Ingineria mediului - Referat

7/21/2019 Ingineria mediului - Referat

http://slidepdf.com/reader/full/ingineria-mediului-referat 1/14

REFERAT:STABILIZAREA POPULATIEI SI A CLIMEI

STABILIZAREA DEMOGRAFICA

Implicatiile stabilizarii dem!ra"ice as#pra ec$miei d#rabile

Z$e !e!ra"ice caracterizate de stabilitate a pp#latiei

Z$e !e!ra"ice pe$tr# care ati$!erea stabilitatii pp#latiei este pr%care



STABILIZAREA DEMOGRAFICA & #$a di$ caile de realizare a ec$miei d#rabile

In present, pe glob, sint aproximativ sase miliarde de locuitori. Progresul in domeniul

ocrotirii sanatatii, ridicarea nivelului de trai, dezvoltarea economica accelerata a dus la

aparitia exploziei demografice din secolul .In acest secol intr!o perioada foarte mica, de

"# de ani, a avut loc dublarea populatiei. $onform studiilor, in %&'' numarul locuitorilor va

atinge cifra de&'!&& miliarde. (nii savanti teoriticieni considera ca sporirea populatiei va

duce l a))suprapopularea planetei)), respectiv nu vor fi posibilitatea de asigurare cu *rana,

energie, apa potabile etc. +upa modul de repartitie geografica a populatiei s!au format

zone avind o concentrare puternica si zone slab populate. In present, numai cele &' stat

ecele mai populate ale planetei concentreaza "# din populatia Terrei. +ensitatea

populatiei exprima raportul dintre numarul de locuitori la un moment dat si suprafata

teritoriului pe care il ocupa. $resterea numerica a populatiei este rezultatul sporului

natural, care reprezinta diferenta dintre natalitate si mortalitate. Populatia urbana creste cu

ritmuri de - ori mai rapide decit cea rurala. +rept urmare orasele existente cresc, se

transforma in orase mai mari,orasele in metropole si acestea, la rindul lor, in aglomeratii

urbane.

data cu cresterea populatiei se micsoreaza capacitatea pamintului de a *rani locuitorii ei.

Esenta problemei alimentare tine de repartitia produselor alimentare care nu coincide cu

geografia consumului lor. /alnutritia este caracterizata c*iar si in tarile cu nivel de

dezvoltare avansat. In ultimele decenii cantitatea de *rana produsa a crescut foarte mult,

astfel incit populatia afectata de foamete s!a redus la mai putin de 0'' milioane.



1a mi2locul secolului al I!lea pe Pamint exista ceva mai mult de un milliard de locuitori.

3ute de mii de ani i!au trebuit omenirii pentru a atinge primul milliard si numai un secol si

2umatate pentru a adauga circa cincimiliarde, trecind sase miliarde in prezent.

1. Implicatiile stabilizarii demografice asupra economiei durabile

Explozia demografica s!a manifestat mai intii pe continentul european. In decursul

secolului al I!lea populatia acestui continent a crescut de trei ori. Acest fenomen s!a

produs datorita unui complex de factori: progresul in domeniul ocrotirii sanatatii, ridicarea

nivelului de trai, dezvoltarea economica accelerata, combaterea unor boli epidemice s.a.

In continuare procesul de crestere a populatiei s!a extins pe intrega planeta. $resterea

numerica se explica si prin faptul ca in tarile in curs de dezvoltare a avut loc scaderea

vertiginoasa a mortalitatii si mentinerea natalitatii la un nivel destul de ridicat, generind

procesul de explozie demografica mondiala. +upa al doilea razboi mondial sporirea

populatiei la scara mondiala a fost caracterizata drept exploziva, iar dublarea ei s!a produs

in cea mai scurta perioada, in numai "# de ani 4&5#'!&50#6. Explozia demografica a

populatiei in secolul al !lea a avut loc in baza sporului natural ridicat. $ea mai mare

parte a cresterii populatiei mondiale a revenit urmatoarelor state: $*ina, India, Indonezia si

altor tari in curs de dezvoltare 4circa 5#76.In anii 8' ai secolului trecut s!au evidentiat

unele tendinte de reproducere a sporului natural al populatiei, in special in $*ina, ca

rezultat al anga2arii tot mai accentuate a populatiei feminine in toate sferele de activitati

umane, cresterii numerice a populatiei in orase, cresterii nivelului cultural, realizarilor in

