
6. Cromul – Contaminarea externă se produce prin deversarea apelor reziduale industriale.
Nu sunt disponibile studii toxicologice adecvate pentru a oferi baza necesară stabilirii
nivelului fără efecte adverse observate. Cele mai recente evaluări au indicat că în tractul
gastro-intestinal forma solubilă şi toxică a cromului, cromul hexavalent, este convertită
repede în crom trivalent, care ste mult mai puţin toxic.
Nu s-au constatat depăşiri ale CMA la nici un sortiment.
7. Cuprul – contaminarea cu cupru a apelor minerale naturale se datorează coroziunii
conductelor din cupru, mai ales dacă pH-ul apei este acid sau apa alcalină conţine cantităţi
mari de carbonat. Consumul îndelungat al apei cu concentraţie crescută de cupru poate duce
la afecţiuni gastro-intestinale (greţuri, vărsături, dureri abdominale, diaree).
Nu s-au constatat depăşiri ale CMA la nici unul din sortimentele analizate.
8. Plumbul – se găseşte în apa minerală doar ocazional, datorită eroziunii depozitelor
naturale. Contaminarea externă cu plumb se datorează coroziunii conductelor din plumb, a
sudurilor cu aliaje de plumb, mai ales dacă pH-ul apei este acid sau apa alcalină conţine
cantităţi mari de carbonat.
Nu s-au constatat depăşiri ale CMA de 0,01 mg/l la nici unul din sortimente.
9. Mangan – concentraţiile mari de mangan din sursele subterane au fost asociate cu
poluarea industrială. Manganul este un microelement esenţial în toate formele de viaţă, fiind
un cofactor al multor clase de enzime Toxicitatea majorităț ii combinaț iilor de mangan este
redusă şi efecte toxice asupra sănătăţii umane nu s-au înregistrat.
Depăşiri ale CMA s-au măsurat la 2 sortimente. Unităţile de producţie cu valoarea
manganului măsurată la sursă care depăşeşte CMA aplică procedee de demanganizare.
10. Mercurul – se găseşte în apele subterane ca urmare a eroziunii depozitelor naturale.
Contaminarea externă se produce de pe suprafeţele agricole tratate cu substanţe pe bază de
mercur şi din evacuarea apelor uzate industriale. Ingestia cronică a unei cantităţi crescute de
mercur poate provoca afecţini ale sistemului nervos central.
Nu s-au constatat depăşiri ale CMA la nici unul din sortimente.
10. Nichelul –Contaminarea externă se produce ca urmare a contaminării mediului prin
arderea combustibililor fosili şi din evacuarea apelor uzate industriale. Ingestia cronică a unei
cantităţi crescute de nichel are efect nefrotoxic.
Depăşiri ale CMA s-a observat la 1 sortiment.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 153
11. Seleniu – Diferite studii au arătat ca, pe termen lung, dacă se creşte doza până la 500 -
750 μg pe zi nu apar semne de toxicitate la oameni. Dovezile par să indice că toxicitatea la
oameni apare la doze foarte mari.
Nu s-au constatat depăşiri ale CMA la nici unul din sortimentele examinate.
12. Floruri – Nivelul optim de fluor de 0,7-1,5 mg/l în apa potabilă previne degradarea
dentinei, reduce incidenţa cariilor dentare şi intervine în dezvoltarea oaselor şi dinţilor.
Efectele adverse ale aportului excesiv de fluor sunt fluoroza dentară, care reprezintă mai
degrabă o problemă estetică şi fluoroza scheletală.
Valorile măsurate în sursele monitorizate nu depăşesc valoarea de 1,5 mg/l, valoare peste
care concentraţia de fluor trebuie specificată pe etichetă ”Conţine mai mult de 1,5 mg/l.
Produs nerecomandat consumului regulat al sugarilor şi copiilor sub 7 ani”.
Indicatori de contaminare bacteriologică:
1. Escherichia coli indicator al contaminării fecale a apei.
Parametrul a fost determinat la toate sortimentele şi nu s-au constatat depăşiri ale valorilor
limită admise.
2. Enterococi intestinali - indicator al contaminării fecale.
Parametrul a fost analizat la toate sortimentele şi nu s-au constatat depăşiri ale valorilor limită
admise.
3. Număr total de bacterii la 22 oC – indică nivelul bacteriilor heterotrofe în sistemul de
colectare şi/sau îmbuteliere. Aceste organisme nu sunt considerate a fi un risc pentru sănătate,
dar creşterea semnificativă numărului lor indică poluarea externă şi cauza acesteia trebuie
investigată.
Parametrul a fost determinat la 77,15 % din sortimentele examinate şi nu s-au constatat
depăşiri ale valorilor limită admise.
4. Număr total de germeni la 37oC – Un număr mare poate indica probleme de gestionare a
sistemului de colectare şi/sau de îmbuteliere a apei minerale. O modificare bruscă indică o
posibilă problemă, cum ar fi o contaminare externă sau antrenarea biofilmului.
Parametrul a fost determinat la 77,15 % din sortimente, nu s-au constatat depăşiri ale
valorilor limită admise.
5. Pseudomonas aeruginosa: indicator de salubritate a apelor minerale naturale şi a apelor
de masă livrate îmbuteliat.
Parametrul a fost determinat la 95,72 % din sortimente. Depăşiri al valorii admise nu s-a
observat.
Indicatori de contaminare radiologică:
Activitatea alfa şi beta globală a fost analizata la 95,72 % din sortimentele de apa minerala.
Substanţele radioactive, radionuclizii, radioizotopii şi izotopii radioactivi sunt unele dintre
cele mai periculoase substanţe toxice. Radiaţiile emise în mod obişnuit de radionuclizi sunt:
particule alfa, particule beta şi fotoni gamma.
Efectele substanţelor radioactive asupra organismelor depind atât de concentraţiile
radionuclizilor, cât şi de modul cum acestea acţionează, din exteriorul sau din interiorul
organismului, sursele interne fiind cele mai periculoase. Efectele biologice care apar în urma
iradierii, sunt dependente de: doza de radiaţii şi debitul dozei.) în sensul că este imposibil de
evidenţiat o relaţie cauzală directă - probabilitatea producerii unui efect este proporţională cu
doza de iradiere.
Valorile obţinute în urma monitorizării activătăţii alfa şi beta globale se păstrează sub valorile
de referinţă de 0,1 Bq/l şi respectiv 1 Bq/l, pentru toate probele analizate.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 154
ADITIVII ALIMENTARI
Antonia Orban – CRSP Tg. Mureş
Sinteza naţională din anul 2012 a avut următoarele obiective:
I. Analiza criteriilor de puritate (metale grele: Pb, Cd) a celor mai frecvent utilizaţi
aditivi din categoriile de produse evaluate în anul 2009, respectiv produse de carne, lactate şi
băuturi răcoritoare
Aditivii luaţi în studiu au fost cei 22 cel mai frecvent utilizaţi aditivi identificaţi în
sinteza naţională din anul 2009, din categoriile de produse studiate, respectiv produse
din carne, produse lactate şi băuturi răcoritoare. S-au recoltat probe din 18 aditivi
dintre cei specificaţi în metodologie.
Au raportat 24 DSP-uri judeţene. În 16 judeţe nu s-au identificat unităţi importatoare
sau producătoare care comercializează aditivi alimentari din categoria celor
menţionate în metodologie.
Au recoltat şi au trimis pentru analiză 46 probe de aditivi 8 DSP judeţene de la 10
unităţi comerciale.
Aditivii alimentari sunt importaţi din următoarele tări: din China în 36,9%, din Cehia
şi Taiwan în 6,52%, din Elveţa şi Germania în 4,34%, din Austria, Corea, Italia,
Japonia, Olanda, Polonia şi SUA în total în 2,17% (în total în 15,22%).
S-au efectuat 92 analize din 46 probe de aditivi alimentari.
Nu s-a depistat depăşirea concentraţiei maxime admise de Pb şi Cd la nici una din
probele de aditivi alimentari recoltaţi.
II. Evaluarea ingestiei de aditivi alimentari pe plan naţional, cu ajutorul unui jurnal
alimentar la copii şi tineri până la 20 de ani, grup de vârstă neevaluat până în prezent.
