Universitatea “Stefan cel Mare” SuceavaFacultatea de Stiinte Economice si Administratie Publica

INFLATIA IN ROMANIA-STUDIU DE

CAZ:2007-2011

1

INFLATIA IN ROMANIA~Studiu de caz:2007-2011~

I.Inflatia…………………………………………………………………………………………..21.1.Inflatia-notiuni generale……………………………………………………………………….21.2.Tipuri de inflatie………………………………………………………………………………31.3.Cauze ale inflatiei……………………………………………………………………………..51.4.Efecte ale inflatiei……………………………………………………………………………..51.5.Cai de combatere a inflatiei…………………………………………………………………...5

II.Studiu de caz:Inflatia in Romania……………………………………………………………6 2.1.Inflatia in Romania 2007………………………………………………………………………92.2.Inflatia in Romania 2008……………………………………………………………………..102.3.Inflatia in Romania 2009……………………………………………………………………..112.4.Inflatia in Romania 2010……………………………………………………………………..132.5.Inflatia in Romania 2011……………………………………………………………………..14 Concluzii……………………………………………………………………………………....16 Bibliografie……………………………………………………………………………………17

I.Inflatia

1.1.Inflatia-notiuni generale

Din punct de vedere istoric, inflatia a fost definita, la inceput, ca un fenomen monetar. Astfel, potrivit definitiei sale traditionale, inflatia este un fenomen care consta, in esenta, in aparitia in circulatie a unei cantitati excedentare de moneda, care creaza un dezechilibru. Beneficiem de o descriere metaforica a inflatiei inca din secolul al XVI-lea,(in Miroir des Francais publicata la Nancy in 1581):”Dezordinea dezordinilor este asa de mare astazi la toate marfurile,incat,daca lucrurile nu sunt imbunatatite si insanatosite,exista temerea sa fie nevoite,in scurt timp,pentru hrana unui om de tot atata aur si argint cat greutatea sa”.Deci inflatia este o “dezordine a dezordinilor”din economie pentru ca ea atingemoneda care masoara valoarea tuturor lucrurilor lor.o alta definitie care descrie simptomele inflatiei dar nu spune nimic despre cauzele sau consecintele ei este data de economistii Laidler si Parkin in 1975:”Inflatia este fenomenul de crestere continua a preturilor sau de depreciere continua a valorii banilor”.Definitia lui Brofenbrenner si Holzman din 1963 este mai plastica:”Inflatia este o stare de generalizare a excesului de cerere,in care”prea multi bani alearga dupa prea putine bunuri".

In literatura economica intalnim o serie de termeni legati de inflatie:deflatie,desinflatie,stagflatie,slumflatie,inflatie importata:

2

Deflatia este un process monetary-material caracterizat prin scadere durabila,pe termen lung a nivelului preturilor;

Dezinflatia este un process monetar-real care se manifesta prin incetinirea durabila si autointretinuta a ratei de crestere a nivelului general al preturilor.Ea exista intr-o tara unde rata cresterii preturilor este mai mica intr-un an,fata de anul precedent.Dezinflatie competitiva exista atunci cand o tara reuseste sa aiba o moneda puternica si o inflatie mai redusa decat a tarilor partenere;

Stagflatia presupune cresterea in paralel a inflatiei si a somajului.Inflatia este rapida iar PIB stagneaza sau creste foarte lent;

Slumflatia presupune o inflatie accelerata pe fondul scaderii PIB.Declansarea fenomenului inflationist poate fi urmarea importarii acestuia din alte economii,mai ales atunci cand moneda importatorilor e mai slaba decat e exportatorilor de inflatie.

Manifestarile specifice fenomenului inflationist sunt:cresterea preturilor,deficitul schimburilor cu strainatatea,scaderea calitatii vietii,cresterea armatei de someri,conflicte salariale,falimentul unitatilor neeficiente.

In mecanismul de producere a inflatiei distingem patru etape:declansare,derulare,extindere si stagnare,Declansarea inflatiei este provocata de o serie de dezechilibre.Abaterile cererii aggregate in raport cu oferta agregata,existenta si lansarea continua pe piata a unor cantitati mari de bani,dezechilibrul intre rata consumului si rata investitiilor,majorarea cheltuielilor bugetare si cresterea lenta a veniturilor(deficitul bugetar),cresterea preturilor ca urmare ca urmare a costurilor in crestere si a zvonurilor existente,intensificarea relatiilor de creditare prin crearea banilor de cont,concurenta si diferenta de productivitate la producator,calitatea si strategia actului de guvernare,conditiile internationale de racordare a economiei nationale la economia mondiala,sunt numai cateva dintre acestea.Dupa declansarea fenomenului inflationist,economistul M. Flamant a evidentiat existenta a trei momente intermediare.

