Ingrijirea-pacientilor Cu Insuficienta Renala Cronica

SCOALA SANITARA POSTLICEALA CHRISTIANA TIMISOARA

Lucrare de Diplomă

Coordonator: Candidat:Brigitta Ferenczi Coroama Mihaela

AUGUST 2011

ÎNGRIJIREA PACIENTILOR CUINSUFICIENTA RENALA CRONICĂ

2

MOTIVAŢIE

Fiind o boală foarte răspândită în lume, insuficienţa renală cronică, mi-a atras atentia şi am fost curioasă să aflu cât mai multe informatii în privinţa aceasta.

Prin realizarea acestei lucrări de diplomă, ca viitor asistent medical, sper să fiu pregătită si să recunosc simptomele, pentru a putea interveni la timp.

3

CUPRINS

CAPITOLUL INOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE..............pag 5

CAPITOLUL IIDEFINIŢIA BOLII ŞI NOŢIUNI GENERALE...........pag 6

CAPITOLUL IIIETIOPATOGENIE ŞI CLASIFICARE.......................pag 7SEMNE ŞI SIMPTOME...............................................pag 8DIAGNOSTICUL.........................................................pag 8EVOLUŢIA..................................................................pag 9COMPLICAŢII...........................................................pag 10CAPITOLUL IVNOŢIUNI DE NURSING...........................................pag 11CAPITOLUL VPREZENTAREA CAZULUI 1...................................pag 16 PREZENTAREA CAZULUI 2...................................pag 29PREZENTAREA CAZULUI 3...................................pag 41

BIBLIOGRAFIE

4

CAPITOLUL 1

NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE

Aparatul urinar este alcătuit din cei doi rinichi şi din căile evacuatoare ale urinei: calice, bazinele, uretere, vezica urinară şi uretra. Rinichii, organele secretoare ale urinei, au forma de bob de fasole şi sunt situaţi de o parte si de alta a coloanei lombare. Fiecare rinichi, înconjurat de un strat celulo-adipos şi învelit de o capsulă filiroasă inextensibilă, este situat în loja renală.

Rinichii au o margine externă convexă, o margine internă concavă şi doi poli unul superior şi altul inferior. Pe partea concavă se află hilul renal, alcătuit din artera şi vena renală, limfaticele, nervii, joncţiunea ureterobozinală. Rinichiul drept este ceva mai jos situat decât cel stâng . loja renală este limitată in sus de diafragmă, în spate dee ultimele două coaste şi de desuptul lor de muşchii şi aponevrozele lombare, chiar înainte de viscerele abdominale. În jos, loja renală este deschisă. Situarea lamboabdominală a rinichiului, explică de ce durerile renale pot fi resimţite lombar, abdominal sau pelvian, de ce tumorile renale se evidenţiază ca o masă abdominală şi de ce flegmoanele perinefretice cu evoluţie superioară îmbracă simptomatologia toracică. Unitatea anatomică şi fiziologică a rinichiului este nefronul, ce este alcătuit din glomerul (polul vascular) şi tubul urinifer (polul urinar). Numarul nefronilor din cei doi rinichi se evaluează la 2 milioane. Glomerul este primul element al nefronului ce este alcătuit dintr-un ghem de capilare care rezultă din ramificaţiile unei arteriale aferente, provenită din artera renală. Capilarele se reunesc apoi şi formează o arteriolă aferentă, care se capilarizează din nou în jurul primei porţiuni a tubului urinifer.

5

Rinichiul este un organ de importanţă vitală şi are numeroase funcţii, dintre care funcţia principală constă în formarea urinei. Prin aceasta se asigură epurarea (curăţirea) organismului de substanţe toxice. Formarea urinei se datorează unui mecanism complex de filtrare la nivelul glomerulilor şi de reabsorţie şi secreţie la nivelul tubular. Prin filtrarea glomerulară se formează urina primitivă (150 l urină primitivă – 24 h din filtrare a 1500 l plasmă). Urina primitivă din (filtratul glomerular) are compoziţia plasmei, dar fără proteine, lipide şi elemente figurate. Conţine deci apă, glucoză, uree, acid uric şi toţi electroliţii sângelui.

APARATUL EXCRETOR

Rinichiul reprezintă prin eliminarea substanţelor neredatile, principalul organ care menţine constant volumul, concentraţia electrolitică şi reacţia chimică a lichidelor organismului. Rinichiul mai are şi alte activităţi: prin reacţia de retină contribuie la reglarea tensiunii arteriale, prin eritropoetină controlează eritropoeza, prin schimburile ionice contribuie la menţinerea echilibrului acido-bazic etc.

Structura Aparatului Excretor• Rinichi: organe de excreţie;

calice mari mici

• Căi urinare: pelvis renal ureter vezica urinară uretra

Rinichii sunt organe pereche, ssituate retroperitoneal, de o parte şi de alta a coloanei vertebrale lombare. Au o formă caracteristică, cantăresc cca. 300 gr.

6

CAPITOLUL IIDEFINIŢIA BOLII ŞI NOŢIUNI GENERALE

Insuficienta renală cronică se defineşte ca incapacitatea rinichilor de a-şi satisface multiplele funcţii datorită distrugerii lent progresive a populaţiei de nefroni.

Simptomologia clinică şi modificările biologice întâlnite în Insuficienţei Renale Cronice sunt rezultatul insuficienţei acestor funcţii:

1. Functia excretorie• Alterarea capacităţii maximale de concentrare a urinii• Alterarea capacitatii maximale de diliare a urinii • Modificări ale echilibrului hidro-electrolitici • Modificari acido-bazice • Alterarea capacitătii de epurare a rinichilor privind toxinele exogene şi

endogene: retenţia azotată, retenţia toxinelor urenice-autointoxicarea organismului cu răsunet asupra metabolismelor şi sistemelor

2. Funcţiile de sinteză:• Insuficienţa sintezei de eritropoetină – anemia renală• Insuficientă de sinteză a 1,25(OH)2D3 – modificări ale metabolismului

fosfo-calcicTotalitatea acestor fenomene definesc sindromul uremic.Insuficienţa Renală Cronică poate fi generat de orice boală renală cronică care

distruge populaţia de nefroniPrimele boli renale cronice generatoare de Insuficienţă Renală Cronică sunt:

glomerunefritele, nefropatiile tubulointerstiţiale, bolile chistice ale rinichiului, nefropatia diabetică.

7

CAPITOLUL III

ETIOPATOGENIE ŞI CLASIFICARE

Studiile privind adaptarea rinichiului la reducerea populatiei de nefroni au fost efectuate pe animale de experientă. Modelele experimentale elaborate sunt similare cu fenomenele care au loc în cursul IRC la om. Aceste studii au evidenţiat că reducerea populaţiei de nefroni este însoţită de:

La nivel glomerular – creşterea în dimensiune a glomerulului prin dilatare capilară şi hipertrofie – hiperplazie a constituenţilor celulari ai glomerulului.

Funcţional: reducerea populaţiei de nefroni este însoţită de creşterea ratei filtrării glomerulare (RFG) pe nefronii restanţi şi a fluxului plasmatic (FP). Creşterea FP şi a RFG are loc prin reducerea rezistenţelor în arteriola aferentă (A.AF) şi arteriola eferentă (A.EF). Reducerea rezistenţei în A.AF este mai mare faţă de A.EF, astefel încât presiunea hidrostatică transcapilară să crească.

Nu se cunoaşte mecanismul prin care această adaptare are loc, dar studiile experimentale sugerează un mecanism complex în care intervin: hipersecreţia de AII, hipersecreţia de factor natriuretic atrial, alterarea activităţii prostanoizilor intrarenali.

La nivel tubular:Funcţional: pe măsura creşterii RFG procesele tubulare de secreţie şi reabsorţie se

amplifică cu menţinerea echilibrului glomerulo-tubular.Morfologic – creşterea în dimensiune a tuturor segmentelor tubulare (TCP – creşte

în diametru intern şi extern cu 10% şi în lungime cu 35%. TCD – creşte în siametru intern şi extern cu 10% şi în lungime cu 17%).

