INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚUL TIMIȘ DE AFACERI rrruull 3 ... · dezechilibre macroeconomice....

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 1

Anul 2015, scurtă trecere în revistă

Comisia Europeană a publicat recent raportul de activitate al Uniunii Europene pentru 2015.

Acesta trece în revistă progresele înregistrate în îndeplinirea priorităților de politică europeană, măsurile luate pentru promovarea creșterii economice, ocupării forței de muncă și investițiilor, rolul jucat în încheierea acordului privind schimbările climatice de la Paris sau în gestionarea crizei refugiaților, precum și beneficiile aduse cetățenilor europeni.

”La începutul mandatului meu, în

noiembrie 2014, am promis un nou început pentru Europa.

Am promis că această Comisie se va concentra pe zece priorități politice, și anume principalele provocări cu care se confruntă societatea și economia noastră.

S-a dovedit că primul an al mandatului nostru, anul 2015, a fost unul în care întreaga lume a fost cu ochii

ațintiți la Uniunea Europeană și a urmărit îndeaproape modul în care aceasta abordează crizele. [..]

La finele unui an dificil, în care însăși esența Uniunii Europene a fost pusă sub semnul întrebării, este important ca noi, europenii, să ne amintim că Europa este un paradis al stabilității în ochii cetățenilor din Orientul Mijlociu, din Africa și din restul lumii.

Iar acesta este un lucru de care trebuie să fim mândri”- apreciază președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker în introducerea raportului.

Anul 2015, prin prisma priorităților Comisiei Juncker, a însemnat printre altele:

(1) Impuls pentru crearea de locuri de muncă, creștere economică și investiții - a fost lansat planul de investiții pentru Europa și a fost creat Fondul european de investiții strategice; un miliard de euro au fost mobilizați pentru Inițiativa de ocupare a tinerilor; 35 de miliarde de euro au fost mobilizați pentru planul de creștere economică și creare de locuri de muncă dedicat Greciei, iar un nou program de ajustare economică (al 3-lea) a fost semnat cu această țară.

(2) Piața unică digitală - s-a ajuns la acord privind eliminarea tarifelor de roaming în 2017, un internet deschis pentru toți, un nou regim european de protecție a datelor și norme pentru securitatea rețelelor și informației; au fost propuse noi norme privind portabilitatea transfrontalieră a conținutului digital și achizițiile online din alte state membre.

isan

BULETIN

DE AFACERI EUROPENE

INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚUL TIMIȘ

NNNuuummmăăărrruuulll 333 (((555111)))

MARTIE


(3) Energie și combaterea schimbărilor climatice - au fost lansate strategia și o serie de propuneri pentru realizarea Uniunii energetice; a fost adoptat planul strategic privind tehnologiile energetice având ca scop dezvoltarea și implementarea celor cu emisii reduse de carbon.

Uniunea a jucat un rol central în încheierea primului acord mondial și obligatoriu din punct de vedere juridic privind clima, de la Paris.

(4) Piața internă și industria europeană - a fost lansată strategia pentru piața unică, precum și Uniunea piețelor de capital și planul de acțiune.

De asemenea,au fost propuse măsuri și un plan de acțiune pentru o transparență crescută a impozitării companiilor.

(5) Uniunea economică și monetară - a fost publicat raportul celor 5 președinți, reprezentând un plan de acțiune pe termen scurt, mediu și lung pentru finalizarea UEM și a fost adoptat un prim pachet de măsuri pentru punerea sa în aplicare.

(6) Parteneriat transatlantic pentru comerț și investiții – au avut loc 4 runde de negocieri și s-au realizat progrese într-o serie de domenii, fără să se facă concesii în domeniul standardelor europene înalte.

A fost publicată noua strategie în domeniul comerțului și investițiilor.

Au fost negociate acorduri bilaterale (cum ar fi cel cu încheiat cu Vietnamul) și multilaterale (în domeniul comerțului cu servicii sau al bunurilor de mediu).

(7) Spațiu de justiție și respect al drepturilor fundamentale - a fost prezentată o agendă europeană privind securitatea; au fost luate măsuri de combatere a radicalizării, de eliminare a finanțării terorismului și de consolidare a cooperării Europol – Eurojust.

A fost finalizată reforma protecției datelor în UE, precum și negocierile asupra unui acord-cadru UE-SUA în domeniu.

Au fost înregistrate progrese în înființarea Parchetului european.

(8) Politica în domeniul migrației - a fost publicată agenda europeană pentru migrație; 9,3 miliarde de euro au fost dedicate gestionării crizei refugiaților pentru perioada 2015-2016.

A avut loc un summit dedicat dezbaterii fluxurilor de refugiați pe ruta Balcanilor de Vest, a fost agreat transferul a 160.000 de refugiați din statele membre cel mai afectate, precum și strămutarea a 22.000 de azilanți din tabere din afara Uniunii.

(9) Actor internațional - s-a ajuns la un acord internațional în ce privește programul nuclear al Iranului.

Uniunea a jucat un rol important în eforturile internaționale de soluționare a crizelor din Irak, Siria, Libia și Ucraina.

DG ECHO a furnizat alimente, adăpost, protecție, îngrijiri medicale și apă potabilă unui număr de peste 120 de milioane de persoane afectate de dezastre naturale sau conflicte în peste 80 de țări.

În plus, anul 2015 a fost Anul european pentru dezvoltare.

(10) Uniune a schimbărilor democratice - Premiul Saharov a fost acordat bloggerului și militantului pentru drepturile omului Raif Badawi din Arabia Saudită.

Parlamentele naționale și-au exprimat opiniile asupra inițiativelor legislative europene prin intermediul dialogului politic cu Comisia Europeană și prin mecanismul de control al subsidiarității.

Au avut loc 53 de dialoguri cu cetățenii, organizate în întreaga Uniune Europeană. (Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.ht)

Buletin elaborat de: Lia Ioana CRIȘAN

Consilier pentru Afaceri Europene e-mail:

[email protected]


Foaie de parcurs pentru un sistem Schengen deplin

operaţional

Comisia Europeană a prezentat o foaie de parcurs cu măsurile necesare pentru a restabili funcționarea normală a spațiului Schengen.

Consiliul European a acordat recent Comisiei mandatul de a propune măsuri pentru revenirea la o zonă de liberă circulație deplin operațională, în paralel cu furnizarea de sprijin statelor membre care se confruntă cu situații dificile ca urmare a crizei refugiaților.

Spațiul Schengen reprezintă, fără

îndoială, una din realizările de preț ale UE, iar dispariția sa ar costa enorm.

De aceea, obiectivul UE este de a ridica toate controalele la frontierele interne cel târziu în decembrie 2016.

Pentru aceasta este nevoie de o abordare coordonată la nivel european privind controalele temporare la frontieră, care să rămână circumscrise în cadrul normativ privind spațiul Schengen, în locul actualului cadru fragmentar alcătuit din decizii unilaterale.

Trebuie puse în aplicare, pe deplin, și măsurile prevăzute în foaia de parcurs, cu scopul de a consolida controlul la frontierele externe și de a îmbunătăți funcționarea sistemului de azil.

Este nevoie și de o colaborare utilă cu Turcia în vederea aplicării în integralitate a Planului de acțiune comun și a reducerii substanțiale a fluxului de persoane care sosesc în UE.

Măsurile avute în vedere sunt: asigurarea protecției frontierelor

externe și realizarea eficientă a controalelor sunt două condiții prealabile indispensabile într-un spațiu de

liberă circulație și reprezintă o responsabilitate partajată între UE și statele membre;

sprijin imediat pentru Grecia, prin instrumentul de furnizare a sprijinului de urgență propus recent, precum și prin punerea în aplicare a Planului de acțiune comun UE-Turcia și a sistemului de admisie umanitară pe bază de voluntariat gestionat împreună cu aceasta din urmă;

aplicarea normelor și renunțarea la o abordare de tip „liberă trecere”, abordarea actuală ce permite trecerea tuturor migranților, fără verificarea acestora, nefiind o opțiune acceptabilă nici politic, nici juridic;

tranziția de la o abordare fragmentară la una coerentă în ce privește controalele la frontierele interne, introducerea de controale temporare trebuind să rămână o măsură excepțională și proporțională cu obiectivul de restabilire a unei situații normale cât mai curând posibil.

De altfel, controalele temporare la

frontieră sunt apreciate nu doar că îngreunează libera circulație a persoanelor, dar generează și costuri economice importante.

Conform estimărilor Comisiei, reintroducerea deplină a controalelor la frontieră în interiorul spațiului Schengen ar genera costuri directe imediate cuprinse între 5 și 18 miliarde de euro pe an (echivalentul a 0,05 - 0,13 % din PIB-ul Uniunii).

Aceste costuri ar fi suportate în special de anumiți actori sau anumite regiuni, însă o astfel de stare de fapt ar avea un impact inevitabil asupra întregii economii a UE. (Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.ht)


Lansarea Raportului de țară 2016

Reprezentanța Comisiei Europene în România a organizat în parteneriat cu Ministerul

Finanțelor Publice, o dezbatere despre raportul de țară privind economia românească. Raportul menționează progresele înregistrate de Romania și atrage atenția privind riscurile

reprezentate de măsurile fiscale și de salarizare luate în afara programului anual de bugetare. Totodată, Comisia Europeană încurajează relansarea investițiilor, continuarea reformelor

structurale și asumarea unor politici fiscale responsabile, acestea fiind de altfel prioritățile pentru 2016 ale Semestrului european, instrumentul de coordonare la nivel european a politicilor economice naționale.

În plus, Comisia Europeană a anunțat ieșirea României din grupul țărilor care înregistrează dezechilibre macroeconomice.

În aprecierea oficialilor români, creșterea economică în România este sustenabilă și se bazează pe investiții, iar rata investițiilor a fost printre cele mai ridicate la nivel european (ajungând la 24,9% din PIB), existând premise să evolueze pozitiv și pe termen mediu.

În aceste condiții, pentru menţinerea acestor tendinţe pozitive este nevoie de continuarea și accelerarea reformelor structurale.

Se remarcă, de asemenea, faptul paradoxal că, deși România se află în topul creșterii în UE, este, în același timp, și în topul sărăciei, ceea ce înseamnă că modelul de creștere nu lucrează în beneficiul cetățenilor, motiv ca evoluția economiei României să fie echilibrată, având drept model de competitivitate calitatea și inovarea în locul costurilor reduse cu forța de muncă.

Pe de altă parte, Conferința de lansare a Raportului de țară a oferit posibilitatea participanților de a discuta și aduna opinii asupra diferitelor aspecte, ce vor fi utilizate în elaborarea de către Comisia Europeana a recomandărilor specifice de țară din luna mai 2016.

Amintim, faptul că, în noiembrie 2015, Comisia Europeană a prezentat și Analiza anuală a creșterii, punctul de pornire al Semestrului european 2016.

În schimb, în aprilie 2016, Statele membre urmează să transmită Comisiei Europene, programele naționale de reformă și de convergență, pe baza cărora (și a rapoartelor de țară), se vor prezenta recomandări specifice pentru fiecare stat membru.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.ht)

Soluții de interoperabilitate pentru

administrațiile publice

131 de milioane de euro au fost alocați programului ISA2 – soluții de interoperabilitate pentru administrațiile publice europene – pentru a sprijini furnizarea de servicii digitale transfrontaliere.

Prin folosirea soluțiilor dezvoltate se vor economisi timp și bani, contribuindu-se și la realizarea Pieței unice digitale.

Noul program îl continuă pe cel precedent (ISA), care a dezvoltat 20 de soluții de e-guvernare, incluzând instrumente de gestionare electronică a procedurilor de achiziții sau de creare și analiză a sondajelor on-line, audcând, în plus, o contribuție esențială la strategia pentru Piața unică digitală, o axare pe companii și cetățeni, obiectivul de a mări colaborarea și sinergiile cu inițiativele relevante și promovarea utilizării și întreținerii diferitelor instrumente dezvoltate anterior.

Dintre soluțiile deja operaționale și disponibile gratuit pentru toate administrațiile publice din Europa fac parte Joinup (platformă pentru diseminarea și reutilizarea soluțiilor IT dezvoltate pentru administrația publică), IMI (instrument on-line multilingv ce facilitează schimbul de informații privind aplicarea practică a legislației UE), Open e-Prior (sistem de achiziții electronice), CIRCABC (aplicație ce permite crearea de spații online pentru colaborarea în domeniul comunicării și diseminării informațiilor) sau EIRA (infrastructură de clasificare a soluțiilor de interoperabilitate disponibile).

Principalii beneficiari sunt administrațiile publice europene, naționale, regionale sau locale (beneficiari direcți), precum și cetățenii și companiile (beneficiari indirecți).