Evaluarea ingestiei de aditivi alimentari are ca scop de a descoperi dacă expunerea
consumatorilor la anumiţi aditivi depăşeşte ingestia zilnică acceptabilă (ADI). Datele
naţionale de ingestie alimentară s-au adunat prin metoda evaluărilor bazate pe înregistrările
individuale dietetice - completarea unui jurnal alimentar săptămânal de către un eşantion
reprezentativ pentru populaţia ţării. Valorile de aditivi alimentari sunt calculate pe cap de
locuitor, pe mg/zi/kg corp (60 kg), şi comparate procentual faţă de ADI. Estimările astfel
calculate sunt aproximative având în vedere că presupun folosirea fiecărui aditiv în cantitate
maximă admise de GSFA pentru utilizarea aditivilor alimentari în fiecare aliment, iar
categoriilor de alimente identificate sunt alocate toţi aditivii alimentari care sunt permişi a se
utiliza în acestea - conducând astfel la supraevaluarea ingestiei. (SCOOP Task 4.2.
“Methodologies for monitoring of food additive intakes” Treapta 2.)
În 2012 s-au prelucrat 764 jurnale alimentare săptămânale din 39 judeţe (380 jurnale din
mediul rural, 384 jurnale din mediul urban). Prin prelucrarea jurnalelor alimentare s-au
identificat 107 categorii de alimente, care conţin aditivi alimentari. Din cele 107 categorii de
alimente sus menţionate s-au identificat 76 aditivi alimentari permişi a se utiliza în categoriile
de alimente consumate, cu nivelele maxime admise precizate în cursul procesării alimentelor.
Din cei 76 aditivi alimentari identificaţi 39 aditivi s-au comparat procentual faţă de ADI, 21
aditivi apar cu “ADI nespecificat”, iar 16 aditivi nu au date ADI în raportul menţionat.
Dintre cei 39 aditivi luaţi în studiu s-a găsit depăşirea ADI la doi aditivi alimentari:
E321 - Butil hidroxitoluen (BHT) – s-a găsit depăşirea ADI cu 139,9%, ingestia
medie fiind de 0,12 mg/zi/kg corp (239,9% ADI) , iar ADI fiind 0,05 mg/zi/kg corp;
E432-436 – Polisorbaţi - s-a găsit depăşirea ADI cu 15,9%, ingestia medie fiind de
11,59 mg/zi/kg corp (115,9% ADI) , iar ADI fiind 10 mg/zi/kg corp;
Rezultatele obţinute au fost asemănătoare cu evaluarea ingestiei adulţilor, prelucrată în
sinteza naţională din anul 2011.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 155
Depăşirea ADI privind aditivul alimentar BHT este în concordanţă cu rezultatele furnizate de
celelalte ţări care au efectuat şi au raportat evaluarea ingestiei de aditivi alimentari. Concluzia
Comisiei Europene a fost că este improbabil depăşirea ADI pentru BHT în cele 10 ţări
raportoare. Ingestia reală a BHT depinde de fapt de proporţia relativă a antioxidanţilor
folosiţi, şi proporţia produselor în fiecare categorie de alimente care conţin în realitate acest
aditiv.
Depăşirea ADI privind ingestia polisorbaţilor întrece datele raportate de către celelalte ţări
care au efectuat şi au raportat evaluarea ingestiei de aditivi alimentari. Ingestia medie a
polisorbaţilor a fost estimată între 2-78% ADI pentru Danemarca, Spania, Franţa, Italia,
Olanda, Anglia.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 156
MONITORIZAREA COLORANŢILOR SINTETICI DIN BĂUTURILE
ALCOOLICE ŞI NEALCOOLICE Chim. Nicoleta Muntean ; Dr. Mariana Vlad ; Dr. Emilia Creteanu ; Dr. Horatiu
Zapirtan
In perioada 2011 – 2012 s-au analizat un numar de 579 probe prelevate de DSP-urile judetene
si trimise pentru dozarea colorantilor la CSRP Cluj. Dintre acestea 336 au fost bauturi
alcoolice (58%) si 243 (42%) au fost bauturi racoritoare.
Distrubutia procentuala a colorantilor sintetici
dozati in bauturi racoritoare 2011-2012
23%
19%
22%
20%
13% 3%
tartrazina
sunset yellow
azorubina
brilliant blue
patent blue
ponceau 4R
În băuturile răcoritoare analizate pe parcursul sintezei colorantul cel mai folosit a fost
tartrazina .
În băuturile alcoolice s-a folosit cel mai mult azorubina în procent de 41% din totalul
probelor analizate in cei 2 ani .
Distributia procentuala a colorantilor sintetici
dozati in bauturi alcoolice 2011 - 2012
14%
11%
41%
21%
7% 6% tartrazina
sunset yellow
azorubina
brilliant blue
patent blue
ponceau 4R
Pentru băuturile răcoritoare este preponderentă culoarea galben-portocaliu, culoare dată de
colorantul tartrazina E102, Sunset Yellow E110 sau asocierea acestora.
Colorant majoritar dozat din băuturile alcoolice colorate analizate (lichiorurile) a fost
azorubina, ce conferă o culoare rosie, preferata de consumatori.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 157
Depăşiri ale limitei maxime admisibile (LMA) pentru colorantul azorubina au fost
inregistrate la 4 probe de băuturi racoritoare. Valorile determinate se situează cu putin peste
LMA şi s-ar putea explica prin prezenta aceluiaşi colorant în aroma utilizata in retetă peste
cantitatea adaugata pentru culoare.
Colorantul Ponceau 4R nu a avut utilizare frecventă în probele de băuturi analizate.
S-a observat asocierea a doi coloranţi in 51,51 % , a 3 coloranţi în 4,84 % şi chiar asocierea a
4 coloranţi în 3,63 % din probele de băuturi alcoolice.
În băuturile răcoritoare colorate doar un procent de 33,05% au în compoziţie un singur
colorant sintetic, în rest se găsesc asociaţi 2,3 sau 4 coloranţi.
Prin acest studiu s-a urmărit modul in care este asigurată siguranţa băuturilor alcoolice si
nealcoolice, în special a celor răcoritoare care cu cât sunt mai colorate sunt preferate
îndeosebi de copii.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 158
MATERIALE CARE VIN ÎN CONTACT CU ALIMENTUL Chim. Gabriela Cilincă – CNMRMC
În prezent, aproape toate alimentele care se găsesc pe piaţă sunt ambalate si vin in contact
direct cu divers tipuri de materiale si obiecte. Ambalajul este definit de Institutul Francez al
Ambalajului şi Ambalării (Institut Frangais de l'emballage et du Conditionnement) în "Petit
glossaire de l' emballage". Astfel, ambalajul constituie "obiectul destinat să învelească sau
să conţină temporar un produs sau un ansamblu de produse pe parcursul manevrării,
transportului, depozitării sau prezentării, în vederea protejării acestora sau facilitării
acestor operaţii"(1). În ceea ce priveşte clasificarea ambalajelor utilizate pentru produsele
alimentare, aceasta poate fi făcută după mai multe criterii, printre care natura materialului
din care sunt realizate: ambalaje din hârtie şi carton; ambalaje din lemn; ambalaje din metal;
ambalaje din materiale plastice; ambalaje din materiale textile; ambalaje din materiale
mutistrat, etc.
Caracteristica principală a materialului ce vine în contact cu produsul alimentar, este
stabilitatea sa faţă de produsul cu care vine în contact, astfel incat să nu prezinte un pericol
pentru sănătatea omului şi să nu cauzeze modificări ale compoziţiei produsului sau ale
proprietăţilor sale organoleptice. In general, substanţele care migrează rapid sunt substanţele
cu greutate mică şi volatile. Legislaţia europeană şi naţională conţine prevederi concrete
referitoare la materialele si obiectele care vin in contact cu alimentele. Acestea trebuie să fie
stabile din punct de vedere fizico-chimic, nepermiţând eliberarea unor molecule care pot
trece în produs. Transferul nedorit de substanţe din material sau obiect în conţinutul
produsului se poate produce atunci când rămân molecule libere din masa materialului de
ambalaj.Contaminarea chimica cu metale grele este un aspect ingrijorator in efortul continuu
de a mentine siguranta alimentara si pentru a reduce riscurile pe sanatate. Astfel de metale
grele sunt plumbul si cadmiul.
