INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ Str. Ion … · muzică, cinematografie etc.), scrie un eseu...

INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ

Str. Ion Maiorescu Nr. 6, 200760 Craiova, Telefon 0251/420961;

0351/407395 (407397) fax: 0251/421824, 0351/ 407396

E-mail: [email protected] Web: www.isj.dj.edu.ro

OLIMPIADA DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Etapa locală, 24 februarie 2018

Clasa a IX-a

Toate subiectele sunt obligatorii.

Eseul sau răspunsurile nu vor fi precedate de titlu și/sau motto.

Timp de lucru: 3 ore

Total: 120 de puncte.

Citeşte cu atenţie textele de mai jos:

A. De câte ori sunt scos la lecție

Răspund anapoda

La toate întrebările.

– Cum stai cu istoria?

Mă întreabă profesorul.

– Prost, foarte prost,

Abia am încheiat o pace trainică

Cu turcii.

– Care e legea gravitației?

– Oriunde ne-am afla,

Pe apă sau pe uscat,

Pe jos sau în aer,

Toate lucrurile trebuie să ne

cadă

În cap.

– Pe ce treaptă de civilizație

Ne aflăm?

– În epoca pietrei neșlefuite,

Întrucât singura piatră șlefuită

Care se găsise,

Inima,

A fost pierdută.

– Știi să faci harta marilor

noastre speranțe?

– Da, din baloane colorate.

La fiecare vânt puternic

Mai zboară câte un balon.

Din toate astea se vede clar

C-o să rămân repetent,

Și pe bună dreptate.

(Marin Sorescu, La lecție)

B. Din ciocnirile sau prieteniile mele cu profesorii descopăr cel mult că se învaţă bine cu

profesorul care inspiră simpatie, dar se învaţă în cele din urmă bine şi cu cel rău, de frică… Mie

îmi plăceau de pildă istoria şi matematicile, dară amândoi profesorii de la aceste materii erau

personalităţi lipsite de har… Cel de matematică era un îngâmfat şi, pe deasupra, de o

solemnitate deplasată, de parcă ai fi zis că a intrat într-o biserică. Şi lui îi plăcea prea

mult materia. Ne vorbea mereu cu admiraţie de marii matematicieni ai antichităţii, dar şi de ai

noştri, de pildă despre Şerban Ţiţeica, pe care îl diviniza, dându-ne să înţelegem că pe un om

mare nu-l poate admira unul mic. Într-adevăr, făcea acest lucru strivindu-ne în acelaşi timp prin

ironii muşcătoare şi calificative care ne înjoseau; că, de pildă, niciodată vreunul dintre noi nu

va ajunge nici un Euclid, nici un Şerban Ţiţeica. „Bine că ai ajuns tu!" îi răspundeam eu în gând

mailto:[email protected]

şi nu învăţam nimic. „O să te lase corigent!" îmi spuneau ceilalţi speriaţi. „Ei, şi? O să învăţ pe

trimestrul III şi o să fie silit să-mi dea zece şi îmi iese media de trecere. Şi n-o să-i fac eu lui pe

plac…”

Pe trimestrul trei am început însă să învăţ. Groaza de corigență era mai mare decât

repulsia faţă de antipaticul profesor. Rămâneam seara singur în clasă şi învăţam elementele lui

Euclid şi teorema lui Pitagora, care n-aveau nicio logică: suma pătratului catetelor este egală

cu pătratul ipotenuzei! Pe această trudă a mea, ne-am pomenit că ne anunţă să ne pregătim

pentru teză. Cînd în ziua respectivă ne-a dictat cele trei probleme pe care trebuia să le rezolvăm,

o tăcere îngrozită s-a aşternut asupra clasei…

Am terminat cu o jumătate de oră mai înainte, am închis caietul şi m-am rezemat de

bancă, uitându-mă într-adevăr provocator la profesor. Pe urmă m-am ridicat, am depus caietul

pe catedră şi am ieşit. După teză, nimeni nu mă lua în seamă, nimeni nu discuta cu mine ce

făcusem. Toţi arătau jalnic, foarte puţini rezolvaseră una sau două probleme şi nu erau siguri că

le-au rezolvat nici pe-alea și niciunul pe toate trei. Eu, le-am spus, eu le-am rezolvat.

(Marin Preda, Imposibila întoarcere)

Subiectul I________________________________________________ (30 de puncte)

Răspunde, pe foaia de concurs, la fiecare dintre următoarele cerințe:

1. Evidențiază, cu exemple din text, scopul comunicării în textul B.

2. Demonstrează caracterul ficțional al textului A, formulând cel puțin două argumente.

3. Rescrie un enunț din textul B din care să reiasă o trăsătură a profesorului de matematică.

4. Reliefează modul în care se reflectă o temă/ un motiv literar comun în cele două texte citate.

5. Explică atitudinea personajului narator, așa cum reiese din secvența: „Bine că ai ajuns tu!" îi

răspundeam eu în gând şi nu învăţam nimic. „O să te lase corigent!" îmi spuneau ceilalţi

speriaţi. „Ei, şi? O să învăţ pe trimestrul III şi o să fie silit să-mi dea zece şi îmi iese media de

trecere. Şi n-o să-i fac eu lui pe plac…”

Subiectul al II-lea __________________________________________ (30 de puncte) Te numești Andreea/ Andrei Georgescu și esti elev/ă la Liceul de Arte din Craiova. Redactează

un text de 150-300 de cuvinte sub forma unei scrisori adresate unuia dintre cei doi autori ai

textelor citate, în care să integrezi impresiile generate de lectura textului.

Data și locul redactării: 24.02.2018, Craiova

Subiectul al III-lea __________________________________________ (30 de puncte)

Pornind de la cele două texte citate şi valorificând experiența ta culturală (literatură, arte plastice,

muzică, cinematografie etc.), scrie un eseu de 600-900 de cuvinte despre rolul școlii în formarea

personalității unui adolescent.

Notă! În elaborarea eseului, vei respecta structura textului de tip argumentativ: ipoteza, constând

în formularea tezei / a punctului de vedere cu privire la temă, argumentația (cu 3 argumente /

raționamente logice și cu exemple concrete) şi concluzia / sinteza.