Programul a fost lansat oficial în cadrul conferinței "De la ISA la ISA2 – noi provocări și oportunități".

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.ht)


EURO-FONDURI

CE a adoptat Programul Operaţional ”Iniţiativa pentru IMM-

uri" 2014-2020!

Comisia Europeană a adoptat Programul Operaţional ”Iniţiativa pentru IMM-uri" 2014-2020, în valoare de 100 de milioane de euro, pentru întreprinderile mici şi mijlocii din România.

Valoarea investitiei oferite prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), sub forma de garanţii, este de aşteptat să crească de patru ori - până la 400 de milioane de euro sau mai mult - datorită efectului de pârghie al investiţiilor private în credite pentru IMM-uri.

Programul României este al patrulea de acest gen pentru perioada 2014-2020, iar scopul “Initiaţivei pentru IMM-uri” este de a încuraja statele membre să utilizeze initiaţiva comună elaborată de Comisie şi Grupul Băncii Europene de Investiţii (BEI) pentru a stimula accesul la finanţare al întreprinderilor mici europene care se confruntă cu constrângeri financiare.

În acest fel România s-a alăturat grupului de state membre care doresc să îmbunătăţească mediul de afaceri pentru IMM-uri, prin alocarea a 100 de milioane de euro din Fondul European pentru Dezvoltare Regională, pentru a contribui la finanţarea întreprinderilor mici şi mijlocii.

Într-o ţară în care IMM-urile reprezintă aproape 100 % din numărul total de întreprinderi şi care se confruntă cu nevoi serioase de finanţare externă, acest program sprijină întreprinzatorii pentru a avea acces la produsele de creditare în condiţii mai bune.

De asemenea, această iniţiativă le va permite IMM-urilor să fie mai inovatoare şi competitive şi să se extindă pe pieţele regionale, naţionale şi internaţionale."

Ţintind unul dintre cele mai critice aspecte legate de funcţionarea IMM-urilor din România – şi anume: accesul la finanţare – şi folosind efectul multiplicator de cel puţin 4 ori, Initiativa pentru IMM-uri reprezintă un instrument inovator, destinat să stimuleze competitivitatea.

Acest sprijin le va permite IMM-urilor să reziste pe piaţă, săa depaşească cu succes

primele etape ale activităţii lor şi le va ajuta apoi să se dezvolte, pentru a putea concura pe piaţa globală.

Totodata, prin partajarea riscurilor, Initiaţiva pentru IMM-uri creează un cadru din care au de câştigat atât întreprinzătorii (prin cereri de împrumuturi financiare), cât şi intermediarii financiari (prin oferte de credite), fiind creat astfel un mediu sigur pentru derularea afacerilor. "

De altfel, o evaluare din 2013 a “Iniţiativei pentru IMM-uri” a UE scoate în evidenţă rezultatele unui studiu care menţionează dificultăţile în obţinerea de finanţare externă şi estimarea valorii creditelor de care firmele ar avea nevoie, dar care nu pot fi obţinute de la sistemul bancar.

Ea arată că, pentru o mare parte a IMM-urilor, accesul la finanţare reprezintă marea preocupare a antreprenorilor.

O altă evaluare recentă realizată pentru România estimează deficitul de finanţare externă pentru IMM-uri la aproximativ 3,4 miliarde de euro până în 2020, acoperind nevoia de diferite tipuri de instrumente financiare (garanţii, împrumuturi cu risc împărţit, micro-creditare, investiţii de capital).

Cele 100 de milioane de euro prevăzute pentru programul “Iniţiativa pentru IMM-uri” au fost realocate din Programul Operaţional Regional 2014-2020, unde au fost iniţial planificate pentru garanţii.

Păstrând acest obiectiv iniţial, programul “Iniţiativa pentru IMM-uri” va pune în aplicare schema într-un mod mai eficient, datorită implicării grupului BEI şi a fondurilor programului "Orizont 2020".

Reamintim faptul că, la 6 august 2014, a fost încheiat Acordul de parteneriat între Comisia Europeană şi România, care stabileşte strategia pentru utilizarea optimă a Fondurilor structurale şi de investiţii europene pentru perioada 2014-2020.

România va primi 23 de miliarde de euro din totalul fondurilor politicii de coeziune din perioada 2014-2020.

Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) are ca scop consolidarea coeziunii economice şi sociale în Uniunea Europeană, prin reducerea dezechilibrelor dintre regiunile sale.

FEDR va investi mai mult de 197 de miliarde de euro în regiunile din Europa pe parcursul perioadei 2014 2020. (Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.ht)


Asistenţă din partea BEI, BERD

şi BM pentru implementarea proiectelor europene

România va beneficia de expertiza

Băncii Europene de Investiţii (BEI), a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi a Băncii Mondiale (BM) pentru modernizarea administraţiei publice, sprijinirea reformelor structurale şi pentru pregatirea şi implementarea proiectelor finantaţe din Fondurile Europene Structurale şi de Investiţii (FESI), în scopul creşterii ratei de absorbţie în perioada 2014-2020.

Guvernul a aprobat, recent, 3 Hotărâri care reglementează acordarea de asistenţă tehnică din partea celor trei instituţii financiare internaţionale, având în vedere că România are nevoie de asistenţă tehnică pe care BEI, BERD şi BM o pot furniza autoritaţilor de management şi principalilor beneficiari instituţii publice implicate în realizarea reformelor structurale şi investiţiilor publice.

România a primit şi până acum asistenţa tehnică din partea celor trei instituţii financiare internaţionale în implementarea proiectelor în baza Memorandumurilor de Înţelegere semnate in 2012 cu BEI, BERD si BM, care şi-au încetat valabilitatea la 31 decembrie 2015.

Finanţarea proiectelor prin FESI pentru perioada de programare 2014-2020 reprezintă o oportunitate pentru creşterea performanţelor economice ale României prin investiţii în transport şi infrastructură de mediu, eficienţa energetică, tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, cercetare şi dezvoltare, educaţie şi formare profesională, competitivitate şi dezvoltarea unei economii bazată pe cunoaştere şi inovare.

Guvernul îşi propune să crească rata şi calitatea absorbţiei FESI şi să pregatească perioada următoare de programare printr-o mai bună gestionare, eficientizare şi executare a investiţiilor, solicitând în acest sens asistenţă din partea BEI, în calitate de instituţie de finanţare a Uniunii Europene, pentru a-şi consolida capacitatea de formulare a politicilor şi strategiilor, de planificare sectorială şi de planificare, elaborare şi implementare a proiectelor.

Memorandumul de Înţelegere cu Banca Europeană de Investiţii aprobat ieri de Guvern este valabil pana la 31 decembrie 2023 şi stabileşte acordarea de asistenţă

tehnică ţării noastre pentru două arii de intervenţie, după cum urmează:

Necesităţi orizontale: sprijin pentru întărirea capacităţii administrative a Autorităţilor de Management şi a beneficiarilor pentru identificarea, pregătirea şi implementarea proiectelor; sprijin pentru închiderea Programelor Operaţionale Sectoriale de Transport si Mediu 2007-2013; consultanţă pentru echipele de proiect şi departamentele implicate în pregătirea, managementul şi implementarea proiectelor; instruire; sprijin pentru identificarea problemelor de guvernanţă şi adaptarea legislaţiei naţionale pentru creşterea absorbţiei Fondurilor Europene Structurale şi de Investiţii; sprijin pentru îndeplinirea condiţionalităţilor ex-ante.

Necesităţi specifice referitoare la implementarea programelor operaţionale: sprijin pentru monitorizare, evaluare, pregătire şi implementare; punerea la dispoziţie a unor experţi care să sprijine pregătirea documentelor necesare pentru pregatirea şi implementarea proiectelor; sprijin pentru implementarea instrumentelor financiare în România.

Dacă pe parcursul implementării partea română identifică şi alte arii sau domenii unde BEI ar putea furniza expertiza, acest lucru se va putea face fără modificarea Memorandumului dacă BEI dispune de resursele necesare.

În ceea ce priveşte asistenţa tehnică pe care România o va primi din partea BERD, Guvernul a identificat trei domenii de sprijin suplimentar pentru intensificarea implementării de proiecte, şi anume:

Strategii sectoriale şi programe de investiţii sectoriale: sprijin pentru realizarea strategiilor pentru obiectivele din cadrul domeniilor majore de investiţii;

Livrarea proiectului: sprijin pentru pregătirea şi implementarea proiectelor deja identificate, ce urmează a fi finanţate în perioada 2014 – 2020;

Capacitate instituţională: identificarea problemelor de guvernanţă aferente instituţiilor publice şi sprijin pentru implementarea reformelor guvernamentale, sprijin pentru creşterea capacităţii institutionale, sprijin pentru reformele structurale, sprijin pentru monitorizarea şi evaluarea programelor şi proiectelor implementate prin FESI.


Pentru domenii suplimentare de sprijin se poate conveni prin schimb de scrisori între BERD şi Ministerul Fondurilor Europene.

Banca Mondială va oferi României asistenţa pe două arii de intervenţie: modernizarea administraţiei publice şi realizarea reformelor structurale și va viza, în principal, creşterea absorbţiei Fondurilor Europene, creşterea eficienţei şi capacităţii administrative, promovarea prosperităţi, reducerea săraciei şi incluziunea socială.

Şi în cazul identificării unor arii de intervenţie noi, Guvernul se poate adresa Băncii Mondiale cu o solicitare de servicii în orice sector sau domeniu relevant nou.

Valabilitatea Acordului de asistenţă tehnică dintre Guvern si BERD, dar și cu Banca Mondială este până la încheierea perioadei de plăţi pentru FESI, adică 31 decembrie 2023.

(Sursa: www.gov.ro)

Nou sistem de implementare a priorităţilor

Secretariatul General al Guvernului a finalizat implementarea proiectului “Servicii de

Informare şi Consultanţă oferite de Banca Mondială în sprijinul înfiinţării unui Sistem de Implementare a Priorităţilor (Delivery System)”- Cod SMIS 49976, proiect finanţat din FEDR, prin Programul Operaţional „Asistenţă Tehnică”.

Obiectivul proiectului a vizat îmbunătăţirea performanţelor Guvernului României în implementarea politicilor publice şi domeniilor de furnizare a serviciilor cheie, prin sprijinirea creării unui Sistem de Implementare a Priorităţilor (Delivery System) şi a unei Unităţi de Implementare (Delivery Unit).

Proiectul a fost implementat în perioada 2014 – 2015 şi a avut o valoare totală eligibilă de 22.422.186,66 lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Operaţional „Asistenţă Tehnică”: 16.816.640,00 lei (75%) și cofinanţare proprie a beneficiarului: 5.605.546,66 lei (25%)

Rezultatele principale ale proiectului au vizat: înfiinţarea şi operaţionalizarea unui Sistem de Implementare a Priorităţilor, la nivelul

Cancelariei Primului-ministru; elaborarea unui manual operativ al Sistemului de Implementare a Priorităţilor, care

cuprinde linii directoare şi proceduri pentru stabilirea termenelor şi formatelor de raportare şi monitorizare efectivă a progreselor înregistrate în cadrul implementării priorităţilor selectate, precum şi protocoale pentru soluţionarea problemelor de implementare;

un set de rapoarte referitoare la obiectivele şi opţiunile corespunzătoare domeniilor prioritare selectate, respectiv

o implementarea reformelor în sectorul energetic, orientate spre îmbunătăţirea guvernării întreprinderilor de stat din sector, protecţia consumatorului şi crearea unei strategii energetice;

o susţinerea unei reforme bine orientate în cadrul sistemelor de achiziţii publice, cu accent pe implementarea masivă a practicilor de e-achiziţtie;

o promovarea unor politici de ocupare a forţei de muncă pentru tineri bazate pe acţiuni orientate spre creşterea gradului de conştientizare a oportunităţilor, înregistrare şi angajare, îmbunătăţirea coordonării şi impactului implementarii la nivel local

o susţinerea eforturilor permanente de îmbunătăţire şi modernizare a sistemelor de colectare a taxelor şi impozitelor, cu accent pe ameliorarea serviciilor destinate contribuabililor şi utilizarea pe larg a soluţiilor e-guvernare automatizate;

un set de rapoarte care cuprind recomandări aplicabile privind implementarea instrumentelor de colectare a datelor referitoare la opiniile mediului de afaceri şi al cetăţenilor, precum şi criteriile şi metodologiile convenite pentru restrangerea obiectivelor şi sub-obiectivelor din domeniile prioritare selectate;

un set de planuri de implementare, cu accent pe rezultatele specifice măsurabile din fiecare dintre domeniile prioritare selectate, care au rezultat din activitatea participativă cu factorii implicati şi cu agenţiile guvernamentale relevante;

o strategie de comunicare destinată publicului extern şi publicului intern și rapoarte periodice cu recomandări privind implementarea eficientă şi îmbunătăţiri ce pot fi aduse strategiei.