Cresterea tensiunii inflationiste prin accentuarea dezechilibrului cerere-oferta in sectoarele importante ale economiei este urmata de presiunea inflationista,adica de cresterea autointretinuta de ansamblu a preturilor si de al treilea moment care este socul inflationist,urmare a primelor doua faze sau a unor evenimente deosebite(socuri petroliere).Continutul celorlalte trei etape este sugerat de insasi denumirea lor:derulare,extindere,stagnare.

1.2.Tipuri de inflatie

~Inflaţia târâtoare (moderată), în cadrul căreia creşterea preţurilor nu depăşeştecirca 3 – 4% pe an. Este fenomen care se manifestă de regulă, ca reflex al politicilor destabilizare. Aceasta atrage după sine o depreciere monetară lentă, disimulată, fără seisme economice de amploare,dar cumulativă, în sensul că treptat, poate alimenta unele dezechilibre aparent nealarmante,însă, care cu timpul, pot deveni periculoase.

~Inflaţia deschisă, cu ritmuri medii anuale de până la 10%, dar superioară celei de3%. Evoluţia economiei devine preocupantă pentru toate categoriile de agenţi economici.În ţările dezvoltate, ea se manifestă doar episodic, fiind însă doar un criteriu de performanta pentru tarile slab dezvoltate si in tranzitie de la sistemul de comanda la cel concurenţial. Când se constată

3

prezenţa sa în economie, sunt pregătite pentru a fi puse în aplicare măsuri şi programe antiinflaţioniste pentru a proteja populaţia de unele efecte negative.

~Inflaţia galopantă este inflaţia care conduce la dublarea preţurilor în decurs de unan, expresie şi sursă a unor dezechilibre în economie. Prezenţa unei astfel de inflaţiipresupune indexarea contractelor cu indicele preţurilor sau printr-o valută consideratărelativ stabilă. Moneda naţională cunoaşte o pierdere rapidă a valorii economice (puteriide cumpărare), rata dobânzii creşte rapid, viteza de rotaţie a banilor se accelerează,posesorii acestora ajung să păstreze asupra lor doar cantitatea de bani strict necesarătranzacţiilor cotidiene.

~Hiperinflaţia, când ne confruntăm cu o creştere a preţurilor ameţitoare; cererea de monedă naţională scade considerabil, o parte importantă din tranzacţii efectuându-se sub formă de troc modern (barter) sau în monedă alternativă; preţurile relative devin deosebit de instabile, iar salariul real al unei personae se reduce lunar cu circa 30%. Este produsul unor schimbări radicale în viaţa politică şi economică a ţărilor în cauză.

~Inflatia reprimata apare atunci cand controlul guvernamental impiedica cresterea preturilor bunurilor de consum si a salariilor.Inseamna ca excesul de cerere este doar reprimat nu si redus.Cand controlul guvernamental inceteaza trebuie san e asteptam la cresteri de preturi si salarii.

~Inflatia neanticipata este cea care afecteaza productia si ocuparea fortei de munca.

~Inflatia asteptata-toate neajunsurile au fost prevazute si ca atare contracarate prin preturi indexate.

~Inflatia echilibrata apare atunci cand ritmul de crestere al salariilor tine pasul cu ritmul de crestere a preturilor .

~Inflatia dezechilibrata este resimtita atunci cand ritmul de crestere al preturilor il devanseaza cu mult pe cel al salariilor.

~Inflatia provocata de cerere consta in aceea ca,cantitatea de bani depaseste cantitatea de bunuri oferite,in conditiile ocuparii depline a fortei de munca.

~Inflatia provocata de costuri se deosebeste de inflatia provocata de cerere prin faptul ca preturile si salariile cunosc o crestere chiar inainte de a se ajunge la folosirea deplina a fortei de munca.Acest tip de inflatie nu a fost prezent la inceputurile economiei de piata.A aparut in perioada anilor ;30-’40,fiind provocata,dupa parerea unor specialisti,de cresterea salariilor.

1.3.Cauze ale inflatiei

În România inflaţia are origine monetară , dar intervin şi cauze structurale , ca acţiunea expectaţiilor inflaţioniste.

4

Cauze ale inflaţiei :-sindicatele care cer mărirea salariilor în conditiile în care nivelul general al preţurilor creşte(meto grevelor e bine cunoscută în România ) -creşterea costurilor bunurilor importate ( agenţii economici nu vor să-şi diminueze profiturile şi atunci preţurile bunurilor cresc ) -scumpirea resurselor. Evoluţiile la nivelul inflaţiei au survenit, în general, în contextul unui mediu economic dinamic, dar au reflectat şi acţiunea unor factori exogeni.

