inform reuniune metod 2806.pdf

INFORMATICA

Planul-cadru pentru învăţămîntul primar, gimnazial şi liceal, aprobat prin ordinul ministrului nr. 179 din 29 martie 2012;

Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova. Informatica. Curriculum pentru învăţămîntul gimnazial. Lyceum, Chişinău 2010;

Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova. Informatica. Curriculum pentru clasele a X-a – a XII-a. Ştiinţa, Chişinău, 2010;

Standardele de competenţă la Informatică. Aprobat prin ordinul Ministrului Educaţiei nr. 1001 din 23.12.2011;

Organizarea procesului educaţional în învăţămîntul preşcolar, primar, gimnazial şi liceal, anul de studii 2012-2013.

În curs de apariţie:

Programa de examene la Informatică,

profil real şi profil umanist (în baza

curriculumului modernizat).

Învăţămîntul gimnazial

Clasa Numărul de ore pe săptămînă

VII-a 1 oră/săptămînă

VIII-a 1 oră/săptămînă

IX-a 1 oră/săptămînă

Învăţămîntul liceal

Clasa

Numărul de ore pe săptămână

Profil real Profil

umanistic

Profil artă/

sport

Profil

studierea

aprofundată

a

disciplinelor

economice

Clase

bilingve

X-a 2 ore 1 oră 1 oră 2 ore 2 ore

XI-a 2 ore 1 oră 1 oră 2 ore 2 ore

XII-a 2 ore 1 oră 1 oră 2 ore 2 ore

Divizarea claselor la lecţiile practice de

Informatică se admite în cazul în care numărul de

elevi este mai mare sau egal cu 25 de elevi (Planul-

cadru pentru învăţămîntul preşcolar, gimnazial şiliceal, pag.4; ).

Lista disciplinelor opţionale este orientată pentru

fiecare arie curriculară, şcolile avînd posibilitatea de a

o completa (lista), reeşind din specificul local (solicitări

ale elevilor, resurse şi condiţii disponibile etc.), cu

aprobarea DGR/MÎTS, fără a depăşi numărul de ore

stabilit în planul-cadru.

- Orele opţionale nu pot fi utilizate pentru extinderea la

disciplinele obligatorii.

- Fiecare elev va studia cel puţin o disciplină opţională.

Realizarea prevederilor curriculumului modernizat la Informatică pentru gimnaziu şi liceu.

Axarea în procesul educaţional la Informatică pe formarea de competenţe.

Optimizarea strategiilor şi tehnologiilor didactice, utilizate în cadrul procesului educaţional la informatică.

Realizarea în procesul educaţional la Informatică a conexiunilor intra - şi interdisciplinare, inclusiv în cadrul ariei curriculare Matematica şi Ştiinţe, Tehnologii.

Realizarea unei evaluări obiective în procesul educaţional la Informatică.

Utilizarea eficientă a suportului didactic la Informatică pentru gimnaziu şi liceu.

Formarea competenţelor digitale,

Formarea culturii informaţionale,

Dezvoltarea gândirii algoritmice.

„Competenţă şcolară – un ansamblu/sistem integratde cunoştinţe, capacităţi, deprinderi şi atitudinidobîndite de elevi prin învăţare şi mobilizate încontexte specifice de realizare, adaptare vîrsteielevului şi nivelului cognitiv al acestuia, în vederearezolvării unor probleme cu care acesta se poateconfrunta în viaţa reală” (curriculum, pag.5)

Competenţe-cheie / transversale

Competenţele transdisciplinare pe trepte de învăţământ

Competenţe specifice la disciplină

◦Competenţe de bază în matematică,

ştiinţe şi tehnologie.

◦Competenţe digitale, în domeniul

tehnologiei informaţiei şi a

comunicaţiilor.

Învăţământul gimnazial: Învăţământul liceal:

Competenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie

− Competenţe de a dobândi şi a aplica

cunoştinţe de bază din domeniul

Matematică, Ştiinţe şi Tehnologii la

rezolvarea problemelor şi situaţiilor din

cotidian.

− Competenţe de a organiza activitatea

personală în condiţiile tehnologiilor

aflate în permanentă schimbare.

− Competenţe de a dobândi şi a stăpâni

cunoştinţe fundamentale din domeniul

Matematică, Informatică, Ştiinţe ale

naturii şi Tehnologii în coraport cu

nevoile sale.

− Competenţe de a propune idei noi în

domeniul ştiinţific.

