INEXISTENTA INSTANTELOR, SECTIILOR, ORGANIRAMELOR si INEXISTENTA PARCHETELOR in ROMANIA 31.01.2020

1/318 inexistenta instantelor a ministerului public si a parchetelor Dosar 21095/233/2018 termen 31.01.2020

Către STABORUL FĂRĂ ACTE și FĂRĂ DISPOZIȚIE de ÎNFIINȚARE,

FĂRĂ ACT NORMATIV de ÎNFIINȚARE SECȚII, de aprobare ORGANIGRAMĂ, fără dispoziții de înființare registratură, arhivă,

grefă, fără personalitate juridică intitulată

˝Judecătoria Brăila˝ Dosar 21095/233/2018 termen 31.01.2020

NOTĂ: această chestiune prealabila se judecă conform Legii 134/2010 și Legii 287/2009

Subsemnatul Teodorescu Nicușor, de profesie avocat,

reprezentant al Domnului Teodorescu Nicușor, CNP 1740325170318, cu domiciliul ales pentru efectuarea comunicărilor la SEDIU PROFESIONAL SECUNDAR CABINET AVOCAT Teodorescu Nicușor, CIF 28187651, situat în Municipiul Galați, Strada Castrul Roman, nr. 31, Bloc CFR, sc. 1, ap. 2, Județul Galați, Cod poștal 800416, Oficiul poștal 9, (NU la Teodorescu Nicușor), avocatul Teodorescu Nicușor fiind cel care primește comunicările,

cu dublă calitate procesuală în dosar, prin reprezentant convențional, Teodorescu Nicușor, de profesie avocat definitiv, în baza actului juridic denumit ÎMPUTERNICIRE AVOCAȚIALĂ UNBR-BAROUL IAȘI nr. 19/14.03.2019, depus în original la NEînființata REGISTRATURĂ a JUDECĂTORIEI BRĂILA, NEÎNFIINȚATĂ, în data de 18.03.2019, împreună cu ADEVERINȚA UNBR-BAROUL IAȘI nr. 81/04.03.2019 și extras din TABLOUL AVOCAȚILOR, poziția 1963-Teodorescu Nicușor, avocat membru din asociații profesionale ale avocaților CU ACTE DE ÎNFIINȚARE, cu AUTORITATE de LUCRU JUDECAT privind INFRACȚIUNEA DE OBICEI intitulată˝exercitarea profesiei de avocat, fără drept, în formă continuată˝, dobândită prin ÎNCHEIERE DEFINITIVĂ din 31.03.2015, dosar 3188/233/2015 Judecătoria Galați care a menținut definitiv, REZOLUȚIA de NUP, ca LEGALĂ și TEMEINICĂ și DECIZIE de ACHITARE nr. 1307/09.11.2016 Curtea de Apel Ploiești,


avocat definitiv din cadrul UNBR-BAROUL IAȘI cu acte de înființare, președinte Nimerincu Viorel, cu sediul ales la Nimerincu Viorel, Municipiul Iași, B-dul Socola nr. 17, Bloc D7, sc. B, etaj 1, ap 5. Județul Iași, CIF UNBR 2062600 și CIF BAROUL IAȘI 16785716,

înscris pe TABLOUL AVOCAȚILOR postat pe http://unbr-legal.ro

Noi, oamenii:

1. Teodorescu Nicușor, CNP 1740325170318, din ROMÂNIA, licențiat în ȘTIINȚE JURIDICE de către Academia de Poliție Alexandru Ioan Cuza din București, România, înregistrat în fals CADRU MILITAR-OFIȚER ACTIV, în bazele de date din ROMÂNIA, Ministerul Afacerilor Interne, nefiind OFIȚER, fost agent de poliție în NEÎNFIINȚATA ˝Poliția Română˝ timp de cca 9 ani, constrâns de ROMÂNIA și agenții ei să demisionez în 2011 de la POMPIERI, după 4 PATRU CONCEDIERI din ˝Poliția Română˝ dispuse josnic în perioada 2007-2008, RECERCETAT și REJUDECAT pentru aceeași acuzație, infracțiune de obicei intitulată ˝exercitarea profesiei de avocat fără drept˝, pentru care am primit Rezoluție de Neîncepere a Urmăririi Penale, CONFIRMAT DEFINITIV și ACHITARE, în formă continuată, din 2011, victimă a torturii, tratamentelor inumane și degradante, a tentivelor de crimă din partea AGENȚILOR ROMÂNIEI, pentru aceste dezvăluiri publice și sesizări nejudecate de nimeni nici în România nici în Uniunea Europeană,

2. Cabinet Avocat Teodorescu Nicușor CIF 28187651; 3. Teodorescu Nifor, CNP 1450427170340, din ROMÂNIA; 4. Teodorescu Elena, CNP 2540602170407 din ROMÂNIA; 5. Antal Ghiorghiţă, CNP 1710719040042, din ROMÂNIA, telefon

+393804385738; Email [email protected] 6. Mircea Negară Gabriel, CNP 1840511375495, Email

[email protected]; 7. Bodea Sorin-Silviu, CNP 1710714393714, telefon

+393401576610, Email [email protected] 8. Otinceanu Adrian, CNP 1730831390690, din ROMÂNIA, 9. Turcu Ionuț-Flavius, CNP 1850425170017, din ROMÂNIA, tel

+40744751087 Email [email protected] și

http://unbr-legal.ro/

http://unbr-legal.ro/


10. Telegan Constantin, CNP 1640409170331, Email [email protected]

11. Pădureanu Călin Grig, CNP 1721207080017 - de naționalitate română, cu dubla cetațenie română-suedeză, cu domiciliul în România , Brașov, str. Trifoiului nr.1 ,Bl.19, sc. A, ap.2 , Județul Brașov, adresă de email [email protected] telefon +407770636766

12. Cristea Florica, din ROMÂNIA, CNP 2671106470026, adresă de email [email protected]

13. Negara Mihaela Emanuela, CNP 2860614030012, email [email protected]

14. Negară Iordache, CNP 1541119370022, email Negara Iordache [email protected]

15. Anghel Aneta, Str. Racari Nr. 20 Bl. 46 Sector. 3 Bucuresti, CNP: 2561124400253, email [email protected]

16. Pana Gheorghe, Bld. Aurel Vlaicu nr. 37, bl. B8 ap. 76 Constanța , CNP 1660528384161, email [email protected]

17. Negară Silviu Adrian, CNP 1810612375518, email [email protected]

18. Negară Anca Elena, CNP 2820511125487, Email [email protected]

19. Negară Ioșua Timotei, CNP 1960215375471, Email [email protected]

20. Ciornoleț Theodora Elena, CNP 2970601375494, Email [email protected]

21. Negară Maricica, CNP 2551130370045, Email [email protected]

22. Ciornoleț Alexandru Ștefan, CNP 1910804375474, email [email protected]

23. Lungu Gheorghe, CNP 1731102221138, email [email protected], nr de tel.0738450888

prin reprezentant comun Teodorescu Nicușor, toți cu DOMICILIUL ALES la CABINET AVOCAT Teodorescu Nicușor, CIF 28187651, SEDIU PROFESIONAL SECUNDAR situat în Municipiul Galați, Strada Castrul Roman nr. 31, Bloc CFR, sc.1, ap. 2, Județul Galați, Cod poștal 800416, O.P. 9, Județul Galați, email [email protected]

care am sesizat prin petiție comună, trasnmisă tuturor instituțiilor internaționale enumerate, INEXISTENȚA INSTANȚELOR, a MINISTERULUI PUBLIC, a SISTEMULUI JUDICIAR și a altor entități din ROMÂNIA, la Parlamentul Uniunii Europene fiind înregistrată PETIȚIA nr. 1116/2019, fiind ilegitimă

mailto:[email protected]
















funcționarea mai înainte de legală înființare, toate înscrisurile emise de către aceste entitîăți neînființate fiind NULE de DREPT, în procedură contradictorie scrisă cu pârâții:

STATUL ROMÂN-ROMÂNIA, Uniunea Europeană, Consiliul Europei, Comisia Europeană, Comisia de la Veneția, Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Organizația Națiunilor Unite, Ministerul Justiției, Judecătoria Brăila, Judecătoria Tulcea, Judecătoria

Constanța și toate judecătoriile indicate în Anexa 2 lit. D) la HOTĂRÂREA GUVERNULUI ROMÂNIEI nr. 652 din 27 mai 2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei și în ANEXA 1 lit. A) la LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 republicată privind organizarea judiciară, fără atribuiri de dispoziții de înființare și sedii;

Tribunalul Brăila, Tribunalul Galați și toate tribunalele enumerate în Anexa 1 lit. B) și C) la HOTĂRÂREA GUVERNULUI ROMÂNIEI nr. 652 din 27 mai 2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei și în ANEXA 1 lit. B) la LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 republicată privind organizarea judiciară, fără atribuiri de dispoziții de înființare și sedii;

Ministerul Public, NEÎNFIINȚAT, fără sediu și fără personalitate juridică

Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila, Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați, enumerate în Anexa 1 lit. A) la LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 republicată privind organizarea judiciară, fără atribuiri de dispoziții de înființare, de denumiri și sedii;

Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea de Apel Iași, Curtea de Apel Galați și toate

curțile de apel indicate în anexa 2, lit. A la HOTĂRÂREA GUVERNULUI ROMÂNIEI nr. 652 din 27 mai 2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei și în ANEXA 1 lit. C) la LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 republicată privind organizarea judiciară, fără atribuiri de dispoziții de înființare și sedii;


invoc drept CHESTIUNE PREALABILĂ nr. 1 INEXISTENȚA INSTANȚELOR, INEXISTENȚA SECȚIILOR,

ARHIVELOR, REGISTRATURII, GREFEI și a ORGANIGRAMELOR în cadrul INSTANȚELOR,

INEXISTENȚA Ministerului Public, a parchetelor,

INEXISTENȚA Consiliului Superior al Magistraturii, a Institutului Național al Magistraturii, a Școlii Naționale de

Grefieri, INEXISTENȚA AUTORITĂȚII JUDECĂTOREȘTI și a

SISTEMULUI JUDICIAR, pentru INEXISTENȚA EXPRESIEI de ÎNFIINȚARE în articol din Constituție și din lege în vigoare și pentru

neatribuirea de categorie a personalității juridice de drept public sau de drept privat și sedii legale.

I. PRECIZĂRI PREALABILE:

INCOMPATIBILITATEA ȘI INTERDICȚIA judecătorilor și procurorilor români, de a lua parte la judecarea acestor cereri: În temeiul Art. 5 alin. (2) din LEGE nr. 303 din 28 iunie 2004 R1 privind statutul judecătorilor şi procurorilor:

˝LEGE nr. 303 din 28 iunie 2004 R1 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

CAP. II

INCOMPATIBILITĂŢI ŞI INTERDICŢII ART. 5 (2) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să se

abţină de la orice activitate legată de actul de justiţie în cazuri care presupun existenţa unui conflict între interesele lor şi interesul public de înfăptuire a justiţiei sau de apărare a intereselor generale ale societăţii.˝,


având INTERES PROPRIU în judecarea prezentei cereri, pentru aceste cereri fiind victima tentativelor de asasinat, cu blocări de IP la emailurile NEînființatelor instanțe pentru a nu judeca aceste cereri legale, judecători, procurori cu agenți sri și miliție, prin șantajarea medicilor din neînființate spitale atestând FALS diagnostic psihiatric, NECOMUNICAT subiectului investigat,

toți judecătorii și procurorii români aveți obligația de a vă abține de la judecarea acestor cereri, solicitând să judece cauza CURTEA de JUSTIȚIE a UNIUNII EUROPENE.

Invocarea INEXISTENȚEI a înlăturat orice prezumție de legalitate a funcționării instanțelor, ministerului public, a parchetelor, a avocaturii ˝tradiționale˝ și a celorlalte entități și sisteme NEînființate, neavând legitimitate să judecați aceste cereri.

I. INEXISTENȚA INSTANȚELOR în ROMÂNIA, civile și militare, de la DESFIINȚAREA tuturor instanțelor prin DECRET 132/1952, nefiind dispusă ÎNFIINȚAREA prin lege ci doar reglementată organizarea și funcționarea la modul general.

I.1. Prin INEXISTENȚA EXPRESEI de ÎNFIINȚARE a INSTANȚELOR în ARTICOL din CONSTITUȚIA ROMÂNIEI și prin ARTICOL de LEGE, de la DESFIINȚAREA TUTUROR INSTANȚELOR prin DECRET 132/1952, ROMÂNIA violează cumulativ:

Art. 6 (1) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului care a impus obligația statelor de a ÎNFIINȚA INSTANȚE prin LEGE, în scopul nașterii dreptului de acces la justiție și la proces echitabil;

Art. 47 alin. 2 şi a art. 52 din CARTA DREPTURILOR FUNDAMENTALE a UNIUNII EUROPENE denumit ˝Dreptul la o cale de atac eficientă și la UN PROCES ECHITABIL˝. Art. 47 alin. (2) a obligat la ÎNFIINȚAREA (ESTABLISH) prin LEGE a INSTANȚEI de JUDECATĂ și

art. 14 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice ONU, a impus condiția ÎNFIINȚĂRII (ESTABLISH) TRIBUNALULUI prin CONSTITUȚIE și prin LEGE,


ROMÂNIA, neavând nici în constituție, dispoziție DE ÎNFIINȚARE a INSTANȚELOR, exact ca în REGIMUL COMUNIST.

I. 2. Ca primă probă privind obligația tuturor

statelor de ÎNFIINȚARE ÎN PREALABIL, prin LEGE, a INSTANȚELOR, după ÎNFIINȚARE trebuind să reglementeze ORGANIZAREA și funcționarea lor, prezentăm extras din MANUAL de DREPT EUROPEAN privind ACCESUL la JUSTIȚIE, postat la adresa de internet:

https://www.echr.coe.int/Documents/Handbook_access_justice_RON.pdf

manual emis de către Agenția Europeană pentru Drepturi Fundamentale și Consiliul Europei, în 2016, din care reproducem:

Fila 15-16 din manual, unde ați scris că PROCES ECHITABIL are loc doar în condițiile respectării Art. 6 din CEDO și Art. 47 din CARTA DREPTURILOR FUNDAMENTALE ale UNIUNII


EUROPENE, care au impus condiția ÎNFIINȚĂRII INSTANȚELOR prin LEGE, în prealabil începerii funcționării lor:

˝1 Ce înseamnă ACCESUL LA JUSTIȚIE?

...................................................................................................................................

• ACCESUL LA JUSTIȚIE cuprinde o serie de drepturi fundamentale ale omului, cum ar fi DREPTUL LA UN PROCES ECHITABIL conform articolului 6 din ECHR și conform articolului 47 din Carta drepturilor fundamentale a UE, precum și dreptul la un remediu efectiv conform articolului 13 din ECHR și conform articolului 47 din Cartă.˝

Fila 17 din manual, unde ați scris că ACCESUL la JUSTIȚIE nu poate avea loc decât în condițiile Art. 6 din CEDO, Art. 47 din Carta Drepturilor Fundamentale ale UE și Art. 14 din PACTUL INTERNAȚIONAL cu privire la DREPTURILE CIVILE și POLITICE ale Organizației Națiunilor Unite (ONU), fiecare text indicat impunând condiția ÎNFIINȚĂRII (ESTABLISH) INSTANȚELOR, în prealabil, prin LEGE:

˝În legislația europeană a drepturilor omului, noțiunea de acces la justiție este consacrată în articolele 6 și 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (ECHR) și în articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a UE, care garantează dreptul la un proces echitabil și la o un remediu efectiv, conform interpretării date de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) și, respectiv, de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). După cum s-a menționat mai sus, aceste drepturi sunt, de asemenea, prevăzute în instrumentele internaționale, precum articolele 2 (3) și 14 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice (PIDCP)5 ale Organizației Națiunilor Unite (ONU) și articolele 8 și 10 din Declarația universală a drepturilor omului (DUDO)6 a ONU. Elementele de bază ale acestor drepturi includ accesul efectiv la un organism de soluționare a litigiilor, dreptul la un proces echitabil și la soluționarea în timp util a litigiilor, dreptul la despăgubiri adecvate, precum și aplicarea generală a principiilor referitoare la eficiența și efectivitatea realizării actului de justiție.7


Fila 18 din manual, unde ați scris că statele membre au obligația prin lege de a asigura oamenilor, exercitarea drepturilor prevăzute în Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în special dreptul DE ACCES la INSTANȚĂ și la PROCES ECHITABIL, drepturi care nu i-au naștere decât în situația ÎNFIINȚĂRII ÎN PREALABIL, a INSTANȚELOR, prin LEGE:

˝Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale Consiliul Europei (CoE) este compus din 47 de state membre; toate acestea sunt părți semnatare ale ECHR, care a intrat în vigoare în 1953.9 În temeiul articolului 1 din ECHR, statele participante sunt obligate prin lege să asigure exercitarea drepturilor ECHR persoanelor aflate sub jurisdicția acestora. Statele participante se vor asigura că legislația și practica la nivel intern este conformă ECHR. Acestea sunt responsabile în primul rând de punerea în aplicare și respectarea drepturilor și libertăților garantate de ECHR, deși poate fi acordată o „marjă de apreciere” care să permită ca interpretarea acestora să fie în acord cu propriile sisteme de drept.˝

Fila 19 din Manual, care a dezvoltat PRINCIPIUL COOPERĂRII LOIALE, violat de ROMÂNIA din anul 1952 de la DESFIINȚAREA TUTUROR INSTANȚELOR prin DECRET 132/1952 și obligația instanțelor naționale de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu ÎNTREBĂRI PRELIMINARE, luând act că ROMÂNIA și NEÎNFIINȚATELE INSTANȚE, în peste 100 de cauze FĂRĂ CALE de ATAC, au refuzat să sesizeze CJUE dacă prin NEÎNFIINȚAREA INSTANȚELOR, este respectat Art. 6 din CEDO, Art. 47 din Carta Drepturilor Fundamentale ale UE și Art. 14 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice ONU, care au impus obligația tuturor statelor DE A ÎNFIINȚA ÎN PREALABIL, prin LEGE, INSTANȚELE. ROMÂNIA NU A AVUT NICIODATĂ o COOPERARE LOIALĂ nici cu UE nici cu ONU, îngrădind oamenii în dreptul garantat de Art. 267 din TFUE de a se adresa CJUE cu ÎNTREBĂRI PRELIMINARE în cauze FĂRĂ CALE de ATAC:

˝Drepturile ECHR nu sunt întotdeauna limitate la teritoriile statelor participante; în circumstanțe excepționale, acestea pot fi exercitate în afara teritoriului național – în mod specific, pentru


situații din afara țării în care funcționarii statului exercită „control și autoritate efectivă” asupra persoanelor.13

Carta drepturilor fundamentale a UE

UE reprezintă o ordine de drept unică. Legislația UE face parte integrantă din sistemele juridice ale statelor membre.14 Aceasta include legislația primară, care se regăsește în tratate, precum și Carta drepturilor fundamentale a UE; legislația secundară, cum ar fi regulamente, directive și decizii; precum și acte juridice fără caracter obligatoriu, precum avize și recomandări.15 Punerea în aplicare și respectarea legislației UE se face, în primul rând, la nivel național. Articolul 4 (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) impune ca statele membre UE să ia măsuri corespunzătoare pentru a asigura îndeplinirea obligațiilor ce decurg din legislația UE. Acesta reprezintă principiul cooperării loiale. În plus, articolul 19 din TUE impune statelor membre să asigure căi de atac suficiente care să asigure o protecție juridică efectivă în domeniile reglementate de legislația UE. Prin urmare, instanțele naționale sunt garanții primari ai legislației UE, însă pentru a asigura aplicarea uniformă a legislației UE, acestea pot solicita CJUE să se pronunțe cu privire la chestiuni de interpretare a legislației UE prin procedura hotărârii preliminare.16 Astfel se generează un dialog între instanțele naționale și CJUE. CJUE este gardianul ordinii de drept unice a UE, care include obligații clare privind drepturile fundamentale................˝

Fila 28 din Manual, unde ați atestat obligația INSTITUIRII/ ÎNFIINȚĂRII INSTANȚELOR de către STATE, pentru a exista DREPTUL de ACCES la INSTANȚĂ și DREPTUL la PROCES ECHITABIL:

¨Dreptul de acces la instanță reprezintă un element important al accesului la justiție, în considerarea faptului că instanțele oferă protecție împotriva practicilor ilegale și apără statul de drept.28 Conform legislației CoE, articolul 6 (1) din ECHR prevede următoarele: „Orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în mod public și în termen rezonabil, de către o instanță independentă și imparțială, INSTITUITĂ DE LEGE, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie


penală îndreptată împotriva sa”. ACCESUL LA INSTANȚĂ decurge implicit din DREPTUL LA UN PROCES ECHITABIL, deoarece sugerează că litigiile trebuie soluționate de către instanțe. Statele nu au obligația de a stabili categorii specifice de instanțe – cum ar fi, de exemplu, curțile de apel. Pe de altă parte, în cazul în care un stat parte ÎNFIINȚEAZĂ o astfel de instanță, articolul 6 devine aplicabil.29˝

Fila 30 din Manual, unde ați atestat că Art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a UE a impus CONSTITUIREA în PREALABIL a INSTANȚELOR, prin LEGE, CONSTITUIREA fiind condiție esențială a nașterii dreptului la proces echitabil:

˝În conformitate cu legislația UE, articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a UE prevede: „ Orice persoană are dreptul la un PROCES ECHITABIL, public și într-un termen rezonabil, în fața unei instanțe judecătorești independente și imparțiale, CONSTITUITĂ ÎN PREALABIL prin LEGE.˝

Fila 31 din Manual, unde ați reiterat obligația statelor membre de a respecta principiul juridic al ÎNFIINȚĂRII/ INSTITURII/CONSTITUIRII INSTANȚELOR, conform Art. 47 din Carta:

˝Articolul 47 se aplică tuturor drepturilor și libertăților ce derivă din legislația UE;...............................

Articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a UE cuprinde principiul juridic UE conform căruia statele membre trebuie să asigure o protecție juridică efectivă a drepturilor individuale ce iau naștere în temeiul dreptului Uniunii (inclusiv drepturile prevăzute de Cartă). Acest lucru înseamnă că dreptul de acces la instanță se aplică de fiecare dată când se au în vedere drepturi și libertăți garantate de legislația UE. Statele membre UE au obligația de a prevedea remedii și proceduri care să asigure respectarea drepturilor în conformitate cu legislația UE.50 Legislația națională nu trebuie să încalce dispozițiile referitoare la protecția juridică efectivă a acestor drepturi.51˝˝


Fila 33 din Manual, unde CEDO și CJUE aplicând principii coerente, a stabilit că organismul trebuie ÎNFIINȚAT pentru a putea fi considerat instanță:

˝ 2.1.2. Definiția noțiunii de „instanță” Atât legislația CoE, cât și legislația UE utilizează termenul de

„tribunal”, în locul celui de „instanță”. Termenul „tribunal” dobândește sens autonom, iar CEDO și CJUE au aplicat principii coerente pentru a stabili dacă un organism poate fi considerat instanță.

Conform legislației CoE, instanța se caracterizează prin funcția sa jurisdicțională.54 Aceasta nu trebuie să fie o instanță de „tip clasic”.55 O INSTANȚĂ poate fi un ORGANISM ÎNFIINȚAT în scopul soluționării unui număr limitat de aspecte specifice (de exemplu, aspecte referitoare la despăgubiri), cu condiția să ofere garanțiile corespunzătoare.56˝

Fila 34 din Manual, unde ați impus tuturor statelor, obligația de a adopta LEGI SPECIALE de ÎNFIINȚARE a INSTANȚELOR naționale, apoi legi de organizare și funcționare a acestora:

˝Garanțiile adecvate includ: ....................................................................................................

În plus, instanțele trebuie să fie „ÎNFIINȚATE PRIN LEGE”. Prin urmare, statele sunt obligate să adopte LEGI SPECIALE DE ÎNFIINȚARE a instanțelor naționale și, apoi, de organizare și funcționare a acestora.˝

Ori, ROMÂNIA, de la DESFIINȚAREA tuturor instanțelor prin DECRET nr. 132/1952 și azi, NU A ADOPTAT nici o LEGE de ÎNFIINȚARE a INSTANȚELOR, neexistând în TITLUL și în ARTICOLUL unei legi, cuvântul ÎNFIINȚARE/ INSTITUIRE/ CONSTITUIRE a vreunei instanțe. Succesiv, ROMÂNIA a emis doar LEGI de ORGANIZARE și FUNCȚIONARE, OMIȚÂND să dispună ÎNFIINȚARE unei INSTANȚE.


Fila 35 din Manual, unde Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat că au dreptul de a se adresa CJUE cu întrebări preliminare, doar INSTANȚELE care sunt ÎNFIINȚATE prin LEGE:

˝În conformitate cu legislația UE, articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a UE garantează dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe. CJUE a abordat termenul “instanță” pentru a stabili dacă o anumită entitate poate introduce o cerere având ca obiect pronunțarea unei hotărâri preliminare, lucru permis doar instanțelor naționale (vezi capitolul 1 privind accesul la justiție).67

În acest scop, organismul care introduce o cerere având ca obiect pronunțarea unei hotărâri preliminare trebuie să îndeplinească următoarele condiții pentru a putea fi considerat instanță:

• SĂ FIE ÎNFIINȚAT PRIN LEGE;

...................................................................................................................

să aplice normele de drept.68

ROMÂNIA, NEÎNFIINȚÂND INSTANȚE de la DESFIINȚAREA lor prin DECRET 132/1952, s-a adresat CJUE cu întrebări preliminare, doar în baza unor legi de ORGANIZARE și FUNCȚIONARE care NU AU DISPUS ÎNFIINȚARE/REÎNFIINȚARE de INSTANȚE, violând Art. 47 din Cartă și INTERPRETAREA CJUE.

I.3. A doua probă privind INEXISTENȚA INSTANȚELOR în ROMÂNIA, neexistând sintagma în lege de INSTITUIRE/ ÎNFIINȚARE/ CONSTITUIRE a INSTANȚELOR, o constituie extras din GHID privind Art. 6 din CONVENȚIE-DREPTUL la un PROCES ECHITABIL


În introducere, la fila 6, ați precizat că dreptul la un proces

echitabil, ia naștere doar în situația existenței unei instanțe INSTITUITĂ de LEGE:

˝Introducere

Art. 6 – Dreptul la un proces echitabil 1. „Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen


rezonabil a cauzei sale, de către o instanţă independentă şi imparţială, INSTITUITĂ de lege, care va hotărî […]..............˝

Pct. 47-51 și 54, atestă obligația legiuitorului de a introduce în lege, sintagma/expresia ÎNFIINȚARE/INSTITUIRE a INSTANȚELOR, Pct. 48 dispunând fără echivoc că INEXISTENȚA expresiei de ÎNFIINȚARE/ INSTITUIRE, atrage INEXISTENȚA INSTANȚELOR:

˝2) INSTANŢĂ INSTITUITĂ DE LEGE

˝ 2) COURT ESTABLISHED BY LAW

47. Potrivit art. 6 § 1, instanţa trebuie să fie întotdeauna „INSTITUITĂ DE LEGE”. Această expresie reflectă principiul statului de drept inerent oricărui sistem de protecţie instituit prin Convenţie şi Protocoalele sale (a se vedea, de exemplu, Jorgic împotriva Germaniei, pct. 64; Richert împotriva Poloniei, pct. 41). Într-adevăr, unui ORGANISM CARE NU A FOST INSTITUIT în conformitate cu intenţia legiuitorului i-ar lipsi în mod obligatoriu legitimitatea necesară într-o societate democratică pentru a soluţiona cauzele persoanelor particulare (Lavents împotriva Letoniei, pct. 114; Gorguiladzé împotriva Georgiei, pct. 6; Kontalexis împotriva Greciei, pct. 38).

