INFECTII RESPIRATORII VIRALE

Chişinău 2008

INFECŢIILE RESPIRATORII VIRALE ACUTE

(ADENOVIROZELE, PARAGRIPA ŞI INFECŢIA CU VIRUSUL RESPIRATOR SINCIŢIAL)

LA COPILProtocol clinic naţional

МИНИСТЕРСТВО ЗДРАВООХРАНЕНИЯ

РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

AL REPUBLICII MOLDOVA

Această publicaţie a fost posibilă datorită susţinerii generoase a poporului american prin intermediul Programului Preliminar de Ţară al „Fondului Provocările Mileniului” pentru Buna Guvernare (Programul pentru Buna Guvernare), implementat de Millenium/IP3 Partners. Programul pentru Buna Guvernare este finanţat de Corporaţia „Millennium Challenge Corporation” (MCC) şi administrat de Agenţia Statelor Unite ale Americii pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) sub auspiciile Programului Preliminar de Ţară.

Aprobat prin şedinţa Consiliului de experţi al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova din 18.12.2008, proces verbal nr. 6.

Aprobat prin ordinul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova nr. 528 din 29.12.2008 cu privire la aprobarea Protocolului clinic naţional “Infecțiile respiratorii virale acute (adenovirozele,

paragripa și infecția cu virusul respirator sincițial) la copil”

Elaborat de colectivul de autori:

Galina Rusu Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”Ludmila Serbenco Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”Elena Maximenco Programul Preliminar de Ţară al “Fondului Provocările Mileniului”

pentru Buna Guvernare

Recenzenţi oficiali:

Valentina Halitov Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”Marcu Rudi Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”Grigore Bivol Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”Victor Ghicavîi Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”Valentin Gudumac Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”Ivan Zatusevski Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”Iurie Osoianu Compania Naţională de Asigurări în MedicinăMaria Bolocan Consiliul Naţional de Acreditare şi Evaluare

Coordonator:Mihai Rotaru Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova

Redactor: Eugenia Mincu

Corector: Tatiana Pîrvu

EDIŢIA – I

Tipărit “T-PAR” SRL, 2008.Tiraj: 2000 ex.

Protocol clinic naţional „Infecţiile respiratorii virale acute la copil”, Chişinău 2008

3

CUPRINS

ABREVIERILE FOLOSITE ÎN DOCUMENT ........................................................................................................ 5

PREFAŢĂ ..................................................................................................................................................................... 5

A. PARTEA INTRODUCTIVĂ .................................................................................................................................. 5A.1. Diagnosticul ...................................................................................................................................................... 5A.2. Codul bolii (CIM 10)......................................................................................................................................... 6A.3. Utilizatorii ......................................................................................................................................................... 6A.4. Scopurile protocolului ....................................................................................................................................... 6A.5. Data elaborării protocolului .............................................................................................................................. 7A.6. Data următoarei revizuiri .................................................................................................................................. 7A.7. Lista şi informaţiile de contact ale autorilor şi ale persoanelor care au participat la elaborarea protocolului .. 7A.8. Definiţiile folosite în document ......................................................................................................................... 8A.9. Informaţia epidemiologică ................................................................................................................................ 9

B. PARTEA GENERALĂ ......................................................................................................................................... 10B.1. Nivel de asistenţă medicală urgentă la etapa prespitalicească ......................................................................... 10B.2. Nivel de asistenţă medicală primară ................................................................................................................ 11B.3. Nivel de asistenţă medical specializată de ambulatoriu .................................................................................. 14B.4. Nivel de asistenţă medical spitalicească .......................................................................................................... 16

C.1. ALGORITMII DE CONDUITĂ ....................................................................................................................... 19C.1.1. Algoritmul de diagnosticare şi de conduită a pacientului cu IRVA .............................................................. 19C.1.2. Algoritmul de tratament al stărilor de urgenţă ale IRVA la etapa prespitalicească ....................................... 20

C.2. DESCRIEREA METODELOR, TEHNICILOR ŞI A PROCEDURILOR .................................................. 21C.2.1. Clasificarea IRVA ......................................................................................................................................... 21C.2.2. Profilaxia IRVA ............................................................................................................................................. 22

C.2.2.1. Profilaxia specifică nu se aplică în Republica Moldova ....................................................................... 22C.2.2.2. Profilaxia nespecifică ............................................................................................................................ 22

C.2.3. Conduita pacientului cu IRVA ...................................................................................................................... 22C.2.3.1. Anamneza .............................................................................................................................................. 22C.2.3.2. Manifestările clinice în IRVA ................................................................................................................ 23C.2.3.3. Manifestările clinice ale stărilor urgente în IRVA ................................................................................ 28C.2.3.4. Investigaţiile paraclinice în IRVA ......................................................................................................... 30C.2.3.5. Diagnosticul diferenţial ........................................................................................................................ 31C.2.3.6. Criteriile de transportare şi de spitalizare ........................................................................................... 33C.2.3.7. Tratamentul şi supravegherea copilului cu IRVA ................................................................................. 34

C.2.3.7.1. Tratamentul stărilor de urgenţă în IRVA la etapa prespitalicească ............................................. 34C.2.3.7.2. Tratamentul şi supravegherea formelor uşoare, medii, severe ale IRVA ...................................... 35

C.2.3.8. Evoluţia şi prognosticul IRVA ............................................................................................................... 40C.2.4. Complicaţiile şi sechelele în IRVA la copil (subiectul protocoalelor separate) ............................................ 41


4

D. RESURSELE UMANE ŞI MATERIALELE NECESARE PENTRU RESPECTAREA PREVEDERILOR DIN PROTOCOL ..................................................................................................................... 42

D.1. Serviciul de asistenţă medicală urgentă la etapa prespitalicească ................................................................... 42D.1. Instituţiile de asistenţă medicală primară; instituţiile/secţiile de asistenţă medicală specializată de ambulatoriu ................................................................................................................................................. 42D.3. Instituţiile de asistenţă medicală spitalicească: secţiile de boli infecţioase, de reanimare şi terapie intensivă ale spitalelor raionale/municipale, republicane şi spitalele de boli contagioase ............. 43

E. INDICATORII DE MONITORIZARE A IMPLEMENTĂRII PROTOCOLULUI ...................................... 45

ANEXE........................................................................................................................................................................ 47Anexa 1. Definiţii de caz de boală infecţioasă pentru sistemul de supraveghere epidemiologică şi de raportare în IRVA (infecţia adenovirală, paragripală şi infecţia cu virusul respirator sinciţial) ..... 47Anexa 2. Formular de consultaţie la medicul de familie pentru IRVA, forme uşoară şi medie .............................. 48Anexa 3. Formular de conduita a pacientului cu vîrstă de pînă la 18 ani cu IRVA, forma severă .......................... 50Anexa 4. Buletin de însoţire a produselor patologice în diagnosticul de laborator al IRVA ................................... 52Anexa 5. Ghidul pacientului cu IRVA ..................................................................................................................... 53

BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................................................ 55


5

ABREVIERILE FOLOSITE ÎN DOCUMENT ADN acid dezoxiribonucleicAMP asistentă medicală primarăARN acid ribonucleicFCC frecvenţă a contracţiilor cardiaceFR frecvenţă a respiraţieii.c. intracutanati.m. intramusculari.v. intravenosIAV infecţie adenoviralăIRA infecţie respiratorie acutăIRVA infecţie respiratorie virală acutăIVRS infecţia cu virusul respirator sinciţialLCR lichid cefalorahidianpic. picături RFC reacţie de fixare a complementuluiRHAI reacţie de hemaglutinoinhibare indirectăRIE reacţie imunoenzimaticăRIF reacţie de imunofluorescenţă SCID sindrom de coagulare intravasculară diseminatăSNC sistem nervos centralsol. soluţieŞTI şoc toxiinfecţiosTA tensiune arterialăUIK unităţi de inhibiţie a kalicreineiVRS virus respirator sinciţialVSH viteză de sedimentare a hematiilor

PREFAŢĂAcest protocol a fost elaborat de grupul de lucru al Ministerului Sănătăţii al Republicii

Moldova (MS RM), constituit din specialiştii catedrei Boli Infecţioase la Copii a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, în colaborare cu Programul Preliminar de Ţară al „Fondului Provocările Mileniului” pentru Buna Guvernare, finanţat de Guvernul SUA prin Corporaţia Millenium Challenge Corporation şi administrat de Agenţia Statelor Unite ale Americii pentru Dezvoltare Internaţională.

Protocolul naţional este elaborat în conformitate cu ghidurile internaţionale actuale privind IRVA la copil şi va servi drept bază pentru elaborarea protocoalelor instituţionale. La recomandarea MS RM, pentru monitorizarea protocoalelor instituţionale pot fi folosite formulare suplimentare, care nu sunt incluse în protocolul clinic naţional.

A. PARTEA INTRODUCTIVĂ

A.1. Diagnosticul: Infecţia respiratorie virală acută la copil

Exemple de formulare a diagnosticului clinic:

Infecţia adenovirală, febra faringoconjuctivală, forma medie. Infecţia adenovirală, conjuctivită foliculară, rinofaringită, forma medie.


6

Paragripa, laringotraheobronşită acută, formă medie.Paragripa, laringotraheită stenozantă, gradul II, formă severă. Infecţia cu virusul respirator sinciţial, sindrom bronhoobstructiv, forma medie.

A.2. Codul bolii (CIM 10):J06.9 Infecţii acute ale căilor respiratorii superioare, fără precizareJ22 Infecţii acute ale căilor respiratorii inferioare, fără precizareB97.0 Infecţia adenoviralăB34.0 Infecţia adenovirală fără precizare B30.2 Farino-conjunctivita viralăB30.1 Kerato-conjunctivita prin adenovirusA87.1+ Meningita cu adenovirus (G02.0*)A85.1+ Encefalita cu adenovirus (G05.1*)A08.2 Enterita prin adenovirusJ12.0 Pneumonia datorată unor adenovirusuriJ04.0 Laringita acutăJ04.2 Laringotraheita acutăJ05.0 Laringita obstructivă acută (crup)J12.2 Pneumonia datorată virusului paragripalJ20.4 Bronşita acută prin virusul paragripalB97.4 Infecţia cu virus respirator sinciţial J12.1 Pneumonia datorată virusului respirator sinciţialJ20.5 Bronşita acută prin virusul respirator sinciţialJ21.0 Bronşiolita acută datorată virusului sinciţial

A.3. Utilizatorii:oficiile medicilor de familie (medicii de familie şi asistentele medicale de familie); centrele de sănătate (medici de familie);centrele medicilor de familie (medicii de familie);secţiile consultative (infecţionişti); asociaţiile medicale teritoriale (medicii de familie şi infecţionişti);serviciile de asistenţă medicală urgentă la etapa prespitalicească (echipele AMU

specializate şi de profil general);secţiile de boli infecţioase, reanimare şi de terapie intensivă ale spitalelor raionale;

municipale (medicii infecţionişti, pediatri infecţionişti, pediatri, reanimatologi);spitalele de boli contagioase (infecţionişti, pediatri infecţionişti, reanimatologi).

Notă: Protocolul, la necesitate, poate fi utilizat şi de alţi specialişti.

A.4. Scopurile protocolului:1. A facilita depistarea precoce (primele 3 zile din debutul bolii) a copiilor cu IRVA (forme

severe şi complicate) şi a asigura spitalizarea lor.2. A spori calitatea examinării, tratamentului şi a supravegherii pacienţilor cu IRVA.3. A spori calitatea în asistenţa medicală de urgenţă, acordată bolnavilor cu IRVA, forme

severe şi complicate.4. A reduce rata complicaţiilor şi a letalităţii prin IRVA.


7

A.5. Data elaborării protocolului: august 2008

A.6. Data următoarei revizuiri: august 2010

A.7. Lista şi informaţiile de contact ale autorilor şi ale persoanelor care au participat la elaborarea protocolului

Numele Funcţia deţinutăDr. Galina Rusu, doctor în medicină, conferenţiar universitartel: 737-033

Șef catedră Boli Infecţioase la Copii, USMF „Nicolae Testemiţanu”, specialist principal în boli infecţioase la copii al MS

Dr. Ludmila Serbenco, doctor în medicină, conferenţiar universitartel: 205-520

conferenţiar universitar, catedra Boli Infecţioase la Copii, USMF „Nicolae Testemiţanu”

Dr. Elena Maximenco, MPH expert local în sănătate publică, Programul Preliminar de Ţară al „Fondului Provocările Mileniului” pentru Buna Guvernare

Protocolul a fost discutat şi aprobat

Denumirea Persoana responsabilă - semnătura

Catedra Boli Infecţioase la Copii, USMF „Nicolae Testemiţanu”Societatea Boli Infecţioase din RM

Asociaţia Medicilor de Familie din RM

Societatea Ştiinţifico-Practică a Pediatrilor din Moldova

Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă

Comisia Ştiinţifico-Metodică de Profil „Boli infecţioase”

Agenţia Medicamentului

Consiliul de experţi al MS RM

Consiliul Naţional de Evaluare şi Acreditare în Sănătate

Compania Naţională de Asigurări în Medicină


8

A.8. Definiţiile folosite în documentInfecţii respiratorii virale acute (IRVA): afecţiuni deosebit de răspîndite, prezente la

persoanele de toate vîrstele, cu manifestări clinice foarte variate ca formă şi severitate în funcţie de gradul de intoxicaţie şi de nivelul arborelui respirator afectat.

Adenovirusuri, Paramixovirusuri (V. paragripale şi V. respirator sinciţial): virusuri cu afinitate respiratorie primară şi majoră ce condiţionează pînă la 90% din IRVA la copii.

Infecţie adenovirală (Adenoviroza): determinată de adenovirusuri şi se manifestă prin febră, intoxicaţie, semne clinice respiratorii şi extrarespiratorii variate (conjunctivită, adenopatie, diaree etc.).

Infecţie paragripală (Paragripa): boală respiratorie acută, determinată de virusurile paragripale, manifestată clinic prin febră şi prin intoxicaţie moderată, lezarea mucoasei nazale si a laringelui, care, la copii mici, se manifestă predominant prin laringotraheită acută stenozantă (crup).

Infecţie cu virusul respirator sinciţial: maladie respiratorie acută manifestată clinic prin bronşiolită cu sindrom bronhoobstructiv pronunţat, febră şi sindrom de intoxicaţie moderată, dar de o severitate deosebită la nou-născuţi şi la sugari.

Infecţii acute ale căilor respiratorii superioare: rinită, faringită, otită, sinuzită.Infecţii acute ale sistemului respirator inferior: laringotraheită, bronşită, bronşită

obstructivă, bronşiolită, pneumonie.Febra rinofaringoconjuctivală: cea mai tipică variantă clinică a IAV, manifestată prin

febră de durată, catar respirator superior pronunţat, faringită, conjunctivită şi limfadenită cervicală.Laringotraheita acută, stenozantă (crupul): evoluţie alarmantă la copilul mic. În 38-45%

din cazuri se declanşează în paragripă, adenoviroze. Se caracterizează prin tuse lătrătoare, voce răguşită, dispnee inspiratorie.

Bronşiolita acută: afecţiune a căilor respiratorii inferioare înregistrată în 45-50% din cazuri la sugar şi la nou-născut în infecţia cu VRS. Se manifestă clinic prin febră, dispnee expiratorie, tahipnee, insuficienţă respiratorie în progresie, wheezing (respiraţie şuierătoare), cu evoluţie severă.

Respiraţie accelerată (tahipneea) conform OMS se defineşte, dacă frecvenţa respiraţiei la un copil în vîrsta de pînă la 2 luni este ≥ 60 resp./minut, 2 luni-12 luni ≥ 50 resp./minut, 1 an-5ani ≥ 40 resp./minut, şi după 5 ani ≥ 25 resp./minut şi mai mult.

Copil: persoană cu vîrsta de pînă la 18 ani.Recomandabil: nu are un caracter obligatoriu. Decizia va fi luată de medic pentru fiecare

caz individual.


9

A.9. Informaţia epidemiologică Infecţiile respiratorii acute (IRA) determină 40-60% din bolile copilului de vîrstă

fragedă şi 30-40% din maladiile preşcolarului şi ale şcolarului. Frecvenţa acestor maladii este de 6-7 îmbolnaviri per an la copii din mediul urban, cu suprapopulare, şi de 2-3 per an la adulţi. Mortalitatea prin IRA diferă în funcţie de vîrstă: anual pe glob prin IRA decedează 6 milioane de copii în vîrstă de 0-14 ani. Letalitatea de care virozele respiratorii sunt direct responsabile este evidentă în cazul gripei pandemice, al adenovirozelor, al infecţiilor paragripale şi al celor cu virus respirator sinciţial.

Sursa de infecţie o constituie omul bolnav cu infecţii latente manifeste sau inaparente şi persoanele purtătoare de virusuri.

Perioada de contagiune în IAV durează 10 zile, în paragripă – 7-10 zile şi în IVRS – 10-14 zile.

Calea de transmitere este cea aeriană prin picături de secreţii nazofaringiene şi indirectă prin mîini şi obiecte proaspăt contaminate cu secreţiile infectate (vesela, batistele, apa din bazinele de înot). În IAV transmiterea are loc şi pe cale fecal–orală.

Receptivitatea este generală şi variază în funcţie de vîrstă. Sunt mai receptivi copiii în vîrstă după 3 luni, adolescenţii, bolnavii cronici. Copiii în vîrstă de pînă la 3 luni se îmbolnăvesc mai rar (excepţie – IVRS).

Contagiozitatea în IVRS şi în IAV este mare, în special în colectivităţi şi în staţionare – viroza poate cuprinde 90% dintre copiii mici, sugari.