Redactare (30 de puncte) În vederea acordării punctajului pentru redactare, lucrarea ta trebuie să aibă cel puţin 900 de

cuvinte. Pentru redactarea întregii lucrări vei primi 30 de puncte (organizarea ideilor în scris – 6

puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare – 6 puncte; utilizarea limbii literare – 6 puncte;

ortografia – 4 puncte; punctuaţia – 4 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 2 puncte,

respectarea precizărilor privind numărul de cuvinte – 2 puncte).



0351/407395 (407397) fax: 0251/421824, 0351/ 407396




Clasa a IX-a

Barem de evaluare şi notare

ATENȚIE! Lucrările care conțin eseuri cu titlu și/sau motto vor fi notate cu 0 puncte, autorii acestora fiind descalificați.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Evidențierea oricărui scop al comunicării prezent în textul B, cu motivare nuanțată, coerentă:

6 puncte

- numirea scopului, cu motivare neconvingătoare, ezitări în exprimare: 3p; încercarea de

evidențiere, improvizații: 1p.

2. Demonstrarea caracterului ficțional al textului A, prin formularea a două argumente: 6 puncte

(3p+3p.); demonstrarea prin formularea unui argument: 3 p.; încercarea de demonstrare: 1p.

3. Rescrierea enunțului din textul B din care să reiasă o trăsătură a profesorului de matematică:

6 puncte

4. Reliefarea detaliată şi nuanţată a modului în care se reflectă o temă/un motiv literar în ambele

texte: 6 puncte; susţinerea fără exemplificări, explicaţii, comparaţii etc.: 3p.; încercarea de

argumentare, improvizaţii: 1p.

5. Explicarea nuanțată a atitudinii personajului narator din secvența citată: 6 puncte; explicare

schematică/ ezitantă și neconvingătoare: 3p.; simpla precizare a atitudinii: 1p.

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Redactarea unui text de 150 – 300 de cuvinte, sub forma unei scrisori: - Respectarea convențiilor unei scrisori (indicarea datei şi a locului, formula de adresare şi

de încheiere, subiectivitatea emiţătorului, viziunea retrospectivă): 12 puncte (2p. + 2p. +

4p. + 4p.); - Formularea nuanțată a impresiilor pe care le-a provocat lectura textului: 10 puncte;

formulare ezitantă: 6p.; schematism și inadecvare: 2p. - Originalitatea viziunii / a abordării cerinței: 8 puncte.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Formularea tezei/a punctului de vedere cu privire la tema propusă: 10 puncte

(formularea tezei/a punctului de vedere cu privire la temă; logica ideilor/a premiselor

demersului; enunţarea clară a problematicii eseului; capacitatea de sinteză şi de abstractizare:

10p.; încercare de formulare a tezei/a punctului de vedere cu privire la temă; imperfecţiuni în

enunţarea problematicii eseului; încercări de sinteză şi de abstractizare: 6p.; încercarea de

formulare a unui punct de vedere, dar nerelevant în raport cu tema propusă: 2p.)


Formularea şi dezvoltarea a trei argumente în sprijinul ideii enunţate în premisă, ilustrate

prin exemplificări din textele suport şi din experienţa culturală (opere literare din literatura

română şi/sau universală, opere de artă – sculpturi, picturi etc., cinematografie, muzică etc.):

12 puncte (formularea corectă/nuanţată a fiecărui argument şi susţinerea acestuia prin referire la

textele suport şi din experienţa culturală; demers logic/corelarea exemplificărilor cu ideile

enunţate; argumentare pertinentă: câte 4p. pentru fiecare argument (4p. + 4p. + 4p.): 12p.;

formularea parţial corectă/adecvată a fiecărui argument şi susţinerea acestuia prin referire la

textele suport şi din experienţa culturală; corelarea exemplificărilor cu ideile enunţate;

argumentare incompletă: câte 3p pentru fiecare argument (3p. + 3p. + 3p.): 9p.; încercare de

formulare a argumentelor şi de susţinere a acestora, prin referire la textele suport şi din

experienţa culturală: câte 1p. (1p. + 1p. + 1p.): 3p.

Concluzia/sinteza: 8 puncte (concluzie care nuanțează ipoteza, logic impusă de

argumentele formulate; viabilitatea demersului argumentativ; capacitate de sinteză şi de

persuasiune: 8p.; concluzie pertinentă, convergentă cu demersul argumentativ, dar fără nuanțare

a ipotezei, lipsită de dimensiune persuasivă: 4p.; încercare de formulare a concluziei: 1p.)

Redactare – 30 de puncte

Organizarea ideilor în scris: 6 puncte (existența celor trei părți componente –

introducere/ipoteză, cuprins/argumentaţie, încheiere/concluzie – 4p.; text clar organizat, coerent,

succesiune logică a ideilor, cu echilibru între cele trei componente, construcţia paragrafelor

subliniază ideile – 2p.

Abilităţi de analiză, de interpretarea şi de argumentare: 6 puncte (relaţia adecvată idee-

argument; argumente convingătoare, personale, utilizarea unui suport critic în manieră

ponderată, relevantă; abilități de interpretare – 6p.; relaţia adecvată idee-argument; argumente

convingătoare, dar cu utilizarea unui suport critic în manieră exagerată, adesea irelevantă,

epatantă; abilități de interpretare dependente exclusiv de suportul critic, eclectism exagerat – 4p.;

relaţia idee-argument este fragmentată; argumentele sunt schematice, secvențiale, inconsistente;

inserarea unor citate critice nerelevante, necomentate; elemente de interpretare lipsite de

pertinență – 2p.; afirmaţii nesusţinute prin argumente; idei irelevante, schematism, inserarea

citatelor nerelevante, necomentate – 1p.

Utilizarea limbii literare: 6 puncte (stil şi vocabular adecvate conţinuturilor eseului; claritatea

enunţului; varietatea lexicului; sintaxă adecvată: 6 p.; stil şi vocabular parţial adecvate, cu ezitări

în selectarea cuvintelor: 3 p.; vocabular restrâns, monoton sau vocabular preţios, folosirea

excesivă a neologismelor, folosirea jargonului critic fără justificare: 1 p.)

Ortografia: 4 puncte (0-1 erori: 4 p.; 2 erori: 2 p.; 3 sau mai multe erori: 0 p.)

Punctuaţia: 4 puncte (0-1 erori: 4 p.; 2 erori: 2 p.; 3 sau mai multe erori: 0 p.)

Aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea: 2 puncte (1 p. + 1 p.)

Respectarea precizărilor privind numărul de cuvinte: 2 puncte (1 p. + 1 p.)

Notă! Inserarea de citate critice etc. necomentate, nerelevante pentru tema dată, atrage după sine

neacordarea punctajului maxim.

Nu se acordă fracţiuni de punct.



0351/407395 (407397) fax: 0251/421824, 0351/ 407396




Clasa a X-a






A. Totuşi, când bijutierul i-a adus inelul, l-am luat în mâini şi l-am învârtit în toate felurile cu o

copilărească bucurie. Era durat cu atâta măiestrie, încât putea trece drept un inel oarecare, mai

original ca altele, e drept, dar camuflându-şi perfect simbolul. […]

A doua zi, Maitreyi s-a prefăcut mai obosită decât era şi a cerut să se plimbe cu maşina la

Lacuri, către seară, când ştia că aproape toată lumea era ocupată. […]

Lacurile erau tot ce iubeam eu mai mult în Calcutta; tocmai pentru că erau singurul lucru

artificial în acest oraş ridicat din junglă. Aveau o linişte de acvarium şi, în timpul nopţii, păreau

îngheţate sub boarea brăţării de globuri electrice. […]

- Acum ne logodim, Allan, îmi spuse ea, privind înainte spre apă.

Începutul acesta solemn mă irită puţin. Nu puteam scăpa de luciditate. (Şi o iubeam,

Dumnezeule, cât o iubeam!) Mi se părea o scenă din romane, din baladele acelui ev mediu indian,

cu dragoste legendare şi demente. Purtam cu mine spaima şi superstiţiile unei întregi literaturi, pe

care, dacă nu o cetisem, o văzusem evoluând lângă mine, în adolescenţă şi în cei dintâi ani ai

tinereţii. […]

Maitreyi continuă totuşi cu o simplitate care începu să mă cucerească. Vorbea apei, vorbea

cerului cu stele, pădurii, pământului. Îşi sprijini bine în iarbă pumnii purtând inelul şi făgădui:

- Mă leg de tine, pământule, că eu voi fi a lui Allan, şi a nimeni altuia. Voi creşte din el ca

iarba din tine. Şi cum aştepţi tu ploaia, aşa voi aştepta şi eu venirea, şi cum îţi sunt ţie razele, aşa va

fi trupul lui mie. Mă leg în faţa ta că unirea noastră va rodi, căci mi-e drag cu voia mea, şi tot răul,

dacă va fi, să nu cadă asupra lui, ci asupra-mi, căci eu l-am ales. Tu mă auzi, mamă pământ, tu nu

mă minţi, maica mea. Dacă mă simţi aproape, cum te simt eu acum, şi cu mâna şi cu inelul,

întăreşte-mă să-l iubesc totdeauna, bucurie necunoscută lui să-i aduc, viaţă de rod şi de joc să-i dau.

Să fie viaţa noastră ca bucuria ierburilor ce cresc din tine. Ploaia să fie sărutul nostru. […]

O ascultam tot mai fascinat, până nu i-am mai putut înţelege cuvintele. […] Când a tăcut,

parcă mi-era teamă s-o ating, într-atât mi se părea de fermecată, de inaccesibilă. […]

Am înţeles în zilele următoare că logodna aceasta îi redase liniştea şi patima de joc, de

liberă bucurie.

(Mircea Eliade, Maitreyi)

B. Când era-nspre sara zilei a treia, buzduganul, căzând, se izbi de o poartă de aramă şi făcu un

vuiet puternic şi lung. Poarta era sfărâmată şi voinicul intră. Luna răsărise dintre munţi şi se

oglindea într-un lac mare şi limpede, ca seninul cerului. În fundul lui se vedea sclipind, de limpede

ce era, un nisip de aur; iar în mijlocul lui, pe o insulă de smarald, înconjurat de un crâng de arbori

verzi şi stufoşi, se ridica un mândru palat de o marmură ca laptele, lucie şi albă - atât de lucie, încât

în ziduri răsfrângea ca-ntr-o oglindă de argint: dumbravă şi luncă, lac şi ţărmuri. O luntre aurită

veghea undele limpezi ale lacului lângă poartă; şi-n aerul cel curat al serei tremurau din palat

cântece mândre şi senine. Făt-Frumos se sui în luntre şi, vâslind, ajunse până la scările de marmură

ale palatului. Pătruns acolo, el văzu în boltele scărilor candelabre cu sute de braţe, şi-n fiecare


ardea câte o stea de foc. Pătrunse în sală. Sala era înaltă, susţinută de stâlpi şi de arcuri, toate de

aur, iar în mijlocul ei stătea o mândră masă, acoperită cu alb, talgerele toate săpate din câte-un

singur mărgăritar mare; iar boierii ce şedeau la masă în haine aurite, pe scaune de catifea roşie,

erau frumoşi ca zilele tinereţii şi voioşi ca horele. Dar mai ales unul din ei, cu fruntea-ntr-un cerc de

aur bătut cu diamante şi cu haine strălucite, era frumos ca luna unei nopţi de vară. Dar mai mândru

era Făt-Frumos.

(Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă)

Subiectul I 30 de puncte

Răspunde, pe foaia de concurs, la fiecare dintre următoarele cerinţe:

1. Identifică, în fiecare text, câte un motiv literar dintre care unul să fie specific prozei romantice.

6 puncte 2.Argumentează tipul de perspectivă narativă din textele suport. 6 puncte

3.Explică semnificaţia legământului de logodnă rostit de Maitreyi din textul A. 6 puncte

4. Ilustrează rolul descrierii în textul B. 6 puncte

5. Comentează în 50-100 de cuvinte, semnificația secvenței: „Făt-Frumos se sui în luntre şi, vâslind,

ajunse până la scările de marmură ale palatului. Pătruns acolo, el văzu în boltele scărilor candelabre

cu sute de braţe, şi-n fiecare ardea câte o stea de foc. Pătrunse în sală. Sala era înaltă, susţinută de

stâlpi şi de arcuri, toate de aur, iar în mijlocul ei stătea o mândră masă, acoperită cu alb, talgerele

toate săpate din câte-un singur mărgăritar mare; iar boierii ce şedeau la masă în haine aurite, pe

scaune de catifea roşie, erau frumoşi ca zilele tinereţii şi voioşi ca horele. Dar mai ales unul din ei, cu

fruntea-ntr-un cerc de aur bătut cu diamante şi cu haine strălucite, era frumos ca luna unei nopţi de

vară. Dar mai mândru era Făt-Frumos.” 6 puncte

Subiectul al II-lea 30 de puncte

Redactează un monolog, de cel puţin 150 de cuvinte, care să aparţină personajului masculin din fragmentul A, ca răspuns la legământul de logodnă făcut de Maitreyi.