(Sursa: www.gov.ro)


Sistemul MySMIS devine o realitate

Ministerul Fondurilor Europene (MFE)

lansează public modulul pentru cererea de finanțare în cadrul aplicației pentru depunerea online a proiectelor europene.

Versiunea 1.0 Beta a MySMIS funcționează din 1 martie 2016, fiind deja în testare internă și testare publică, iar în prezent se rețin cerințele justificate și se remediază bug-urile (nefuncționalitățile), ca să se poată anunța public modulul de depunere a cererii de finanțare.

În acest sens, sunt funcționale deja două module: un modul back-office — 'Definire apel', respectiv un modul front-office — 'Depunere Cerere de finanțare'.

Aplicația pentru depunerea online a proiectelor europene a fost testată deja de peste 1.000 de utilizatori.

Prin implementarea aplicației MySMIS 2014, Ministerul Fondurilor Europene răspunde prevederilor regulamentelor europene aplicabile perioadei de programare 2014 — 2020.

Se dorește ca toate cele 8 module ale aplicației să fie funcționale până în luna iunie 2016.

Aplicația beneficiază și de o rețea foarte modernă de Help Desk, așa cum este și la Comisia Europeană, un fel de call center prin care, prin telefon sau email, solicitantul să primească toate informațiile de care are nevoie și clarificările.

La nivel regional și în fiecare județ se face un one-stop-shop și există o echipă de 2-4 oameni care stau și asistă beneficiarii, întrucât în perioada anterioară beneficiarii nu au fost sprijiniți, iar informațiile pe care le-au primit au fost uneori distorsionate.

Modulul ”Depunerea cererii de finantare”, poate fi accesat prin intermediul link-ului https://2014.mysmis.ro.

Pe site-ul MFE sunt publicate şi documente-suport relevante pentru cei care vor sa testeze aplicaţia sau care vor depune ulterior cereri de finanţare - manuale, tutoriale, întrebări frecvente.

Pentru accesul în aplicaţie este necesar un browser actualizat, iar pentru vizualizarea şi semnarea electronică a documentelor .pdf trebuie să fie instalat utilitarul Adobe Reader versiunea minimă 11.0.14 sau Adobe Reader DC versiunea minimă 15 (2015).

Pentru testarea aplicatiei, orice persoana juridică poate fi înregistrată în sistem doar de către reprezentantul legal sau un împuternicit al acestuia, obligatoriu prin utilizarea propriului Certificat digital calificat pentru semnarea electronică a documentelor.

Persoana respectivă trebuie să aibă fie calitatea de Reprezentant legal pentru acea instituţie, fie împuternicire din partea Reprezentantului legal de a reprezenta instituţia în relaţia cu autorităţile de gestiune (AM/OI) pentru entitatea şi/ sau proiectul (proiectele) pentru care se solicită finanţare.

O persoană juridică va putea înscrie mai mulţi utilizatori pentru completarea informaţiilor din cererea de finanţare.

Cei care vor contribui la elaborarea cererii de finanţare şi, ulterior, la implementarea proiectului unei persoane juridice (ex. membri în echipa de proiect, consultanţti etc.), nu au nevoie de certificat digital, dar vor avea nevoie să primească o validare în aplicaţie de la persoană juridică la care se asociază (mai precis de la reprezentantul legal/ împuternicit al acesteia).

Elaborată de către Ministerul Fondurilor Europene (MFE) împreună cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS), aplicaţia facilitează schimbul electronic de informaţii între beneficiari şi autorităţile cu atribuţtii în gestionarea fondurilor europene structurale şi de investiţii, acoperind funcţional cerinţele a 7 autorităţi de management ale programelor operaţionale, din trei ministere, pe principiul simplificării şi uniformizarii cerinţelor.

Ea este un produs cu totul nou, asumat executiv din noiembrie 2015, dezvoltat şi îmbunătăţit ţinând cont de experienţa capatată şi pe baza lecţiilor învăţate din testarea unor aplicaţii similare anterioare.

”MySMIS 2014 oferă beneficii pentru toate părţile implicate în procesul finanţărilor europene: potenţialilor beneficiari le oferă un instrument online de depunere a cererilor de finanţare în mod transparent, cu eliminarea oricăror intermediari, administraţiei publice un instrument de culegere a datelor structurat, pentru a facilita nevoia de rapoarte cat mai amanuntite, si un sprijin pentru reducerea timpului de procesare a documentelor, iar beneficiarilor un mijloc prin care sunt la curent permanent cu etapele in care se afla documentele depuse de ei in diferite stadii ale proiectului.

(Sursa: www.fonduri-ue.ro)


Majorarea bugetului de stimulare a investiţiilor cu impact major în

economie

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) propune majorarea bugetului alocat schemei de ajutor de stat de stimulare a investiţiilor cu impact major în economie de la 100 de milioane de euro anual, la 145 de milioane de euro anual, echivalent în lei, cu încadrarea în prevederile bugetare anuale aprobate.

Decizia vine în urma interesului deosebit manifestat de un număr în cresştere de investitori pentru realizarea unor investiţii de mare anvergură, cu importante efecte în economie, orientate spre sectoarele de activitate de vârf.

Totodată, pentru întreprinderile mari care intenţionează realizarea unor astfel de investiţii nu mai există un alt mecanism de finanţare la nivel naţional.

Ministerul Finanţelor Publice propune şi modificarea mecanismului de înregistrare a proiectelor şi selectare a beneficiarilor, criteriile de departajare fiind cuantificabile şi transparente, stabilite pe bază de punctaj.

Scopul este acela de a asigura un tratament egal întreprinderilor şi eficientizarea procesului de evaluare cu încadrarea în bugetele alocate schemei.

De asemenea, este luată în calcul introducerea şi clarificarea anumitor definiţii şi reglementari specifice în vederea corelarii cu prevederile legislatiei europene în materie.

Comunicatul menţionează ca mecanisme similare de stimulare a atragerii de investiţii sunt practicate de majoritatea statelor membre ale UE, în conformitate cu legislaţia comunitară în domeniul ajutorului de stat, şi reprezintă un criteriu determinant în procesul de alegere a locaţiilor pentru amplasarea viitoarelor investiţii.

Ministerul Finanţelor Publice implementează, începând cu luna noiembrie 2014, schema de ajutor de stat aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.807/2014 care are ca obiectiv stimularea investiţiilor cu impact major în economie.

Înregistrarea cererilor de finanţare în baza schemei se realizează în sesiune

continuă până la atingerea nivelului bugetului anual alocat schemei.

Înregistrarea Cererilor de acord pentru finanţare a fost suspendată începând cu iunie 2015, urmare a atingerii nivelului bugetului anual alocat schemei.

Pot beneficia de ajutor de stat în baza schemei instituite prin HG nr.807/2014, întreprinderile care realizează proiecte de investiţii cu o valoare totală, fără T.V.A., de minimum 10 milioane de euro.

Ajutorul de stat se acordă întreprinderilor după efectuarea totală sau parţială a cheltuielilor eligibile aprobate prin acordurile pentru finanţare, sub forma de sume nerambursabile, în limita intensităţii maxim admisibile conform Hărţii ajutoarelor regionale pentru România valabilă pentru perioada 2014-2020.

Sunt considerate cheltuieli eligibile,

costurile fără T.V.A. aferente realizării, respectiv achiziţionării de active corporale şi necorporale, precum şi cheltuielile privind închirierea construcţiilor, aferente investiţiei.

Perioada de derulare a schemei este 2014-2020 pentru emiterea de acorduri pentru finanţare, respectiv 2015-2023 pentru plata ajutorului de stat.

Toti cei interesaţi pot transmite eventuale propuneri, sugestii sau opinii pe marginea proiectului de act normativ pentru modificarea schemei de ajutor de stat instituită prin Hotărârea Guvernului nr. 807/2014 la adresa: [email protected].

(Sursa: www.mfinante.ro)


Microîntreprinderile vor avea o contribuţie obligatorie de 10%

Se estimează că în curând vor fi

lansate primele apeluri de proiecte în cadrul POR 2014-2020, coordonat de MDRAP, pentru următoarele tipuri de intervenţii: drumuri judeţene, eficienţă energetică în clădiri rezidenţiale, patrimoniu cultural, microîntreprinderi, revitalizarea zonelor urbane degradate şi turism.

Este vorba despre cele 6 priorităţi de investiţii pentru care ghidurile solicitantului au trecut deja prin etapa de consultare publică.

Propunerea de calendar a fost a fost prezentată Comitetului de Monitorizare a POR 2014-2020 (CMPOR),.

Este vorba de un calendar estimat, deoarece, în prezent, nu se poate aplica depunerea electronică a cererilor de finanţare, până la finalizarea testării sistemului informatic MYSMIS (deși în faza inițială se are în vedere lansare de apeluri cu depunere pe suport hârtie.

În paralel, Autoritatea de Management a POR pregăteşte lansarea în consultare publică, până la jumatatea anului 2016, și a ghidurilor specifice pentru următoarele domenii: Dezvoltare urbană, Servicii sociale – grup vulnerabil ”bătrâni”, IMM-uri, Eficienţa energetică în clădiri publice şi iluminat public și Mobilitate urbană.

Lansarea de apeluri în cadrul POR 2014-2020 este una dintre priorităţile MDRAP anuntate pentru anul în curs, ţinta fiind de a lansa apeluri pentru cel puţin 60% din valoarea alocată programului.

CMPOR a aprobat și o serie de decizii, vizând prioritatile de investiţii 2.1, 3.1 si 6.1.

Astfel, pentru apelul 2.1 A – Microîntreprinderi au fost aprobate contributii financiare obligatorii ale beneficiarilor de 10% din cheltuielile eligibile (prioritatea de investiţii 2.1. „Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării economice a ideilor noi şi prin încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri”).

Decizia are la bază experienţa finanţărilor din perioada precedentă, care a demonstrat că lipsa unei cofinanţări din partea IMM-urilor constituie o barieră în calea creşterii durabile şi a creşterii economice.

Totodată, se estimează ca măsura ar putea avea efect pozitiv asupra absorbţiei fondurilor, întrucât existenţa unei contribuţii financiare proprii creşte nivelul de responsabilitate al beneficiarului pe toată durata proiectului, de la depunerea şi evaluarea cererii, până la implemenarea şi monitorizarea investiţiei.

Este o măsură care va duce la creşterea bugetului total disponibil pentru finanţarea din această schemă: programul va putea finanţa, din acelaşi buget, un număr mai mare de investiţii decât în lipsa cofinanţării, ceea ce este și o premisă pentru utilizarea mai eficientă a banilor alocaţi şi pentru creşterea impactului efectiv al POR.

Pentru proiectele ce vizează eficienţa energetică, s-a modificat criteriul de eligibilitate referitor la componentele cererii de finanţare (blocuri) depuse pentru măsura 3.1 - Sprijinirea eficienţei energetice, a gestionării inteligente a energiei şi a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, şi în sectorul locuinţelor. – criteriul ”Perioada de proiectare trebuie să se încadreze între anii 1950-1990” va fi înlocuit cu „Perioada de construire trebuie să se încadreze între anii 1950-1990”, pentru a se reconstitui anumite documente doveditoare.

Membrii CMPOR au aprobat modificări şi la nivelul metodologiei de verificare, evaluare şi selecţie pentru 6.1. "Stimularea mobilităţii regionale prin conectarea nodurilor secundare şi terţiare la infrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale"

Astfel, s-a aprobat lansarea unui apel de proiecte prin procedura non-competitivă, inițial fiind valabilă modalitatea de lansare prin procedura competitivă, cu termen limită de depunere.

(Sursa: www.mdrap.ro)


Evaluarea POR 2007 – 2013

Programul Operaţional Regional 2007-2013 a avut un impact pozitiv asupra beneficiarilor de fonduri europene arată studiile de evaluare realizate în perioada martie 2014 – iulie 2015 de Autoritatea de Management POR, din cadrul MDRAP.

Este vorba despre primele studii din România de evaluare a impactului fondurilor europene asupra dezvoltării regionale realizate prin metoda contrafactuală.

Concluziile au fost prezentate în cadrul unei conferinţe pe această temă, la care a participat și doamna Corina Creţtu, comisar european pentru politica regională.

S-a apreciat că există rezultate foarte interesante, evaluările arărând că Programul Operaţional Regional 2007-2013 a dus la creşterea numărului de servicii oferite şi, cel mai important, a calităţii lor.

Proiectele finanţate au dus şi la creşterea locurilor de muncă şi a numărului de beneficiari, programul aducând beneficii în toate domeniile sale de intervenţie: sănătate, managementul situaţiilor de urgenţă, sprijinirea afacerilor, decontaminarea terenurilor poluate, dezvoltarea turismului.