Plumbul a fost extras si folosit in industrie pentru produsele de uz casnic din cele mai vechi
timpuri. Populatia este expusa la plumb in primul rand prin vopsele, cutii de conserve,
racorduri plumbuite si benzina cu plumb. Plumbul ca element sau compusii anorganici ai
plumbului sunt absorbiti prin ingestie sau inhalare. Copii absorb 50% din cantitatea de plumb
ingerata, in timp ce adultii absorb doar 10-20%. Absorbtia gastrointestinala a plumbului este
marita prin infometare si deficitele alimentare in calciu, fier si zinc. Intoxicatia cu plumb
simptomatica spre ex. la copii se dezvolta, in general, la nivele de peste 10 μg/dl si se
caracterizeaza prin durere abdominala si iritabilitate, urmate de letargie, anorexie, paloare
(rezultand din anemie) si vorbire ingreunata.
In ceea ce priveste cadmiul, acesta este un potential factor de risc. Principala cale de
expunere la acesta este prin intermediul alimentelor, aportul cadmiului provenit pe alte cai
este mic. (Frieberg et al, 1992.). Multe studii au încercat să stabilească consumul mediu
zilnic de cadmiu care rezultă din produsele alimentare, în general, aceste studii arată că dieta
medie zilnică pentru non-fumatori care locuiesc în zone necontaminate este, în prezent, la
limita inferioară a intervalului de 10 - 25 micrograme de cadmiu ( Elinder 1985 , OCDE
1994, ATSDR 1997).
Expunerea acuta prin ingestie poate cauza greata, varsaturi, salivatie, crampe abdominale si
diaree severe.
EVALUAREA MIGRARII GLOBALE DE COMPONENTI PENTRU OBIECTELE DIN
MATERIAL PLASTIC CARE VIN ÎN CONTACT CU ALIMENTELE.
Pentru anul 2012 s-au supus verificării materialele ce intră în contact cu preparatele din carne
si branzeturile. Simulantii utilizati la testarea migrarii globale de componenti au fost:
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 159
(1) (2) (3)
Număr de referintă
Descrierea alimentelor Simulanti alimentari
A B C D1 D2 E
06 Produse de origine animală ș i ouă
06.03 Carnea tuturor speciilor zoologice (inclusiv pasăre si vânat):
B. Produse prelucrate din carne (precum suncă, salam, bacon, cârnati si altele) sau sub formă de paste si creme
X X/4(**)
07 Produse din lapte
07.04 Brânzeturi:
A. Întregi, cu crustă necomestibilă
X
B. Brânză naturală fără crustă sau cu crustă comestibilă (gouda, camembert si produse similare) si brânză topită
X/3(**)
C. Brânză prelucrată (brânză moale, brânză cottage si produse similare)
X(*) X
Substanţele care migrează rapid sunt substanţele cu greutate mică şi volatile. Cu toate că
interacţiunile mici pot fi acum detectate prin metode analitice sofisticate, monitorizarea
migrării este relativ uşoară si a fost realizata gravimetric.
Din totalul de 169 probe de materiale ce vin in contact cu preparatele din carne, 45.56% au
reprezentat poliamida, 29.58% material a carui compozitie nu este cunoscuta, 9.46% material
dublustrat poliamida/polietilena, 4.73% colagen, 2.95% polietilena, 2.36% polistiren, 1.77%
membrana celulozica, 1.77% materiale multistrat cu barieara EVOH la gaze
PET/PA/EVOH/PE, 1.18% polipropilena si 0.59% material multistrat PP/PA/PE. Materialul
cel mai des utilizat pentru contactul cu preparatele din carne ramane poliamida in proportie
de 45.56%, in defavoarea materialelor multistrat cu sau fara bariera functionala.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 160
Din totalul de 157 probe de materiale ce vin in contact cu branzeturile, 28.02% (44) din
acestea au fost din material necunoscut (xxx), 21.65% (34) din poliamida – material deosebit
de stabil, 13.37% (21) din poliamida/polietilena, 10.82% (17) din polietilena, 5.73% (9) din
polistiren, 2.54% (4) din materiale multistrat cu barieara EVOH la gaze
PE/Tie/PA/EVOH/PE, 1.91% (3) din policlorura de vinil, 0.63% (1) din PET si 0.63% (1) din
aluminiu.
MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN OBIECTELE DE CERAMICA.
DETERMINARILE DE PLUMB, CADMIU, CUPRU ŞI CROM .
În cursul anului 2012, s-au analizat 34 probe dintre care: 61.76% din obiecte de ceramică au
provenit din România (21), 29.41% (10) din China si cate un procent de 2.945% au provenit
din Italia (1), Austria (1) si Bulgaria (1). In figura urmatoare este reprezentată procentual
distribuţia originii obiectelor de ceramică ce vin în contact cu alimentele, obiecte testate în
anul 2012.
S-a analizat cate 1 proba de obiect din ceramica de pe piata/judet, provenita de la producatorii
romani si/sau importata specificandu-se tara de origine a producatorului (tara membra UE,
China si Romania). Probele de obiecte din ceramica s-au recoltat din depozitele unitatilor ce
fabrica sau comercializeaza astfel de produse sau utilizeaza astfel de produse daca s-a putut
identifica tara de origine a producatorului.
Conţinutul de plumb (μg/l) cedat de obiectele din ceramică ce vin în contact cu
alimentele. Plumbul cedat din obiectele de ceramică provenite din China (non UE) si UE
(Romania, Italia si Austria) are valori cuprinse intre SLD si 8,03 μg/l, dar cu mult sub limita
admisă de legislaţie – 4,0 mg/l. Valoarea plumbului cea mai mare, respectiv 8,03 μg/l s-a
obtinut pentru ceramica traditionala.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 161
Cadmiul cedat din obiectele de ceramică provenite din China (non UE) si UE (Romania,
Italia si Austria) are valori cuprinse intre SLD si 0,048 μg/l, dar cu mult sub limita admisă de
legislaţie – 0,3 mg/l. În general, valoarea cadmiului cedat de obiectele din ceramică, este
nesemnificativa, chiar sub limita de detectie. Nu s-a luat in calcul proba al caror plumb cedat
in extractele acide a depasit valoarea limita admisa de legislatie.
Cuprul cedat din obiectele de ceramică provenite din China (non UE) si UE (Romania, Italia
si Austria) are valori cuprinse intre 0.019 si 0,11 μg/l.
Cromul cedat din obiectele de ceramică provenite din China (non UE) si UE (Romania,
Italia si Austria) are valori cuprinse intre 0.009 si 0,092 μg/l.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 162
ALIMENTELE IRADIATE
Dr. Campeanu Cristina – CRSP Cluj
În anul 2012 metodologia de lucru a constat în efectuarea de controale oficiale într-un număr
semnificativ de unităţi de desfacere sau importatoare/distribuitoare a condimentelor, plantelor
aromatice uscate, ingredientelor vegetale uscate, suplimentelor alimentare vegetale sub formă
de pulbere
Aceste acţiuni au urmărit:
verificarea etichetării produselor alimentare controlate precum şi a documentaţiei
însoţitoare;
detecţia iradierii la unele probe din categoriile alimentare menţionate anterior,
provenite din import (state ne-membre UE).
Categorii de unităţi controlate
Categorii de produse alimentare verificate
In anul 2012, controalele de verificare a etichetării au identificat prezenţa pe etichetele unor
ceaiuri chinezeşti (comercializate în trei unităţi de desfacere produse naturiste din judeţul
Prahova), a unei menţiuni privind tratamentul cu radiaţii ionizante, loturile respectând
prevederile legale în vigoare.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 163
Datorită identificării în anul 2012, ca şi în anii anteriori, a unor produse care menţionează pe
etichetă şi în documentele însoţitoare tratamentul prin iradiere, se impune continuarea
verificării etichetelor produselor alimentare pe piaţa de desfacere din România.