Învăţământul gimnazial: Învăţământul liceal:

Competenţe digitale, în domeniul tehnologiei informaţiei şi a

comunicaţiilor (TIC)

• Competenţe de utilizare în situaţii reale

a instrumentelor cu acţiune digitală

(telefonul, teleghidul, calculatorul

electronic etc.).

• Competenţe de a crea documente şi de

a utiliza serviciile electronice de bază

(e-guvernare, e-business, e-educaţie, e-

sănătate, e-cultură), în comunicarea şi

dobândirea informaţiilor, inclusivreţeaua Internet.

• Competenţe de a utiliza în

situaţii reale instrumentele cu

acţiune digitală.

• Competenţe de a crea

documente în domeniul

comunicativ şi informaţional şi

a utiliza serviciile electronice,

inclusiv reţeaua Internet, în situaţii reale.

Formarea unei viziuni ştiinţifice asupra componentei informatice în societatea contemporană.

Cunoaşterea proceselor, principiilor şi metodelor de codificare şi decodificare a informaţiei în scopul realizării comunicării interumane şi uman – sistem informatic.

Identificarea structurii generale a sistemelor de calcul, a principiilor de funcţionare a sistemelor de transmitere, stocare şi de prelucrare a informaţiei.

Elaborarea modelelor informatice ale obiectelor, sistemelor şi proceselor frecvent întâlnite în activitatea cotidiană.

Aplicarea metodelor de algoritmizare, de formalizare, de analiză, de sinteză şi de programare pentru soluţionarea problemelor legate de prelucrarea digitală a informaţiei.

Translarea algoritmilor frecvent utilizaţi într-un limbaj de programare de nivel înalt.

Colectarea, păstrarea şi prelucrarea informaţiei cu ajutorul programelor specializate de aplicaţii.

Generarea automată, editarea şi elaborarea documentelor Web. Efectuarea experimentelor virtuale, rezolvarea problemelor de activitate

cotidiană şi elaborarea de modele ale fenomenelor studiate, folosind aplicaţii, laboratoare şi medii digitale educaţionale; interpretarea rezultatelor obţinute.

Respectarea regulilor de securitate, ergonomice şi etice în activităţile bazate pe utilizarea tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor

La elaborarea proiectului didactic de lungă

durată profesorul utilizează:

curriculumul la Informatică; manualul;

ghidul de implementare a curriculumului la

Informatică;

ghidul profesorului la manualul respectiv (dacă

există)

Indicatorii competenţelor specifice (CS) şi

subcompetenţelor (SC) Nr.crt.

ConţinuturiNr.

de oreData Observaţii

CS SC

1.1, 1.2, 1.31.6, 1.71.3, 1.5

I1.2.3.4.

Capitolul ...................................................

Evaluarea sumativă

71-23

Clasa a VII-a

Manuale aprobate de ME

Gremalschi A., Vasilache G., Gremalschi L. Informatica. Manual pentru

clasa a 7-a, Ştiinţa, Chişinău, 2008.

Ghiduri

Matematică şi ştiinţe. Ghiduri metodologice.(Dezvoltarea şi implementarea

curriculumului în învăţământul gimnazial). Grupul Editorial Litera, Chişinău,

2000.

Gremalschi A., Ciobanu I., Gremalschi L. Informatică. Clasa a 7-a. Ghidul

profesorului. Ştiinţa, Chişinău, 2008.

Gremalschi L., Andronic V, Ciobanu I. Chistruga Gh. Informatica. Ghid de

implementare a curriculum-ului modernizat pentru treapta gimnazială.

Lyceum, Chişinău, 2011.

Clasa a VIII-a


Gremalschi A., Gremalschi L. Informatica. Manual pentru clasa a 8-a.

Ştiinţa, Chişinău, 2004 sau 2005.

Ghiduri



2000.




Gremalschi A., Ciobanu I., Informatică. Clasa a 8-a. Ghidul profesorului.

Ştiinţa, Chişinău, 2005.

Clasa a IX-a


Gremalschi A., Mocanu Iu., Spinei I. Informatică. Manual pentru clasa a 9-a.

Ştiinţa, Chişinău, 2006, 2011.

Anatol Gremalschi, Iurie Mocanu, Ion Spinei. Informatica. Limbajul

PASCAL. Manual pentru clasele IX-XI. Ştiinţa, 2000, 2002 sau 2005.

Ghiduri



2000.

Gremalschi A., Ciobanu I. Informatică. Clasa a 9-a. Ghidul profesorului.

Ştiinţa, Chişinău, 2006, 2011.