Sezonalitate: sezon rece – toamna, iarna, primăvara. Vara pot fi cazuri sporadice.Imunitatea postinfecţioasă obţinută este specifică faţă de serotipuri, subtipuri sau varianta

antigenică de virus.


10

B. P

AR

TE

A G

EN

ER

AL

ĂB

.1. N

ivel

de

asis

tenţ

ă m

edic

ală

urge

ntă

la e

tapa

pre

spita

licea

scă

Des

crie

re(m

ăsur

i)M

otiv

e(r

eper

e)Pa

şi(m

odal

ităţi

şi c

ondi

ţii d

e re

aliz

are)

III

III

Prot

ecţia

per

sona

lulu

iPr

otej

area

de

la c

onta

ctul

cu

lichi

dele

bio

logi

ce, d

e la

ex

pune

rea

la a

genţ

ii in

fecţ

ioşi

se e

fect

ueaz

ă în

tim

pul

exam

enul

ui c

linic

al p

acie

ntul

ui.

Obl

igat

oriu

:

•Pr

otej

area

per

sona

lulu

i prin

util

izar

ea a

rtico

lelo

r de

pro

tecţ

ie (m

ăşti,

măn

uşi,

hala

te).

1. D

iagn

ostic

ul1.

1. S

uspe

ctar

ea

diag

nost

icul

ui d

e IR

VA

C.2

.3.1

Algo

ritm

ul C

.1.1

Dia

gnos

ticul

urg

enţe

lor î

n IR

VA p

erm

ite a

plic

area

in

terv

enţii

lor m

edic

ale

rapi

de c

e co

ntrib

uie

la re

duce

rea

cons

ider

abilă

a c

ompl

icaţ

iilor

[8, 2

0, 2

5, 3

1].

Obl

igat

oriu

:

•A

nam

neza

clin

ico-

epid

emio

logi

că (c

aset

a 8)

.•

Exam

enul

obi

ectiv

(tab

elel

e 1-

5).

2. T

rata

men

tul

2.1.

Tra

tam

entu

l stă

rilor

de

urg

enţă

la e

tapa

pr

espi

talic

easc

ă

C.2

.3.6

Algo

ritm

ul C

.1.2

Iniţi

erea

tim

purie

a tr

atam

entu

lui d

e ur

genţ

ă su

prim

ă pr

ogre

sia

bolii

şi p

revi

ne d

ezvo

ltare

a de

con

seci

nţe

seve

re [7

, 18,

22,

28,

33]

.

Obl

igat

oriu

:

•A

cord

area

prim

ului

aju

tor m

edic

al la

eta

pa

pres

pita

licea

scă,

în fo

rmel

e se

vere

ale

IRVA

, cu

neur

otox

icoz

ă, la

ringo

trahe

ită st

enoz

antă

, bro

nşită

(b

ronş

iolit

ă ob

stru

ctiv

ă) (c

aset

a 11

).

2.2.

Lua

rea

deci

ziei

viz

avi d

e ne

cesi

tate

a sp

italiz

ării

C.2

.3.5

Obl

igat

oriu

:

•Ev

alua

rea

crite

riilo

r de

seve

ritat

e (c

aset

ele

3, 4

).•

Eval

uare

a cr

iterii

lor d

e sp

italiz

are

(cas

etel

e 9,

10

).3.

Tra

nspo

rtar

ea în

secţ

ii pe

diat

rice

şi/s

au d

e bo

li in

fecţ

ioas

e

C.2

.3.6

Stab

iliza

rea

şi m

onito

rizar

ea fu

ncţii

lor v

itale

per

mit

eval

uare

a co

mpl

icaţ

iilor

şi tr

ansp

orta

rea

paci

entu

lui î

n st

aţio

naru

l de

profi

l.

Obl

igat

oriu

:

•A

prec

iere

a cr

iterii

lor d

e st

abili

zare

şi a

sigu

rare

a po

sibi

lităţ

ilor d

e tra

nspo

rtare

(cas

eta

10 ).


11

B.2

. Niv

el d

e as

iste

nţă

med

ical

ă pr

imar

ăD

escr

iere

(măs

uri)

Mot

ive

(rep

ere)

Paşi

(mod

alită

ţi şi

con

diţii

de

real

izar

e)I

IIII

IPr

otec

ţia p

erso

nalu

lui

Prot

ejar

ea d

e la

con

tact

cu

lichi

dele

bio

logi

ce, d

e la

ex

pune

rea

la a

genţ

ii in

fecţ

ioşi

se e

fect

ueaz

ă în

tim

pul

exam

enul

ui c

linic

al p

acie

ntul

ui.

Obl

igat

oriu

:

•Pr

otej

area

per

sona

lulu

i prin

util

izar

ea a

rtico

lelo

r de

pro

tecţ

ie (m

ăşti,

măn

uşi,

hala

te).

•Sp

ălar

ea p

e m

îini c

u ap

ă şi

cu

săpu

n.1.

Pro

filax

ia1.

1. P

rofil

axia

spec

ifică

La

mom

ent n

u se

apl

ică

în R

epub

lica

Mol

dova

.1.

2. M

ăsur

ile an

tiepi

dem

ice î

n fo

car

•Sc

opul

– lo

caliz

area

infe

cţie

i [3,

24,

30]

.•

Red

ucer

ea c

ompl

icaţ

iilor

.•

Red

ucer

ea ra

tei d

e sp

italiz

ări.

Obl

igat

oriu

:

•M

ăsur

i faţ

ă de

surs

a de

infe

cţie

:

Dep

ista

rea

activ

ă a

boln

avilo

r (da

te

epid

emio

logi

ce, c

linic

e, d

e la

bora

tor)

.

Izol

area

bol

navi

lor p

entru

7-1

0 zi

le la

dom

icili

u (în

form

ele

uşoa

re şi

med

ii) sa

u în

spita

l.

Luar

ea m

ăsur

ilor c

orec

te d

e iz

olar

e.•

Măs

uri f

aţă

de c

ăile

de

trans

mite

re:

a

eris

irea

încă

peril

or, m

enaj

ul;

s

păla

rea

pe m

îini c

u ap

ă şi

cu

săpu

n.

Obl

igat

oriu

:

•M

ăsur

i faţ

ă de

surs

a de

infe

cţie

:

Dep

ista

rea

activ

ă a

boln

avilo

r (da

te

epid

emio

logi

ce, c

linic

e, d

e la

bora

tor)

.

Izol

area

bol

navi

lor p

entru

7-1

0 zi

le la

dom

icili

u (în

form

ele

uşoa

re şi

med

ii) sa

u în

spita

l.

Luar

ea m

ăsur

ilor c

orec

te d

e iz

olar

e.•

Măs

uri f

aţă

de c

ăile

de

trans

mite

re:

aeris

irea

încă

peril

or, m

enaj

ul;

spăl

area

pe

mîin

i cu

apă

şi c

u să

pun.


12

III

III

Rec

oman

dabi

l:

•Pu

rtare

a m

ăştil

or în

locu

ri pu

blic

e, în

pre

zenţ

a bo

lnav

ilor î

n ap

arta

men

t, la

îngr

ijire

a bo

lnav

ilor.

2. D

iagn

ostic

ul2.

1. S

uspe

ctar

ea d

iagn

ostic

u-lu

i de

IRVA

C

.2.3

.1Al

gori

tmul

C.1

.1

•A

nam

neza

clin

ico-

epid

emio

logi

că p

erm

ite s

uspe

cta-

rea

IRVA

[19,

22,

24,

31]

.

•D

atel

e ob

iect

ive

perm

it su

spec

tare

a IR

VA[1

, 21,

24]

.

•A

naliz

a ge

nera

lă a

sîn

gelu

i (le

ucop

enie

, lim

foci

toză

V

SH în

nor

mă,

) în

IRVA

per

mite

dife

renţ

iere

a de

in-

fecţ

iile

resp

irato

rii b

acte

riene

(le

ucoc

itoză

, neu

trofi-

lie, V

SH a

ccel

erat

ă) [2

4, 3

1].

•D

eter

min

area

pre

coce

a g

radu

lui d

e ur

genţ

ă în

IRVA

va

per

mite

asi

sten

ţa p

resp

italic

easc

ă co

rect

ă şi

pre

ve-

nire

a co

nsec

inţe

lor a

cest

ei b

oli [

7, 2

5].

Obl

igat

oriu

:

•A

nam

neza

clin

ico-

epid

emio

logi

că (c

aset

a 8)

.•

Exam

enul

obi

ectiv

(cas

eta

8; ta

bele

le 1

-5).

•D

iagn

ostic

ul d

ifere

nţia

l (ta

bele

le 1

0, 1

1, re

măr

cile

4,

5, 6

).

Rec

oman

dabi

l:

•Ex

amen

ul d

e la

bora

tor:

anal

iza

gene

rală

a sî

ngel

ui.

Ana

liza

gene

rală

a u

rinei

.

2.2.

Con

firm

area

dia

gnos

ticu-

lui d

e IR

VAC

.2.3

.4

Ord

inul

MS

RM

Nr.

358

din

12 o

ctom

brie

200

7 C

hişi

nău

„Cu

priv

ire la

apr

obar

ea d

efini

ţilor

de

caz

pent

ru s

upra

-ve

gher

ea şi

rapo

rtare

a bo

lilor

tran

smis

ibile

în R

M”

[11]

.

•În

epi

dem

ii di

agno

stic

ul se

stab

ileşt

e în

baz

a da

telo

r clin

ico-

epid

emio

logi

ce.

Rec

oman

dabi

l în

prim

ele

cazu

ri su

spec

te:

•In

vest

igaţ

ii vi

ruso

logi

ce.

2.3.

Lua

rea

deci

ziei

: nec

esita

-te

a co

nsul

taţie

i spe

cial

istu

lui

şi/s

au sp

italiz

are

C.2

.3.5

•R

ecom

anda

bil c

onsu

ltaţia

spe

cial

istu

lui a

pac

ienţ

i-lo

r cu

IRVA

, for

me

med

ii şi

cu

com

plic

aţii

(pne

u-m

onie

, otit

e, si

nuzi

te, c

onju

nctiv

ite, k

erat

ite e

tc.).

Obl

igat

oriu

:

•Ev

alua

rea

crite

riilo

r de

spita

lizar

e (c

aset

ele

9, 1

0).


13

III

III

3. T

rata

men

tul

3.1.

Tra

tam

entu

l st

ărilo

r de

ur

genţ

ă la

eta

pa p

resp

itali-

ceas

că

C.2

.3.7

.1Al

gori

tmul

C. 1

.2

Iniţi

erea

pre

coce

a tr

atam

entu

lui d

e ur

genţ

ă va

sup

rima

prog

resi

a bo

lii şi

va

prev

eni c

onse

cinţ

ele

seve

re a

le a

ces-

tei b

oli [

7, 1

8, 2

2, 2

8, 3

1].

Obl

igat

oriu

:

•A

cord

area

prim

ului

aju

tor l

a et

apa

pres

pita

licea

scă

în fo

rmel

e se

vere

ale

IRVA

, cu

neur

otox

icoz

ă,

larin

gotra

heită

sten

ozan

tă, b

ronş

iolit

ă (ta

belu

l 14)

3.2.

Tra

tam

entu

l IR

VA,

for-

me

uşoa

re ş

i m

edii

la d

omi-

ciliu

C.2

.3.7

În m

ajor

itate

a ca

zuril

or în

form

ele

uşoa

re şi

med

ii nu

est

e ne

cesa

ră sp

italiz

area

[27,

31]

.R

ecom

anda

bil (

în c

az d

e pr

ezen

ţă a

con

diţii

lor d

e iz

olar

e la

dom

icili

u şi

a su

prav

eghe

rii m

edic

ale

la

fieca

re 2

-3 zi

le):

•an

tipire

tice

(la to 3

8o C şi

mai

mul

t);•

prep

arat

e et

iotro

pe;

•pr

epar

ate

sim

ptom

atic

e;•

vita

min

e.(ta

bele

le 1

2, 1

5).

Not

ă: T

rata

men

tul I

RVA

, for

mel

or se

vere

şi c

ompl

icat

e se

va

efec

tua

în c

ondi

ţii d

e st

aţio

nar.

4. S

upra

vegh

erea

4.1.

Su

prav

eghe

rea

paci

en-

tulu

i ca

re a

u su

porta

t IR

VA,

form

e se

vere

şi c

u co

mpl

icaţ

ii

C.2

.3.7

Perm

ite d

epis

tare

a st

ărilo

r de

urge

nţă

a si

ndro

amel

or

seve

re şi

a c

ompl

icaţ

iilor

în IR

VA [

7, 2

5, 3

1].

Obl

igat

oriu

:

•Ev

alua

rea

stăr

ii pa

cien

tulu

i şi a

prec

iere

a efi

cien

ţei

trata

men

tulu

i (du

pă 4

8–72

de

ore)

, viz

ită a

ctiv

ă.•

Ree

valu

area

crit

eriil

or d

e sp

italiz

are

(cas

eta

9 ).

•M

onito

rizar

ea tr

atam

entu

lui (

tabe

lul 1

2).

4.2.

Sup

rave

gher

ea p

oste

xter

-na

re p

acie

nţilo

r car

e au

supo

r-ta

t IRV

A (f

orm

ele

seve

re şi

cu

com

plic

aţii)

C.2

.3.7

Scop

urile

:•

Trat

amen

tul c

onva

lesc

enţil

or.

•Ev

alua

rea

şi t

rata

men

tul

sech

elel

or,

al c

ompl

icaţ

iilor

IR

VA(în

col

abor

are

cu m

edic

ii sp

ecia

lişti)

.

Obl

igat

oriu

:

•D

ispe

nsar

izar

ea c

onva

lesc

enţil

or, d

upă

IRVA

cu

com

plic

aţii

resp

irato

rii şi

neu

rolo

gice

, se

va fa

ce c

onsu

ltînd

ped

iatru

l, ne

urol

ogul

sau

neur

oped

iatru

l, O

RL-

istu

l (ca

seta

14)

.5.

Rec

uper

area

•

Con

form

pro

gram

elor

exi

sten

te d

e re

cupe

rare

şi

reco

man

dăril

or sp

ecia

liştil

or.


14

B.3

. Niv

el d

e as

iste

nţă

med

ical

spec

ializ

ată

de a

mbu

lato

riu

Paci

enţii

vor

fi c

onsu

ltaţi

la so

licita

rea

med

icul

ui d

e fa

mili

e în

caz

uri a

mbi

gue

de d

iagn

ostic

şi d

e co

ndui

tă te

rape

utic

ăD

escr

iere

(măs

uri)

Mot

ive

(rep

ere)

Paşi

(mod

alită

ţi şi

con

diţii

de

real

izar

e)I

IIII

IPr

otec

ţia p

erso

nalu

lui

Prot

ejar

ea d

e la

con

tact

ul c

u lic

hide

le b

iolo

gice

, de

la

expu

nere

a la

age

nţii

infe

cţio

şi se

efe

ctue

ază

în ti

mpu

l co

ntac

tulu

i nem

ijloc

it cu

pac

ient

ul.

Obl

igat

oriu

:

•Pr

otej

area

per

sona

lulu

i prin

util

izar

ea a

rtico

lelo

r de

pro

tecţ

ie (m

ăşti,

măn

uşi,

hala

te).

1. P

rofil

axia

1.1.

Pro

filax

ia sp

ecifi

că

La m

omen

t nu

se a

plic

ă în

Rep

ublic

a M

oldo

va.

1.1.

Măs

urile

antie

pide

mic

e în

foca

r•

Scop

ul –

loca

lizar

ea in

fecţ

iei [

3, 2

4, 3

0].

•R

educ

erea

com

plic

aţiil

or.

•R

educ

erea

rate

i de

spita

lizar

e.

Obl

igat

oriu

:

•M

ăsur

i faţ

ă de

surs

a de

infe

cţie

:

depi

star

ea a

ctiv

ă a

boln

avilo

r (da

te

epid

emio

logi

ce, c

linic

e, d

e la

bora

tor)

;

izol

area

bol

navi

lor p

e 7-

10 z

ile la

dom

icili

u (în

fo

rmel

e uş

oare

şi m

edii)

sau

la sp

ital;

luar

ea m

ăsur

ilor c

orec

te d

e iz

olar

e.•

Măs

uri f

aţă

de c

ăile

de

trans

mite

re:

form

area

măş

tilor

la p

reze

nţa

boln

avilo

r în

apar

tam

ent,

la în

griji

rea

boln

avilo

r;

aeris

irea

încă

peril

or, c

urăţ

enia

;

spăl

area

frec

vent

ă pe

mîin

i cu

apă

şi c

u să

pun.

2. D

iagn

ostic

ul2.

1.Su

spec

tare

a di

agno

stic

u-lu

i de

IRVA

C.2

.3.1

– C

.2.3

.5

Algo

ritm

ul C

.1.1

•A

nam

neza

clin

ico-

epid

emio

logi

că p

erm

ite s

uspe

cta-

rea

IRVA

[19,

22,

24,

31]

. •

Dat

ele

obie

ctiv

e pe

rmit

susp

ecta

rea

IRVA

[1, 2

1, 2

4].

•A

naliz

a ge

nera

lă a

sîn

gelu

i (le

ucop

enie

, lim

foci

toză

V

SH –

în

norm

ă) î

n IR

VA p

erm

ite d

ifere

nţie

rea

de

infe

cţiil

e re

spira

torii

bac

terie

ne (

leuc

ocito

ză, n

eutro

-fil

ie, V

SH a

ccel

erat

ă) [2

4, 3

1].