medicina contemporana si a altor factori. Tratarea corecta si minutioasa a tuturor factorilor

decisive ce stau la baza sporului natural, masurile educative etc., vor determina

posibilitatea de ameliorare a problemei in regiunile mentionte. 3e apreciaza ca dupa



aceasta crestere sustinuta pina in %''', populatia globului va creste din ce in ce mai incet

si in anul %&'' va atinge &'!&&miliarde de locuitori. $a urmare, perioada de dublare a

populatiei va cunoaste o noua tendinta, opusa celei anterioare, si anume dublarea

populatiei va avea loc la un interval de peste &'' de ani, de trei ori mai mare decit

intervalul de"# de ani inregistrat in perioada &5#'!&50#.

(nii savanti teoriticieni considera ca sporirea populatiei va duce nemi2locit la asa!numitul

dezastru 9suprapopularea planetei, respectiv nu vor fi posibilitati de asigurare cu apa

potabila, *rana, energie, cu resurse naturale. In principiu, problema suprapopularii este

rezolvabila. In prezent procesele demografice in lumea contemporana de2a au un specific

regional. Intr!un sir de tari europene si ale Americii de ;ord bilantul populatiei variaza in 2ur

de &7, in unii ani inregistrindu!se c*iar si valori negative. alta situatie se constata in

tarile in curs de dezvoltare, in care sporul inalt a devenit un obstacol esential in aspectul

cresterii nivelului de trai si impune un complex de probleme social!economice. Prin

urmare, unele guverne ale tarilor din Asia si Africa realizeaza cursul de diri2are a natalitatii,

fiind cunoscut ca programul 9Planificarea familiei.

OCEANUL PLANETAR - SURSADE EXISTENTA PENTRU POPULATIA TERREI

cupand cca. 8&7 din suprafata Pamantului oceanul reprezinta o imensa sursa de *rana,

de apa, de materii prime, de energie precum si o foarte importanta cale de transport. Fata

de aceste aspecte directe ale insemnatatii sale pentru societate, rolul pecare il exercita

asupra climei, apelor si potentialului *idroenergetic al unor regiuni continentale evidentiaza

o categorie nu mai putin apreciabila, de aspecte indirecte ale relatiei om !*idrosfera. In

functie de caracteristicile sale fizice si mai ales c*imice, pe o grosimede %'' m de la

suprafata, apele oceanice intrunesc conditii favorabile existentei unei cantitati

impresionante de biomasa concentrata in special in straturile superficiale, care sunt cele



mai fertile. +esi grosimea stratului de apa fertil este incomparabil mai mare fata de aceea

a stratului de sol fertil 4cca &m6, desi potentialul productiv al apelor marine este de trei ori

mai mare la unvolum de & m" fata de sol, desi aceste ape sunt mai bogate in organisme

animale decat uscatul si sunt populate de o destul de variata si bogata lume vegetala,

toate organismele respective reproducandu!se in mod spontan, aceasta uriasa rezerva nu

are decat un grad redus de valorificare. +intre categoriile sistematice de pesti, valoare

economica deosebita au scombroidel 4scrumbia albasta, tonul, palamida6, gadinele 4codul,

merluciul6, salmonidele 4mai ales in nordul ceanului Pacific6 si clupeidele

4*eringi,sardelele, *amsiile6. Pe langa pescuitul propriu!zis, in apele marilor si oceanelor

se vaneaza oserie de mamifere acvatice sau semiacvatice, pentru grasime, carne, piei si

c*iar blanuri, ca foca, morsa, balena 4ultima prezenta azi intr!un numar de numai cca.

&.'''.''' exemplare, doar in nordul Pacificului si in marile circumantarctice, deoarece

vanatul abuziv a depasit ritmul de reproducere< de cativa ani, balena este prote2ata prin

conventii internationale6.In marile tropicale din 2urul Australiei, in Polinezia, in /area $*inei

de sud se pescuiesc moluste si crustacei foarte cautati: *omari, languste, crevet. Foarte

slab valorificate sunt algele care reprezinta doar - 7 din masa organica obtinuta anual din

ocean, desi pot fi utilizate in alimentatie, ca fura2e, ca ingrasaminte, ca materii prime

pentru industria c*imica.