Subiectul al III-lea 30 de puncte

Scrie un eseu, de 600- 900 de cuvinte, despre raportul dintre realitate şi ficţiune, pornind de la cele

două fragmente citate și valorificând experienţa ta culturală (literatură, arte plastice, muzică,

cinematografie etc.).

Notă! În elaborarea eseului, vei respecta structura textului de tip argumentativ: ipoteza, constând în

formularea tezei/a punctului de vedere cu privire la temă, argumentaţia (cu trei argumente/

raţionamente logice/exemple concrete etc.) şi concluzia/sinteza.

Redactarea întregii lucrări: 30 de puncte

În vederea acordării punctajului pentru redactare, lucrarea ta trebuie să aibă cel puţin 900 de

cuvinte. Pentru redactarea întregii lucrări vei primi 30 de puncte (organizarea ideilor în scris –

6 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare – 6 puncte; utilizarea limbii literare – 6 puncte;

ortografia – 4 puncte; punctuaţia – 4 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 2 puncte, respectarea

precizărilor privind numărul de cuvinte – 2 puncte).


Str. Ion Maiorescu Nr. 6, 200760 Craiova, Telefon 0251/420961

0351/407395 (407397) fax: 0251/421824, 0351/ 407396




Clasa a X-a



1. Identificarea corectă a motivelor: 6 puncte (3+3);

2. Argumentare logică, coerentă, ilustrată cu exemple - 6 puncte; argumentare parţială,

neconvingătoare, fără exemple-3p; absenţa argumentării, simple enunţuri referitoare la modurile de

expunere - 1p.

3. Explicarea detaliată şi nuanţată prin evidenţierea simbolurilor textului - 6 puncte, explicare fără

evidenţierea simbolurilor identificate în text – 4p; explicare ezitantă, lacunară - 2p.

4. Ilustrarea nuanţată a rolului descrierii - 6 puncte, prezentare ezitantă – 3p, încercare de

prezentare – 1p

5. Comentarea adecvată și nuanțată a secvenței citate - 6 puncte; comentare schematică, ezitantă a

secvenței citate – 4p, încercarea de comentare cu respectarea precizării privind numărul de cuvinte

– 2p, încercarea de comentare cu nerespectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1p

Subiectul al II-lea 30 de puncte - Creativitate, originalitate 10 puncte

- Respectarea convenţiilor de redactare a unui monolog, utilizarea corespunzătoare a semnelor de

ortografie şi de punctuaţie 10 puncte

- Respectarea registrului stilistic adecvat 10 puncte


1. Formularea tezei / a punctului de vedere cu privire la tema propusă (formularea tezei /a punctului

de vedere cu privire la temă; logica ideilor /a premiselor demersului; enunţarea clară a problematicii

eseului 8 puncte

- încercare de formulare a tezei /a punctului de vedere cu privire la temă; imperfecţiuni în enunţarea

problematicii eseului 4 puncte

- încercarea de formulare a unui punct de vedere, dar nerelevant în raport cu tema propusă 2 puncte

2. Formularea şi dezvoltarea a trei argumente în sprijinul ideii enunţate în premisă, ilustrate prin

exemplificări din textele suport şi din experienţa culturală (opere literare din literatura română şi /

universală, opere de artă – cinematografie etc.), (formularea corectă /nuanţată a fiecărui argument şi

susţinerea acestuia prin referire la textele-suport şi din experienţa culturală; demers logic /corelarea

exemplificărilor cu ideile enunţate; argumentare pertinentă: câte 6 puncte pentru fiecare argument

(6p + 6p + 6p) 18 puncte

- formularea parţial corectă adecvată a fiecărui argument şi susţinerea acestuia prin referire la

textele-suport şi din experienţa culturală; corelarea exemplificărilor cu ideile enunţate;

argumentare incomplete - câte 3 puncte pentru fiecare argument (3 puncte + 3 puncte + 3 puncte)

9 puncte


- încercare de formulare a argumentelor şi de susţinere a acestora, prin referire la textele

suport şi din experienţa culturală: câte 1 punct (1 punct + 1 punct + 1 punct) 3 puncte

3. Concluzia /sinteza: concluzie care nuanţează ipoteza, logic impusă de argumentele formulate;

viabilitatea demersului argumentativ; capacitate de sinteză şi de persuasiune 4 puncte

- concluzie pertinentă, convergentă cu demersul argumentativ, dar fără nuanţare a ipotezei, lipsită

de dimensiune persuasivă 2 puncte

- încercare de formulare a concluziei 1 punct

Redactare 30 de puncte

Organizarea ideilor în scris: 6 puncte (existența celor trei părți componente – introducere/ipoteză,

cuprins/argumentaţie, încheiere/concluzie – 4p.; text clar organizat, coerent, succesiune logică a

ideilor, cu echilibru între cele trei componente, construcţia paragrafelor subliniază ideile – 2p.

Abilităţi de analiză, de interpretarea şi de argumentare: 6 puncte (relaţia adecvată idee-

argument; argumente convingătoare, personale, utilizarea unui suport critic în manieră ponderată,

relevantă; abilități de interpretare – 6p.; relaţia adecvată idee-argument; argumente convingătoare,

dar cu utilizarea unui suport critic în manieră exagerată, adesea irelevantă, epatantă; abilități de

interpretare dependente exclusiv de suportul critic, eclectism exagerat – 4p.; relaţia idee-argument

este fragmentată; argumentele sunt schematice, secvențiale, inconsistente; inserarea unor citate

critice nerelevante, necomentate; elemente de interpretare lipsite de pertinență – 2p.; afirmaţii

nesusţinute prin argumente; idei irelevante, schematism, inserarea citatelor nerelevante, necomentate

– 1p.