Obl

igat

oriu

:

•A

nam

neza

clin

ico-

epid

emio

logi

că (c

aset

a 8)

.•

Dat

ele

obie

ctiv

e (ta

bele

le 1

-4).

•D

iagn

ostic

ul d

ifere

nţia

l (ta

bele

le 1

0, 1

1; re

măr

cile

4,

5, 6

).


15

III

III

•D

eter

min

area

pre

coce

a g

radu

lui d

e ur

genţ

ă în

IRVA

va

asi

gura

asi

sten

ţa p

resp

italic

easc

ă co

rect

ă şi

pre

ve-

nire

a co

nsec

inţe

lor s

ever

e al

e ac

este

i bol

i [7,

25]

.

Rec

oman

dabi

l:

•Ex

amen

ul d

e la

bora

tor:

anal

iza

gene

rală

a sî

ngel

ui;

anal

iza

gene

rală

a u

rinei

;

inve

stig

aţiil

e vi

ruso

logi

ce p

rimel

or c

azur

i su

spec

te d

e IR

VA.

2.2.

Con

firm

area

dia

gnos

ticu-

lui d

e IR

VAC

.2.3

.1 -

C.2

.3.4

Ord

inul

MS

RM

Nr.

358

din

12 o

ctom

brie

200

7 C

hişi

nău

„Cu

priv

ire la

apr

obar

ea d

efini

ţilor

de

caz

pent

ru s

upra

-ve

gher

ea şi

rapo

rtare

a bo

lilor

tran

smis

ibile

în R

M”

[11]

.

În e

pide

mii

diag

nost

icul

se st

abile

şte

în b

aza

date

lor

clin

ico-

epid

emio

logi

ce.

Rec

oman

dabi

l în

prim

ele

cazu

ri su

spec

te:

•D

etec

tare

a ag

entu

lui p

atog

en în

test

ul d

e im

unofl

uore

scen

ţă c

u an

ticor

pi fl

uore

scen

ţi [1

1].

•Iz

olar

ea a

gent

ului

cau

zal d

in la

vaje

naz

ofar

ingi

ene

pe c

ultu

ri ce

lula

re [1

1].

•M

ajor

area

titru

lui d

e an

ticor

pi în

RH

AI î

n pr

obe

de se

r per

echi

[11]

.2.

3. L

uare

a de

cizi

ei v

izav

i de

nece

sita

tea

de a

con

sulta

alţi

sp

ecia

lişti

şi/s

au sp

italiz

are

C.2

.3.6

•R

ecom

anda

bil c

onsu

ltaţia

spe

cial

istu

lui a

pac

ienţ

i-lo

r cu

IRVA

, for

me

seve

re ş

i cu

com

plic

aţii

(pne

u-m

onie

, otit

e, si

nuzi

te, c

onju

nctiv

ite, k

erat

ită e

tc.).

Obl

igat

oriu

:

•Ev

alua

rea

crite

riilo

r de

spita

lizar

e (c

aset

a 9,

10)

.3.

Tra

tam

entu

l 3.

1. T

rata

men

tul

stăr

ilor

de

urge

nţă

la e

tapa

pre

spita

li-ce

ască

C.2

.3.7

.1

Algo

ritm

ul C

.1.2

Iniţi

erea

pre

coce

a tr

atam

entu

lui d

e ur

genţ

ă va

sup

rima

evol

uţia

bol

ii şi

va

prev

eni c

onse

cinţ

ele

seve

re a

le a

cest

i-ea

[7, 1

8, 2

2, 2

8, 3

1].

Obl

igat

oriu

:

•A

cord

area

prim

ului

aju

tor m

edic

al la

eta

pa

pres

pita

licea

scă

în fo

rme

seve

re a

le IR

VA,

cu n

euro

toxi

coză

, lar

ingo

trahe

ită st

enoz

antă

, br

onşi

olită

(cas

eta

11).


16

III

III

3.2.

Tra

tam

entu

l IR

VA,

for-

me

uşo

are

şi m

edii,

la d

omi-

ciliu

în c

olab

orar

e c

u m

edi-

cul d

e fa

mili

e

C.2

.3.7

În m

ajor

itate

a ca

zuril

or în

IRVA

, for

me

uşoa

re şi

med

ii,

nu e

ste

nece

sară

spita

lizar

ea [2

7, 3

1].

Rec

oman

dabi

l (în

caz

de

prez

enţă

a c

ondi

ţiilo

r de

izol

are

la d

omic

iliu

şi a

supr

aveg

heri

i med

ical

e la

fie

care

2-3

zile

):

•A

ntip

iretic

e.•

Prep

arat

e et

iotro

pe.

•Pr

epar

ate

sim

ptom

atic

e.•

Vita

min

e (ta

belu

l 12)

.N

otă:

Tra

tam

entu

l IRV

A, f

orm

e se

vere

şi c

ompl

icat

e, se

va

efec

tua

în c

ondi

ţii d

e st

aţio

nar.

4. S

upra

vegh

erea

4.1.

Sup

rave

gher

ea IR

VA, f

or-

me

uşoa

re şi

med

ii, p

e pa

rcur

-su

l bol

ii în

col

abor

are

cu m

e-di

cul d

e fa

mili

e

C.2

.3.7

Va p

erm

ite d

epis

tare

a st

ărilo

r de

urge

nţă,

a si

ndro

amel

or

seve

re şi

com

plic

aţiil

or în

IRVA

[7, 3

3].

Rec

oman

dabi

l:

•Ev

alua

rea

stăr

ii pa

cien

tul ş

i apr

ecie

rea

efici

enţe

i tra

tam

entu

lui (

la so

licita

rea

med

icul

ui d

e fa

mili

e).

•A

naliz

a ge

nera

lă a

urin

ei (l

a ne

cesi

tate

).

5. R

ecup

erar

ea

•C

onfo

rm p

rogr

amel

or e

xist

ente

de

recu

pera

re şi

re

com

andă

rilor

spec

ialiş

tilor

.

B.4

. Niv

el d

e as

iste

nţă

med

ical

spita

licea

scă

Des

crie

re(m

ăsur

i)M

otiv

e(r

eper

e)Pa

şi(m

odal

ităţi

şi c

ondi

ţii d

e re

aliz

are)

III

III

Prot

ecţia

per

sona

lulu

iPr

otej

area

de

la c

onta

ctul

cu

lichi

dele

bio

logi

ce, d

e la

ex-

pune

rea

la a

genţ

ii in

fecţ

ioşi

se

efec

tuea

ză în

tim

pul e

xa-

men

ului

clin

ic a

l pac

ient

ului

.

Obl

igat

oriu

:

•Pu

rtare

a m

ăştil

or d

e că

tre p

erso

nalu

l med

ical

.•

Prot

ejar

ea p

erso

nalu

lui p

rin u

tiliz

area

arti

cole

lor

de p

rote

cţie

(măş

ti, m

ănuş

i, ha

late

).•

Spăl

area

frec

vent

ă pe

mîin

i cu

apă

şi c

u să

pun.

1. P

rofil

axia


17

III

III

1.1.

Măs

urile

antie

pide

mic

e în

secţ

ie, s

aloa

neC

.2.2

.2

•Sc

opul

– lo

caliz

area

infe

cţie

i [3,

24,

30]

.•

Red

ucer

ea c

ompl

icaţ

iilor

.•

Red

ucer

ea ra

tei d

e sp

italiz

ări.

•R

educ

erea

infe

cţiil

or n

osoc

omia

le.

Obl

igat

oriu

:

•R

espe

ctar

ea co

ndiţi

ilor d

e izo

lare

în sa

loan

e box

ate.

•Pu

rtare

a m

ăştil

or p

entru

îngr

ijito

ri, v

izita

tori

etc.

•Ev

itare

a ag

lom

erăr

ii pa

cien

ţilor

în se

cţie

şi în

sa

loan

e.•

Prev

enire

a ci

rcul

aţie

i exc

esiv

e a

pers

onal

ului

şi a

vi

zita

toril

or.

•D

ecla

rare

a caz

ului

de î

mbo

lnăv

ire la

CM

P te

ritor

ial.

2. D

iagn

ostic

ul2.

1. D

iagn

ostic

ul p

relim

inar

al

IRVA

C.2

.3.1

– C

.2.3

.5Al

gori

tmul

C. 1

.1

2.2.

Con

firm

area

dia

gnos

ticu-

lui d

e IR

VA ş

i eva

luar

ea g

ra-

dulu

i de

seve

ritat

e al

bol

ii

•A

nam

neza

clin

ico-

epid

emio

logi

că p

erm

ite s

uspe

cta-

rea

IRVA

[19,

22,

24,

31]

.

•D

atel

e ob

iect

ive

perm

it su

spec

tare

a IR

VA[1

, 21,

24]

.

•A

naliz

a ge

nera

lă a

sîn

gelu

i (le

ucop

enie

, lim

foci

toză

V

SH n

orm

ală,

) în

IRV

A p

erm

ite d

ifere

nţie

rea

de in

-fe

cţia

resp

irato

rie b

acte

riană

(leu

coci

toză

, neu

trofil

ie,

VSH

acc

eler

ată)

[24,

31]

.

•D

eter

min

area

pre

coce

a s

indr

oam

elor

gra

ve în

IRV

A

(neu

roto

xico

ză,

larin

gotra

heită

st

enoz

antă

, br

onşi

-ol

ită, i

nclu

siv

obst

ruct

ivă,

etc

.) va

per

mite

asi

sten

ţa

urge

ntă,

cor

ectă

şi p

reve

nire

a co

nsec

inţe

lor g

rave

[7,

18, 2

0, 3

3].

•O

rdin

ul M

S R

M N

r. 35

8 di

n 12

oct

ombr

ie 2

007

Chi

-şi

nău

„Cu

priv

ire la

apr

obar

ea d

efini

ţiilo

r de

caz

pen-

tru s

upra

vegh

erea

şi

rapo

rtare

a bo

lilor

tra

nsm

isib

ile

în R

M”[

11].

•Ta

ctic

a de

con

duită

a p

acie

ntul

ui c

u IR

VA şi

ale

gere

a tra

tam

entu

lui m

edic

amen

tos

depi

nd d

e se

verit

atea

şi

de c

ompl

icaţ

iile

bolii

, pre

cum

şi d

e fa

ctor

ii de

risc

şi

de m

alad

iile

conc

omite

nte

(pre

mor

bidu

l nef

avor

abil)

.

Obl

igat

oriu

:

•A

nam

neza

clin

ico-

epid

emio

logi

că (c

aset

a 8)

.•

Dat

e ob

iect

ive

(cas

eta

8, ta

b. 1

-4).

•In

vest

igaţ

iile

para

clin

ice

(tabe

lul 8

).•

Dia

gnos

ticul

dife

renţ

ial (

tabe

lele

10,

11;

rem

ărci

le

4, 5

, 6).

•La

nec

esita

te, c

onsu

ltaţia

spec

ialiş

tilor

: neu

rolo

g,

otor

inol

arin

golo

g, o

ftalm

olog

.•

În e

pide

mii

diag

nost

icul

se st

ablil

eşte

în b

aza

date

lor c

linic

o-ep

idem

iolo

gice

.•

Det

erm

inar

ea g

radu

lui d

e se

verit

ate

(cas

etel

e 3,

4).

Rec

oman

dabi

l:

•In

vest

igaţ

iile

viru

solo

gice

, ser

olog

ice

în p

rimel

e ca

zuri

susp

ecte

de

IRVA

.


18

III

III

3. S

pita

lizar

ea•

Vor fi

spita

lizat

e pe

rsoa

nele

car

e pr

ezin

tă c

el p

uţin

un

crite

riu d

e sp

italiz

are

[2, 2

4, 2

5, 3

3 ].

•Pa

cien

ţii c

u IR

VA se

vor

spita

liza

în se

cţiil

e de

bol

i in

fecţ

ioas

e al

e sp

itale

lor r

aion

ale

(mun

icip

ale)

şi/

sau

în se

cţiil

e şi

în sp

itale

le c

linic

e pe

ntru

cop

ii.•

În se

cţiil

e de

rean

imar

e şi

tera

pie

inte

nsiv

ă se

vor

sp

italiz

a co

piii

cu IR

VA, f

orm

e se

vere

şi/s

au c

u st

ări u

rgen

te.

4. T

rata

men

tul

4.1.

Con

tinua

rea

trat

amen

tu-

lui s

tări

lor d

e ur

genţ

ă

C.2

.3.7

.1

Algo

ritm

ul C

.1.2

Con

tinua

rea

trata

men

tulu

i de

urge

nţă

va su

prim

a ev

oluţ

ia

bolii

şi v

a pr

even

i con

seci

nţel

e se

vere

[2, 2

5, 2

8, 3

3].

Obl

igat

oriu

:

•Se

con

tinuă

trat

amen

tul i

niţia

t la

etap

a pr

espi

talic

easc

ă (ta

belu

l 12;

cas

eta

11).

4.2.

Tra

tam

entu

l IR

VA (

for-

me

seve

re şi

com

plic

ate)

C.2

.3.7

Obl

igat

oriu

:

•Tr

atam

entu

l neu

roto

xico

zei.

•Tr

atam

entu

l lar

ingo

trahe

itei s

teno

zant

e.•

Trat

amen

tul b

ronş

iolit

ei.

•Tr

atam

entu

l com

plic

aţiil

or (c

onfo

rm g

radu

lui d

e se

verit

ate

a bo

lii).

•Tr

atam

entu

l SC

ID (t

abel

ele

13, 1

4, 1

5; c

aset

ele

15, 1

6).

5. E

xter

nare

a, n

ivel

pri

mar

de

asi

sten

ţă m

edic

ală

(pe-

rioa

da d

e co

nval

esce

nţă)

şi

supr

aveg

here

a

Exte

rnar

ea p

acie

ntul

ui s

e re

com

andă

dup

ă vi

ndec

area

co

mpl

etă,

am

elio

rare

a/sa

u no

rmal

izar

ea in

dici

lor

hem

o-di

nam

ici,

în li

psa

de c

ompl

icaţ

ii.

Obl

igat

oriu

:

•C

onfo

rm c

riter

iilor

de

exte

rnar

e (c

aset

a 13

).•

Elib

erar

ea e

xtra

sulu

i din

foai

a de

obs

erva

ţie c

are

oblig

ator

iu v

a co

nţin

e:

diag

nost

icul

con

firm

at d

etal

iat;

rezu

ltate

le in

vest

igaţ

iilor

efe

ctua

te;

trata

men

tul e

fect

uat;

reco

man

dăril

e ex

plic

ite p

entru

pac

ient

;

reco

man

dăril

e pe

ntru

med

icul

de

fam

ilie

(c

aset

a 14

).


19

C.1. ALGORITMII DE CONDUITĂ

C.1.1. Algoritmul de diagnosticare şi de conduită a pacientului cu IRVA

Protocol clinic naţional „IRVA la copil” , Chişinău 2008

18

C.1. ALGORITMII DE CONDUITĂ C.1.1. Algoritmul de diagnosticare şi de conduită a pacientului cu IRVA

Sindrom de catar respirator, tuse sau respiraţie dificilă. Febră, cefalee

Infecţie adenovirală, paragripa, infecţia cu virusul respirator sinciţial

Intoxicaţie pronunţată DA NU

Infecţia adenovirală Paragripa, infecţia respiratorie sinciţială

Prezenţa laringitei, a laringotraheitei NU DA

Prezenţa conjunctivitei, a febrei, a catarului respirator pronunţat

Infecţia cu virusul respirator sinciţial

Paragripa

Hipertermie, semne de intoxicaţie generală, convulsii, semne meningiene pozitive

Dispnee expiratorie, tahipnee, cianoză, apnee

Dispnee inspiratorie permanentă, tiraj vădit intercostal, epigastral, acrocianoză

DA NU DA NU DA NU

Spitalizare imediată

Tratament ambulatoriu





Infecţia adenovirală. Febră rinofaringoconjunctivală.

Debut acut, intoxicaţie moderată, stenoza laringiană, diagnostic specific

Prezenţa bronşiolitei Vîrstă fragedă


20

C.1.2. Algoritmul de tratament al stărilor de urgenţă ale IRVA la etapa prespitalicească


19

C.1.2. Algoritmul de tratament al stărilor de urgenţă ale IRVA la etapa prespitalicească

ALGORITMUL C.1.2.

Caz suspect de IRVA forma gravă

Neurotoxicoza avansată, edem cerebral, gradele I-II:

Hipertermie malignă, semne de intoxicaţie generală, convulsii tonicoclonice, hiperestezie cutanată, somnolenţă, tulburări de conştienţă, acrocianoză, semne meningiene pozitive

Laringotraheita stenozantă acută (crup viral), fazele II-III:

Agitaţie psihomotorie sau somnolenţă, letargic, dispnee inspiratorie permanentă, tirajul vădit intercostal, epigastral, cefalee pronunţată, convulsii, paliditatea tegumentelor cu acrocianoză

Bronşiolita. Sindromul bronhoobstructiv

Dispnee expiratorie, tahipnee, febră, retracţii toracice, cianoză, flotaţia aripelor nazale, gîfîit sau geamăt, somnolenţă, apnee sau stop respirator

Asistenţa de urgenţă la etapa prespitalicească efectuată de medicul de la ambilanţă şi/sau de medicul de familie, sau de asistenta medicală

Edem cerebral acut, gradele I şi II: 1. Dexametazonă – 0,5-1,0

mg/kg sau 2. Prednisolon – 5-10 mg/kg 3. Sol. Metamizol 50% – 0,1

ml/an viaţă Sol. Difenhidramină 1% – 0,1 ml/an viaţă Sol. Papaverină 2% – 0,2 ml/an viaţă

4. Furosemid – 1-2 mg/kg 5. Sol. Diazepam 0,5% – 0,5-1

mg/kg (în caz de convulsii) 6. Oxigen

Laringotraheita stenozantă acută (crup viral), fazele II-III: 1. Dexametazonă – 0,2-0,5 mg/kg sau 2. Prednisolon – 2-5 mg/kg 3. Furosemid – 1-2 mg/kg 4. Sol. Metamizol 50% – 0,1 ml/an

viaţă Sol. Difenhidramină 1% – 0,1 ml/an viaţă Sol. Papaverină 2% – 0,2 ml/an

viaţă 5. Sol. Diazepam 0,5% – 0,5-1 mg/kg

(în caz de convulsii) 6. Oxigen umidefiat 7. Salbutamol aerosol – 0,1 mg/o doză

sau 8. Budesonidă aerosol – 0,05 mg/o

doză, cîte 1-2 puffuri

Bronşiolita acută. Sindrom bronhoobstructiv, forma severă

1. Salbutamol aerosol – 0,1 mg/o doză 2. Dexametazonă – 0,2-0,5 mg/kg sau 3. Prednisolon – 2-5 mg/kg 4. Sol. Diazepam 0,5% – 0,5-1 mg/kg (în caz de convulsii) 5. Oxigen umidefiat 6. Antibiotice (Benzilpenicilina sodică 100 mii U/kg 24 de ore)

Preparatele medicamentoase se administrează i.v. (în lipsa accesului la venă – i.m.)