Factorii care generează hipertrofia compensatorie sunt incomplet cunoscuţi dar se pare că ei au origine hormonală, întrucât hipertrofia se instalează şi dacă rinichiul restant este denervat. Studiile experimentale au implicat în procesul de hipertrofie tubulară factorul de creştere insulin-like (IGF-I), factorul de creştere epidermal (EGF), factoride creştere derivaţi din trombocite, etc. (Wüstenberg Meyer).

Reacţia de hipertrofie compensatorie poate fi influenţată de diverşi factori Varsta – răspunsul de hipertrofie compensatorie este mult mai important la

tineri decât la bătrâni Hormoni – hipertrofia compensatorie este favorizată de hormonul de creştere,

hormoni tiroidieni, etc., deşi ablatia acestor glande la animale uninetrectomizate nu împiedică hipertrofia rinichiului restant

Aportul oral de proteine – regimul hipoproteic reduce raspunsul de hipertrofie compensatorie a rinichiului restant după nefrectomia unilaterală la animalul de experienţă.

Clasificare

8

Scăderea lentă a populaţiei de nefroni datorată bolii generatoare a insuficienţei renale cronice dar şi fenomenelor de supraîncărcare adaptivă duce la alterarea treptată a funcţiei renale astfel încât mecanismele compensatoare sunt depăşite. Acest fenomen va duce la apariţia treptată a unor modificări clinico-biologice din ce în ce mai importante care între anumite limite permit o clasificare stadială a insuficienţei renale cronice.

Clasificări stadiale:1. După Brener şi Colab

o IRC formă usoară: clearance creatinină 80-50 ml/mino IRC formă medie: clearance creatinină 50-10 ml/mino IRC formă severă: clearance creatinină <10 ml/min

2. După Heinze, Ursea, Zosino Stadiul compensat – nu există retenţie azotată deoarece creatinină sub 80

ml/mino Stadiul de retenţie azotată compensată – există retenţie azotată – creatinină

serică între 1,5-8 mg%o Stadiul de retenţie azotată decompensată (stadiul preuremic) – creatinină

serică între 8-16 mg%o Stadiul uremic (stadiul terminal) – creatinină serică peste 16 mg%.

Supravieţuirea este posibilă doar prin mijloace de epurare renală sau transplant de rinichi.

SEMNE ŞI SIMPTOME

Asemănător celui prezentat de “Nefropatia tubulară cronică” asociază semnele afecţiunii cauzale cu cele ale intoxicaţiei uremice pe fond oligo-anuric. Primul stadiu, de agresiune, este urmat de faza oligo-anurică (8-10 zile) şi de faza de reluare a diurezei, însoţite la început de poliurie. Semnele clinice în primele doua stadii sunt: oboseală, anorexia, vărsăturile, halena amoniacală, diaree, respiraţie Kussumaul sau Chezne-Stokes, diateza hemoragică, somnolenţa, convulsii, agitaţii sau comă. Explorările paraclinice evidenţiază acidoza, creşterea produşilor de putrefacţie intestinală (indol, scatol fenol), hiperpotasemia, hipercalcemia, hiperglicemia, hiperzotemia.

DIAGNOSTICUL

9

Dacă unui bolnav i se decelează retenţie azotată, prima întrebare la care medicul trebuie să răspundă este dacă această retenţie se datorează unei Insuficienţe Renale Cronice sau a unei Insuficienţe Renale Acute.

De regulă, ecografia abdominală poate oferi răspuns, întrucât evidenţierea unor rinichi mici se întâlneşte mai ales în IRC. Această regulă o constituie IRC datorată amiloidozei renale, rinichiului polichistic sau tumoral în care rinichii sunt crescuţi în dimensiuni.

Pledează, de asemenea, pentru IRC: retenţia azotată decelată anterior episodului prezent; antecedente de patologie renală (anamnestic şi clinic): antecedente heredo-

colaterale sugerând rinichi plochistic; colici renale, calculi eliminaţi; infecţii urinare repetate; sindrom nefritic, edematos, HTA, hematurie

bolile ce pot afecta rinichiul în sensul distrucţiei masei de nefroni: HTA severă, diabet zaharat, boli de sistem, boală gutoasă

La insuficienţa renală cronică apare K crescut şi la EKG modificări.

EVOLUŢIA

Se datorează distrucţiei lent progresive a populaţiei de nefroni, în contextul în care rinichiul nu poate regenera această populatie. De aceea, pierderea funcţiei rinichiului are loc relativ lent şi constant. Pe acest fond pot apare episoade de acutizare faforizate de complicaţii, se accelerează cursul evoluţiei. Dacă episodul de acutizare este oprit, pierderea în continuare a funcţiei rinichiului revine la rata iniţiala

Complicaţiile de Insuficienţă Renală Cronică sunt frecvente încât unii autori le iau în discuţie în cadrul manifestărilor clinice ale bolii, aşa cum le-am expus şi noi.

Unele din acestea nu apar curent dar sunt de o gravitate deosebită şi de cele mai multe ori influenţează negativ evoluţia bolii. Le vom menţiona pe scurt în cele ce urmează:

Edemul pulmonar uremic: cauze – hiperhidratarea; insuficienţă ventriculară stângă, creşterea permeabilităţii capilarelor

Hipertensiunea arterială: frecvenţa HTA în IRC este crescută şi creşte cu progresia IRC dinspre uşor spre sever.

Cardiopatia ischemică: incidenţa cardiopatiei ischemice la bolnavii cu IRC este mare datorită unui proces accelerat de ateroscleroză

Modificări gastro-intestinale: leziunile bucale şi faringiene, leziuni esofagiene, leziuni gastro-intestinale

Modificări hematologice: anemia – apare la toţi bolnavii cu IRC la care nivelul creatininei serice depăşeşte 3,5 mg%

Complicaţii hemoragice: digestivă, mediastinală spontană, intracraniene, digestive oculte. Incidenţa fenomenelor hemoragipare creşte pe măsura creşterii retenţiei azotate.

10

Alterările stării de conştienţă (confuzie, stare de letargie, comă) Complicaţiile hemodializei pot fi induse de procedură de dializă şi sunt imediate,

sau pot fi generate în timp de tratamentul prin hemodializă.Complicaţii în timpul hemodializei Tulburări cardio-vasculare Hipertensiune arterială. Colaps Accident vascular cerebral. Tulburări de ritm şi de conducere Insuficienţă cardiacă Tulburări vasculare periferice Sângerări în timpul dializei Coagularea sângelui în circuitul extracorporeal Sindrom de dezechilibru dialitic Cefalee Convulsii Crampe musculare Pierderi de conştienţă

CAPITOLUL IV

NOŢIUNI DESPRE NURSING

În societatea noastră, rolul cadrelor sanitare medii, trebuie înţeles ca fiind armonios îmbinat cu setea de cunoaştere, cu receptivitatea, cu nivelul de pregătire şi valenţele morale.

ROLUL ASISTENŢEI ÎN CONCEPŢIA VIRGINIEI HENDERSON“Să ajuţi individul, fie acesta bolnav sau sănătos, să-şi afle calea spre

sănătate sau recuperare, să ajuţi individul fie bolnav sau sănătos să-şi folosească fiecare acţiune pentru a promova sănătatea sau recuperarea, cu condiţia ca aceasta să aibă tăria, voinţa sau cunoaşterea, necesare pentru a o face, şi să acţioneze în aşa fel încât acesta să-şi poarte de grijă singur cât mai curând posibil.”

NURSINGUL DUPĂ O.M.S.“Nursing-ul este o parte integrantă a sistemului de îngrijire, cuprinzând;

o Promovarea sănătăţii;o Prevenirea bolii;o Îngrijirea persoanelor bolnave de toate vârstele, în toate uniăţile sanitare,

aşezările comunitare şi în toate formele de asistenţă socială.”