Pe plan intern, cererea puternică a contribuit la alimentarea presiunilor inflaţioniste . Cheltuielile aferente consumului privat s-au situat la cote ridicate, fiind favorizate de majorarea semnificativă a veniturilor disponibile, de dinamica accentuată a volumului de credite şi de nivelurile scăzute ale ratelor dobânzilor reale.

Inflaţia a fost influenţată în bună măsură de ajustările preţurilor administrate şi ale impozitelor indirecte. Totodată, cel mai important factor exogen generator de inflaţie a fost reprezentat de scumpirea alimentelor şi a energiei.

1.4.Efecte ale inflatiei

In primul rand,inflatia duce la redistribuirea veniturilor si a averii membrilor societatii.De pilda,se poate profita de procesul inflationist cu ocazia recurgerii la credite pentru cumpararea de locuinte.Aici este vorba de faptul ca,in urma cresterii preturilor si a devalorizarii banilor,achitarea ratelor va fi mult mai usoara.In schimb,altii vor cunoaste pierderi din cauza inflatiei deoarece dispun de numerar,hartii de valoare,care sunt supuse unui process de depreciere.

Sunt dezavantajati din cauza inflatiei cei care traiesc dintr-un venit fix,ca de exemplu salariatii,pensionarii,etc.Dar efectele negative ale inflatiei se pot contracara.De pilda,in tarile cu economie de piata sunt majorate salariile,pensile,bursele,ajutoarele sociale etc.,pe masura ce are loc cresterea ratei inflatiei masurata cu ajutorul IPC(Indicele Preturilor de Consum).Pentru a opri procesul de redistribuire a veniturilor are loc adaptarea continua a ratei dobanzii la rata de crestere a inflatiei.

Un alt aspect negative al inflatiei este legat de distorsiunile aparute in raporturile relative ale preturilor.Aici este vorba de cresterea foarte diferita a preturilor bunurilor,ceea ce are consecinte nedorite asupra raportului de schimb intre producatori si consumatori,asupra structurii productiei,alocarii resurselor si eficientei economice.

1.5.Cai de combatere a inflatiei“Antidotul”impotriva inflatiei se compune in opinia multor economisti din urmatoarele

patru “ingrediente”:blocarea preturilor,blocarea monedei.blocarea cheltuielilor publice,blocarea veniturilor si costurilor.

Cateva din caile de lupta impotriva inflatiei sunt formulate mai jos:1. Evitarea crearii suplimentare de moneda si deci limitarea creditului care va duce la cresterea

ratei dobanzii.Aceasta poate fi o cale simplista deoarece o intreprindere careia ii este refuzat creditul renunta la o investitie.Urmarea va fi cresterea somajului inaintea reducerii inflatiei.Din practica tarilor dezvoltate se poate trage concluzia ca politicile de austeritate monetara sunt eficace numai daca sunt aplicate pe o durata suficienta de mare si daca se accepta un somaj ridicat.

5

2. Limitarea cheltuielilor bugetare de catre guvern echivaleaza cu o comanda sociala mai redusa pentru firme ceea ce va conduce la un somaj mai mare.Dar nu e sigur ca somajul mai mare va reduce inflatia deoarece somerii fac presiuni asupra costurilor prin pretentiile de majorare a ajutoarelor de somaj.

3. Blocarea salariilor este o cale de stopare a inflatiei dar poate degenera in conflict social generalizat.

4. Efecte durabile in lupta impotriva inflatiei se vor obtine numai prin cresterea productivitatii muncii si prin intarirea concurentei.Cresterea productivitatii poate fi sustinuta numai prin investitii in tehnica noua,cercetare,in general in progres tehnic.

II.Studiu de caz:Inflatia in Romania

În ceea ce priveşte inflaţia, România se află pe o traiectorie pozitivă. După ce în anul 2005procesul dezinflaţionist a cunoscut o uşoară încetinire, evoluţia preţurilor de consum în primele luni ale anului 2006 certifică continuarea tendinţei dezinflaţioniste.

Astfel, preţurile de consum s-au majorat în luna septembrie cu 2,76% faţă de luna decembrie 2005, iar rata medie lunară înregistrată în perioada 1.01- 30.09. 2006 se situează cu 0,3 puncte procentuale sub nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut. In perioada 2006 – 2010 se aşteaptă o creştere economică rapidă fără efecte inflaţioniste.