De aceea, s-a considerat că ar fi o mare greşeală ca implementarea noii perioade să înceapă cu întârziere, aşa cum s-a întamplat în perioada 2007-2013.

România trebuie să înceapă cât mai curând posibil implementarea actualei perioade de programare 2014 -2020, fiind vorba despre 22,5 miliarde de euro, pentru care țara noastră are nevoie de proiecte noi, suficient de mature, pentru a îincepe imediat absorbţia de fonduri.

În total, au fost analizate 11 domenii majore de intervenţie (DMI), având la baza date disponibile până în decembrie 2014.

Pentru unele dintre aceste domenii, cum ar fi infrastructura educatională (DMI 3.4), impactul este dublat de un efect de propagare în intreaga comunitate, ceea ce înseamnă că nu doar cel care a atras fonduri beneficiază de activităţile finanţate.

De modernizarea unor spaţii (de exemplu, laboratoare moderne de limbi străine, ştiinţe şi informatică, centre de artă sau facilităţi pentru practicarea sporturilor) se bucură şi elevi din localitate neînscrişi în şcoala beneficiară, prin participarea la consorţii şcolare, parteneriate între scoli etc.

Un alt beneficiu relevant este

dezvoltarea resurselor umane în proiectele care vizau infrastructura serviciilor de sănătate (DMI 3.1), dotarea echipamentelor pentru intervenţii în situaţii de urgenţă (DMI 3.3) sau dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor cu importanţă regională şi locală (DMI 4.1).

Pe de altă parte, prin anumite intervenţii s-au obţinut doar efecte parţiale, cum ar fi reabilitarea siturilor industriale poluate (DMI 4.2), unde efectele economice ale decontaminării terenurilor poluate încă nu sunt vizibile.

În cazul proiectelor care au vizat îmbunătăţirea infrastructurii serviciilor de sănătate (DMI 3.1), s-a constatat că persoanele din zone îndepărtate sau defavorizate au avut un acces mai rapid în special în ambulatorii şi spitale şi au beneficiat de o varietate mai largă de servicii şi de echipamente performante. În acest context, principala lecţie învăţată constă în necesitatea colaborării strânse, pe tot parcursul implementării proiectului, între instituţiile responsabile de domeniile vizate de intervenţie, pentru a putea ajusta intervenţiile în funcţie de condiţiile implementării şi pentru a identifica cei mai relevanţi indicatori utilizaţi în măsurarea impactului.



Normele de aplicare a legilor

achizițiilor publice Ministerul Finanţelor Publice - prin

Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice - a publicat spre consultare publică o variantă a Normelor metodologice de aplicare a Legii privind concesiunile de lucrări şi servicii.

Principalele elemente de noutate cuprinse în proiectul actului normativ mai sus menţionat sunt:

1. este prevăzut expres faptul că aplicarea procedurilor prevăzute de Legea privind concesiunile, finalizate cu atribuirea unui contract de concesiune se realizează peste pragurile prevazute la art. 11 din Lege, respectiv 22.908.118 lei;

2. sunt menţionate expres etapele

concesiunii (Art. 9 din proiect); 3. introducerea modelului financiar

ca instrument decizional al autorităţii contractante (Art. 12 din proiect);

4. detalierea estimării la realizarea studiului de fundamentare, în funcţie de venituri şi cheltuieli (Art. 18 din proiect);

5. evaluarea ex-ante a documentaţiei de atribuire – noi reguli (Art. 24 din proiect);

6. o nouă abordare ce trebuie urmată de autorităţile contractante în procesul de evaluare a ofertelor;

7. procedurile desfăşurate integral prin mijloace electronice (on-line) devin regulă pentru toate tipurile de proceduri – detalii pot fi găsite în Secţiunea a 4-a – „Derularea procedurilor de atribuire” – unde se menţionează aceastaă obligaţie pentru fiecare tip de procedură în parte;

8. procedura simplificată (art. 79 – 80 din proiect);

9. mecanismele de plată (art. 106 din proiect).

De asemenea, s-a publicat, spre consultare publică, o variantă de lucru a proiectului Normelor metodologice de aplicare a Legii privind achiziţiile sectoriale.

Acestea au fost elaborate pe modelul normelor de aplicare a Legii privind achiziţiile publice (clasice), cu mici ajustari în vederea asigurării gradului optim de flexibilitate necesar entităţilor care desfăşoară activităţi comerciale sau industriale.

Principalele noutăţi pe care le aduc aceste norme se referă la:

Verificarea conflictului de interese (Art. 2 alin. (2) din proiect)

Strategia de contractare (Art. 11 din proiect) aduce o schimbare importantă în abordarea procesului de achiziţie publică, împărţind acest proces în trei etape.

Detalierea regulilor de calcul a valorii estimate a achiziţiei (Art. 19 din proiect)

Detalierea modalităţilor de consultare a pieţei (Art. 20 din proiect)

Detalierea unor aspecte legate de documentaţia de atribuire – fişa de date şi documentele suport (Art. 23 din proiect).

Evaluarea ex-ante a documentaţiei de atribuire – noi reguli (Art. 26 din proiect)

Introducerea sistemelor de calificare (Art. 29 – 32)

Explicitarea criteriilor de atribuire „calitate-preţ” şi „costul cel mai scăzut” (Art. 36 si 37 din proiect).

Procedurile desfăşurate integral prin mijloace electronice (on-line) devin regulă pentru toate tipurile de proceduri

Procedura simplificată (Art. 110 – 116)

Noua abordare ce trebuie urmată de entităţile contractante în procesul de evaluare.

(Sursa: www.anap.gov.ro)


16 proiecte strategice depuse pentru zona de graniţă româno-sârbă

MDRAP în calitate de Autoritate de Management a Programului INTERREG IPA de

Cooperare Transfrontalieră România-Serbia a anunţat încheierea depunerii propunerilor de proiecte strategice din zona de graniţă româno-sârbă.

În urma apelului pentru propuneri de proiecte deschis în perioada 15.09.2015 – 15.03.2016 au fost depuse 16 proiecte în termen, care se adresează tuturor celor patru axe finanţate în cadrul Programului, având o alocare financiară totală de 26.437.499 euro, reprezentând 85% contribuţia Uniunii Europene şi 15% rata de cofinanţare naţională.

În cazul partenerilor din România, 13% din rata de cofinanţare naţională este asigurată de Guvernul României, iar 2% din fondurile partenerilor români implicati în proiect.

Caracterul strategic al proiectelor este dat de faptul că acest tip de proiecte transfrontaliere contribuie la unul sau mai multe obiective din cadrul Programului, adresându-se unor nevoi importante din zona transfrontalieră. Proiectele strategice se derulează într-o zonă eligibilă extinsă având impact pozitiv asupra sistemului economic şi social.

Este pentru prima dată când se alocă o importantă sumă de bani pentru realizarea unor proiecte strategice, care să producă efecte de lungă durată în regiunea transfrontalieră, capabile să asigure creşterea şi dezvoltarea economică pe o perioadă îndelungată.

Programul INTERREG IPA Cooperare Transfrontalieră România-Serbia este un program finanţat de UE în perioada de programare 2014-2020, din fonduri IPA şi cofinanţat de statele partenere în program, România şi Serbia.


Programul Interreg V-A România – Ungaria

Ministerul Dezvoltării Regionale şi

Administraţiei Publice, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Interreg V-A România – Ungaria, a lansat în consultare publică propunerea de Ghid al solicitantului aferent primului apel pentru propuneri de proiecte strategice din cadrul Programului Interreg V-A România – Ungaria.

În acest context, părţile interesate sunt invitate în procesul de consultare până la 20 aprilie 2016, pe adresele de e-mail: [email protected] şi [email protected].

Aria eligibilă a Programului: judeţele Timiş, Arad, Bihor şi Satu Mare din România şi Csongrád, Békés, Hajdú-Bihar si Szabolcs-Szatmár-Bereg din Ungaria.

Bugetul total al programului este de 231.861.763,00 euro, din care 189.138.672,00 euro reprezintă finanţare nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională.

În perioada 2014-2020, vor putea fi finanţate proiecte strategice pe 4 axe prioritare, în domeniile protejării în comun şi utilizării eficiente a valorilor comune şi resurselor (cooperare în domeniul valorilor comune şi resurselor), îmbunătăţirii mobilităţii transfrontaliere durabile şi eliminării blocajelor (cooperare în domeniul accesibilităţii), îmbunătăţirii ocupării forţei de muncă şi promovării mobilităţii forţei de muncă transfrontaliere (cooperare în domeniul ocupării forţei de muncă) şi îmbunătăţirii serviciilor de îngrijire a sănătăţii (cooperare în domeniul sănătăţii şi prevenţiei bolilor).

Bugetul total destinat finanţării proiectelor strategice este 111,258,043 euro, din care 94,569,336 euro reprezintă finanţare nerambursabilă FEDR.

Primul apel pentru propuneri de proiecte este estimat a fi lansat în luna mai a anului 2016.



Depunerea Strategiilor de Dezvoltare

Locală pentru LEADER Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării

Rurale a anunţat că în perioada 10 martie – 08 aprilie 2016 va fi deschisă sesiunea de depunere a Strategiilor de Dezvoltare Locală (SDL), din cadrul Măsurii 19 Dezvoltarea locală LEADER – Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020.

Selectarea SDL-urilor se va realiza în baza unei singure proceduri publice de selecţie, iar alocarea publică totală pentru sesiunea de selecţie a SDL-urilor 2014-2020 este de 563.516.557 Euro, fiind compusă din următoarele:

Sub-măsura 19.2 “Sprijin pentru implementarea acţiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală” – 440.116.655 Euro;

Sub-măsura 19.4 “Sprijin pentru cheltuieli de funcţionare şi animare ” - 123.399.902 Euro.

Depunerea SDL-urilor, cu anexele aferente, se va face la sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării, termenul limită de depunere a SDL-urilor fiind 8 aprilie 2016, ora 16.30.

Strategiile de Dezvoltare Locală sunt întocmite de Grupurile de Acţiune Locală (GAL) potenţiale/ existente, parteneriate privat-publice, în baza analizei nevoilor şi priorităţilor specifice teritoriului acoperit de parteneriat.

Anunţarea rezultatelor selecţiei SDL-urilor se va face prin publicarea pe site-ul oficial al MADR a Raportului de selecţie aprobat de către directorul general al DGDR AM PNDR.

(Sursa: www.madr.ro)

Măsuri integrate în comunităţile cu romi

Punctul Naţional de Contact pentru Romi din cadrul Ministerului Fondurilor Europene (MFE) a organizat a doua reuniune a Comitetului interministerial pentru monitorizarea şi evaluarea implementării Strategiei Guvernului României pentru incluziunea cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome.

MFE a elaborat mai multe ghiduri de finanţare în cadrul cărora problematica roma este bine reprezentată, iar primul ghid va fi lansat în cel mai scurt timp şi prevede finanţarea de măsuri integrate în comunitaăţile cu romi, prin Programul Operaţional Capital Uman – Domeniul Major de Intervenţie 4.1., la care vor avea acces entităţile locale, cu proiecte “croite” pe nevoile acestora.

În fara analizei stadiului implementării în primul trimestru al acestui an a Strategiei Guvernului României pentru incluziunea cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome, s-au analizat și simplificarea procedurilor de eliberare a documentelor de identitate şi de proprietate, eliminarea fenomenului de segregare în scolile din Romania, facilitarea accesului la utilităţi (apă potabilă, canalizare şi electricitate) şi rezolvarea nevoii de locuinţe sociale.

În acelaşi timp, au fost stabilite măsuri privind elaborarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a Comitetului interministerial, actualizarea şi completarea Strategiei pentru romi de către ministerele de linie, cu asumarea de către fiecare instituţie a trei obiective realiste ce pot fi realizate în acest an, respectiv conceperea unui proiect destinat tinerilor de 14 - 18 ani din comunităţile vulnerabile.

Cea de a doua parte a reuniunii a prilejuit o întâlnire a membrilor Comitetului interministerial cu ambsadori şi alţi reprezentanţi ai corpului diplomatic la Bucureşti, care şi-au arătat deschiderea către o iniţiativă comună pentru creşterea gradului de incluziune a romilor.

Data de 21 martie, aleasă pentru întâlnirea Comitetului interministerial, marchează comemorarea victimelor manifestaţiei împotriva apartheid-ulului de la Sharpeville - Africa de Sud. ONU consacra această zi sporirii eforturilor în comunitatea internaţionala pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială.