Utilizarea limbii literare: 6 puncte (stil şi vocabular adecvate conţinuturilor eseului; claritatea

enunţului; varietatea lexicului; sintaxă adecvată: 6 p.; stil şi vocabular parţial adecvate, cu ezitări în

selectarea cuvintelor: 3 p.; vocabular restrâns, monoton sau vocabular preţios, folosirea excesivă a

neologismelor, folosirea jargonului critic fără justificare: 1 p.)










0351/407395 (407397) fax: 0251/421824, 0351/ 407396




Clasa a XI-a






A.

Vă urez, frumoase țărmuri ale-Ausoniei antice,

Cungiurate de mări gemeni, împărțite de-Apenin,

Unde lângă laurul verde crește-olivul cel ferice,

Unde floarea nu se trece sub un ceri ce-i tot senin,

Undre mândre monumente ale domnitoarei ginte

Înviază mii icoane la aducerea aminte!

Vă urez... că cine poate fără dor, făr-umilință,

Acea pulbere să calce, al eroilor mormânt,

Ce în curs de ani o mie a stătut în biruință

Ș-astăzi vii sunt prin esemple de virtute și cuvânt,

Încât în asemănare nu a fost, subt orice nume,

Mai măreț, nimic, nici trainic, de când omul este-n

lume!

Pe a Tibrului șes Roma tăbărâtă-i ca un munte

Din palaturi surupate și mormânturi adunat,

Între care Capitolul o căruntă nalță frunte

Ce de barbari și de timpuri cu respect i s-a

păstrat;

Unde un popor de statui, a lui Fidias urzire,

Vânta Greciei ș-a Romei îmi arată la privire.

Între surupate temple, obelisce și coloane,

Ca un turn de fier întreagă stă colona lui Traian;

Pre ea văd: Istrul se pleacă Iasienei legioane,

Cum cu patria sa pere-a Decebalului oștean

Și cum în deșarta Dacie popor nou se-ntemeiază,

De-unde limba, legi și nume a românilor derează.

Când în codru vechi stejarul e răpus de bătrânețe,

Din a sa mănoasă țărnă cresc plăcute floricele;

Așa după-a Romei paos, în alese frumusețe,

Răsărit-au noi lucefiri: Ariost și Rafaele,

Galileu, Columb, ș-Italiei, ce prin genia lor luce,

Ca-n vechime lumea astăzi necurmat tribut aduce.

În grădin-asta Evropei, unde rostul dulce sună,

Și pictura, armonia, prin un farmec a supus

Pe a lumei sclavi și domnii, carii pururea s-adună,

Plini de dorul amirărei, de la nord și de l-apus,

Un român a Daciei vine la străbuni, ca să sărute

Țărna de pe-a lor mormânturi și să-nvețe-a lor

virtute!

(Gheorghe Asachi, La Italia)

B. Un prieten îmi vorbea despre înrâurirea slavă asupra literaturii noastre; închinător îndârjit

la altarul latinității – clare și măsurate – el nu îngăduia nici cea mai mică alterare sau spălăcire a

acesteia prin „maximalismul sclav”. În entuziasmul de o clipă al învierii – sunt foarte mulți cei ce

împărtășesc exclusivismul latin, care cu finețea lui Anatole France nu vede în opera lui Dostoievski

decât o monstruoasă ciudățenie.


Se exagerează. Și nu înțelegeam de ce. Acest orgoliu al latinității noastre e moștenirea unor

vremuri când a trebuit să suferim râsul batjocoritor al vecinilor, care cu orice preț ne voiau

subjugați. Azi e lipsit de bun-simț. Vorbim despre spiritul culturii noastre; vrem să fim numai atât:

latini – limpezi, raționali, cumpătați, iubitori de formă, clasici – dar vrând-nevrând suntem mai mult.

Însemnatul procent de sânge slav și trac, ce clocotește în ființa noastră, constituie pretextul unei

probleme, care ar trebui pusă cu mai multă îndrăzneală. Tinereţea ne îndeamnă să turburăm idealul

lesnicios al celor mulţi îngâmfaţi, aruncându-le în suflete o îndoială. Să ni se ierte tinereţea. Se va

zice că spunem mituri. Ei bine, numiţi-le basme. Avem însă convingerea că adevărul trebuie să fie

expresiv – şi că miturile sunt prin urmare mai adevărate decât realitatea.

Cunoaștem experimentul încrucișării unei flori albe cu floarea roșie a aceleiași varietăți.

Biologii vorbesc despre așa-numitele dominante. Ce înseamnă cuvântul acesta? Că în generațiile noi

ce se nasc din împreunarea celor două flori – însușirile uneia dintre ele sunt stăpânitoare; bunăoară,

cele mai multe flori vor fi albe. S-a dovedit însă că din când în când, cu oareșicare ciudată

regularitate, reapar și însușirile curate ale celeilalte flori. E o izbucnire din mister; când nici nu te

aștepți. Vechile însușiri le-ai crezut pierdute pentru totdeauna, ele se afirmă totuși din timp în timp în

toată splendoarea trecută. Într-o îndepărtată analogie cu experimentul acesta biologic – atât de

convingător în simplitatea sa – se poate spune că în spiritul românesc e dominantă latinitatea,

liniștită și prin excelență culturală. Avem însă un bogat fond latent slavo-trac, exuberant și vital, care

oricât ne-am împotrivi, se desprinde uneori din corola necunoscutului, răsărind puternic în

conștiințe. Simetria și armonia latină ne e adeseori sfârtecată de furtuna care fulgeră molcom în

adâncimile oarecum metafizice ale sufletului românesc.