De altfel, este prevăzută şi o politică fiscală şi monetară strânsă, care va face posibil controlul inflaţiei. Creşterea economică se aşteaptă să fie aproape de PIB-ul potenţial,cu asigurarea unei stabilităţi economice de durată. Output-gap va fi în scădere, ceea ce ar evidenţia continuarea procesului dezinflaţionist.

În perioada următoare procesul dezinflaţionist va continua pentru îndeplinirea obiectivului pe termen mediu, respectiv de a ajunge la orizontul anului 2010 la un nivel al inflaţiei comparabil cu cel din Uniunea Europeană. O asemenea evoluţie este susţinută, în principal, de reducerea expectaţiilor inflaţioniste, în special prin adoptarea strategiei de politică monetară de ţintire directă a inflaţiei, creşterea mai moderată a preţurilor reglementate în raport cu perioadele anterioare şi de continuarea aprecierii în termeni reali a monedei naţionale în raport cu Euro, dar şi de angajamentul Guvernului pentru o politică salarială prudentă.

6

Ţintele anuale de inflaţie s-au plasat în ultimii ani pe o traiectorie descendentă, nivelul lor scăzând de la 7,5 la sută ±1 punct procentual în 2005, la 3,5 la sută ±1 punct procentual în 2009 şi 2010.

Ţinta de inflaţie pentru sfârşitul anului 2011 a fost coborâtă la nivelul de 3 la sută ± 1 punct procentual. Opţiunea de a se accentua în 2011 trendul descendent al ţintelor anuale de inflaţie a fost justificată în principal de perspectiva decelerării susţinute a inflaţiei în următorii ani, având ca resort contracţia severă suferită în 2009 de economia românească sub impactul crizei financiare şi economice globale, precum şi de ritmul lent de redresare anticipat în perioada post-criză a economiei mondiale şi implicit cea naţională. În favoarea opţiunii a mai pledat capacitatea acestui nivel al ţintei de a satisface cerinţa de a se consolida dezinflaţia şi de a se atinge în concordanţă cu calendarul prevăzut pentru adoptarea euro un nivel al ratei inflaţiei compatibil cu criteriul de inflaţie al Tratatului de la Maastricht, precum şi, ulterior, cu definiţia cantitativă a stabilităţii preţurilor adoptată de BCE.

În acelaşi timp, opţiunea privind nivelul ţintei de inflaţie pentru anul 2011 a reflectat preocuparea BNR pentru stabilirea unor obiective realiste, atingerea acestora fiind esenţială pentru consolidarea credibilităţii băncii centrale şi implicit pentru ancorarea eficace a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu.

În contextul dat, menţinerea unei abordări prudente în ceea ce priveşte pasul de reducere a ţintei de inflaţie pentru 2011 a fost justificată de riscurile şi incertitudinile legate de magnitudinea efectelor inflaţioniste directe ce vor continua să fie exercitate de factori aflaţi în afara sferei de influenţă a băncii centrale, cei mai importanţi fiind:

~ajustarea preturilor administrate;~reluarea proceselor de convergenţă economică, inclusiv a convergenţei nivelului

preţurilor, după încheierea perioadei de contracţie economică sincronizată;~mentinerea unor rigiditati nominale asimetrice.

7

Ţintele de inflaţiei stabilite şi intervalul acceptat de BNR pentru variaţia ratei inflaţiei în următoarea perioadă, arată astfel:

Ţintirea inflaţiei pe anii 2007-2009 s-a dovedit corectă şi eficientă. BNR trebuie să continuie efortul pentru reducerea inflaţiei într-un ritm realist, este necesară aplicarea “ţintirii directe a inflaţiei” (inflation targeting), trebuie să se alinieze la politicile monetare ale zonei euro, pentru a evita şocurile produse de schimbările bruşte ale orientării politicii monetare; politica valutară trebuie să permită realizarea cursului real al leului. Deasemenea Banca Centrală trebuie să finalizeze adaptarea acquis-ului comunitar în activitatea bancară şi procedurile de supraveghere şi întărirea independenţei băncii centrale, trebuie să dezvolte sistemul bancar şi ansamblul sistemului financiar pentru a creşte raţionalitatea alocării resurselor şi a asigura politicii monetare canale adecvate de transmisie, trebuie să modernizeze sistemul de plăţi şi să-l conecteze la sistemul European T.A.R.G.E.T.

8

- Evoluţia inflaţiei, sursa Raport asupra inflaţiei, februarie 2011, BNR

2.1.Inflatia in Romania 2007

Inflatia pe anul 2007 a fost de 6,57%, cu 1,57 puncte procentuale (31%) peste intervalul superior al tintei bancii centrale, de 5%, recordul de cresteri inregistrandu-se la chirii, care au urcat cu 100%.