3ub forma de solutii cu diferite concentratii si sub forma de sedimente, apele marine contin

importante rezerve de materii prime minerale. Rezervele se apreciaza la valori imense, dar

rentabilitatea redusa a exploatarilor nu permite decat un grad mic de valorificare. +in

cantitatea totala de saruri pe care o reprezinta salinitatea medie a apelor marine si

oceanice si care prin evaporare totala ar acoperi bazinele respective cu un strat de cca. -#

m grosime, ponderea maxima revine cloruriide sodiu. +in sarurile respective se mai extrag



: magneziu 4necesar inobtinerea alia2elor usoare si in industria materialelor refractare< 8#7

din productia de magneziu a 3.(.A. provine din apa marii6, potasiu 4pe taramul/arii Rosii,

in Etiopia, in bazinul /editeranei! zona ;apoli, in Extremul rient ! =aponia si $*ina, in

Australia de >est6, brom 4in 3.(.A, Anglia, India, Argentina, $anada, =aponia6. +inamica

cu caracter ritmic sau neritmic a apelor oceanului, ca si diferentele de temperatura pe

verticala pot fi utilizate, cu rentabilitate foarte mare, ca surse de energie. $unoscute si

folosite de multa vreme, desi in proportie mica, mareele 4?carbunele verde?6, care

depasesc 0 m diferenta de nivel flux!reflux, in golfuri, estuare, stramtori, pot actiona ca

generatori de energie. /ulta vreme negli2ata, energia mareelor este studiata intens in

perioada actuala iar cele mai favorabile zone de obtinere a acestui gen de energie sunt:

@retania, golful udson, /area Alba, nord!estul /arii Arabiei, /area $*inei de Est, litoralul

atlantic al 3.(.A si al $anadei, litoralul pacific al Alascai. In zonele calde ale ceanului

este posibila obtinerea energiei *idrotermice, de exmplu uzina de la Abid2an. Pentu

energia nucleara a viitorului, apele oceanice reprezinta o uriasa sursa de materie prima

4deuteriu6.

2. Zone geografice caracterizate de stabilitate a populatiei

Repartitia geografica a populatiei pe suprafata planetei este conditionata de mai multi

factori:! conditiile fizico!geografice 4relief, clima, *idrografie, resurse natural etc.6<! nivelul

de dezvoltare social!economica<! conditiile istorice<!caracteristicile demografice etc.

In functie de modul in care acesti factori au influentat si influenteaza pe intreaga planeta

raspandirea populatiei, s!au conturat zone avind o concentrare puternica si zone slab

populate. +iferentieri exista atat pe mari regiuni geografice 4continente6, cat si in cadrul

acestora. Astfel, Asia, care ocupa mai putin de o cincime din suprafata uscatului planetar



4fara partea asiatica a $omunitatii 3tatelor Independente6, detine aproape trei cincimi din

populatia planetei, in timp ce Africa, a carei intindere reprezinta aproape o patrime din

suprafata uscatului, concentreaza doar &8 din populatia Terrei. In present ambele

continente se inscriu in randul regiunilor geografice cu o rata ridicata de crestere a

populatiei, dar, in trecut, au cunoscut conditii social!istorice in buna masura diferite care, in

cazul Africii, au determinat stagnarea sau c*iar scaderea cresterii demografice 4in primul

rand datorita sclavilor negri trimisi in America6. (n caz aparte este Antarctica, continent

care detine aproape o zecime din suprafata uscatului planetar dar este, practic, nelocuit

4exceptand personalul statiunilor de cercetari stiintifice6, factorul restrictiv determinant fiind

reprezentat de conditiile naturale vitrege. ;umai cele zece state cele mai populate ale

planetei concentreaza treicincimi din populatia Terrei, celorlalte peste &0' de tari, plus

teritoriile dependente si neautonome, revenindu!le doar doua cincimi. $a o expresie a

concentrarii populatiei este si mai semnificativ faptul ca numai doua tari, $*ina si India,

concentreaza aproape doua cincimi din intreaga populatie a globului pamantesc. 3e poate

constata ca dintre cele &' tari cu o populatie de peste &'' milioane de locuitori, doar trei

43.(.A., =aponia, Federatia Rusa6 nu fac parte din categoria tarilor in dezvoltare. +e altfel

si din cel de al doilea grup de tari populate 4intre #' si &'' milioane de locuitori6, cu

exceptia Bermaniei 40' mil.6, Italiei, Regatului (nit, Frantei 4fiecare avand aproape C' mil.6

si (crainei 4peste #' mil.loc.6, celelalte sunt tari in dezvoltare: /exic 4circa 5# mil.loc.6,

>ietnam, Filipine 4peste 8' mil.loc.6, Iran, Turcia, Egipt, T*ailanda 4peste C' mil.loc.6,

Et*iopia 4peste #' mil.loc.6.