(Sursa: www.fonduri-ue.ro)


Valorificarea potenţialului economic al sectoarelor culturale şi creative

Recent a demerat iniţiativa pentru ”Activarea Potenţialului Economic al Sectoarelor Culturale şi Creative din România” şi s-a lansat studiul ”Sectoarele culturale şi creative din România. Importanţa economică şi contextul competitiv”.

Activităţi şi iniţiative avute în vedere de grupul de inițiativă sunt: Studiul ”Sectoarele culturale şi creative din România. Importanţa economică şi

contextul competitiv”, realizat de către Ministerul Culturii (Institutul Naţional de Cercetare şi Formare Culturală), continuă analizele derulate anual încă din 2008 în domeniul contribuţiei economice a sectoarelor culturale şi creative şi anunţă următorul livrabil, în curs de elaborare în cadrul Grupului de lucru.

Cartea Albă a Sectoarelor culturale şi creative. În prezent, în România nu există un cadru coerent pentru susţinerea sectoarelor culturale şi creative, astfel încât acestea nu sunt nici cunoscute, nici înţelese ca domeniu transversal, care are ca principal determinant creativitatea, sub toate formele ei. Cartea Albă este în curs de elaborare şi se estimează lansarea acesteia în a doua jumătate a anului 2016.

Anunţarea liniei de finanţare România Creativă (iunie 2016). Finanţat din Fondul Social European, programul România Creativă are o valoare de 35 milioane euro şi este dedicat sprijinirii antreprenoriatului din sectoarele culturale şi creative.

Anunţarea task-force-ului ”Creativitate în administratie” (follow-up şi legatura cu Comisia de tăiat hârtii). Reforma administraţiei publice continuă prin simplificarea şi facilitarea interacţiunii online cu cetăţenii şi firmele. GOV.RO se doreste un punct unic de contact (website) pentru cetăţeni şi firme, pentru informaţii şi servicii, iar realizarea lui are nevoie de sprijinul comunităţii creative.

Alte livrabile în pregătire, ce urmează a fi lansate în 2016, sunt Ghidurile pentru autorităţile contractate pentru achiziţia de servicii şi bunuri creative, precum software personalizat sau servicii de branding şi publicitate, Ghidurile pentru firmele din domenii creative pentru facilitarea înţelegerii şi conformării la cadrul fiscal şi administrativ și Mapele competenţelor creative şi actualizarea Nomenclatorului Ocupaţiilor (iniţierea procesului).

(Sursa: www.gov.ro)

Programul Naţional Apicol 2017-2019

Recent s-a aprobat Programul Naţional Apicol pentru perioada 2017 – 2019 pentru a fi notificat la Comisia Europeană în vederea analizării şi aprobării prin Decizie, suma estimată a fi alocata în perioada 2017 – 2019 fiind de peste 7.000.000 euro/an, respectiv 21.000.000 euro/3 ani.

În anul 2013, România a notificat în Programul Naţional Apicol pentru perioada 2014 – 2016 un efectiv de 1.550.000 stupi, suma alocată fiind de 20.045.340 euro/3 ani, măsurile prevăzute în PNA 2014-2016 vizând achiziţionarea de stupi, material biologic, medicamente pentru tratarea varoozei şi decontarea analizelor fizico-chimice efectuate pentru determinarea calităţii mierii.

Măsurile de sprijin financiar cuprinse în Programul Naţional Apicol 2017-2019 vizează achiziţionarea de medicamente pentru tratarea varoozei şi nosemozei, atât pentru apicultura convenţională, cât şi pentru apicultura ecologică, decontarea achiziţionării de stupi/cutii în vederea înlocuirii stupilor uzaţi în urma deplasării în pastoral (nu mai mult de 25% din totalul stupilor deţinuţi de apicultor la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului financiar), decontarea achiziţionării de accesorii apicole: colector polen, colector propolis, uscător polen, încălzitor miere (nu mai mult de 20% din totalul stupilor deţinuţi de apicultor la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului financiar, cu condiţia să menţină minimum 3 ani accesoriile achiziţionate), achiziţionarea de către Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară (ANSVSA) a unor echipamente pentru efectuarea analizelor pentru evitarea falsificării mierii şi a produselor apicole şi pentru determinarea zonei geografice de provenienţă şi a autenticităţii mierii, achiziţionarea de mătci (regine) şi/sau familii de albine pentru apicultura convenţională sau ecologică și achiziţionarea de măturător, centrifugă, topitor de ceară cu abur din inox prin intermediul cooperativelor constituite de minimum 2 ani, membrii cooperativei trebuind să deţină minimum 1500 de familii de albine.

(Sursa: www.madr.ro)


Programul Mama şi Copilul

Toate unităţile spitaliceşti de specialitate din România vor fi dotate cu incubatoare. La începutul acestui an, Ministerul Sănătăţii a demarat un proces de colectare de date de la

toate unităţile spitaliceşti cu secţii de obstetrică-ginecologie şi neonatologie din ţară, atât de la nivelul unitaăţilor aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii, cât şi a unităţilor spitaliceşti, care în urma procesului de descentralizare se aflaă în subordinea Consiliilor Locale.

Astfel, Programul Mama şi Copilul va asigura necesarul de 597 de incubatoare, dintre care 132 vor acoperi necesarul celor 9 spitale aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii, iar 465 vor fi destinate celor 114 unităţil spitaliceşti locale.

Pentru acoperirea acestui necesar, Ministerului Sănătăţii a alocat un buget de 33 milioane lei, adică echivalentul a peste 7,3 milioane EURO, spitalele publice din reţeaua autorităţilor locale având obligaţia de a contribui la achiziţionarea aparaturii medicale cu fonduri de minim 10% din valoarea totală a achiziţiei.

Programul „Mama şi Copilul” reprezintă o prioritate asumată la nivel strategic, atât din perspectivă dezvoltării asistenţei medicale pentru nou-născuţi, a screening-ului prenatal, cât şi a diferitelor tipuri de servcii medicale necesare deopotrivă mamei şi copilui, el făcând parte dintr-un Plan de Acţiune realist şi eficient, care să identifice şi să acopere principalele nevoi în domeniu.

(Sursa: www.gov.ro)

Ajutor de minimis pentru promovarea exporturilor

Guvernul a discutat un memorandum

referitor la trei scheme de ajutor de minimis pentru a susţine operatorii economici în promovarea exporturilor.

Prin aceste scheme de ajutor de minimis, estimate a avea valabilitate până la 31 decembrie 2018 şi a atrage peste 4.000 de beneficiari, Ministerul Economiei propune acoperirea costurilor de participare la târguri şi expoziţii internaţionale, misiuni economice organizate în străinătate, cât şi a costurilor aferente studiilor de piaţă şi pe produse.

Schemele de ajutor propuse de Ministerul Economiei vor susţine acţiunile din Programul de promovare a exportului, finanţat de la bugetul de stat, şi constau în acordarea de granturi pentru acoperirea cheltuielilor declarate eligibile.

Schema de ajutor de minimis intitulată „Participarea operatorilor economici la târguri şi expoziţii internationale organizate în străinătate” are o valoare maximă a bugetului de 113,27 milioane de lei;

Schema de ajutor de minimis intitulată „Organizarea de misiuni

economice în străinatate” are o valoare maximă a bugetului de 4,2 milioane de lei;

Schema de ajutor de minimis intitulată „Realizarea de studii de piaţă şi pe produse” are o valoare maximă a bugetului de 0,8 milioane de lei.

Implementarea schemelor de ajutor de minimis pentru acţiunile din cadrul Programului de promovare a exportului are rolul de a contribui la creşterea exporturilor româneşti, dar şi la diversificarea structurii geografice şi sectoriale a acestora.

Sistemul de susţinere şi promovare a exportului este finanţat de la bugetul de stat conform HG 296/2007, Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri administrând Programul de promovare a exportului.

Actul normativ prin care vor fi promovate la nivel naţional schemele de ajutor de minimis pentru acţiunile din cadrul Programului de promovare a exportului este ordinul ministrului economiei, comertului şi relaţiilor cu mediul de afaceri.

Schemele de ajutor de minimis instituite de Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri respecta în totalitate regulile pe plan naţional şi european în materie de ajutor de minimis.

(Sursa: www.gov.ro)


Platformă publică pentru bugetele

a instituțiilor

Toate instituțiile bugetare din România vor fi obligate să încarce pe internet, pe o platformă accesibilă oricui, toate datele privind veniturile și cheltuielile realizate, în prima fază fiind vorba doar despre instituțiile publice, apoi, în termen de patru luni, obligația le va reveni și companiilor de stat și regiilor autonome.

Toate instituțiile bugetare din România vor trebui să încarce pe această platformă informații despre cheltuieli și venituri.

În acest fel, fiecare cetățean va avea acces la bugetele acestor entități și va putea să vadă toți indicatorii și sumele aferente.

Prin lansarea platformei, se urmărește creșterea transparenței în domeniul bugetar, îmbunătățirea managementului resurselor bugetare și introducerea unor instrumente de verificare și control bugetar complet automatizate.

Platforma va fi implementată în două etape – în prima, va fi permis accesul la toate informațiile despre veniturile și cheltuielile fiecărei instituții publice, la nivel de detaliu și la informații printr-o interfață intuitivă, accesibilă de pe orice calculator sau dispozitiv mobil (tablete, smartphone).

În etapa a doua, care va fi finalizată în două luni, publicul va avea acces la informații referitoare la numărul și structura instituțiilor publice, rapoarte agregate, bugetul aprobat al instituției publice, gradul de angajare a bugetului aprobat (contracte semnate), rapoarte financiar-contabile.

În ceea ce privește companiile de stat și regiile autonome, informațiile despre bugetele acestora vor fi disponibile pe aceeași platformă, într-un termen de 4 luni.

(Sursa: www.agerpres.ro)

Pachetul de măsuri pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate

Prim-ministrul Dacian Cioloş a lansat

pachetul de măsuri pentru ”Dezvoltarea clasei de mijloc la sate” la căminul cultural din satul Drîmbar, comuna Ciugud.

Locația nu a fost aleasă întâmplător, Ciugud fiind o comună în care s-au întâmplat multe lucruri cu fonduri europene, fiind un bun exemplu referitor la modul în care pot fi folosite integrat diferite măsuri din programul de dezvoltare rurală, pentru a crea un concept de dezvoltare (şi nu doar pentru a finaliza un proiect).

Pachetul îşi propune să vină cu soluţii inovatoare de dezvoltare economică pentru clasa de mijloc la sate, prin valorificarea fondurilor europene, simplificarea legislativă, implementarea măsurilor deja existente introduse de reforma Politicii Agricole Comune (orientate spre agricultura de mijloc) şi implementarea unor măsuri noi, cum ar fi: acordarea de vouchere pentru zilieri şi meşteşugari independenţi (metoda simplificata de plată a taxelor); dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic agricol, implementarea programul Naţional ”Primul

Utilaj Agricol”; constituirea unor instrumente de garantare şi creditare din surse naţionale (inclusiv microcreditare); dezvoltarea economiei rurale prin eco şi agro-turism.

Premierul a menționat faptul că atunci când pregătea Reforma Politicii Agricole Comune, se gândea la un asemenea moment și pentru țara noastră, respectiv ceea ce a făcut acolo, la Bruxelles, să se vadă peste câţiva ani de zile, în România.

De aceea, Pachetul se bazează pe Reforma Politicii Agricole Comune şi pe ceea ce a fost gândit de guvernul anterior, care a început să pregătească Programul Naţional de Dezvoltare Rurală pentru a implementa reforma.

Ori, prin acest pachet se preiau măsurile care au fost gândite şi se adaptează, se întăresc și se implementează efectiv.

De ce clasa de mijloc? Pentru ca, există o agricultură bipolară

de câţiva ani, cu ferme foarte mari în anumite zone, dar, din păcate, în zonele agricole mari mai există şi „pungile de saracie”.

Nu există ţară care să nu se bazeze pe ferma de familie - este exact ceea ce lipseşte la noi şi ceea ce-şi propune acest pachet.

(Sursa: www.gov.ro)


EURO-ADMINISTRAȚIE

Potenţialul de modernizare a zonelor rurale

Care sunt priorităţile politicii de

dezvoltare şi ce soluţii se caută acum la nivel guvernamental pentru problemele dezvoltării urbane şi regionale în România?

Prezent la cea de-a IV-a ediţie a conferinţei "Cities of Tomorrow", ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice a vorbit despre nevoile existente şi modalităţile de a le suplini:

Interconectarea infrastructurii între zonele dezvoltate şi cele mai puţin dezvoltate şi între polii de creştere:

Îmbunătăţirea conexiunilor între aceste zone ar permite concentrarea resurselor şi propagarea dezvoltării.