Tinta Bancii Nationale a Romaniei (BNR) a fost de 4%, plus minus un punct procentual. Inflatia din decembrie s-a cifrat la 6,4%, fiind generata in special de scumpirile alimentelor

si tarifelor la servicii, potrivit datelor Institutului National de Statistica (INS). Cresterea de preturi din 2007 depaseste totodata ultima prognoza a BNR, care era de 5,7%. Cele mai mari cresteri de preturi anuale (decembrie 2006 - decembrie 2007) s-au putut

observa, la preturi alimentare, la legume si conserve de legume, cu 26,77%, la fucte si conserve din fructe, de 15,69% si la produse de morarit si panificatie, de 12,2%.

La produse nealimentare, cele mai accentuate majorari de preturi s-au semnalat la tutun si tigari, produse la care s-au inregistrat cresteri anuale (decembrie 2007 comparat cu decembrie 2006) de 12,64%.

In ce priveste serviciile, cea mai insemnata crestere anuala in decembrie s-a putut observa la nivelul chiriilor, unde preturile au crescut cu 100,96%, la serviciile de apa canal salubritate, ale caror costuri s-au majorat cu 11,96% si la serviciile de transport, care au inregistrat o crestere anuala in decembrie cu 9,6%.

Referitor la cresterile lunare de preturi din decembrie 2007 fata de noiembrie 2007, cele mai mari scumpiri s-au produs la oua, de 6,46%, si la lapte de vaca, cu 2,37%.

In cazul marfurilor nealimentare, cel mai mult au crescut preturile la combustibili, cu 1,46%, iar la servicii, scumpirile cele mai puternice din ultima luna a anului s-au observat la preturile din transportul aerian, care s-au majorat cu 1,77%.

In trimestrul III 2007,rata anuala a inflatiei a depasit limita superioara a intervalului de variatie de +/-1 punct procentual in jurul tintei interpolate,nivelul atins la sfarsitul perioadei(6,03%)fiind cu 2,23 puncte procentuale mai ridicat decat cel consemnat in iunie 2007 si cu 2,04 puncte procentuale mai mare decat cifra de la sfarsitul lunii iulie.

9

Spre deosebire de trimestrul anterior,cand presiunile au fost vizibile doar la nivelul preturilor volatile,in intervalul analizat deficitul de oferta de produse agroalimentare(unele dintre acestea cu ponderi importante in cosul de consum si fata de care cererea este relativ inelastica),la care s-a adaugat corectia tendintei anterioare de apreciere rapida in termeni nominali a monedei nationale,au exercitat un impact nefavorabil si asupra traiectoriei inflatiei de baza.Propagarea socurilor de natura ofertei a fost facilitata de persistenta excesului de cerere,pe fondul majorarii rapide a veniturilor populatiei.

In luna septembrie 2007,rata anuala efectiva a inflatiei s-a situat cu 1,8 puncte procentuale peste proiectia prezentata in Raportul asupra inflatiei din luna august,deviatia provenind din:cresterea substantiala a preturilor unor legume si fructe,in conditiile in care,desi proiectia incorporatensiuni pe acest segment,variatiile inregistrate au depasit cu mult nivelul anticipat,inclusiv ca urmare a manifestarii unor scaderi importante ale productiei agricole incepand din luna august si din corectia in termeni nominali inregistrata de moneda nationala,variatiile fiind superioare productiei(desi intre media trimestriala efectiva si cea proiectata a cursului de schimb nu au existat diferente semnificative,fluctuatiile lunare considerate in cadrul prognozei au fost net inferioare celor reale).In sens contrar a actionat evolutia favorabila a pretului combustibililor,avand in vedere faptul ca majorarile luate in calcul nu s-au materializat de-a lungul trimestrului III(cu exceptia lunii septembrie).

2.2.Inflatia in Romania 2008

Rata inflatiei a coborat, la sfarsitul anului 2008, la 6,3%, fata de nivelul de 6,57% inregistrat in 2007, sub estimarile analistilor, anunta Institutul National de Statistica, citat de agentiile de presa.

Analistii chestionati de NewsIn anticipau ca inflatia anuala se va situa in decembrie 2008 intre 6,6% si 6,8%.

Nivelul inflatiei anuale din decembrie este semnificativ sub prognoza de inflatie a bancii centrale pentru finalul lui 2008, de 6,7%.

Fata de luna anterioara, preturile de consum au crescut in decembrie in medie cu 0,23%, mai ales ca urmare a majorarii preturilor alimentelor cu 0,52% si a tarifelor la servicii cu 1,3%, pe fondul deprecierii leului.

