Birgit Kuhn

$;InFIITX;I*rnII333 i;,lrffiLrt*l:

Traducere: Cornelia Dumitrascu

N ICULESCU

Cuxpriras/+

t | :.1 :,, ; ; :.':l;,; *2,::

Pieleaipia$L dintii

Sare&Ar,,gagterea

Sexualit*tea

l67,fl

9a1r2

Index,alfa,betic ,'rLa

Tenne speciaXe

Sport gi migcare :

Alimentatia sinitoasi

Antrenarnentirl mifltii

ingrtlirr ea corpulu i, igiena

Sentimente

Cielul vie{ii

paginile 22-23

paginile 31-35

paginile 44-45

paginile 6S-69

paginile 90-91

paginile 102-103

K3* trtr avem OaSe ?Fdrd oase, corpul nostru ar fi o masd moale, care -la fel ca un melc - s-ar putea deplasa numai prin

t6rdre. Oasele suslin corpul nostru, numai cu ajutorul

lor putem sd mergem in poziiie dreaptd, verticald.

Unele oase au gi rolul de a apdra unele p5(i ale cor-

pului, care sunt foarte importante gi care pot fi foarte

ugor rdnite: oasele craniului reprezintd un invelig de

proteclie a creierului, coastele sunt un fel de coq de

proteclie pentru organe. Toate oasele alcdtuiesc, im-

preun6, scheletul, numit 9i ,,aparatul de suslinere".

Dar asta nu este tot: oasele depoziteazd in ele calciu,

o substanld minerald necesard vlelii. Mdduva din in-

teriorul oaselor produce globulele roqii 9i globulele

albe, cele mai importante componente ale sdngelui'

calota craniand

orbita ochiului

barbie

vertebra cervicala

omoplat

stern

coaste

osul bratului

coloana vertebrala

osul radial

os cubital (cot)

os iliac

CXXNXX srurt construite

oasele ?

O pdtrime dintr-un os o reprezintd apa. Oasele sunt

strdbdtute de vase de sdnge gi nervi gi sunt acoperite

la exterior - cu exceplia zonei incheieturilor - cu un

lesut fibros. Acest lesut fibros conline celule care, la

r6ndul lor, Pot forma alte

celule osoase. lnteriorul osului

este alcdtuit din mdduvd qi din

mici grdmdjoare de formaliuni fi-

broase. Aceastd structurd este

ugoarS, insd este stabild qi suportd

greutatea sau efortul. Nu toate

oasele sunt construite la fel:

unele oase, cum ar fi cele ale

coapselor gi cele ale bralelor, sunt

goale pe interior. Dimpotrive, verte-

brele, osul cdlc6iului gi Partea de

sus a coapsei sunt oase com-

pacte, pentru a Putea rezista

unor solicitdri gi eforturi mari'

Prin interiorul oaselortrec vase de singe.

t--

pubis

os metacarpian

osul degetuluide la mane

osul cdlcaiului

os tarsian

os metatarsian

osul degetuluide la picior

La naEtere, bebelugii au 300 de oase, iar

adullii au numai 206 oase. Cum este posibil

aga ceva? La inceput, dupi na$tere, multe

oase, cum ar fi cele ale craniului gi cele de la

m6nd, nu sunt incd unite intre ele. Cu timpul

ele cresc Ai se sudeazd, form6nd nigte oase

mai mari. Astfel, scheletuldevine mai rezis-

tent la greutdli gi la efort.

I

centurd scaPulard

Scheletul umarr

Scheletul, muqchii

Dg Ctr se pot

nrpe Oasele ?Oasele noastre sunt tari gi elastice in acelagi timp.

Aceasta inseamnd cd ele se lasd pulin atunci c6nd

sunt supuse la greutdli, dar fdrd sd rdmdnd defor-

mate. insd, dacd greutatea este prea mare, osul se

rupe. Acest lucru se poate int6mpla atunci cdnd un

obiect foarte greu sau dur, cum ar fi o piatrS, se

lovegte de os. Oasele se pot rupe qi in cazul in care

cazi gi te lovegti foarte tare.