Etichetarea produselor alimentare/ingredientelor alimentare privind tratamentul cu radiaţii
ionizante, trebuie să respecte cerinţele incluse în prevederile legale în vigoare, pentru o
corectă informare a consumatorilor în ce priveşte calitatea şi siguranţa alimentului precum şi
pentru asigurarea dreptului acestora de a alege liber şi în cunoştinţă de cauză alimentele
cumpărate: aliment iradiat versus aliment neiradiat.
În urma analizelor de detecţie a iradierii efectuate la cele 37 de probe recoltate la nivel
naţional, doar o probă a fost depistată ca fiind iradiată: ceai antistres Yong Kang, importată
din China (DSP Ilfov). Proba nu a respectat prevederile legale în vigoare iar lotul a fost retras
de la comercializare.
Detecţia iradierii constituie o etapă importantă a sintezei, deoarece în unele cazuri, iradierea
alimentelor poate fi utilizată ca înlocuitor al practicilor de igienă şi sănătate sau al bunelor
practici de fabricaţie sau de cultivare.
Rezultatele demonstrează existenţa pe piaţa românească de desfacere, chiar dacă la un nivel
redus, a unor produse iradiate, care nu respectă legislaţia naţională şi cea a Uniunii Europene.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 164
MONITORIZAREA ALIMENTELOR CU ADAOS DE VITAMINE,
MINERALE ŞI ALTE SUBSTANŢE Dr. Gabriela Gârban; Dr. Ioana Lupsa; Dr. Ofelia Catanescu; As. Florentina Ardelean
– CRSP Timisoara
Obiectivul lucrarii a fost identificarea categoriilor de alimente fortificate, identificarea
cantitatii de vitamine, minerale şi alte substanţe adăugate la diferitele categorii de alimente ,
identificare de alte substanţe adăugate , consumul de alimente cu adaos de vitamine şi
minerale la nivel naţional pe categorii de varsta, verificarea cantitatilor de vitamine si
minerale adaugate (care trebui sa fie de minim 15% din DZR); verificarea plantelor adaugate
ca si ingrediente ( din Lista plantelor permise in Romania)
Catalogarea alimentelor cu adaos de vitamine, minerale şi alte substanţe a fost realizată
pentru un număr total de 1827 alimente. Au fost excluse din tabelele raportate suplimentele
alimentare şi alimentele cu adaos de fructe etc.
Din totalul de 1827 de produse alimentare catalogate ca şi alimente cu adaos au fost luate in
considerare si clasificate pe tipuri de alimente un număr de 1228 produse, după cum urmează
Produse pe bază de cereale - 412
Băuturi energizante - 136
Băuturi carbogazoase - 3
Băuturi necarbogazoase – 14
Sucuri fructe, legume, nectaruri – 267
Dulciuri - 127
Margarine – 31
Lapte şi produse lactate – 194
Cafea, ceai, cacao – 10
Mâncăruri compozite - 2
Produse pentru diete non-standard şi alim. imitaţie - 32
Evoluţia pieţei alimentelor cu adaos de vitamine, mineral şi alte substanţe în România
Anul
Nr. alimentelor la care au fost adăugate vitamine, minerale şi alte substanţe
Numai vitamine
Numai minerale
Vitamine şi minerale
Vit. şi /sau minerale +
alte substanţe
Alte substanţe
2010 10 2 32 2 2
2011 111 9 13 27 4
2012 110 - 65 24 2
Total 231 11 110 53 8
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 165
Evoluţia pieţei alimentelor cu adaos de vitamine, mineral şi alte substanţe în România pe
principalele 20 de categorii de alimente, conform sistemului de clasificare FoodEx
Categoria de alimente – nivel unu
Categoria de alimente nivel 2
2010 2011 2012
Vit. Min Vit.+ min
.
Alte subst.
Vit+ Min+ alte
subst.
Vit. Min Vit.+ min
.
Alte subst.
Vit+ Min+
alte subst.
Vit. Min Vit.+ min
.
Alte subst.
Vit+ Min+
alte subst.
Cereale şi produse pe bază de cereale
Cereale şi similare
1
Cereale de mic dejun 2 11 3 29 48
Snacksuri de cereale 11 1 11 2 3
Lapte şi produse lactate
Lapte, zer 1 1 1 1 Lapte fermentat 6 1 8
Desert pe bază de lapte
7 1
Zaharuri, produse de cofetărie, deserturi dulci
Produse de cofetărie, inclusiv ciocolată
1 1 6 3 2 3 28
Grăsimi şi uleiuri animale şi vegetale
Grăsimi şi uleiuri vegetale
1 1
Grăsimi tartinabile şi grăsimi amestecate
15 1 2
Sucuri şi nectaruri de fructe şi legume
Sucuri de fructe
23 3 5 21 5
Nectaruri de fructe
4 9
Sucuri vegetale pt. băut
Sucuri şi nectare mixte din fructe şi legume
12
Apă şi băuturi pe bază de apă
Băuturi răcoritoare
2 2 33
Băuturi răcoritoare dietetice
Băuturi funcţionale
2 9 13 20
Mixturi de băuturi
2
Cafea, cacao, ceai şi infuzii
Cafea, cacao şi ingrediente din plante
2 11 1 1 7 1
Cafea,cacao şi infuzii din plante
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 166
Categoria de alimente – nivel unu
Categoria de alimente nivel 2
2010 2011 2012
Vit. Min Vit.+ min
.
Alte subst.
Vit+ Min+ alte
subst.
Vit. Min Vit.+ min
.
Alte subst.
Vit+ Min+
alte subst.
Vit. Min Vit.+ min
.
Alte subst.
Vit+ Min+
alte subst.
Produse pt. diete non-standard, imitaţii
Imitaţii de carne şi lactate
3
Mâncăruri compozite
Supe şi salate
8
Sosuri, condimen.
Condimente 1
Total 10 2 32 2 2 111 9 13 4 27 110 0 65 2 24
Cantitatea de vitamine adăugate la cele 20 de categorii principale de alimente
Categoria de alimente – nivel unu
Vitamine
A (µg)
D (µg)
E (mg)
K (µg)
B1 (mg)
B2 (mg)
B3 (mg)
B5 (mg)
B6 (mg)
B7 (µg)
B9 (µg)
B12 (µg)
C (mg)
Cereale şi produse pe bază de cereale
0.25-10.8
0.21-2.3
0.19-38
6.7µg-30 mg
1.9 -6.0
0.34-3.3
0.169-333
0.46-2.5 16-68
Lapte şi produse lactate
0.75 µg-1.25mg
0.21 0.45
Zaharuri, produse de cofetărie, deserturi dulci
816 5.1 10-12 165µg-1.2 mg
0.21– 1.6
16-18
6.0-7.7
0.21-2.0
50-150
30-310 0.8-2.5
18.75-810
Grăsimi şi uleiuri animale şi vegetale
330-900
2.5-7.5
5-38 1.4 1.6 2-5 200-1000
2.5-5.0
Sucuri şi nectare de fructe şi legume
120-320
2.75-0.85
1.5-10 0.165-15
0.2-30
2.4-18
0.9-6 0.21-3.5
7.5µg-
0.15 mg
30-267 0.15µg -6.25 mg
9-200
Apă şi băuturi pe bază de apă
120-371
1.9 1.5-4.4 0.15 -29
0.17-1.2
0.42-1.3
2.4-26
0.9-10
0.21-2.3
7.5µg -7.5 mg
30µg -30 mg
0.15µg -0.38 mg
12-33.4
Cafea, cacao, ceai şi infuzii
7.0-7.1
5-9.6 0.7-1.3
5.23-26.3
1.6-2.6
0.44-2.0
68.64-233.0
0.8 30-68
Mâncăruri compozite
371-503
1.9 4.1-4.4 26-29
0.5-06
0.6-1 6.7-7 1.5 0.8-0.9
37 74.0-75.0
1.1 22-74
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 167
Cantitatea de minerale adăugate la cele 20 de categorii principale de alimente Categoria de alimente – nivel unu
Minerale
Ca (mg)
Mg (mg)
P (mg)
Fe (mg)
Zn (mg)
Cu (mg)
I (µg)
Mn (mg)
Cr (µg)
Se (µg)
K (mg)
Mo (µg)
Cereale şi produse pe bază de cereale
200-960
77-135
270 2.06-10.2
5 9.8
Lapte şi produse lactate
150-240
Zahăr, dulciuri, deserturi dulci
800
Grăsimi şi uleiuri animale şi vegetale
100
Sucuri şi nectare de fructe şi legume
133 28.1-
57
2.1-75
1.5 300
Apă şi băuturi pe bază de apă
13.6 6.3
Cereale şi produse pe bază de cereale
120-720
150-153.3
Mâncăruri compozite
335-600
133-176
97-341
5.8-24.4
4.5-9.8
0.7-09
56-63 0.9 19 19 723-1335
56
Privind evoluţia pieţei alimentelor cu adaos de vitamine, minerale şi alte substanţe este în
creştere la nivel naţional.