Transportarea urgentă la spital cu ambulanţa (echipa pediatrică de reanimare) dupa ameliorarea stării bolnavului


21

C.2. DESCRIEREA METODELOR, TEHNICILOR ŞI A PROCEDURILOR C.2.1. Clasificarea IRVACaseta 1. Clasificarea IRVA în funcţie de etiologie:

• Infecţia adenovirală.• Infecţia paragripală.• Infecţia cu virusul respirator sinciţial.• Infecţia rinovirală.• Infecţia reovirală.• Infecţia cu coronavirus.

Notă: IRVA la copil frecvent evoluează ca infecţii mixte:virus – virale;virus – micoplasmice;virus – bacteriene.

Caseta 2. Clasificarea IRVA în funcţie de tipul bolii:

Forme clinice:• Tipică: cu sindroamele respirator şi toxic manifeste.

• Atipică:frustă;subclinică;inaparentă.

Caseta 3. Clasificarea IRVA în funcţie de severitatea bolii:

Forme clinice:• Uşoară.• Medie.• Severă.

Caseta 4. Criteriile de severitate a bolii:

• Intensitatea sindromului toxic.• Gradul insuficienţei respiratorii.• Intensitatea manifestărilor locale.

Caseta 5. Clasificarea IRVA în funcţie de durata de evoluţiei a bolii:

Forme clinice:• Acută.• Trenantă.• Fulminantă (în infecţia adenovirală).


22

Caseta 6. Clasificarea în funcţie de caracterulul evoluţiei bolii:

• Ciclică (comună).• Cu complicaţii specifice (virus asociate).• Cu complicaţii nespecifice (bacteriene).• Cu maladii intercurente.• Cu acutizarea maladiilor de fond.• Ondulantă cu recăderi.

C.2.2. Profilaxia IRVAC.2.2.1. Profilaxia specifică nu se aplică în RM.

C.2.2.2. Profilaxia nespecificăCaseta 7. Profilaxia nespecifică a IRVA

• Depistare precoce şi activă: epidemiologic şi clinic.• Izolarea: 5-7 zileformele uşoare şi medii – pacienţii se tratează la domiciliu;formele severe şi cu complicaţii – se spitalizează în secţiile de boli infecţioase ale

spitalelor raionale(municipale) în saloane boxate.• Aerisirea încăperilor, curăţenia, folosirea lămpilor bactericide.• Spălarea pe mîini cu apă şi cu săpun, igiena personală.• Dezinfecţia veselei bolnavului, a jucăriilor.• Supravegherea persoanelor de contact – 7 zile.• Eliminarea factorilor nocivi de mediu: fumatul, aglomeraţia etc.• Sporirea calităţii în îngrijirea bolnavului.• Măştile din tifon.

C.2.3. Conduita pacientului cu IRVAC.2.3.1. Anamneza Caseta 8. Recomandări pentru culegerea anamnesticului

Datele epidemiologe:• Contact cu bolnavul cu IRVA cu 5-7 zile pînă la îmbolnăvire.• Situaţie epidemică cu IRVA în localitate.• Cazuri de IRVA în instituţia şcolară, preşcolară etc. sau • Pacient din focar familiar de IRVA• Sezon al anului.

Date clinice:• Debut acut • Febră• Cefalee• Rinită, strănut• Tuse• Dureri în gît• Conjunctivită


23

În forme severe

• Convulsii, tulburări de conştienţă• Vome repetate• Hiperestezie cutanată• Somnolenţă• Dispnee inspiratorie permanentă• Dispnee expiratorie • Acrocianoză

C.2.3.2. Manifestările clinice în IRVA

Tabelul 1. Manifestările clinice ale IRVA în funcţie de severitatea bolii

Forma clinică Manifestările clinice

Uşoarătemperatura corporală normală sau crescută pînă la 38,5oC;semne de intoxicaţie slab pronunţate sau absente;semne respiratorii moderate.

Medie

febră 38,5o-39oC;semne de intoxicaţie moderate;apetitul redus;agitaţie sau adinamie;astenie;cefalee moderată;Posibilele sindroame moderat pronunţate:laringotraheita stenozantă;bronhoobstructiv;abdominal; bronşiolită;febră faringoconjunctivală.

Severă

febră 40-40,5oCsemne de intoxicaţie severă;hiperestezie cutanată, fotofobie, hiperacuzie;cefalee stabilă;halucinaţii;tremur;convulsii scurte clonice;vome repetate.Posibilele sindroame:laringotraheită stenozantă (gradele II-III);bronhoobstructiv avansat; abdominal;bronşiolită.


24

Tabelul 2. Manifestările clinice şi paraclinice ale infecţiei adenovirale [4, 24, 32].

Sindroame clinice Manifestări clinice

De neurotoxicoză (encefalopatie

toxiinfecţioasă)(vezi şi tabelul 5)

• Febră malignă.• Vome repetate.• Cefalee.• Fotofobie.• Agitaţie, iritabilitate, delir.• Convulsii tonicoclonice.• Tulburări de conştienţă.• Hiperestezie cutanată.• Mialgii, artralgii.• Semne meningiene (redoarea cefei, semnele Kernig, Brudzinscki).• Tahicardie.• Tahipnee.

Catar al căilor respiratorii superioare

(cel mai frecvent)

• Strănut.• Obstrucţie nazală.• Rinoree – secreţii nazale seromucoase, abundente.• Tuse umedă din debut.• Dureri în gît.• Hiperemie şi edem moderat al pilierilor.• Peretele faringian posterior granulat.

Febra faringoconjunctivală

• Debut brusc.• Febră 38-39oC – îndelungată, ondulantă (1, 2 săptămîni). • Dureri în gît.• Obstrucţie nazală.• Secreţii nazale seroase abundente care devin uşor mucopurulente.• Hiperemie moderată a pilierilor şi a amigdalelor.• Conjunctivită (eritematoasă, foliculară, membranoasă).• Tuse umedă.• Faringită granuloasă.• Limfadenită cervicală.• Uneori splenohepatomegalie.• Evoluţie lentă.

Conjunctivita şi keratoconjunctivita

• Debut acut.febră.semne de iritaţie conjunctivală, senzaţie de „nisip în ochi”.congestie puternică.edem al mucoasei conjunctivale.conjunctivită catarală sau foliculară.conjunctivită membranoasă (cu membrane fibrinoase alb-surii pe

pleoapa inferioară, care nu se răspîndesc în afara conjunctivei).• Keratoconjunctivita:semne toxice generale;dureri în globii oculari;fotofobie;afectare bilaterală;peste 10-12 zile, opacifierea corneei.


25

Rinofaringita cu amigdalită acută

• Modificări orofaringiene.• Dureri la deglutiţie.• Depuneri albicioase pe amigdale.• Ganglioni limfatici cervicali tumefiaţi.

Sindromul diareic

• Frecvent la copiii mici.• Sindrom respirator.• Sindrom de enterită acută: scaune lichide de 3-4 ori pe zi, fără

incluziuni patologice.• Durata diareii – 3-4 zile.

Sindroame rar înregistrate

• Limfadenita mezenterică (mezadenita).• Sindromul de crup.• Sindromul bronhoobstructiv.• Meningita seroasă.• Sindromul pertusoid.• Cistită acută hemoragică.

Tabelul 3. Manifestările clinice ale infecţiei paragripale în funcţie de sindromul realizat [21, 32].

Sindroame Manifestări clinice

Laringotraheită stenozantă

• Tuse lătrătoare.• Voce răguşită.• Dispnee inspiratorie.• Respiraţie zgomotoasă.• Insuficienţă respiratorie acută.• Cianoză, acrocianoză.

Sindrom bronhoobstructiv

(astmatiform)

• Tuse uscată neproductivă.• Dispnee expiratorie.• Paliditate a tegumentelor.• Cianoză periorală.

Catar respirator superior

• Febră moderată, subfebriliate (3-5 zile).• Tuse uscată, zgomotoasă din prima zi.• Voce răguşită.• Nas înfundat.• Eliminări seroase din nas.• Dureri în gît.

Bronşiolită acută

• Febră moderată.• Semne de catar respirator superior (tuse uscată, frecventă; rinoree).• Tahipnee.• Dispnee expiratorie.• Cianoză periorală.• Retracţii toracice.


26

Tabelul 4. Manifestările clinice ale infecţiei cu virus respirator sinciţial în funcţie de sindromul realizat [5, 6, 22, 32]

Sindroame Manifestări clinice

Rinofaringită acută

• Subfebrilitate.• Strănut.• Obstrucţie nazală.• Iritabilitate.• Rinoree.• Vome.• Apetit scăzut.

Copilul mai mare de 3 ani prezintă:

• Febră moderată.• Tuse uscată, în accese.• Cefalee.• Dureri musculare.• Astenie.• Durere în deglutiţie.• Durere faringiană permanentă.

Sindrom bronhoobstructiv

(astmatiform)

• Febră moderată.• Tuse uscată neproductivă.• Dispnee expiratorie.• Paliditate a tegumentelor.• Cianoză periorală.

Bronşiolită acută

• Febră moderată.• Debut progresiv în 1-2 zile.• Catar respirator superior.• Tuse uscată, chinuitoare, uneori în accese.• Tahipnee – FR mai mult de 70 resp./min.• Retracţii toracice.• Cianoza tegumentelor sau paloare pronunţată.• Flotaţii ale aripilor nazale.

Pneumonie virală

• Febră 38o-39oC.• În debut – rinoree, tuse.• Tuse seacă, iritativă.• Expectoraţii absente sau seromucoase.• Semne fizicale în plămîni – discrete.


27

Tabelul 5. Particularităţile IRVA la nou-născuţi, sugari şi la copiii mici [22, 32]

Infecţia adenovirală Infecţia paragripală Infecţia cu virusul respirator sinciţial

La nou-născuţi şi la sugari• Se înregistrează rar (imunitate

transplacentară).• Subfebrilitate.• Neurotoxicoza absentă.• Semne de catar respirator:nas înfundat;strănut;tuse, rareori.

• Conjunctivită.• Anorexie.• Dereglări de somn.• Diaree frecventă.• Limfoadenopatie.• Otită, bronşită, pneumonie• Boala evoluează sever cu

complicaţii bacteriene.• Posibile cazuri letale.

• Se înregistrează rar (imunitate transplacentară).

• Febră absentă sau subfebrilitate.

• Intoxicaţie absentă.• Semne de catar

respirator: strănut;nas înfundat;tuse umedă;voce răguşită.

• Complicaţii: otita, bronşita, pneumonia.

• Decurge foarte sever la prematur, la sugarul mic, la sugarul cu cardiopatie şi cu afecţiuni pulmonare congenitale.

• Debut acut sau treptat.• Febră absentă sau 37,5o-38oC.• Strănut.• Nas înfundat.• Tuse insistentă în accese

durabile.• Dereglări de somn.• Agitaţie, nelinişte.• Vome repetate.• Starea generală se agravează

brusc.• Hipoxie progresivă.• Respiraţie zgomotoasă.• Cianoza tegumentelor.• Respiraţie accelerată (80-100

resp./min).• Tahicardie.• Flotaţia aripilor nazale.• Posibile cazuri letale.

La copiii mici (1-3 ani)• Debut acut.• Febră 38,5o-39oC

(6-10 zile).• Semne de intoxicaţie

moderată.• Cefalee.• Anorexie.• Vome repetate.• Rinoree.• Nas înfundat.• Dureri în gît.• Conjunctivită.• Febră cu un caracter ondulant.• Sunt posibile sindroamele:febră faringocon-

junctivală;bronhoobstructiv;faringoamigdalită;diaree.

• Debut acut.• Febră moderată.• Tuse uscată,

zgomotoasă din debut.

• Voce răguşită.• Nas înfundat.• Eliminări seroase

nazale.• Dureri în gît

(usturime).• Cefalee.• Sunt posibile semne

de laringotraheita stenozantă (crup).

• Sindrom bronhoobstructiv.

• Febră 37,5o-38oC.• Toxicoză moderată.• Eliminări nazale.• Tuse persistentă, chinuitoare.• Dispnee expiratorie sau de tip

mixt.• Semne de bronşită sau de

bronşiolită.• Sindrom bronhoobstructiv.• Sindrom de crup.• Sindrom diareic.


28

C.2.3.3. Manifestările clinice ale stărilor urgente în IRVA1. Edemul cerebral2. Crup 3. Bronşiolita4. SCID

Notă 1. Manifestările clinice ale edemului cerebral acut în neurotoxicoză sunt prezentate în PCN-16 Gripa la copil.

Notă 2. Manifestările clinice şi paraclinice ale laringitei, ale laringotraheitei stenozante (crup) în IRVA sunt prezentate în PCN-16 Gripa la copil.

Tabelul 6. Scor clinic utilizat în evaluarea severităţii crupului

Manifestare clinică PunctajColoraţia tegumentelor

În normăCenuşieCianotică în aer atmosfericCianotică la aport de oxigen 40%

0123

Pătrunderea aerului în inspir

În normăUşor diminuatăModerat diminuatăSever diminuată

0123

Stridor

AbsentUşorModeratSever

0123

Retracţiile intercostale sau suprasternale

AbsenteUşoareModerateSevere

0123

Nivelul stării de conştienţă

În normăAgitaţieLetargie sau obnubilare:formă uşoară de boală;formă moderată de boală;forma severă de boală.

012

0-34-89-14

(modificat după Levine D. L.; 1990)


29

Tabelul 7. Manifestările clinice şi paraclinice ale bronşiolitei în IRVA la copilul mic

Perioadele evolutive ale bronşiolitei Manifestările clinice Datele paraclinice

Prodromală

• Febră moderată.• Stare generală medie.• Tuse uscată, discretă.• Strănut, nas înfundat. • Sclerită.• Eliminări nazale scude.• Paliditatea tegumentelor.• Hiperemie orofaringiană

moderată.

• Analiza generală a sîngelui:leucopenie;eozinofilie;limfocitoză;VSH – uşor accelerată.• Concentraţia gazelor sangvine

în normă sau uşor scăzută.

De stare

• Stare generală severă.• Respiraţie gălăgioasă, bruscă.• Tuse în accese de durată cu

eliminare de spută vîscoasă.• Nelinişte, agitaţie.• Anorexie. • Deshidratare prin vome.• Expir şuierător prelungit. • Dispnee expiratorie în stare de

repaus.• Tahipnee. • Hipoxemie.• Tirajul vădit intercostal

supraclavicular, epigastral la expir.

• Cianoză periorală şi a tegumentelor.

• Tahicardie.• Flotaţia aripilor nazale.• Gîfîit.• Auscultativ – raluri umede de

calibru mic, crepitaţie la inspir şi raluri uscate şuierătoare.

• Cutia toracică emfizematoasă.

• Analiza generală a sîngelui (vezi perioada prodromală).

• Saturaţia sîngelui cu oxigen (SaO2 < 95%).

• PaO2 < 65 mmHg sau PaCO2 > 40 mmHg.

• Hipercapnee ventilatorie.• Radiografia cutii toracice: transparenţă mărită a

parenhimului pulmonar; desen pulmonar accentuat;micşorarea unghiului costal

diafragmatic.Notă: Frecvent – multiple atelectaze, care fac imposibilă diferenţierea de pneumonie.

Complicaţii

• Crize de apnee.• Insuficienţă respiratorie acută.• Insuficienţă cardiacă.• SCID (rareori).• Wheezing recurent (40%-50% din cazuri) sau astm bronşic.• Suprainfectarea bacteriană (pneumonie, septicemie, otită medie).• Cronicizare: bronşită obstructivă, bronşiolită obliterantă.

Prognosticul • Rezervat la prematur, sugarul mic şi în caz de complicaţii.Notă 3. Manifestările clinice ale SCID sunt prezentate în PCN-16 Gripa la copil.