Clasa a X-a


Anatol Gremalschi, Iurie Mocanu, Ludmila Gremalschi. Informatică. Manual pentru clasa a 10-a. Ştiinţa, Chişinău, 2000 sau 2007.

Anatol Gremalschi, Iurie Mocanu, Ion Spinei. Informatica. Limbajul PASCAL. Manual pentru clasele IX-XI. Ştiinţa, 2000, 2002 sau 2005.

Ghiduri

Vasile Andronic. Informatica. Ghid de implementare a curriculum-ului modernizat în învăţământul liceal. I.E.P. Ştiinţa, Chişinău, 2007.

Sergiu Corlat, Lilia Ivanov, Valentin Bîrsan. Informatica. Ghid de implementare a curriculum-ului modernizat pentru treapta liceală. Cartier, Chişinău, 2010.

Ştiinţe exacte. Matematică. Fizică. Informatică. Curriculum naţional. Ghid metodologic de implementare pentru învăţământul liceal. C.E. Pro Didactica, Chişinău, 2000.

Clasa a XI-a


Anatol Gremalschi. Informatică. Manual pentru clasa a XI-a. Ştiinţa, Chişinău, 2008.

Anatol Gremalschi. Informatica. Tehnici de programare. Manual pentru clasa a XI-a. Ştiinţa, Chişinău, 2003.

Anatol Gremalschi, Iurie Mocanu, Ion Spinei. Informatica. Limbajul PASCAL. Manual pentru clasele IX-XI. Ştiinţa, 2000, 2002 sau 2005.

Ghiduri

Vasile Andronic. Informatica. Ghid de implementare a curriculum-ului modernizat în învăţământul liceal. I.E.P. Ştiinţa, Chişinău, 2007.

Sergiu Corlat, Lilia Ivanov, Valentin Bîrsan. Informatica. Ghid de implementare a curriculum-ului modernizat pentru treapta liceală. Cartier, Chişinău, 2010.

Ştiinţe exacte. Matematică. Fizică. Informatică. Curriculum naţional. Ghid metodologic de implementare pentru învăţământul liceal. C.E. Pro Didactica, Chişinău, 2000.

Clasa a XII-a


Anatol Gremalschi, Sergiu Corlat, Andrei Braicov. Informatică. Manual

pentru clasa a XII-a. Ştiinţa, Chişinău, 2010.

Ghiduri

Vasile Andronic. Informatica. Ghid de implementare a curriculum-ului

modernizat în învăţământul liceal. I.E.P. Ştiinţa, Chişinău, 2007.

Sergiu Corlat, Lilia Ivanov, Valentin Bîrsan. Informatica. Ghid de

implementare a curriculum-ului modernizat pentru treapta liceală. Cartier,

Chişinău, 2010.

Ştiinţe exacte. Matematică. Fizică. Informatică. Curriculum naţional. Ghid

metodologic de implementare pentru învăţământul liceal. C.E. Pro Didactica,

Chişinău, 2000

raportează achiziţiile dobîndite de către elev în contexte concrete

sporeşte libertatea profesorului

evaluarea devine formativă la fiecare etapă a învăţării

oferă elevului libertate în manifestarea şi valorificarea intelectului personal

exprimă şi dimensiunea socială a educaţiei, astfel încît absolvenţii înzestraţi cu competenţe funcţionale vor rezolva cu succes unele probleme din viaţa cotidiană

favorizează proiectarea şi desfăşurarea procesului instructiv-educativ din perspectiva unui sistem de valori educaţionale

promovează prin toate formele şi dimensiunile educaţiei referenţialul axiologic

reflecta aşteptările sociale referitoare la ceea ce va şti, va şti să facăşi cum va fi elevul la o anumită treaptă de învăţămînt într-un anumit domeniu de studii

să stăpînească un ansamblu de cunoştinţe fundamentale în dependenţă de problema care va trebui rezolvată în final;

să-şi dezvolte deprinderi de a utiliza cunoştinţele în situaţii simple pentru a le înţelege, realizînd astfel funcţionalitatea cunoştinţelor obţinute;

să rezolve diferite situaţii-problemă, conştientizînd în aşa fel cunoştinţele funcţionale în viziunea proprie;

să rezolve situaţii semnificative în diverse contexte care prezintă anumite probleme din viaţa cotidiană, manifestînd comportamente/atitudini conform achiziţiilor finale, adică competenţa.

Mulţumesc pentru atenţie

inform reuniune metod 2806.pdf

Documents

Transcript of inform reuniune metod 2806.pdf