E revolta fondului nostru nelatin. Nu e lucru nou: suntem morminte vii ale strămoșilor. Între

ei sunt de aceia pe care îi ocrotim și-i îmbrățișăm cu toată căldura, din motive istorice și politice;

dar avem și strămoși pe care îi tratăm ca pe niște copii vitregi ai noștri. Atitudine lipsită de

înțelepciune, deoarece cu cât îi ținem mai mult în frâul întunericului, cu atât va fi mai aspră, mai

tumultoasă – putând să devină fatală „privilegiaților” de azi. Istoria noastră se proiectează mai

mult în viitor decât în trecut. E bine să ne dăm seama de puterile potențiale care ne zac în suflete –

vulcani în fundul mărilor. De ce să ne mărginim numai la un ideal cultural latin, care nu e croit în

asemănare desăvârșită cu firea noastră mult mai bogată. Să ne siluim propria natură – un aluat în

care se dospesc atâtea virtualități? Să ne ucidem corsetându-ne într-o formulă de claritate latină,

când cuprindem în plus atâtea alte posbilităţi de dezvoltare? Întrebarea va neliniști multe inimi. Din

partea noastră, ne bucură când auzim câte un chiot ridicat din acest subconștient barbar, care nu

place deloc unora. Așa cum o înțelegem noi – într-adevăr nu ne-ar strica puțină barbarie. Dacă

privim în jur sau în trecut, întâlnim o apariție simbolică: Hasdeu – misticul: un mare îndemn pentru

viitor.

Cunoscutul ritm de liniște și de furtună, de măsură și de exuberanță, ce-l găsim în viața altor

popoare, se lămurește mai mult prin logica inerentă istoriei, prin alternarea de teze și antiteze, cum

le-a determinat un Hegel, bunăoară. Același ritm are la noi rădăcini cu mult mai adânci în însușiri

temeinice de rasă. Deosebirea aceasta ne îngăduie frumoase perspective istorice.

Cei ce aparțin trecutului cu pozitivismul lor sec sau neastâmpărat vor mormăi în barba lor

apostolică: e un romantic. Ca să nu le las nicio îndoială, mărturisesc: un romantic?- într-un singur

înțeles, da. Și anume întrucât am convingerea că adevărul trebuie să fie expresiv și că miturile sunt,

prin urmare, mai adevărate decât realitatea.

(Lucian Blaga, Revolta fondului nostru nelatin)

Subiectul I________________________________________________ (30 de puncte)

Răspunde, pe foaia de concurs, la fiecare dintre următoarele cerințe:

1. Formulează o idee / mesaj care se desprinde din textul A, motivându-ți alegerea.

2. Prezintă semnificația titlurilor textelor citate, în relație cu mesajul fiecăruia.

3. Evidențiază două aspecte (la alegere: de conținut, compoziționale, stilistice etc.) care diferențiază

cele două texte.

4. Exemplifică, pe baza textului B, două particularități ale discursului argumentativ.

5. Explică prezența în textul B a secvenței: „Cunoaștem experimentul încrucișării unei flori albe cu

floarea roșie a aceleiași varietăți. Biologii vorbesc despre așa-numitele dominante. Ce înseamnă

cuvântul acesta? Că în generațiile noi ce se nasc din împreunarea celor două flori – însușirile uneia

dintre ele sunt stăpânitoare; bunăoară, cele mai multe flori vor fi albe. S-a dovedit însă că din când

în când, cu oareșicare ciudată regularitate, reapar și însușirile curate ale celeilalte flori. E o

izbucnire din mister; când nici nu te aștepți. Vechile însușiri le-ai crezut pierdute pentru totdeauna,

ele se afirmă totuși din timp în timp în toată splendoarea trecută.”

Subiectul al II-lea __________________________________________ (30 de puncte) Redactează un text de 150-300 de cuvinte sub forma unui dialog între doi elevi, Iancu și Mădălin,

despre originile și evoluția limbii române. Dialogul va fi alcătuit din cel puțin două replici și fiecare

dintre punctele de vedere va fi susținut prin câte un argument.

Subiectul al III-lea __________________________________________ (30 de puncte)

Pornind de la cele două texte citate şi valorificând experiența ta culturală (literatură, arte plastice,

muzică, cinematografie etc.), scrie un eseu de 600-900 de cuvinte despre formarea limbii și a

poporului român.

Notă! În elaborarea eseului, vei respecta structura textului de tip argumentativ: ipoteza, constând în

formularea tezei / a punctului de vedere cu privire la temă, argumentația (cu 3 argumente /

raționamente logice și cu exemple concrete) şi concluzia / sinteza.

Redactare (30 de puncte) În vederea acordării punctajului pentru redactare, lucrarea ta trebuie să aibă cel puţin 900 de cuvinte.

Pentru redactarea întregii lucrări vei primi 30 de puncte (organizarea ideilor în scris – 6 puncte;

abilităţi de analiză şi de argumentare – 6 puncte; utilizarea limbii literare – 6 puncte; ortografia – 4

puncte; punctuaţia – 4 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 2 puncte, respectarea precizărilor

privind numărul de cuvinte – 2 puncte).



0351/407395 (407397) fax: 0251/421824, 0351/ 407396




Clasa a XI-a




1. Formularea ideii/mesajului, cu motivarea alegerii: 6 puncte; formularea ideii/mesajului, fără

motivare: 3p.; încercarea de rezolvare a cerinței: 1p.

2. Prezentarea semnificației celor două titluri, în relație cu mesajul fiecăruia: 6 puncte (3p+3p);

prezentarea schematică, neconvingătoare, încercarea de prezentare: 2p.

3. Evidențierea celor două aspecte care diferențiază cele două texte: 6 puncte (3p+3p); simpla numire

a aspectului diferențiator: 2p. (1p+1p).

4. Exemplificarea celor două particularități ale discursului argumentativ: 6 puncte (3p+3p);

exemplificare schematică, ezitantă/ neconvingătoare: 2p (1p+1p).

5. Explicarea detaliată şi nuanţată, realizată prin referire la structuri sau elemente relevante din text:

6 puncte; susţinere fără exemplificări, explicaţii, comparaţii etc.: 3p.; încercarea de argumentare,

improvizaţii: 1p.


Redactarea unui text de 150 – 300 de cuvinte, sub forma unui dialog:

- Adaptarea în totalitate la situația de comunicare - 5 puncte; parțial: 3p.

- Susținerea convingătoare, prin explicații, exemplificări etc., a fiecărui punct de vedere:

14 puncte (7p+7p); Susținerea convingătoare fără explicații, exemplificări: 10p. (5p+5p);

susținere ezitantă - 4p. (2p+2p); încercare de susținere: 2p. (1p+1p).

- Respectarea numărului minim de replici: 6 puncte (3p+3p).

- Originalitatea viziunii/ a abordării cerinței: 5 puncte; absența originalității: 2p.