11

ROLUL ASISTENŢEIa) Promovarea sănătăţii;b) Prevenirea îmbolnăvirilor;c) Restabilirea sănătăţii;d) Înlăturarea suferinţei;

Virginia Henderson afirmă că:“Sănătatea este o stare în care necesităţile sunt satisfăcute în mod

autonom şi nu se limitează la absenţa bolii.”“Boala reprezintă ruperea echilibrului armoniei, un semnal de alarmă,

tradus prin suferinţă fitică, psihică, o dificultate sau o inadaptare la o situaţie nouă, provizorie sau permanentă.”

FUNCŢIILE ASISTENŢEI

Funcţia de natură independentăAsistenţa asigură îngrijiri de confort când bolnavul nu-şi poate împlini singur

anumite funcţii asistenta va transmite informaţia, educă pacientul, îl va ajuta şi îl va susţine.

Funcţia de natură dependentăLa indicaţia medicului aplică metodele de observaţie, de tratament sau readaptare

care le observă la pacient. Modificările provocate de boală sau de tratament le transmite medicului.

Funcţia de natură interdependentăConstă în colaborarea cu alţi profesionişti din domeniul sanitar, social educativ şi

administrativ şi participarea asistenţei la activităţi interdisciplinare.NEVOILE FUNDAMENTALE

Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazează pe definirea celor 14 nevoi fundamentale cu componentele bio-psiho-sociale, culturale şi spirituale ale individului.

Atingerea de către pacient a interdependenţei şi satisfacera acestor nevoi este ţelul profesiei de asistentă medicală.

O nevoie fundamentală este o necesitate vitală, esenţială a fiinţei umane pentru a-şi asigura starea de bine in apărarea fizică şi mentală.

1. a respira2. a se alimenta şi hidrata3. a elimina4. a se mişca, a păstra o bună postură5. a dormi, a se odihni6. a se îmbrăca şi dezbrăca7. a-şi menţine temperatura corpului în limite normale8. a fi curat, a-şi proteja tegumentele9. a evita pericolele10. a comunica

12

11.a acţiona după cerinţele sale şi valorile sale12.a se realiza13.a se recrea14.a învăţa

Cele 14 nevoi îmbracă forme foarte variate după: individ, starea de sănătate, maturitate, obiceiuri personale, culturale.

Procesul de îngrijire este o metodă organizată şi sistematică care permite acordarea de îngrijiri individualizate.

Etapele procesului de îngrijire sunt:1. culegerea datelor;2. analiza şi interpretarea datelor;3. planificarea îngrijirilor (obiective);4. realizarea intervenţiilor;5. evaluarea

1. Culegerea datelor – ne permite să facem o inventariere a tuturor aspectelor privind pacientul în globalitatea lui.

2. Analiza şi interpretarea datelor – ne permit să punem în lumină problemele specifice de dependenţă şi sursa de dificultate care le-a generat, adică elaborarea “diagnosticului de nursing”.

3. Planificarea îngrijirilor – ne permite determinarea obiectivelor care trebuie urmărite şi stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor.

4. Aplicarea intervenţiilor – se referă la utilizarea planului de intervenţie elaborat (precizarea concretă a intervenţiilor).

5. Evaluarea – constă în analiza rezultatului obţinut (dacă intervenţiile au fost adecvate, dacă s-a obţinut rezultatul dorit) şi eventual dacă este necesară reajustarea intervenţiilor şi obiectivelor.

ROLUL ASISTENŢEI ÎN EFECTUAREA ACTELOR MEDICALE

o Aplicarea măsurilor de urgenţăo Asigurarea răspunsului la pato Recoltarea sângelui pentru examinări la laborator (ph, uree, rezerva, alcalină,

ionograma, creatinina)o Recoltarea urinei pentru examinări fizico-chimiceo Măsurarea T.A., puls, temperatură respiraţieo Efectuarea E.K.G. – pentru a observa apariţia schimbărilor tipice de hiperkaliemieo Observarea semnelor de hipokaliemieo Măsurarea greutăţii corporaleo Efectuarea bilanţului hidric (intrări-ieşiri)o Observarea vărsăturilor (se pierd ioni de Na+, K+, Cl¯ şi apă) şi combaterea loro Observarea semnelor şi simptomelor de infecţieo Asigurarea unui mediu securitaro Prevenirea complicaţiilor

13

o Aprecierea nivelului de cunoştinţe; orientarea pacientului în timp şi spaţiu o Suportul psihic al pacientuluio Restabilirea diurezei

Educaţia pacientului:o Explicarea cauzelor care au declanşat IRAo Explicarea dietei şi necesităţii restricţiei de lichideo Necesitatea îngrijirilor igieno-riguroaseo Modul de prevenire a complicaţiiloro Modul de administrare a medicamentelor (doză, orar, efecte secundare, reacţii

adverse)o Necesitatea controalelor medicale ulterioare

Educaţia familiei:o Referitor la sprijinul ce trebuie oferit pacientului.

TRATAMENTUL IGIENO-DIETIC ŞI MEDICAMENTOS

1. Măsuri cu caracter generalLimitarea efortului fizic prin repaus

Modularea administrării medicamentelor şi se contraindică medica-mentele nefrotoxice. În administrarea medicamentelor se va ţine seama de calea de eliminare a lor, precum şi efectul pe care medicamentele îl dezvoltă asupra rinichiului.

Se contraindică vaccinările: pot produce agravări brutale ale IRC. Excepţie fac bolnavii cu IRC în program de dializă, întrucât la aceştia funcţia rinichiului este oricum neglijabilă şi unele vaccinări (Ex. Împotriva HBV) pot preveni complicaţii severe legate de transfuzii repetate de sânge şi de procedeul de epurare utilizat

Se vor evita intervenţiile chirurgicale. Şocul operator şi anestezia pot agrava evoluţia IRC

Se vor proteja venele antebraţelor în vederea realizării fistulei AV.2. Regim alimentar

Aportul caloric trebuie să ţină cont de starea de nutriţie a bolnavului, precum şi de echilibrul azotat. Aportul caloric la bolnavii subnutriţi va fi 40-45Kcal/Kg/zi, la bolnavii normoponderali 35Kcal/Kg/zi

Aportul mediu de glucide pentru un bolnav de 70Kg va fi: 340-460g/zi sub formă de zahăr şi zaharoase, legume, fructe, paste făinoase.

Aportul mediu de lichide la o greutate de 70Kg: 80-90g/zi cu raport egal 1/1 grăsimi vegetale/grăsimi animale

Aportul proteic. Regim hipoproteic prin reducerea fosfatemiei şi depunerilor renale de fosfat de Ca.

14

Aportul de lichide-săruri. Se indică consumul unui pahar de apă după fiecare urinare pentru a se evita dezhidratarea.

Reechilibrarea hidro-electrolitică în IRC. Se administrează diuretic-furosemid 500-1000mg intravenos lent sub controlul Na, K seric a diurezei

Combaterea acidozei. Profilaxia stării de acidoză metabolică se obţine în formele uşoare şi medii de IRC prin reducerea aportului oral de echivalenţi acizi la 15-20 mEg/zi, regim hipoproteic 0,6g proteine/zi cu 500-600mg fosfaţi.

EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE

o Dobandirea obişnuinţelor corecte de eliminareo Evitarea inhibării reflexului de micţiune (produce distensia vezicii urinare, staza

urinară care favorizează formarea de calculi)o Asigurarea unui raport corespunzător de lichideo Evitarea consumului de medicamente cu efect diuretic sau nefrotoxic, fără

prescripţie medicalăo Toaleta regiunii perineale pentru a evita patrunderea microorganismelor în tractul

urinar (infecţia urinară)o Tratarea corespunzătoare a anginei streptococice (previne G.N.A)o Evitarea aportului excesiv de săruri minerale (alimente, apă minerală)o Cunoaşterea factorilor favorizaţi în apariţia şi evoluţia afecţiunilor renale:

oboseala, frigul, umiditatea, reumatismele, agenţii toxici, afecţiuni cardiovasculareo Creşterea tonusului muşchilor perineali şi abdominali prin exerciţii fizice pentru

favorizarea contracţiilor vezicii şi a sfincterului extern al uretreio Evitarea excesului de proteine şi sare care suprasolicită funcţional rinichiul

15

CAPITOLUL VPREZENTAREA CAZULUI 1

1) Culegerea datelor

Numele si prenumele: S.I.