Majoritatea alimentelor cu adaos de vitamine, minerale şi alte subtanţe au în compoziţie
vitamine şi minerale.
La categoria de alte substanţe adăugate se află diverse botanice care se regăsesc pe lista
plantelor admise conform Ordinului comun MAPDR/MS Nr. 244/401/2005.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 168
CAPITOLUL VII – PROTEJAREA SANATATII SI
PREVENIREA IMBOLNAVIRILOR ASOCIATE
FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE MUNCA Dr. Adriana Todea, Dr. Felicia Popescu, Dr. Lavinia Călugăreanu – CNMRMC;
Dr. Eugenia Herlea; Dr. Dana Mates; Dr. Corneliu Neagu – CRSPB
În domeniul medicinei muncii s-au urmărit tendinţele evolutive ale morbidităţii profesionale
în România sub forma incidenţei cazurilor de boli profesionale, interrelaţia acestora cu
expunerea la factorii de risc profesionali din mediul de muncă, dinamica modificărilor în timp
ale structurii clasice, precum şi preocupările medicilor de medicina muncii privind depistarea
acestor boli.
Schimbările ivite în tabloul patologiei specifice profesionale sunt legate de schimbările
econimice din România, de modificările apărute în profilul şi distribuţia forţei de muncă,
evoluţia şomajului, ca şi de alte aspecte specifice.
Ţinând cont de relaţia dintre expunerea profesională şi starea de sănătate a lucrătorilor
specialiştii de medicina muncii şi-au îndreptat atenţia către o serie de aspecte de actualitate în
domeniul de medicina muncii , după cum urmează:
1. Analiza structurii şi a tendinţelor evolutive ale bolilor profesionale la nivel national
2. Supravegherea respectării cerinţelor minime legislative privind sănătatea şi securitatea în
muncă a lucrătorilor expuşi zgomotului profesional
3. Noxe profesionale (chimice si pulberi) cu impact in expunerea profesionala din Romania
– metode de determinare in aerul zonelor de munca, indicatori biologici de expunere
si/sau de efect
4. Supravegherea expunerii la azbest si inspecţia masurilor pentru protejarea sanatatii fata
de acest risc
5. Aspecte privind expunerea profesională la radiaţii ionizante în România.
ANALIZA STRUCTURII ŞI A TENDINŢELOR EVOLUTIVE ALE BOLILOR
PROFESIONALE LA NIVEL NAŢIONAL
Coordonator Dr Adriana Todea
Situaţia numărului de cazuri de boli profesionale declarate în România, în perioada anilor
1981-2012, prezintă, în perioada ultimilor 3 ani o tendinţă de scădere a numărului de cazuri
noi. (Grafic 1.)
Grafic 1 Evoluţia numărului de boli profesionale declarate în perioada 1989-2012
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 169
Bolile profesionale provocate de suprasolicitarea aparatului locomotor s-au situat la un nivel
ridicat, cu 263 cazuri, pe primul loc în structura morbidităţii şi în concordanţă cu tendinţele
mondiale. Silicoza înregistrează o scădere (ca număr total de cazuri) şi se situează locul al
doilea în structura morbidităţii, în timp ce azbestoza înregistrează o creştere şi ocupă locul
trei.
Analiza repartiţiei numerice a cazurilor pe ramuri de producţie arată că în România, în 2012,
cele mai multe cazuri de îmbolnăvire au fost declarate în ramura de fabricare a
autovehiculelor de transport (149 cazuri ), în ramura de fabricare a echipamentelor electrice
(99 cazuri). şi la fabricarea de produse minerale (92 cazuri).
Pe ocupaţii, cele mai multe cazuri de îmbolnăvire au fost înregistrate la : mineri, lăcătuşii
mecanici, electricieni, artificieri şi operatori.
Tabel: Repartiţia cazurilor noi de boală profesională pe ocupaţii.
Concluziile reieşite din datele cuprinse în fişele de declarare a cazurilor noi de boală
profesională BP2 aşa cum au fost diagnosticate de către unităţile medicale de medicina
muncii din întreaga ţară, au fost următoarele
Potrivit HG 1425/2006 modificat cu HG 955/2010, ART. 165:
Identificarea corectă a riscurilor profesionale şi supravegherea acestora la locul de
muncă reprezintă domeniul de bază al activităţii medicilor de medicina muncii; în
acest context se impune accesul la servicii de medicina muncii pentru toţi lucrătorii
din România, indiferent de locul de muncă, pentru cuprinderea reală a acestor
probleme.
Medicul de medicina muncii este consilier al angajatorului în problemele de
management al riscului pentru sănătate şi de promovare a sănătăţii la locul de muncă,
participă ca membru al comitetului de sănătate şi securitate în muncă, având datoria
de a efectele expunerii la noxe asupra sănătăţii lucrătorilor.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 170
SUPRAVEGHEREA RESPECTĂRII CERINŢELOR MINIME LEGISLATIVE
PRIVIND SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA ÎN MUNCĂ A LUCRĂTORILOR
EXPUŞI ZGOMOTULUI PROFESIONAL
Coordonator Dr Eugenia Herlea
Au fost studiate 716 obiective industriale, reprezentand situatia din 34 de judete ale tarii. Din
cele 42 de DSP-uri (41 judetene si cel al municipiului Bucuresti), 81% au raspuns
formularelor - anexa trimise. Pentru a putea sintetiza informatiile si reprezenta grafic mai
usor, s-au reunit anumite domenii, dupa cum urmeaza: CON = constructii (constructii de
masini, metalurgie, siderurgie, constructii propriu-zise si constructii metalice): 250 obiective
economice, respectiv 35%; L = industria de prelucrare a lemnului: 197 obiective economice,
respectiv 27,5 %; E = industria extractiv/energetica ( extractiva-minerit si gaze naturale si
centrale electrice): 22 obiective economice, respectiv 3%; TRE = transporturi si
telecomunicatii: 7 obiective economice, respectiv 1%; AG = domeniul agro-alimentar
(agricultura si industria alimentara): 34 obiective economice, respectiv 4,7 %; T = industria
textila: 63 obiective economice, respectiv 8,8 %; I = industria icaltamintei: 34 obiective
economice, respectiv 4,7 % ; C = industria chimica: 50 obiective economice, respectiv 7%;
AD = alte domenii: 59 obiective economice, respectiv 8,2% . Evaluarile de risc s-au efectuau
in 90,6% din obiectivele studiate. Tipul zgomotului de la locurile de munca a fost variabi in
majoritatea cazurilor (73,3%) si intr-un sfert dintre acestea avea si componente de impuls.
Lucratorii expusi la niveluri de zgomot care depasesc 80 dB(A) au fost in numar total de
67348, dintre acestia la peste 87 dB(A) au fost expusi 39910, respectiv 59,2%.