Ce se int0mpldcind se rupe un OS ?Existd mai multe feluri de fracturi, adicd rupere a

oaselor. La ,,fractura simpl5", lesutul din jurul osului

abia dacd este distrus sau este afectat extrem de

pulin. Mai greu este la o ,,fracturd complicatS", atunci

c6nd pdrlile care alcdtuiesc osul se desfac. Atunci este

nevoie ca medicul sd aducd din nou osulin pozilia sa

Cu aiutorulunui gips,osul rupt se reface mai

corectS. Dacd osula strdpuns pielea, atuncivorbim despre o ,,fracturd deschisd". in cazul in care s-au spart

capetele osului, este vorba despre o ,,fracturd in frag-

mente". Pentru insdndtogire, oasele trebuie sd se

sudeze la loc. De aceea, este nevoie ca cele doud par[i

rupte sd stea mai multe sdptdmdniin pozilia corectd,

pentru a se uni din nou. Pentru aceasta, de cele mai

multe ori, este nevoie sd fie pus in gips.

K3e Ce oasele oamenilor

?n vflrstdse rup ffie*. Aeryef ?

Pentru ca oasele sd rdmdnd rezistente la efort gi la

greutate, pd(ile care le alcdtuiesc sunt supuse mereu

unui proces de subliere gi apoi de refacere a masei

osoase. P6nd la v6rsta de 30 de ani, masa osoasd

se innoiegte continuu. insd apoi lucrurile se schimbd:

cu c6t inaintdm in v6rst5, cu at6t mai pulin se

depune masd osoasd. Acum, procesul de subliere a

oaselor este dominant. Masa osoasd, care asigurd

rezistenla oaselor, se pierde din ce in ce mai mult, iar

riscul ca oasele sd se rupd este tot mai mare.

unos ,.":; ,

.i1I.

Cdnd se rupe un os, corpul incepe imediat sd repare

acest defect. intre fragmentele de os rupt incepe sd

se depuni calus. Acesta este un lesut osos, care la

inceput este moale, gi care sudeazd oasele rupte. Os-

teoblastele, adicd celulele tinere, responsabile de

refacerea osului, depun calciu gi alte substanle in

zona in care osul este rupt. Noul lesut osos va deveni

din ce in ce mai stabil gi, in timp, oasele rupte se

refac Ai se sudeazS. Dacd se depune prea mult lesutosos nou, acest surplus este din nou subliat. Celulele

care au aceastd sarcind se numesc osteoclaste.

este cel mai scurt

Greu de crezut, dar adevdrat: acesta se afld in ureche!

Aga-numita ,,scdrild", un os mic din aparatul auditiv,

situatin urechea medie, este cel mai mic dintre oase.

Are o lungime de numai 2,6 pdnd la 3,4 mm qi o greu-

tate de 2 pdnd la 4,3 mg. Numele vine de la forma sa,

care amintegte de scdrila de la gaua de cdldrie: de la

partea de jos, se ridicd doud brale laterale, care

se reunesc in partea de sus. im-

timpanul cu urechea

internd.

Kee&tre si mai stabil

Cu o lungime de aproximativ 50 de cm la adulli, osul

coapsei, adicd femurul, este cel mai lung os al nostru;

el reprezintd aproximativ o pdtrime din dimensiunea

corpului nostru. Degiare o greutate de numai 5O0 de

grame, el poate rezista la o presiune de 1700 de kilo-

grame. Cu adevdrat puternic, nu-i aga?

*"..€r*.!:t,/:. '*"'*:*r: -- '-nu1. .!'-1

.:-a,

C6nd qi c6t de mult creqtem, asta nu depinde de noi.

Hormonii - acegtia sunt nigte mesageri chimici, pro-

duqi in glanda hipofiza - ne

controleazd cregterea gi ne

determind inSllimea. ln

primii ani de viald se

produc foarte mulli

hormoni de cre$-

'{ tere, apoi acest

! proces incetineg-a

".i1

te. Abia la puber-

tate, adicd intre;i 10 qi 16 ani, ado-,l:

. t lescenlii incep sd5 .,': r,::ir... f creascd din nou

.:rt1&a i:! i;

-n= ' I rapid. Adult este o* ,,,t-_ { persoand in jur de

' 20 de ani.

ll*$

mafe ffiLE ffiASef,e gXEffiH

"* ** * '6tFt"EdL*EdLD I ^ Iffie q-eq- oecat cel cu :q:7

€Pentru a afla dacd oamenii cu greutate mai mare ,au oasele mai grele decdt cei cu greutate nor- ,mald, cercetdtorii au comparat densitatea gi greu- |ttatea oaselor. Au constatat c5, intr-adevdr, oasele Ioamenilor cu greutate mai mare sunt mai stabile 1,

dec6t cele ale persoanelor cu greutate normald - '

ele primesc mai mult calcar gi calciu. Dar, spre deo-

sebire de oase, articulaliile oamenilor gragi fac fald

mai greu eforturilor. Oamenii supraponderali igi soli- i:

citd articulatiile mai mult dec6t cei cu greutate nor !

mal5. Articulaliile se uzeazd mai repede gi incep sd

provoace dureri!