Data naşterii: 10.03.1947

Profesia: pensionară

Informaţii medicale

Data internării: 13.07.2011

Diagnostic la internare: Insuficienţă Renală Cronică în program de hemodializă, tromboză de fistulă antero-venoasă, HTA esenţială

Motivele internării: fistulă parţial trombozată.

Antecedente heredocolaterale: nesemnificative

Antecedente personale patologice:03.04 IRCD, cu program de hemodializă, 2006 diagnosticat cu nefroangioscleroză, HTA sseveră

Istoricul bolii: Pacientul cunoscut hipertensiv de aproximativ 10 ani în evidenţa clinicii de nefrologie cu nefroangioscleroză benignă şi retenţie azotată fixă. A intrat în programul de HD numai din 2004. Se prezintă la spital cu stare generală alterată, (cu dispnee, abdomen dureros difuz, absenţa tranzitului intestinal, oligurie, greţuri şi vărsături, edeme la nivelul membrelor inferioare, febră). Se internează pentru funcţionarea dificilă a fistulei arterio-venoase în vederea refacerii aportului vascular.

16

Analize de laborator:Sânge: Hb = 7,3 g/dl

Ht = 21,8%Leucocite ^ 5000%Trombocite = 300000VSH = 28Cholesterol=161 Uree = 20 mg/100mlCreatinină = 12,2Acid uric = 5GOT = 12 u/LGPT = 15 u/LTimpul de protombină = 13.13

Urină: ph = 5Densitate = 1015

Albumina = slab pozitivăGlucoza = absentăLeucocite = 64000Hematii = 10-12 celule Epitaliale = absente

Proba ADDIS:

Leucocite = 64000/minHematii = 4,4x106/minUrocultură = sterilăCreatinină = 5 mil/minUree = 223mg%

Observarea nevoilor fundamentale17

1) Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie:

A. Manifestări de independenţă • Frecvenţă cardiacă• Puls bine bătut• Mucoasa respiratorie este umedă

B. Manifestări de dependenţă: • Frecvenţa şi tipul respirator = 35 resp/min• Obstrucţia căilor respiratorii• Tahicardie (puls – 120b/min)• T.A.:180/100 – hipertensiune arterială• Tegumente palide

C. Sursa de dificultate: • Intoleranţă la efort fizic• Dispnee

D. Problema: • H.T.A.• Dispnee

2) Nevoia de a bea ş i mânca:

A. Manifestări de independenţă: • Se alimentează activ• Cantitatea de lichide consumată la 24h este de 2-2.5 l

B. Manifestări de dependenţă: • Prezintă multiple edeme: - membrelor inferioare

C. Sursa de dificultate: • Diminuarea mobilităţii

3) Nevoia de a elimin a:

A. Manifestări de independenţă: • Scaun: 1/24 h, consistent cu aspect normal• Transpiraţie în condiţii normale

B. Manifestări de dependenţă: • Urină

18

- Număr de micţiuni la 24h/l- Cantitatea de urină la 24h/50ml – oligurie

• Prezintă retenţie hidrică(edeme multiple)• Bilanţ hidroelectrolitic (intrări-ieşiri) – nesatisfăcătoare

C. Sursa de dificultate: • Spasme vezicale• Alterarea cailor urinare• Diminuarea volumului de urină

D. Problema: • Oligurie

4) Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură:

A. Manifestări de independenţă: • Nu prezintă deficient motor

B. Manifestări de dependenţă: • Se deplasează activ dar cu greutate, datorită stării generale alterate şi a

asteniei marcate

C. Sursa de dificultate: • Slăbiciune• Diminuarea mobilităţii

D. Problema: • Dureri precordiale date de H.T.A.• Oboseală

5) Nevoia de a dormi şi a se odihni:

A. Manifestări de independenţă: • Somnul – durata este de 8 ore în timpul nopţii, somn fiziologic

B. Manifestări de dependenţă: • Insomnie

C. Surse de dificultate: • Cefalee• Durere

D. Problema:

19

• Insomnie

6) Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca:

A. Manifestări de independenţă: • Nu necesită ajutor în satisfacerea acestei nevoi

7) Nevoia de a menţine temperatura constantă a corpului:

A. Manifestări de independenţă: • Nu prezintă

B. Manifestări de dependenţă: • Hipertermie - 38°C

C. Sursa de dificultate: • Diminuări de termoreglare

D. Problema: • Hipertermie

8) Nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre:

A. Manifestări de independenţă: • Stare de igienă corespunzătoare• Nu necesită ajutor în efectuarea igienei

9) Nevoia de a evita pericolele:

A. Manifestări de dependenţă : • Prezintă dureri particulare, junghi toracic• Prezintă risc de complicaţii• Prezintă anxietate şi fatigabilitate

B. Sursa de dificultate: • Risc de alterare a stării generale

C. Problema: • Anxietate şi fatigabilitate

10) Nevoia de comunicare

A. Manifestări de independenţă:• Limba vorbită română

20

• Comunică verbal fără dificultăţi

11) Nevoia de a acţiona conform propriilor credinţe şi valori

A. Manifestări de independenţă: • Este de religie ortodoxă, credincioasă

12) Nevoia de a se realiza:

A. Manifestări de independenţă: • Este pensionară

13) Nevoia de a se recreea:

A. Manifestări de independenţă :• Plimbări prin parc, cititul ziarelor, revistelor

14) Nevoia de a învăţa:

A. Manifestări de independenţă • Este preocupată să se intereseze cu privire la boala sa

2) Planificarea îngrijirilor

1) Problema: H.T.A.

Obiective: pacientul să prezinte o T.A. în limite normale

Diagnostic de îngrijire: creşterea T.A. peste valori normale

2) Problema: Oligurie

Obiective: obţinerea unei eliminări urinare adecvate

Diagnostic de îngrijire: diminuarea volumului de urină

3) Problema: Slăbiciune

Obiective: să beneficieze de stare generală bună

Diagnostic de îngrijire: dificultate în mobilizare datorită stării generale alterate