30

C.2.3.4. Investigaţiile paraclinice în IRVATabelul 8. Investigaţii paraclinice în IRVA

Investigaţia paraclinică Rezultatele scontate

Nivelul acordării asistenţei medicale

Nivel AMP

Nivel consultativ

Nivel de staţionar

Analiza generală a sîngelui leucopenie, limfocitoză, neutropenie, VSH uşor crescută. R R O

Trombocitele scăzute R R OAnaliza generală a urinei leucociturie, rareori

albuminurie, în formele grave microhematurie

R R O

Detectarea agentului patogen în testul de imunofluorescenţă cu anticorpi fluorescenţi

izolarea agentului cauzal din lavaje nazofaringiene pe culturi celulare

pozitiv

pozitiv

R

R

R

R

R

R

Analiza serologică (RHAI, RIE)

creşterea titrului de anticorpi de 4 ori şi mai mult în seruri perechi

R R O

Puncţia lombara şi analiza LCR în conformitate cu indicaţiile

fără modificări sau hipertensiv R

Notă: O – obligatoriu; R – recomandabil.Investigaţiile virusologice şi serologice vor fi efectuate în cazul izbucnirilor şi al epidemiilor de IRVA în colectivitaţi de copii.

Tabelul 9. Monitorizarea pacienţilor cu IRVA, forme severe, pe parcursul tratamentului de spital

Monitorizarea clinică Monitorizarea paraclinică• Monitoring cardiopulmonar continuu. • Dacă nu este posibil: frecvenţa

respiraţiei, şi frecvenţă bătăilor cordului la fiecare 15 minute.

• TA – în fiecare oră.• Saturarea cu oxigen – în fiecare oră.• Diureza – în fiecare oră.• Timpul de recolorare.• Reexaminare clinică – în fiecare oră

sau la necesitate. • Cîntărirea bolnavului.

• Ionograma (K,Na,Cl,Ca) sîngelui.• Echilibrul acido-bazic.

• Proteina totală.• Ureea.• Creatinina.• Glucoza.• Probele hepatice (bilirubina şi fracţiile ei, AST,

ALT).• Coagulograma (timpul de coagulare, timpul

de sîngerare, timpul de recalcificare activat, protrombina, fibrinogenul, trombocitele).

Notă: În primele 2-3 zile ale bolii se recomandă zilnic, apoi – la necesitate.• Grupul sangvinic.• Rh-factorul.• Radiografia pulmonară.• Electrocardiograma.

Notă: La necesitate, mai frecvent


31

C.2

.3.5

. Dia

gnos

ticul

dife

renţ

ial

Tabe

lul 1

0. D

iagn

ostic

ul d

ifere

nţia

l al i

nfec

ţiei a

deno

vira

le c

u al

te m

alad

ii cu

sem

ne şi

cu

sim

ptom

e si

mila

re

Indi

cele

Infe

cţia

ad

enov

iral

ăG

ripa

Ruj

eola

Infe

cţia

en

tero

vira

lăIn

fecţ

ia c

u H

aem

ofilu

s infl

ueza

eIn

fecţ

ia c

u vi

rusu

l H

erpe

s sim

plex

III

III

IVV

VI

VII

Sezo

nalit

ate

Toam

na-ia

rna,

pr

imăv

ara

Iarn

a-pr

imăv

ara

Nu

are

cara

cter

se

zoni

erVa

ra-to

amna

Iarn

a-pr

imăv

ara

Nu

are

cara

cter

se

zoni

erV

îrst

a af

ecta

tă3-

7 an

iTo

ate

vîrs

tele

1-5

ani

Preş

cola

rii, ş

cola

rii

clas

elor

prim

are

Nou

-năs

cuţii

, cop

ii de

vîrs

tă fr

aged

ăC

opii

de v

îrsta

fr

aged

ăD

ebut

ulA

cut,

trept

at se

de

zvol

tă si

mpt

omel

eA

cut,

insi

dios

Acu

tA

cut

Acu

tA

cut

Tem

pera

tura

co

rpor

ală

≤ 39

o C in

prim

ele

zile

39o C

şi m

ai m

ult î

n pr

imel

e zi

le≤

38,5

o C în

pr

imel

e 3-

4 zi

le≥

38o C

în p

rimel

e

zile

≥ 38

o C în

prim

ele

zi

le≥

38o C

în p

rimel

e zi

leD

urat

a fe

brei

în

zile

5-8,

une

ori p

înă

la

2-3

săpt

ămîn

i2-

33-

52-

37-

147-

10

Man

ifest

area

in

toxi

caţie

iM

oder

ată

sau

pron

unţa

tăPr

onun

ţată

sau

foar

te p

ronu

nţat

ăM

oder

ată

Mod

erat

ă sa

u pr

onun

ţată

Pron

unţa

tăPr

onun

ţată

, sau

m

oder

ată

Dur

ata

into

xi-

caţie

i (zi

le)

72-

51-

42-

55-

77-

10

Cat

arul

re

spir

ator

Pron

unţa

tPr

ezen

t de

la a

2–a

zi

, mod

erat

-rin

ită,

farin

gită

, tra

heită

Rin

ită

farin

gotra

heită

Rin

ofar

ingi

tă

mod

erat

ăPo

sibi

l epi

glot

ită,

pneu

mon

ieFa

ringi

tă

Car

acte

rul

tuse

iPr

oduc

tivă

Asp

ră, c

hinu

itoar

e cu

dur

eri

retro

ster

nale

Asp

răR

areo

ri sa

u ab

sent

ăA

bsen

tă sa

u af

onic

ăR

areo

ri sa

u ab

sent

ă

Mod

ifica

rea

muc

oase

i or

ofar

ingi

ene

Hip

erem

ie in

tens

ă a

pilie

rilor

, a

amig

dale

lor ş

i a

farin

gelu

i pos

terio

r

Mod

erat

hi

pere

mia

tă, c

u in

ject

are

vasc

ular

ă

Hip

erem

ie

difu

ză,

pete

le K

oplic

-Fi

lato

v

Hip

erem

ie d

ifuză

m

oder

ată.

Ang

ina

herp

etifo

rmă

Hip

erem

ie in

tens

ă a

pilie

rilor

şi a

fa

ringe

lui p

oste

rior

Stom

atită

afto

asă.

Gin

givo

stom

atită

Afe

ctar

ea S

NC

Men

ingi

tă se

roas

ă,

ence

falit

ă (r

ar)

Sind

rom

men

ingi

an.

Ence

falo

patie

. M

enin

gită

sero

asă

Men

ingo

ence

fa-

lită

(rar

)M

enin

gită

sero

asă

Men

ingi

tă p

urul

entă

Men

ingi

tă.

men

ingo

ence

falit

ă se

roas

ă


32

III

III

IVV

VI

VII

Sind

rom

ul

clin

ic d

e ba

zăPl

uris

indr

omal

, ca

tar p

ronu

nţat

di

n pr

ima

zi, f

ebră

fa

ringo

conj

uctiv

ală

Toxi

cC

atar

resp

irato

r pr

ogre

siv

Plur

isin

drom

al,

cata

ral,

febr

ilTo

xic

Toxi

c

Afe

ctar

ea

ochi

lor

Con

junc

tivită

m

embr

anoa

să,

folic

ular

ă,

erite

mat

oasă

, ke

rato

conj

unct

ivită

Scle

rită,

du

reri

în

glob

ii oc

ular

i, fo

to-

fobi

e

Foto

fobi

e.C

onju

nctiv

ită,

scle

rită

Con

junc

tivită

nu

mai

în E

CH

O-7

0 C

oxsa

ckie

-24

Con

junc

tivită

Con

junc

tivită

.K

erat

ocon

junc

tivită

Sind

rom

di

arei

cPo

sibi

l ent

erită

Foar

te ra

r la

copi

i de

vîrs

tă fr

aged

ăPo

sibi

lPo

sibi

l ent

erită

Abs

ent

Abs

ent

Exa

ntem

ul

Abs

ent

Erup

ţii

hem

orag

ice

pete

şii

în

form

ele

seve

ră şi

hip

erto

xică

Mac

ule-

papu

le

confl

uent

e M

acul

e-pa

pule

pe

aloc

uri c

onflu

ente

M

acul

e-pa

pule

, po

si-

bil e

rupţ

ii he

mor

agic

eVe

zicu

le în

a 3

-5-a

zi

a b

olii

Afe

ctar

ea

alto

r or

gane

şi

sist

eme

Hep

atos

plen

omeg

a-lie

, lim

foad

enop

atie

Pneu

mon

ie.

Insu

fi-ci

enţă

ren

ală

şi s

u-pr

aren

ală

Pneu

mon

ie

Hep

atos

plen

o-m

egal

ie.

Mio

card

ită

Pneu

mon

ieO

tită

Epig

lotit

ăA

rtrită

Peric

ardi

t

Vul

vova

gini

tă.

Hep

atită

. Nef

rită.

Mio

card

ită

Sind

rom

he

mor

agic

Abs

ent

Epis

taxi

s. Er

upţii

he

mor

agic

e. M

icro

-he

mat

urii.

Hem

ora-

gii î

n or

gane

Abs

ent

Con

junc

tivită

he

mor

agic

ă (E

CH

O-7

0 C

oxsa

ckie

-24)

Erup

ţii h

emor

agic

eA

bsen

t

Not

ă 4.

Dia

gnos

ticul

dife

renţ

ial a

l par

agri

pei e

ste

prez

enta

t în

PC

N-1

6 G

ripa

la c

opil.

Not

ă 5.

Dia

gnos

ticul

dife

renţ

ial a

l inf

ecţie

i res

pira

tor

sinc

iţial

e cu

alte

IRVA

şi p

ertu

ssis

est

e pr

ezen

tat

în P

CN

-16

Gri

pa la

cop

il.

Not

ă 6.

Dia

gnos

ticul

dife

renţ

ial a

l lar

ingo

trah

eite

i ste

noza

nte

(cru

p vi

ral)

cu a

lte in

fecţ

ii re

spir

ator

ii ac

ute

este

pre

zent

at î

n PC

N-1

6 G

ripa

la

cop

il.


33

Tabelul 11. Diagnosticul diferenţial ale pneumoniei virale şi bacteriene [14, 30, 32 ].

Indici Pneumonia virală (PV) Pneumonia bacteriană (PB)

Etiologia

Virusurile:respirator sinciţial;paragripal;gripale A, B şi C;adenovirusurile (2, 4, 7).

Streptococcus pneumoniae.Stafilococi patogeni.Klebsiella pneumoniae.Haemophilus influentzae.Moraxella catarrhalis.Alte bacterii gram-negativie.

Datele epidemiologice

Contact cu bolnavii cu IRVA, focar epidemic.

Cazuri sporadice.

Vîrsta 3 luni – 2-3 ani. Toate vîrstele.Perioada prodromală

Febră, rinoree, tuse (2-3 zile). Debut acut: febră şi frisoane, tuse seacă, dureri toracice.

Febra Valori medii (38o-39oC). Valori mari (39oC şi mai mult) Durere toracică Absentă sau foarte rară. Prezentă.Tusea Prezentă seacă, iritativă. Cu expectoraţie.Caracterul expectoraţiei

Seromucoasă. Mucopurulentă.

Semnele fizicale în pulmoni

Discrete (raluri bronşice), murmur vezicular înăsprit.În cazuri severe există discrepanţă dintre severitatea bolii şi semnele stetacustice pulmonare.

Matitate.Raluri crepitante.Insuficienţă respiratorie.Cianoză.

Radiografia pulmonară

Infiltraţie interstiţială bilaterală. Opacitate lobară, omogenă sau condensare lobară, prezenţa cavităţilor sau pleureziei sugerează infecţia bacteriană.

An. generală a sîngelui

Normocitoză sau leucopenie cu limfocitoză.

Leucocitoză accentuată (15·10-

9/l – 20·10-9/l) cu neutrofilie.

VSH În normă sau moderat crescută. Accelerată.

FR În normă. Accelerată.FCC În normă sau crescută. Tahicardie.

C.2.3.6. Criteriile de transportare şi de spitalizareCaseta 9. Criteriile de spitalizare a pacienţilor cu IRVA

• Neurotoxicoza.• Alte stări severe în IRVA.• Bronşiolita.• Formele asociate severe.• Laringotraheita stenozantă (crup), gradele II, III.• IRVA cu complicaţii.• Copiii de vîrstă fragedă cu IRVA.• IRVA, forme uşoare şi medii în lipsa condiţiilor de izolare la domiciliu, sau pacienţii din

centre de plasament, şcoli – internate etc.


34

Caseta 10. Criteriile de transportare a pacienţilor cu IRVA

• În forme uşoare, medii şi severe (după asistenţa medicală la etapa prespitalicească).• Bolnavul de IRVA cu sindrom neurotoxic sau crup de gradele II–III, sau cu sindromul

bronhoobstructiv, va fi tratat înainte de a fi transportat, în regim de protecţie, însoţit de echipa de reanimare pediatrică ambulantă.

C.2.3.7. Tratamentul şi supravegherea copiilor cu IRVAC.2.3.7.1. Tratamentul stărilor de urgenţă în IRVA la etapa prespitaliceascăCaseta 11. Tratamentul copiilor cu IRVA forma gravă la etapa prespitalicească

1. Amestec litic, i.m. sau i.v.:sol. Metamizol 50% – cîte 0,1 ml/an.sol. Difenhidramină 1% – cîte 0,1ml/an.sol. Papaverină 2% – cîte 0,1 ml la anul de viaţă, sau

Antipiretic/analgezic: Paracetamol 500 mg – 10-15 mg/kg doză unică copiilor, per os:- 1-3 ani – 125 mg (¼ din comprimat);- 3-5 ani – 250 mg (½ din comprimat);- > 5 ani – 500 mg (1 comprimat) la fiecare 6 ore, sau

Ibuprofen 200 mg – cîte 5-10 mg/kg (doză unică), per os.

2. Anticonvulsivante (la necesitate), i.m. sau i.v.: sol. Diazepam 0,5% – copiilor în vîrstă (doza unică):

• pînă la 1 an – 0,3-0,5 ml;• 1-7 ani – 0,5-1 ml;• 8-14 ani – 1,2 ml-1,5 ml sau

Diazepam rectal 10 mg – (doza 0,5 mg/kg) copiilor în vîrstă:• pînă la 4 luni – 0,5 ml;• 4-12 luni – 1 ml;• 1-3 ani – 1,25 ml;• 3-5 ani – 1,5 ml.

3. Diuretice: sol. Furosemid 1% – cîte 0,1-0,2 ml/kg /24 de ore, i.v.

4. Corticosteroizi:Prednisolon 30 mg – cîte 1-2 mg/kg/24 de ore, i.m.Dexametazonă 4 mg – cîte 0,2-0,5 mg/kg/24 de ore, i.v. sau i.m.

5. Oxigen prin cateter nazal sau mască.

6. Salbutamol (în bronşiolită acută sau sindrom bronhoobstructiv):

Salbutamol în aerosol (inhalator) – 20 mg/10 ml – 1 doză (0,1 mg –1 puf) copiilor: 2-12 luni – 1 puf; 1-5 ani – 2 pufuri; 5-12 ani – 3 pufuri sau

Salbutamol 2 mg copiilor în vîrstă: 2-4 luni – 1 mg la o priză; 2-4 ani – 2 mg în 3 prize în 24 de ore, per os sau în lipsa Salbutamolului

sol. Aminofilină 2,4% – cîte 6-8 mg/kg/24 de ore, i.v.Notă: Conform programului OMS Conduita Integrată a Maladiilor la Copii (Trataţi copilul) [2].


35

C.2.3.7.2. Tratamentul şi supravegherea formelor uşoare, medii, severe ale IRVA Tabelul 12. Tratamentul şi supravegherea la domiciliu a formelor uşoare şi medii ale IRVA

Tipul de tratament Recomandări obligatorii1. Tratament nemedica-

mentosRegimul zileiRepaus la pat 3-4 zile + 2 zile (după cedarea febrei).Igiena cavităţii bucale (clătituri cu sol. Bicarbonat de sodiu 2%).Igiena ochilor (folosind tampon curat şi apă).

DietaAlimentaţia suficientă conform vîrstei. Sugarii vor fi aplicaţi

mai frecvent la sîn.Lichide calde de băut în corespundere cu vîrsta şi cu toleranţa

pacientului (apă minerală plată, sucuri, compot, ceai, lapte).2.Tratament medicamentos

Antipiretice/analgezice şi spasmolitice

(febra 38,50-390C)

Vitamine

Vasoconstrictoare în picături nazale

Tratamentul conjunctivitei virale

Mucolitice

Antitusive/expectorante (în tusea chinuitoare)

Antihistaminic (la necesitate)

Paracetamol 500 mg – 10-15 mg/kg doză unică copiilor, per os:- 1-3 ani – 125 mg (¼ din comprimat);- 3-5 ani – 250 mg (½ din comprimat);- > 5 ani – 500 mg (1 comprimat) la fiecare 6 ore.

sau sol. litică, i.m. sau i.v.:- sol. Metamizol 50% – 0,1 ml/an;- sol. Difenhidramină 1% – 0,1ml/an;

- sol. Papaverină 2% – 2 ml cîte 0,1 ml/an,

sau Ibuprofen 200 mg – 5-10 mg/kg (doza unică), per os.

Acid ascorbic 50 mg – cîte 50-100 mg de 2-3 ori pe zi, 5-7 zile, per os.

sol. Nafazolină 0,05% – cîte 1-2 pic. de 3ori, 3 zile, intranazal.

Interferon leucocitar uman uscat liofilizat pentru picături nazale 1000 UI în fiole – cîte 2 pic. de 6 ori în nas, 3 zile.

Vezi caseta 12.

Mucaltin 0,05 de 3 ori/zi, per os.

Ambroxol 15 mg/5 ml copiilor în vîrstă: 1-2 ani – 2,5 ml; 2-4 ani – 3,7 ml; 4-6 ani – 5 ml; 6-12 ani – 7,5-10 ml de 2 ori/zi timp de 7 zile, per os.

Bronholitină* sau Glaucină copiilor: 3-10 ani – 5 ml; după 10 ani – 10 ml de 3ori/zi timp de 5 zile, per os.