't *

i'itb

&ti{;,. Preund cu celelalte doud

scdri!a

Scheletul, mugchii

fr-

[IlBllrlrlLltlltl',,lX

Migcarea gi o alimentalie bogatd in calciu

(de exemplu, verde!uri, nuci), mult lapte

9i produse lactate (de exemplu, iaurt,

brdnzd) precum gi vitamina D, care se pro-

duce sub influenla soarelui, ne menlin

oasele sdndtoase gi stabile p6nd la

bdtrdnete.

Dm ffiffi unii oameni

in virstf. uunasul

gi urechile a1a de Kffiffitrffi ff

lntr-adevdr, urechile gi nasul cresc de-a lungul intregii

vieli! $i anume, cu o cincime de milimetru pe an, in

medie. De cese int6mpld acest lucru, nu qtie nimeni

cu certitudine. in multele lorstudii, cercetdtorii nu au

putut sd descopere dec6t faptul cd urechile qi nasul

cresc toatd viata.

D€ Ce searasuntema

fiIr?,n SCtlIlZrl decat

dirnineaWTAcest fenomen este dat de coloana vertebrald, mai

bine zis de discurile dintre vertebre. Ele stau ca nigte

tampoane intre vertebre gi reprezintd un sfert din

lungimea coloanei vertebrale. in total avem 23 de ast-

fel de discuri intervertebrale, alcdtuite preponderent

din lesut care conline colagen, care, la fel ca un bu-

rete, depoziteazd mult lichid. Pentru cd in timpul zilei

stdm in pozilie dreaptS, verticalS, discurile se preseazd

unele de altele 9i lichidul iese din lestrt. in timpul

noplii, discurile se relaxeazd gi preiau din nou lichid.

'+i=".+ .. =

il .Ffi ',:L.,+.." este 71Ea de

pericrrloasfr rdn,,ea

coloanei ' ,'il...

i..,,.. :.lr-.;" .i_,t,H."+i;: $."

in afard de faptul cd ne susline corpul, coloana verte-

brald are qi rolul de a proteja una dintre cele mai

importante traiectorii nervoase. Cum funclioneazd

acest lucru? Fiecare vertebrd are in m'tjloc o gaurd ro-

tundd. Puse unele peste altele, vertebrele formeazd

un canal; prin acest canal trece mdduva spindrii. Toli

nervii, de la picioare, brale gi abdomen, ajung la m5-

duva spindrii gi de aici transmit excitaliile cdtre creier.

Dacd unul dintre oasele coloanei vertebrale este

rdnit, poate fi deterioratd qi mdduva spindrii. in func-

lie de c6t de grav este afectatd, se poate ajunge la

paralizii - caz in care ,,linia de comunicare" care

unegte bralele gi picioarele cu creierul nu mai func-

lioneazd cum trebuie. in cazul cel mai grav, dacd -intr-un accident - mdduva a fost seclionatS, se poate

ajunge la o afecliune numitd paraplegie.

"trOamenii in vArsti au adesea urechi mari.

)

ne putea migca, avem

leagd oasele in diferite

- in funclie de cum

avem noi nevoie pentru a ne

migca. Se deosebesc doud

forme principale de articu-

lalii: articulalii sferice (ro-

tunde) 9i articulalii in formd

de balama (ginglim). Cele

sferice permit migcarea in

toate pdr[ile. Articula]ia umd-

rului este o astfel de articu-

lafie: de aceea putem sd ne

migcdm bralele in cerc. Arti-

culalii tipice tip balama sunt

cele ale cotului gi ale dege-

telor de la mdnd. Ele permit

doar indoirea gi intinderea.

asupra oaselor, de exemplu c6nd alergdm sau c6nd

sdrim. Pentru ca articulaliile sd se migte ,,ca unse",

ele sunt inconjurate de lichid. Acesta alimenteazd

cartilajul, in care nu se gdsesc vase de sdnge, cu

substanle nutritive - astfel inc6t cartilajul poate se

genereze mereu o masd noud.

CUm sunt tinute

impreunn Oaseleunei articulatii ?,

Articulaliile sunt intdrite prin ligamente. Ca gi ten-

doanele, care leagd mugchii cu oasele, ligamentele

sunt formate in principal din fibre cu colagen. Liga-

mentele sunt foarte pulin circulate de sdnge. Acesta

este qi motivul pentru care un ligament rupt sau rdnit

se reface intr-un timp destul de lung. in cazul unei ru-

peri de ligament, cel mai adesea doar operalia este

de ajutor. La o astfel de operalie, ligamentul rupt este

cusut la loc.