4) Problema: Hipertermia

21

Obiective: scăderea temperaturii în limite normale

Diagnostic de îngrijire: diminuarea temperaturii

5) Problema: Risc de complicaţii

Obiective: să prezinte o stare generală fără complicaţii

Diagnostic de îngrijire: risc de alterare a stării generale

22

Eva

luar

e

Sta

rea

paci

ente

i sa

amel

iora

t

T.A

aju

nge

în 2

or

e du

pă

adm

inis

trar

ea

med

icam

ente

lor

la

150/

90 m

m/H

g

ZIU

A I

Inte

rven

ţii

- A

sist

enta

fac

e yi

lnic

bil

anţu

l măs

urân

d in

gest

ia ş

i exc

reţi

a.-

core

ctea

ză d

ezec

hili

brul

hid

ric

prin

for

ţare

a, d

iure

zei p

rin

adm

de

lich

ide

- ef

ectu

ează

bil

anţu

l hid

roel

ectr

oliti

c pe

24h

, se

adm

la in

dica

ţia

med

icul

ui tr

atam

ent c

u F

uros

emid

- ed

ucă

paci

enta

să

evit

e em

oţii

le ş

i str

esul

- în

vaţă

pac

ient

a să

fac

ă ex

erci

ţii c

are

ii fa

vori

zeaz

ă ci

rcul

aţia

şi r

espi

raţi

a fă

ră a

obo

si

23

Tem

pera

tura

aju

nge

la

36.9

°C în

30

min

ute

după

adm

inis

trar

ea

trat

amen

tulu

i

24

- se

adm

inis

trea

ză a

lgoc

alm

in 2

fio

le in

trav

enos

- se

rec

olte

ază

sâng

e pe

ntru

det

erm

inar

ea p

robe

lor

biol

ogic

e-

se r

ecol

teaz

ă ur

ină

pent

ru u

rocu

ltur

ă-

aeri

seşt

e sa

lonu

l -

asig

ură

îmbr

ăcăm

inte

leje

ră

25

Adu

cere

a te

mpe

ratu

rii l

a va

lori

nor

mal

eP

acie

nta

să f

ie e

chil

ibra

tă h

idro

elec

trol

itic

Să

aibă

o s

tare

de

bine

fiz

ic ş

i psi

hic

Măs

urar

ea te

mpe

ratu

rii

4. H

iper

term

ie

38°C

26

Eva

luar

e

Fris

onul

e c

omba

tut

Pac

ient

a nu

mai

tr

ansp

iră,

are

te

gum

ente

le in

tact

e

Pac

ient

a es

te m

ai

lini

ştit

ă

ZIU

A I

I

Inte

rven

ţii

- ad

min

istr

are

de v

itam

ina

C 4

ml ş

i glu

cona

t de

calc

iu 1

fio

lă in

trav

enos

- la

indi

caţi

a m

edic

ului

se

adm

ant

iter

mic

e, a

ntib

ioti

ce-

se în

vele

şte

paci

enta

cu

o pă

tură

- sc

him

bă d

es le

njer

ia d

e pa

t şi c

orp

- sc

him

bare

a le

njer

iei

- se

ban

daje

ază

cu a

lcoo

l-

împa

chet

ări c

u co

mpr

ese

reci

- m

enţi

ne ig

iena

rig

uroa

să a

tegu

men

telo

r, a

sigu

ră îm

brăc

ămin

te u

şoar

ă şi

com

odă

- as

iste

nta

med

ical

ă în

cura

jeaz

ă pa

cien

ta s

ă-şi

exp

rim

e te

mer

ile,

să

com

unic

e-

vorb

eşte

pac

ient

ei c

u bl

ânde

ţe, o

încu

raje

ază

28

Eva

luar

e

Pac

ient

a se

sim

pte

în

sigu

ranţ

ă, m

ai

conf

orta

bil

Pac

ient

a se

sim

pte

mai

bin

e

Pof

ta d

e m

ânca

re

revi

ne tr

epta

t

ZIU

A I

II

Inte

rven

ţii

- as

iste

nta

ajut

ă pa

cien

ta s

ă m

earg

ă, s

ă-şi

sat

isfa

că n

evoi

le f

izio

logi

ce: i

gien

a co

tidi

ană

- în

toar

ce p

acie

nta

în p

at-

mas

ajul

gam

belo

r

- as

igur

ă co

ndiţ

iile

ade

cvat

e pe

ntru

a e

vita

per

icol

ul

- am

plas

ează

pac

ient

a în

tr-u

n sa

lon

lini

ştit

- ur

măr

eşte

şi a

prec

iază

cor

ect p

oten

ţial

ul in

fecţ

ios

al p

acie

ntei

- se

ofe

ră p

acie

ntei

ali

men

te u

şor

de to

lera

t, pr

efer

ate

de p

acie

ntă

în c

anti

tăţi

mod

erat

e-

regi

m a

lim

enta

r hi

poso

dat,

regi

m h

ipop

rote

ic

29

Eva

luar

e

Dim

inua

rea

edem

elor

Pac

ient

a pr

ezin

tă o

st

are

de b

ine

Pul

sul a

jung

e la

va

lori

fiz

iolo

gice

(6

0 bă

tăi/

min

ut)

ZIU

A I

V

Inte

rven

ţii

- ad

min

istr

area

unu

i reg

im ig

ieno

die

tic

norm

ocal

oric

, hip

osod

at-

adm

inis

trar

ea la

indi

caţi

a m

edic

ului

de

diur

etic

e (F

uros

emid

)

- se

adm

inis

trea

ză a

ntia

lgic

e (a

lgoc

alm

in, a

nalg

in)

- ed

ucă

paci

enta

să

fie

lini

ştit

ă-

aeri

seşt

e sa

lonu

l

- se

adm

inis

trea

ză m

edic

aţia

pre

scri

să d

e m

edic

(va

sodi

lato

are,

ant

icoa

gula

nte,

toni

ce c

ardi

ace)

- ap

lică

tehn

ici d

e fa

vori

zare

a c

ircu

laţi

ei p

asiv

e şi

act

ive

30

Eva

luar

e

Pac

ient

a re

spir

ă no

rmal

fre

cven

ţa

resp

irat

orie

est

e de

20

resp

iraţ

ii/m

in

Pac

ient

a re

sim

te c

ă gr

eţur

ile

şi

vărs

ătur

ile

au în

ceta

t

Pac

ient

a be

nefi

ciaz

ă de

un

som

n li

nişt

it ş

i odi

hnit

or

ZIU

A V

Inte

rven

ţii

- m

onit

oriz

area

res

pira

ţiei

înva

ţă p

acie

nta

să f

acă

exer

ciţi

i res

pira

tori

i-

adm

la in

dica

ţia

med

icul

ui tr

atam

ent

- îi

impr

imă

o po

ziţi

e co

nfor

tabi

lă

- pa

cien

ta e

ste

ajut

atăî

n ti

mpu

l efo

rtul

ui d

e vă

rsăt

ură,

i se

men

ţine

tăvi

ţa r

enal

ă, s

e şt

erg

rest

uril

e de

văr

sătu

ră, i

se

ofer

ă un

pah

ar c

u ap

ă pe

ntru

a-ş

i clă

ti g

ura

- în

vaţă

pac

ient

a să

pra

ctic

e te

hnic

i de

rela

xare

, exe

rciţ

ii r

espi

rato

rii

- id

enti

fică

cau

za a

nxie

tăţi

i pac

ient

ei

EV

AL

UA

RE

FIN

AL

ĂP

acie

nta

se e

xter

neaz

ă cu

o s

tare

gen

eral

ă bu

nă, s

e si

mte

bin

e ia

r pr

ogno

stic

ul b

olii

est

e bu

n. L

a ex

tern

area

pac

ient

ei i

sa r

ecom

anda

t-

să b

enef

icie

ze d

e co

ntro

ale

de s

peci

alit

ate

de c

âte

ori e

ste

nevo

ie

31

PREZENTAREA CAZULUI 2


Numele si prenumele: A.S.


Profesia: pensionară



Diagnostic la internare: Sindrom febril IRCD în program de dializă cronică

Motivele internării: sindrom febril 39°C, tuse mucopurulentă, stare generală alterată, oligurie, febră, durere, frison, tahicardie

Antecedente heredocolaterale:o Tata – diabet zaharato Mama – reumatism articular acut

Antecedente personale:Boală polichistică renală, insuficienţă renală cronică în program de HDC

(hemodializă cronică), HTA secundară-cardiopatie ischemică cronică

Istoricul bolii: Pacienta cunoscută cu IRC, cu program de HDC se internează în prezent cu sindrom febril 39°C, oligurie, dispnee, febră, frisoane, stare generală alterată

32


Ht = 21,3%Leucocite = 10000%Trombocite = 84000VSH = 30 hG = 136 g/dlUree = 2Creatinina = 7,4Acid uric = 10,1Colesterolemie = 19g/dlLipemie = 702 g/dlGOT = 9 u/LGPT = 10 u/LTimpul de protombină = 13,13Fosfatoza de protombină = 2 u/LAmilazemie= 84 u/L


Albumina = slab pozitivăGlucoza = absentăLeucocite = 6-8Hematii = 10-12 celuleEpitaliale = absente

Proba ADDIS:

33


Observarea nevoilor fundamentale


A. Manifestări de independenţă • Frecvenţă cardiacă• Puls bine bătut• Mucoasa respiratorie este umedă• T.A. 130/70

B. Manifestări de dependenţă: • Tahicardie (puls – 120b/min)• Oboseală, epuizare

C. Sursa de dificultate: • Stare generală alterată

D. Problema: • Tahicardie• Hipertermie• Tegumente palide

2) Nevoia de a bea şi mânca:

A. Manifestări de independenţă: • Se alimentează activ• Cantitatea de lichide consumată la 24h este de 2-2.5 l

34

B. Manifestări de dependenţă: • Greţuri • Vărsături• Inapetenţa• fatigabilitate

C. Sursa de dificultate: • Dificultatea de a se alimenta cantitativ şi calitativ

D. Problema: • Scăderea în greutate

3) Nevoia de a elimina:

A. Manifestări de independenţă: • Scaun: 1/24 h, consistent cu aspect normal• Transpiraţie în condiţii normale

B. Manifestări de dependenţă: • Urină

- Număr de micţiuni la 24h/l- Cantitatea de urină la 24h/200ml – oligurie

• Prezintă retenţie hidrică• Bilanţ hidroelectrolitic (intrări-ieşiri) – nesatisfăcătoare

C. Sursa de dificultate: • Spasme vezicale• Alterarea cailor urinare

D. Problema: • Oligurie• Infecţie ca urmare a imunităţii scăzute


A. Manifestări de independenţă: • Nu prezintă deficient motor

B. Manifestări de dependenţă: • Se deplasează activ dar cu greutate, datorită stării generale alterate

C. Sursa de dificultate: • Slăbiciune

35

D. Problema: • Surmenaj


B. Manifestări de dependenţă :• Ore insuficiente de odihnă, nelinişte• anxietate

C. Surse de dificultate: • Oboseală• Stare generală alterată• paloare

D. Problema: • Insomnie


B. Manifestări de independenţă: • Îşi alege singur veşmintele adecvate în funcţie de anotimp şi necesităţile

proprii


B. Manifestări de dependenţă: • Hipertermie – 39.2°C• Cefalee• Frison• Transpiraţii abundente, ca urmare a scăderii temperaturii

C. Sursa de dificultate: • Dificultatea de termoreglare• Stare generală alterată

D. Problema: • Hipertermie• Frison


36

A. Manifestări de independenţă: • Tegumente curate şi integre• Nu necesită ajutor în efectuarea igienei


B. Manifestări de dependenţă: • Prezintă risc de complicaţii• Prezintă anxietate şi fatigabilitate

C. Sursa de dificultate: • Risc de alterare a stării generale

D. Problema: • Risc de răspândire a infecţiei


A. Manifestări de independenţă: • Comunică verbal fără dificultăţi

11) Nevoia de a acţiona conform propriilor credinţe şi valori

A. Manifestări de independenţă: • Este de religie ortodoxă, credincioas• Acţionează conform propriilor credinţe şi valori


A. Manifestări de independenţă:• Îşi urmează studiile cu interes şi doreşte să se realizeze pe plan profesional


A. Manifestări de independenţă :• Citeşte cărţi, reviste• Vizionează emisiuni de divertisment şi cultură


A. Manifestări de independenţă • Este preocupat să se intereseze cu privire la boala sa

37


1) Problema: Tahicardie.

Obiective: pacientul să prezinte puls în limite normale

Diagnostic de îngrijire: puls tahicardic

2) Problema: Dificultatea în nevoia de a se hrăni

Obiective: pacientul să prezinte o greutate normală

Diagnostic de îngrijire: scăderea în greutate


Obiective: obţinerea unei eliminări urinare adecvate

Diagnostic de îngrijire: diminuarea volumului de urină

4) Problema: Insomnia şi epuizarea

Obiective: pacientul să beneficieze de un somn adihnitor şi liniştit

Diagnostic de îngrijire: Incapacitatea de a se odihni

5) Problema: Hipertermia

38


Diagnostic de îngrijire: diminuări de temperatură


Obiective: să prezinte o stare generală fără complicaţii

Diagnostic de îngrijire: risc de alterare a stării generale

39

Eva

luar

e

Pul

sul a

jung

e la

val

ori f

izio

logi

ce

în 3

0 m

inut

e 60

bătă

i/m

inut

Pac

ient

ul e

ste

bine

hră

nit ş

i hi

drat

atS

e va

cân

tări

în c

onti

nuar

e

Sta

rea

paci

entu

lui s

e am

elio

reaz

ă

ZIU

A I

Inte

rven

ţii

- se

măs

oară

pul

sul l

a fi

ecar

e 4h

- se

obs

ervă

fac

iesu

l teg

umen

tar

- se

fac

e bi

lanţ

ul h

idro

elec

trol

itic

al l

ichi

dulu

i

- se

va

măs

ura

ziln

ic g

reut

atea

cor

pora

lă-

se v

a ob

serv

a ev

entu

alel

e se

mne

de

desh

idra

tare

: asp

ectu

l pie

lii ş

i a m

ucoa

selo

r, p

uls,

TA

- în

vaţă

pac

ient

ul s

ă să

fac

ă ex

erci

ţii r

espi

rato

rii

- îi

impr

imă

o po

ziţi

e co

nfor

tabi

lă-

înva

ţă p

acie

ntul

să

renu

nţe

la o

bice

iuri

le d

ăună

toar

e să

nătă

ţii

40

Eva

luar

e

Fri

sonu

l înc

etea

ză

Tem

pera

tura

cor

pulu

i est

e în

li

mit

e no

rmal

e(3

6.7°

C~

37°C

Teg

umen

tele

sun

t int

egre

şi

star

ea p

acie

ntul

ui e

ste

amel

iora

tă

ZIU

A I

I

Inte

rven

ţii

- se

aco

peră

pac

ient

ul c

u în

că o

păt

ură

- se

pun

sti

cle

cu a

pă c

aldă

pen

tru

a în

călz

i pac

ient

ul-

se a

dmin

istr

ează

cel

esto

ne 1

fio

lă 2

ml i

ntra

veno

s

- se

adm

inis

trea

ză a

lgoc

alm

in 2

fio

le in

trav

enos

ant

iter

mic

e in

dica

te d

e m

edic

- re

colt

area

ana

lize

lor

de la

bora

tor

în v

eder

ea d

epis

tări

i sur

sei d

e in

fecţ

ie (

hem

acul

tura

, V.S

.H. f

orm

ula

leuc

ocit

ară

- sc

him

bare

a le

njer

iei d

e pa

t şi d

e co

rp o

ri d

e câ

te o

ri e

ste

nevo

ie-

şter

gere

a te

gum

ente

lor

cu u

n pr

osop

usc

at-

band

ajar

ea a

cest

ora

cu a

lcoo

l, pu

drar

ea c

u ta

lc

41

Eva

luar

e

Pac

ient

ul îş

i rev

ine

trep

tat

Dur

erea

sa

amel

iora

t

For

ţare

a di

urez

ei p

rin

hidr

atar

e pa

rent

eral

ă cu

sol

uţie

de

gluc

oză

10%

D

iure

za a

jung

e la

val

ori d

e 30

0ml/

24h

şi N

aCl 0

.9%

ZIU

A I

II

Inte

rven

ţii

- fa

vori

zeaz

ă ad

apta

rea

paci

entu

lui l

a no

ul m

ediu

- as

igur

ă co

ndiţ

iile

ade

cvat

e pe

ntru

a e

vita

per

icol

ele

- ad

min

istr

area

la in

dica

ţia

med

icul

ui d

e an

alge

zice

pen

tru

calm

area

dur

eril

or (

Alg

ocal

min

, Pia

fen,

Pap

aver

ină)

- pa

cien

tul e

ste

educ

at s

ă co

nsum

e 2l

lich

id/z

i-

urin

a se

va

strâ

nge

în r

ecip

ient

e pe

ntru

a p

utea

obs

erva

diu

reza

42

Eva

luar

e

Cef

alee

a es

te c

ombă

tută

Gre

ţuri

le s

unt c

ombă

tute

Pac

ient

ul n

u m

ai p

rezi

ntă

vărs

ătur

i

Nu

se în

regi

stre

ază

răsp

ândi

rea

infe

cţie

i

ZIU

A I

V

Inte

rven

ţii

- se

adm

Alg

ocal

min

- în

vaţă

pac

ient

ul te

hnic

i de

rela

xare

- ad

m tr

atam

ent l

a in

dica

ţia

med

icul

ui (

anta

lgic

e)

- pa

cien

tul e

ste

ajut

at în

tim

pul e

fort

ului

de

vărs

ătur

ă-

se e

xam

inea

ză a

spec

tul l

ichi

dulu

i de

vărs

ătur

ă

- se

res

pect

ă to

ate

măs

uril

e de

pre

veni

re a

infe

cţie

i noz

ocam

iale

- se

izol

ează

pac

ient

ul în

tr-o

rez

ervă

44

Eva

luar

e

T.A

. sca

de ia

r la

sfă

rşit

ul z

ilei

pac

ient

ul p

rezi

ntă

T.A

. 170

/90

mm

Hg

Pac

ient

ul e

ste

mai

lini

ştit

Pac

ient

ul a

doar

me.