47. According to Art. 6 § 1, the court must always be "INSTITUTED BY LAW". This expression reflects the principle of the rule of law inherent in any system of protection established by the Convention and its Protocols (see, for example, Jorgic v. Germany, section 64; Richert v. Poland, section 41). Indeed, a BODY WHICH has NOT BEEN ESTABLISHED in accordance with the intention of the legislator would necessarily deprive the necessary legitimacy in a democratic society in order to resolve the causes of individuals (Lavents against Latvia, Section 114; Gorguiladzé v. Georgia, section 6; Kontalexis v. Greece, section 38).

48. „Legea” vizată de art. 6 § 1 reprezintă nu doar legislaţia referitoare la ÎNFIINŢAREA ŞI COMPETENŢA ORGANELOR JUDICIARE (Lavents împotriva Letoniei, pct. 114; Richert împotriva Poloniei, pct. 41; Jorgic împotriva Germaniei, pct. 64), ci şi orice altă dispoziţie de drept intern a cărei nerespectare face nelegală participarea unuia sau mai multor judecători la examinarea cauzei


(Gorguiladzé împotriva Georgiei, pct. 68; Pandjikidzé şi alţii împotriva

Georgiei, pct. 104). Expresia „INSTITUITĂ DE LEGE” se referă nu doar la temeiul legal al însăşi existenţei „instanţei”, ci şi la respectarea de către instanţă a normelor specifice după care se conduce (Gorguiladzé împotriva Georgiei, pct. 68) şi alcătuirea completului de judecată în fiecare cauză (Posokhov împotriva Rusiei, pct. 39; Fatullayev împotriva Azerbaidjanului, pct. 144; Kontalexis împotriva Greciei, pct. 42).

48. ˝Law˝ covered by art. 6 § 1 is not only legislation relating to the ESTABLISHMENT AND COMPETENCE of JUDICIAL BODIES (Lavents v. Latvia, section 114; Richert v. Poland, section 41; Jorgic v. Germany, section 64), but also any other provision of national law whose non-compliance makes the participation of one or more judges in the examination of the case ununlawful (Gorguiladzé v. Georgia, section 68; Pandjikidzé and Others v. Georgia, section 104). The phrase "INSTITUTED BY LAW" refers not only to the legal basis of the very existence of the "court", but also to the Court's observance of the specific rules after which it leads (Gorguiladzé v. Georgia, section 68) and the composition of the Court in Each cause (Posokhov against Russia, section 39; Fatullayev v. Azerbaijan, section 144; Kontalexis v. Greece, section 42).

49. Prin urmare, o instanţă care nu are competenţa de a judeca procesul acuzatului în conformitate cu dispoziţiile aplicabile din dreptul naţional nu este „instituită de lege” în sensul art. 6 § 1 (Richert împotriva Poloniei, pct. 41; Jorgic împotriva Germaniei, pct. 64).

49. Therefore, a court which has no jurisdiction to judge the trial of the defendant in accordance with the applicable provisions of national law IS NOT ˝ESTABLISHED BY LAW˝ within the meaning of art. 6 § 1 (Richert v. Poland, section 41; Jorgic v. Germany, section 64).

50. Introducerea SINTAGMEI „INSTITUITĂ DE LEGE” în art. 6 § 1 „are drept scop să prevină ca organizarea sistemului judiciar […] să nu fie lăsată la discreţia puterii executive şi să asigure că acest domeniu este reglementat de o lege adoptată de Parlament” (Coëme şi alţii împotriva Belgiei, pct. 98; Richert împotriva Poloniei, pct. 42).


50. Introduction OF the "ESTABLISHED BY LAW" PHRASE in art. 6 § 1 ' aims to prevent the organisation of the judicial system... Not be left to the discretion of the executive power and ensure that this area is governed by a law adopted by Parliament "(Coëme and Others v. Belgium, section 98; Richert v. Poland, section 42).

51. Nerespectarea dispoziţiilor din dreptul intern care reglementează ÎNFIINŢAREA ŞI COMPETENŢA organelor judiciare de către o instanţă reprezintă în principiu o încălcare a art. 6 § 1. Curtea are aşadar competenţa să se pronunţe cu privire la respectarea normelor din dreptul intern cu privire la acest aspect............................˝

3) Independenţă şi imparţialitate

54. Dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 § 1 impune ca orice cauză să fie audiată de către o „instanţă independentă şi imparţială” INSTITUITĂ de lege.

I.4. PROBA nr. 3 că ROMÂNIA trebuia să dispună prin LEGE ȘI ÎNFIINȚAREA INSTANȚELOR, nu doar ORGANIZAREA și FUNCȚIONAREA, o prezentăm prin extras din lucrarea Doamnei Ireneusz Kondak, angajată la ECHR:


I.5. PROBA nr. 4 privind NEDISPUNEREA ÎNFIINȚĂRII INSTANȚELOR de către ROMÂNIA, o prezentăm prin extras din

Hotărârea CEDO ŠORGIĆ v. SERBIA, în care CEDO a dispus că trebuie reglementată prin LEGE și ÎNFIINȚAREA nu doar competența instanțelor, la Pct. 62 dispunând că INEXISTENȚA sintagmei de INSTITUIRE în LEGE, atrage sancțiunea INEXISTENȚEI INSTANȚEI:

SECOND SECTION CASE OF ŠORGIĆ v. SERBIA (Application no. 34973/06)

JUDGMENT STRASBOURG

3 November 2011

SECȚIA A DOUA Cazul ŠORGIĆ vs. SERBIA

(Cererea nr. 34973/06) Hotărâre

STRASBOURG 3 noiembrie 2011

THE LAW I. ALLEGED VIOLATION OF ARTICLE 6 § 1 OF THE

CONVENTION


49. The applicant complained under Articles 6 § 1 and 13 of the Convention about the length of the inheritance proceedings, as well as the composition of the civil courts in the parallel civil suit brought in 2000 (see paragraphs 18-25 above). As regards the latter, the applicant specifically noted that judges B and D took part in the adjudication of his case before the District Court and Supreme Court, on 24 March 2004 and 20 April 2006 respectively, even though they had already ruled in the same matter at lower instances. This, in the applicant’s view, amounted to a breach of the Convention requirement for his claim to determined by an “impartial tribunal” as well as a “TRIBUNAL ESTABLISHED BY LAW”.

50. The Court considers that both complaints fall to be examined under Article 6 § 1 of the Convention only (see Posokhov v. Russia, no. 63486/00, § 39, ECHR 2003-IV, Akdeniz v. Turkey, no. 25165/94, § 88, 31 May 2005), which, in so far as relevant, reads as follows:

“In the determination of his civil rights and obligations ... everyone is entitled to a fair ... hearing within a reasonable time by an ... impartial TRIBUNAL ESTABLISHED by law ...”

A. As regards whether the District Court’s and the Supreme Court’s decisions of 24 March 2004 and 20 April 2006, respectively, were adopted by an “impartial tribunal” or a TRIBUNAL “ESTABLISHED BY LAW”

LEGEA I. ÎNCĂLCAREA ARTICOLULUI 6 § 1 DIN CONVENȚIE 49. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolelor 6 § 1 și 13

din Convenție cu privire la durata procesului succesoral, precum și la componența instanțelor civile în procesul civil paralel introdus în 2000 (a se vedea punctele 18-25 de mai sus). În ceea ce privește acesta din urmă, reclamantul a menționat în mod specific că judecătorii B și D au luat parte la judecarea cauzei sale în fața Curții de Circumscripție și a Curții Supreme, la 24 martie 2004 și, respectiv, la 20 aprilie 2006, chiar dacă deja s-au pronunțat în aceeași problemă la cazuri inferioare. În opinia solicitantului, acest lucru a reprezentat o încălcare a cerinței convenției pentru cererea sa de a fi stabilit de un „tribunal imparțial”, precum și un ˝tribunal INSTITUIT prin lege”.

50. Curtea consideră că ambele plângeri trebuie examinate doar în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție (a se vedea Posokhov împotriva Rusiei, nr. 63486/00, § 39, CEDO 2003-IV, Akdeniz


împotriva Turciei, nr. 25165 / 94, § 88, din 31 mai 2005), care, în măsura în care este relevant, are următorul cuprins:

În determinarea drepturilor și obligațiilor sale civile ... toată lumea are dreptul la o audiere echitabilă ... într-un termen rezonabil de un ... tribunal imparțial INSTITUIT PRIN LEGE˝.

A. În ceea ce privește dacă deciziile Curții de District și ale Curții Supreme din 24 martie 2004 și, respectiv, la 20 aprilie 2006, au fost adoptate de un „tribunal imparțial” sau un TRIBUNAL „INSTITUIT PRIN LEGE”

60. The applicant reaffirmed his complaints. (b) The Court’s assessment (i) As regards whether the courts were “established by law” 61. The Court recalls that “law”, within the meaning of Article

6 § 1 of the Convention, comprises not only legislation PROVIDING FOR THE ESTABLISHMENT and competence of judicial organs (see, inter alia, Lavents v. Latvia, no. 58442/00, § 114, 28 November 2002), but also any other provision of domestic law which, if breached, would render the participation of one or more judges in the examination of a case irregular (see Gorguiladzé v. Georgia, no. 4313/04, §68, 20 October 2009, and Pandjikidzé and Others v. Georgia, no. 30323/02, § 104, 27 October 2009).

62. In other words, the phrase “established by law” covers not only the legal basis for the very existence of a “tribunal” but also compliance by the tribunal with the particular rules that govern it (see Sokurenko and Strygun v. Ukraine, nos. 29458/04 and 29465/04, § 24, 20 July 2006) and the composition of the bench in each case (see Buscarini v. San Marino (dec.), no. 31657/96, 4 May 2000).

63. The Court further reiterates that, in principle, a violation by a tribunal of domestic legal provisions RELATING TO THE ESTABLISHMENT and competence of judicial organs gives rise to a violation of Article 6 § 1. The Court may therefore examine whether the domestic law has been complied with in this respect………………………………………

60. Reclamantul și-a reafirmat plângerile. (b) Evaluarea Curții (i) În ceea ce privește dacă instanțele au fost „INSTITUITE

prin lege” 61. Curtea reamintește că „LEGEA”, în sensul articolului 6 §

1 din Convenție, nu cuprinde numai legislația care prevede INSTITUIREA și competența organelor judiciare (a se vedea, printre altele, Lavents c. Letonia, nr. 58442 / 00, § 114, 28 noiembrie 2002), dar și orice altă dispoziție de drept intern care, în caz de încălcare, ar


face ca participarea unuia sau mai multor judecători la examinarea unui caz să fie neregulată (a se vedea Gorguiladzé c. Georgia, nr. 4313 / 04, § 68, 20 octombrie 2009 și Pandjikidzé și alții împotriva Georgiei, nr. 30323/02, § 104, 27 octombrie 2009).

62. Cu alte cuvinte, sintagma „INSTITUITĂ prin lege” acoperă nu numai baza legală pentru ÎNSĂȘI EXISTENȚA UNUI „TRIBUNAL”, ci și respectarea de către tribunal a regulilor particulare care îl guvernează (a se vedea Sokurenko și Strygun împotriva Ucrainei, nr. 29458/04 și 29465/04, § 24, 20 iulie 2006) și compoziția băncii în fiecare caz (a se vedea Buscarini contra San Marino (dec.), nr. 31657/96, 4 mai 2000). 63. Curtea reiterează în plus că, în principiu, o încălcare de către un tribunal a dispozițiilor legale interne referitoare la INSTITUIREA și competența organelor judiciare dă naștere la încălcarea articolului 6 § 1. Curtea poate, prin urmare, să examineze dacă dreptul intern a fost respectat în acest sens.

I.6. PROBA nr. 5, constând în Pct. 71, 73 și 75 din Hotărârea CEDO în cauza Marcello BIAGIOLI and Carlo BIAGIOLI împotriva San Marino, în care CEDO a dispus că în lege trebuie să existe expresia INSTITUIRE/ÎNFIINȚARE nu doar reglementări de competență, INEXISTENȚA EXPRESIEI de INSTITUIRE atrăgând INEXISTENȚA INSTANȚEI:

THIRD SECTION

DECISION

Application no. 8162/13 Marcello BIAGIOLI and Carlo BIAGIOLI

against San Marino


71. The Court reiterates that under Article 6 § 1 of the Convention a tribunal must always be “established by law.” This expression reflects the principle of the rule of law, which is inherent in the system of protection ESTABLISHED by the Convention and its Protocols (see, for example, Jorgic v. Germany, no. 74613/01, § 64, ECHR 2007-IX (extracts)).

71. Curtea reamintește că, în temeiul articolului 6 paragraful 1 al convenției, un tribunal trebuie să fie întotdeauna INSTITUIT prin lege. Această expresie reflectă principiul statului de drept, care este inerent sistemului de protecție instituit de convenție și de protocoalele sale (vezi, spre exemplu, Jorgic v. Germany, nr. 74613/01, paragraf 64, CEDO 2007-IX)

73. In other words, “ESTABLISHED BY LAW” covers not only the legal basis for the very existence of a “tribunal” but also compliance by the tribunal with the particular rules that govern it (see Sokurenko and Strygun v. Ukraine, nos. 29458/04 and 29465/04, § 24, 20 July 2006) and the composition of the bench in each case (see Buscarini v. San Marino (dec.), no. 31657/96, 4 May 2000).

73.Cu alte cuvinte, „INSTITUIT PRIN LEGE˝ acoperă nu numai TEMEIUL JURIDIC PENTRU ÎNSĂȘI EXISTENȚA UNUI „ TRIBUNAL˝ dar și respectarea de către tribunal a normelor speciale care îi guvernează (a se vedea Buscarini v. San Marino (dec.), no. 31657/96, 4 May 2000).

75. The Court further reiterates that, in principle, a violation by a tribunal of domestic legal provisions RELATING TO THE ESTABLISHMENT and competence of judicial organs gives rise to a violation of Article 6 § 1. The Court may therefore examine whether the domestic law has been complied with in this respect. However, having regard to the general principle that it is, in the first place, for the national courts themselves to interpret the provisions of domestic law, the Court finds that it may not question their interpretation unless there has been a flagrant violation of domestic law (see, mutatis mutandis, DMD GROUP, a.s., cited above, § 61; Coëme and Others, cited above, § 98 in fine, and Lavents, cited above, § 114).


75. Curtea reamintește, de asemenea, că, în principiu, o încălcare de către o instanță a dispozițiilor juridice interne privind ÎNFIINȚAREA și competența organelor judiciare determină o încălcare a articolului 6 paragraful 1.˝

I.7. PROBA nr. 6, extras din Hotărârea CEDO în cauza Gurov împotriva Moldovei, cererea nr. 36455/02 din 11 iulie 2006, pct. 3, 19, 35, 36, 37 și 39 prin care s-a dispus obligația existenței în lege a sintagmei de INSTITUIRE/ ÎNFIINȚARE, condiție a însăși EXISTENȚEI INSTANȚEI:

˝3. Reclamantul a pretins, în special, încălcarea dreptului la un proces echitabil în faţa unei „instanţe INSTITUITE DE LEGE”, pe motiv că mandatul unuia din judecători care a participat la examinarea cauzei sale a expirat.

ÎN DREPT

19. Reclamantul pretinde, în temeiul articolului 6 § 1 al Convenţiei, că a fost încălcat dreptul său la judecarea în mod echitabil a cauzei sale de către o INSTANŢĂ INSTITUITĂ DE LEGE.

Partea relevantă a articolului 6 § 1 al Convenţiei prevede următoarele:

˝Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanţă independentă şi imparţială, INSTITUITĂ DE LEGE, care va hotărî, fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptată împotriva sa. ...”

35 SINTAGMA ˝INSTITUITĂ DE LEGE” se referă nu doar la BAZA LEGALĂ PENTRU ÎNSĂŞI EXISTENŢA ˝INSTANŢEI”, ci, de asemenea, la componenţa completului de judecată în fiecare cauză (a se vedea Posokhov v. Russia, nr. 63486/00, § 39, ECHR 2003-IV).

36. O instanţă INSTITUITĂ DE LEGE trebuie să îndeplinească o serie de condiţii, precum independenţa membrilor săi şi durata mandatului lor, imparţialitate şi existenţa garanţiilor procedurale (a se vedea Coëme and Others v. Belgium, citată mai sus, § 99).

37.......................... şi că această chestiune nu era reglementată de o lege care ar emana de la Parlament. ..........................................

38. Aceste circumstanţe, cumulativ, NU PERMIT CURŢII să conchidă că Curtea de Apel care a examinat cauza reclamantului la 16


aprilie 2002 putea fi considerată drept ˝instanţă INSTITUITĂ de lege”.

39. Prin urmare, a existat o violare a articolului 6 § 1 al Convenţiei.

DIN ACESTE MOTIVE, CURTEA, ÎN UNANIMITATE,

1. Declară cererea admisibilă;

2. Hotărăşte că a existat o violare a articolului 6 § 1 al Convenţiei;˝

I. 8. INEXISTENȚA DISPOZIȚIEI de ÎNFIINȚARE a INSTANȚELOR, în CONSTITUȚIE și în LEGE, violează dreptul nostru garantat de Art. 14 din PACTUL INTERNAŢIONAL cu privire la drepturile civile şi politice adoptat de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, la 16 decembrie 1966, cu următorul conținut:

˝ART. 14 1. Toţi oamenii sunt egali în fata tribunalelor şi curţilor de justiţie. Orice persoana are dreptul ca litigiul în care se afla sa fie examinat în mod echitabil şi public de către un TRIBUNAL competent, independent şi imparțial, INSTITUIT prin lege, care să decidă fie asupra temeiniciei oricărei învinuiri penale îndreptate impotriva ei, fie asupra contestaţiilor privind drepturile şi obligaţiile sale cu caracter civil˝.

Prezentam traducerea în română, extras din Pct. 1 și 3, din documentul postat în limba engleză, pe:

https://www.legislationline.org/download/action/download/id/4093/file/UN_Equality_before_courts_General_Comment_13_1984.pdf

https://www.refworld.org/docid/453883f90.html

documentul integral în limba engleză și traducerea în limba română, fiind atașat în Anexa nr. 3:




https://www.refworld.org/docid/453883f90.html


OFICIUL ÎNALTULUI COMISAR PENTRU DREPTURILE OMULUI

Observația generală nr. 13: Egalitate în fața instanțelor și dreptul la o audiere echitabilă și publică realizată de o instanță independentă

ÎNFIINȚATĂ conform legii (art. 14): 13.04.1984 Observație generală nr. 13 (observații generale) conform CCPR

Abreviere convenție: CCPR

OBSERVAȚIE GENERALĂ NR. 13 Egalitate în fața instanțelor și dreptul la o audiere echitabilă și

publică realizată de o instanță independentă ÎNFIINȚATĂ conform legii

(Articolul 14)

Sesiunea nr. 21, 1984

1. Comitetul observă faptul că articolul 14 al Convenției este complex și că diferite aspecte ale prevederilor sale vor necesita observații particulare. Toate aceste prevederi au drept scop să asigure o administrare adecvată a justiției și în acest scop să sprijine o serie de drepturi individuale precum

egalitatea în fața instanțelor și a tribunalelor și dreptul la o audiere

echitabilă și publică realizată de o instanță competentă, independentă și

imparțială ÎNFIINȚATĂ PRIN LEGE. Nu toate rapoartele au furnizat detalii privind măsurile legislative și alte măsuri adoptate în mod expres pentru a implementa toate prevederile articolului 14.

3. Comitetul consideră că ar fi util dacă, în rapoartele lor viitoare, statele părți ar putea furniza mai multe informații detaliate privind măsurile luate pentru a se asigura că egalitatea în fața instanțelor, inclusiv accesul egal la instanțe, audierile echitabile și publice, precum și competența, imparțialitatea și independența sistemului judiciar sunt consacrate prin lege și garantate în

practică. În special, statele părți trebuie să indice TEXTELE CONSTITUȚIONALE ȘI LEGISLATIVE RELEVANTE care prevăd ÎNFIINȚAREA DE INSTANȚE și să se asigure că acestea sunt


independente, imparțiale și competente, în special privind felul în care sunt numiți judecătorii, calificările necesare numirii lor și durata mandatelor acestora; condițiile care reglementează promovarea, transferul și încetarea funcțiilor lor și independența efectivă a sistemului judiciar de ramura executivă și legislativă (guvern și parlament).˝

Iată dispoziții de ÎNFIINȚARE/ INSTITUIRE INSTANȚE prin LEGE, dispuse în Constituțiile altor state:

Here are the PROVISIONS ESTABLISHING/ INSTITUTING COURTS by LAW, arranged in the Constitutions of other states:

Constituția Republicii Federale Nigeria, prin Art.4 (8), Art. 6 și Art. 36 (1), au dispus INSTITUIREA/ ÎNFIINȚAREA (ESTABLISHING) INSTANȚELOR prin LEGE :

Constitution of the Federal Republic of Nigeria, by Art. 4 (8), Art. 6 and Art. 36 (1), ordered the ESTABLISHMENT/ESTABLISHMENT of the COURTS by LAW:

Powers of the Federal Republic of Nigeria

Puterile Republicii Federale Nigeria

4 (8) Save as otherwise provided by this Constitution, the exercise oflegislative powers by the N ational Assembly or by a House of Assembly shall be subject to the jurisdiction of courts of law and of judicial tribunals ESTABLISHED BY LAW, and accordingly, the National Assembly or a House of Assembly shall nat enact any law, that ousts or purports to oust the jurisdiction of a court of law or of a judicial tribunal ESTABLISHED BY LAW.


4 (8) Cu excepția unor dispoziții contrare ale prezentei Constituții, exercitarea competențelor legislative de către Adunarea Națională sau de către o cameră de adunare este supusă competenței instanțelor judecătorești și a tribunalelor judiciare INSTITUITE PRIN LEGE și, în consecință, a legislației naționale Adunării sau a unei case de adunare trebuie să adopte orice lege, care să fie de competența unei instanțe judecătorești sau a unui tribunal judiciar INSTITUIT PRIN LEGE.

6. (1) The judicial powers of the Federation shall be vested in the courts to which this section relates, being courts ESTABLISHED for the Federation.

(2) The judicial powers of a State shall be vested in the courts to which this section relates, BEING COURTS ESTABLISHED, subject as provided by this Constitution, for a State.

(3) The courts to which this section relates, established by this Constitution for the Federation and for the States, specified in subsection (5) (a) to (1) of this section, shall bethe only superior courts of record in Nigeria; and save as otherwise prescribed by the National Assembly or by the House of Assembly of a State, each court shall have all the powers of a superior court of record.

(4) Nothing in the foregoing provisions of this section shall be construed as precluding:

a) the National Assembly or any House of Assembly from ESTABLISHING COURTS, other than those to which this section relates, with subordinate jurisdiction to that of a High Court;

(b) the National Assembly or any House of Assembly, which does not require it, from abolishing any court which it has POWER TO ESTABLISH or which it has brought into being.

6. (1) competentele judiciare ale Federației sunt investite in instantele la care se refera prezenta secțiune, fiind instanțe ÎNFIINȚATE pentru federație.

(2) competentele judiciare ale unui stat sunt investite in instantele la care se refera prezenta secțiune, fiind INSTANȚE ÎNFIINȚATE, sub rezerva prevederilor prezentei Constituții, pentru un stat.

(3) instanțele la care se referă prezenta secțiune, stabilite prin prezenta Constituție pentru Federație și pentru state, prevăzute în alin. (5) lit. (a) - (1) din prezenta secțiune, sunt singurele instanțe superioare de înregistrare din Nigeria; și cu excepția cazurilor prevăzute altfel de Adunarea Națională sau de camera de adunare a


unui stat, fiecare instanță are toate competențele unei instanțe superioare de înregistrare.

(4) nici o dispoziție din prezenta secțiune nu se interpretează ca împiedicând:

a) Adunarea Națională sau orice cameră de adunare de la ÎNFIINȚAREA instanțelor judecătorești, altele decât cele la care se referă prezenta secțiune, cu jurisdicție subordonată celei a Înaltei instanțe;

(b) Adunarea Națională sau orice cameră de adunare, care nu o obligă, să desființeze orice instanță pe care are COMPETENȚA SĂ O ÎNFIINȚEZE Sau pe care a CREAT-O.

36. (1) In the determination ofhis civil rights and obligations,

including any question or determination by or against any government or authority, a person shall be entitled to a fair hearing within a reasonable time by a court or other TRIBUNAL ESTABLISHED BY LAW and CONSTITUTED in such manner as to secure its independence and impartiality.

36. (1) Pentru stabilirea drepturilor si obligațiilor sale civile,

inclusiv orice problema sau determinare de către sau împotriva oricărui guvern sau autorități, o persoană are dreptul la o audiere echitabilă într-un termen rezonabil de către o instanță judecătorească INSTITUITĂ PRIN LEGE și CONSTITUITĂ astfel încât să își asigure independența și imparțialitatea.


Art. 34, 35 și 38 din Constituția Irlandei, au dispus expres obligația ÎNFIINȚĂRII instanțelor civile și militare, prin LEGE, reținând că de la Constituția Republicii Socialiste România adoptată în 1965 și în Constituția României, NU EXISTĂ sintagma/ expresia ÎNFIIȚARE/INSTITUIRE prin LEGE a INSTANȚELOR:


Apoi, prin LEGE, IRLANDA a dispus, ÎNFIINȚAREA (ESTABLISHING), tuturor INSTANȚELOR.

Articolul III din Constituția Statelor Unite ale Americii, a prevăzut ÎNFIINȚAREA Curții Supreme și a INSTANȚELOR inferioare, de către Congres ( în timp ce Constituția României NU a reglementat și ÎNFIINȚAREA instanțelor ci doar organizarea și funcționarea):

˝Article III (Article 3 - Judicial) Section 1

The judicial Power of the United States, shall be vested in one supreme Court, and in such inferior Courts as the Congress may from time to time ordain AND ESTABLISH. The Judges, both of the supreme and inferior Courts, shall hold their Offices during good Behaviour, and shall, at stated Times, receive for their Services, a Compensation, which shall not be diminished during their Continuance in Office.