Pertusină – 1-2 linguriţe de 3 ori pe zi -5 zile, per os.

Cloropiramină 25 mg – copiilor în vîrsta: 1-12 luni – ¼ din comprimat; 1-6 ani – ⅓ din comprimat; > 7 ani – ½ din comprimat de 2-3 ori/zi timp de 5 zile, per os.

3. Tratament etiotrop Vezi tabelul 15.

Notă: *preparat compus


36

4. Supravegherea medicală va dura 5-7 zile de la debutul bolii

1. Măsurarea temperaturii de 2 ori pe zi.2. La apariţia semnelor generale de pericol (vome repetate,

anorexie, convulsii, tulburări de conştienţă – spitalizare urgentă.3. La apariţia stărilor de urgenţă se va acorda asistenţa

prespitalicească urgentă (algoritmul 1) şi copiii se vor spitaliza în secţia de terapie intensivă şi reanimare a spitalului de boli infecţioase sau somatice.

Tabelul 13. Tratamentul pacienţilor cu IRVA, forme severe, la etapa spitalicească

Tratamentul se va efectua în secţiile de terapie intensivă şi reanimare ale spitalelor raionale, municipale sau spitalelor de boli infecţioase (municipal sau republican)

1.Tratamentul nemedicamentos

Regimul zilei

Dieta

Oxigen prin cateter nazal sau mască.Monitorizare: TA, FCC, FR. Diureză orară.Igiena cavităţii nazale şi bucale.Instilaţii nazale cu sol. salină la fiecare 3 ore şi clătituri

ale cavităţi bucale cu sol. Bicarbonat de sodiu de 2%.Repaus la pat pentru tot parcursul fazei acute a bolii şi

2-3 zile după cedarea febrei.

Dieta de tip hidrolactozaharat. Alimentaţia suficientă conform vîrstei şi toleranţiei

digestive, bogată în vitamine. Sugarii vor fi aplicaţi mai frecvent la sîn.

2.Tratamentul medicamentos:

Antipiretice/analgezice/spasmolitice (febra 38,50-39oC)

Combaterea convulsiilor şi a hiperexcitabilităţii

Terapia de deshidratare

Corticoterapia (în prezenţa edemului cerebral)

Vasoconstrictoare în picături nazale

sol. litică, i.m. sau i.v.:• sol. Metamizol 50% – 0,1 ml/an.• sol. Difenhidramină 1% – 0,1 ml/an.• sol. Papaverină 2% – 2 ml cîte 0,1 ml/an, sau

Paracetamol 500 mg – 10-15 mg/kg doză unică copiilor, per os:- 1-3 ani – 125 mg (¼ din comprimat). - 3-5 ani – 250 mg (½ din comprimat). - > 5 ani – 500 mg (1 comprimat) la fiecare 6 ore sau

Ibuprofen 200 mg – cîte 5-10 mg/kg (doză unică), per os.

sol. Diazepam 0,5% – cîte 0,1-0,2 ml/an, i.m. sau i.v. sau Fenobarbital 10 mg/kg cu sol. Clorură de sodiu 0,9% – 10 ml, i.v. lent 5-10 min

sol. Furosemid 1% – 2 ml – 0,1-0,2 ml/kg/24 de ore, i.v.sol. Manitol 10-15% – 1-1,5 g/kg/corp/24 de ore, i.v.Dexametazonă – 0,2-0,5 mg/kg/24 de ore, i.v. sau i.m.Prednisolon – 1-2 mg/kg/24 de ore, i.m.sol. Nafazolină 0,05% intranazal – cîte 1-2 pic. de 3ori/

zi, 3 zile.


37

Unguent oftalmic în tratamentul conjunctivitei virale

Interferon leucocitar uman uscat liofilizat pentru picături nazale 1000 UI în fiole – cîte 2 pic. de 6 ori/zi, 3 zile.

Caseta 12.2.1. Tratamentul etiotrop Tabelul 15.2.2. Combaterea insuficienţei cardiovasculare sau a sindromului bronhoobstructiv

sol. Strofantină 0,05% – 0,1 ml/an de viaţa cu sol. Clorură de sodiu 0,9% – 10 ml, i.v. (lent 5-10 min) la fiecare 8-10 ore copiilor: 2-5 ani – cîte 0,2–0,5 ml; 6-12 ani – cîte 0,5 – 0,75 ml sau

sol. Corglicon de 0,06% – 0,1 ml/an de viaţa cu sol. Clorură de sodiu 0,9% – 10 ml, i.v. (lent 5-10 min) copiilor pînă la 12 ani – 0,1 ml/an de viaţa la fiecare 8-10 ore.

2.3. Combaterea insuficienţei respiratorii

• Aspiraţia secreţiilor nazofaringiene• Oxigen umidificat prin cateter nazal sau mascăSalbutamol în aerosol (inhalator) – 20 mg/10 ml – 1 doză

(0,1 mg – 1 puf) copiilor: 2-12 luni – 1 puf; 1-5 ani – 2 pufuri; 5-12 ani – 3 pufuri sau

Salbutamol 2 mg – copiilor în vîrstă: 2-4 luni – 1 mg (1/2 comprimat la o priză); 2-4 ani – 2 mg (1 comprimat în 3 prize în 24 ore), per os sau

sol. Aminofilină 2,4% – 6-8 mg/kg/24 de ore, i.v.2.4. Ameliorarea circulaţiei sanguine cerebrale

sol. Pentoxifilină 2% – 10 mg/kg/zi, i.v.sol. Vinpocetină 0,5% – 0,5-1 mg/kg/zi cu sol. Clorură

de sodiu 0,9% – 10 ml, i.v., în jet 5-10 min2.5. Terapia de detoxifiere Rehidratare perorală (ceai, sucuri, rehidron)

Perfuzii intravenoase cu soluţii de Glucoză de 10%, Ringer şi coloizi: Dextran 40, Albumină 10%. Raportul coloizi: cristaloizi = 1:3.

Volumul de lichide pentru 24 de ore va fi egal cu necesarul fiziologic de lichide (100% sau 75%), i.v. se va administra 1/3 din acest volum.

2.6. Antiobioticoterapia la nece-sitate, suprainfecţii, complicaţii bacteriene (febră persistentă, toxi-coză, leucocitoză cu neutrofilie) şi copiilor de vîrstă fragedă

Benzilpenicilină sodică – 100 mii U/kg/24 de ore la fiecare 8 ore i.v. sau i.m., 7-10 zile sau

Ampicilină – 100 mg/kg/24 de ore la fiecare 8 ore i.m., 7-10 zile, sau

Amoxicilină – 20 mg/kg/24 de ore la fiecare 8 ore, 5-7 zile, per os

2.7. Imunoglobulina umană antigripală sau normală

Copiii sub 2 ani – 1,5 ml/24 de ore, i.m.2-7 ani – 3 ml/24 de ore;7-10 ani – 4,5 ml/24 de ore; Se repetă peste 24-48 de ore în formele severe de boală.


38

Tabelul 14. Tratamentul cu Salbutamol în bronşiolite sau sindromul bronhoobstructiv [2, 24]

Vîrsta sau greutatea

Salbutamol oralDe administrat de 3 ori

timp de 5 zile

Salbutamol în aerosolDe administrat de 3

ori pe zi timp de 5 zile

AminofilinăDe administrat de 2

ori pe zi timp de 5 zile Comprimat

2 mgSirop

2 mg în 5 mlInhalator

1 doză – 0,1 mg=1 pufComprimat

150 mg2-12 luni(4–10 kg)

1/2 2,5 ml 1 doză 1/4

12 luni-5 ani (10–19 kg)

1 5 ml 2 doze 1/2

5-12 ani 1,5 7,5 ml 3 doze 112 > 2 10 4 doze 1,5

Caseta 12. Tratamentul conjunctivitei adenovirale

Preparate antivirale topice:Oxolină unguent 0,25% – 10g.Interferon leucocitar Uman Liofilizat (100 UI dizolvat în 2 ml de apă pentru injecţii – 2

picături în sacul conjunctival de 6-8 ori/zi).În keratite sau keratoconjunctivite se indică:Idoxuridină 1 mg/ml – 10 ml picături oftalmice, cîte o picătură în sacul conjunctival ziua, în

fiecare oră , noaptea de 2 ori, 3 zile.Preparate antibacteriene topice:Tetraciclină, unguent 1%.Sulfacetamidă 20%, 30%, picături oftalmice.

De respectat următoarele etape: Spălaţi ambii ochi ai pacientului de 3 ori/zi.Spălaţi-vă pe mîini.Rugaţi copilul să închidă ochii.Spălaţi atent ochiul folosind tamponul curat şi apa.

Apoi folosiţi unguentul oftalmic Oxolină 0,25% în ambii ochi de 2-3 ori/zi – 3 zile sau un alt unguent oftalmic.

Rugaţi copilul să privească în sus.Stoarceţi unguent oftalmic în mărime de un bob de orez şi aplicaţi-l pe suprafaţa internă a

pleoapei inferioare, în fiecare sac conjunctival.Spălaţi iarăşi mîinile.

Remarca 7. Tratamentul stărilor de urgenţă (laringotraheita stenozantă, neurotoxicoza, şocul toxiinfecţios, sindromul CID) este prezentat în PCN-16 Gripa la copil.

Caseta 13. Criteriile de externare din spital a copiilor ce au suportat IRVA, forma severăVindecarea, ameliorarea clinică.Lipsa complicaţiilor. Consultaţia oftalmologului în conjunctivita adenoviralăConsultaţia neurologului (meningită, meningoencefalita virală).


39

Caseta14. Supravegherea postexternare:

• Supravegherea medicului de familie. La necesitate consultaţia specialiştilor: pediatru, neurolog , neuropediatru, ORL-ist, oftalmolog.

• Durata în neurotoxicoză sau convulsii febrile – 1 an, în meningită – 2 ani.• Frecvenţa: 1 an – o dată în 3 luni, al 2-lea an – o dată în 6 luni.• Multivitamine cu microelemente – toamna şi primăvara.• Dieta bogată în vitamine.• În sindromul astenic postinfecţios – extract de Eleuterococ.• Caracterul supravegherii (examen clinic şi la necesitate paraclinic).

Tabelul 15. Terapia antivirală şi imunostimulatoare recomandată în IRVA [3, 24, 27, 30, 31 ]

Preparate Doze Durata tratamentului (zile)

Preparate antivirale Arbidol 50 mg, per os 2-6 ani – 50 mg de 3-4 ori/zi

6 – 12 ani – cîte 100 mg de 3 ori/zi

12 ani şi adulţi – cîte 200 mg de 3-4 ori/zi

3-5 zile

Ribavirină 200 mg, în aerosoli prin cortul de oxigen

20 mg/kg /zi 3-7 zile

Unguent Oxolină 0,25% copiii de toate vîrstele de 4 ori/zi în sacul conjunctival

5-7 zile

ImunomodulatoareInterferon leucocitar uman uscat liofilizat pentru picături nazale 1000 UI în fiole

2-5 picături – 4 ori/zi

3-5 zile

Anaferon 0,3 (pentru copii), per os

cîte un comprimat la fiecare 30 min, în primele 2 ore de boală, apoi 3 ori/zi

3-5 zile

Interferon alfa-2 + Tocoferol şi acid ascorbic (150 mii UI), în supozitoare rectale

< 7 ani – cîte un supozitor de 2 ori/zi, per rectum

5 zile

Interferon alfa-2 + Tocoferol şi acid ascorbic (500 mii UI), în supozitoare rectale

7-14 ani – cîte un supozitor de 2 ori/zi, per rectum

5 zile

Interferon alfa-2 + Tocoferol şi acid ascorbic (1 mln UI), în supozitoare rectale

< 14 ani – cîte un supozitor de 2 ori/zi, per rectum

5 zile

ImunoterapiaImunoglobulina umană, normală sau antigripală

0,15-0,2 ml/kg/corp, i.m., o dată/zi

1-3 zile

Imunostimulatoare de origine bacteriană (copiilor frecvent bolnavi)Ribomunil, comprimat 0,25 mg, 0,75 mg

1-6 ani – cîte 0,25 mg o dată/zi;

6-12 ani – cîte 0,75 mg o dată/zi.

5-10 zile


40

Bronho-Munal, capsule 3,5 mg, 7 mg

< 6 ani – cîte 3,5 mg;7-18 ani – cîte 7 mg o dată/zi. 10 zile

Imudon, comprimat de supt după 1 an – cîte 6-8 comprimate/zi;

3-5 zile

IRS-19, spray nazal 20 ml cîte un puff de 2-5 ori/zi. 3-5 zile

Caseta 15. Tratamentul meningitei (meningoencefalitei) seroase cu edem cerebral acut în IRVA

1. Oxigenarea prin cateter nazal, mască, sau aparat pentru respiraţie asistată.2. Deshidratarea – sol. Furosemid 1% – 0,5-1 mg/kg sau/şi sol. Manitol 10-15% – 1 ml/kg.3. Puncţia lombară se va face cu precauţie, eliberînd nu mai mult de 2-3 ml lichid prin seringă

cu mandrenă.4. Corticosteroizi – Dexametazonă – 0,2-0,5 mg/kg/24 de ore, i.v., în 3-4 doze, în primele 1-3

zile, apoi se va suspenda.5. Anticonvulsivante (sol. Diazepam 0,5%/2 ml – 0,1-0,2 ml/an).

Caseta 16. Tratamentul meningitei (meningoencefalitei) în IRVA în perioada de convalescenţă:

• Pentru ameliorarea metabolismului cerebral – tratamentul 1-1,5 luni:Vinpocetină 5 mg – 0,5-1 mg/kg, per os.Pantogam – 250 mg (1 comprimat) de 3 ori pe zi, per os.Piracetam: 3-7 ani – 0,4-0,8; 7-12 ani – 0,4(0,8)-1,2 (2,0); 12-16 ani – 0,8-2,4 de 2 ori pe

zi, per os. • Diuretice (la necesitate):Acetazolamidă 250 mg – 6-8 mg/kg – o singură doză dimineaţa, pe nemîncate, conform

schemei 3-2-3.Ceaiuri diuretice.• Multivitamine (Acid ascorbic) – tratamentul 1-1,5 luni.• Anticonvulsivante – Diazepam rectal (la necesitate).

C.2.3.8. Evoluţia şi prognosticul IRVACaseta 17. Aspecte evolutive ale IRVA:

• În formele uşoară şi medie, durata bolii este aproximativ de 7-8 zile. În consecinţă – vindecare completă.

• În formele severă, cu afectarea SNC, cu crup sau cu bronşiolită pe fundalul tratamentului adecvat şi precoce, în două-trei săptămîni survine stabilizarea clinică, scade febra, dispare cefaleea şi alte semne ale bolii.

• În conjunctivita adenovirală în lipsa suprainfecţiei bacteriene, durata bolii poate fi două-trei săptămîni.

• În cazuri în care survin complicaţiile sau maladiile intercurente, boala va dura mai mult.• În meningoencefalită, în bronşiolită sunt posibile sechele.


41

Caseta 18. Semne de prognostic nefavorabil în IRVA cu neurotoxicoză, crup sau cu bronşiolită

• Vîrsta fragedă (mai ales pînă la 18 luni).• Copii cu cardio- şi bronhopatii congenitale.• Existenţa unui colaps important sau durabil (mai mult de 1 oră).• Alterarea conştienţei.• Asfixie avansată.• Apnee sau oprirea respiraţiei.

C.2.4. Complicaţiile şi sechelele în IRVA la copii (subiectul protocoalelor separate)Caseta 19. Complicaţiile IRVA

Sistemul respirator Sistemul ORL Sistemul nervos Alte complicaţii

• Bronşită acută• Bronşită acută

obstructivă• Bronşiolită

obliterantă• Bronhopneumonie

acută• Bronşită cronică• Astm bronşic • Edem pulmonar• Wheezing recurent

• Amigdalită supurată

• Rinosinuzită acută

• Rinosinuzită cronica (în acutizare)

• Otite medii purulente

• Edem cerebral acut• Convulsii febrile• Sindrom Reye• Meningită seroasă• Encefalite• Meningită bacteriană

secundară• Neuropatii • Mielită• Encefalopatie

toxiinfecţioasă

• ŞTI (rareori)• SCID (rareori)• Miocardită• Infecţie

renourinară• Keratită• Conjunctivită

purulentă• Opacifierea

corneei• Ulcer cornean

Caseta 20. Sechele în IRVA (în forme severe cu afectarea SNC):

• Hipertensiune intracraniană.• Hidrocefalie.• Sindrom epileptiform.• Sechele psihice, retard mintal.• Wheezing recurent.• Astm bronşic.• Bronhopneumonie cronică.


42

D. RESURSELE UMANE ŞI MATERIALELE NECESARE PENTRU RESPECTAREA PREVEDERILOR DIN PROTOCOL

D.1. Serviciul de asistenţă medicală urgentă la etapa prespitalicească

Personal:

• medic reanimatolog-pediatru; • asistentă medicală.Aparataj, utilaj:

• fonendoscop; • tonometru (copii, adulţi); • electrocardiograf portabil; • oftalmoscop; • ciocan neurologic; • perfuzoare; • seringi.Medicamente:

• Corticosterozi (Prednisolon, Dexametazonă).• Antibiotice (Benzilpenicilină).• Antipiretice/analgezice (Metamizol, Paracetamol, Ibuprofen etc.).• Anticonvulsivante/sedative (Diazepam).• Antihistaminice (Difinhidramină etc.).• Diuretice (Furosemid).• sol. Glucoză 10%.• sol. Ringer.• sol. Clorură de sodiu 0,9%.• Salbutamol în aerosol (1 doză – 0,1 mg).• Oxigen.