In schimb, preturile marfurilor nealimentare au scazut, in medie, cu 0,47%, potrivit INS, dupa ce s-au redus usor si in noiembrie, in contextul in care retailerii s-au confruntat cu o scadere a cererii pe anumite segmente de bunuri.

In 2008, in cosul de consum al romanilor, pe baza caruia INS calculeaza inflatia, alimentele au avut o pondere de 37,5%, marfurile nealimentare de 44,7%, iar serviciile cantaresc 17,8%.

Cresterea medie a preturilor de consum din 2008 fata de precedentele 12 luni - indicator care conteaza in criteriile nominale de convergenta la zona euro - s-a mentinut in decembrie la 7,9%.

De asemenea, inflatia determinata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC) a stagnat in decembrie la 7,9%.

Dupa varful generat in luna iulie de ajustarea preturilor la energie,rata anuala a inflatiei s-a plasat pe o traiectorie descendenta pe parcursul trimestrului III 2008;nivelul atins la finele intervalului(7,30%)s-a situat cu 1,21 puncte procentuale sub cel inregistrat in luna iunie,dar a ramas in afara intervalului de variatie de +/-1 punct procentual corespunzator tintei de 3,8% stabilite pentru anul curent.

10

Contributia dominanta a revenit disiparii socului de oferta care a marcat piata agroalimentara incepand cu a doua jumatate a anului 2007,la care s-a adaugat la sfarsitul perioadei efectul de baza favorabil asociat aceluiasi fenomen.Miscari similare s-au produs si la nivelul inflatiei de baza,variatia anuala coborand in luna septembrie la 6,9%.In conditiile mentinerii excesului de cerere,inflatia exercitata asupra preturilor marfurilor alimentare de nivelul satisfacator al productiei agricole a reprezentat si in acest caz principalul factor explicativ.

Ajustarea unor preturi administrate si detensionarea pietei agroalimentare au constituit principalele elemente care au marcat evolutia inflatiei in trimestrul III 2008.Astfel,ca urmare a majorarii pretului energiei electrice cu 4,51% si a pretului gazelor naturale cu 12,53%,dinamica anuala a preturilor administrate a inregistrat in iulie un salt de 3,8 puncte procentuale comparativ cu luna iunie,ajungand la 9,2%.

Presiunile exercitate de aceasta componenta a preturilor de consum s-au atenuat insa in lunile urmatoare,impactul cresterii tarifelor pentru serviciile de apa,canal,salubritate si transport urban(exclusiv metroul) fiind anulat de influenta benefica exercitata asupra tarifelor telefonice de aprecierea monedei nationale in raport cu euro si de reducerea de catre Romtelecom a tarifelor pentru convorbiri interurbane la nivelul celor locale.Cu toate acestea,ritmul anual atins de preturile administrate in luna septembrie(7,7%)a ramas superior celui din luna iunie(5,4%).

Trimestrul III 2008 a marcat intreruperea trendului ascendent descris de inflatia de baza CORE2 in intervalul august 2007-iulie 2008,iar explicatiile se regasesc si de aceasta data in evolutia productiei agricole vegetale.

In septembrie 2008,rata anuala efectiva a inflatiei s-a situat cu 0,4 puncte procentuale sub proiectia prezentata in Raportul asupra inflatiei din luna august.Deviatia a fost generata de:

-inversarea neanticipata a tendintei pronuntat crescatoare a pretului international al petrolului;

-aprecierea cursului de schimb dincolo de nivelul luat in calcul la realizarea proiectiei;-usoara subestimare a influentei pozitive a noii recolte agricole asupra preturilor unor

marfuri alimentare.

2.3.Inflatia in Romania 2009

Inflatia a coborat la 4,74% in 2009 (de la 6,3% in 2008), dar Banca Nationala a Romaniei (BNR) a ratat tinta pentru al treilea an consecutiv, se arata intr-un comunicat al Institutului National de Statistica. BNR avea pentru finalul lui 2009 o tinta de inflatie de 3,5% plus/minus un punct procentual.

In luna decembrie, preturile de consum au crescut cu 0,32% fata de luna anterioara, datorita scumpirii alimentelor si a marfurilor nealimentare cu 0,34%, respectiv cu 0,54%, in vreme ce tarifele serviciilor s-au redus cu 0,25%.

Cresterea preturilor alimentelor a fost cauzata de scumpirea oualor (4,63%), a altor legume si conserve de legume (4,37%) si a cartofilor (1,24%). Reduceri de pret s-au inregistrat la citrice (-3,47), ulei (-0,78%).