Articolul III (art. 3. Judiciar)

Secțiunea 1

Puterea judiciară a Statelor Unite, va fi investită într-o curte supremă, și în instanțele inferioare pe care Congresul le poate


ÎNFIINȚA din când în când. Judecătorii, atât cele mai înalte, cât și cele inferioare instanțe, își țin birourile în timpul bunei desfășurări și, la timpul menționat, primesc pentru serviciile lor o compensație, care nu se diminuează în timpul continuării lor în funcție.˝

În data de 24 septembrie 1789, Congresul SUA a dispus ÎNFIINȚAREA Curții Supreme, a 13 curţi districtuale, a trei tribunale ad hoc şi funcția procurorului general.

Iată DISPOZIȚII de ÎNFIINȚARE prin LEGE a

INSTANȚELOR, în Art. 31 și Art. 103 pct. 6 și 7 din Constituția Republicii Kosovo:

................................................................................................................................

.................................................................................................................................

Ulterior, prin Lege nr. 3/L-199 din 22 iulie 2010, Republica Kosovo a dispus ÎNFIINȚAREA/ INSTITUIREA tuturor instanțelor în Republica Kosovo.


Republica CROAȚIA are în Art. 29 și Art. 119 alin. (3) dispoziție de ÎNFIINȚARE prin CONSTITUȚIA CROAȚIEI respectând atât interpretarea oficială a Art. 14 din Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și politice adoptat de ONU în 1966 cât și interpretarea oficială dată de UE în Manual de drept european privind accesul la justiție:

˝CONSTITUTION OF THE REPUBLIC OF CROATIA

Article 29

Everyone shall be entitled have his or her rights and

obligations, or suspicion or accusation of a criminal offence decided

upon fairly BEFORE A LEGALLY ESTABLISHED, independent and

impartial COURT within a reasonable period.

Articolul 29

Orice persoană are dreptul la drepturile și obligațiile sale, la suspiciunea sau la acuzarea unei infracțiuni, decisă în mod echitabil ÎN FAȚA UNEI INSTANȚE INSTITUITĂ LEGAL, independente și imparțiale, într-un termen rezonabil.

Article 119

THE ESTABLISHMENT, jurisdiction, composition and organization of courts and court proceedings SHALL BE REGULATED BY LAW.˝

Articolul 119

ÎNFIINȚAREA , competența, componența și organizarea instanțelor și a procedurilor judiciare SUNT REGLEMENTATE PRIN LEGE.

Republica GHANA, a dispus expres prin Constituția

Republicii Ghana, ÎNFINȚAREA/INSTITUIREA INSTANȚELOR.

Doar ROMÂNIA a respectat practicile comuniste, declanșate din 1952 și a omis precum în Constituția Republicii Socialiste România, adoptată în 1965, să mai dispună ÎNFIINȚAREA/INSTITUIREA INSTANȚELOR prin LEGE. Unde


este ˝REVOLUȚIA din 1989˝ dacă ROMÂNIA aplică TOATE CUTUMELE SECURIST-MILIȚIENEȘTI COMUNISTE?

ROMÂNIA NU ARE ARTICOL în CONSTITUȚIA ROMÂNIEI care să fi dispus ÎNFIINȚAREA INSTANȚELOR. Prin Constituția României s-a dispus doar ORGANIZAREA și FUNCȚIONAREA INSTANȚELOR nu și ÎNFIINȚAREA și din 1952, nici o lege NU A DISPUS ÎNFIINȚAREA INSTANȚELOR în ROMÂNIA, toate reglementând doar organizarea și funcționarea.

În consecință, OMISIUNEA indicării în CONSTITUȚIA ROMÂNIEI și în LEGE, a DISPOZIȚIEI de ÎNFIINȚARE a instanțelor, constituie o violare de către ROMÂNIA, a Art. 14 din PACTUL INTERNAŢIONAL cu privire la drepturile civile şi politice adoptat de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, la 16 decembrie 1966, reiterat și în Manualul de drept european privind accesul la justiție, neexistând PROCESE ECHITABILE în ROMÂNIA. Proces echitabil ia naștere doar DE LA DATA ÎNFIINȚĂRII INSTANȚELOR, menționată expres în LEGE de ÎNFIINȚARE a INSTANȚELOR.

Statul Român denumit Republica Populară Română, a avut DISPOZIȚIE de ÎNFIINȚARE a tuturor instanțelor, prin Art. 64 alin. (1) din CONSTITUȚIA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE adoptată în 1952 în baza actului superior LEGE 363/30.12.1947 DE CONSTITUIRE a STATULUI ROMÂN în Republica Populară Română, ÎN VIGOARE și azi:

CAP. 6 INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI şi procuratura

ART. 64 Justiţia în Republica Populara Romana se înfăptuieşte de către TRIBUNALUL SUPREM al Republicii Populare Române, Tribunalele regionale şi Tribunalele populare, precum şi de către instanţele judecătoreşti speciale, ÎNFIINŢATE PRIN LEGE. Organizarea, competenta şi procedura tribunalelor sunt stabilite prin lege.


De reținut că NU a fost transpusă în LEGE, ÎNFIINȚAREA INSTANȚELOR impusă de Art. 64 alin (1) din Constituția RPR adoptată în 1952, fiind reglementată doar ORGANIZAREA și FUNCȚIONAREA, cum se întâmplă azi în ROMÂNIA. De la Constituția Republicii Socialiste România adoptată în 1965, inclusiv în Constituția României în vigoare, NU MAI EXISTĂ dispoziție de ÎNFIINȚARE prin LEGE a INSTANȚELOR, cum a existat în Art. 64 alin. (1) din CONSTITUȚIA Republicii Populare Române, adoptată în 1952 și cum au existat până în 1952. Practica NEÎNFIINȚĂRII prin LEGE a INSTANȚELOR, este IDENTICĂ cu PRACTICA REGIMULUI COMUNIST, din 1952.

I.8. Altă PROBA privind CRITERIUL LEGAL al

LEGALEI ÎNFIINȚĂRI al INSTANȚELOR și DOVADA ÎNGRĂDIRII

în DREPTUL de a adresa ÎNTREBĂRI PRELIMINARE Curții de

Justiție a Uniunii Europene - JURISPRUDENȚA Curții de

Justiție a Uniunii Europene, pct. 47 și 48 din HOTĂRÂREA

CURŢII de JUSTIŢIE a UNIUNII EUROPENE din 19.09.2006

Graham J. Wilson împotriva Ordre de avocats au bareau de

Luxembourg, Cauza C-506/04. Reproducem pct. 47 și 48 din

hotărârea CJUE:

˝47 În scopul garantării unei protecţii jurisdicționale efective

a drepturilor prevăzute de Directiva 98/5, INSTANŢA chemată să judece acţiunile împotriva deciziilor de refuz a înscrierii, prevăzută la articolul 3 din această directivă trebuie să corespundă noţiunii de instanţă în sensul definit de dreptul comunitar.

48 Această noţiune a fost circumscrisă jurisprudentei Curţii cu privire la noţiunea de instanţă naţională în sensul articolului 234 CE, prin enunţarea unui anumit număr de criterii pe care trebuie să le îndeplinească instanţa în cauză, precum ÎNFIINŢAREA LEGALĂ, permanenţa, caracterul obligatoriu al sesizării, natura contradictorie a procedurii şi aplicarea normelor de drept (a se vedea, în acest sens, în special. Hotărârea


din 30 iunie 1966, Vassen-Gobbels, cauza 61/65, Rec., p. 377, 395 şi Hotărârea din 17 septembrie 1997, Dorsch Consult, cauza C-54/96, Rec., p. 1-4961, punctul 23) precum şi independenta şi imparţialitatea (a se vedea, în acest sens, în special, Hotărârea din 11 iunie 1987, Pretore di Salo/X, cauza 14/86, Rec., p. 1-2545, punctul 7; Hotărârea din 21 aprilie 1988, Pardini, cauza 338/85, Rec., p. 2041, punctul 9 şi Hotărârea din 29 noiembrie 2001, De Coster, cauza C-17/00, Rec., p. 1-9445, punctul 17).˝

......................................................................................................................

ROMÂNIA, de la DESFIINȚAREA TUTUROR INSTANȚELOR cu DISPOZIȚII de ÎNFIINȚARE, prin DECRET 132/1952, NU a îndeplinit CRITERIUL ESENȚIAL privind ÎNFIINŢAREA LEGALĂ a INSTANŢELOR în ROMÂNIA. INSTANȚELE FĂRĂ DISPOZIȚII de ÎNFIINȚARE (NON-


ESTABLISHED), nici în articol din Constituția României și nici în lege românească, nu corespund sensului definit de DREPTUL COMUNITAR, fiind violat CRITERIUL ÎNFIINȚĂRII (ESTABLISHED) LEGALE, nedevenind instanțe naţionale în sensul articolului 234 CE.

I.9. Prezintăm argumentele care atestă DESFIINȚAREA Curții Supreme de Justiție prin DECRET 132/1952, NEÎNFIINȚAREA TRIBUNALULUI SUPREM, CURȚII SUPREME de JUSTIȚIE și a ÎNALTEI CURȚI de CASAȚIE și JUSTIȚIE, demontând fără echivoc FALSURILE GROSIERE comise de NEÎNFIINȚATA Înalta Curte de Casație și Justiție cum că odată ÎNFIINȚATĂ în 1861 în PRICIPATELE UNITE VALAHIA și MOLDOVA, NU AR FI ÎNCETAT SĂ EXISTE. Prezentăm dovezile că de la DESFIINȚAREA Curții Supreme de Justiție prin Decret 132/1952, TRIBUNALUL SUPREM, CURTEA SUPREMĂ de JUSTIȚIE și ÎNALTA CURTE de CASAȚIE și JUSTIȚIE, NU EXISTĂ JURIDIC, NEEXISTÂND LEGE de ÎNFIINȚARE cu DISPOZIȚIE de ÎNFIINȚARE, NU ARE ACT de ÎNFIINȚARE SECȚII și nu i-a fost atribuită categorie a personalității juridice, nefiind nici DE DREPT PUBLIC și nici de DREPT PRIVAT. Din 1952, funcționarea este ILICITĂ, contrară Art. 14 din PACTUL privind drepturile civile și politice, contrară Art. 6 din CEDO, contrară Art. 47 din Carta drepturilor fundamentale ale UE, contrară istoriei dreptului care până în 1952 a dispus prin legi, ÎNFIINȚAREA/DESFIINȚAREA de INSTANȚE, contrară practicii de INSTITUIRE/ ÎNFIINȚARE de CURȚI SUPREME de JUSTIȚIE în alte STATE și contrar practicii Uniunii Europene care a dispus expres INSTITUIREA/ÎNFIINȚAREA tuturor instanțelor:

I.9.1. ÎNAINTE de ÎNFIINȚAREA STATULUI ROMÂN, în

1861 MARILE PUTERI - azi majoritatea MEMBRE FONDATOARE ale UNIUNII EUROPENE, prin Pct. 38 din ˝CONVENȚIUNEA pentru ORGANISAREA DEFINITIVĂ a PRINCIPATELOR -UNITE ROMÂNE˝, adoptată la Paris la 7/19 August 1858, au impus PRINCIPATELOR-UNITE ROMÂNE,


ÎNFIINȚAREA (ESTABLISH) a CURȚII-ÎNALTE de JUSTIȚIE și CASAȚIE:

˝CONVENŢIUNE PENTRU

ORGANISAREA DEFINITIVĂ a

PRINCIPATELORU-UNITE-ROMÂNE

38. Se va ÎNFIINŢA o Curte –Înaltă de Justiţia şi de Casaţie, comună ambeloru Principate. Ea va resida la Focşani. Se va face ÎNTOCMIREA eu printr-o lege.

..................................................................................................

Făcută la Paris, în 7/19 August, 1858.˝

...................................................................................................................................

...................................................................................................................................

I.9.2. ÎNAINTE DE ÎNFIINȚAREA STATULUI ROMÂN, în

anul 1861, prin pct. 1, 5 (4), 90 și 91, din LEGEA pentru ÎNFIINȚAREA (ESTABLISHED) CURȚII de CASAȚIUNE și


JUSTIȚIE, publicată în Monitorul Oficial al Țării Românești nr. 18/24 ianuarie 1861, cu modificările din 1864, 1870, 1886, 1890 și 1896, s-a dispus, ÎNFIINȚAREA Înaltei Curți de Casațiune și Justiție, executând Pct. 38 din ˝CONVENȚIUNEA pentru ORGANISAREA DEFINITIVĂ a PRINCIPATELOR -UNITE ROMÂNE˝, adoptată la Paris la 7/19 August 1858:

˝TITLUL I ORGANISAREA CURTEI DE CASAȚIUNE

CAPITOLUL I Pentru ÎNTOCMIREA Curtei de Casațiune

1. O ÎNALTĂ CURTE de CASAȚIUNE și de JUSTIȚIE SE ÎNFIINȚEAZĂ pentru întregul STAT al Principatelor - Unite Moldova și Țera Românească. .........................................................................................................................................................

5. (4) Tote causele.........vor trece la secțiunea a doua, spre a se judeca conform LEGEI CONSTITUTIVE a acestei Curți.

.........................................................................................................................................................

90. La ÎNFIINȚAREA CURȚEI de CASAȚIUNE și până în 8 ani, DE LA ÎNFIINȚAREA EI, se vor putea numi președinți, membri și procurorii la Curtea de Casațiune.

91. De odată CU ÎNFIINȚAREA CURȚEI de CASAȚIUNE, ÎNALTA CURTE și DIVANUL DOMNESC se vor DESFIINȚA și funcțiunilor lor încetează.˝

I.9.3. În temeiul Art. VI din Lege 18/10.02.1948, din

data de 01 martie 1948, Curtea Supremă de Justiție a fost desființată, fiind abrogată legea:


I.9.4. Prin Art. 1 din DECRET nr. 1/21.04.1948, s-a

enunțat expres, DATA ÎNFIINȚĂRII și ÎNFIINȚAREA (ESTABLISHED) CURȚII SUPREME:

˝Monitorul Oficial Republica Populară Română nr. 95/Joi 22 Aprilie 1948.

DECRETE PREZIDENŢIALE MINISTERUL JUSTIŢIEI

DECRET nr. 1 pentru modificarea unor dispoziţiuni din legea nr. 341 din

5 decemvrie 1947, pentru ORGANIZAREA JUDECĂTOREASCĂ

Art. I. PE DATA INTRĂRII ÎN VIGOARE a Constituţiei Republicii Populare Române, SE ÎNFIINŢEAZĂ Curtea Supremă, una pentru întreaga ţară.˝


……………………………………………………………………………………………………………………………

I.9.5. Prin Art. XVII din DECRET nr. 132/1952 pentru modificarea codurilor de procedura civila, procedura penală și procedură fiscală, IN LEGATURĂ CU RESTRUCTURAREA ORGANIZĂRII JUDECATOREȘTI, s-a dispus DESFIINŢAREA CURŢII SUPREME cu data de 1 august 1952:

Art. XVII. - CURTEA SUPREMA si CURTEA DE CASATIE SI JUSTITIE MILITARA, ce se DESFIINȚEAZĂ, vor preda arhiva TRIBUNALULUI SUPREM.

Art. XXXIII. - Prezentul decret va intra in vigoare la data de

1 august 1952.

I.9.6. DUPĂ DESFIINȚAREA CURȚII SUPREME prin Art. XVII din DECRET nr. 132/1952, nu a intrat în vigoare nici o lege care să ÎNFIINȚEZE (NON-ESTABLISHED) TRIBUNALUL SUPREM, CURTEA SUPREMĂ de JUSTIȚIE, ÎNALTA CURTE de CASAȚIE și JUSTIȚIE și celelalte instanțe, cu toate că Art. 64


alin. (1) din CONSTITUȚIA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE, a dispus obligația ÎNFIINȚĂRII TUTUROR INSTANȚELOR prin LEGE, fiind reglementată prin lege doar ORGANIZAREA și FUNCȚIONARE impusă de Art. 64 alin. (2) din Constituția RPR adoptată în 1952. Din 1965, nici o constituție NU A MAI DISPUS ÎNFIINȚAREA INSTANȚELOR prin LEGE, în ROMÂNIA.

I.10. Funcționarea nelegală a entității FĂRĂ DISPOZIȚIE de ÎNFIINȚARE, intitulată Înalta Curte de Casație și Justiție NEEXISTÂND un ACT NORMATIV, o HOTĂRÂRE DE APROBARE a ˝Regulamentului privind organizarea și funcționarea administrativă˝ și NU ARE ACT NORMATIV, o HOTĂRÂRE care trebuia publicată în Monitorului Oficial al României, DE APROBARE STATE de FUNCȚII și de PERSONAL.

I.10.1. Această entitate, DESFIINȚATĂ prin DECRET 132/1952, funcționează doar în baza REGULAMENTULUI din 21 septembrie 2004 (Republicarea 1) din Monitorul Oficial nr. 1076 din 30 noiembrie 2005, NEAPROBAT prin act normativ denumit HOTĂRÂRE. Succesiv, din 21 septembrie 2004 până în prezent, au emis doar HOTĂRÂRI de MODIFICARE și COMPLETARE a REGULAMENTULUI și nici o hotârâre de aprobare, după cum urmează:

HOTĂRÂREA nr. 2 din 22 iunie 2006 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;

HOTĂRÂREA nr. 24 din 25 noiembrie 2010 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;

HOTĂRÂREA nr. 11 din 22 septembrie 2011 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;

HOTĂRÂREA nr. 4 din 16 februarie 2012 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;


HOTĂRÂREA nr. 5 din 6 februarie 2013 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;


HOTĂRÂREA nr. 17 din 24 septembrie 2013 pentru completarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;

HOTĂRÂREA nr. 22 din 4 noiembrie 2013 pentru modificarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;

HOTĂRÂREA nr. 3 din 28 ianuarie 2014 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;

HOTĂRÂREA nr. 4 din 11 februarie 2015 pentru modificarea art. 109^2 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;


HOTĂRÂREA nr. 9 din 5 aprilie 2016 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie și

HOTĂRÂREA nr. 232 din 16 decembrie 2019 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

I.10.2. Dovada că REGULAMENTUL nu are valoare juridică FĂRĂ o HOTĂRÂRE de APROBARE, o prezentăm prin HOTĂRÂREA nr. 688 din 9 aprilie 2009 PENTRU APROBAREA Regulamentului privind evaluarea activităţii profesionale a magistraţilor-asistenţi din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, emis de plenul entității fără act de înființare, intitulat CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 297 din 6 mai 2009 :

˝ Având în vedere dispoziţiile art. 66 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul dispoziţiilor art. 133 alin. (5) şi (7) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăşte: ART. 1 SE APROBĂ Regulamentul privind evaluarea

activităţii profesionale a magistraţilor-asistenţi din cadrul Înaltei


Curţi de Casaţie şi Justiţie, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

ART. 2 Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, judecător Virgil Viorel Andreieş Bucureşti, 9 aprilie 2009. Nr. 688. ANEXĂ REGULAMENT privind evaluarea activităţii profesionale a magistraţilor-asistenţi din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie˝

……………………………………………………………………………………………………………………………..

I.10.3. Art. 29 alin. (1) lit. a) și alin. (4) din Lege nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, au impus APROBAREA prin hotărâre a regulamentului privind organizarea și funcționarea administrativă și APROBAREA prin hotărâre a statelor de funcții și de personal:

˝ART. 29 (1) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are următoarele atribuţii:

a) APROBĂ Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă, precum ŞI STATELE DE FUNCŢII ŞI DE PERSONAL ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;

(4) Hotărârile Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se adopta cu votul majorităţii membrilor săi.˝

NEEXISTÂND în Monitorul Oficial al României, cele 2 HOTĂRÂRI de APROBARE a regulamentului privind organizarea și funcționarea administrativă și de APROBARE a statelor de funcții și de personal, entitatea fără act de înființare intitulată Înalta Curte de Casație și Justiție, nu are nici state de funcții și de personal și nici regulament de organizare și de funcționare


administrativă, toate hotărârile fiind de modificare și completare a regulamentului din 2004, nici una de APROBARE.

I.11. INEXISTENȚA dispoziției de ÎNFIINȚARE a secțiilor în cadrul entității fără act de înființare, intitulată Înalta Curte de Casație și Justiție:

I.11.1. Art. 19 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, NU A DISPUS ÎNFIINȚAREA de SECȚII și nici un articol de lege nu a dispus cine are dreptul și obligația DE A ÎNFIINȚA SECȚIILE în cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție

˝ART. 19 (2) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este organizată în 4 secţii - Secţia I civilă, Secţia a II-a civilă, Secţia penală, Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi Secţiile Unite, cu competenţă proprie.

(3) La începutul fiecărui an, Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la propunerea preşedintelui sau a vicepreşedintelui acesteia, poate aproba ÎNFIINŢAREA de COMPLETE SPECIALIZATE în cadrul secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în funcţie de numărul şi natura cauzelor, de volumul de activitate al fiecărei secţii, precum şi de specializarea judecătorilor şi necesitatea valorificării experienţei profesionale a acestora.˝

I.11.2. Nici prin regulamentul de organizare și funcționare administrativă din 2004, fără hotărâre de aprobare, entitatea fără act de înființare intitulată Înalta Curte de Casație și Justiție, NU A DISPUS ÎNFIINȚAREA SECȚIILOR enumerate de Art. 19 alin. (2) din Lege 304/2004 privind organizarea judiciară, ca făcând parte din organizarea sa.

I.11.3. Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, nu au reglementat ÎNFIINȚAREA SECȚIILOR Înaltei Curți de Casație și Justiție, neexistând expresia de ÎNFIINȚARE precum în Art. 41 alin. (1) și Art. 881 din legea indicată:

ART. 41 (1) SECŢIILE curţilor de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acestora SE ÎNFIINŢEAZĂ, la propunerea colegiului de conducere al fiecărei instanţe, prin hotărâre a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. …………………………..

ART. 88^1 (1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie SE ÎNFIINŢEAZĂ ŞI FUNCŢIONEAZĂ SECŢIA pentru investigarea infracţiunilor din justiţie care are competenţa exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv judecătorii şi


procurorii militari şi cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Nefiind înființate secțiile nici prin lege și nici prin act normativ, neexistând dispoziție de înființare, entitatea fără dispoziție de înființare, intitulată Înalta Curte de Casație și Justiție, nu este o instanță ÎNFIINȚATĂ prin LEGE, în sensul Art. 6 din CEDO și Art. 47 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, lipsa dispoziției de înființare ca instanță și a secțiilor, valorând INEXISTENȚA.

Uniunea Europeană, organele ei prin manuale și ghiduri de interpretare a condiției legale înființări a instanțelor, Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, au interpretat Art. 6 din CEDO și Art. 47 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, în sensul că dispoziția DE ÎNFIINȚARE trebuie expres prevăzută în lege.

Neexistând expresia ÎNFIINȚARE nici în articol de lege și nici în act normativ, NU EXISTĂ SECȚIILE în cadrul entității ea însăși fără act de înființare și fără dispoziție de înființare de la DESFIINȚAREA prin DECRET 132/1952, entitatea denumită Înalta Curte de Casație și Justiție, NEEXISTÂND JURIDIC.

I.12. PROBA că JUDECĂTORII ROMÂNI sunt CONȘTIENȚI că ÎNALTA CURTE de CASAȚIE și JUSTIȚIE, NU ARE ACT de ÎNFIINȚARE (NON-ESTABLISHED), o prezint prin afirmațiile Judecătoarei PETRIȘOR NELA, de la INTERVIUL judecătoarei Petrișor Nela, din data de 10 Septembrie 2013, pentru ocuparea unei funcții de conducere la ÎCCJ, RECUNOSCÎND PUBLIC FUNCȚIONAREA ILEGITIMĂ a ÎNALTEI CURȚI de CASAȚIE și JUSTIȚIE MAI ÎNAINTE de NAȘTERE/ ÎNFIINȚARE, dovedind prin reproducere din postarea preluată de pe adresa de internet de pe link-ul http://www.luju.ro/institutii/csm/audieri-la-csm-pentru-vicepresedintia-iccj-judecatoarea-nela-petrisor-am-identificat-anumite-vulnerabilitati-la-inalta-curte-nu-vreau-sa-ne-intoarcem-la-epoca-in-care-inalta-curte-devenise-un-tribunal-suprem-avem-nevoie-de-o-lege-proprie-renasterea-curtii

http://www.luju.ro/institutii/csm/audieri-la-csm-pentru-vicepresedintia-iccj-judecatoarea-nela-petrisor-am-identificat-anumite-vulnerabilitati-la-inalta-curte-nu-vreau-sa-ne-intoarcem-la-epoca-in-care-inalta-curte-devenise-un-tribunal-suprem-avem-nevoie-de-o-lege-proprie-renasterea-curtii






“Am identificat anumite vulnerabilități la Înalta Curte... Nu vreau sa ne întoarcem la epoca in care ÎNALTA CURTE devenise un TRIBUNAL SUPREM... AVEM NEVOIE DE O LEGE PROPRIE. RENASTEREA Curții Supreme trebuie sa pornească de la UN ACT DE NAȘTERE. NE LIPSEȘTE ACTUL de NAȘTERE al INSTANȚEI SUPREME…….”.

˝Sunt o susținătoare a acestei idei, și nu doar la nivel declarativ. Am participat alături de Livia Stanciu și Aida Popa, am constituit un grup de lucru pentru noua lege a ICCJ. Susțin necesitatea acestei legi... Rolul Curții de instituție fundamentală a statului nu se poate îndeplini fără o lege specială pentru că Înalta Curte nu este doar cea mai importantă instanță a României... Nu vreau să ne intoarcem la epoca in care Inalta Curte devenise un Tribunal Suprem. Înalta Curte reprezintă exponentul la nivel central al structurii judecatoresti.


Avem nevoie de o lege proprie. Renașterea Curții Supreme trebuie să pornească de la un ACT DE NAȘTERE. NE LIPSESTE ACTUL de NAȘTERE a INSTANȚEI SUPREME si ne lipseste de vreo zece ani. Si acum sapte ani cand am venit la Inalta Curte am sustinut aceasta lege.

Sunt consecventa, cu riscul de a-mi pierde votul.˝

I.13. Pentru organele Uniunii Europeane să nu mai

creadă FALSURILE ROMÂNIEI și agenților săi mincinoși, judecători, procurori, avocați și politicieni ( a se vedea cum Ministra Justiției a răcnit în CSM ˝AM MINȚIT la CEDO˝- https://www.youtube.com/watch?v=C3ZUi34LbDA) vă prezentăm public, probele care atestă ÎNFIINȚAREA LEGALĂ de INSTANȚE, în alte state, care au dispus expres ÎNFIINȚAREA (ESTABLIHED) prin ARTICOLE de LEGE, așa cum a interpretat Uniunea Europeană Art. 6 din CEDO, Art. 47 din Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene și Art. 14 din Pactul privind drepturile civile și politice adoptat de ONU în 1966:

I.13.1 Pct. 6 (1) din ACTUL CURȚII SUPREME a AUSTRALIEI, prevede ÎNFIINȚAREA (ESTABLISHED) CURȚII SUPREME :

https://www.youtube.com/watch?v=C3ZUi34LbDA


Curtea ÎNFIINȚATĂ anterior denumită Curtea Supremă a Australiei de Vest, continuă să existe pentru statul Australia de vest.