D.2. Instituţiile de asistenţă medicală primară; instituţiile/secţiile de asistenţă medicală specializată de ambulatoriu

Personal:

• medic de familie;• specialişti ORL, oftalmolog, neuropediatru;• asistenta medicului de familieAparataj, utilaj:

• fonendoscop;• tonometru (copii, adulţi); • electrocardiograf portabil; • oftalmoscop;• cîntar;• ciocan neurologic; • laborator clinic standard pentru determinarea hemoleucogramei

şi a sumarului urinei; • perfuzoare;• seringi.Medicamente:

• Corticosterozi (Prednisolon, Dexametazonă).• Antibiotice (Benzilpenicilină).• Antipiretice/analgezice (Metamizol, Paracetamol, Ibuprofen etc.).• Anticonvulsivante/sedative (Diazepam).


43

• Antihistaminice (Difinhidramină etc.).• Diuretice (Furosemid).• sol. Glucoză 10%.• sol. Ringer.• sol. Clorură de sodiu 0,9%.• Salbutamol în aerosol (1 doză – 0,1 mg).• Oxigen.• Preparate antivirale (Unguent de Oxolină 0,25%, Arbidol,

(Interferon alfa-2 + Tocoferol şi acid ascorbic – 150 mii – 1 mln, în supozitoare rectale), Anaferon).

D.3. Instituţiile de asistenţă medicală spitalicească: secţiile de boli infecţioase, de reanimare şi terapie intensivă ale spitalelor raionale/municipale, republicane şi spitalele de boli contagioase

Personal:

• infecţionişti;• infecţionişti–pediatri;• reanimatologi;• medici de laborator;• asistente medicale;• acces la consultaţii calificate (neurolog, oftalmolog, medic ORL-

ist).Aparataj, utilaj:

• aparat pentru respiraţie asistată; • mască pentru respiraţie asistată; • cateter nazal; • aspirator electric; • cardiomonitor; • lineomat; • catetere i.v periferice; • sisteme Butterfly; • perfuzoare;• seringi; • catetere urinare; • sondă gastrică;• bronhoscop;• laringoscop;• laborator clinic standard pentru determinare de: hemoleucogramă,

sumar al urinei, indici biochimici serici (glicemie, probe hepatice, ionogramă, proteină totală, creatinină şi uree, echilibru acido-ba-zic, coagulogramă);

• oxigen.


44

Medicamente:

• Corticosterozi (Prednisolon, Dexametazonă).• Antibiotice (Benzilpenicilină, Cefotaxim, Cefriaxon).• Antipiretice/analgetice (Metamizol, Paracetamol, Ibuprofen etc.).• Anticonvulsivante/sedative (Diazepam, Fenobarbital).• Antihistaminice (Difinhidramină etc.).• Diuretice (Furosemid, Manitol, Acetazolamidă).• sol. Glucoză 5%, 10%.• sol. Ringer.• sol. Clorură de sodiu 0,9%.• Salbutamol în aerosol (1 doză – 0,1 mg).• sol. Ringer, Dextran 40, sol. Albumină 10%, 15%, Plasma

congelată.• Inotrope (Dopamină).• Antifibrinolitice (Aprotinină).• sol. Bicarbonat de sodiu 4%.• sol. Clorură de potasiu 4%.• sol. Clorură de sodiu 0,9%.• Heparină.• Pentoxifilină.• Vinpocetină.• sol. Acid ascorbic 5%.• sol. Sulfacetamidă 20%, 30% (picături oftalmice).• Tetraciclină, unguent oftalmic 1%.• Preparate antivirale unguent de Oxolină 0,25% (Interferon alfa-2

+ Tocoferol şi Acid ascorbic – 150 mii – 1 mln, în supozitoare rectale), Anaferon, Arbidol etc.

• Oxigen.


45

E. I

ND

ICAT

OR

II D

E M

ON

ITO

RIZ

AR

E A

IMPL

EM

EN

TĂ

RII

PR

OTO

CO

LU

LU

I

Nr.

Scop

ulIn

dica

toru

lM

etod

a de

cal

cula

re a

indi

cato

rulu

iN

umăr

ător

Num

itor

1.

A f

acili

ta d

epis

tare

a pr

ecoc

e (p

rimel

e 3

zile

din

deb

utul

bo

lii) a

cop

iilor

cu

IRVA

(for

-m

e se

vere

şi c

ompl

icat

e) ş

i a

asig

ura

spita

lizar

ea lo

r

1.1.

Pro

porţi

a pa

cien

ţilor

cu

IRVA

(f

orm

e se

vere

şi c

ompl

icat

e), d

epis

taţi

şi s

pita

lizaţ

i în

prim

ele

3 zi

le d

in d

e-bu

tul b

olii,

pe

parc

ursu

l unu

i an

Num

ărul

de

paci

enţi

cu IR

VA (f

orm

e se

vere

şi

com

plic

ate)

, dep

ista

ţi şi

spi

taliz

aţi î

n pr

i-m

ele

3 zi

le d

in d

ebut

ul b

olii,

pe

parc

ursu

l ul

timul

ui a

n x

100

Num

ărul

to

tal

de

pa-

cien

ţi cu

IRV

A (

form

e se

vere

şi

co

mpl

icat

e),

trata

ţi pe

par

curs

ul u

lti-

mul

ui a

n2.

A

spo

ri ca

litat

ea e

xam

inăr

ii,

trata

men

tulu

i şi

a s

upra

ve-

gher

ii pa

cien

ţilor

cu

IRVA

2.1.

Pr

opor

ţia

paci

enţil

or

cu

grip

ă (f

orm

e uş

oare

şi

med

ii),

exam

inaţ

i, tra

taţi

şi s

upra

vegh

eaţi

de c

ătre

med

i-cu

l de

fam

ilie,

con

form

reco

man

dări-

lor d

in p

roto

colu

l clin

ic n

aţio

nal I

RVA

la c

opil,

pe

parc

ursu

l unu

i an

Num

ărul

de

paci

enţi

cu g

ripă

(for

me

uşoa

re

şi m

edii)

, exa

min

aţi,

trata

ţi şi

supr

aveg

heaţ

i de

căt

re m

edic

ul d

e fa

mili

e, c

onfo

rm re

co-

man

dăril

or d

in p

roto

colu

l cl

inic

naţ

iona

l IR

VA la

cop

il, p

e pa

rcur

sul u

ltim

ului

an

x 10

0

Num

ărul

tot

al d

e pa

ci-

enţi,

cu

diag

nost

icul

de

IRVA

(fo

rme

uşoa

re ş

i m

edii)

, tra

taţi

de c

ătre

m

edic

ul d

e fa

mili

e, p

e pa

rcur

sul u

ltim

ului

an

2.2.

Pro

porţi

a pa

cien

ţilor

cu

IRVA

, (f

orm

e se

vere

şi c

ompl

icat

e, c

u ne

u-ro

toxi

coză

, cru

p vi

ral,

SCID

), ex

ami-

naţi,

trat

aţi ş

i sup

rave

ghea

ţi în

sta

ţio-

nar,

conf

orm

reco

man

dăril

or d

in p

ro-

toco

lul c

linic

naţ

iona

l IRV

A la

cop

il,

pe p

arcu

rsul

unu

i an

Num

ărul

de

paci

enţi

cu g

ripă

(for

me

seve

re

şi c

ompl

icat

e) c

u ne

urot

oxic

oză,

cru

p vi

ral,

SCID

), ex

amin

aţi,

trata

ţi şi

supr

aveg

heaţ

i în

staţ

iona

r co

nfor

m r

ecom

andă

rilor

din

pro

-to

colu

l clin

ic n

aţio

nal I

RVA

la c

opil,

pe

par-

curs

ul u

ltim

ului

an

x 10

0

Num

ărul

tot

al d

e pa

ci-

enţi

trata

ţi în

sta

ţiona

r cu

dia

gnos

ticul

de

IRVA

(f

orm

e sev

ere ş

i com

pli-

cate

), pe

par

curs

ul u

lti-

mul

ui a

n

3.A

spo

ri ca

litat

ea î

n as

iste

nţa

med

ical

ă de

urg

enţă

, aco

rda-

tă b

olna

vilo

r cu

IRVA

, for

me

seve

re şi

com

plic

ate

3.1.

Pro

porţi

a pa

cien

ţilor

cu

IRVA

(f

orm

e se

vere

şi

com

plic

ate)

, că

rora

li

s-a

acor

dat

asis

tenţ

ă m

edic

ală

de

urge

nţă

la e

tapa

pre

spita

licea

scă,

con

-fo

rm r

ecom

andă

rilor

din

pro

toco

lul

clin

ic n

aţio

nal I

RVA

la c

opil,

de

către

m

edic

ul d

e fa

mili

e şi

asi

sten

ta m

edi-

cală

, pe

parc

ursu

l unu

i an

Num

ărul

de

paci

enţi

cu IR

VA (f

orm

e se

vere

şi

com

plic

ate)

, căr

ora l

i s-a

acor

dat a

sist

enţă

m

edic

ală

de u

rgen

ţă la

eta

pa p

resp

italic

eas-

că, c

onfo

rm r

ecom

andă

rilor

din

pro

toco

lul

clin

ic n

aţio

nal I

RVA

la c

opil,

de

către

med

i-cu

l de

fam

ilie

şi a

sist

enta

med

ical

ă, p

e pa

r-cu

rsul

ulti

mul

ui a

n x

100

Num

ărul

tot

al d

e pa

ci-

enţil

or c

u IR

VA (

form

e se

vere

şi

co

mpl

icat

e)

care

s-a

u ad

resa

t la

me-

dicu

l de

fam

ilie,

pe

par-

curs

ul u

ltim

ului

an


46

Nr.

Scop

ulIn

dica

toru

lM

etod

a de

cal

cula

re a

indi

cato

rulu

iN

umăr

ător

Num

itor

3.2.

Pro

porţi

a pa

cien

ţilor

cu

IRVA

(f

orm

e se

vere

şi

com

plic

ate)

, că

rora

li

s-a

acor

dat

asis

tenţ

ă m

edic

ală

de

urge

nţă

la e

tapa

pre

spita

licea

scă,

con

-fo

rm r

ecom

andă

rilor

din

pro

toco

lul

clin

ic n

aţio

nal I

RVA

la c

opil,

de

către

se

rvic

iul d

e A

MU

la e

tapa

pre

spita

li-ce

ască

, pe

parc

ursu

l unu

i an

Num

ărul

de

paci

enţi

cu IR

VA (f

orm

e se

vere

şi

com

plic

ate)

, căr

ora l

i s-a

acor

dat a

sist

enţă

m

edic

ală

de u

rgen

ţă la

eta

pa p

resp

italic

eas-

că, c

onfo

rm r

ecom

andă

rilor

din

pro

toco

lul

clin

ic n

aţio

nal

IRVA

la

copi

l, de

ser

vici

ul

AM

U la

eta

pa p

resp

italic

easc

ă, p

e pa

rcur

sul

ultim

ului

an

x 10

0

Num

ărul

tot

al d

e pa

ci-

enţi

cu IR

VA (f

orm

e se

-ve

re ş

i com

plic

ate)

car

e au

sol

icita

t se

rvic

iul

de

AM

U l

a et

apa

pres

pi-

talic

easc

ă, p

e pa

rcur

sul

ultim

ului

an

3.3.

Pro

porţi

a pa

cien

ţilor

cu

IRVA

(f

orm

e se

vere

şi c

ompl

icat

e), c

ăror

a li

s-a

acor

dat

asis

tenţ

ă m

edic

ală

de u

r-ge

nţă

la e

tapa

spi

talic

easc

ă, c

onfo

rm

reco

man

dăril

or d

in p

roto

colu

l cl

inic

na

ţiona

l IRV

A la

cop

il, d

e că

tre m

edi-

cii d

in st

aţio

nare

, pe

parc

ursu

l unu

i an

Num

ărul

de

paci

enţi

cu IR

VA (f

orm

e se

vere

şi

com

plic

ate)

căr

ora

li s-

a ac

orda

t asi

sten

ţă

med

ical

ă de

urg

enţă

la e

tapa

spi

talic

easc

ă,

conf

orm

reco

man

dăril

or d

in p

roto

colu

l cli-

nic

naţio

nal

IRVA

la

copi

l, de

căt

re m

edi-

cii d

in s

taţio

nar,

pe p

arcu

rsul

ulti

mul

ui a

n x

100

Num

ărul

tot

al d

e pa

ci-

enţi

cu IR

VA (f

orm

e se

-ve

re ş

i com

plic

ate)

car

e au

fă

cut

trata

men

t în

st

aţio

nar,

pe

parc

ursu

l ul

timul

ui a

n

4.A

red

uce

rata

com

plic

aţiil

or

şi a

leta

lităţ

ii pr

in IR

VA4.

1. P

ropo

rţia

paci

enţil

or c

u IR

VA

care

au

dezv

olta

t com

plic

aţii

(neu

ro-

toxi

coza

, cr

up,

bron

şiol

ită,

pneu

mo-

nie

etc.

) ca

rezu

ltat a

l bol

ii, p

e pa

rcur

-su

l unu

i an

Num

ărul

de

paci

enţi

cu I

RVA

car

e au

dez

-vo

ltat

com

plic

aţii

(neu

roto

xico

za,

crup

, br

onşi

olită

, pn

eum

onie

etc

.) ca

rez

ulta

t al

bo

lii, p

e pa

rcur

sul u

ltim

ului

an

x 10

0

Num

ărul

tot

al d

e pa

ci-

enţi

cu I

RVA

, ca

re a

u so

licita

t asi

sten

ţa m

edi-

cală

, pe

par

curs

ul u

lti-

mul

ui a

n4.

2. R

ata d

eces

elor

prin

tre p

acie

nţii

cu

form

e se

vere

şi c

ompl

icat

e de

IRV

A,

pe p

arcu

rsul

unu

i an

Num

ărul

de

dece

se p

rintre

pac

ienţ

ii cu

for-

me

seve

re ş

i co

mpl

icat

e de

IRV

A, p

e pa

r-cu

rsul

ulti

mul

ui a

n x

100

Num

ărul

tot

al d

e pa

ci-

enţi

cu f

orm

e se

vere

şi

com

plic

ate

de IR

VA, p

e pa

rcur

sul u

ltim

ului

an


47

ANEXEAnexa 1. Definiţii de caz de boală infecţioasă pentru sistemul de supraveghere epidemiologică şi raportare în IRVA (infecţia adenovirală, paragripală şi infecţia cu virusul respirator sinciţial)

Caz suspect:

DATE EPIDEMIOLOGICE

• Caracterul sezonier al maladiei cu morbiditatea maximă toamna-iarna-primăvara. Înregistrarea cazurilor de IRVA în localitatea dată, în localităţile vecine.

• Contactul cu bolnavii de IRVA în limitele perioadei de incubaţie în familie, în colectivităţi de copii şi de tineret.

• Receptivitate: mai frecvent copii mai mari de 3 luni, preşcolarii, şcolarii.

DATE CLINICE

• Îmbolnăvirea cu debut acut, febră moderată sau 39o-40oC, cefalee, slăbiciune generală, inapetenţă, somnolenţă, semne de catar respirator superior (tuse uscată sau umedă, rinoree, dureri în gît şi în globii oculari, dureri retrosternale) şi semne de catar respirator inferior (dispnee inspiratorie sau expiratorie, tahipnee etc.).

CAZ PROBABIL – nu se aplică.

Clasificarea finală a cazurilor de IRVA:

Caz confirmat prin: caz suspect confirmat prin una sau prin mai multe metode de laborator:

• Detectarea antigenilor virali în frotiul din nazofaringe prin reacţia de imunofluorescenţă.• Creşterea titrului de anticorpi virali de 4 ori şi mai mult în seruri pare.• Izolarea virusului suspect, detectarea antigenului viral.

Caz confirmat clinico-epidemiologic: caz suspectat în lipsa datelor de laborator şi contact stabilit în perioada de 5-7 zile cu un bolnav, cu un diagnostic confirmat de IRVA, sau situaţie epidemiologică nefavorabilă pe IRVA în colectiv, sau deplasarea/vizita în ultimele 5-7 zile în/din localităţi cu o situaţie epidemiologică nefavorabilă.

Caz confirmat clinic: caz suspect în lipsa datelor de laborator şi epidemiologice boală acută cu febră şi toxicoză, apariţia semnelor de catar respirator sau a sindroamelor caracteristice IRVA, de crup, rinolaringită, febră faringoconjunctivală, conjunctita, bronşiolita, sindromul bronhoobstructiv, hemoragic, neurotoxicoză), cu un diagnostic stabilit medical consultativ în colaborare cu infecţionistul.