Declansarea actiunii angajatorului privind securitatea si protectia sanatatii lucratorilor in
conformitate cu prevederile legale (HG 439/ 2006, deci incepand cu nivelul de 80 dB(A) a
avut loc la 656 de unitati, deci in 91,6% din cazuri. Noxele fizice, exceptand zgomotul, apar
in 201 unitati, respectiv 28,1%, noxe fizico-chimice in 321 unitati( 44,8% ) si cele chimice
apar in 202 unitati, respectiv 28,2%. In perioada 2008-2010 s-au inregistrat accidente de
munca in 11,6% dintre unitatile studiate si boli profesionale intre anii 2009-2011 au fost la
6% dintre unitatile chestionate. Masuri tehnico-organizatorice complete, generale si
individuale, au fost luate in 9,1% dintre unitati si doar individuale in 88,5%. Numarul
expusilor la zgomot profesional, supravegheati medical de cabinetele de medicina muncii au
variat intre 79 800 si 85 500 intre anii studiati, completarea fisele de expunere si controalele
clinice erau efectuate in proportie de 94-99%.
In ceeea ce priveste expunerea pe diferite niveluri de zgomot s-a constata ca aproximativ 2/3
dintre lucratori sunt cu expunere la niveluri > 87 dB(A). La nivelul 80-85 dB(A) se situeaza
intre un sfert si o treime dintre expusi. Persoanele expuse cu manifestari extra-otice au fost in
2009 13,5% din totalul expusilor la> 87 dB(A), in 2010 au fost 17% si in 2011 au fost 9,3%.
Schimbarea locului de munca s-a facut in 2009 pentru 0,3% dintre expusi, in 2010 si 2011 la
0,4% dintre expusi. Numarul scazut de lucratori cu manifestari extraotice inregistrat in
ultimul an si proportia scazuta de lucratori care au fost nevoiti sa isi schimbe locul de munca
arata ca o buna supraveghere medicala la angajare si periodica poate conduce la evitarea
neplacerilor legate de starea de sanatate a personalului expus. In ceea ce priveste situatia
bolilor profesionale declararte, induse de expunerea la zgomot peste limita maxima admisa in
perioada 2009 – 2011, analizate cantitativ, poate fi observata in graficul urmator:
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 171
Se observa tendinta de scadere a numarului bolilor profesionale declarate in perioada 2009 -
2011, inregistrata si la nivelul tarii, regasita si la compararea inter-regionala. Regiunea cea
mai „reprezentativa” la acest nivel este regiunea N-V, urmata de cea de Sud. Aici au fost
studiati si cei mai multi expusi profesional la zgomot >LMA (N-V si Sud intre 15 000,
respectiv 25 000 lucratori expusi in 2011) si au fost luate in observatie suficiente obiective
industriale (N-V 201 obiective si Sud, doar 83 obiective, dar cu mului lucratori).
Intrebarile care se pun sunt cele legate de cauza acestei scaderi:
Sunt masurile legislative suficiente si bine aplicate? Evaluari de risc profesional intre
84,5 si 97%; solicitarea supravegherii expusilor la zgomot, prin control medical
periodic, la angajare si/sau adaptare realizata de catre angajator in 62-92% din
obiectivele studiate; folosirea mijoacelor de protectie individuala de la frecvente
situate sub LMA, respectiv de la 80 dB(A), realizata in 80-97% dintre obiectivele
studiate (asa cum prevede si HG 493/2006) , toate aceste sunt suficiente?
Disparitia rapida a unitatilor economice mici, cu expunere la zgomot, dar nu
suficienta pentru a declara boala profesionala(85 - <87dB(A)), situatie care determina
angajatiie sa se angajeze la un alt loc de munca. La acest loc de muna expunerea la
zgomot depaseste limita maxima admisa. Instalarea hipoacuziei este precoce, cauza
fiind expunerea actual si anterioara. Persoana ramane cu afectiunea prezenta, dar ne
declarata ca boala profesionala.
Exista situatii in care unii angajatii lucreaza cu norma intreaga intr-un loc de munca
unde nu exista expunere la zgomot peste limita maxima admisa,dar sunt
supravegheati din punct de vedere medical. Dupa programul de lucru mai pot
desfasura activitati la alte locuri de munca unde neavand norma intraga sau nefiind
angajati cu contract nu beneficiaza de supraveghere din punct de vedere al sanatatii si
securitatii in munca; au expunere, in timp apare afectiunea caracteristica expunrii,
dar boala profesionala nu este declarata.
Din punct de vedere calitativ, se remarca faptul ca domeniul constructiilor, prelucrarea
lemnului si domeniul extractiv /energetic sunt situate, in ordinea enuntata, pe primele locuri.
Acest lucru ne-a determinat sa prelungim sinteza pe domeniul general al industriei grele in
urmatorii doi ani. Ilustrarea grafica se poate observa in graficul urmator:
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 172
NOXE PROFESIONALE (CHIMICE SI PULBERI) CU IMPACT IN
EXPUNEREA PROFESIONALA DIN ROMANIA – METODE DE
DETERMINARE IN AERUL ZONELOR DE MUNCA, INDICATORI
BIOLOGICI DE EXPUNERE SI/SAU DE EFECT
Coordonator – Dr Corneliu Neagu, Chim Mihaela Negru
Cunoasterea expunerilor profesionale la agenţi chimici şi fizico-chimici în mediul de muncă
la nivel national, este importantă in vederea stabilirii unor metode eficiente si selective pentru
determinarea noxelor in atmosfera locurilor de munca precum si a celor mai specifici
indicatori biologici.
Cadrul legislativ al actiunii este asigurat de H.G. 1218/2006, H.G.1093/2006, H.G. 355/2007,
H.G. 1169/2011 si H.G. 1/2012.
In prima faza a proiectului a fost efectuata documentarea si culegerea de date de la DSP-urile
judetene pentru stabilirea listelor actualizate cuprinzind:
evidenta noxelor la care exista expuneri;
numarul expusilor la noxe;
listarea tipurilor de determinari in mediu de munca;
listarea indicatorilor biologici utilizati.
Date obtinute (partiale) din partea D.S.P.-urilor au fost urmatoarele:
19 judete nu au trimis nici un fel de date;
expunerile cele mai raspindite si cu cel mai mare numar de salariati expusi sunt la
pulberi (in special pulberi textile si organice);
urmate de: CO, gaze si vapori iritanti, solventi organici, uleiuri minerale, compusi
nitro si aminoderivati, pesticide, metale.
In urma propunerilor speciali;tilor de medicina muncii din direcţiile de sănătate publică din
teritoriu, a datelor extrase din datele transmise si din obligatiile ce decurg din legislatia
existenta, am sintetizat o serie de necesitati pentru evaluarea conditiei de munca si a starii de
sanatate a expusilor.
Efectuarea determinarilor cit mai complete privind expunerea la:
nitro si aminoderivati;
uleiuri minerale;
metale grele;
izocianati.
Cit si indicatorii biologici:
carboxihemoglobina;
metaboliti ai solventilor organici si ai HPA;
metale grele;
pesticide.
Pentru unele dintre acestea exista metode analitice de determinare perfect functionale ce pot
fi aplicate (de exemplu pentru carboxihemoglobina, nitro si aminoderivati, unele metale,
etc.)
Este necesara stabilirea unor metode analitice la fel de functionale si pentru:
Benzen: acid S-fenilmercapturic – in urina;
o acid trans,transmuconic – in urina;
Pesticide: Carbamati – carbofuran - urina si ser;
o Piretroizi - cipermetrin - urina si ser;
Glicoli: acid oxalic – in urina
o acid glicolic – in ser
N-hexan: 2,5 hexandiona – in urina;
Hidrocarburi aromatice policiclice
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 173
o hidroxipiren – in urina;
Toluen: ortocrezol – in urina;
Toluilendiizocianatul: toluendiamina – in urina;
Stiren : acid fenilglioxalic – in urina
o stiren – in sange
Concluzii
Este necesar pentru a completa lista cu propuneri si a stabili pe baza acesteia prioritatile, sa se
trimita datelele solicitate si din partea judetelor ce nu au reusit inca sa le transmita.
Lista cu prioritatile rezultate va fi transmisa Centrelor Regionale in scopul repartizarii
activitatilor de punere la punct a metodelor analitice.
Intocmirea unui ghid reactualizat cu metodologia de investigatie a noxelor profesionale si a
indicatorilor biologici.
Suplinirea posibilitatilor locale (judetene) de a efectua anumite determinari sau analize
(absolut necesare evaluarii conditiei de munca si starii de sanatate a expusilor) cu ajutorul
laboratoarelor de profil din Centrele Regionale.