In cazul marfurilor nealimentare, cele mai importante cresteri ale preturilor s-au inregistrat la tutun si tigari (3,58%), carti, ziare, reviste (0,98%). In acelasi timp, pretul autoturismelor si al pieselor de schimb a scazut cu 0,78%, iar cel al combustibililor s-a redus cu 0,29%.

Reducerea tarifelor la servicii s-a datorat ieftinirii tarifelor la transportul aerian cu 1,43% si a abonamentelor la telefon cu 1,43%.

În 2009 rata inflaţiei a fost de 4,97%, cu aproape 1,5 puncte procentuale peste ţinta stabilită. Accelerarea ritmului de creştere a preţurilor de consum s-a datorat în mare măsură efectelor deprecierii semnificative a monedei naţionale, în urma înrăutăţirii percepţiei investitorilor cu

11

privire la vulnerabilităţile şi perspectivele economiilor din Europa Centrală şi de Est, pe fondul accentuării crizei financiare şi economice globale.

Rata anuală a inflaţiei s-a înscris pe o traiectorie ascendentă în prima parte a anului 2009, ca urmare a crizei economice. Este foarte probabil însă ca, efectele propagate ale politicii de venituri laxe din anul precedent şi ale majorării abrupte a deficitului bugetar în ultima parte a anului 2008, precum şi creşterea cheltuielilor bugetare curente la începutul anului 2009, să fi contribuit la abaterea de la ţinta de inflaţie. Aceste efecte s-au adăugat influenţei rigidităţilor structurale de pe piaţa muncii, care au condus la creşterea costului unitar cu forţa de muncă în industrie în condiţiile scăderii semnificative a producţiei. Incertitudinea ridicată referitoare la durata şi intensitatea crizei economice globale s-a transmis asupra evaluării perspectivelor macroeconomice pe plan intern.

O dimensiune importantă a incertitudinii se referă la magnitudinea efectelor nefavorabile ale crizei asupra dinamicii cererii agregate şi a PIB potenţial, creând dificultăţi de evaluare a amplitudinii deficitului de cerere şi a intensităţii presiunilor dezinflaţioniste exercitate de acesta.

La sfârşitul anului 2009, rata anuală a inflaţiei IPC a coborât la 4,97%, nivel situat cu 0,47 puncte procentuale peste limita superioară a intervalului de variaţie din jurul ţintei de 3,5%. Efecte favorabile scăderii inflaţiei au fost exercitate de deficitul persistent de cerere, precum şi de dinamica cursului de schimb al leului. Acestea au fost însă în mare măsură atenuate de influenţa nefavorabilă a factorilor de natura ofertei, dominant fiind impactul majorărilor accizelor pentru produsele din tutun.

Pe parcursul anului 2009, preţurile produselor din tutun au contribuit cu peste o treime la creşterea anuală a preţurilor de consum, ca urmare a majorărilor succesive de accize. O contribuţie dezinflaţionistă semnificativă a provenit din partea preţurilor volatile ale unor mărfuri alimentare, al căror ritm anual de creştere a coborât la valori negative în ultima parte a anului. În schimb, un efect advers a fost generat de dinamica anuală puternic accelerată a preţurilor combustibililor, datorată atât creşterii preţului internaţional al petrolului, cât şi unui amplu efect de bază .

Contribuţia diferitelor preţuri la creşterea ratei inflaţiei (%)

12

2.4.inflatia in Romania 2010

Pentru 2010, Banca Nationala a Romaniei (BNR) tinteste o inflatie de 3,5%, plus sau minus un punct procentual.

BNR a adoptat tintirea inflatiei in 2005, insa a reusit sa isi atinga obiectivul doar in 2006, cand rata anuala a inflatiei a fost de 4,87%, sub tinta asumata de 5% +/- un punct procentual.

Rata inflaţiei în 2010 s-a situat la 7,96%, după ce preţurile au urcat cu 0,5% în decembrie, iar avansul a fost aproape dublu faţă de nivelul raportat în 2009, în special din cauza majorării TVA şi a scumpirilor la anumite alimente, combustibili, tutun şi servicii, informează Mediafax.

Astfel, 2010 devine al patrulea an în care BNR a ratat ţinta de inflaţie, stabilită la 3,5% plus/minus un punct procentual. Rata inflaţiei în 2009 s-a situat la 4,74%, când intervalul ţintit a fost tot de 2,5-4,5%.

Anul trecut, cel mai mare impact asupra indicelui preţurilor de consum l-au avut scumpirile înregistrate la tutun cu 26,34% şi la combustibili (15,38%), care au ponderi mari în coşul utilizat de INS.