Formularea tezei/a punctului de vedere cu privire la tema propusă: 10 puncte (formularea

tezei/a punctului de vedere cu privire la temă; logica ideilor/a premiselor demersului;

enunţarea clară a problematicii eseului; capacitatea de sinteză şi de abstractizare: 10p.;

încercare de formulare a tezei/a punctului de vedere cu privire la temă; imperfecţiuni în

enunţarea problematicii eseului; încercări de sinteză şi de abstractizare: 6p.; încercarea de

formulare a unui punct de vedere, dar nerelevant în raport cu tema propusă: 2p.)

Formularea şi dezvoltarea a trei argumente în sprijinul ideii enunţate în premisă, ilustrate prin

exemplificări din textele suport şi din experienţa culturală (opere literare din literatura română

şi/sau universală, opere de artă – sculpturi, picturi etc., cinematografie, muzică etc.):

12 puncte (formularea corectă/nuanţată a fiecărui argument şi susţinerea acestuia prin referire

la textele suport şi din experienţa culturală; demers logic/corelarea exemplificărilor cu ideile


enunţate; argumentare pertinentă: câte 4 p. pentru fiecare argument (4p. + 4p. + 4p.): 12p.;



argumentare incompletă: câte 3 p pentru fiecare argument (3p. + 3p. + 3p.): 9p.; încercare de


experienţa culturală: câte 1 p. (1p. + 1p. + 1p.): 3p.

Concluzia/sinteza: 8 puncte (concluzie care nuanțează ipoteza, logic impusă de argumentele

formulate; viabilitatea demersului argumentativ; capacitate de sinteză şi de persuasiune: 8p.;

concluzie pertinentă, convergentă cu demersul argumentativ, dar fără nuanțare a ipotezei: 4p.;

încercare de formulare a concluziei: 1p.)



introducere/ipoteză, cuprins/argumentaţie, încheiere/concluzie – 4p.; text clar organizat,

coerent, succesiune logică a ideilor, cu echilibru între cele trei componente, construcţia

paragrafelor subliniază ideile – 2p.)

Abilităţi de analiză, de interpretare şi de argumentare: 6 puncte (relaţia adecvată idee-

argument; argumente convingătoare, personale, utilizarea unui suport critic în manieră



epatantă; abilități de interpretare dependente exclusiv de suportul critic, eclectism exagerat –

4p.; relaţia idee-argument este fragmentată; argumentele sunt schematice, secvențiale,

inconsistente; inserarea unor citate critice nerelevante, necomentate; elemente de interpretare

lipsite de pertinență – 2p.; afirmaţii nesusţinute prin argumente; idei irelevante, schematism,

inserarea citatelor nerelevante, necomentate – 1p.

Utilizarea limbii literare: 6 puncte. Stil şi vocabular adecvate conţinuturilor eseului;

claritatea enunţului; varietatea lexicului; sintaxă adecvată: 6p.; stil şi vocabular parţial

adecvate, cu ezitări în selectarea cuvintelor: 3p.; vocabular restrâns, monoton sau vocabular

preţios, folosirea excesivă a neologismelor, folosirea jargonului critic fără justificare: 1p.










0351/407395 (407397) fax: 0251/421824, 0351/ 407396




Clasa a XII-a






A.

Îmi atârnă la fereastră

Iarba cerului, albastră,

Din care, pe mii de fire,

Curg luceferii-n neştire.

Sufletul, ca un burete,

Prinde lacrimile-ncete

Ale stelelor, pe rând,

Sticlind alb şi tremurând.

Scama tristeţelor mele

Se-ncurcă noaptea cu ele,

Genele lui Dumnezeu

Cad în călimarul meu.

Deschid cartea: cartea geme.

Caut vremea: nu e vreme.

Aş cânta: nu cânt şi sunt

Parc-aş fi şi nu mai sunt.

Gândul meu al cui gând este?

În ce gând, în ce poveste,

Îmi aduc aminte, poate,

Că făcui parte din toate?

Scriu aci, uituc, plecat,

Ascultând glasul ciudat

Al mlaştinii şi livezii.

Şi semnez: Tudor Arghezi.

(Tudor Arghezi - Incertitudine)

B.

Aici e casa mea. Dincolo soarele și grădina cu stupi.

Voi treceți pe drum, vă uitați printre gratii de poartă

Și așteptați să vorbesc. - De unde să-ncep?

Credeți-mă, credeți-mă,

despre orișice poți să vorbești cât vrei:

despre soartă și despre șarpele binelui,

despre arhanghelii care ară cu plugul

grădinile omului,

despre cerul spre care creștem,

despre ură și cădere, tristețe și răstigniri

și înainte de toate despre marea trecere.

Dar cuvintele sunt lacrimile celor ce ar fi voit

așa de mult să plângă și n-au putut.

Amare foarte sunt toate cuvintele.

de-aceea - lăsați-mă

să umblu mut printre voi,

să vă ies în cale cu ochii închiși.

(Lucian Blaga - Către cititori)



1. Prezintă comparativ imaginea creatorului, având în vedere tema, motivele şi elemente de

viziune poetică în cele două texte. 6 puncte

2. Explică semnificaţia versurilor: „Sufletul, ca un burete,/Prinde lacrimile-ncete/Ale stelelor, pe

rând,/Sticlind alb şi tremurând. ” 6 puncte

3. Interpretează metafora „iarba cerului, albastră”, care sintetizează sensul trăirii transcendente în

poezia lui Arghezi, punând-o în relaţie cu imagini metaforice asemănătoare din cel de-al doilea

text. 6 puncte

4. Analizează expresivitatea textelor poetice, la nivelul lexico-semantic (elemente de câmp

semantic, registre lingvistice) şi stilistic (figuri de stil/ procedee artistice). 6 puncte

5. Demonstrează caracterul de artă poetică în textul B. 6 puncte


Redactează un text, de 150-300 de cuvinte, care se deschide cu enunțul: De unde să încep?

și care să ilustreze un posibil punct de vedere al unui adolescent, referitor la rolul lecturii în

formarea personalității în lumea contemporană.


Scrie un eseu liber de 600-900 de cuvinte, despre arta ca formă de comunicare a

artistului cu lumea, pornind de la cele două texte citate și valorificând experienţa ta culturală.