Som

nul e

ste

nesa

tisf

ăcăt

or o

bţin

ut p

rin

seda

re

ZIU

A V

Inte

rven

ţii

- ad

m la

indi

caţi

a m

edic

ului

Nif

edip

ină,

Pro

pano

lol

- ad

min

istr

ează

un

regi

m a

lim

enta

r hi

poso

dat,

hipo

calo

ric

- se

va

vorb

i cu

blân

deţe

pac

ient

ului

- i s

e va

răs

pund

e cu

răb

dare

la în

treb

ări

- pa

cien

tul v

a fi

sfă

tuit

să

lect

urez

e ce

va p

lăcu

t îna

inte

de

culc

are

- se

adm

Dor

mic

um 1

fio

lă

EV

AL

UA

RE

FIN

AL

ĂS

e ex

tern

ează

cu

star

e ge

nera

lă b

ună.

Pac

ient

ul s

e in

tere

seaz

ă cu

pri

vire

la b

oala

lui,

pune

într

ebăr

i, ca

ută

să s

e in

tere

seze

dar

are

tem

eri c

u pr

ivir

e la

evo

luţi

a bo

li. S

e re

com

andă

să

resp

ecte

reg

imul

igie

no-d

ieti

c, s

ă re

vină

la c

ontr

ol p

este

3 s

ăptă

mân

i.

45

PREZENTAREA CAZULUI 3


Numele si prenumele: S.S


Profesia: pensionar



Diagnostic la internare: Insuficienţă Renală Cronică

Motivele internării: stare generală alterată, oligurie, cefalee, scădere în greutate, edeme, anxietate, H.T.A., anemie, diaree, inapetenţă.

Antecedente heredocolaterale:o Mama – boală polichistică renală

Antecedente personale:1990 diagnosticat cu boală polichistică renală, abces renal, IRC, HTA secundară

Istoricul bolii: Pacientul cunostcut cu I.R.A, din 1990 se internează cu dureri abdominale difuze care au debutat în urmă cu 3 ore cu greţuri, vărsături, oligurie, H.T.A.Simptomatologia, apărând brusc în urmă cu 2 zile. Se internează pentru investigaţii şi tratament

46


Ht = 38%Leucocite = 5000%Trombocite = 162000VSH = 38 hUree = 173Creatinina = 8,74Acid uric = 6GOT = 17 u/LGPT = 15 u/LTimpul de protombină = 12 sec


Albumina = slab pozitivăGlucoza = absentăLeucocite = 6-8Hematii = 10-12 celuleEpitaliale = absente

Proba ADDIS:


47

Observarea nevoilor fundamentale


B. Manifestări de dependenţă:• Dispnee cu polipnee 45 respiraţii/min)• Oboseală, slăbiciune• Dureri precordiale

C. Sursa de dificultate:• Stare generală alterată• Insuficienţă respiratorie

D. Problema:• Dispnee • H.T.A.

2) Nevoia de a bea şi mânca:

A. Manifestări de independenţă:• Se alimentează activ

B. Manifestări de dependenţă:• Inapetenţa• Scădere în greutate

C. Sursa de dificultate:• Dificultatea de a se alimenta cantitativ şi calitativ• Scădere în greutate

D. Problema:• Inapetenţă

3) Nevoia de a elimina:

B. Manifestări de independenţă:• Scaune diareice• Oligurie – cantitatea de urină este de 260ml/24h• Retenţie hidrică• Bilanţ hidroelectrolitic nesatisfăcător

48

C. Sursa de dificultate:• Spasme vezicale• Diminuarea volumului de urină• Obişnuinţe alimentare deficitare

D. Problema:• Oligurie


A. Manifestări de independenţă:• Nu prezintă deficient motor

B. Manifestări de dependenţă:• Se deplasează activ dar cu greutate, datorită stării generale alterate

C. Sursa de dificultate:• Diminuarea activităţii• oboseala

D. Problema:• Mobilizare îngreunată


B. Manifestări de dependenţă:• Ore insuficiente de odihnă• nelinişte• anxietate

C. Surse de dificultate:• Oboseală• Stare generală alterată

D. Problema:• Insomnie


A. Manifestări de independenţă:

49

• Îşi alege singur veşmintele adecvate în funcţie de anotimp şi necesităţile proprii


B. Manifestări de dependenţă:• Hipertermie – 38.9°C• Cefalee• Frison• Transpiraţie

C. Sursa de dificultate:• Funcţia de termoreglare este diminuată• Stare generală alterată

D. Problema:• cefalee• febră şi frisoane


A. Manifestări de independenţă:• Tegumente curate şi integre• Nu necesită ajutor în efectuarea igienei


B. Manifestări de dependenţă:• Risc de alterare a stării generale• Dureri precordiale• Nelinişte

C. Sursa de dificultate:• Risc de complicaţii a stării generale

D. Problema:• Dureri precordiale


A. Manifestări de independenţă:• Comunică verbal fără dificultăţi

50

11) Ne voia de a acţiona conform propriilor credinţe şi valori

A. Manifestări de independenţă:• Este de religie ortodoxă, credincioas• Acţionează conform propriilor credinţe şi valori


A. Manifestări de independenţă:• sa realizat pe plan profesional cât şi pe plan personal• nevoia a fost satisfăcută


A. Manifestări de independenţă:• Vizionează emisiuni de divertisment şi cultură


A. Manifestări de independenţă• Este preocupat să se intereseze cu privire la boala sa


1) Problema: Dispnee cu polipnee.

Obiective: obţinerea unui ritm respirator la valori corespunzătoare

Diagnostic de îngrijire: insuficienţă respiratorie

2) Problema: Inapetenţa

Obiective: pacientul să prezinte o greutate normală şi revenirea poftei de mâncare

Diagnostic de îngrijire: scăderea în greutate


Obiective: obţinerea unei eliminări urinare adecvate, să prezinte bilanţ hidroelectrolitic satisfăcător

Diagnostic de îngrijire: diminuarea volumului de urină51

4) Problema: Insomnia şi anxietate

Obiective: pacientul să beneficieze de un somn adihnitor şi liniştit, să fie echilibrat psihic

Diagnostic de îngrijire: pacientul prezintă un somn odihnitor

5) Problema: Hipertermia temperatura=38.9°C


Diagnostic de îngrijire: diminuări de temperatură


Obiective: să prezinte o stare generală fără complicaţii, să nu devină potenţial de infecţie

Diagnostic de îngrijire: risc de alterare a mucoaselor şi tegumentelor

52

Eva

luar

e

Cef

alea

est

e co

mbă

tută

Pac

ient

ul r

espi

ră

norm

al f

recv

enţa

re

spir

aţie

i = 3

0 re

spir

aţii/

min

Dup

ă o

săpt

ămân

ă an

aliz

ele

de

labo

rato

r ar

ată:

Hb-

8 H

t-39

Sta

rea

paci

entu

lui

se a

mel

iore

ază

ZIU

A I

Inte

rven

ţii

- în

vaţă

pac

ient

ul te

hnic

i de

rela

xare

- ad

m tr

atam

ent c

u an

talg

ice

- ed

ucă

paci

entu

l să

fie

lini

ştit

- ae

rise

şte

salo

nul

- ad

m d

e m

orfi

lin

1 fi

olă

intr

aven

os f

oart

e le

nt-

oxig

enot

erap

ie p

e m

ască

8m

l/im

-înv

aţă

paci

entu

l să

facă

exe

rciţ

ii r

espi

rato

rii

- se

va

mon

itor

iza

puls

ul d

e m

ai m

ulte

ori

pe

zi-

se v

a ob

serv

a fa

cies

ul ş

i cul

oare

a te

gum

entu

lui

- se

inst

itue

la in

dica

ţia

med

icul

ui v

itam

inot

erap

ie (

fier

, vit

amin

a B

1, B

6, B

12)