3. Zone geografice pentru care atingerea stabilitatii populatiei este o provocare



1a nivelul uscatului planetar este, in prezent, cu ceva peste -- locuitori Dm %, dar exista

diferentieri teritoriale foarte mari, atat pe regiuni geografice, cat si pe tari si in cadrul tarilor.

Pe continente, valori peste media mondiala inregistreaza doar Asia 4&%8loc. Dm%6 si

Europa 4&'" loc. Dm%6. $elelalte continente au urmatoarelevalori: Africa 4%5 loc.Dm%6,

America 4&0 loc.Dm%6 si ceania 4" loc.Dm%6< in ceea ce priveste $.3.I., densitatea

populatiei este de &" loc.Dm%. Pe tari, cu exceptia unor ministate 4/onaco ! peste &#.'''

loc.Dm%, 3ingapore circa #.''' loc.Dm% s.a.6 si teritorii dependente 4/acao ! peste "'.'''

loc.Dm%

6, reduse ca intindere, cele mai mari densitati se inregistreaza intr!o serie de tari

asiatice 4@anglades* peste 0'' loc.Dm%6, $oreea de 3ud 4-&' loc.Dm%6, =aponia 4""'

loc.Dm%6, India, 3ri 1anDa 4aproape "'' loc.Dm%6, Filipine, >ietnam 4peste %'' loc.Dm%6

s.a. Pe alte continente, densitati de peste %'' loc.Dm% se inregistreaza in putine tari: in

Europa 4landa ! aproape -'' loc.Dm%, @elgia ! peste "'' loc.Dm%, Regatul (nit,

Bermania, Italia ! toate peste %'' loc.Dm%6, Africa 4Randa, @urundi6, America 4El

3alvador, aiti6. $ele mai reduse densitati se inregistreaza in tari, de regula intinse, care

dispun de conditii naturale mai putin propice locuirii, fie deserturi si semideserturi

4Australia si ;amibia ! fiecare cu cate %loc.Dm%, Algeria si 3udan cu cate &' loc.Dm% 6, fie

paduri ecuatoriale 4air !&C loc.Dm%, @razilia ! &0 loc.Dm%6.

$resterea numerica a populatiei este rezultatul sporului natural, care reprezinta diferenta

dintre natalitate 4numarul de nasteri la & ''' de locuitori6 si mortalitate 4numarul de decese

la & ''' de locuitori6. In perioada &50'!&50# sporul natural, la nivel planetar, a fost, in

medie, de &C,CG 4sau o rata medie anuala de crestere de &,876, inregistrandu!se insa

mari diferentieri regionale, cu valori peste media pe glob in zonele cu tari in dezvoltare

4Africa%5,"G, America 1atina %",-G , Asia de 3ud %&,8G 6 si cu mult sub aceasta in

regiunile dezvoltate 4Europa "G, America de ;ord 8G , $.3.I. 5,CG 6. Populatia mondiala



creste, anual, cu circa 88 milioane de locuitori sau, altfel spus, cu %&% ''' zilnic si 00' in

fiecare ora. 1a aceasta crestere, aportul cel mai important 4circa 5'76 il au regiunile mai

putin dezvoltate. Pe tari diferentierile sunt si mai accentuate: de la unele cu un spor natural

ce depaseste %'G 4India, Iran, Egipt s.a.6 sau c*iar "'G 4Hena6 ori peste -'G 41ibia,

IraJ, 3iria s.a.6 la altele cu spor negativ 4numarul deceselor il depaseste pe cel al

nasterilor6: Bermania, (ngaria, (craina, Federatia Rusa, $roatia, $e*ia, @ulgaria, Austria,

+anemarca s.a.< in ultimii ani si Romania se inscriein randul tarilor cu spor natural negativ

4!%,#G in &55C6. Tarile cu un spor natural ridicat au posibilitatea de a!si asigura, in viitor,

resurse umane corespunzatoare.

problema acuta este si explozia urbana. 3pre deosebire de explozia demografica, cea

urbana exprima cresterea mult mai rapida a populatiei orasenesti fata de populatia rurala.