O prioritate urmărită - şi care se poate vedea în modul cum se articulează proiectele de investiţii - este dezvoltarea infrastructurii de conectare la cele mai dinamice zone din România, adică polii de creştere. [...]

O accesibilitate mai bună la aceşti

poli le va permite firmelor care investesc să aibă acces la un bazin mult mai larg şi mai divers de forţă de muncă.

Creşterea capacităţii administrative şi a performanţei instituţiilor publice din zonele mai puţin dezvoltate:

O a doua provocare este construcţia de instituţii performante pentru zonele mai puţin dezvoltate.

Simpla dezvoltare a infrastructurii de conectivitate, care să facă legatura între comunităţi îndepărtate, este insuficientă în lipsa unor instituţii performante, care să

ajute oamenii să aibă mai multă mobilitate şi să conceapă proiecte de dezvoltare în aceste zone.

Monitorizarea şi structurarea investiţiilor locale, prin utilizarea complementară a fondurilor disponibile:

O idee urmărită este conectarea tuturor tipurilor de fonduri avute la dispoziţie: fondurile europene, gândite astfel încât să fie complementare cu fondurile de la bugetul de stat, şi fondurile din bugetele locale.

În acest scop, s-au dezvoltat câteva softuri care vor fi făcute publice şi care vor deveni o sursa importanta de date deschise.

De exemplu, un observator teritorial, unde toate investiţiile, atât de la bugetul local, cât şi de la cel central, vor fi marcate pe harta fiecărei localităţi, în acest fel va exista o perspectivă clară asupra direcţiei de dezvoltare şi a modului în care fondurile conlucrează; de exemplu, în zona urbanistică este necesar să se reabiliteze cartiere întregi, să nu existe doar proiecte care se termină la finalul unei străzi, pentru că s-a făcut un proiect european doar pentru acea zonă.

Creşterea calităţii vieţii în zonele cu categorii profesionale cu înaltă calificare şi în zonele rurale:

A treia tendinţă este investiția în calitatea vieţii din zonele de vârf, care atrag oamenii cu cea mai bună pregătire, şi în cele rurale.

Au existat, în acest sens, discuţii cu băncile de dezvoltare, care cer garanţii că proiectele sunt viabile economic.

Cineva care vine cu un împrumut spune: trebuie să se spună foarte clar, dacă se face o canalizare sau se aduce apa într-o localitate rurală, câţi dintre locuitori vor avea capacitatea să plătească costurile dupa aceea?

E de înţeles, dar acestea sunt investiţii sociale în calitatea vieţii, absolut necesare pentru dezvoltare şi care ar putea deveni eficiente mai târziu.

Măsuri de atenuare a sărăciei în comunităţile defavorizate:

În fine, a patra prioritate sunt măsurile concentrate asupra grupurilor marginale şi minoritare.


Nu este neapărat o viziune de protecţie socială.

Comunităţile marginalizate se confruntă cu probleme specifice privind 3 dimensiuni importante ale creşterii economice: densitate, distanţă şi divizare.

Unele grupuri o duc greu la toate nivelurile și, în România, de cele mai multe ori, lumea se gândește la populaţiile de rromi, dar nu este vorba numai de aceasta concentrare pe criteriu etnic.

Grupurile marginale rămân izolate, în afara centrelor economice.

De cele mai multe ori, aceste grupuri caută oportunităţi mai bune prin fenomenul migraţiei, iar asta este destul de ineficient, pentru că izolarea persistă şi acolo unde ajung, în comunităţile de destinaţie.

În plus, o comunitate care nu îşi foloseşte forţa de muncă, care include grupuri marginale, cartiere defavorizate, îşi blochează creşterea economică.

Comunităţile marginalizate care se lupta pentru supravieţuire, pentru nevoi de bază, sunt o resursă nefolosită.

Există asemenea comunităţi în foarte multe zone ale României şi acesta este unul din proiecte - de a încerca să se activeze aceste comunităţi, să se schimbe această situaţie în care toată lumea pierde.

Dezvoltarea echilibrată a regiunilor şi reducerea decalajului de dezvoltare dintre zonele urbane şi cele rurale:

Faptul că unele regiuni se dezvoltă mai repede este un lucru bun, deoarece creşte nivelul dezvoltării globale într-o ţară şi generează resurse pentru a sprijini regiunile rămase istoric în urmă.

Se speră ca în România să dispară din domeniul politic inhibiţia legată de dezvoltarea regională.

Se consideră că dezvoltarea va avea loc în jurul regiunilor şi a oraşelor (...), iar la noi nu se investește nimic în zona rurală, crezând că ea va dispărea.

Ori, situația ar trebui să fie invers, căci România are potenţialul de a-şi moderniza zonele rurale, unde o parte din populaţie s-ar putea muta şi ar putea trăi în condiţii foarte bune.

Există în România, în zona rurală, o civilizaţie care a dispărut din Europa şi această civilizație, ca univers de valori, ca

mod de viață, obiceiuri, anumite tipuri de industrii, ar putea să reprezinte o resursă importantă de dezvoltare.

Ori, o urbanizare accelerată nu ar crea altceva decât nişte pungi de sărăcie la periferia marilor oraşe.”

Reglementarea dezvoltării urbane, prin elaborarea unui Cod al Urbanismului, a unei noi legi a locuinţei şi întărirea funcţiei de manager al oraşului:

Se lucrează la un Cod la Urbanismului, care se va lansa până în toamnă şi la o Lege a Locuinţei, care va pune ordine , dar și la instituționalizarea, cât se poate, nu obligatoriu, a funcției de manager al comunităţii urbane, care este în acest moment folosită foarte rar.”

Regionalizarea şi descentralizarea, ca premise ale dezvoltării urbane; politicile de dezvoltare trebuie concepute la nivel local:

Obsesia controlului de la centru a politicilor de dezvoltare trebuie să dispară.

Este nevoie de cât mai multă autonomie locală pentru oraşe, în măsura în care pot produce resurse proprii.

Pretenţia multor zone urbane din România de a primi resurse de la centru, pe care să le folosească după cum îi taie capul, pare total contraproductivă.

Oamenii trebuie ajutați să îşi producă propriile resurse şi lăsați să îşi gândească dezvoltarea după viziunea lor.

Sunt foarte multe resurse care aparţin, în acest moment, administraţiei centrale: stadioane, săli de sport, case de cultură, cinematografe.

În sistemul descentralizat, acestea pot fi gestionate de administraţia locală.

Oraşele şi regiunile trebuie să fie viitorii eroi ai dezvoltării.

Nu se vor mai putea face politici de dezvoltare eficiente de la centru.

Pot fi gândite viziuni, pot fi controlate proiectele de dezvoltare în sensul egalităţii, al planificării raţionale a resurselor, dar dezvoltarea trebuie gândită la nivelul regiunilor şi al marilor poli de creştere care vor integra, până la urmă, teritoriul.



Registrul de transparență

european, în dezbatere publică

Comisia Europeană a lansat consultare publică privind actualul regim de înregistrare a reprezentanților grupurilor de interese care efectuează activități de lobby, cu scopul final de a crea un sistem obligatoriu aplicabil pentru toate instituțiile europene, consultare deschisă până marți, 24 mai 2016.

Comisia modifică modul în care se lucrează, consultând mai mult părțile interesate și fiind transparentă cu privire la persoanele pe care le întâlnește și la motivele acestor întâlniri.

Trebuie să se treacă la următoarea etapă, prin instituirea unui registru obligatoriu care să implice toate cele trei instituții, asigurând o transparență deplină în ceea ce privește persoanele care desfășoară activități de lobby și care încearcă să influențeze procesul de elaborare a politicilor UE.

Pentru a asigura succesul acestei

propuneri, se speră în primirea a cât mai multor contribuții din partea cetățenilor și a părților interesate din întreaga Europă referitoare la funcționarea sistemului actual și la modul în care acesta ar trebui să evolueze.

O Uniune Europeană mai transparentă și mai responsabilă este o Uniune care va oferi rezultate mai bune pentru cetățeni.

Noul sistem, pe care Comisia dorește să îl propună ca proiect de acord interinstituțional, ar merge mai departe

decât registrul actual, gestionat în comun de Parlamentul European și de Comisie, însă neobligatoriu și pentru Consiliul UE.

Pentru contribuții cât mai variate, consultarea publică a fost concepută în două părți, iar documentele de consultare sunt disponibile în toate limbile oficiale UE.

Prima parte este dedicată persoanelor fără cunoștințe aprofundate despre Registrul de transparență actual și permite nespecialiștilor să răspundă la întrebări privind principiile și domeniul de aplicare al sistemului.

A doua secțiune își propune să colecteze opinii ale utilizatorilor privind funcționarea practică a sistemului actual.

Comisia a efectuat deja reforme substanțiale ale regulamentului său intern pentru a promova o mai mare transparență.

Astfel, în conformitate cu normele prevăzute în metodele de lucru ale Comisiei Juncker, comisarii nu se mai întâlnesc cu reprezentanți ai organizațiilor care nu sunt înscrise în Registrul de transparență.

Iar Inițiativa în materie de

transparență, introdusă în noiembrie 2014, prevede ca toate întâlnirile dintre reprezentanții grupurilor de interese și comisari, cabinetele acestora și directorii generali din cadrul Comisiei trebuie să fie făcute publice în termen de două săptămâni după ce au avut loc.

În primul său an de mandat, Comisia a publicat informații cu privire la peste 6.000 de întâlniri (aproximativ 5.500 pentru comisari și cabinete și 600 pentru directorii generali).

Introducerea acestui nou sistem a făcut în mod efectiv obligatorie înscrierea în Registrul de transparență pentru oricine dorește să întâlnească cei mai înalți responsabili și funcționari ai UE. (Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.ht)


EURO-AGRO

Măsuri excepționale pentru agricultorii europeni

Comisia Europeană a anunțat un

pachet suplimentar de măsuri excepționale pentru fermieri, ce utilizează toate instrumentele puse la dispoziție de PAC și protejează piața internă.

Sunt vizate produsele lactate, carnea de porc, legumele și fructele.

Trebuie folosite instrumente și acțiuni adecvate pentru a permite agricultorilor să fie flexibili în ce privește fluctuațiile și care le oferă, în același timp, o asistență imediată.

Răspunsul Comisiei este unul cuprinzător, care vizează toate propunerile realizabile, în limita constrângerilor juridice și bugetare aplicabile tuturor.

Acest pachet de măsuri, alături de punerea în aplicare integrală a pachetului de solidaritate din septembrie 2016, poate avea un impact pozitiv semnificativ asupra piețelor agricole europene și ar trebui să i se dea șansa de a avea succes.

Seria de măsuri prevede o suplimentare a pachetului de sprijin din septembrie 2015, în valoare de jumătate de miliard de euro.

Măsurile sunt adaptabile, astfel încât statele le pot folosi la capacitate maximă, funcție de specificul situației naționale.

Ele includ: aplicarea de măsuri voluntare de gestiune, creșterea temporară a ajutoarelor de stat, dublarea plafonului de intervenție pentru laptele pudră smântânit și unt, consolidarea poziției producătorilor în lanțul de aprovizionare, sprijin pentru sectorul cărnii de porc, crearea unui Observator al pieței cărnii, negocieri în domeniul comerțului internațional, măsuri de promovare a produselor agroalimentare, elaborarea de instrumente financiare dedicate împreună cu BEI, măsuri ca răspuns la embargoul rusesc, credite pentru export, măsuri de sprijinire a sectorului de legume și fructe și, nu în ultimul rând, programe de dezvoltare rurală.

Comisia Europeană a mobilizat, în această perioadă de criză și constrângeri bugetare, mai mult de 1 miliard de euro pentru doi ani, ce include și pachetul de sprijin din septembrie 2015.

Nou regulament privind

îngrășămintele

Comisia a propus un regulament care va îmbunătăți semnificativ accesul pe piața unică al îngrășămintelor organice și al celor pe bază de deșeuri, prin crearea unor condiții concurențiale similare celor pentru îngrășămintele neecologice tradiționale.

Acest lucru va crea noi oportunități de piață pentru întreprinderile inovatoare, reducând în același timp deșeurile, consumul de energie și daunele aduse mediului.

Foarte puține din multele resurse pe bază de biodeșeuri sunt transformate în produse fertilizante valoroase.

Fermierii folosesc îngrășăminte fabricate din produse importate sau din procese mari consumatoare de resurse, deși industria ar putea valorifica aceste biodeșeuri transformându-le în nutrienți reciclați.

Regulamentul stabilește norme comune privind transformarea biodeșeurilor în materii prime care pot fi utilizate în vederea fabricării de produse fertilizante.

Acesta definește cerințele în materie de siguranță, calitate și etichetare pe care trebuie să le respecte toate produsele fertilizante pentru a putea fi comercializate liber în întreaga UE.