- se

inst

itue

trat

amen

t cu

Fur

osem

id-

forţ

area

diu

reze

i pri

n ad

min

istr

are

de li

chid

e-

efec

tuar

ea b

ilan

ţulu

i hid

roel

ectr

olit

icpe

24h

53

Eva

luar

e

Dia

reea

est

e co

mbă

tută

În u

rma

cons

ultu

lui

card

iolo

gic

şi a

l ex

amin

ării

E.K

.G.

se p

une

diag

nost

icul

de

H.T

.A. e

senţ

iala

T

.A. =

160

/90

Pac

ient

ul a

înţe

les

expl

icaţ

iile

pri

mit

e şi

est

e m

ai li

nişt

it

ZIU

A I

I

Inte

rven

ţii

- se

va

adm

Sap

rosa

n 2

tabl

ete/

zi la

inte

rval

de

30 m

in-

se u

rmăr

eşte

asp

ectu

l sca

unul

ui-

se r

ecol

teaz

ă sc

aun

în v

eder

ea c

opro

para

zito

logi

c şi

bac

teri

olog

ic

- se

va

adm

la in

dica

ţia

med

icul

ui n

itro

glic

erin

ă-

se v

a in

stit

ui u

n co

ntro

l de

spec

iali

tate

car

diol

ogic

- se

va

efec

tua

E.K

.G.

- as

iste

nta

eval

ueaz

ă în

ţele

gere

a şi

aşt

eptă

rile

pac

ient

ului

în c

eea

ce p

rive

şte

boal

a sa

- se

man

ifes

tă o

înţe

lege

re e

mpa

tică

- se

info

rmea

ză ş

i se

expl

ică

dife

rite

pro

cedu

ri

54

Eva

luar

e

Pac

ient

ului

îi r

evin

e tr

epta

t pof

ta d

e m

ânca

re

Fris

onul

a d

ispă

rut

Tem

pera

tura

cor

pulu

i est

e în

lim

ite

norm

ale

(36.

7°C

-37°

C)

Tra

nspi

raţi

a a

disp

ărut

ZIU

A I

II

Inte

rven

ţii

- st

imul

area

pac

ient

ului

pri

n of

erir

ea u

nor

alim

ente

pre

fera

te d

e pa

cien

t ser

vite

în c

ondi

ţii d

e ig

ienă

, est

etic

aşe

zate

în f

arfu

rie,

bog

ate

în v

itam

ine

şi h

iper

prot

eine

- se

pun

sti

cle

cu a

pă c

ăldu

ţă p

entr

u a

se în

călz

i-

se m

ăsoa

ră te

mpe

ratu

ra f

recv

ent

- m

enţi

ne ig

iena

rig

uroa

să a

tegu

men

telo

r

- se

adm

inis

trea

ză a

lgoc

alm

in-

se a

dmin

istr

ează

ant

iter

mic

e la

indi

caţi

a m

edic

ului

- sc

him

bare

a le

njer

iei d

e pa

t şi d

e co

rp o

ri d

e câ

te o

ri e

ste

nevo

ie-

şter

gere

a te

gum

ente

lor

cu u

n pr

osop

usc

at

Eva

luar

e

Pac

ient

ul r

esim

te o

st

are

de a

mel

iora

re

Pac

ient

ul s

e si

mte

co

nfor

tabi

l

Pac

ient

ul n

u m

ai

prez

intă

văr

sătu

ri

ZIU

A I

V

Inte

rven

ţii

- ad

m d

e vi

tam

ine

B1,

B6,

B12

, Ca,

la in

dica

ţia

med

icul

ui

- ur

măr

eşte

şi a

prec

iază

cor

ect p

oten

ţial

ul d

e in

fecţ

ie-

favo

rize

ază

adap

tare

a pa

cien

tulu

i la

noul

med

iu

- pa

cien

tul v

a fi

aşe

zat s

ă sc

him

be p

oziţ

ia în

pat

- as

iste

nta

med

ical

ă va

efe

ctua

mas

aj în

ved

erea

pre

veni

rii a

nchi

loze

lor

şi p

entr

u ob

ţine

rea

unui

tonu

s m

uscu

lar

bun

- P

acie

ntul

est

e aj

utat

în ti

mpu

l văr

sătu

rilo

r, a

sist

enta

col

ecte

ază

prod

usul

eli

min

at, i

se

dă u

n pa

har

cu a

pă s

ă-şi

clă

teas

că g

ura

după

văr

sătu

ră

55

Eva

luar

e

Pac

ient

ul b

enef

icia

ză d

e un

som

n ad

ihni

tor

Ede

mel

e s-

au d

imin

uat

Pul

sul a

jung

e la

val

ori f

izio

logi

ce 6

0băt

ăi/m

inP

acie

ntul

est

e m

ai li

nişt

it

ZIU

A V

Inte

rven

ţii

- pa

cien

tul v

a fi

sfă

tuit

să

fie

liniş

tit,

să a

ibă

acti

vită

ţi p

lăcu

te în

aint

e de

pro

gram

ul d

e od

ihnă

- ad

m u

nui r

egim

igie

nico

-die

tic,

nor

moc

alor

ic, h

ipos

odat

- ad

m la

indi

caţi

a m

edic

ului

diu

reti

ce (

Fur

osem

id)

- se

măs

oară

pul

sul,

se a

dmin

istr

ează

med

icam

enta

ţia

pres

cris

ă de

med

ic(v

asod

ilat

atoa

re, a

ntic

oagu

lant

e, to

nice

car

diac

e), u

rmăr

eşte

efe

ctul

med

icam

ente

lor

EV

AL

UA

RE

FIN

AL

ĂP

acie

ntul

se

exte

rnea

ză c

u st

are

gene

rală

bun

ă, i

se r

ecom

andă

să

resp

ecte

reg

imul

igie

no-d

ieti

c, s

ă ev

ite

apor

tul e

xces

iv la

săr

uri m

iner

ale,

să

revi

nă la

con

trol

pes

te

o lu

nă

56

CONCLUZII

În urma îngrijirilor a trei pacienţi cu Insuficienţă Renală Cronică am putut observa că toţi prezintă o stare alterată, oligurie, febră şi tahicardie; unii dintre ei prezintă cefalee şi scădere în greutate.

Cei trei pacienţi au avut o evoluţie favorabilă şi s-au externat cu o stare generală bună.La externare li s-a recomandat:

• Evitarea aportului excesiv de săruri minerale• Evitarea excesului de proteine şi sare (regim hipoproteic şi hiposodat) care

suprasolicită funcţional rinichiul• Restricţie de lichide pentru evitarea supraîncărcării hipervolemice• Tratamentul corespunzător al HTA şi IC• Creşterea tonusului muşchilor perineali şi abdominali prin exerciţii fizice,

pentru favorizarea contracţiilor vezicii şi a sfincterului extern al uretrei.

57

BIBLIOGRAFIE

1. PROF. DR. GLUHOVSCHI GHEORGHE

2. VICTOR PAPILIAN

3. LUCREŢIA TITIRCĂ


5. CORNELIU BORUNDEL


Universitatea de medicină şi farmacie Timişoara. Disciplina de nefrologie

Ediţie de PROF. UNIV. DR. Ion Albu

Ghid de nursing

Manual de îngrijiri speciale Editura Viaţa Medicală RomâneascăBucureşti 2000

Manual de medicină internă

Breviar de explorări funcţionale şi îngrijiri acordate bolnavului

58

Ingrijirea-pacientilor Cu Insuficienta Renala Cronica

Documents

Transcript of Ingrijirea-pacientilor Cu Insuficienta Renala Cronica