I.13.2.STATUL IRLANDA are din 1961, în vigoare,

dispoziție de ÎNFIINȚARE a instanțelor în CONSTITUȚIA IRLANDEI și DISPOZIȚII de ÎNFIINȚARE a CURȚII SUPREME și a TUTUROR INSTANȚELOR, fiind enunțat cuvântul ÎNFIINȚARE (ESTABLISH) pentru fiecare instanță, precum și DISPOZIȚII de ÎNFIINȚARE a INSTANȚELOR, prin LEGE.

Solicităm Parlamentului European, Curții de Justiție a Uniunii Europene și tuturor celor sesizați, să rețină următoarele:

CONSTITUȚIA ROMÂNIEI, din 1965 și azi, A OMIS SĂ DISPUNĂ ÎNFIINȚAREA INSTANȚELOR prin LEGE. A prevăzut doar ORGANIZAREA și FUNCȚIONAREA prin LEGE; Cuvântul ÎNFIINȚARE (ESTABLISH), NU EXISTĂ în CONSTITUȚIA ROMÂNIEI.

INSTANȚELE din ROMÂNIA nu au ACT de ÎNFIINȚARE, cum au avut din 1861-ÎNAINTE de ÎNFIINȚAREA STATULUI ROMÂN- până la DESFIINȚAREA TUTUROR INSTANȚELOR prin DECRET 132/1952. Cuvântul ÎNFIINȚARE (ESTABLISH/ESTABLISHED), NU EXISTĂ în ARTICOL de LEGE de ORGANIZARE JUDECĂTOREASCĂ sau ALTĂ LEGE și nu mai există în CONSTITUȚIE a ROMÂNIEI:

I.13.3. Art. 34, 35 și 38 din Constituția Irlandei, au dispus expres obligația ÎNFIINȚĂRII instanțelor civile și militare, prin LEGE, reținând că de la Constituția Republicii Socialiste România


adoptată în 1965 și în Constituția României, NU EXISTĂ sintagma/ expresia ÎNFIINȚARE/INSTITUIRE prin LEGE a INSTANȚELOR:


I.13.4. Din 1961, IRLANDA are ACT de ÎNFIINȚARE a CURȚILOR, de ÎNFIINȚARE și de CONSTITUIRE:


..........................................................

..................................................................................................


.........................................................

..........................................................

..........................................................

I.13.5. În 2013, Irlanda a emis un nou act al Curților de Apel, amendând Constituția Irlandei, dispunând din nou, în Constituția Irlandei, obligația ÎNFIINȚARII/INSTITUIRII prin LEGE a Curților de Apel și a reglementat ZIUA ÎNFIINȚĂRII/INSTITUIRII Curților indicate în Constituția Irlandei:


………………………………………………………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………………………………..


I.13.6. În 2014, Irlanda, a emis un nou ACT al CURȚILOR de APEL, menținând INSTANȚELE ÎNFIINȚATE prin ACTUL de ÎNFIINȚARE din 1961, reglementând ZIUA ÎNFIINȚĂRII:


…………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………..

………………………………………………………………………………………………………………………

I.13.7. Guvernul Irlandei, în baza ACTULUI Curților de Apel nr. 18/2014 (lege), a emis ORDINUL nr. 477/2014 prin care a stabilit ZIUA ÎNFIINȚĂRII INSTANȚELOR:


Irlanda din 1961 și în prezent, are dispoziție de ÎNFIINȚARE/INSTITUIRE a INSTANȚELOR, în articol din CONSTITUȚIA IRLANDEI și ACT de ÎNFIINȚARE INSTANȚE, a stabilit ZIUA ÎNFIINȚĂRII INSTANȚELOR, ROMÂNIA nedispunând ÎNFIINȚAREA INSTANȚELOR nici în ARTICOL de Constituție și nici în Articol de lege și neavând O ZI de ÎNFIINȚARE/ INSTITUIRE.

I.14. CURTEA SUPREMĂ din SERBIA a avut ACT de ÎNFIINȚARE (ESTABLISH) și a funcționat până la data de 31.12.2009:


I.15. În baza Art. 48 din CONSTITUȚIE, REPUBLICA NAURU, prin Pct. 4 (1) din SOUPREME COURT ACT 2018, a enunțat ÎNFIINȚAREA (ESTABLISH) CURȚII SUPREME.

......................................................................................................


..................................................................................................

..........................................................

I.16. Art. 163 (1) din CONSTITUȚIA STATULUI KENYA, a

prevăzut ÎNFIINȚAREA CURȚII SUPREME și pct 2 din ACTUL CURȚII SUPREME, a transpus în lege, obligația constituțională și a dispus ÎNFIINȚAREA Curții Supreme impusă de Art. 163 (1) din CONSTITUȚIA STATULUI KENYA:

...........................................................


.............................................................................................

I.17. STATUL BRUNEI are LEGE a Curții Supreme, cu enunț DE ÎNFIINȚARE (ESTABLISH) prin ACEST ACT:


KENYA a respectat și interpretarea oficială a Art. 14 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, adoptat de ONU și interpretarea oficială dată de organele UE în Manualul privind dreptul de ACCES la JUSTIȚIE, prevăzând ÎNFIINȚAREA de INSTANȚE și prin Articol din Constituție și prin LEGE.

I.18. Reproducem extras din ACTUL de ÎNFIINŢARE a CURŢII SUPREME a teritoriului Zukon din Canada, postat pe http://www.gov.yk.ca/legislation/acts/sucourt.pdf,

pentru a lua act că există DISPOZIŢIE de ÎNFIINŢARE (ESTABLISH) a CURȚII SUPREME, cu indicarea ACTULUI care a ÎNFIINŢAT INSTANŢA, atribuindu-i şi denumire prin ACT de ÎNFIINŢARE:

˝ACTUL CURŢII SUPREME Interpretare 1 În prezentul Act, "Curtea" înseamnă Curtea Supremă a Teritoriului Yukon ÎNFIINȚATĂ prin prezentul Act. S.I. 1991; c.18, s.2; R.S., c.165, s.1 SUPREME COURT ACT LOI SUR LA COUR SUPRÊME

Interpretation

http://www.gov.yk.ca/legislation/acts/sucourt.pdf


1 In this Act, "Court" means the Supreme Court of the Yukon Territory ESTABLISHED BY THIS ACT. S.Y. 1991. c.18, s.2; R.S., c.165, s.1

.........................................................

I.19. Curtea Supremă a SUA a fost ÎNFIINȚATĂ prin Constituția SUA, prin ACTUL JUDICIAR din 1789, conform postării de pe site-ul acestei instituții judiciare, în ființă:

https://www.supremecourt.gov/about/historyandtraditions.aspx

ESTABLISHED by the UNITED STATES CONSTITUTION, the Supreme Court began to take shape with the passage of the Judiciary Act of 1789 and has enjoyed a rich history since its first assembly in 1790. The Supreme Court is deeply tied to its traditions: Of the federal government’s three branches, the Court bears the closest resemblance to its original form – a 225 year old legacy.

ÎNFIINȚATĂ prin CONSTITUȚIA STATELOR UNITE, Curtea Supremă a început să se contureze odată cu adoptarea Legii




judiciare din 1789 și s-a bucurat de o istorie bogată de la prima sa adunare din 1790. Curtea Supremă este profund legată de tradițiile sale: Dintre cele trei filiale ale guvernului federal, Curtea seamănă cel mai mult cu forma sa inițială – o moștenire veche de 225 de ani.˝

Articolul III din Constituția Statelor Unite ale Americii, a prevăzut ÎNFIINȚAREA Curții Supreme și a INSTANȚELOR inferioare, de către Congres ( în timp ce Constituția României NU a reglementat și ÎNFIINȚAREA instanțelor ci doar organizarea și funcționarea):

˝Article III (Article 3 - Judicial) Section 1

The judicial Power of the United States, shall be vested in one supreme Court, and in such inferior Courts as the Congress may from time to time ordain AND ESTABLISH. The Judges, both of the supreme and inferior Courts, shall hold their Offices during good Behaviour, and shall, at stated Times, receive for their Services, a Compensation, which shall not be diminished during their Continuance in Office.

Articolul III (art. 3. Judiciar)

Secțiunea 1

Puterea judiciară a Statelor Unite, va fi investită într-o curte supremă, și în instanțele inferioare pe care Congresul le poate ÎNFIINȚA din când în când. Judecătorii, atât cele mai înalte, cât și cele inferioare instanțe, își țin birourile în timpul bunei desfășurări și, la timpul menționat, primesc pentru serviciile lor o compensație, care nu se diminuează în timpul continuării lor în funcție.˝

În data de 24 septembrie 1789, Congresul SUA a dispus ÎNFIINȚAREA Curții Supreme, a 13 curţi districtuale, a trei tribunale ad hoc şi poziţia procurorului general.

Reproducem extras din ˝The Public Statutes at Large of the UNITED STATES OF AMERICA˝, postat pe https://www.loc.gov/law/help/statutes-at-large/1st-congress/c1.pdf

prin care facem dovada că a enunțat ÎNFIINȚAREA Curții de Justiție a SUA și ÎNFIINȚAREA tuturor INSTANȚELOR:


BY AUTHORITY OF CONGRES

Public Statutes at Large UNITED STATES OF AMERICA

FROM THE ORGANIZATION OF THE GUVERN în 1789 to MARCH 3, 1845

PRIN AUTORITATEA CONGRESULUI STATUTELE PUBLICE ÎN LARGUL

STATELOR UNITE ale AMERICII DE LA ORGANIZAREA GUVERNULUI în 1789 până la 3 martie 1845

ESTABLISHMENT of the Judicial Court of the United

States. An ACT TO ESTABLISH the judicial courte of the United States. Sept. 24, 1789

ÎNFIINŢAREA Curţii de Justiţie a Statelor Unite. ACTUL de ÎNFIINŢARE a Curţii Judiciare a Statelor Unite 24 septembrie 1789. .........................................................

Courts of the United States in North Carolina. An act for giving effect to an entitled ˝An act TO ESTABLISH THE JUDICIAL COURTS of the United States˝ within the State of Nord Carolina. June 4, 1790.

INSTANŢELE din Statele Unite în Carolina de Nord. Un

act pentru punerea în aplicare a actului denumit ˝ACT de ÎNFIINŢARE a CURŢILOR JUDICIARE din Statele Unite˝, în Statul Carolina de Nord. 4 iunie 1790. ......................................................... Judicial courts of the United States in Rhode Island and Providence Plantations. An act for giving effect to an act entitled ˝An ACT TO ESTABLISH the Judicial courts of the United States˝, within the State of Rhode Island and Provindence Plantations˝. June 23, 1790. Instanţele judecătoreşti din Statele Unite în Rhode Island şi Plantaţiile Providence. Un act pentru punerea în aplicare a actului denumit ˝ACT de ÎNFIINŢARE a CURŢILOR JUDICIARE din


Statele Unite˝,în Statul Rhode Island şi Plantaţiile Providence. 23 iunie 1790. .................................................................................................

FIRST CONGRES-1789 PRIMUL CONGRES-1789

STATUTE I-ESTABLISHMENT of the Judicial Courts of the United States. An ACT TO ESTABLISH the judicial courts of the United States. Sept 24, 1789. STATUTUL I - ÎNFIINŢAREA INSTANŢELOR JUDECĂTOREŞTI din Statele Unite. ACTUL de ÎNFIINŢARE al instanţelor judecătoreşti din Statele Unite, 24 septembrie 1789.

..........................................................

...........................................................

..........................................................


...........................................................................................

..............................................................................................

............................................................................................

............................................................................................

............................................................................................

...............................................................................................

.............................................................................................. Statele Unite ale Americii prin ÎNFIINȚAREA instanțelor dispusă în Art. III din Constituția SUA și LEGEA de


ÎNFIINȚARE a Curții Supreme și instanțelor inferioare, a respectat Art. 14 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile civile și politice din 1966 adoptat de ONU, având conform interpretării Art. 14 din 1984 de către Înaltul Comisar ONU, DISPOZIȚII de ÎNFIINȚARE a INSTANȚELOR și în CONSTITUȚIE și în LEGE. ROMÂNIA nu are cuvântul ÎNFIINȚARE nici în CONSTITUȚIE din 1965 și azi și nici în LEGE, de la DESFIINȚAREA TUTUROR INSTANȚELOR ÎNFIINȚATE anterior, prin DECRET 132/1952. Astfel am făcut dovada NEÎNFIINȚĂRII (NON-ESTABLISH), de la DESFIINȚAREA prin DECRET 132/1952, a TRIBUNALULUI SUPREM, CURȚII SUPREME de JUSTIȚIE și ÎNALTEI CURȚI de CASAȚIE și JUSTIȚIE, de 66 de ani funcționând FĂRĂ ACT de ÎNFIINȚARE precum în regimul COMUNIST. ROMÂNIA NU POATE REPRODUCE cuvântul ÎNFIINȚARE (ESTABLISH) nici din ARTICOL din CONSTITUȚIE nici din LEGE. CURTEA SUPREMĂ a TRĂIT (FUNCȚIONAT LEGAL, cu ACT de ÎNFIINȚARE), doar 4 (patru) ani, între 21.04.1948 şi 1 August 1952, din 1952,

I.20. Republica Singapore, are ACT de ÎNFIINȚARE a Curții Supreme, ÎNFIINȚAREA/ INSTITUIREA (ESTABLISHED) fiind dispuse în ACT:


.....................................................................................................................................

JUDICATURE (SUPREME COURT) THE JUDICATURE (SUPREME COURT) ACT

3.—(1) Subject to subsection (2) all enactments relating to the Courts and Judges and officers whose jurisdictions and functions are hereby transferred to the Supreme Court, or to any of the Judges or officers thereof or wherein any of the Courts or Judges or officers are referred to, shall be construed, so far as relates to anything done after the commencement of this Act, as if the Supreme Court ESTABLISHED BY THIS ACT, and the Judges and officers thereof, as the case may be, had been named therein instead of such Courts or Judges or officers.

Articolul 3.—(1) Sub rezerva subsecțiunii (2) toate dispozițiile referitoare la instanțe și judecători și ofițeri ale căror jurisdicții și funcții sunt transferate Curții Supreme, fie unuia dintre judecătorii sau ofițerii sau în cadrul căreia se face referire la oricare dintre instanțe sau judecători sau ofițeri se interpretează, în măsura în care este vorba de orice lucru făcut după intrarea în vigoare a prezentei


legi, ca și cum Curtea Suprema INSTITUITA PRIN PREZENTA LEGE, iar judecătorii și ofițerii acestora, după caz, au fost numiți in această instanță, în locul unor astfel de judecători sau ofițeri.

I.21. Republica Kosovo are dispoziție de ÎNFIINȚARE a INSTANȚELOR prin LEGE, dispusă în Constituția Republicii Kosovo și LEGE de ÎNFIINȚARE a Curții Supreme, a Curților de Apel și a Instanțelor de bază, respectând atât interpretarea oficială a Art. 14 din Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și politice adoptat de ONU în 1966 cât și interpretarea oficială dată de UE în Manual de drept european privind accesul la justiție:

I.21.1. DISPOZIȚII de ÎNFIINȚARE prin LEGE a INSTANȚELOR, în Art. 31 și Art. 103 pct. 6 și 7 din Constituția Republicii Kosovo:

................................................................................................................................

.................................................................................................................................

I.21.2. DISPOZIȚII de ÎNFIINȚARE/ INSTITUIRE prin LEGE, a tuturor instanțelor în Republica Kosovo, reproducând extras din Lege nr. 3/L-199 din 22 iulie 2010:


LEGEA CURȚILOR

În temeiul articolului 65 alineatul (1) din Constituția Republicii Kosovo, Adoptă

LEGEA PRIVIND INSTANȚELE CAPITOLUL I.

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1 Domeniul de Aplicare al legii

Legea reglementează organizarea, funcționarea și competența instanțelor din Republica Kosovo.

Articolul 2 Definiții Termenii utilizați în prezenta lege au următoarele semnificații: Article 2 Definitions

1. Terms used in this Law shall have the following meanings:

1.2. Tribunalul de baza - Curtea de prima instanță ce cuprinde șapte zone geografice, așa cum au fost ÎNFIINȚATE prin această lege.

1.2. Basic Court - the court of first instance comprised of seven geographic areas AS ESTABLISHED BY THIS LAW


1.4. Curtea de Apel - Curtea de a doua instanță, astfel cum a fost INSTITUITĂ PRIN ACEASTĂ LEGE.

1.4. Court of Appeals - the court of second instance AS ESTABLISHED BY THIS LAW.

1.5. Department - subcomponenta a unei INSTANȚE INSTITUITE PRIN PREZENTA LEGE in scopul atribuirii cauzelor in funcție de obiect pentru a crește eficiența tribunalelor.

1.5. Department - a subcomponent of a COURT ESTABLISHED BY THIS LAW for purposes of assigning cases according to subject matter in order to increase the efficiency of the courts.

1.6. Divizie - subcomponenta a Departamentului General al unei INSTANȚE ÎNFIINȚATE in scopul atribuirii de cauze in functie de obiect pentru a spori eficienta instantei.

1.6. Division - a subcomponent of the General Department of A COURT ESTABLISHED for purposes of assigning cases according to subject matter in order to increase the efficiency of the court.

CAPITOLUL II PRINCIPII DE BAZĂ

Articolul 3 Independența și imparțialitatea Instanțelor

CHAPTER II BASIC PRINCIPLES

Article 3 Independence and Impartiality of the Courts

1. Instanțele judecătorești INSTITUITE PRIN PREZENTA LEGE se pronunță în conformitate cu Constituția și cu legea.

1. THE COURTS ESTABLISHED BY THIS LAW shall adjudicate in accordance with the Constitution and the Law.


Articolul 4 Exercitarea puterii judiciare judiciare

Article 4 The Exercise of Judicial Power

Puterea judiciară în Republica Kosovo este

exercitată de instanțele judecătorești INSTITUITE PRIN PREZENTA LEGE. Instanțele judecătorești INSTITUITE prin PREZENTA LEGE sunt: instanțele de bază, Curtea de apel, și Curtea Supremă

Judicial power in the Republic of Kosovo shall be exercised by THE COURTS ESTABLISHED BY THIS LAW. THE COURTS ESTABLISHED BY THIS LAW are: Basic Courts, the Court of Appeals, and the Supreme Court.

Capitolul III Structura ORGANIZATORICĂ și competențele instanțelor

CHAPTER III ORGANIZATIONAL STRUCTURE AND COMPETENCIES OF THE

COURTS

Articolul 8 Structura organizatorică

1. SISTEMUL JUDECĂTORESC al Republicii Kosovo este alcătuit din: instanțele de bază, Curtea de apel și Curtea Supremă.

2) Pe teritoriul unei instanțe de bază SE INSTITUIE sucursale.

3) În cadrul Curții de apel și al instanțelor de bază, departamentele și diviziile pot fi INSTITUITE pentru funcționarea mai eficientă a instanței respective.

Article 8 Organizational Structure

1. The COURT SYSTEM of the Republic of Kosovo consists of: the Basic Courts, the Court of Appeals and the Supreme Court.

2. Within the territory of a Basic Court, branches SHALL BE ESTABLISHED.


3. Within the Court of Appeals and the Basic Courts, Departments and Divisions MAY BE ESTABLISHED for more efficient operation of the respective court.

Articolul 9 Curtea de bază

1. Instanțele de bază sunt instanțele de primă instanță din Republica Kosovo.

2. Șapte (7) instanțe de bază sunt INSTITUITE după urmează:

2.1. Curtea de bază din Pristina, cu sediul principal la Pristina, ESTE ÎNFIINȚATĂ pe teritoriul municipalităților din Pristina, Fushë Kosova/Kosovo Polje, Obiliq/Obilić, Lipjan/Lipljan, Podujevë/Podujevo, Gllogovc/Glogovac și Graçanicë/Gračanica;

2.2. Curtea de bază din Gjilan cu sediul principal în Gjilan este ÎNFIINȚATĂ pentru teritoriul municipalităților din Gjilan, Kamenicë/Kamenica, Novobërdë/Novo Brdo, Ranilug/Ranilug, Partesh/Parteš, Viti/Vitina, Kllokot/Klokot și Vërboc/Vrbovac;

2.3. Curtea de bază din Prizren cu sediul principal în Prizren este ÎNFIINȚATĂ pentru teritoriul municipalităților din Prizren. Dragash/Dragaš Suharekë/Suva Reka și Mamushë/Mamuša;

2.4. Curtea de bază din Gjakova cu sediul principal în Gjakova ESTE ÎNFIINȚATĂ pe teritoriul municipalităților din Gjakovë/Đakovica, Malishevë/Mališevo și Rahovec/Orahovac;

2.5. Curtea de bază din Pejë/Peč cu sediul principal în Pejë este ÎNFIINȚATĂ pe teritoriul municipalităților din PEJ/Peč, Deçan/Dečani, Istog/Istok, Klinë/Klina și Junik;

2.6. Curtea de bază a Ferizaj/Uroševac cu sediul principal în Ferizaj este ÎNFIINȚATĂ pentru teritoriul municipalităților din Ferizaj/Uroševac, Kaçanik/Kačanik, Shtime/Štimlje, Shtërpcë/Štrpce și Hani I Elezit/Đeneral Janković și

2.7. Curtea de bază a orașului Mitrovica, cu sediul principal în Mitrovica, ESTE ÎNFIINȚATĂ pe teritoriul municipalităților din Mitrovica de Sud și Mitrovica de Nord, Leposaviq/Leposavić, Zubin Potok, Zvecan, Skenderaj și Vushtrri/Vučitrn.

Article 9 The Basic Court


1. The Basic Courts shall be the courts of first instance in the Republic of Kosovo.

2. Seven (7) Basic Courts ARE ESTABLISHED as follows:

2.1. the Basic Court of Pristina with its principal seat in Pristina IS ESTABLISHED for the territory of the Municipalities of Pristina, Fushë Kosova/Kosovo Polje, Obiliq/Obilić, Lipjan/Lipljan, Podujevë/Podujevo, Gllogovc/Glogovac and Graçanicë/Gračanica;

2.2. the Basic Court of Gjilan with its principal seat in Gjilan IS ESTABLISHED for the territory of the Municipalities of Gjilan, Kamenicë/Kamenica, Novobërdë/Novo Brdo, Ranillug/Ranilug, Partesh/Parteš, Viti/Vitina, Kllokot/Klokot and Vërboc/Vrbovac;

2.3. the Basic Court of Prizren with its principal seat in Prizren IS ESTABLISHED for the territory of the Municipalities of Prizren. Dragash/Dragaš Suharekë/Suva Reka and Mamushë/Mamuša;

2.4. the Basic Court of Gjakova with its principal seat in Gjakova

IS ESTABLISHED for the territory of the Municipalities of Gjakovë/Đakovica, Malishevë/Mališevo and Rahovec/Orahovac;

2.5. the Basic Court of Pejë/Peč with its principal seat in Pejë IS ESTABLISHED for the territory of the Municipalities of Pej/Peč, Deçan/Dečani, Istog/Istok, Klinë/Klina and Junik;

2.6. the Basic Court of Ferizaj/Uroševac with its principal seat in

Ferizaj IS ESTABLISHED for the territory of the Municipalities of Ferizaj/Uroševac, Kaçanik/Kačanik, Shtime/Štimlje, Shtërpcë/Štrpce and Hani I Elezit/Đeneral Janković and

2.7. the Basic Court of Mitrovica with its principal seat in

Mitrovica IS ESTABLISHED for the territory of the Municipalities of Mitrovica South and Mitrovica North, Leposaviq/Leposavić, Zubin Potok, Zvecan, Skenderaj and Vushtrri/Vučitrn.

Articolul 17

Curtea De Apel

1. Curtea de Apel ESTE ÎNFIINȚATĂ ca fiind a doua instanță cu jurisdicție teritorială pe întreg teritoriul Republicii Kosovo.

Article 17 The Court of Appeals

1. The Court of Appeals IS ESTABLISHED as the second instance court with territorial jurisdiction throughout the Republic of Kosovo.˝


I.22. Republica CROAȚIA are în Art. 29 și Art. 119 alin. (3) dispoziție de ÎNFIINȚARE prin CONSTITUȚIA CROAȚIEI repectând atât interpretarea oficială a Art. 14 din Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și politice adoptat de ONU în 1966 cât și interpretarea oficială dată de UE în Manual de drept european privind accesul la justiție:

˝CONSTITUTION OF THE REPUBLIC OF CROATIA

Article 29

Everyone shall be entitled have his or her rights and

obligations, or suspicion or accusation of a criminal offence decided

upon fairly BEFORE A LEGALLY ESTABLISHED, independent and

impartial COURT within a reasonable period.

Articolul 29

Orice persoană are dreptul la drepturile și obligațiile sale, la suspiciunea sau la acuzarea unei infracțiuni, decisă în mod echitabil ÎN FAȚA UNEI INSTANȚE INSTITUITĂ LEGAL, independente și imparțiale, într-un termen rezonabil.

Article 119

THE ESTABLISHMENT, jurisdiction, composition and organization of courts and court proceedings SHALL BE REGULATED BY LAW.˝

Articolul 119

ÎNFIINȚAREA , competența, componența și organizarea instanțelor și a procedurilor judiciare SUNT REGLEMENTATE PRIN LEGE.

I.23. Și Republica GHANA, are prevăzute în lege articole care au dispus ÎNFIINȚAREA (ESTABLISHING) a tuturor instanțelor civile și militare:


ROMÂNIA nu are în ARTICOL de CONSTITUȚIE, dispoziție de ÎNFIINȚARE prin LEGE a INSTANȚELOR ci doar dispoziții de organizare și funcționare, nici un Articol din


Constituția României și lege de organizare judecătorească din ROMÂNIA, din 1952 și azi, neconținând cuvântul ÎNFIINȚARE/INSTITUIRE.

I.24. Solicităm tuturor organelor sesizate ale Uniunii Europene, ONU să ia act că sunt FALSURI GROSIERE, postările de pe site-urile:

I.24.1.

https://www.nationsencyclopedia.com/Europe/Romania-JUDICIAL-SYSTEM.html

Romania - Judicial system

The 1992 law on reorganization of the judiciary ESTABLISHED a four-tier legal system, including the REESTABLISHMENT of APPELLATE COURTS, which existed prior to Communist rule in 1952. The four tiers consist of courts of first instance, intermediate appellate level courts, a Supreme Court, and a Constitutional Court. The Constitutional Court, six of whose nine members are chosen by the parliament and three by the president, has judicial responsibility for judicial review of constitutional issues. The Constitutional Court judges are appointed for nine-year terms. The Supreme Court was reorganized under a separate 1993 law; its members are appointed by the president of Romania and exercise ultimate authority over all other courts in the country. The judges of the Supreme Court are appointed for a term of 6 years and may serve consecutive terms.

Under the law, the courts are independent of the executive branch. The constitution vests authority for selection and promotion of judges in the Ministry of Justice. Judges are appointed for life by the president upon recommendation from a panel of judges and prosecutors selected by parliament.