Noile norme se vor aplica tuturor tipurilor de îngrășăminte pentru a garanta cele mai înalte niveluri de protecție a solului.

Regulamentul actual privind îngrășămintele, din 2003, asigură libera circulație pe piața unică în special a îngrășămintelor neecologice convenționale, de regulă extrase din mine sau obținute în urma unor procedee chimice.

Produsele fertilizante inovatoare fabricate din materii organice se regăsesc în afara domeniului de aplicare al Regulamentului curent.

Regulamentul actual nu abordează nici problemele de mediu legate de contaminarea cu îngrășăminte a solului, a apelor interioare, a celor marine și, în cele din urmă, a produselor alimentare. (Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.ht)


Noi măsuri de conservare pentru pescuit

Comisia Europeană a prezentat o

propunere privind noi măsuri de conservare pentru activitățile de pescuit din mările europene.

Aceasta vizează normele referitoare la modalitățile, zonele și perioadele de pescuit, precum și la uneltele de pescuit, componența capturilor și modul de tratare a capturilor accidentale.

Această propunere permite asigurarea atingerii obiectivelor privind pescuitul sustenabil și protecția habitatelor marine pe întreg teritoriul UE.

„Abordarea sa regionalizată” simplifică normele, în conformitate cu agenda pentru o bună legiferare și deciziile de gestionare sunt adoptate la nivel local, aproape de persoanele afectate.

Propunerea include: - un sistem de guvernanță mai

flexibil, cu competențe pentru actorii regionali ce cunosc cel mai bine contextul local;

- consolidarea seriei de regulamente relevante într-un singur text, facilitând interpretarea și respectarea normelor;

- măsuri de protecție a ecosistemului și habitatelor marine și de evitare a capturilor accidentale.

UE va stabili principiile generale, obiectivele globale ale activităților de pescuit, în timp ce măsurile tehnice - care afectează un anume bazin maritim - vor intra în atribuțiile guvernelor și operatorilor naționali, care vor putea adapta normele generale la contextul local, ca să obțină rezultatele dorite.

Până acum, normele privind măsurile de conservare au fost decise la nivelul UE printr-o adoptare îndelungată.

Pe parcursul anilor, structura de reglementare a devenit foarte complexă.

Propunerea Comisiei are în vedere o nouă abordare simplificată, pornind de la noua politică comună în domeniul pescuitului (PCP) și de la necesitatea de a respecta principiul agendei pentru o mai bună legiferare. (Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.ht)

Agricultorii au încă mult grâu stocat din recolta de anul trecut

După o recoltă record anul trecut, agricultorii au încă stocuri mari de grâu, dat fiind că exporturile de grâu european nu au mai crescut ca în alți ani.

Astfel, piața românească a grâului va încheia sezonul 2015/2016 (iulie 2015/iunie 2016) cu stocuri estimate la 1 milion de tone, de 4 ori mai mari față de cele de la finalul sezonului anterior.

Nivelul stocurilor estimate pentru finalul acestui sezon reprezintă și al treilea cel mai înalt nivel din ultimele paisprezece ani.

Stocurile de final de sezon ale României vor acoperi 6% din totalul stocurilor strânse la nivelul UE, care a acumulat cele mai mari stocuri din ultimele 9 sezoane, potrivit datelor CE.

Situația este una atipică în condițiile în care România este o piață ce operează, tradițional, cu stocuri de final de sezon relativ reduse ca urmare a ponderii importante pe care o are exportul în totalul producției.

Stocurile medii de final de sezon s-au ridicat la aproximativ 500.000 de tone în intervalul sezoanelor 2007/2008-2014/2015, primele opt exerciții comerciale în care grâul românesc a ieșit la export purtând ștampila de marfă produsă în UE.

Creșterea stocurilor de pe plan local este generată în cea mai mare măsură de campania de export lentă din acest sezon, exporturile de grâu românesc fiind estimate să ajungă la 3,5 milioane de tone până la sfârșitul lunii iunie, în scădere cu 27% față de sezonul 2014/2015.

Cererea în scădere se suprapune peste o ofertă în creștere ușoară, ca urmare a unei recolte record de grâu strânsă de fermieri de pe câmp vara trecută.

(Sursa: www.euractiv.ro)


Îmbunătățirea sistemului de agricultură ecologică

Fermierii pot primi fonduri europene

pentru susținerea agriculturii organice, un sector în care România este încă în urma altor țări din Uniunea Europeană, deși are o îndelungată tradiție în domeniul agricol.

Ministerul Agriculturii intenționează să încurajeze operatorii din agricultură să practice sistemul de agricultură ecologică, în condițiile în care suprafețele cultivate în acest sistem sunt sub media UE.

Potrivit Programului Național pentru Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, la nivelul anului 2012, doar 2,1 % din totalul suprafeței agricole utilizate a fost cultivată în sistem ecologic , comparativ cu 5,8 % în UE.

Datorită faptului că producțiile obținute în sistemul de agricultură ecologică sunt mai mici decât cele obținute în sistemul convențional, fermierii nereușind să-și acopere cheltuielile pentru produsele pe care le obțin, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) vine în ajutorul acestui sector cu scheme de sprijin care să încurajeze operatorii să practice acest sistem.

Prin PNDR 2014-2020, Măsura 11 (M11), sunt alocate circa 236 milioane de euro pentru susținerea agriculturii ecologice.

Agricultorii care au culturi în sistemul de agricultură ecologică sunt sprijiniți să respecte standardele şi procedurile cerute de pieţele şi organizaţiile internaţionale.

Fermierii pot beneficia de plăți compensatorii pentru conversia la practicile şi metodele de agricultură ecologică și menținerea certificării pentru o perioadă de cel puţin 5 ani.

De asemenea, fermierii vor beneficia de plăți compensatorii, acordate pe unitatea de suprafață, care acoperă costurile suplimentare şi pierderile de venituri, având în vedere că producțiile obținute în sistemul de agricultură ecologică sunt mai mici decât cele obținute în sistemul convențional.

În același timp, Ministerul Agriculturii efectuează verificări la operatorii înscriși în sistemul de agricultură ecologică atât în baza notificărilor transmise de Comisia Europeană cât și în urma sesizărilor primite de la persoane fizice/juridice, precum și în cazul unor suspiciuni privind nerespectarea prevederilor legislative comunitare și naționale în domeniu, de către unii operatori.

În încercarea de a depista „falsurile” în domeniul produselor organice, ministerul colaborează cu autoritățile responsabile cu verificarea fraudelor în domeniile specifice, respectiv ANAF, ANPC și IGPR.

Ministerul a inclus - pe lângă eșantionul

de control obligatoriu de minim 5 la sută, din totalul operatorilor înscriși - și operatori care au avut contracte de prestări servicii cu organisme de inspecție și certificare cărora le-a fost retrasă aprobarea în vederea efectuării de verificări.

Mai mult, Ministerul Agriculturii va desemna laboratoare de referință în vederea analizării probelor de sol, de produs, pentru situațiile în care există sesizări/notificări, cu privire la încălcarea legislației în domeniu.

Astfel, se mărește credibilitatea produselor ecologice și, odată cu aceasta, se eficientizează și controlul asupra modului în care organismele de inspecție și certificare își îndeplinesc atribuțiile mandatate.

Toate aceste măsuri vor contribui la îmbunătățirea sistemului de agricultură ecologică prin creșterea gradului de încredere al consumatorilor în produse cât și garanția că producătorii agricoli care au optat pentru acest sistem de agricultură respectă normele legislative în vigoare.



Reducerea consumului de antibiotice veterinare

Eurodeputații susțin un control

suplimentar și reducerea utilizării medicamentelor veterinare existente, atenționând că există o rezistență accentuată a acestora în cazul anumitor bacterii.

Propunerea votată în PE prevede interzicerea tratamentelor colective și preventive ale animalelor, susținând măsuri de stimulare a cercetării pentru dezvoltarea și crearea de noi antibiotice.

Raportorul Françoise Grossetête (PPE, Franța) declară că „Organizația Mondială a Sănătății atrage atenția cu privire la riscul unei «ere post-antibiotice» în care rezistența la antibiotice ar putea provoca în fiecare an moartea a mai multor persoane decât ar face-o cancerul; trebuie, deci, să luăm măsuri energice și să abordăm problema de la sursă”.

Grossetête susține că lupta împotriva rezistenței la antibiotic ar trebui să debuteze chiar în crescătoriile de animale.

Se dorește să fie interzisă utilizarea în

scop pur preventiv a antibioticelor, să se limiteze tratamentele în masă la cazuri strict delimitate, să se interzică utilizarea veterinară a antibioticelor extrem de importante pentru medicina umană și să fie stopate vânzările de antibiotice pe internet, ca și a vaccinelor și a produselor psihotrope.

Datorită acestor măsuri, se speră să se reducă cantitatea de antibiotice care se regăsește în farfuria consumatorilor (…).

Cu toate acestea nu se poate reduce arsenalul terapeutic al veterinarilor.

Acest regulament a fost conceput pentru a le ușura activitatea, dar este absolut necesar să fie încurajată cercetarea și inovația în acest sector.

Antibioticele cu uz veterinar nu ar trebui utilizate pentru îmbunătățirea performanței sau pentru creșterea necorespunzătoare a animalelor, susțin deputații europeni.

Totodată, aceștia solicit limitarea utilizării profilactice a antibioticelor doar în cazul animalelor individuale și doar atunci când veterinarul o cere, în mod justificat.

Într-un interviu anterior, raportorul Jasenko Selimović (ALDE) declara că legea acționează în trei direcții.

În primul rând, realizează legătura între sănătatea animalelor, între practicile bune de creștere a animalelor și sănătatea oamenilor.

Datorită acestei corelări, uzul antibioticelor va fi restricționat.

În al doilea rând, permite autorităților și producătorilor să se axeze pe prevenție și pe combaterea răspândirii bolilor transmisibile.

În al treilea rând, s-a reușit reducerea numărului de acte legislative de la 40 la 1.

De asemenea, pentru a încuraja

cercetarea pentru noi antibiotice, deputații solicită anumite măsuri de încurajare, inclusiv perioade mai lungi de protecție pentru documentațiile tehnice ale unor noi medicamente, protecție comercială pentru substanțele active inovatoare și protecție pentru investiții semnificative în datele generate să îmbunătățească un produs antibiotic existent sau să îl păstreze pe piață.

Și raportul deputatului român Claudiu Ciprian Tănăsescu (S&D) amendează o altă lege privind autorizarea pe piață a produselor medicinale veterinare care trebuie decuplată de cea a medicamentelor pentru oameni.

Remintim faptul că Centrul European pentru Controlul Bolilor (ECDC) a avertizat recent că bacteriile umane, alimentare și animale continuă să arate rezistență la cele mai utilizate antibiotice.

Cercetătorii spun că rezistența la ciprofloxacin, un antibiotic important pentru tratarea infecțiilor umane, este foarte mare în Campylobacter, reducând opțiunile de tratament al infecțiilor serioase ale măduvei.

Bacteria de salmonella rezistentă la multe medicamente continuă să se răspândească în Europa.



De ce se pierd banii în agricultură?

Fondurile pentru agricultură au avut o

absorție de 85 % din total alocat, un procent mai mare decât în cazul altor programe.

Scenariul de coșmar pentru orice beneficiar - acela de a da banii înapoi - a apărut din interpretările diferite.

Deși absorția pe vechiul program a fost destul de mare, ținta pentru viitor este de 100 %, ceea ce presupune rezolvarea cel puțin a următoarelor probleme identificate:

1. Cofinanțarea. Contribuția proprie de 50 de procente

din valoarea proiectului a îngreunat accesarea fondurilor pentru agricultură.

Este motivul pentru care, în 2015, proiecte de 800 de milioane de euro au fost anulate.

2. Interpretarea subiectivă a unor restricții.

Teama i-a făcut pe funcționari să fie extrem de precauți, catalogând o serie de situații „condiții artificiale”.

Când un antreprenor care a solicitat finanțare s-ar afla într-o astfel de situație, atunci el trebuie să dea banii înapoi.

Or, abuzul de interpretare în acest caz are consecințe dramatice.

De aceea, foarte multe proiecte au avut probleme și o serie dintre ele au fost reziliate sau se judecă în diverse faze ale instanței din cauza interpretării condițiilor artificiale.

În prezent, la nivelul AFIR au loc dezbateri privind tratarea condițiilor artificiale, tocmai pentru că foarte mult proiecte au avut probleme, o serie de contracte sunt rezilitate

sau în instanță, .S-a creat un cadru prin care experții AFIR au avut posibilitatea să interpreteze condițiile artificiale.

O soluție ar fi ca definirea clară a condițiilor artificiale să fie anexă la ghid -: „nu este normal, de exemplu, să se interpreteze drept condiții artificiale faptul că două firme au același administrator.