Procesul de urbanizare nu s!a produs inacelasi ritm pe tot globul pamantesc si nu a atins

aceeasi amploare in diferite regiuni ale planetei. Pe mari regiuni ale planetei, se remarca

diferente considerabile: regiuni puternic urbanizate, in care populatia urbana depaseste

doua treimi din totalul populatiei 4Europa, inclusiv $.3.I., America 1atina, America de ;ord

si ceania ! in ultimele doua apropiindu!se de 0'76 si, la polul opus, regiuni cu o pondere

redusa, respectiv mai putin de o treime din populatie 4Africa, Asia de 3ud, Asia de Est6. In

aceasta a doua 2umatate a secolului nostru s!a manifestat, pe cuprinsul planetei, o

adevarata explozie urbana, care este rezultatul unei multitudini de factori, intre care

dezvoltarea demografica accelerata, puterni caindustrializare, mecanizarea agriculturii

4care elibereaza o insemnata cantitate de forta de munca6 si, nu in ultima instanta, mira2ul

pe care!l reprezinta orasul in general ca simbol al civilizatiei. +rept urmare, orasele

existente cresc !oraselele se transforma in adevarate orase, orasele in metropole si

acestea, la randul lor, in aglomeratii urbane. (na din trasaturile actuale ale fenomenului



urban o constituie proliferarea oraselor mari 4tot mai multe fiind milionare sau

multimilionare6 si a aglomeratiilor urbane. ;umarul oraselor de peste un milion de locuitori

depaseste in prezent "'', din care 2umatate au cel putin doua milioane de locuitori. (n alt

fenomen caracteristic epocii actuale il reprezinta formarea megalopolisurilor, respectiv

imense concentrari urbane cu cativa mari poli de atractie si numeroase centre urbane, mai

mari sau mai mici, care graviteaza in 2urul acestora. In prezent s!au constituit circa "'

megalopolisuri, printre cele mai reprezentative fiind: @3KA3 4@oston!Kas*ington cu

#' mil. loc.desfasurat pe &-'.''' Dm6, din nord!estul 3.(.A., ToDaido 48' ''' Dm%, peste

8' mil.locuitori6, in insula 2aponeza ons*u, /egalopolisul @razilian 4peste -' milioane de

locuitori6, cel mai dinamic intre marile concentrari urbane ale lumii s.a.

Insuficienta produselor alimentare si calitatea acestora sint cele mai raspindite calamitati

sociale ale civilizatiei contemporane. Problema, de fapt,are un caracter regional

caracteristic, in special, tarilor in curs de dezvoltare. 3tatistica pusa in evidenta in

publicatiile ;( demonstreaza ca spre sfirsitulanilor )0', sufereau de malnutritie peste

#'' milioane de locuitori ai Pamintului, din care circa #'7 erau copii. (nul din indicatorii

de baza ai subnutritiei este numarul de copii care primesc o cantitate prea mica de *rana

pentru o dezvoltare normala. Esenta problemei alimentare nu tine de insuficienta de

alimente produse pe intrega planeta. Anual sint inregistrate surplusuri de produse

alimentare pe glob. $auza consta in faptul ca geografia 4repartitia6 produselor alimentare

nu coincide cu geografia consumului lor. Astfel, tarile puternic dezvoltate obtin mari

surplusuri de produse alimentare, insa tarile slab dezvoltate nu dispun de resurse

financiare necesare pentru a le procura in cantitati suficiente. /alnutritia este caracterizata

c*iar si in tarile cu nivel de dezvoltare avansat. Astfel, in 3(A "' milioane 4&'76 din

numarul populatiei este afectata de aceasta problema, datorita decala2ului mare de salarii.



Aproximativ 8C7 din acest numar sint americani de culoare, problema avind si un

c*aracter rasial. Prin urmare, problema alimentara este una social!economica si politica.

$auzele aparitiei problemei alimentare sunt:

! specializarea ingusta in cultura plantelor a tarilor slab dezvoltare<

! reducerea suprafetelor de terenuri agricole, cauzata de presiunea demografica<

! caracterul extensiv al agriculturii in tarile slab dezvoltate, productivitatea ei fiind mai

scazuta decit in tarile puternic dezvoltate.

Totusi, pe parcursul anilor)5' ai secolului trecut, in plan mondial s!au evidentiat unele

tendinte positive in rezolvarea problemei alimentare.