La nivelul Centrului Regional de Sanatate Publica Bucuresti din Institutul National de
Sanatate Publica, a fost elaborat Ghidul : ASPECTE GENERALE DE TOXICOLOGIE
INDUSTRIALA. METODE DE ANALIZA UTILIZATE IN TOXICOLOGIA
INDUSTRIALA
Lucrarea se doreşte a fi un ajutor pentru medici de medicina muncii, toxicologi industriali,
evaluatori de risc, angajatori în vederea evaluării expunerii profesionale la agenţi chimici şi
pulberi.
Expunerea profesională la astfel de agenţi poate fi evaluată prin măsurarea concentraţiei
agentului toxic în aerul zonelor de muncă şi prin măsurarea unor parametrii biologici la
personalul expus profesional.
Ghidul prezintă modul de investigare a unui obiectiv industrial ( cunoaşterea procesului
tehnologic, alegerea noxelor, prelevarea probelor, analiza şi interpretarea acestora).
De asemenea, această lucrare prezintă metodologia de evaluare biotoxicologică a
personalului expus profesional la noxe chimice.
De o mare utilitatea sunt metodele analitice de determinare a unor agenţi chimici în aerul
zonelor de muncă, a diferitelor fracţiuni de pulberi (inhalabile, toracice şi respirabile ),
precum şi a unor indicatori biotoxicologici specifici.
Majoritatea acestor metode au fost adaptate şi/sau verificate în cadrul următoarelor
laboratoare: laboratorul Toxicologie şi Medicina Muncii- CRSP Bucureşti, laboratorul
Sănătate Ocupaţională- CRSP Timişoara , laboratorul Încercări Fizice, Chimice şi
Microbiologice – CRSP Târgu Mureş şi laboratorul Sănătate Ocupaţională – CRSP Cluj
Napoca.
Metodele prezentate pot fi utilizate de laboratoarele care fac evaluarea condiţiilor de muncă şi
a stării de sănătate a personalului expus la noxe chimice şi pulberi.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 174
SUPRAVEGHEREA EXPUNERII LA AZBEST SI INSPECTIA MASURILOR
PENTRU PROTEJAREA SANATATII FATA DE ACEST RISC
Coordonator Dr Dana Mates
În problematica complexă a expunerii profesionale la azbest, specialiştii de medicina muncii
au urmărit:
- derularea colectarii sistematice de date medicale corelate cu date de expunere in cazul
unei noxe cu timp mare de latenta si efecte deosebit de grave asupra sanatatii – azbestul;
- initierea registrului national al expusilor la azbest pe baza colectarii datelor din registrele
de expunere ale lucratorilor si a datelor din dosarele de medicina muncii.
- crearea si promovarea ghidului practic de aplicare a metodologiei pentru personalul de
specialitate din DSP.
In Romania, in conformitate cu HG 124 din 30.01.2003 privind prevenirea, reducerea si
controlul poluarii cu azbest, cu incepere de la 1 ianuarie 2007 au fost interzise toate
activitatile de comercializare si utilizare a azbestului si a produselor care contin azbest.
Produsele care contin azbest si care au fost instalate sau se aflau in functiune la data de
1 ianuarie 2005 pot fi utilizate pana la incheierea ciclului de viata al acestora (cf HG
734/2006 care a modificat HG 124)
In conformitate cu art. 7 (1) din HG nr 1875 din 22.12.2005 privind protectia sanatatii si
securitatii lucratorilor fata de riscurile datorate expunerii la azbest, cu modificarile si
completarile ulterioare au fost interzise activitatile de:
- extractie azbest;
- fabricare si prelucrare produse din azbest
- fabricare si prelucrare produse cu continut de azbest adaugate in mod deliberat.
Fac exceptie de la prevederile de mai sus activitatile de tratare si eliminare a produselor
provenite din demolarea si indepartarea azbestului.
In conformitate cu HG 300/2006, beneficiarul lucrării sau managerul de proiect trebuie sa
asigure ca, înainte de deschiderea şantierului, sa fie stabilit un plan de securitate şi sănătate
care sa cuprinda identificarea riscurilor pentru sanatate si securitate a lucratorilor ce ar putea
aparea pe parcursul desfasurarii activitatilor pe santier.
In conformitate cu HG 1093/2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi
sănătate pentru protecţia lucrătorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi
cancerigeni sau mutageni la locul de munca se stabileste continuarea supravegherii
medicale a lucratorilor, de catre angajator, la intervale regulate dupa expunere (art. 25
(1),(2) b).
In anul 2012 au continuat actiunile de inspectie la agentii economici din judetele care nu au
desfasurat aceste actiuni in anul 2008, 2009, 2010, 2011
Din cele 34 de judete aflate in evidenta pana in 2007 pentru risc de expunere la azbest in anul
2008-2011 au avut loc actiuni de inspectie in 23 judete, la 81 agenti economici. Avand in
vedere rata mica de raspuns a fost facut un instructaj pe metodologia sintezei in februarie
2012. Pe baza problemelor sesizate de reprezentantii din DSPuri responsabili cu aplicarea
metodologiei si a sugestiilor acestora metodologia de colectare a datelor a fost imbunatatita
ceea ce a dus la colectarea de date de la 27 agenti economici din 7 judete.
Din cei 27 agenti economici inspectati 10 au raportat existenta materialelor de constructie cu
azbest – azbociment sub forma de placi, materiale de etansare (garnituri), snur si a deseurilor
cu continut de azbest si 7 au raportat activitati de eliminare/indepartare a materialelor cu
continut de azbest efectuate sporadic/la nevoie de catre subcontractori (firme specializate).
Cele mai frecvente materiale cu continut de azbest sunt placile de azbociment (placi drepte de
racire, ondulate de acoperire).
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 175
2 - Iinitierea registrului national al expusilor la azbest pe baza colectarii datelor din registrele
de expunere ale lucratorilor si a datelor din dosarele de medicina muncii.
Prin formularul de colectare a datelor de supraveghere medicala a personalului cu risc de
expunere la azbest, s-a solicitat semnalarea existentei registrului de expunere, in conformitate
cu prevederile HG 1875. Din cei 27 agenti economici controlati, numai trei au raportat
intocmirea si pastrarea registrului de expusi profesional la azbest.
Pe parcursul celor cinci ani in care s-a derulat aceasta activitate s-a constatat interesul
agentilor economici pentru reducerea si eliminarea, acolo unde a fost posibil, a expunerii
profesionale la azbest prin: identificarea si eliminarea materialelor cu continut de azbest,
eliminarea deseurilor din azbest, reducerea expunerii angajatilor, supravegherea starii de
sanatate a acestora.
Specialistii din DSP judetene si a Mun. Bucuresti au efectuat un numar de 133 activitati de
supraveghere si inspectie la un numar de 123 agenti economici ceea ce reprezinta o acoperire
de 86,6% a unitatilor cu risc de expunere cunoscut care au determinat o crestere a gradului de
cunoastere a riscului reprezentat de azbest fata de sanatate, mai ales la agentii economici care,
desi si-au incetat activitatile cu materiale continand azbest, continua sa detina deseuri sau
elemente de constructie care reprezinta un risc potential atunci cand se executa lucrari de
reparatie, dezasamblare/demolare.
De asemenea, informatiile solicitate agentilor economici prin formularele standardizate au
constituit liste de verificare utile pentru inventarierea materialelor cu continut de azbest din
unitate.
Fig. : Harta judetelor cu unitati economice care mai detin materiale cu Azbest in 2012
Supravegherea medicala a angajatilor expusi sau cu risc de expunere a fost obiectivul
principal al sintezei. Numarul total de angajati expusi la azbest in anul 2006-2007 declarati de
cei 142 de agenti economici a fost de 998. Dintre acestia, in 2012 au ramas in evidente doar
72.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 176
Fig.: Dinamica numarului de expusi la azbest raportat de agentii economici
In anul 2012, mai existau doar 4 judete care au raportat expusi la azbest, in numar mic
(pana la 50 de angajati).