Există, deja, un ghid al condițiilor artificiale, dar nu trebuie lăsat la latitudinea expertului să interpreteze.

Trebuie să fie stabilite condițiile

articiale, să fie în anexă și să nu se trimită beneficiarii în contestații, procese-verbale, instanțe (...)

Este foarte greu să stai de partea cealaltă a baricadei, să ți se spună că ai de dat înapoi niște bani.

3. Avizele de mediu. Acestea sunt extrem de complicat de

obținut odată cu depunerea cererii de finanțare.

O posibilă soluție, în analiza propusă de AFIR ar fi ca avizele de mediu să nu mai fie solicitate la depunerea cererii.

Procedurile presupun un termen foarte lung, iar beneficiarul poate depune cererea de finanțare și are maximum trei luni până semnează, în perioada aceasta putând să aducă autorizația de mediu.

4. Birocrație excesivă. O soluție ar fi simplificarea procedurilor,

în materie de avize. De exemplu, ar trebui solicitat doar

certificatul de urbanism, nu și toate celelalte avizele cerute (de exemplu pentru apă, canal, energie), obținute ulterior.

(Sursa: www.capital.ro)


EURO-ITC 68 milioane de alerte de securitate cibernetică

Aproximativ 6,5 % din domeniile .ro

active au fost raportate ca fiind compromise anul trecut.

Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică - CERT-RO a colectat și procesat 68.206.856 de alerte de securitate cibernetică în 2015.

Prin alertă de securitate cibernetică, se înțelege orice semnalare ce conține o adresă IP sau un domeniu web (URL), referitoare la un posibil incident sau eveniment de securitate cibernetică, ce implică sau poate implica sisteme informatice din spațiul cibernetic național deținute sau administrate de persoane fizice sau juridice din România.

În urma analizării alertelor de securitate cibernetică colectate de CERT-RO, s-au constatat următoarele:

Un număr de 2.321.931 de adrese IP unice, 26% din totalul IP-urilor unice aferente spațiului cibernetic național, au fost vizate de alertele colectate de CERT-RO.

17.088 de domenii „.ro” au fost raportate la CERT-RO ca fiind compromise în anul 2015, în creștere cu aproximativ 58% față de anul 2014 (10.759). Din totalul de 855.997 domenii înregistrate în România în luna februarie 2015, numărul reprezintă 2% din totalul domeniilor ”.ro” și aproximativ 6,5% din totalul domeniilor ".ro” active.

78% (53 milioane) din alertele colectate și procesate vizează sisteme informatice vulnerabile, în sensul că sunt ne-securizate sau configurate necorespunzător. Unele dintre aceste sisteme informatice vulnerabile sunt utilizate de atacatori pentru lansarea de atacuri cibernetice asupra altor ținte și mascarea identității, uneori ne-fiind necesară compromiterea acestora ci doar simpla utilizare a serviciilor disponibile (ex.: servere DNS de tip „Open Resolver”, servere Proxy fără autentificare, servere NTP configurate ne-corespunzător etc.).

20,78% (14 milioane) din alertele colectate și procesate vizează sisteme informatice infectate cu diferite variante de

software malițios (malware) de tip botnet, caracterizat prin faptul că dispune de mecanisme ce permit atacatorilor să controleze de la distanță sistemele informatice infectate.

64% (43 milioane) din numărul total de incidente rezultate din procesarea alertelor reprezintă sisteme informatice ce fac parte din rețele de tip botnet, acestea putând fi utilizate în derularea de atacuri cibernetice asupra unor ținte din România sau externe.

De la finele lui 2015, la nivelul CERT-RO a fost înregistrată o creștere a incidentelor afectând autorități publice locale din România (primării, consilii județene etc.).

CERT-RO este o instituție publică, aflată în coordonarea MCSI, care are ca atribuții prevenirea, analiza, identificarea și reacția la incidente ce afectează infrastructurile cibernetice care asigură funcționalități de utilitate publică sau servicii ale societății informaționale.

Cele mai întâlnite tipuri de incidente Compromiterea site-urilor web

cauzată de platforme CMS neactualizate și vulnerabile;

Infectarea stațiilor de lucru cu variante de malware, în special ransomware, cauzate de accesarea link-urilor și atașamentelor malițioase, pe fondul sistemelor de operare și aplicațiilor neactualizate.

Ransomware-ul este un tip de malware (virus informatic) ce criptează fișierele utilizatorilor (documente, poze etc.) și solicită o răscumpărare (plata unei sume în general $300-$500) pentru a decripta fișierele și pentru a reda accesul utilizatorului la acestea.

Ransomware-ul este una dintre cele mai supărătoare forme de malware, întrucât produce pagube financiare directe, iar fișierele criptate de virus nu pot fi decriptate.

Având în vedere evoluția acestui tip de amenințare, atât prin prisma activității CERT-RO, dar ținând cont și de cele mai recente studii ale companiilor de securitate cibernetică, putem spune că în anul 2016, tot mai mulți cetățeni, instituții și companii vor fi afectate de ransomware.

Din acest motiv, singurul răspuns adecvat acestei amenințări este prevenția.

(Sursa. www.euractiv.ro)


Datele deschise contribuie la

îmbunătăţirea serviciilor publice

Marea Britanie acordă o importanţă deosebită transparenţei guvernării şi accesului la informaţie, iar elementele cheie ale acestui exerciţiu sunt:

Procesul de deschidere către public nu este întotdeauna unul simplu. El presupune renunțarea la zona de confort și la practici devenite deja cutume.

Un principiu important este empatia. Empatia cu nevoile cetăţenilor și a sectorului de business care îşi doresc prosperitate, cât și curiozitatea pentru ceea ce funcționează și aplicarea de noi idei.

Marea Britanie poate să afirme că e unul dintre cele mai transparente guverne din lume. În prezent sunt peste 20.000 de seturi de date pe portalul data.gov.uk. Însă, mai importantă decât atât, este deschiderea către feedback. Transparența ajută să se elimine pericolul de a te complace, îi face pe funcționari să se simtă inconfortabil, ceea ce ii determină să facă serviciile mai bune.

Experiența a dovedit că datele deschise îi responsabilizează pe politicieni și pe funcționarii publici, fiind un element de bază în dobândirea încrederii cetățenilor.

Guvernul trebuie să fie o sursă de încredere, mai ales în era digitală, și un

facilitator pentru alegerile cetățenilor în materie de servicii publice.·

Este esențial ca transparentizarea să ajungă și la nivel local. Un exemplu recent din Marea Britanie îl constituie publicarea evaluărilor privind riscului de inundații, ceea ce a permis experților să identifice moduri în care comunitățile locale se puteau proteja mai bine împotriva dezastrelor naturale.·

Datele deschise pot fi folosite într-un mod inovator atât de guvern, cât și de persoanele private, cu scopul de a crea instrumente pentru dezvoltarea de afaceri și locuri de muncă.

În Marea Britanie datele deschise au ajutat statul să obțină oferte mai bune în contractele de achiziții publice.

Multe IMM-uri au fost încurajate să liciteze pentru ofertele guvernului, printr-un instrument online numit ContractsFinder.·

Datele deschise sunt un element important pentru prosperitatea și dezvoltarea economiei. Și aici există exemple de bune practici: datele Registrului Comerțului au fost făcute publice și sunt disponibile gratuit.

De asemenea, a fost creat Open Data Institute, care oferă sprijin companiilor start-up pentru a folosi datele deschise şi pentru a dezvolta produse inovative.

Din această perspectivă, și România este pe direcţia cea bună, una din iniţiative - platforma online maisimplu.gov.ro – trebuind să fie urmată de altele.

Internet rapid, competențe digitale deplorabile

România dispune de rețele de internet în bandă largă superioare, dar țara noastră are cel mai mic procent de utilizatori de internet în mod regulat din Uniunea Europeană (52% față de 76% în UE) și 32% din populație nu a utilizat niciodată internetul (față de 16% în UE).

Potrivit Raportului de țară publicat de Comisia Europeană în martie 2016, mai puțin de jumătate (46%) din forța de muncă din România posedă abilități digitale suficiente (față de 72% în UE), acest aspect putând deveni un obstacol major în calea dezvoltării economice.

Totodată, România se situează pe locul 28 dintre cele 28 de state membre ale UE, având cel mai slab indice al economiei și societății digitale, conform raportului DESI 2016 (Digital Economy and Society Index), potrivit ECDL România, operatorul național al licenței ECDL, cu o rețea de peste 700 de centre de instruire și testare acreditate pe întreg teritoriul țării.

Comparativ cu anul trecut, un procent mai mare din populație este abonat la rețele în bandă largă și datorită calității ridicate a acestora, însă nivelul scăzut al competențelor digitale și al încrederii utilizatorilor pare a fi o piedică în calea dezvoltării economiei digitale a țării.

Utilizarea internetului este în creștere, în principal datorită unei mai importante conectări la rețelele sociale, iar digitalizarea administrației publice se întâmplă lent și cu întreruperi (doar 8% dintre utilizatorii de internet români transmit online formulare publice, față de media europeană de 32%).

În ciuda progreselor din ultimii ani, potențialul de e-commerce este încă în mare parte neexploatat (în 2015, România a înregistrat cel mai scăzut procent de consumatori care au cumpărat online (11% comparativ cu media europeană de 53%).

Aptitudinile digitale sunt insuficient dezvoltate pe piața de muncă românească. Gradul de participare la programe de educație a adulților este cel mai scăzut din UE (1,5% în 2014, comparativ cu o medie a UE de 11%)”.



SUMAR

Anul 2015, scurtă trecere în revistă – pg.1 Foaie de parcurs pentru un sistem

Schengen deplin operaţional – pg.3 Lansarea Raportului de țară 2016 – pg.4 Soluții de interoperabilitate pentru

administrațiile publice – pg.4 CE a adoptat Programul Operaţional

”Iniţiativa pentru IMM-uri" 2014-2020! – pg.5

Asistenţă din partea BEI, BERD şi BM pentru implementarea proiectelor europene – pg.6

Nou sistem de implementare a priorităţilor – pg.7

Sistemul MySMIS devine o realitate – pg.8 Majorarea bugetului de stimulare a

investiţiilor cu impact major în economie – pg.9

Microîntreprinderile vor avea o contribuţie obligatorie de 10% - pg.10

Evaluarea POR 2007 – 2013 – pg.11 Normele de aplicare a legilor achizițiilor

publice – pg.12 16 proiecte strategice depuse pentru zona

de graniţă româno-sârbă – pg.13 Programul Interreg V-A România –

Ungaria – pg.13 Depunerea Strategiilor de Dezvoltare

Locală pentru LEADER – pg.14 Măsuri integrate în comunităţile de romi –

pg. 14 Valorificarea potenţialului economic al

sectoarelor culturale şi creative – pg.15

Programul Naţional Apicol 2017-2019 – pg.15

Programul Mama şi Copilul – pg.16 Ajutor de minimis pentru promovarea

exporturilor – pg.16 Platformă publică pentru bugetele a

instituțiilor – pg.17 Pachetul de măsuri pentru dezvoltarea

clasei de mijloc la sate – pg.17 Potenţialul de modernizare a zonelor

rurale – pg.18 Registrul de transparență european, în

dezbatere publică – pg.20 Măsuri excepționale pentru agricultorii

europeni – pg.21 Nou regulament privind îngrășămintele –

pg.21 Noi măsuri de conservare pentru pescuit –

pg.22 Agricultorii au încă mult grâu stocat din

recolta de anul trecut – pg.22 Îmbunătățirea sistemului de agricultură

ecologică – pg.23 Reducerea consumului de antibiotice

veterinare – pg.24 De ce se pierd banii în agricultură? – pg.25 68 milioane de alerte de securitate

cibernetică – pg.26 Datele deschise contribuie la

îmbunătăţirea serviciilor publice – pg.27 Internet rapid, competențe digitale

deplorabile – pg.27

C o n t a c t:

INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚUL TIMIȘ

Bd. Revoluției din 1989 nr.17A

Tel: 0256-493667, Fax: 0256-493132 E-mail: [email protected]

Web: www.prefecturatimis.ro

Materialele prezentate în acest număr au fost preluate şi prelucrate, printre altele, din următoarele referințe bibliografice webologice:

http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm www.euractiv.ro www.fonduri-ue.ro www.anap.gov.ro www.gov.ro www.mdrap.ro www.madr.ro www.mfinante.ro www.capital.ro www.agerpres.ro google.com/imagini

INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚUL TIMIȘ DE AFACERI rrruull 3 ... · dezechilibre macroeconomice....

Documents

Transcript of INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚUL TIMIȘ DE AFACERI rrruull 3 ... · dezechilibre macroeconomice....