CONCLUZIE

+ezvoltarea socio!economica durabila Ln orice tara depinde, Ln mare masura, de

eficacitatea formarii si utilizarii potentialului uman. /ediatizarea situatiei demografice

actuale, tendintelor ei de dezvoltare si argumentarea deciziilor care ar putea ameliora

aceasta situatie sLnt sarcini primordiale pentru specialistii din diferite domenii: politic,

economic, sociologic, demografic, medical, psi*ologic etc. Astazi putem afirma ca viitorul

tarii, dezvoltarea ei durabila depinde, Ln masura decisiva, de faptul cum vor fi solutionate

problemele demografice, de politicile care vor fi elaborate pentru stabilizarea numarului de

populatie, de actiunile ce vor fi Lntreprinse Ln vederea atenuarii consecintelor LmbatrLnirii

populatiei. Pe parcursul ultimilor #' de ani Ln toata lumea au avut loc sc*imbari profunde si

multilaterale. (na din particularitatile specifice ale acestei epoci reprezinta cresterea

rapida a numarului populatiei Ln tarile slab dezvoltate si reducerea lui esentiala Ln tarile

economic avansate. Reducerea numarului populatiei Ln ma2oritatea tarilor se explica prin



scaderea continua a natalitatii. Indicii scazuti ai natalitatii duc nu numai la reducerea

continua a numarului populatiei, ci si la micsorarea numarului si LmbatrLnirea fortei de

munca Ln cea mai apropiata perspectiva, ceea ce este foarte important. Aceste sc*imbari

structurale provoaca cresterea considerabila a sarcinii demografice, ma2oreaza c*eltuielile

statelor pentru asigurarea populatiei cu pensii, dezvoltarea sistemului de protectie sociala,

ocrotirea sanatatii. Problema demografica este una vitala, atit pe plan regional cit si pe

plan mondial. Perspectiva dezvoltarii tarii depinde de promovarea unei politici demografice

intelepte, politica care atinge interesele cetateanului, familiei, statului, @isericii si ale

oricarei comunitati, ale generatiilor de azi, si in egala masura, ale generatiilor de mine.

3a fim onesti si marinimosi, sa nu punem pe spatele acestora din urma greul solutionarii

marilor provocariM



Pana acum cateva secole toate nucleele de populatie umana evoluau cu rate de crestere

demografica apropiate de zero, intrucat ratele inalte ale natalitatii erau practic egalate de

cele ale mortalitatii. Tarile europene au atins in ultimele secole avansuri sanitare

progresive ce au diminuat rata mortalitatii, in timp ce avansurile culturale si sociale au

permis o diminuare compensata a ratelor natalitatii. 3caderea in paralel a celor doua rate,

prelungita de!a lungul a multor decenii a permis ca a2ustarea demografica sa nu

presupuna o piedica a cresterii economice si culturale. In tarile mai putin dezvoltate de azi,

in sc*imb, aplicarea cunostintelor medicale acumulate in Europa a a2uns dintr!o lovitura sa

inregistreze o rapida cadere a ratei mortalitatii fara ca cultura si rata natalitatii sa se poata

adapta in acelasi ritm. Rata de crestere a populatiei, diferenta dintre natalitate si

mortalitate, a atins un nivel care nu se cunoscuse in toata istoria umanitatii si va fi dificil de

egalat vreodata.

$and o tara va atinge un anumit grad de dezvoltare

economica, cel mai mare nivel de alfabetizare si

educatie permite producerea unei modificari notabile a

mentalitatii oamenilor, in special in ceea ce priveste

supunerea femeii de catre barbat, ceea ce permite scaderea ratei natalitatii si inceata

reducere a ratei de crestere a populatiei. 3e atinge astfel maturitatea demografica ce

implica o noua stabilitate cu rate de natalitate si mortalitate la fel de scazute. +ar in timp

ce nu se produce dezvoltarea economica in actualele tari mai putin dezvoltate, diferenta

dintre ratele lor de mortalitate si natalitate se va mentine ridicata si cresterea populatiei va

continua sa fie extraordinar de rapida.

Rata de crestere a populatiei in multe tari mai putin dezvoltate depaseste astazi "7 pe an.

Aceasta este o rata sustinuta, ce se mentine an dupa an cu variatii imperceptibile de



cateva decenii. +aca comparam aceasta rata de crestere demografica cu ratele de

crestere economica, frecvent mai mici si intotdeauna mai volatile, se intelege

imposibilitatea de a obtine un ritm de crestere economica care sa permita imbunatatirea

conditiilor de viata ale acestei populatii in crestere.

Ingineria mediului - Referat

Documents

Transcript of Ingineria mediului - Referat