Cu cdt inaintdm in v6rst5, cu atdt mai mult se uzeazd

articulafiile. Adesea, acestea sunt at6t de afectate,

inc6t produc dureri foarte mari in

timpul migcdrii. Din fericire - spre

deosebire de alte organe - articu-

laliile pot fi foarte bine inlocuite

prin articulalii artificiale. Acestea

sunt fdcute din materiale pe care

corpul le suportd foarte bine, cum

O articulafie de qold artifrciali

C[fgm de existd

trdlaimultereluri de Aftf,CUlatfti ?

Oasele sunt rigide. Pentru a

nevoie de articulalii. Acestea

feluri

f,lm sunt articulatiileCwxm ne proteirm me-ff€fficEaBm P

articulatiile si nu

se &xxtrxe y

Dacd ai ros vreodatd un os de pui, ai ob-

servat urmdtorul lucru: capetele osului

sunt mult mai moi decdt restul. in aceas-

tA zond, oasele sunt acoperite cu

cartilaj, un lesut elastic. Cartilajele se

deformeazd ugor gi rezistd bine la pre

si u ne. Ele reduc qocu rile care agtioned

muschilor?)

:i'a mugchi nu ne-am putea

':est lucru este clar. Dar

::^tru a sta drepli, avem

-=.oie de mugchi: acesta

=s:e rolul mugchilor sche-

=: ci, fixali pe schelet, care

':srezinte aproape jumdtate din* -schii corpului! Mugchii menlin gi c5l-

: -'a corpului: peste jumdtate din energia pe

::'e o consumd mugchii serveste la*:rtinerea temperaturii corpului la o

Pentru miqcare avemnevoie de muqchi.

valoare constantS, 37,5 "C. $i ce se int6mplS c6nd

alergdm, mergem pe jos g! sdrim? Numai 45o/o din

energia mugchilor se transformd in migcare.

4i "'r ,li -,:1 ii.r-l,i.- ' transmit

muschii forta lor citre

oase ?

Oasele gi mugchii sunt legali prin tendoane.

Ele sunt alcdtuite din lesut conjunctiv, a cdrui

rezistenld este datd de fibrele cu colagen. De

aceea, prin tendoane, fo(a mugchilor

poate fi transmisd oaselor. Apropo:

tendonul lui Ahile, care leagd mugchii

peroneului de osul cdlc6iului, este

tendonul cel mai puternic qi cel mai lung.

:,,:ff avem doui feluri

celule foarte scurte, fusi-

forme.

' rnetal, ceramicd sau material plastic. Dar existd

-^ dezavantaj: articulaliile artlficiale nu rezistd nici

leparte aga de mult ca articulaliile naturale. Dupd

:e ani, acestea se uzeazd qitrebuie sd fie din nou

:cu ite.

uneofl

ne tfosnesc . '.' '' ,

--: sc, trosc - unora chiar le face plScere gi igi indoaie--.:ntionat degetele pentru a le trosni. Allii incep sd

.= :eamd c6nd aud un astfel de zgomot. Ce in-

'::rrnd acest zgomot? Cercetdtorii au pdreri diferite- acest sens: este posibil ca in stratul de cartilaj cu

-:'e sunt acoperite oasele sd se fi produs o cutd. $i

=:-nci, c6nd migcdm oasele, se aude

:-:snetul. Degi nu se cunoagte cauza,

-- ucru este sigur: trosnitul oaselor

:s:e inofensiv, nu ne produce

- : ln rdu.

'11 este rolul

Tendoaneleconecteazi oaselesi muschii.

;l

migca,

Ei

diferite de tfll}$C&}fl fMusculatura scheleticd lucreazd numai dacd

primeqte o comandd de la creier. Privite la micro-

scop, celulele alungite ale lesutului prezintd un

model cu dungi transversale. De aceea vorbim de o

musculaturd scheleticd ,,striat5". Aceasta poate fi

comandatd gi controlatd congtient. Alli mugchi se

miqcd automat, de exemplu musculatura aparat-

, ului respirator sau a stomacului. Atunci c6nd di-

;, gerdm hrana, nu trebuie sd ne $6ndim

'\:'t.r.-&* pentru a da comanda acestor muqchi.':Musculatura din organe se mai

numegte gi musculaturd netedd,

. pentru cd este alcdtuitd din