Alongside THIS ORDINARY COURT SYSTEM is a three-tiered MILITARY COURT SYSTEM, which handles cases involving military personnel.

Prezentăm traducerea falsului din limba engleză, cu autor FALSIFICATOR NECUNOSCUT, în limba română:




˝Legea din 1992 privind reorganizarea judecătorească A INSTITUIT (ÎNFIINȚAT) un sistem juridic pe patru niveluri, care include REÎNFIINȚAREA instanțelor de apel, care au existat înainte de regimul comunist în 1952. Cele patru niveluri sunt formate din instanțe de primă instanță, tribunale de apel intermediare, o Curte Supremă și o Curte Constituțională. Curtea Constituțională, dintre care șase sunt aleși de parlament și trei de președinte, are responsabilitatea judiciară pentru controlul jurisdicțional al chestiunilor constituționale. Judecătorii Curții Constituționale sunt numiți pentru nouă ani. Curtea Supremă a fost reorganizată în baza unei legi separate din 1993; membrii săi sunt numiți de președintele României și exercită autoritate supremă asupra tuturor celorlalte curți din țară. Judecătorii Curții Supreme sunt numiți pentru un mandat de 6 ani și pot servi termeni consecutivi. În temeiul legii, instanțele sunt independente de sucursala executivă. Constituția își vestește autoritatea pentru selectarea și promovarea judecătorilor în Ministerul Justiției. Judecătorii sunt numiți pe viață de către președinte, la recomandarea unui grup de judecători și procurori aleși de Parlament. Alături de acest SISTEM JUDECĂTORESC comun este UN SISTEM DE TREI NIVELURI INSTANȚĂ MILITARĂ, care se ocupă de cazuri care implică personal militar.˝

I.24.2. FALSURI postate pe site-ul Ministerului Justiției din România http://portal.just.ro/

reproducând, cu titlu exemplificativ:

I.24.2.1. Atestarea în FALS a REÎNFIINȚARII a Curților de Apel în România (REESTABLISHMENT of APPELLATE COURTS) , ˝deci și a Curții de Apel Galați, care nu are nici sediu, nici dispoziție de ˝REÎNFIINȚARE˝, nici atribuire de denumire prin articol de lege, fals postat la adresa de internet: http://portal.just.ro/44/SitePages/prezentare.aspx?id_inst=44

http://portal.just.ro/

http://portal.just.ro/44/SitePages/prezentare.aspx?id_inst=44



..................................................................................................................................

Toți cei sesizați, solicităm să rețină, că nu există în articol de lege, nici în Lege 92/1992 DE ORGANIZARE, ABROGATĂ și nici în Lege 304/2004 DE ORGANIZARE, cuvântul REÎNFIINȚARE (REESTABLISHMENT) și nici ATRIBUIRE DE SEDIU prin act normativ în vigoare, la adresa postată și în ˝Palatul de Justiție˝;

I.24.2.2. Atestarea în FALS a REÎNFIINȚARII a Curților de Apel și a Curții de Apel Iași, în România (REESTABLISHMENT of APPELLATE COURTS) , ˝printre acestea fiind și Curtea de Apel Iași˝, care nu are nici nici dispoziție de ˝REÎNFIINȚARE˝, nici atribuire de denumire prin articol de lege, nici sediu legal, fals postat la adresa de internet: http://portal.just.ro/45/SitePages/prezentare.aspx?id_inst=45#Prezentare%20Instanta


.....................................................................................................................................

......................................................................................................................................

Toți cei sesizați, solicităm să rețină, că NU EXISTĂ în

articol de lege, nici în Lege 92/1992 DE ORGANIZARE, ABROGATĂ și nici în Lege 304/2004 DE ORGANIZARE, cuvântul REÎNFIINȚARE (REESTABLISHMENT) și nici ATRIBUIRE DE SEDIU în Iași, Strada Elena Doamna nr. 1A prin act normativ în vigoare; De asemenea instanțele toate au fost DESFIINȚATE prin DECRET 132/1952, care a dispus DESFIINȚAREA, Legea 5/01 august 1952 NEDESFIINȚÂND și NEREÎNFIINȚÎND nici o INSTANȚĂ în Republica Populară Română;

I.24.2.3. Atestarea în FALS a REÎNFIINȚARII a Curților de Apel, în dreptul Curții de Apel Craiova, (REESTABLISHMENT of APPELLATE COURTS), nici o Curte de Apel neavând dispoziție de


˝REÎNFIINȚARE˝, nici atribuire de denumire prin articol de lege, nici sediu legal, fals postat la adresa de internet:


Toți cei sesizați, solicităm să rețină, că NU EXISTĂ în articol

de lege, nici în Lege 92/1992 DE ORGANIZARE, ABROGATĂ și nici în Lege 304/2004 DE ORGANIZARE, cuvântul REÎNFIINȚARE (REESTABLISHMENT);

I.24.2.4. Atestarea în FALS a REÎNFIINȚARII în 1993 ˝în baza Legii nr. 92/1992˝ (ABROGATĂ din 2004), a Curții de Apel Constanța (REESTABLISHMENT) și au atestat tot ÎN FALS, ÎNFIINȚAREA Tribunalelor Regionale prin Lege 5/1952, neexistând cuvântul ÎNFIINȚARE în Legea nr. 5/1952, nici o Curte de Apel neavând dispoziție de ˝REÎNFIINȚARE˝ azi, nici atribuire de denumire prin articol de lege, nici atribuire de sediu, fals postat la adresa de internet:



Pentru Curțile de Apel, indicate mai sus, toate NEÎNFIINȚATE (NON-ESTABLISHED), falsul este general și comun. Nu spun că Legea nr. 92/1992 ar fi dispus ˝REÎNFIINȚAREA˝ ci că s-ar fi ˝REÎNFIINȚAT ÎN BAZA LEGII˝. Legile toate de organizare, din 1952 și azi, nu conțin cuvintele ÎNFIINȚARE/REÎNFIINȚARE iar ˝ÎN BAZA LEGII˝ nu a intrat în vigoare nici un act normativ care să fi dispus ˝ÎNFIINȚAREA/REÎNFIINȚAREA˝ vreunei instanțe în România.

I.24.2.5. Atestarea în FALS a REÎNFIINȚARII prin Art. 10 din Lege nr. 92/1992 (ABROGATĂ din 2004) și funcționarea în continuare conform Legii de organizare judecătorească 304/2004, a Curții de Apel MUREȘ (REESTABLISHMENT) și au scris tot ÎN FALS, ÎNFIINȚAREA Tribunalului Regional, A Tribunalului Popular și a Tribunalului Suprem:



Comuniștii, AU DISPUS prin Art. 64 alin. (1) din Constituția

Republicii Populare Române adoptată în 1952, în vigoare pînă în 1965, obligația Statului Român de a ÎNFIINȚA prin LEGE tooate instanțele dar au reglementat doar ORGANIZAREA și FUNCȚIONAREA prevăzută de Art. 64 alin. (2) din Constituția Republicii Populare Române adoptată în 1952.

Comuniștii au dispus prin prin DECRET nr. 132/1952, ÎNFIINȚAREA de TRIBUNALE prin Legea de organizare judecătorească, dar nu au mai dispus și ÎNFIINȚAREA vreunui TRIBUNAL, prin lege. Reproduc Art. XIII, XIV, XVII, XVIII,XXXI și XXXIII DECRET nr. 132/1952 pentru modificarea codurilor de procedura civila, procedura penală și procedură fiscală, IN LEGATURĂ CU RESTRUCTURAREA ORGANIZĂRII JUDECATOREȘTI:

Art. XIII. - JUDECATORIILE POPULARE care SE DESFIINȚEAZA vor preda arhiva TRIBUNALELOR POPULARE in circumscriptia carora era sediul lor.

Art. XIV. - TRIBUNALELE CE SE DESFIINTEAZA vor preda arhiva TRIBUNALELOR POPULARE in circumscriptia carora era sediul lor, cu exceptia arhivei privind recursurile pendinte la acele


instante, care va fi predata tribunalelor regionale in circumscriptia carora se afla sediul lor.

In localitatile unde IA FIINȚĂ si TRIBUNAL POPULAR DE ORAS si TRIBUNAL POPULAR DE RAION, arhiva va fi predata tribunalului popular de oras.

Art. XVII. - CURTEA SUPREMA si CURTEA DE CASATIE SI JUSTITIE MILITARA, ce se DESFIINȚEAZĂ, vor preda arhiva TRIBUNALULUI SUPREM.

Art. XVIII. - CURTILE ce SE DESFIINȚEAZA vor preda arhiva

tribunalelor regionale in circumscriptia carora se afla sediile lor. Curtea Bucuresti va preda arhiva sa Tribunalului Capitalei

Republicii Populare Romine. Art. XXXI.-Pentru TRIBUNALELE REGIONALE, precum și

pentru Tribunalele POPULARE CE SE ÎNFIINȚEAZĂ conform Legii pentru organizarea judecătorească

Art. XXXIII. - Prezentul decret va intra in vigoare la data de 1 august 1952

I.24.2.6. Ministerul Justiției, în dreptul Curții de Apel Timișoara, a atestat ÎN FALS, ˝REÎNFIINȚAREA˝ (REESTABLISHING) Curții de Apel Timișoara, ˝ÎN BAZA˝ dispozițiilor Art. 10 și Art. 27 din Legea nr. 92/1992 de organizare judecătorească, dar funcționează în baza Legii 304/2004 privind organizarea judecătorească, reproducând linkul și postarea FALSĂ:



Combatem falsurile astfel:

Art. 10 și Art. 27 din Legea 92/1992, abrogată din 2004 de Lege 304/2004, nu conține cuvintele REÎNFIINȚARE/REÎNFIINȚARE a vreunei instanțe sau parchet, enumerate în ANEXE.

Nici un articol din Lege 304/2003 nu conține cuvintele REÎNFIINȚARE/REÎNFIINȚARE a vreunei instanțe sau parchet, enumerate în ANEXE.

Nici un articol din lege sau act normativ în vigoare, dintre cele publicate în Monitorul Oficial al României, nu a dispus atribuirea SEDIULUI la etajul 2 al Palatului Dicasterial, situat în Timișoara, Piața Vodă nr. 2A.

I.25. LEGALĂ și ADEVĂRATĂ, în care este consemnată

doar ORGANIZAREA, nu și ÎNFIINȚAREA/REÎNFIINȚAREA este postarea de pe

https://e-justice.europa.eu/content_judicial_systems_in_member_states-16-ro-en.do?member=1




ROMÂNIA, prin CONSTITUȚIE și LEGE a reglementat doar ORGANIZAREA și FUNCȚIONAREA INSTANȚELOR, nu a dispus și ÎNFIINȚAREA lor.

I.26. Prezintăm organelor Uniunii Europene, Organizației Națiunilor Unite și tuturor celor sesizați, PROBELE care atestă expres, inserarea în lege/acte normative, a DISPOZIȚIILOR DE ÎNFIINȚARE/REÎNFIINȚARE a INSTANȚELOR ÎN ROMÂNIA, până la DESFIINȚAREA TUTUROR INSTANȚELOR de către COMUNIȘTI prin DECRET 132/1952 (Legea 5/1952 NEDESFIINȚÎND și NEÎNFIINȚÎND/NEREREÎNFIINȚÎND nicio INSTANȚĂ, cum mint cei de la Ministerul Justiției și orice pretins organ/funcționar de stat din ROMÂNIA), solicitând să luați act că din 1952 și azi, NU EXISTA în TITLU și ARTICOL de LEGE, cuvântul ÎNFIINȚARE/INSTITUIRE (ESTABLISHED), REÎNFIINȚARE (REESTABLISHED) a vreunei instanțe. dovada că Statul Român respectă de 66 de ani CRIMELE COMUNIȘTILOR și atestă în FALS, că după Deretul 132/1952, COMUNIȘTII, ar fi ÎNFIINȚAT sau REÎNFIINȚAT, vreo INSTANȚĂ: (We present to the bodies of the European Union, the United Nations and all those referred to, the EVIDENCE expressly certifying, the insertion into law/normative acts, of the PROVISIONS ESTABLISHING/RE-ESTABLISHING The COURTS IN ROMANIA, pending the ABOLITION of ALL COURTS by the COMMUNISTS by DECREE 132/1952 (law 5/1952 UNABOLISHING and NOT


ESTABLISHING/UNFOUNDING any COURT, as the Ministry of Justice and any alleged organ/state official in ROMANIA), requesting to take note that the 1952 and today, there IS in the TITLE and ARTICLE of the LAW, the word ESTABLISHMENT (ESTABLISHED), RE-ESTABLISHMENT (REESTABLISHED) of any court. Proof that the Romanian state has complied with 66 years of COMMUNIST CRIMES and attests in FALSE, that after the Deret 132/1952, the COMMUNISTS would have it would BE ESTABLISHED or RE-ESTABLISHED, any COURT):

I.26.1. Art. 318 din LEGE 1207/13.04.1925, a enunțat DATA ÎNFIINȚĂRII Curții de Apel Brașov. În lege a existat cuvântul ÎNFIINȚARE, reproducând extras din Legea publicată în ˝Monitorul Oficial Regatul României, Marţi, 14 Aprilie 1925:

˝Art. 318.-Curtea de Apel Braşov SE VA ÎNFIINŢA PE

ZIUA DE 1 ianuarie 1926.˝ ˝Art. 318.0-Brașov Court of Appeal WILL BE ESTABLISHED ON January 1, 1926˝:

……………………………………………………………………………………………………………………………

I.26.2. În anul 1933, Statul Român A ÎNFIINȚAT jurisdicția muncii, apoi a dispus INSTITUIREA JUDECĂTORIILOR de MUNCĂ și MODALITATEA ÎNFIINȚĂRII judecătoriilor de muncă prin DECRET-REGAL, apoi a stabilit circumscripțiile, după care a numit magistrați, asesori, grefieri: In 1933, The Romanian State ESTABLISHED the jurisdiction of labor and then ordered the ESTABLISHMENT of labor courts and THE WAY in which labor courts were ESTABLISHED by ROYAL DECREE-LAW, then established the constituencies, and then appointed magistrates, asesors, strikers:

I.26.2.1. Reproducem Art. 1, Art. 2, Art. 15., Art. 21, Art. 72,

Art. 73, Art. 74 și Art. 78 din LEGE pentru ÎNFIINȚAREA și organizarea JURISDICȚIEI MUNCII, cu scopul de a lua act că


s-a reglementat ÎNFIINȚAREA (ESTABLISH) JUDECĂTORIILOR de MUNCĂ prin DECRET-REGAL, în viitor:

We Reproduce Article. 1, Article 2 , Article 15, Article 21, Article 72, Article 73, Article 74 and Article 78 from THE LAW ON THE ESTABLISHMENT AND ORGANIZATION of LABOR JURISDICTION, with the aim of noting that the CREATION (ESTABLISHED) judges of employmenthas been regulated in the future by ROYAL DECREE:

LEGE PENTRU ÎNFIINȚAREA ȘI ORGANIZAREA JURISDICȚIEI MUNCII

votată de Senat la 3 Februarie 1933, de Cameră la 7 Februarie 1933, promulgată prin DECRET nr. 841/1933 publicată în Monitorul Oficial

Partea I. nr. 38 din 15 Februarie 1933.

CAP.I

INSTITUIREA și competența JUDECĂTORILOR DE MUNCĂ

SECȚIA I

MODUL DE INSTITUIRE

Art.1. - SE INSTITUIE JUDECĂTORII DE MUNCĂ pe lângă Camerele de muncă, pentru soluționarea ……………………………………………

Art.2. - Judecătoriile de muncă SE ÎNFIINȚEAZĂ prin decret regal, în baza unui jurnal al Consiliului de Miniștri, dat în urma propunerii Ministerului Muncii, Sănătății și Ocrotirilor Sociale, de acord cu Ministerul Justiției.

În DECRETUL DE ÎNFIINȚARE se va determina sediul judecătoriei de muncă și circumscripția ei, aceasta putând fi limitată la un județ, numai la o parte de județ, sau la mai multe județe constituind o regiune.

Înainte DE ÎNFIINȚARE, Ministerul Muncii va cere avizul ………………………..

CAP. II

SEDIUL și modul de organizare al judecătoriilor de muncă

SECȚIA I

SEDIUL


Art.15.- Judecătoriile de muncă vor avea sediul în orașe. în același oraș nu poate funcționa decât o singură judecătorie.

În București, ca și în centrele unde se va simți nevoie, judecătoria de muncă va putea avea două secții, fiecare funcționând independent. în acest caz, prin DECRETUL DE ÎNFIINȚARE, se va determina fiecărei secții, natura afacerilor de care va avea să se ocupe, ținând seama ca, pe cât este posibil afacerile interesând pe lucrători, să fie cercetate de o secție, iar cele interesând pe funcționarii particulari, de către cealaltă secție.

Art.21. – (1)Pe lângă fiecare judecătorie de muncă va funcționa un serviciu de grefă, înființat de comun acord de Ministerul Justiției și Ministerul Muncii.

……………………………………………………………………...............................................................

CAP. IV.

Dispoziții diverse, tranzitorii și finale

Art.72. - Afacerile de natură civilă, acțiunile penale și conflictele colective de muncă, prevăzute de această lege, ce se vor găsi în curs de judecată, trec asupra judecătoriilor de muncă, acolo unde astfel de JUDECĂTORII SE VOR ÎNFIINȚA, dacă PÂNĂ LA DATA CÂND ACESTEA VOR LUA FIINȚĂ, nu va fi intervenit o hotărâre interlocutorie sau definitivă și dacă ele vor fi competente în ce privește locul.

Art.73. - Toate chestiile date în competența judecătoriilor de muncă, cu excepția acelora prevăzute la art.9, sub nr.6, vor fi judecate de judecătoriile de ocoale, fără asesori, cu urgență și precădere și după procedura de față până în momentul ÎNFIINȚĂRII UNOR JUDECĂTORII DE MUNCĂ, CONSTITUITE după normele prezentei legi.

Art.74. - Dacă ÎN BAZA PREZENTEI LEGI SE VA ÎNFIINȚA O JUDECĂTORIE DE MUNCĂ la Cernăuți, DIN MOMENTUL ÎNFIINȚĂRII EI, va fi abrogată în totul legea austriacă din 27 Noemvrie 1896, în baza căreia funcționează judecătoria industrială din Cernăuți.

Art.78. - Dispozițiile contrarii legii de față sunt și rămân abrogate.˝

English translation:

LAW ON THE ESTABLISHMENT and organisation OF LABOUR JURISDICTION

Voted by the Senate on 3 February 1933, by the Chamber on 7 February 1933, promulgated by DECREE No. 841/1933 published in the Official Gazette part I. No. 38 of 15 February 1933.

LEGISLATIVE FOR THE INTRODUCTION AND ORGANISATION OF WORK LEGISLATION


voted by the Senate in February 1933, by the Chamber in February 1933, promulgated by DECRET No 841/1933 published in the Official Monitor Part I.38 of February 1933.

Chapter I

INSTITUTION and jurisdiction of labour courts

SECTION I

INSTITUTION MODE

Article.1 - ESTABLISHMENT of labour courts in addition to the working rooms, for solution…………………………….

Article.2. - The labour courts IS ESTABLISHED by royal decree, on the basis of a journal of the Council of Ministers, following a proposal from the Minister of Labour, Health and Social Protection, in agreement with the Ministry of Justice.

THE ESTABLISHMENT DECREE will determine the seat of the labour court and its district, which may be limited to one county, only part of the county, or to several counties forming a region..

BEFORE ITS ESTABLISHMENT, the Labor Ministry will seek the opinion …………………………………………………………..

Cap. II

SEDIUM and organisation of labour courts

SECTION I

SEDIUM

Art.15.- Labour judges will be based in the same city. Only one court can operate in the same city.

In Bucharest, as well as in the centres where it will be needed, the labour court will be able to have two chambers, each operating independently. In that ca se, THE DECREE OF ESTABLISHMENT shall determine for each section the nature of the business which it will have to deal with, taking into account, as far as possible, that the business of interest to workers is investigated by one section and that of interest to private servants by the other section.

Article 21. – (1) In addition to each working court, A REGISTRAR SERVICE will operate, ESTABLISHED jointly by the Ministry of Justice and the Ministry of Labour.

Head IV


Miscellaneous, transitional and final provisions

Art. 72.-Civil affairs, criminal proceedings and collective labour disputes, provided for by that law, which are to be found in the course of the proceedings, pass on LABOUR COURTS, until the ESTABLISHMENT OF LABOUR JUDGES, CONSTITUTED by the rules of this law.

Art. 74.-If under this law a work court WILL BE ESTABLISHED in Chernivtsi, from the MOMENT of ITS ESTABLISHMENT, the Austrian law of 27 Noemvrie 1896, under which the Chernivtsi Industrial Court operates, IS to be repealed.

Art. 78.-The provisions of the contrary law are and remain repealed.˝

I.26.2.2. Reproducem DECRETUL-REGAL nr. 1981 din 05 iulie 1933, care a dispus, în temeiul Art. 2 din LEGEA pentru ÎNFIINȚAREA și organizarea JURISDICȚIEI MUNCII, ÎNFIINȚAREA de JUDECĂTORII de MUNCĂ:

We reproduce the DECREE-ROYAL No. 1981 of 05 July 1933, which ordered, under ART. 2 of the LAW on the ESTABLISHMENT and organisation of LABOUR JURISDICTION, the ESTABLISHMENT of Labour JUDGES:

˝Regatul României Monitorul Oficial PARTEA I-a Ministerul de Justiție 1981-ÎNFIINȚĂRI DE JUDECĂTORII DE MUNCĂ În virtutea Art. 88 din Constituție, Am decretat și decretăm: Art. I. În baza Art. 2 din LEGEA PENTRU ÎNFIINȚAREA și

organizarea jurisdicției muncii, publicată în Monitorul Oficial nr. 38 din 15 februarie 1933 și a Jurnalului Consiliului de miniștri Nr. 725 din 30 iunie 1933, SE ÎNFIINȚEAZĂ judecătorii de muncă în următoarele orașe:

"Kingdom of Romania THE Official Monitor PART I Ministry of Justice 1981-ESTABLISHMENT of work judges By virtue of Art. 88 of the Constitution,


We decree and decreed: Article. I. Based on Art. 2 of the LAW ON THE

ESTABLISHMENT and organisation of Labour jurisdiction, published in the Official Gazette Nr. 38 of 15 February 1933 and of the Journal of the Council of Ministers no 725 of 30 June 1933, WORK JUDGES ARE ESTABLISHED in the following cities:

…………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………….â


I.26.2.3. Prin DECRETUL-REGAL nr. 2113/21 iulie 1933, facem dovada cum rațional și logic, în Regatul României, DUPĂ DATA ÎNFIINȚĂRII JUDECĂTORIILOR de MUNCĂ prin DECRETUL-REGAL nr. 1981/05 iulie 1933, au fost stabilite circumscripțiile:

DECREE-ROYAL No. 2113/21 July 1933, we demonstrate how rational and logical, in the Kingdom of Romania, AFTER the DATE of ESTABLISHMENT of the LABOUR COURTS by DECREE-ROYAL Nr. 1981/05 July 1933, the constituencies were indicated: ˝Nr. 166 Sîmbătă, 22 Iulie 1933 REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL OFICIAL PARTEA I-a

Ministerul Justiției 2113-Stabilirea circumscripțiilor judecătoriilor de

muncă……4900


Având în vedere art. 2 alin. II al LEGII PENTRU ÎNFIINȚAREA și organizarea jurisdicției muncii, publicată în Monitorul Oficial nr. 38 din 15 februarie 1933,

Am decretat și decretăm: Art. I. Circumscripțiile judecătoriilor de muncă înființate prin

decretul regal nr. 1981 din 5 Iulie 1933, se stabilesc după cum urmează:

No. 166 Saturday, 22 July 1933 KINGDOM OF ROMANIA THE OFFICIAL MONITOR PART I Ministry of Justice 2113-ESTABLISHMENT OF CONSTITUTIONS OF LABOUR

COURTS...... 4900 Given the art. 2 para. The LAW ON THE ESTABLISHMENT

AND ORGANISATION OF LABOUR JURISDICTION, published in the Official Gazette Nr. 38 of 15 February 1933,

We decree and decreed: Article. I. Constitutions of labour Courts established by Royal

Decree No. 1981 of 5 July 1933, shall be fixed as follows:

…………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………


I.26.2.4. Pentru ca Uniunea Europeană și organele sale,

ONU, să înțeleagă minima rațiune și logică juridică în Regatul României, care nu există de 66 de ani în ROMÂNIA de la DESFIINȚAREA TUTUROR INSTANȚELOR prin DECRET 132/1952, întâi fiind ÎNFIINȚATĂ Jurisdicția Muncii, apoi INSTANȚELE, apoi


CIRCUMSCRIPȚII, abia după ÎNFIINȚARE, fiind numiți magistrați la instanțe înființate, vă prezentăm LEGE privind NUMIREA MAGISTRAȚILOR de la judecătoriile de muncă, acolo unde SE ÎNFIINȚEAZĂ judecătorii de muncă, promulgată prin DECRET REGAL nr. 991/07.04.1933, dovada rațională și logică de numire magistrați ÎN ÎNFIINȚATE (ESTABLISHED) instanțe: Nr. 83 Sîmbătă, 8 Aprilie 1933

REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL OFICIAL

Partea I-a 991-Lege privitoare la numirea magistraților de la judecătoriile de muncă

Lege privitoare la numirea magistraților de la judecătoriile de muncă

Art. unic- Ministerul Justiției va numi, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, pe lângă judecătoriile de ocol din orașele unde SE ÎNFIINȚEAZĂ JUDECĂTORII de muncă……………….

For the European Union and its bodies, the UN, to

understand minimum rationale and legal logic in the Kingdom of Romania, which has not existed for 66 years in ROMANIA since the ABOLITION of ALL COURTS by DECREE 132/1952, first being ESTABLISHED the jurisdiction of the labour, then the COURTS, then the CONSTITUTIONS, only after ESTABLISHMENT, being appointed magistrates to established courts, we present to you the LAW on the APPOINTMENT of MAGISTRATES from the labour courts, where Labour judges ARE ESTABLISHED, promulgated by ROYAL DECREE No. 991/07.04.1933, rational and logical evidence of appointing magistrates in the ESTABLISHED (ESTABLISHED) Courts:

No. 83 Saturday, 8 April 1933 KINGDOM OF ROMANIA

OFFICIAL GAZETTE Part I

991-Law on the appointment of magistrates from labour courts

Law On the appointment of magistrates from labour courts


Article Sole-The Ministry of Justice will appoint, with the opinion of the Superior Council of Magistracy, in addition to the detour courts of the cities where Labour JUDGES ARE ESTABLISHED:

………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………


De 66 de ani, Uniune Europeană, ONU, de la DESFIINȚAREA TUTUROR INSTANȚELOR prin DECRET 132/1952, fără a exista DISPOZIȚIE de ÎNFIINȚARE a INSTANȚELOR în articol de CONSTITUȚIE și în vreo LEGE, ROMÂNIA stabilește circumscripții și numește judecători FĂRĂ A ÎNFIINȚA INSTANȚE. Asta ori se numește incompetență/prostie, activitate infracțională ori cretinism.