Fig. :Situatia expusilor la azbest in 2012
Definirea notiunii de “expus profesional” este foarte importanta in orice activitate de
colectare, prelucrare si interpretare a datelor de prevalenta. In cazul de fata, “expus
profesional la azbest” reprezinta orice persoana care a lucrat/lucreaza cu materiale cu continut
de azbest si a avut/are risc de a inhala fibre de azbest. Durata expunerii, intensitatea
expunerii, prezenta/absenta expunerii in momentul colectarii datelor nu sunt relevante pentru
calcularea prevalentei expunerii deoarece:
- azbestul este un puternic agent cancerigen pentru care nu este stabilita valoarea prag
de expunere si nici relatia doza-efect.
- chiar daca expunerea a incetat, efectele expunerii la azbest continua sa se produca
fiind reversibile doar pana la un anumit punct dupa care capacitatea de reparare a
organismului este depasita.
Din acest motiv, monitorizarea expusului profesional si supravegherea starii sale de sanatate
trebuie facuta si dupa ce expunerea a incetat/a fost eliminata.
Registrul de expunere este un document deosebit de valoros care permite trasabilitatea
expunerii, la nivel individual sau la nivel de grup. Forma sa este diferita de la un angajator la
altul iar datele difera de la date de tip numeric (numar de angajati expusi/an) la date de tip
nominal (nume angajat/CNP, sectie/loc de munca, informatii despre expunere). Mentinerea
unui astfel de registru implica un efort pentru angajator, pe o perioada lunga (40 de ani
conform HG 1875). Tipul de informatii din registru nu este standardizat si de aici tendinta de
a minimiza cantitatea de informatii sau de a colecta informatii de proasta calitate. Ambele
demersuri fac efortul inutil scopului in sine.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 177
Desi registrele de expunere la azbest reprezinta o obligatie a angajatorului stabilita prin lege,
au fost raportate doar 15 registre de expunere si numai 4 au fost mentinute pana in 2012.
Interesul specialistilor din directiile de sanatate publica fata de activitatile sintezei a fost mare
dar actiunile de inspectie/supraveghere au avut o serie de limitari care trebuie precizate:
- lipsa unui personal pregatit adecvat pentru actiunea de inspectie specifica domeniului
(expunerea profesionala la azbest);
- lipsa instructajului pe metodologie inainte de inceperea activitatilor de inspectie ;
- dificultati de comunicare (adrese de contact gresite, inexistente, neactualizate)
Agentii economici au raspuns doar partial cerintelor din formularele de colectare a datelor iar
calitatea datelor a fost de multe ori slaba.
Medicii de medicina muncii care au completat formularele privind datele medicale au dovedit
cunoasterea reglementarilor dar, din raspunsurile date, a reiesit ca exista probleme practice de
aplicare.
Alte activităţi :
- colaborarea cu medicii din cabinetele judetene de oncologie pentru depistarea si
semnalarea cazurilor de cancer profesional datorate expunerii la azbest;
- elaborarea unui protocol de colaborare cu Inspectia Muncii in sensul schimbului
reciproc de informatii si a unor directii comune de actiune.
- standardizarea registrelor de expusi dupa un model recomandat de specialisti;
O altă activitate a constat din crearea si promovarea ghidului practic de aplicare a
metodologiei pentru personalul de specialitate din DSP. Un astfel de ghid a fost realizat si
prezentat la instructajul specialistilor din februarie 2012;
Sub titlul : GHID DE SUPRAVEGHERE A RISCULUI DE EXPUNERE PROFESIONALA
LA AZBEST, şi elaborat la nivelul Centrului Regional de Sanatate Publica Bucuresti din
Institutul National de Sanatate Publica, această lucrare se doreşte a fi un instrument util de
lucru adresat: angajatorilor din domeniu, medicilor de medicina muncii dar şi lucrătorilor ,
prin infrmatiile utile privind promovarea unei serii de activitati de protejare a sanatatii si
prevenirea imbolnavirilor prin expunerea la fibre de azbest:
utilitatea monitorizării incidentei bolilor profesionale si absenteismului medical prin
boala profesionala
necesitatea supravegherea expunerii la azbest
respectarea cerintelor de snănătate şi securitate în muncă privind lucratorii expusi la
zgomot
utilitatea actiunilor de evaluare, promovare a sanatatii la locul de munca.
implementarea legislatiei de sanatate cu privire la azbest de către toţi actorii
responsabili din domeniul de in domeniul de sănătate şi securitate în muncă.
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 178
ASPECTE PRIVIND EXPUNEREA PROFESIONALĂ LA RADIAŢII
IONIZANTE ÎN ROMÂNIA.
Coordonator – Dr Felicia Popescu; Dr Lavinia Calugareanu
Activitatea de supraveghere a stării de sănătate a personalului expus profesional la radiaţii
ionizante, face parte din responsabilităţile legale ale sistemului de sănătate publică,
concordante aquis-ului comunitar şi practicii europene, prevăzute de legislaţia naţională
armonizata.
Scopul metodologiei este de a culege date necesare pentru a avea o privire de ansamblu, la
nivel national a urmatoarelor aspecte:
I. Evidenta personalului expus profesional la radiatii ionizante
II. Analiza starii de sanatate a personalului expus profesional la radiatii ionizante
III. Evidenta datelor de dozimetrie individuala, a situatiilor de supraexpunere, anchete si
raportari.
Metodologia se bazeaza pe trei categorii mari de informatii:
I. Date privind evidenta expusilor profesional la radiatii ionizante la nivelul cabinetelor
de medicina muncii abilitate de către Ministerul sănătăţii şi la nivelul laboratoarelor
de igiena radiaţiilor ionizante din ţară;
II. Date rezultate din supravegherea dozimetrică a expuşilor profesional la radiatii
ionizante;
III. Date privind inregistrarea situatiilor de supraexpunrere la radiatii ionizante
(dozimetrie, medicale).
Aspecte urmărite:
Sunt urmărite o serie de variabile:
- structura populaţiei de expusi profesional la radiatii ionizante pe grupe de vârsta,
profesii; (conform Codului Ocupatiilor din Romania), sexe si domeniul de activitate -
clasificarea lor pe tipuri de practici radiologice (medical si nemedical);
- modalitatile de supraveghere a starii de sanatate a expusilor profesional la radiatii
ionizante;
- distributia in tara a medicilor de medicina muncii abilitati in supravegherea starii de
sanatate a expusului profesional la radiatii ionizante.
- datele dozimetrice inregistrate,
- datele medicale inregistrate (prin medicii de medicina muncii abilitaţi şi prin
cabinetele medicale abilitate în supravegherea stării de sănătate a personalului expus
profesional la radiaţii ionizante);
- situaţiile de supraexpunere (depistarea, anchetarea, investigarea medicală şi raportarea
lor).
Numarul obiectivelor in care se regasesc expusi la radiatii ionizante prin activitatea pe care o
desfasoara si evolutia acestui numar 2002-2012 se regaseste in graficele de mai jos :
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 179
Numarul total al expusilor professional la radiatii ionizante si evolutia acestuia in perioada
2002-2012 se observa in graficele de mai jos :
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORT SĂNĂTATE ŞI MEDIU 2012 180
Numarul total al expusilor profesional la radiatii ionizante in Romania in 2012
Numar medici abilitati in supraveghrea medicala a expusului profesional la radiatii ionizante
pe judete in 2012:
Datele prezentate ilustrează sinteza comentată a datelor primite din partea Directiilor de
Sanatate Publica Judetene si a Municipiului Bucuresti.
Analiza completitudinii si relevantei datelor a evidentiat:
necesitatea completarii informatiilor generale privind dimensiunile fenomenului, in
acest sens. Metodologia de colectare a datelor a fost reactualizata si reorientata astfel
incat sa evite raportarile duplicative si sa furnizeze informatii specifice privind
caracteristicile si efectele expunerii profesionale;
necesitatea distribuirii uniforme a medicilor abilitati astfel incat sa se asigure
acoperirea intregii populatii de expusi profesional;
necesitatea colaborarii eficiente a specialistilor din DSP-urile teritoriale din domeniile
medicinei muncii si a igienei radiatiilor.