Conform ponderilor din coşul INS, scumpirea combustibililor a avut un impact de 1,15 puncte procentuale în rata anuală a inflaţiei, în timp ce scumpirea tutunului a contribuit cu 1,24 puncte procentuale.

De asemenea, anul trecut, în afară de ouă, toate alimentele s-au scumpit, cea mai mare creştere de preţ fiind consemnată la cartofi.

Pentru 2010, banca centrală a revizuit de mai multe ori prognozele de inflaţie, în contextul în care guvernul a decis majorarea TVA de la 19% la 24% începând cu luna iulie.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat la sfârşitul anului trecut că banca centrală a calculat impactul majorării TVA asupra inflaţiei la peste 2,4 puncte procentuale, la sfârşitul anului.

Inflaţia reprezintă unul dintre criteriile fixate în cadrul acordul de finanţare externă semnat de România, în valoare de 20 miliarde de euro, şi coordonat de FMI.

Totodată, inflaţia se numără printre criteriile de convergenţă pe care România trebuie să le îndeplinească pentru aderarea la zona euro.

13

În anul 2010 rata inflaţiei a continuat să crească ajungând la 7,96%, iar cauza principală a acestei evoluţii se pare că a fost majorarea cu 5 puncte procentuale a cotei taxei pe valoare adăugată (TVA), începând cu 1 iulie 2010. Influenţe nefavorabile suplimentare au fost generate de dinamica preţurilor administrate şi de propagarea asupra preţurilor produselor agroalimentare a şocurilor adverse de pe pieţele interne şi internaţionale.

Creşterea cotei TVA s-a transmis etapizat şi în proporţii diferite în componentele IPC, conform BNR, cele mai afectate fiind produsele din tutun, preţurile administrate şi tarifele serviciilor de telefonie. În ceea ce priveşte mărfurile alimentare evoluţiile nefavorabile au fost determinate, pe lângă majorarea TVA, de creşterile substanţiale ale preţurilor externe în paralel cu contracţia ofertei interne la unele categorii de produse, în special în urma inundaţiilor din vara lui 2010.

Contribuţia creşterii TVA la rata anuală a inflaţiei – 2010 (%)

2.5.Inflatia in Romania 2011

Rata inflatiei a ajuns la cel mai scazut nivel istoric, la sfarsitul lunii decembrie 2011, de 3,14 la suta.

In ultimele 12 luni (ianuarie - decembrie 2011), comparativ cu perioada similara din 2010, cresterea medie a preturilor este de 5,8 procente, se arata intr-un comunicat al Institutului National de Statistica.

In decembrie 2011, comparativ cu decembrie 2010, cea mai mare crestere de pret, pe partea de produse alimentare, s-a observat in cazul zaharului, de 18,65 la suta. De asemenea, pretul oualor s-a majorat cu 15,37%.

Pe de alta parte, pretul cartofilor, de exemplu, s-a redus cu peste 27 de procente, iar al legumelor si conservelor de legume cu aproape 20 la suta.

Pe segmentul serviciilor, cea mai mare scumpire s-a inregistrat in cazul apei, canalizarii si salubrizarii, cu 19,98%, dar si la biletele CFR, cu 19,68 de procente. In aceeasi perioada, pretul energiei termice a urcat cu 24,80 la suta. Per total, cresterea inregistrata la produsele alimentare in decembrie 2011, fata de luna similara din 2010, a fost de 0,95%, la produsele nealimentare de 4,45%, iar la servicii de 4,23 la suta.

14

15

Concluzii…

Inflaţia are influenţe atât pozitive cât şi negative asupra creşterii economice, asupra populaţiei, dar şi asupra întreprinderilor.

O inflaţie ridicată frânează creşterea economică, hiperinflaţia induce recesiune, iar la un nivel moderat, inflaţia în general antrenează efecte benefice. Însă de cele mai multe ori acesta determină efecte negative şi de aceea oamenii de specialitate au formulat anumite politici de control şi stopare a fenomenului inflaţionist.

Datorită consecinţelor negative asupra organismului economic şi social, inflaţia constituie un obiectiv major al politicilor macroeconomice din toate ţările cu economie de piaţă. De aceea politicile actuale de combatere a inflaţiei au fost astfel elaborate încât să stopeze inflaţia şi, în acelaşi timp, să permită creşterea economică şi limitarea şomajului.

16

Bibliografie www.insse.ro www.bnr.ro www.zf.ro www.wall-street.ro “Inflatia:concepte,teorii si politici economice”-Tugui Alexandru,Editura

Economica,Bucuresti,2000 “Inflatia”-C.Valeriu,Editura Gaudeamus,Iasi,1993

17