I.26.3. Reproducem LEGEA pentru modificarea unor dispoziții din LEGEA pentru ORGANIZAREA JUDECĂTOREASCĂ, promulgată prin DECRET REGAL nr. 519/ 02 martie 1933, cu scopul de a dovedi și de a lua act, cum prin Art. IV, s-a enunțat expres, ÎNFIINȚAREA JUDECĂTORIILOR Negru-Vodă rurală și Valea-lui-Mihai rurală:

We reproduce the LAW on modification of provisions of the LAW on JUDICIAL ORGANISATION, promulgated by ROYAL DECREE No. 519/02 March 1933, with the aim of proving and taking note, how through ART. IV, it was expressly stated, the ESTABLISHMENT of the black-Vodă rural and Valea-Mihai rural COURTS: Nr. 52 Vineri, 3 Martie 1933


Partea I-a


519.- Legea pentru modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea judecătorească………………………..1338 Art. IV. SE ÎNFIINȚEAZĂ judecătoriile: Negru-Vodă rurală…………..și Judecătoria Valea-lui-Mihai rurală. No. 52 Friday, 3 March 1933 KINGDOM OF ROMANIA OFFICIAL GAZETTE Part I 519.-Law on modification of provisions of the Law on Judicial organization.....................................................1338 Article. IV. The courts shall ESTABLISH: Black-Vodă rural.............. and the valley-lui-Mihai rural court.

……………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………


I.26.4. Reproducem Art. 3, Art. 4, Art. 19 și Art. 251 din LEGEA pentru ORGANIZAREA JUDECĂTOREASCĂ, promulgată prin DECRET REGAL nr. 2958/19 august 1938, cu scopul de a dovedi, cum prin Art. 3 și 4 s-a enunțat expres CONSTITUIREA/ ÎNFIINȚAREA (ESTABLISH) JUDECĂTORIILOR COMUNALE, Art. 19 a dispus funcționarea judecătoriilor în baza legii pentru ÎNFIINȚAREA și organizarea JURISDICȚIEI MUNCII iar Art. 251 a impus ÎNFIINȚAREA și DESFIINȚAREA INSTANȚELOR JUDECĂTOREȘTI, doar prin LEGE: Reproduce Art. 3, Art. 4 and Art. 251 of the LAW on JUDICIAL ORGANIZATION, promulgated by ROYAL DECREE No. 2958/19 August 1938, in order to prove, how through ART. 3 and 4 expressly stated the ESTABLISHMENT/ESTABLISHMENT (ESTABLISH) of the MUNICIPAL COURTS and Art. 251 imposed the ESTABLISHMENT and ABOLITION of COURTS only by LAW:

˝Nr. 192 Sîmbătă, 20 August 1938 REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL OFICIAL

Partea I-a Ministerul de Justiție 2958- Lege pentru organizarea judecătorească….3876-3934

LEGE PENTRU

ORGANIZAREA JUDECĂTOREASCĂ PARTEA I

Organele puterii judecătorești Art. 3.-Judecătoriile sunt de două grade: judecătorii

comunale și judecătorii de pace. Cele dintîi SE CONSTITUIESC și funcționează sub controlul

si supravegherea judecătorilor de pace. Art. 4.-În fiecare comună rurală, ……..SE ÎNFIINȚEAZĂ câte

o judecătorie comunală compusă din……………………………….. Art. 251.-ÎNFIINȚAREA sau DESFIINȚAREA instanțelor

judecătorești………se fac numai prin LEGE.

No. 192 Saturday, 20 August 1938 KINGDOM OF ROMANIA OFFICIAL GAZETTE Part I Ministry of Justice


2958-Law for judicial organization.... 3876-3934 Law For

JUDICIAL ORGANISATION PART I

Bodies of judicial power Article. 3-The courts are two degrees: communal judges and

judges of peace. The ones ARE CONSTITUTED and operate under the

control and supervision of peace judges. Article. 4-in each rural community,........ESTABLISHING a

communal county composed of................................................... Article. 251 - ESTABLISHING or ABOLISHING

courts.........it's only by LAW.˝

……………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………


……………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………

I.26.5. Reproducem pct. 1 (1) și (4) prin Lege din 30

decembrie 1907 pentru JUDECĂTORIILE DE OCOALE, cu modificările din 1913, 1919, 1920 și 1921, cu scopul de a dovedi, dispozițiile exprese de ÎNFIINȚARE a OCOALELOR JUDECĂTOREȘTI și a ÎNFIINȚARII JUDECĂTORIEI în FIECARE OCOL:

˝TITLUL I


ÎNTOCMIREA JUDECĂTORIILOR de OCOALE ˝1. (1) În fiecare județ SE ÎNFIINȚEAZĂ OCOALE JUDECĂTOREȘTI compuse:................... (4) În fiecare ocol SE ÎNFIINȚEAZĂ o JUDECĂTORIE.

We reproduce, points 1 (1) and (4) by law of 30 December 1907 for THE Devel JUDGMENTS, with amendments of 1913, 1919, 1920 and 1921, with a view to proving, the express provisions for the ESTABLISHMENT of the COURT and the ESTABLISHMENT of the Court in EACH DETOUR:

˝TITLE I

DRAFTING of BYPASS COURTS 1. (1) In each county, SHALL BE ESTABLISHED COURT

consisting of:............................ (4) A COURT shall be ESTABLISHED in each detour.˝

I.26.6. Reproducem extras din LEGE din 03 iulie 1934 pentru modificarea unor dispozițiuni din Legea pentru ORGANIZAREA JUDECĂTOREASCĂ și din Legea pentru CURTEA de CASAȚIE și JUSTIȚIE, publicată în Monitorul Oficial Partea I nr. 150/03 iulie 1934, cu scopul de a dovedi, cum prin Art. V din LEGE, în 1934, s-a dispus expres ÎNFIINȚAREA de JUDECĂTORII, existența DISPOZIȚIILOR DE ÎNFIINȚARE:

Reproduced extract from the LAW of 03 July 1934 for the modification of provisions of the Law on JUDICIAL ORGANISATION and the law for the COURT of CASSATION and JUSTICE, published in the Official Gazette part I Nr. 150/03 July 1934, in order to prove, how through ART. V of the LAW, in 1934, the ESTABLISHMENT OF COURTS was expressly ordered, the existence of the PROVISIONS ESTABLISHING:

˝LEGE din 03 iulie 1934 pentru modificarea unor dispozițiuni din Legea pentru ORGANIZAREA JUDECĂTOREASCĂ și din Legea

pentru CURTEA de CASAȚIE și JUSTIȚIE

-promulgată prin DECRET nr. 1925/1934 și publicată în Monitorul Oficial Partea I nr. 150/03 iulie 1934-


Art. V. SE ÎNFIINȚEAZĂ judecătoriile:

LAW of 03 July 1934 for the modification of provisions of the Law on JUDICIAL ORGANISATION and the law of the COURT of CASSATION and JUSTICE

-Promulgated by DECREE No. 1925/1934 and published in the Official Gazette part I No. 150/03 July 1934-

Article. V. The courts are ESTABLISHED:

I.G. DUCA RURALĂ din județul Caliacra, cu reședința în Comuna I.G. Duca (fostă Casim); CHIOCHIȘ RURALĂ din județul Someș, cu reședința în Comuna Chiochiș; STROEȘTI RURALĂ din județul Argeș, cu reședința în Comuna Stroești; BĂSEȘTI RURALĂ din județul Dâmbovița, cu reședința în Satul Băsești, pendinte de Comuna Valea-Mare; ȘTEFĂNEȘTI RURALĂ din județul Muscel, cu reședința în Comuna Ștefănești; COMANA RURALĂ din județul Vlașca, cu reședința în Comuna Comana și CEADÂRLUNGA RURALĂ din județul Tighina, cu reședința în Comuna Ceadârlunga; SÂNGEORGIUL-DE PĂDURE RURALĂ din Județul Odorhei, cu reședința în Comuna Sîngeorgiul- de Pădure; POENARII-BURCHI RURALĂ din județul Prahova, cu reședința în Comuna Poenarii-Burchi și VELA RURALĂ din județul Dolj, cu reședința în Comuna Vela.˝

I.26.7. Reproducem JURNALUL nr. 250/1938, cu SCOPUL de a dovedi, indicarea DATEI ÎNFIINȚĂRII JUDECĂTORIEI Bălăcița și existența DISPOZIȚIEI de ÎNFIINȚARE, act normativ emis în baza Legii de ORGANIZARE JUDECĂTOREASCĂ: Reproduce JOURNAL No. 250/1938, in ORDER to prove, indication of the DATE of ESTABLISHMENT of the Bălăciţa COURT and the existence of the PROVISION of ESTABLISHMENT, normative act issued under the Law on JUDICIAL ORGANISATION:

........................................................................................

..


........................................................................................

..

˝MINISTERUL de JUSTIȚIE Consiliul de Miniștri, în ședința sa de la 8 Februarie 1938, Luând în deliberare referatul d-lui ministru al justiției cu Nr. 10.824 din 8 februarie 1938, Pe baza dispozițiunilor art. 296 modificat din legea pentru organizarea judecătorească, promulgată prin înaltul decret regal Nr. 1.611 din 1937, Aprobă: Art. I. ÎNFIINȚAREA Judecătoriei Bălăcița rurală din județul Mehedinți, pe ziua de 15 Februarie 1938, cu reședința în comuna Bălăcița și având circumscripția formată din comunele următoare: ....................................................... Art. II. D-l ministru al justiției este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a acestui jurnal.˝ The MINISTRY of JUSTICE The Council of Ministers at its meeting of 8 February 1938, Taking into deliberation the reference of Mr Minister of Justice with No. 10,824 of 8 February 1938, Based on the provisions of art. 296 modified from the Law on Judicial Organization, promulgated by Royal High Decree No. 1,611 of 1937, Approves: Article. I. ESTABLISHMENT of the Bălăciţa rural court in Mehedinţi County on 15 February 1938, residing in Bălăciţa commune and having the constitutions consisting of the following municipalities: ......................................................................................................................................................... Article. II. The Minister of Justice is tasked with bringing this diary to fruition. "

I.26.8. Reproducem PROBA DECRETUL REGAL nr. 1521/23 iulie 1947, DESFIINȚĂRI și ÎNFIINȚĂRI de TRIBUNALE MILITARE, cu SCOPUL de a dovedi și să LUAȚI ACT cum INSTANȚELE MILITARE, aveau DATA ÎNFIINȚĂRII, DATA DESFIINȚĂRII și DISPOZIȚII de ÎNFIINȚARE/DESFIINȚARE în TITLUL LEGII și în ARTICOL:

We reproducing the ROYAL DECREE No. 1521/23 July 1947, DISMANTLING and FOUNDING of MILITARY TRIBUNALS, with the AIM of proving and TAKING NOTE of how the MILITARY COURTS, had the DATE of ESTABLISHMENT, DATE of DISSOLUTION and PROVISIONS


ESTABLISHING/DISMANTLING in the TITLE of the LAW and in the ARTICLE:

˝Art. I. Tribunalele militare ale comandamentelor 4,5,6 și 7

teritoriale..........SE DESFIINȚEAZĂ pe data prezentului decret. Art. II. SE ÎNFIINȚEAZĂ, pe data prezentului decret,

următoarele TRIBUNALE MILITARE:˝ "Art. I. Military tribunals of 4, 5, 6 and 7 territorial

headquarters.......... SHALL BE ABOLISHED on the date of this decree.

Article. II. The following MILITARY TRIBUNALS shall be ESTABLISHED on the date of this decree:˝

......................................................

...........................................................


Nici o instanță militară, ÎN DREPTUL COMUNIST și în DREPTUL POST-COMUNISM, cu drept predat de foști


comuniști, NU A AVUT și NU ARE ACT NORMATIV de ÎNFIINȚARE.

No military court, IN COMMUNIST LAW and POST-COMMUNISM law, with the right handed over by former communists, has HAD and HAS NO NORMATIVE ACT of ESTABLISHMENT.

I.26.9. Reproducem PROBA constând extras din LEGE nr. 561/1946, promulgată prin DECRET-REGAL nr. 2196/12.07.1946, pentru modificarea și completarea legii privitoare la ORGANIZAREA JUDECĂTOREASCĂ, pentru a dovedi, cum prin lege de organizare, s-a dispus ÎNFIINȚAREA CURȚII de APEL, ÎNFIINȚAREA a 2 (două) TRIBUNALE și ÎNFIINȚAREA unei JUDECĂTORII RURALE:

We reproduce the SAMPLE consisting of the LAW No.

561/1946, promulgated by DECREE-ROYAL No. 2196/12.07.1946, for the modification and completion of the Law on JUDICIAL ORGANISATION, in order to prove, how by law of organisation, the ESTABLISHMENT of the COURT of APPEAL was ordered, the ESTABLISHMENT of 2 (two) TRIBUNALS and the ESTABLISHMENT of a RURAL JUDGE: Nr. 161 Luni 15 Iulie 1946 REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL OFICIAL Partea I-a 2196-Legea nr. 561 pentru modificarea și completarea legii privitoare la organizarea judecătorească

DECRET-LEGE pentru modificarea și completarea legii privitoare la organizarea

judecătorească

Art. I. SE ÎNFIINȚEAZĂ o Curte de Apel, cu o singură secțiune........ SE ÎNFIINȚEAZĂ un Tribunal, cu o singură secțiune, denumit Tribunalul Petroșani....... SE ÎNFIINȚEAZĂ un Tribunal, cu o singură secțiune, denumit Tribunalul Carei.......


SE ÎNFIINȚEAZĂ Judecătoria rurală Slăvești........˝ No. 161 Monday 15 July 1946

KINGDOM OF ROMANIA OFFICIAL GAZETTE

Part I 2196-Law No. 561 for the modification and completion of the Law

on Judicial organisation

DECREE-LAW For the modification and completion of the Law on Judicial

organisation Article. I. A Court of appeal shall be ESTABLISHED with a single section........ A Tribunal IS ESTABLISHED, with a single section, called the Petroşani tribunal....... A Tribunal shall be ESTABLISHED, with a single section, called the Tribunal of Carei....... The rural court Slăvești is ESTABLISHED ........ "


..............................................................

I.26.10. Reproducem PROBA constând în extras din LEGE nr. 1329/28.03.1939 ÎNFIINȚAREA JUDECĂTORIILOR DE contravențiuni, cu SCOPUL de a dovedi și să luați act, cum prin Art. 1 s-a dispus ÎNFIINȚAREA unei JUDECĂTORII și prin Art. 13


s-a dat drept Ministrului Justiției, ca prin DECRET-REGAL, SĂ ÎNFIINȚEZE JUDECĂTORII:

We Reproduce the SAMPLE consisting of extract from

LAW No. 1329/28.03.1939 The ESTABLISHMENT OF contravention COURTS in ORDER to prove and take note, as by Art. 1 The ESTABLISHMENT of a COURT and by Art. 13 he was given as the Minister of Justice, as by ROYAL DECREE, TO ESTABLISH COURTS:

Nr. 75 Miercuri 29 Martie 1939


PARTEA I-a Ministerul de Justiție 1329.- ÎNFIINȚAREA Judecătoriilor de contravențiuni

LEGE pentru ÎNFIINȚAREA Judecătoriei de contravențiuni flagrante în

Municipiul București Art. 1.- SE ÎNFIINȚEAZĂ o judecătorie de pace, denumită judecătorie contravențională........ Art. 13.-Ministerul Justiției, poate fi autorizat prin înalt decret-regal SĂ ÎNFIINȚEZE la necesitate asemeni judecătorii și în alte municipii.˝ No. 75 Wednesday 29 March 1939


PART I Ministry of Justice 1329.-ESTABLISHMENT of contravention judgments

Law For the ESTABLISHMENT of the Court of blatant contravention in

the municipality of Bucharest Article. 1.-A peace court, referred to as a contravention court, shall be ESTABLISHED........ Article. 13.0-The Ministry of Justice can be authorised by high-Decree-Royal to ESTABLISHING such Courts up a necessity like judges and other municipalities.


I.26.11. Reproducem extras din Lege nr. 1207/13.04.1925, cu scopul de a dovedi cum prin Art. 300 (nou) s-a dispus ÎNFIINȚAREA JUDECĂTORIILOR iar prin Art. 318 s-a dispus DATA ÎNFIINȚĂRII CURȚII de APEL BRAȘOV:

We Rreproduce extract from Law No. 1207/13.04.1925, in order to prove how through ART. 300 (new) It was ordered to ESTABLISHING the COURTS and through Art. 318 the DATE of the ESTABLISHMENT of the BRASOV COURT of APPEAL was ordered:

Nr. 84 Marți, 14 Aprilie 1925 REGATUL ROMÂNIEI


MONITORUL OFICIAL PARTE OFICIALĂ Art. 300 (nou) ......De la data acestei promulgări nici o

Judecătorie NU SE POATE ÎNFIINȚA decât cu organizarea prevăzută de art. 4 și următoarele.

Art. 318.-Curtea de Apel Brașov SE VA ÎNFIINȚA pe ziua de 1 ianuarie 1926.˝

No. 84 Tuesday, 14 April 1925 KINGDOM OF ROMANIA OFFICIAL GAZETTE OFFICIAL PART Article. 300 (new)...... From the date of this promulgations

no court CAN BE ESTABLISHED except with the organization provided for by art. 4 and the following.

Article. 318.-the Brasov Court of Appeal WILL BE ESTABLISHED on 1 January 1926. "

..........................................................

...........................................................


I.26.12. Reproducem extras din DECRETUL REGAL nr. 1781/10.06.1929, REÎNFIINȚAREA TRIBUNALULUI și CURȚII SUPERIOARE de PRIZE MARITIME, cu scopul de a dovedi dispunerea ÎNFIINȚARII și a DATEI REÎNFIINȚĂRII în Art. I și a DISPOZIȚIEI de REÎNFIINȚARE în titlu și în Art. I:

We reproduce extract from ROYAL DECREE No.

1781/10.06.1929, REESTABLISHMENT of the TRIBUNAL and the UPPER COURT of MARITIME OUTLETS, with the aim of proving the ESTABLISHMENT and DATE of RE-ESTABLISHMENT in Art. And the PROVISION of RE-ESTABLISHMENT in the title and in article I: Nr. 125 Marți, 11 Iunie 1929


PARTEA I-a 1781. –REÎNFIINȚAREA tribunalului și a Curții Superioare de prize maritime Art. I. SE REÎNFIINȚEAZĂ, pe ziua de 10 iunie 1929, tribunalul de prize maritime.........și Curtea superioară de prize maritime......... No. 125 Tuesday, 11 June 1929


PART I 1781. – REESTABLISHMENT of the Tribunal and the upper court of maritime outlets Article. I. REESTABLISH, on 10 June 1929, the Tribunal for maritime outlets.................. and the upper court of sea outlets.........


……………………………………………………………………………………………………………………………

I.26.13. Reproducem DECRETUL REGAL nr.

3649/24.12.1932 REÎNFIINȚAREA JUDECĂTORIEI mixte Vama,

cu scopul de a dovedi existența enunțului de REÎNFIINȚARE, în

1932:

We reproduce the ROYAL DECREE No.

3649/24.12.1932 REESTABLISHMENT of the customs joint

COURT, in order to prove the existence of THE

REESTABLISHMENT declaration, in 1932:

˝Decrete Regale Ministerul de Justiție


3649.-REÎNFIINȚAREA judecătoriei mixte Vama din județul Cîmpulung ˝Prin decretul regal cu nr. 3649 din 24 Decemvrie 1932, SE REÎNFIINȚEAZĂ Judecătoria mixtă din județul Câmpulung, cu circumscripția formată din comunele care i-au aparținut până la DATA DESFIINȚĂRII, 1 Ianuarie 1931.˝ "Royal Decree Ministry of Justice 3649.-REESTABLISHMENT of the Joint court customs in Cîmpulung County By Royal decree with No. 3649 of 24 Decemvrie 1932, SHALL BE ESTABLISHED the mixed court in Câmpulung County, with the constitution consisting of communes belonging to it until the DATE of its ABOLITION, MAY 1, 1931

…………………………………………………………………………………………………………………

I.26.14. Reproducem LEGEA pentru REÎNFIINȚAREA

JUDECĂTORIILOR Călărași mixtă, Cimișlia rurală și

DESFIINȚAREA Judecătoriei Ciadâr-Lunga rurală, cu DATA

REÎNFIINȚĂRII și DATA DESFIINȚĂRII:


We reproduce the LAW for the REESTABLISHMENT

OF the mixed Călăraşi COURTS, rural Cimişlia and the

ABOLITION of the Ciadâr-Lunga rural court, with the DATE of

RE-ESTABLISHMENT and the DATE of DISLOCATION:

Nr. 82 Vineri, 7 Aprilie 1933 REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL OFICIAL

PARTEA I-a 931.-Lege pentru REÎNFIINȚAREA judecătoriilor Călărași-mixtă, Cimișlia rurală și desființarea judecătoriei Ciadâr-Lunga rurală.

Lege pentru

REÎNFIINȚAREA judecătoriilor Călărași-mixtă, Cimișlia rurală și desființarea judecătoriei Ciadâr-Lunga rurală

Art. I. Pe ziua de 1 Aprilie 1933 SE REÎNFIINȚEAZĂ judecătoria mixtă Călărași..........

Art. III......judecătoria mixtă REÎNFIINȚATĂ........ Art. V. SE REÎNFIINȚEAZĂ pe 1 Aprilie 1933 judecătoria

rurală Cimișlia, județul Tighina.

No. 82 Friday, 7 April 1933 KINGDOM OF ROMANIA

OFFICIAL GAZETTE PART I

931.-Law for the REESTABLISHMENT of Călăraşi-mixed judgments, rural cimişlia and the abolition of the Ciadâr-Lunga rural court.

Law for

REESTABLISHMENT of the Călăraşi-mixed judgments, rural cimişlia and the abolition of the Ciadâr-Lunga rural Court

Article. I. On 1 April 1933 the joint court of Călăraşi is REESTABLISHED.....................

Article. III...... The joint Court REESTABLISHED........ Article. V. REESTABLISHED on 1 April 1933, Cimişlia Rural

Court, Tighina County.˝:


…………………………………………………………………………………………………......

………………………………………………………………………………………………

I.26.15. Reproducem DECRETUL-LEGE nr. 3486/16

octombrie 1940 pentru modificarea unor dispoziții din legea de organizare judecătorească, privitoare la DESFIINȚAREA și REÎNFIINȚAREA unor JUDECĂTORII de PACE și TRIBUNALE,


semnat de CONDUCĂTORUL STATULUI ROMÂN și Președintele Consiliului de Miniștri, General Ion Antonescu și Ministrul Justiției, Mihai A. Antonescu, cu SCOPUL de a DOVEDI:

cum prin Art. 1 s-a dispus expres REÎNFIINȚAREA TRIBUNALELOR Abrud, Hațeg și Zarand;

cum prin Art. 10 s-a dispus DATA ÎNFIINȚĂRII TRIBUNALELOR indicate la Art. 1, pe DATA de 15 octombrie 1940;

cum prin Art. 6 s-a dispus expres REÎNFIINȚAREA Judecătoriei mixtă Ostrov;

Cum prin Art. 7 s-a dispus expres DESFIINȚAREA Judecătoriei Mixtă Brașov și ÎNFIINȚAREA Judecătoriei Urbane Brașov;

Cum prin Art. 8 s-a dispus expres, ÎNFIINȚAREA Judecătoriei rurală Călățele-Huedin:

We reproduce DECREE-LAW No. 3486/16 October 1940 for the modification of provisions of the Law on Judicial Organisation, concerning the ABOLITION and RE-ESTABLISHMENT of JUDGES of PEACE and TRIBUNALS, signed by the head of the ROMANIAN STATE and the President of the Council of Ministers, General Ion Antonescu and Minister of Justice, Mihai A. Antonescu, in ORDER to PROVE:

how through Art. 1 The REESTABLISHMENT of the TRIBUNALS of Abrud, Haţeg and Zarand was expressly ordered;

how through Art. 10 The DATE of ESTABLISHMENT of the TRIBUNALS indicated in Art. 1, on 15 October 1940;

how through Art. 6 The REESTABLISHMENT of the Ostrov Joint court was expressly ordered;

how through Art. 7 It was expressly ordered to ABOLISHING the Brasov Joint court and the ESTABLISHMENT of the Brasov Urban Court;

how through Art. 8 It was expressly arranged, the ESTABLISHMENT of the rural court, the execution-Huedin:


………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………


I.26.16. Reproducem extras din DECIZIA Ministrului Justiției nr. 129187/31.10.1941 REÎNFIINȚARE de JUDECĂTORII, emisă de Ministrul Justiției, prin care facem dovada existenței în act normativ, a DISPOZIȚIILOR de REÎNFIINȚARE JUDECĂTORII:

We reproduce extract from the DECISION of the Minister

of Justice No. 129187/31.10.1941 RE-ESTABLISHMENT of COURTS, issued by the Minister of Justice, by which we demonstrate the existence in normative act of the PROVISIONS for the RE-ESTABLISHMENT of COURTS:

Nr. 260 Sâmbătă 1 Noiembrie 1941 REGATUL ROMÂNIEI MONITORUL OFICIAL

PARTEA I-a Ministerul Justiției 129187.- REÎNFIINȚARE de Judecătorii Art. I.- Judecătoriile ÎNFIINȚATE și REÎNFIINȚATE prin decretul-lege nr. 1156 din 1941, vor începe a funcționa în 3 zile libere de la data


publicării prezentei deciziuni în Monitorul Oficial, așa după cum urmează: Judecătoriile REÎNFIINȚATE˝ No. 260 Saturday 1 November 1941


PART I Ministry of Justice 129187.-RE-ESTABLISHMENT of courts

Article. I.-The courts ESTABLISHED and RE-ESTABLISHED by Decree-Law No. 1156 of 1941, will begin to operate within 3 days of the date of publication of this decision in the Official Gazette, as follows:

RE-ESTABLISHED Courts˝:

.........................................................................................................

.........................................................................................................


..................................................................................................................................

I.26.17. Reproducem extras din LEGE nr. 294 din 16 aprilie 1945 de aprobare a DECRETULUI-LEGE pentru REÎNFIINȚAREA INSTANȚELOR JUDECĂTOREȘTI din Ardealul de Nord, cu SCOPUL de a DOVEDI, cum au fost indicate DATE CERTE ale


REÎNFIINȚĂRII (ZIUA, LUNA și ANUL REÎNFIINȚĂRII), facem dovada că REÎNFIINȚAREA a fost dispusă expres prin ARTICOLE de LEGE, cu indicarea DATEI REÎNFIINȚĂRII:

We reproduce extract from LAW No. 294 of 16 April 1945 approving the DECREE-LAW for the REESTABLISHMENT of the COURTS of the North Arhill, with the AIM of PROVING, as the DEFINITE DATA of the REESTABLISHMENT (DAY, MONTH and YEAR of RE-ESTABLISHMENT) were indicated, we demonstrate that the re-ESTABLISHMENT of been expressly ordered by LAW, indicating the DATE of RE-ESTABLISHMENT: Nr. 90 Miercuri 18 aprilie 1945 1251-Legea nr. 294 pentru REÎNFIINȚAREA INSTANȚELOR JUDECĂTOREȘTI în Ardealul de Nord


PARTEA I-a

.........................................................................................................