48

Anexa 2. Formular de consultaţie la medicul de familie pentru IRVA, formele uşoară şi medie

Pacientul (a) ___________________________________băiat/fată. Anul naşterii__________

Examenul clinic şi paraclinic

FACTORII EVALUAŢI DATAI. Manifestările clinice

Febra şi valorile eiSindromul toxic

Cefalee (da/nu)Adinamie, astenie (da/nu)Somnolenţă, apatie (da/nu)Apetit redusFrisoane (da/nu)Mialgii, artralgii (da/nu)

Sindromul cataralVoce răguşită da/nuTusea seacă, lătrătoare (da/nu) (de specificat)Eliminări seroase sărace (da/nu)Dureri în gît (da/nu)Dureri retrosternale (da/nu)

Inspecţia orofaringelui Dureri în gît (da/nu)Congestie faringiană (da/nu)Alte semne (de specificat) (da/nu)

Inspecţia ochilorSemne de iritaţie conjunctivală (senzaţie de „ni-sip în ochi”)Congestie moderată, sau pronunţată Edem al mucoasei conjunctivale, palpebraleExudat discret, abundent, ourulentă FotofobiePrezenţa pseudomembratelor

Datele ascultativeTensiunea arterială-nivelul sistolic şi diastolicFRFCCAuscultaţia plămînilor (raluri) (da/nu)Alte simptoame şi semne de impregnare infecţi-oasă (de specificat) (da/nu)

II. Datele paracliniceAnaliza generală a sîngelui (la necesitate)Analiza generală a urinei (la necesitate)R-grafia cutiei toracice (la necesitate)Consultaţia ORL (la necesitate)


49

III. TratamentulAntipiretice/Analgezice:Paracetamol sau Ibuprofen

Antivirale:ArbidolUnguent de oxolină 0,25%AnaferonGripferon

Mucolitice/expectorante:MucaltinăAmbroxolPertusină

Picături nazale:sol. Nafazolină 0,05%Interferon leucocitar uman uscat liofilizat

pentru picături nazale 1000 UI în fioleAntitusive:Bronholitină*

Vitamine:Acid ascorbic

Notă: *preparat compus


50

Anexa 3. Formular de conduita a pacientului cu vîrsta de pînă la 18 ani cu IRVA, forma severăPacientul (a) ___________________________________bărbat/femeie

Anul naşterii__________

(Examenele clinic şi paraclinic, tratamentul de bază, consecinţele)

FACTORII EVALUAŢI DATA

I. Manifestările clinice1. Febră şi valorile ei2. Cefalee pronunţată (da/nu)3. Vome repetate (da/nu)4. Hiperestezie cutanată (da/nu)5. Fotofobie (da/nu)6. Mialgii, artralgii (da/nu)7. Ţipăt inconsolabil (da/nu)8. Tulburări de conştienţă9. Convulsii10. Semne meningiene11. Bombare a fontanelei anterioare12. Sindrom cataral respirator, de specificat13. Tusea seacă14. Stridor (respiraţia gălăgioasă)15. Dispnee expiratorie16. Dispnee inspiratorie17. Dureri în gît18. Dureri retrosternale19. Voce răguşită20. Hemoragii nazale21. Dureri abdominale22. Diaree23. Conjunctivită

II. Datele obiective24. Auscultaţia plămînilor25. Percuţia cutiei toracice26. Nivelul TA (sistolice şi diastolice)27. Zgomotele cordului28. Frecvenţa respiraţiei/min

III. Datele paraclinice29. Analiza generală a sîngelui + tromboci-

tele30. Analiza generală a urinei31. Puncţia lombară şi analiza LCR:• Citologică• Biochimică32. Ionograma sîngelui (K, Na, Ca, Cl)33. Echilibrul acido-bazic34. Ureea35. Creatinina


51

36. Proteina totală37. Probele hepatice (AST, ALT, bilirubina şi

fracţiile ei).38. Coagulograma (timpul de coagulare,

timpul de sîngerare, timpul de recalcificare activat, protrombina, fibrinogenul, trombocitele)

39. Glucoza40. Indexul protrombinic41. Grupul sangvinic Timp de coagulare42. Rh-factorul43. Lavajele din nazofaringe la antigenele

virale prin RIF 44. Reacţiile serologice (RFC, RHAI)

IV. Tratamentul45. Antibiotice: • Benzilpenicilină• Cefotaxim 46. Corticosteroizi:• Prednisolon• Dexametazonă47. Perfuzii intravenoase• sol. Ringher + sol. Glucoză 10%• Dextran 40• sol. Albumină 10%, 15%• Plasmă48. Diuretice:• Manitol • Furosemid • Acetazolamidă 49. Antifibrinolitice:• Aprotinină 50. Plasmă proaspăt congelată51. Antivirale (Arbidol, Oxolină unguent

0,25%, Gripferon)52. Pentoxifilină53. Heparină sau Fraxiparină 54. Vitamine

V. Supravegherea postexternare a copiilor ce au suportat gripă cu neurotoxicoză sau gripă complicată cu meningită55. Pe parcursul primului an – în fiecare 3

luni56. Pe parcursul anilor 2 şi 3 – în fiecare 6

luni57. Ecografia transcraniană58. Electroencefalografia59. Consultaţia neuropediatrului


52

Anexa 4. Buletin de însoţire la produsele patologice pentru diagnosticul de laborator a IRVA

BULETIN DE ÎNSOŢIRE

la produsele patologice pentru diagnosticul de laborator al IRVA


52

Anexa 4. Buletin de însoţire la produsele patologice pentru diagnosticul de laborator a IRVA

BULETIN DE ÎNSOŢIRE

la produsele patologice pentru diagnosticul de laborator

al IRVA

Instituţia medicală Nr. probei...... Data sosirii în Lab. infecţii respiratorii

Tel/Fax/E-mail........................................................ ……………………………………......

Nume .....................................................................

Prenume ................................................................

Vîrstă..................................

Sex masculin feminin Mediu de transport

Vaccinat antigripal nevaccinat

Context: caz sporadic focar familie colectivitate

Debutul bolii

Notaţi semnele şi simptomele prezente

febră ToC max.

debut brusc rinită, coriză

astenie faringită

mialgii otită

cefalee tulburări digestive

tuse alte tulburări, care?

expectoraţie

dispnee

Localitatea _______ Raionul __________

Exsudat nazal faringian nazal şi faringian spălătură nazofaringiană aspirat traheobronsic frag. organ

Ser I II

Data recoltării I Data recoltării II

TRANSPORT curier posta rapida

Da Nu


53

Anexa 5. Ghidul pacientului cu IRVA

Introducere

Acest ghid descrie asistenţa medicală şi tratamentul copiilor cu IRVA în cadrul Serviciului de Sănătate din Republica Moldova și este destinat pacienţilor cu IRVA, familiilor acestora, părinţilor şi persoanelor de îngrijire; tuturor celor care doresc să cunoască mai multe despre această infecţie.

Ghidul vă va ajuta să înţelegeţi mai bine opţiunile de îngrijire şi de tratament al IRVA, disponibile în Serviciul de Sănătate. Ghidul nu oferă în detalii prezentare a maladiei, analizele şi tratamentul necesar. Despre acestea vă vor informa medicul de familie sau asistenta medicală. În ghid veţi găsi întrebări-model care, adresate medicului, vă vor ajuta în acumularea cunoștințelor necesare în administrarea unui tratament. Sunt prezentate şi surse suplimentare de informaţii.

Indicaţiile din ghidul pentru pacienţi includ:

Modul în care medicii trebuie să stabilească dacă un copil suferă de IRVA.Tratamentul diverselor forme de IRVA la copii la etapa prespitalicească.Urgenţele în IRVA şi tratamentul lor.Modul în care trebuie să fie supravegheat un copil cu IRVA.

Asistenţa medicală de care trebuie să beneficiaţiTratamentul şi îngrijirea medicală de care beneficiaţi trebuie să țină cont de necesităţile şi de preferinţele dvs. personale. Aveţi dreptul să fiţi informat pe deplin şi să luaţi decizii împreună cu cadrele medicale care vă tratează. În acest scop, cadrele medicale trebuie să vă ofere informaţii accesibile și relevante despre starea copilului dvs, să vă trateze cu respect, sensibilitate şi cu înţelegere şi să vă explice pe înţeles ce este IRVA şi care este tratamentul cel mai potrivit pentru copilul dvs.

Informaţia oferită de cadrele medicale trebuie să includă detalii despre posibilele avantaje şi eventualele riscuri în administrarea tratamentelor.

În tratamentul şi în asistenţa medicală de care beneficiaţi trebuie să se țină cont și de alte aspecte: religie, etnie etc. Trebuie să se ia în considerare şi alţi factori: dizabilităţile fizice, problemele de vedere sau de auz, dificultăţile de citire şi de vorbire.

IRVA (infecţia adenovirală, paragripală şi infecţia cu virusul respirator sinciţial)

IRVA sunt un grup de maladii infecţioase cauzate de viruşi care atacă, în primul rînd, nasul, gîtul, laringele, traheea, bronhiile şi, uneori, chiar şi plămînii. IRVA se transmit pe cale aeriană prin picături, secreţii nazofaringiene şi oculare şi se caracterizează prin apariţia bruscă a febrei, durerii de cap, slăbiciune, tuse, dureri în gît, dureri în globii oculari etc. Se ia în considerare şi contactul cu un bolnav de IRVA. De obicei, infecţia durează o săptămînă. Copiii prezintă un risc înalt de apariţie a complicaţiilor (bronhopneumonie, otite purulente, sinuzite, amigdalite purulente etc.).

Copilul trebuie examinat de medicul de familie sau de pediatru (dacă febra durează mai mult de 3-4 zile), respiră greu şi frecvent, se plînge de durere în zona urechii sau tusea este persistentă.

Instruire şi echipament

Medicii de familie şi asistentele medicale trebuie să fie instruiţi cum să examineze un pacient cu IRVA, îndeosebi cu febră, cefalee, tuse, respiraţie îngreunată, slăbiciuni, dureri retrosternale, dureri în gît, conjunctivita etc.


54

Diagnosticarea IRVA

Analizele bolnavilor cu IRVA, forme generalizate, spitalizaţi trebuie să includă 1-2 analize de sînge, 1-2 analize de urină, analiza lichidului cefalorahidian, dobîndit prin puncţia lombară (investigaţie obligatorie pentru confirmarea diagnosticului de meningită), lavaje din nazofaringe, la antigenul viral, analize serologice (seruri pare) pentru depistarea anticorpilor virali, analize biochimice ale sîngelui (1-2) pentru aprecierea severităţii bolii.

După obţinerea rezultatelor testelor şi a analizelor de laborator, medicul trebuie să discute rezultatul cu dvs. şi să vă comunice modalităţile de tratament.

Tratamentul medicamentos

De la prima consultaţie, medicul vă evaluează severitatea bolii şi criteriile de spitalizare. Diagnosticul de IRVA odată stabilit indică iniţierea imediată a tratamentului simptomatic. În caz de IRVA, forme severe, medicul de familie va invita „Ambulanţa”, iniţiind pe parcurs asistenţă medicală urgentă prespitalicească. În caz de IRVA, forme uşoară şi medie, medicul de familie va indica copilului izolare la domiciliu şi tratament simptomatic: antipiretice (Paracetamol sau Ibuprofen) care trebuie administrate conform recomandărilor din prospect sau indicaţiilor medicului; Aspirina este contraindicată ca antipiretic persoanelor sub 18 ani, aşa cum poate afecta sever sistemul nervos central şi ficatul, picături nazale saline, vitamine, consumarea unor cantităţi mai mari de lichide în vederea fluidizării secreţiilor. La domiciliu medicul de familie va monitoriza starea bolnavului pe parcurs pentru a determina evoluţia bolii şi efectul tratamentului.

Tratamentul nemedicamentos

Medicul de familie şi asistenta medicală trebuie să discute cu dvs. alimentaţia şi programul zilei, exerciţiile fizice necesare. După externare din spital medicul de familie trebuie să supravegheze starea sănătăţii copilului dvs., să consulte neurologul (dacă copilul a suportat meningită).

Întrebări-model despre medicamentele utilizate în IRVA

Explicaţi-mi de ce-aţi ales să-mi prescrieţi acest medicament?Cum îmi va ajuta medicamentul? Care sînt efectele secundare realizate de acest medicament? La care trebuie să atrag atenţia

îndeosebi?Ce trebuie să fac în caz de efecte secundare? (să sun medicul de familie sau să chem

„Ambulanţa”, sau să merg la secţia de urgenţe a unui spital?)Cît timp va dura tratamentul?Ce se va întîmpla dacă refuz acest medicament?Unde mai pot citi despre acest medicament?

Întrebări-model despre evidenţa tratamentului

Există alte medicamente pentru această boală pe care aş putea să le încerc?Se poate să schimb doza medicamentului pe parcurs?Dacă mă voi simţi bine, se poate să întrerup tratamentul mai devreme decît a fost indicat?Pe cînd trebuie să mă programez pentru altă vizită?

Continuarea sau întreruperea tratamentului

De regulă, tratamentul IRVA, formele uşoară şi medie, durează 5-7 zile. Administrarea medicamentului poate fi întreruptă doar de medicul dvs. Dacă pe parcursul tratamentului starea copilului dvs. se va agrava (febră, vome, cefalee, respiraţie dificilă şi frecventă, convulsii) medicul de familie sau medicul „Ambulanţei” vă va acorda ajutorul medical necesar şi-l va spitaliza.


55

BIBLIOGRAFIE

1. Conduita Integrata a Maladiilor la copii, ”Apreciaţi şi clasificaţi Copilul Bolnav în vîrsta de la 2 luni pîna la 5 ani ”.OMS şi UNICEF. Departamentul pentru sănătatea şi dezvoltarea copilului, Ministerul Sănătăţii al RM, 2003.

2. Conduita Integrata a Maladiilor la copii,”Trataţi copilul”. OMS şi UNICEF. Departamentul pentru sănătatea şi dezvoltarea copilului, Ministerul Sănătăţii al RM, 2003.

3. Diagnosis and Tratement of Respiratory Illness in Children and Adults, Institute for Clinical Systems Improvement, Second Edition, January, 2008.

4. Edwards K. M., Thompson J., Paolin J., Wrighth P. Adenovirus Infection in young children. Pediatrics, 1985, v.7, p. 400-404.

5. Freymuth F., Bronard J. Petityean. et al. Virogical diagnosis and treatment of respiratory syncytial virus infection. Press. Medicale, 1994: 5: 1571-1576.

6. Groothuis J. R., Salbenblatt C. K., Lauer B. A. Severe respiratory syncytial virus infection in older children. Am. J. Dis. Child, 1990; 144: 346-348.

7. Iliciuc I., Gherman D., Gavriliuc M. Encefalopatia toxiinfecţioasă acută la sugari. Chişinău, 1996.

8. Ion A. Urgenţe în Pediatrie, Bucureşti, 1996, 583 .9. Murphy B. R., Webster R. G. Orthomyxoviruses. In: Fields BN, Knipe DM, Howley PM,

et. al. eds. Fields virology, third edition. Philadelphia, PA: Lippincott-Raven Publishers, 1996, 1397–445.

10. Nicholson K. G. Managing influenza in primary care. Blackwell Science, 1999, 106 p.11. Ordin MS RM Nr.358 din 12 octombrie 2007 Chişinău „Cu privire la aprobarea definiţilor

de caz pentru supravegherea şi raportarea bolilor transmisibile în RM”.12. Otolaringologie. Vademecum clinic. Redactor ştiinţific –Ion Ababii Chişinău, 2000, 280 p.13. Oxford J. S., Lambkin R. Targeting influenza virus neuraminidase a new strategy for

antiviral therapy. Drug. Discovery. Today, 1998; 3: 448–456. 14. Pilly E. Maladies Infectieuses et Tropicales (20-e edition) 2006.15. Pîrgaru B. P. şi coaut.Terapia intensivă în stările critice la copii, Chişinău, 1995.16. Recommendetion of the Advisory Committee on Immunization Practices (ACIP)//MMWR

2003, 52 (uu08) P-1-36.17. Red Book Report of the Committee on Infections Diseases, American Academy of

Pediatrics 2003.18. Зинченко А. П. Острые нейроинфекции у детей, Ленинград, 1986.19. Дриневский В. П., Осидак Л. В., Цыбалова Л. М.: Острые респираторные инфекции у

детей и подростков. Дриневский В. П., Осидак Л. В., Цыбалова Л. М. СПб.: СпецЛит, 2003, 181 с.

20. Дuагностика и особенности терапии стенозирующих ларинготрахеитов при острых респираторных инфекциях у детей.(Метод. пособие). СПб., 1996, 8 с.

21. Иванова В. В. Инфекционные болезни у детей Москва, 2002.22. Иванова В. В., Камальдинова Э. Г., Курбанова Г. П. Особенности течениа острых

респираторных вирусных инфекций и их осложнений у детей 1-го года жизни. Вопросы охр. материнства и детства. 1990, № 6, с. 3-7.

23. Митин Ю. В. Острый ларинготрахеит у детей, Москва, Медицина, 1986.24. Острые респираторные заболевания у детей: лечение и профилактика;

научно-практическая программа, создана при участии компаний Пьер Фабр, ГлаксоСмитКляйн, Сервье; Москва, 2002, 70 с.


56

25. Петрушина А. Д. с соавт. Неотложные состояния у детей, Сант-Петербург, 2001.26. Рахманова А. Г. с соавт. Инфекционные болезни Руководство 2-ое издание. Сант-

Петербург, 2001.27. Романцов А. А., Сологуб Т. В., Шульдяков А. А. Грипп и ОРВИ. Вопросы терапии и

профилактики, Сант-Петербург, 2007, 28 с.28. Соринсов С. Н., Неотложные состояния у инфекционных больных, Ленинград,

“Медицина”, 1990, 252 с.29. Сорокина М. Н. соавт., Бактериальные менингиты у детей, Москва, 2003.30. Тимченко В. Н. с соавт. Диагностика, диференциальная диагностика и лечение

детских инфекций. Сант-Петербург, 2005.31. Учайкин В. Ф. Диагностика, лечение и профилактика гриппа и острых респираторных

заболеваний у детей. Пособие для врачей. Москва, 2001, 14 с.32. Учайкин В. Ф. Руководство по инфекционным болезням у детей. Москва, 1998.33. Учайкин В. Ф., Молочный В. П. Неотложные состояния в педиатриии, Москва, 2005.

INFECTII RESPIRATORII VIRALE

Documents

Transcript of INFECTII RESPIRATORII VIRALE