Notă! În elaborarea eseului, vei respecta structura textului de tip argumentativ: ipoteza, constând

în formularea tezei/a punctului de vedere cu privire la temă, argumentaţia (cu 3

argumente/raţionamente logice/exemple concrete etc.) şi concluzia/sinteza.


În vederea acordării punctajului pentru redactare, lucrarea ta trebuie să aibă cel puţin 900

de cuvinte. Pentru redactarea întregii lucrări vei primi 30 de puncte (organizarea ideilor în scris

– 6 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare – 6 puncte; utilizarea limbii literare –

6 puncte; ortografia – 4 puncte; punctuaţia – 4 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea –

2 puncte, respectarea precizărilor privind numărul de cuvinte – 2 puncte)


Str. Ion Maiorescu Nr. 6, 200760 Craiova, Telefon 0251/420961

0351/407395 (407397) fax: 0251/421824, 0351/ 407396




Clasa a XII-a




1. Prezentarea comparativă a imaginii creatorului din cele două texte, având în vedere tema,

motivele şi elemente de viziune poetică în cele două texte.- 6 puncte; explicare clară și nuanțată:

6p.; /explicare ezitantă, schematism: 3p./explicare nepotrivită, în dezacord cu mesajul textului:

1p.

2. Explicarea semnificaţiei versurilor: „Sufletul, ca un burete,/Prinde lacrimile-ncete/Ale

stelelor, pe rând,/Sticlind alb şi tremurând.”- 6 puncte; explicarea clară și nuanțată: 6p.;

/explicare ezitantă, schematism: 3p./explicare nepotrivită, în dezacord cu mesajul textului: 1p.

3. Interpretarea metaforei „iarba cerului, albastră”, în relaţie cu imagini metaforice asemănătoare

din cel de-al doilea text - 6 puncte; interpretare clară și nuanțată: 6p.; /interpretare ezitantă,

schematism: 3p./interpretare nepotrivită, în dezacord cu mesajul textului: 1p.

4. Analiza expresivității textelor poetice, la nivelul lexico-semantic (elemente de câmp

semantic, registre lingvistice) şi stilistic (figuri de stil/ procedee artistice).

6 puncte; analiză clară și nuanțată: 6p.; /analiză ezitantă, schematism: 3p./analiză nepotrivită, în

dezacord cu mesajul textului: 1p.

5. Demonstrarea caracterului de artă poetică în textul B. - 6 puncte; comentariu clar, care pune

în evidență caracterul de artă poetică în textul B: 6p.;/ comentariu clar, dar incomplet, fără

exemplificarea caracterului de artă poetică în textul B: 3p./ comentariu ezitant: 1p.


Evidențierea legăturii enunțului De unde să încep? cu conținutul textului creat și

reliefarea perspectivei adolescentului asupra lecturii – 10 puncte (5p+5p)

Exprimarea și susținerea convingătoare a unui punct de vedere cu privire la rolul lecturii -

10 puncte (5p+5p)

Originalitatea viziunii/abordării cerinței – 8 puncte

Încadrarea în limita de cuvinte precizată – 2 puncte


Formularea tezei/a punctului de vedere cu privire la tema propusă: 10 puncte (formularea

tezei/a punctului de vedere cu privire la temă; logica ideilor/a premiselor demersului; enunţarea

clară a problematicii eseului; capacitatea de sinteză şi de abstractizare: 10p.; încercare de


formulare a tezei/a punctului de vedere cu privire la temă; imperfecţiuni în enunţarea

problematicii eseului; încercări de sinteză şi de abstractizare: 6p.; încercarea de formulare a unui

punct de vedere, dar nerelevant în raport cu tema propusă: 2p.)

Formularea şi dezvoltarea a trei argumente în sprijinul ideii enunţate în premisă, ilustrate

prin exemplificări din textele suport şi din experienţa culturală (opere literare din literatura

română şi/sau universală, opere de artă – sculpturi, picturi etc., cinematografie, muzică etc.):

12 puncte (formularea corectă/nuanţată a fiecărui argument şi susţinerea acestuia prin referire la

textele suport şi din experienţa culturală; demers logic/corelarea exemplificărilor cu ideile

enunţate; argumentare pertinentă: câte 4 p. pentru fiecare argument (4p. + 4p. + 4p.): 12p.;



argumentare incompletă: câte 3 p pentru fiecare argument (3p. + 3p. + 3p.): 9p.; încercare de


experienţa culturală: câte 1 p. (1p. + 1p. + 1p.): 3p.

Concluzia/sinteza: 8 puncte (concluzie care nuanțează ipoteza, logic impusă de

argumentele formulate; viabilitatea demersului argumentativ; capacitate de sinteză şi de

persuasiune: 8p.; concluzie pertinentă, convergentă cu demersul argumentativ, dar fără nuanțare

a ipotezei: 4p.; încercare de formulare a concluziei: 1p.)



introducere/ipoteză, cuprins/argumentaţie, încheiere/concluzie – 4p.; text clar organizat, coerent,

succesiune logică a ideilor, cu echilibru între cele trei componente, construcţia paragrafelor

subliniază ideile – 2p.)

Abilităţi de analiză, de interpretare şi de argumentare: 6 puncte (relaţia adecvată

idee-argument; argumente convingătoare, personale, utilizarea unui suport critic în manieră



epatantă; abilități de interpretare dependente exclusiv de suportul critic, eclectism exagerat – 4p.;

relaţia idee-argument este fragmentată; argumentele sunt schematice, secvențiale, inconsistente;

inserarea unor citate critice nerelevante, necomentate; elemente de interpretare lipsite de

pertinență – 2p.; afirmaţii nesusţinute prin argumente; idei irelevante, schematism, inserarea

citatelor nerelevante, necomentate – 1p.

Utilizarea limbii literare: 6 puncte. Stil şi vocabular adecvate conţinuturilor eseului;

claritatea enunţului; varietatea lexicului; sintaxă adecvată: 6p.; stil şi vocabular parţial adecvate,

cu ezitări în selectarea cuvintelor: 3p.; vocabular restrâns, monoton sau vocabular preţios,

folosirea excesivă a neologismelor, folosirea jargonului critic fără justificare: 1p.








INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ Str. Ion … · muzică, cinematografie etc.), scrie un eseu...

Documents

Transcript of INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ Str. Ion … · muzică, cinematografie etc.), scrie un eseu...