.........................................................................................................

MINISTERUL JUSTIȚIEI Legea Nr. 294 Decret-Lege

pentru REÎNFIINȚAREA INSTANȚELOR JUDECĂTOREȘTI din ARDEALUL de NORD

Art. I. SE REÎNFIINȚEAZĂ, pe data de 1 Aprilie 1945, CURȚI de APEL în următoarele localități:

a) La Oradea, o Curte de Apel cu 2 Secțiuni;


b) La Cluj, o Curte de Apel cu 3 Secțiuni; c) La Târgu-Mureș, o Curte de Apel cu o singură

secțiune; Art. II. Pe aceeași DATĂ, Curtea de Apel din Arad SE DESFIINȚEAZĂ, iar Curtea de Apel din Sibiu va funcționa cu o singură Secțiune.

Art. III. PE DATA de 1 Aprilie 1945, SE REÎNFIINȚEAZĂ, în localitățile arătate mai jos, următoarele TRIBUNALE și JUDECĂTORII:

1. La Odorhei, TRIBUNALUL JUDEȚULUI ODORHEI, cu o singură secțiune, având în circumscripția sa următoarele JUDECĂTORII REÎNFIINȚATE:

1. O.G. Guca rurală. 2. Ocland rurală. 3. Odorhei mixtă. 4. Sângeorgiul-de-Pădure rurală. 2. La Sfântul Gheorghe, TRIBUNALUL JUDEȚULUI TREI-SCAUNE cu

o singură secțiune, având în circumscripția sa următoarele JUDECĂTORII REÎNFIINȚATE: ........................................................................................................................................................

3. La Cluj, TRIBUNALUL JUDEȚULUI CLUJ, cu 3 secțiuni, având în circumscripția sa următoarele JUDECĂTORII REÎNFIINȚATE: .....................................................................................................................................................

4. La Bistrița, TRIBUNALUL JUDEȚULUI NĂSĂUD, cu o singură secțiune, având în circumscripția sa următoarele JUDECĂTORII REÎNFIINȚATE: ......................................................................................................................................................

5. La Dej, TRIBUNALUL JUDEȚULUI SOMEȘ, cu 2 secțiuni, având în circumscripția sa următoarele JUDECĂTORII REÎNFIINȚATE: ..............................................................................................................................

6. La Sighet, TRIBUNALUL JUDEȚULUI MARAMUREȘ, cu o singură secțiune, având în circumscripția sa următoarele JUDECĂTORII REÎNFIINȚATE: ................................................................................................................................

7. La Oradea, TRIBUNALUL Bihor-Oradea, cu 2 secțiuni, având în circumscripția sa următoarele JUDECĂTORII REÎNFIINȚATE: ................................................................... La Zalău, TRIBUNALUL JUDEȚULUI Sălaj, cu 2 secțiuni, având în circumscripția sa următoarele JUDECĂTORII REÎNFIINȚATE: ........................................................................................................................................................

8. La Satu-Mare, TRIBUNALUL JUDEȚULUI Satu-Mare, cu 2 secțiuni, având în circumscripția sa următoarele JUDECĂTORII REÎNFIINȚATE: ..................................................................................................................................................

9. La Miercurea-Ciuc, TRIBUNALUL JUDEȚULUI Ciuc, cu o singură situație, având în circumscripția sa următoarele JUDECĂTORII REÎNFIINȚATE:

...................................................................


10. La Târgu-Mureș, TRIBUNALUL JUDEȚULUI MUREȘ, cu 2 secțiuni, având în circumscripția sa următoarele JUDECĂTORII REÎNFIINȚATE: ...................................................................................................................................................

Art. IV. Pe aceeași dată, TRIBUNALUL JUDEȚULUI TURDA-CLUJ IA DENUMIREA de TRIBUNALUL JUDEȚULUI TURDA, iar secțiunea a III-a a acestui tribunal SE DESFIINȚEAZĂ. Tribunalul Beiuș-Bihor IA DENUMIREA de Tribunalul Beiuș și va continua să funcționeze cu actuala sa circumscripție și cu o singură secțiune. ......................................................................................................................................................... Dat în București la 16 Aprilie 1945. MIHAI I

Ministrul justiției, Lucrețiu Pătrășcanu

Nr. 1.251

MINISTRY OF JUSTICE Law No. 294 Decree-Law

For the REESTABLISHMENT of the COURTS of the NORTH ARHILL Article. I. The Court of APPEAL shall be RE-ESTABLISHED

on 1 April 1945 in the following localities: a) in Oradea, a court of appeal with 2 sections; b) in Cluj, a court of appeal with 3 sections; c) in Târgu-Mureş, a court of appeal with a single section;

Article. II. On the same DATE, the Arad Court of Appeal IS ABOLISHED and the Court of Appeal in Sibiu will operate with a single section. Article. III. ON 1 April 1945, it shall be RE-ESTABLISHED in the localities shown.

1. In Odorhei, the district COURT of ODORHEI, with a single section, having in its constitution the following REESTABLISHED COURTS:

1. O.G. Guca Rural. 2. Rural Ocland. 3. Odorhei mixed. 4. Sângeorgiul-de-Pădure rurală. 2. In St. George, the COUNTY COURT of THREE-single-

section SEATS, having in its constitution the following REESTABLISHED COURTS: …………………………………………………………………………………………………………….

3. In Cluj, the DISTRICT COURT of CLUJ, with 3 sections, having its constitutions the following REESTABLISHED COURTS: …………………………………………………………………………………………………………..


4. In Bistriţa, the district COURT of NĂSĂUD, with a single section, having in its constitution the following REESTABLISHED COURTS: …………………………………………………………………………………………………………….

5. In Dej, the DISTRICT COURT of SOMEŞ, with 2 sections, having in its constitutions the following REESTABLISHED COURTS: ...........................................................................................................................

6. In Sighet, the COUNTY COURT of MARAMUREŞ, with a single section, having in its constitution the following REESTABLISHED COURTS: .................................................................

7. In Oradea, Bihor-Oradea TRIBUNAL, with 2 sections, having in its constitutions the following REESTABLISHED COURTS: ........................................ In Zalău, Sălaj COUNTY COURT, with 2 sections, having in its constitutions the following REESTABLISHED COURTS:

8. In Satu-Mare, Satu-Mare COUNTY COURT, with 2 sections, having in its constitutions the following INSTI: ...................................................................................................................................

9. In Miercurea-Ciuc, the Ciuc COUNTY TRIBUNAL, with a single situation, having in its constitution the following REESTABLISHED COURTS: ..................................................................................................................................

10. In Târgu-Mureş, MURES COUNTY COURT, with 2 sections, having in its constitutions the following REESTABLISHED COURTS: ………………………………………………………………………………………………………………………………. Article. IV. On the same date, the DISTRICT COURT of TURDA-CLUJ TAKES The NAME of the DISTRICT COURT of TURDA, and section III of that court IS ABOLISHED. The Beiuş-Bihor tribunal TAKES The NAME of the Beiuş tribunal and will continue to operate with its current constitution and with a single section. ................................................................................................................................... Given in Bucharest on 16 April 1945. MICHAEL I

Minister of Justice, Lucreţiu Pătrăşcanu˝

I.26.18. Reproducem extras din Lege nr. 421 din 1946

pentru REÎNFIINȚAREA unor JUDECĂTORII rurale, promulgată prin DECRET REGAL nr. 1801/11.06.1946, cu scopul de a dovedi:

Cum prin Art. 1 alin. 1, s-a dispus REÎNFIINȚAREA Judecătoriei Lunca Corbului;


Cum prin Art. 1 alin. 2 s-a dispus ÎNFIINȚAREA judecătoriei rurale Topolog;

Că ÎNFIINȚAREA/REÎNFIINȚAREA de instanțe, s-a dispus expres în temeiul art. 17 din LEGEA de ORGANIZARE JUDECĂTOREASCĂ, publicată în Monitorul Oficial Nr. 139 din 22 iunie 1945:

We reproduce extract from Law No. 421 of 1946 for the REESTABLISHMENT of rural COURTS, promulgated by ROYAL DECREE No. 1801/11.06.1946, in order to prove:

how through Art. 1 para. 1, it was ordered to REESTABLISH the Court of the Meadow of the Raven;

how through Art. 1 para. 2 The ESTABLISHMENT of the Topologist rural court was ordered;

that the ESTABLISHMENT/RE-ESTABLISHMENT of courts, was expressly ordered under art. 17 of the LAW on JUDICIAL ORGANIZATION, published in the Official Gazette No. 139 of 22 June 1945:

MINISTERUL JUSTIȚIEI LEGEA Nr. 421 MIHAI I,

................................................................................................................................ Având în vedere dispozițiunile art. 17 din LEGEA de

ORGANIZARE JUDECĂTOREASCĂ, publicată în Monitorul Oficial Nr. 139 din 22 iunie 1945, .................................................................................................................................

Am decretat și decretăm: DECRET-LEGE

pentru REÎNFIINȚAREA Judecătoriei rurale Lunca Corbului din

jud. Argeș și ÎNFIINȚAREA Judecătoriei rurale Topolog din județul Tulcea Art. 1-SE REÎNFIINȚEAZĂ judecătoria rurală Lunca-Corbului, din

județul Argeș, cu reședința în comuna Lunca-Corbului, în a cărei circumscripție intră următoarele comune:............................................................................

SE ÎNFIINȚEAZĂ judecătoria rurală Topolog din județul Tulcea, cu reședința în Comuna Topolog, în a cărei circumscripție intră următoarele comune.......................

Personalul menționatelor judecătorii se compune din: un judecător, un ajutor judecător, doi grefieri, doi impiegați și un aprod.

Art. 2. -Ministrul Nostru secretar de Stat la Departamentul Justiției este însărcinat cu executarea acestui decret.

Dat în București la 11 iunie 1946. MIHAI I


Ministrul justiției, L. Pătrășcanu Nr. 1801

MINISTRY OF JUSTICE LAW No. 421 MIHAI I, ........................................................... Given the provisions of art. 17 of the LAW on JUDICIAL ORGANISATION, published in the Official Gazette No. 139 of 22 June 1945, We decree and decreed:

DECREE-LAW For the RE-ESTABLISHMENT of the rural court meadow of the

Raven in Jud. Argeş and the ESTABLISHMENT of the topologist rural court in Tulcea County

Article. 1-REESTABLISH The Lunca-Corbului rural court in Argeş County, residing in the municipality of Lunca-Corbului, in whose constitution the following municipalities enter:.......................................................................................

The topologist rural court IS ESTABLISHED in Tulcea County, residing in the municipality of Topolog, in whose constitution the following municipalities enter......................................

The staff of the mentioned judges consist of: a judge, a judge's aid, two clers, two impiegates and a bailiffs.

Article. 2.-Our Minister of State at the Justice Department is tasked with executing this decree.

Given in Bucharest on 11 June 1946. MICHAEL I Minister of Justice, L. Pătrăşcanu No. 1801


I.28. Întemeiat pe legislația ROMÂNIEI care a impus

condiția ÎNFIINȚĂRII pentru a deveni persoană juridică română, prezintăm organelor Uniunii Europene, ONU și tuturor celor sesizați, DOVADA că Înalta Curte de Casație și Justiție, Tribunalele, Curțile de Apel funcționează NElegal în Statul Român, cu violarea Art. 7 pct. 29 și 30 din Lege nr. 227/08.09.2015 Codul fiscal, care a impus CONDIȚIA ÎNFIINȚĂRII pentru a deveni PERSOANĂ JURIDICĂ, DOAR DE LA ÎNFIINȚARE LEGALĂ, dispusă expres în articol de LEGE, având drept de funcționare:

Based on ROMANIA's legislation which imposed the condition of ESTABLISHMENT in order to become a legal person Romanian, we present to the bodies of the European Union, the UN and all those referred to, PROOF that the High


Court of Cassation and Justice, tribunals, courts of appeal operate Illegally in the Romanian state, with the violation of ART. 7 Point 29 and 30 of Law No. 227/08.09.2015 The tax code, which imposed the CONDITION of ESTABLISHMENT in order to become a LEGAL PERSON, ONLY FROM LEGAL ESTABLISHMENT, expressly ordered in the article by LAW, having the right to operate:

CAP. III Definiţii

ART. 7 Definiţii ale termenilor comuni În înţelesul prezentului cod, cu excepţia titlurilor VII şi VIII, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

29. PERSOANĂ JURIDICĂ ROMÂNĂ - orice persoană juridică CE A FOST ÎNFIINŢATĂ şi funcţionează în conformitate cu legislaţia României; 30. persoană juridică ÎNFIINŢATĂ potrivit legislaţiei europene - orice persoană juridică CONSTITUITĂ în condiţiile şi prin mecanismele prevăzute de reglementările europene;

Head III Definitions

Article. 7 Definitions of common terms

For the purposes of this code, with the exception of titles VII and VIII, the following terms and phrases are as follows:

29. ROMANIAN LEGAL Entity-any legal person who has BEEN ESTABLISHED and operates in accordance with Romanian law;

30. Legal person ESTABLISHED under European law-any legal person ESTABLISHED under the conditions and mechanisms provided for by European regulations;

NEEXISTÂND expresia ÎNFIINȚARE/REÎNFIINȚARE în articol de lege, nici o entitate dintre cele enumerate, nu este persoană juridică română, nu au dispoziții de înființare, condiție a existenței, fiind violate și legislația Românieiși Art. 14 din Protocolul privind drepturile civile și politice adoptat de ONU și Art. 6 din CEDO care a impus condiția INSTITUIRII INSTANȚELOR prin LEGE în prealabil începerii funcționării și Art. 47 din CARTA Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene și practicii Uniunii Europene care a dispus ÎNFIINȚAREA tuturor


instanțelor. Personalitate juridică, DE DREPT PUBLIC sau de DREPT PRIVAT și drept de a funcționa, nu au dobândit zisele ˝instanțe˝ din ROMÂNIA, toate NEÎNFIINȚATE.

WITHOUT the expression ESTABLISHED/RE-ESTABLISHMENT in the article by law, no entity listed is a legal person Romanian, NO PROVISIONS ESTABLISHING, CONDITION OF EXISTENCE, being raped and the Romanian and Art legislation. 14 of the Protocol on Civil and Political Rights adopted by the UN and Art. 6 of the ECHR which imposed the condition for the COURTS to be established by LAW prior to the start of operation and Art. 47 of the CHARTER of fundamental rights of the European Union and the practice of the European Union which ordered the ESTABLISHMENT of all courts. Legal personality, PUBLIC LAW or PRIVATE law and right to function, did not acquire the said courts of ROMANIA, all UNESTABLISHED.

I.29. ROMÂNIA nu a dispus prin Articol din CONSTITUȚIE și LEGE, CONSTITUIREA/ INSTITUIREA/ ÎNFIINȚAREA INSTANȚELOR, violând propria sa legislație sa națională, Art. 10 din LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 republicată privind ORGANIZAREA JUDICIARĂ, republicată, impunând obligația CONSTITUIRII potrivit legii, a tuturor INSTANȚELOR. Prin nici o lege nu a dispus CONSTITUIREA vreunei INSTANȚE, de la DESFIINȚAREA tuturor instanțelor care au avut dispoziții de ÎNFIINȚARE, prin DECRET 132/1952: ˝ART. 10 din LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 :Toate persoanele au dreptul la un PROCES ECHITABIL şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, de către o INSTANŢĂ imparţială şi independentă, CONSTITUITĂ potrivit legii.˝

ROMANIA has not ordered through the article of the CONSTITUTION and LAW, ESTABLISHING/ REESTABLISHING COURTS, violating its own national legislation, Art. 10 of the LAW No. 304 of 28 June 2004 republish on JUDICIAL ORGANISATION, republish, imposing the obligation of CONSTITUTION under the law, of all COURTS. By no law has he ordered the CONSTITUTION of any COURT, from the ABOLITION of all the courts which had ESTABLISHED provisions, by DECREE 132/1952: ART. 10 of LAW No 304 of 28 June 2004:All persons have the right to A FAIR TRIAL and to the settlement of cases within a reasonable


time by an impartial and independant COURT, ESTABLISHED according to the law.

I.30. Prezintăm tuturor celor sesizați, DOVADA că ROMÂNIA, nedispunând prin ARTICOL de LEGE, ÎNFIINȚAREA instanțelor și parchetelor enumerate din ANEXE la legile de organizare, reținând că Înalta Curte de Casație și Justiție nici nu este enumerată în anexă, a violat PRINCIPIUL DE DREPT al SIMETRIEI ACTELOR JURIDICE, DESFIINȚÂND prin indicarea cuvântului DESFIINȚARE în articole de LEGI, INSTANȚE și PARCHETE care NU AU FOST ÎNFIINȚATE:

We present to all those who have been referred, PROOF that ROMANIA, without having by LAW ARTICLE THE ESTABLISHMENT of the courts and prosecution services listed IN THE ANNEXS to the laws of organization, having noted that the High Court of Cassation and Justice is not listed in the Annex, has violated THE PRINCIPLE OF LAW OF SYMMETRY OF LEGAL ACTS, By closing the word ABOLITION in articles of LAW, COURTS and PARCHETS which HAVE NOT BEEN ESTABLISHED:

I.30.1. prin LEGE 148/05.07.2011, care a prevăzut și în TITLU și în ARTICOLUL 1 (1) DESFIINȚAREA, AU FOST DESFIINȚATE INSTANȚE și PARCHETE care NU erau ÎNFIINȚATE (NON-ESTABLISHED) prin LEGE, în Articolul 1 (1) prevăzând expres instanțele și parchetele care SE DESFIINȚEAZĂ:

By LAW 148/05.07.2011, which also provided FOR IN

THE TITLE and ARTICLE 1 (1) FOR THE ABOLITION, NON-ESTABLISHED COURTS and TRIBUNALS were ABOLISHED by LAW, Article 1 (1) expressly providing FOR the courts and the prosecution which ARE TO BE CLOSED:

LEGE nr. 148 din 5 iulie 2011

privind DESFIINŢAREA unor INSTANŢE JUDECĂTOREŞTI şi A PARCHETELOR de pe lângă acestea

EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 19 iulie 2011 Data intrarii in vigoare : 22 iulie 2011


Parlamentul României adoptă prezenta lege.

ART. 1 (1) INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI şi PARCHETELE de pe lângă acestea prevăzute în ANEXA care face parte integrantă din prezenta lege SE DESFIINŢEAZĂ.

Law No 148 of 5 July 2011

On THE ABOLITION of CERTAIN COURTS and PUBLIC PROSECUTORS

ISSUER: PARLIAMENT

Published: OFFICIAL Gazette No 510 of 19 July 2011 Date of entry into force: 22 july 2011

The Romanian Parliament adopts this law. ART. 1 (1) THE COURTS and THE PROSECUTION SERVICES in addition provided for in THE ANNEX which forms an integral part of this Act SHALL BE ABOLISHED.˝

I.30.2. Prin Art. 20 din LEGE nr. 255/19.07.2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010, s-a dispus DESFIINȚAREA de INSTANȚĂ și PARCHET, mai înainte de A FI ÎNFIINȚATE prin LEGE, FĂRĂ o DATĂ a ÎNFIINȚĂRII, fiind prevăzută expresia DESFIINȚARE:

By Article 1 The Court OF FIRST INSTANCE and THE PROSECUTION was ordered TO ABOLISH Law No 20 of 255/19.07.2013, which was introduced by LAW WITHOUT THE CREATION OF the LAW, and the expression OF ABOLITION was provided for:

˝ART. 20 (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, Tribunalul Militar Bucureşti şi Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti SE DESFIINŢEAZĂ.

(4) LA DATA DESFIINŢĂRII Tribunalului Militar Bucureşti, Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti îşi schimbă denumirea în Tribunalul Militar Bucureşti, iar Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti îşi schimbă denumirea în Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti.

ART. 20 (1) On the date of entry into force of this Law, the Military Tribunal of Bucharest and The Military Prosecutor’s Office of


the Military Court of Bucharest ARE ABOLISHED. (4) AT THE TIME of THE ABOLITION of The Military Tribunal of Bucharest, the Bucharest Territorial Military Tribunal changes its name to the Military Tribunal of Bucharest, And The Military prosecutor's office under the Bucharest Military Court changes its name to The Military Prosecutor's Office under the Bucharest Military Court.˝

I.30.3. Nici un TITLU și nici un ARTICOL din LEGEA nr.

58/ 1968, 92/ 1992 și 304/ 2004, de ORGANIZARE JUDECĂTOAREASCĂ, NU A DISPUS ÎNFIINȚAREA instanțelor și parchetelor enumerate în ANEXE; Cuvântul ÎNFIINȚARE, NU EXISTĂ din anul 1952.

No TITLE and no ARTICLE in LAW No. 58/1968,

92/1992 and 304/2004, of judicial ORGANISATION, did NOT

order the ESTABLISHMENT of the courts and prosecution

listed in the ANNEXES; The Wor ESSTABLISHING does not

EXIST since the year 1952

I.30.4. RIDICOLUL și ABSURDUL DESFIINȚĂRII de

instanțe MAI ÎNAINTE de ÎNFIINȚARE, prin Lege 148/2011, a

fost semnalat și în ziarul TIMPOLIS:

˝O judecătorie DESFIINȚATĂ ÎNAINTE DE A FI ÎNFIINȚATĂ. În ultimii ani, oficialilor Ministerului Justiției li s-a atras de nenumărate ori atenția asupra situației ciudate de la Jimbolia, unde s-au investit sume foarte mari pentru realizarea unui sediu pentru judecătorie, deși INSTANȚA NU A FOST ÎNFIINȚATĂ VREODATĂ.... .......Adică, Judecătoria Jimbolia SE DESFIINȚEAZĂ oficial, ÎNAINTE DE A FI ÎNFIINȚATĂ.........˝

"AN ABOLISHED COURT BEFORE IT IS ESTABLISHED. In recent years, officials of the Ministry of Justice have repeatedly been drawn attention to the strange situation at Jimbolia, where huge sums have been invested to carry out a court office, although THE COURT HAS NEVER BEEN ESTABLISHED.... ... That Is, The Jimbolia district COURT SHALL BE OFFICIALLY ABOLISHED BEFORE IT IS ESTABLISHED....... I mean, the Jimbolia

court IS officially ABOLISHED BEFORE it is ESTABLISHED......... "


I.30.5. În 2013, ROMÂNIA, FĂRĂ a ÎNFIINȚA vreo instanță și parchet, din 22.12.1989, a continuat cu PROIECTUL de a DESFIINȚA NEÎNFIINȚATE INSTANȚE și PARCHETE, reproducând extras din PROIECTUL IRAȚIONAL și ILOGIC, stopat prin cererea Omului Teodorescu Nicușor:

In 2013, ROMANIA, without ESTABLISHING any court and prosecution since 22.12.1989, continued with THE PROJECT to establish the unestablished COURTS and


PARCHETE, redrawing from THE IRRATIONAL AND ILLOGICAL PROJECT, STOPPED by the application of man Teodorescu Nicusor:

˝PROIECT de LEGE din 2013

LEGE

privind DESFIINŢAREA unor instanţe judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă

acestea

Art. 1 – (1) INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI ŞI PARCHETELE de pe lângă acestea PREVĂZUTE ÎN ANEXA care face parte integrantă din prezenta lege SE DESFIINŢEAZĂ.

Art. 2 – (1) Judecătorii şi procurorii din cadrul INSTANŢELOR ŞI PARCHETELOR de pe lângă acestea DESFIINŢATE în condiţiile prezentei legi pot opta pentru transferul pe un post în cadrul următoarelor instanţe sau parchete, astfel:˝

"2013 DRAFT LAW

LAW

On THE ABOLITION of certain courts and public prosecution services in addition to this Directive

these

Article 1 The COURTS AND THE PROSECUTION IN the other courts OF the STATE OF THE COURT OR THE COURTS OF the STATE OF the court OR THE COURTS OF the State which is an integral part of this Act SHALL BE ABOLISHED. Article 1 2 to 1) Judges and prosecutors of THE COURTS AND PROSECUTION departments WHICH have BEEN ABOLISHED under the terms of this Law may opt for the transfer to a post within the following courts or prosecution departments, as follows˝.

I-am oprit din această operațiune ILOGICĂ și IRAȚIONALĂ, prin cererea reprodusă în extras în continuare, la care NU AU RĂSPUNS dar AU ABANDONAT această practică JOSNICĂ, DEFINITIV:


I stopped them from this ILLOGICAL and IRRATIONAL operation, with the demand that has been reproduced below, to which THEY DID NOT REPLY but ABANDONED this DESPICABLE, DEFINITIVE practice:

........................................................................................................................................

I.31. Tuturor celor sesizați, le prezentăm exemplificativ,

probe certe care atestă că NEÎNFIINȚATE și PARCHETE au


atestat că NU CUNOSC care este ACTUL de ÎNFIINȚARE, care este DISPOZIȚIA de ÎNFIINȚARE și NU ÎȘI CUNOSC nici SEDIUL:

To all those concerned, we present examples, evidence

that none of them have certified THAT THEY ARE NOT AWARE of THE INSTRUMENT OF ESTABLISHMENT, which IS THE PROVISION OF ESTABLISHMENT and ARE NEITHER AWARE OF THEIR PLACE OF ESTABLISHMENT:

I.31.1. Reproducem răspunsul NEînființatei instanțe

intitulată ˝Judecătoria Gura Humorului˝: ˝Cu privire la relațiile privind DATA ÎNFIINȚĂRII,

DISPOZIȚIA de ÎNFIINȚARE, atribuirea SEDIULUI cu STRADĂ și NUMĂR Judecătoriei Gura Humorului, întrucât nu deținem toate datele, vă rugăm să vă adresați Ordonatorului de credite competent, respectiv Tribunalului Suceava.....˝

Reproduce the response of the Non-Established court entitled "Gura Humorului":

"On the relations concerning the DATE of ESTABLISHMENT, the PROVISION of ESTABLISHMENT, the assignment of the STREET SEAT and the NUMBER of the mouth of the judge Humorului, since we do not have all the data, please contact the authorising officer responsible, respectively The Suceava Tribunal..... "


I.31.2. Reproducem proba NECUNOAȘTERII de către entitatea NEÎNFIINȚATĂ intitulată Judecătoria Podul Turcului, a dispoziției de ÎNFIINȚARE la data de 01.10.2000 așa cum este ATESTAT în FALS pe site-ul Ministerului Justiției din ROMÂNIA:

Reproduce the UNKNOWN by the NON-ESTABLISHED entity entitled to the Turkish Bridge court, the provision of ESTABLISHMENT at 01.10.2000 as CERTIFIED in FALSE on the website of the Ministry of Justice by ROMÂNIA:


Neînființata ˝Judecătoria Podul Turcului˝ NU ȘTIE NIMIC, dar ˝JUDECĂ˝ OAMENI.

The "Court of the Turk Bridge" does not KNOW ANYTHING, but JUDGES PEOPLE.

I.31.3. Facem proba NECUNOAȘTERII de către entitatea NEÎNFIINȚATĂ intitulată Judecătoria Târgu Bujor, a ACTULUI de ÎNFIINȚARE, A INSTITUIRII INSTANȚEI conform Art. 6 din CEDO, necunoscând nici atribuirea de denumire nici sediul în care funcționează:

We make the evidence UNKNOWN by the

UNINCORPORATED entity entitled Târgu Bujor, the ACT of ESTABLISHMENT, the ESTABLISHMENT of the COURT according to Art. 6 of the ECHR, not knowing the designation or the establishment in which it operates:

În data de 28.10.2013, nu au putut reproduce sintagma/expresia DE ÎNFIINȚARE a Judecătoriei și atribuire de sediu, sintagme care nu există nici azi:

On 28.10.2013, they could not reproduce the phrase/expression OF ESTABLISHMENT of the court and the attribution of headquarters, which there is no today:


......................................................................................................................................

Nici în data de 11.12.2013, NEÎNFIINȚATA INSTANȚĂ intitulată ˝Judecătoria Târgu Bujor˝, nu a dovedit ÎNFIINȚAREA prin LEGE:


Neither on the date of 11.12.2013, the UNNAMED COURT entitled 'The Târgu Bujor TRIBUNAL', did not prove the ESTABLISHMENT by LAW:

Public, pe site-ul Ministerului Justiției, pe care intră zillnic judecători și grefieri, în data de 10.10.2013 scria ÎN FALS că ar fi luat ființă în 1994 prin Lege 92/1992, este atestată ÎN FALS și DATĂ A ÎNFIINȚĂRII 01.09.1994, în timp ce legea era abrogată din 2004 și NU există cuvântul ÎNFIINȚARE în titlu și articol de lege, atestă tot în FALS și ˝sediu˝ dar când întrebi Judecîtoria TÂRGU BUJOR, care e DISPOZIȚIA de ÎNFIINȚARE și DOVADA SEDIULUI LEGAL, NU ȘTIE:

Public, on the website of the Ministry of Justice, on which the by judges and clerkers enter, THE DATE OF 10.10.2013 WROTE IN THE FALSE that it would have taken being in 1994 by law 92/1992, it IS ATTESTED IN THE FALSE AND DATE OF THE ESTABLISHMENT of 01.09.1994, while the law was repealed from 2004 and there is no word set up in the title and article by law, attests also in false and "headquarters" but when you ask Judge TÂRGU BUJOR, which is the provision of establishment and proof of LEGAL headquarters, does not


know:

I.31.4. Prin răspunsul Parchetului NEînființat, intitulat Parchetul de pe lângă Judecătoria Arada, facem dovada că ȘTIU că NU EXISTĂ ACTE de ÎNFIINȚARE/DISPOZIȚII de ÎNFIINȚARE ale INSTANȚEI și a PARCHETULUI:

By the answer of the UNESTABLISHED Prosecutor's Office, entitled the Prosecutor's Office in addition to the Arada COURT, we provide proof that I KNOW that THERE ARE NO FOUNDING ACTS/PROVISIONS ESTABLISHING the COURTS and the PUBLIC prosecutor's Office:


..................................................................................................................................

................................................................................. ........................................................

I.32. INEXISTENȚA ACTELOR NORMATIVE de ÎNFIINȚARE SECȚII în cadrul NEÎNFIINȚATELOR INSTANȚE: Sunt neînființate instanțe care NU AU SECȚII, ca de exemplu: Judecătoria Tulcea, Judecătoria Târgu Bujor și Judecătoria


Bârlad și nici un înscris DE ÎNFIINȚARE SECȚII și de APROBARE SECȚII, nu au fost publicate în Monitorul Oficial al României, ca ACTE NORMATIVE, în vederea intrării în vigoare, sancțiunea nepublicării în publicație oficială a statului, a tuturor ACTELOR NORMATIVE, fiind INEXISTENȚA.

Non-EXISTENCE of NORMATIVE ACTS ESTABLISHING SECTIONS in the context of NON-ESTABLISHED COURTS: Courts without WARDS, such as the Tulcea court, the Târgu Bujor District and the Bîrlad district, are not established, and no sign-up OF SECTIONS and For the APPROVAL of SECTIONS, WERE NOT PUBLISHED in the Official Gazette of Romania, as NORMATIVE ACTS, for the entry into force, the sanction of non-publication in official publication of the state, of all NORMATIVE ACTS, being the non-EXISTENCE:

................................................................................................................................

...................................................................................................................................


I.33. Prin Art. 91 alin. (3) pct. 2 lit. a), c), ș) și t) din ANEXA nr. 1 din regulamentul de organizarere și funcționare al Consiliului Superior al Magistraturii ( având în paralel alt Regulament de Organizare și Funcționare, aprobat prin Hotărâre CSM nr. 9/14 octombrie 1998, neabrogată, care nici măcar nu figurează pe site-ul CSM), cu de la sine putere, fără temei legal expres în articol de lege sau constituție, și-au arogat dreptul de a aproba PROPUNERILE de ÎNFIINȚARE ale INSTANȚELOR, PARCHETELOR și a SEDIILOR SECUNDARE ale acestora, asta fiind dovada clară că știu că INSTANȚELE, PARCHETELE și SEDIILE, trebuie să aibă DISPOZIȚII de ÎNFIINȚARE, prevăzute expres în acte normative:

By Art. 91 para. (3) point 2 (a). a), c), and (t) of ANNEX No. 1 of the Regulation for the organization and operation of the Superior Council of Magistracy (with parallel to another regulation of organisation and operation, approved by decision MSC No. 9/14 October 1998, not repealed, which does not even appear on the SCM website), by itself, without legal basis expressly in the article by law or Constitution, have been entitled to approve the PROPOSALS for the ESTABLISHMENT of the COURTS,


PROSECUTION offices and their SECONDARY OFFICES, which is clear proof that they know that the COURTS, the PROSECUTION And PREMISES, must have PROVISIONS ESTABLISHING, expressly provided for in normative acts:

˝ANEXA 1

REGULAMENT din 3 decembrie 2018 de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii

EMITENT: CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII PLENUL

PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 1044 din 10 decembrie 2018

Data intrarii in vigoare : 10 decembrie 2018 Forma actualizata valabila la data de : 16 februarie 2019 Aprobat prin Hotărâreaa CSM nr. 1.073 din 3 decembrie

2018, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1044 din 10 decembrie 2018.

ART. 91 (3) Serviciul resurse umane pentru instanţele judecătoreşti are următoarele atribuţii:

2. în domeniul organizării instanţelor: a) examinează propunerile privind ÎNFIINŢAREA SAU

DESFIINŢAREA de instanţe judecătoreşti, inclusiv instanţe militare;

c) examinează solicitările privind ÎNFIINŢAREA DE SEDII SECUNDARE ale instanţelor judecătoreşti;

ş) examinează propunerile privind ÎNFIINŢAREA SAU DESFIINŢAREA de parchete, inclusiv parchete militare;

t) examinează solicitările privind ÎNFIINŢAREA de sedii secundare ale parchetelor; ANNEX 1

REGULATION of 3 December 2018

Organisation and functioning of the Superior Council of Magistracy

ISSUER: SUPERIOR COUNCIL OF MAGISTRACY PLENUL

PUBLISHED IN: OFFICIAL GAZETTE No. 1044 of 10 December 2018

Date of entry into force: 10 December 2018

Updated form valid on: 16 February 2019


Approved by decision MSC No. 1,073 of 3 December 2018, published in the Official Gazette, part I, Nr. 1044 of 10 December 2018.

Article. 91 (3) The Human Resources service for the courts has the following attributions:

2. In the field of organisation of courts:

a) Examine the proposals for ESTABLINSING up OR ABOLISHING courts, including military courts;

c) Examine the requests for the ESTABLISHMENT of SECONDARY OFFICES of the courts;

Organisation and functioning of the Superior Council of Magistracy

ș) Examine the proposals for the ESTABLISHMENT OR TERMINATION of parquet, including military parquet;

t) examines the requests for the ESTABLISHMENT of secondary offices of the Public Prosecutor's Office;

Nici în articol din Constituția României și nici în articol de lege, nu există expresia ÎNFIINȚARE/INSTITUIRE/CONTITUIRE, nefiind ÎNFIINȚATE nici INSTANȚE nici PARCHETE nici SEDII. ROMÂNIA are doar legi și articole de lege care prevăd expres DESFIINȚAREA, nici un articol de ÎNFIINȚARE.

Neither in the article of the Romanian Constitution nor in the article by law, there is no expression of ESTABLISHMENT, neither COURTS nor PROSECUTORS are ESTABLISHED. ROMANIA has only laws and articles of law which expressly provide for TERMINATION, no article of ESTABLISHMENT. Expresiile INSTITUIRE/ CONSTITUIRE sunt sinonime cu ÎNFIINȚARE, cuvinte care nu exista în lege de organizare judecătorească de la desființarea instanțelor prin Decret 132/1952.


I.34. INEXISTENȚA categoriei personalității juridice DE DREPT PUBLIC, la entitățile intitulate Înalta Curte de Casație și Justiție, curți de apel și tribunale:

I.34.1. Art. 189 din Lege nr. 287/2009 Codul civil a distins între categoriile personalității juridice, dispunând că sunt DE DREPT PUBLIC sau DE DREPT PRIVAT:

˝ ART. 189 Categorii de persoane juridice Persoanele juridice sunt DE DREPT PUBLIC sau

DE DREPT PRIVAT.˝ I.34.2. Art. 18 alin. (1), Art. 35 alin. (1) și Art. 36 alin. (1) din

Lege nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, nu au atribuit o categorie a personalității juridice DE DREPT PUBLIC sau DE DREPT PRIVAT, nici unei instanțe, toate FĂRĂ DISPOZIȚIE de ÎNFIINȚARE. Au reglementat doar aptitudea de a deveni persoane juridice, neexistând atribuire de categorie a personalității juridice nici DE DREPT PUBLIC și nici de DREPT PRIVAT:

˝ART. 18 (1) În România funcţionează o singură instanţă supremă, denumită Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu personalitate juridică şi cu sediul în capitala țării.

ART. 35 (1) Curţile de apel sunt instanţe cu personalitate juridică, în circumscripţia cărora funcţionează mai multe tribunale şi tribunale specializate, potrivit anexei nr. 1 care face parte integrantă din prezenta lege.

ART. 36 (1) Tribunalele sunt instanţe cu personalitate juridică, organizate la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti, şi au, de regula, sediul în municipiul reşedinţa de judeţ.˝

ART. 38 (1) Judecătoriile sunt instanţe fără personalitate juridică, organizate în judeţe şi în sectoarele municipiului Bucureşti, potrivit anexei nr. 1.˝

I.34.3. Art. 191 alin. (1) și (2) din Lege nr. 287/2009 codul civil, a impus obligația ÎNFIINȚĂRII prin LEGE sau ACTE NORMATIVE, a persoanelor juridice DE DREPT PUBLIC:

˝ART. 191 Persoana juridică DE DREPT PUBLIC

(1) Persoanele juridice de DREPT PUBLIC SE ÎNFIINŢEAZĂ prin LEGE.


(2) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (1), în cazurile anume prevăzute de lege, PERSOANELE JURIDICE DE DREPT PUBLIC SE POT ÎNFIINŢA PRIN ACTE ale autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale ori prin alte moduri prevăzute de lege.˝

Nici în titlu și nici în articol de lege sau acte normative, NU EXISTĂ expresia ÎNFIINȚARE ca persoane juridice DE DREPT PUBLIC a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a curților de apel și a tribunalelor, nedobândind și nefiindu-le atribuite categorie a personalității juridice DE DREPT PUBLIC, urmare a NEÎNFIINȚĂRII și a nedistingerii între cele 2 categorii ale personalității juridice.

I.34.4 Art. 192 din Lege nr. 287/2009 codul civil, a impus condiția LEGALEI ÎNFIINȚĂRI a tuturor persoanelor juridice, cu obligația indicării CATEGORIEI (DE DREPT PUBLIC sau de DREPT PRIVAT indicate de Art. 189 din Lege nr. 287/2009 Codul civil):

˝ART. 192 Regimul juridic aplicabil Persoanele juridice LEGAL ÎNFIINŢATE se supun

dispoziţiilor aplicabile CATEGORIEI DIN CARE FAC PARTE, precum şi celor cuprinse în prezentul cod, dacă prin lege nu se prevede altfel.˝ Înalta Curte de Casație și Justiție, curțile de apel și tribunalele, NU SUNT LEGAL ÎNFIINȚATE neexistând expresia DE ÎNFIINȚARE și nu au primit categorie a personalității juridice, conform Art. 189 din Lege nr. 287/2009, nefiind nici de DREPT PUBLIC și nici de DREPT PRIVAT.

I.34.5. Raportat la Art. 193 alin. (2) din Lege 287/2009, nici Înalta Curte de Casație și Justiție , nici curțile de apel și nici tribunalele, nu pot invoca împotriva oamenilor calitatea de subiect de drept, neavând expresii DE ÎNFIINȚARE și nici categorie a personalității juridice, DE DREPT PUBLIC sau de DREPT PRIVAT:

˝ ART. 193 Efectele personalităţii juridice (2) Nimeni nu poate invoca împotriva unei persoane de

bună-credinţă calitatea de subiect de drept a unei persoane juridice, dacă prin aceasta se urmăreşte ascunderea unei fraude, a unui abuz de drept sau a unei atingeri aduse ordinii publice.˝


I.34.6. Art. 194 alin. (1) lit. a) din Lege nr. 287/2009 codul civil a impus condiția ÎNFIINȚĂRII persoanelor juridice, existența ACTULUI de ÎNFIINȚARE:

˝CAP. II ÎNFIINŢAREA persoanei juridice

SECŢIUNEA 1 Dispoziţii comune

ART. 194 MODURILE DE ÎNFIINŢARE (1) Persoana juridică SE ÎNFIINŢEAZĂ: a) prin ACTUL DE ÎNFIINŢARE al organului

competent, în cazul autorităţilor şi al instituţiilor publice, al unităţilor administrativ-teritoriale. ……………….˝

Este de necontestat că nici Înalta Curte de Casație și Justiție, nici curțile de apel, nici tribunalele, NU AU nici ACTE de ÎNFIINȚARE și nici DISPOZIȚII de ÎNFIINȚARE, expresia ÎNFIINȚARE NU EXISTĂ în titlu și articol de lege în vigoare.

I.34.7. Art. 196 alin. (1) lit. a) coroborat cu alin. (2) din Lege 287/2009, a impus aplicarea sancțiunii absolute entităților precum Înalta Curte de Casație și Justiție, curți de apel și tribunale, pentru LIPSA ACTELOR de ÎNFIINȚARE, expresia ÎNFIINȚARE neexistând în articol de lege:

˝SECŢIUNEA a 2-a NULITATEA PERSOANEI JURIDICE

ART. 196 Cauzele de nulitate (1) Nulitatea unei persoane juridice poate fi

constatată sau, după caz, declarată de instanţa judecătorească numai atunci când:

a) lipseşte ACTUL DE ÎNFIINŢARE sau nu a fost încheiat în forma autentică în situaţiile anume prevăzute de lege;

(2) Nerespectarea dispoziţiilor alin. (1) lit. a), c)-

g) se sancţionează cu NULITATEA ABSOLUTĂ.˝


I.34.8. NEEXISTÂND ACTE de ÎNFIINȚARE, nici expresii de ÎNFIINȚARE, nu există DATA ÎNFIINȚĂRII pentru Înalta Curte de Casație și Justiție, curți de apel și tribunale, neavând capacitate civilă în temeiul Art. 205 alin. (2) și (3) din Lege nr. 287/2009 codul civil:

CAP. III Capacitatea civilă a persoanei juridice

SECŢIUNEA 1 Capacitatea de folosinţă a persoanei juridice

ART. 205 Data dobândirii capacităţii de folosinţă (2) Celelalte persoane juridice au capacitatea de a

avea drepturi şi obligaţii, după caz, potrivit art. 194, DE LA DATA ACTULUI DE ÎNFIINŢARE, DE LA DATA AUTORIZĂRII CONSTITUIRII LOR sau de la data îndeplinirii oricărei alte cerinţe prevăzute de lege.

(3) Cu toate acestea, persoanele juridice prevăzute la alin. (1) pot, chiar DE LA DATA ACTULUI DE ÎNFIINŢARE, să dobândească drepturi şi să îşi asume obligaţii, însă numai în măsura necesară pentru ca persoana juridică SĂ IA FIINŢĂ ÎN MOD VALABIL.˝

I.34.9. În temeiul Art. 209 alin. (1) din Lege 287/2009 codul civil, NEEXISTÂND DATA CONSTITUIRII (ÎNFIINȚĂRII), entitățile Înalta Curte de Casație și Justiție, curțile de apel și tribunalele, NU AU CAPACITATE de EXERCIȚIU și NICI DREPT de A FUNCȚIONA, funcționând NELEGAL:

˝CAPACITATEA DE EXERCIŢIU ŞI FUNCŢIONAREA persoanei juridice

§1. Capacitatea de exerciţiu ART. 209 Data dobândirii capacităţii de exerciţiu (1) Persoana juridică îşi exercită drepturile şi îşi

îndeplineşte obligaţiile prin organele sale de administrare, DE LA DATA CONSTITUIRII LOR.˝

I.34.10. Art. 221 din Lege nr. 287/2009 codul civil, a făcut din nou distincția între categoriile personalității juridice, DE DREPT PUBLIC sau de DREPT PRIVAT indicate la Art.189 din Lege 287/2009,


nici o neînființată instanță din România neavând nici personalitate juridică DE DREPT PUBLIC și nici de DREPT PRIVAT:

§3. Dispoziţii speciale ART. 221 Răspunderea persoanelor juridice DE

DREPT PUBLIC Dacă prin lege nu se dispune altfel, PERSOANELE

JURIDICE DE DREPT PUBLIC sunt obligate pentru faptele licite sau ilicite ale organele lor, în aceleaşi condiţii ca PERSOANELE JURIDICE DE DREPT PRIVAT.

I.34.11. În nici un articol de lege sau act normativ, nu există

expresia DE CONSTITUIRE (ÎNFIINȚARE) a INSTANȚELOR, impusă de Art. 10 din Lege nr. 304/2004 privind organizarea judiciară:

˝ART. 10 Toate persoanele au dreptul la un PROCES ECHITABIL şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, de către o instanţă imparţială şi independentă, CONSTITUITĂ potrivit legii.˝

I.34.12. În continuare vă prezentăm exemple de articole de

legi și acte normative, care au dispus ÎNFIINȚAREA și au atribuit expres categorie a personalității juridice DE DREPT PUBLIC, unor entități cu expresii de ÎNFIINȚARE în ARTICOL de LEGE:

I.34.12.1 Art. 6 din Ordonanța Guvernului României nr.

57/2002, a făcut distincția între categoriile personalității juridice, DE DREPT PUBLIC sau de DREPT PRIVAT, Art. 7 enumerând categoriile de UNITĂŢI şi INSTITUŢII DE DREPT PUBLIC, care trebuie să fie LEGAL CONSTITUITE, cu sau fără personalitate juridică:

˝ORDONANŢA GUVERNULUI nr. 57 din 16 august 2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică ART. 6 Sistemul naţional de cercetare-dezvoltare este

constituit din ansamblul UNITĂŢILOR şi INSTITUŢIILOR de DREPT PUBLIC şi DE DREPT PRIVAT care au în obiectul de activitate cercetarea-dezvoltarea.


ART. 7 În sistemul naţional de cercetare-dezvoltare sunt cuprinse următoarele categorii de UNITĂŢI şi INSTITUŢII DE DREPT PUBLIC:

a) institute naţionale de cercetare-dezvoltare; b) institute, centre sau staţiuni de cercetare-dezvoltare din

subordinea Academiei Române, Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România sau a academiilor de ramură;

c) alte institute, centre sau staţiuni de cercetare-dezvoltare organizate ca instituţii publice ori de drept public, inclusiv institutele de cercetare-dezvoltare cu personalitate juridică ale instituţiilor de învăţământ superior de stat acreditate;

d) instituţii de învăţământ superior de stat acreditate, institute sau structuri de cercetare-dezvoltare ale acestora, fără personalitate juridică, constituite conform Cartei universitare;

e) centre internaţionale de cercetare-dezvoltare, cu sau fără personalitate juridică, înfiinţate în baza unor acorduri internaţionale;

f) institute sau centre de cercetare-dezvoltare organizate în cadrul

societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi regiilor autonome, cu sau fără personalitate juridică;

g) alte instituţii publice SAU DE DREPT PUBLIC care au

ca obiect de activitate şi cercetarea-dezvoltarea ori structuri ale acestora LEGAL CONSTITUITE, cu sau fără personalitate juridică.˝

I.34.12.2. Art. 1 alin. (1) din LEGE nr. 246 din 12 iulie 2007

privind ÎNFIINŢAREA, organizarea şi funcţionarea INSTITUTULUI de Drept Public şi Ştiinţe Administrative al României, a dispus ÎNFIINȚAREA, a atribuit categorie personalității juridice DE DREPT PUBLIC iar prin Art. 1 alin. (4) i-a atribuit sediu individualizat prin localitate, stradă și număr de imobil:

˝LEGE nr. 246 din 12 iulie 2007 privind ÎNFIINŢAREA, organizarea şi funcţionarea INSTITUTULUI de

Drept Public şi Ştiinţe Administrative al României ART. 1 (1) SE ÎNFIINŢEAZĂ Institutul de Drept Public şi Ştiinţe

Administrative al României, denumit în continuare Institut, for naţional ştiinţific, cu personalitate juridică, DE DREPT PUBLIC, sub control parlamentar.

(4) SEDIUL INSTITUTULUI este în municipiul Sibiu, Calea Dumbrăvii nr. 28-32, judeţul Sibiu.˝

I.34.12.3. ART. 49 din Lege 360/2002 privind Statutul polițistului, a dispus ÎNFIINȚAREA şi atribuirea formei


personalității juridice DE DREPT PUBLIC și atribuire de DENUMIRE, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 287/2009, Codul civil:

˝ Art. 49 (1) SE ÎNFIINŢEAZĂ Corpul Naţional al Poliţiştilor, ca persoana juridică DE DREPT PUBLIC, DENUMIT în continuare Corpul, cu sediul în municipiul Bucureşti, reprezentând forma de organizare pe criteriu profesional, autonom, apolitic şi nonprofit a poliţiştilor.˝

I.34.12.4. Art. 22 alin. (4) lit. a) din Lege nr. 1/2011 a făcut distincția între persoanele juridice de DREPT PUBLIC sau de DREPT PRIVAT iar alin. (7) lit. c) din aceeași lege, a dispus expres ÎNFIINȚAREA și atribuirea personalității juridice DE DREPT PUBLIC:

LEGEA educaţiei naţionale nr. 1 din 5 ianuarie 2011 ˝ART. 22 (1) Sistemul naţional de învăţământ

preuniversitar ESTE CONSTITUIT din ansamblul unităţilor de învăţământ de stat, particulare şi confesionale autorizate/acreditate.

(4) PROCESUL DE ÎNFIINŢARE a unei unităţi de învăţământ preuniversitar cuprinde 2 etape, care se desfăşoară astfel:

a) orice persoană juridică de drept public sau privat,

(7) Prin ordinul de acreditare prevăzut la alin. (4) lit. b)

SE ÎNFIINŢEAZĂ şi SE ACORDĂ PERSONALITATE JURIDICĂ, după cum urmează:

c) DE DREPT PUBLIC, pentru unităţile de învăţământ preuniversitar, de stat.˝

I.3412.5. Art. 1 alin. (2) din lege nr. 31/2007, a atribuit expres

categorie a personalității juridice DE DREPT PUBLIC și SEDIU LEGAL individualizat prin localitate, stradă și nr. de imobil:

˝LEGE nr. 31 din 15 ianuarie 2007

privind reorganizarea şi funcţionarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România


ART. 1 (2) Academia Oamenilor de Ştiinţă din România, denumita în continuare AOSR, este instituţie de interes public, cu personalitate juridica DE DREPT PUBLIC, autonoma.

ART. 2 SEDIUL CENTRAL al AOSR este în municipiul Bucureşti, Splaiul Independenței nr. 54, sectorul 5.˝

I.34.12.6. Art. 54 din O.U.G. nr. 57/03 iulie 2019, a atribuit pentru prima dată în ISTORIA DREPTULUI ROMÂNESC, MINISTERELOR, categoria personalității juridice DE DREPT PUBLIC:

˝ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ

ART. 54 Personalitatea juridică a ministerelor Ministerele sunt PERSOANE JURIDICE DE

DREPT PUBLIC, au sediul în municipiul Bucureşti şi sunt conduse de miniştri.˝

I.34.12.7. Art. 96 din O.U.G. nr. 57/03 iulie 2019, a atribuit

unităților administrativ-teritoriale, categoria personalității juridice DE DREPT PUBLIC:


ART. 96 Personalitatea juridică a unităţilor administrativ-teritoriale

(1) Unităţile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice DE DREPT PUBLIC, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu.˝

I.34.13. În continuare vă prezentăm exemple de articole de legi și acte normative, care au dispus expres ÎNFIINȚAREA și au atribuit expres categorie a personalității juridice DE DREPT PRIVAT:

I.3413.1. ARTICOL UNIC din Hotărârea Guvernului

României nr. 746/31.08.2000 privind recunoaşterea Uniunii Teatrale Române - UNITER ca fiind de utilitate publică, a atribuit categorie a personalităţii juridice DE DREPT PRIVAT, anterior intrării în


vigoare a Legii 287/2009, Codul civil care este DREPTULCOMUN în ROMÂNIA: ˝În temeiul prevederilor art. 107 din Constituţia României şi ale art. 39 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, Guvernul României adopta prezenta hotărâre. ARTICOL UNIC Se recunoaşte Uniunea Teatrala Romana - UNITER, PERSOANA JURIDICĂ ROMANA DE DREPT PRIVAT, fără scop patrimonial, ca fiind de utilitate publica.˝

I.34.13.2. Art. 6 din Ordonanța Guvernului României nr.

57/2002, a făcut distincția între categoriile personalității juridice, DE DREPT PUBLIC sau de DREPT PRIVAT, Art. 8 și Art. 81 enumerând categoriile de UNITĂŢI şi INSTITUŢII DE DREPT PRIVAT, care trebuie să fie LEGAL CONSTITUITE, cu sau fără personalitate juridică, care trebuiesc ÎNFIINȚATE prin ACT JURIDIC:

˝ORDONANŢA GUVERNULUI nr. 57 din 16 august 2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică ART. 6 Sistemul naţional de cercetare-dezvoltare este

constituit din ansamblul UNITĂŢILOR şi INSTITUŢIILOR de DREPT PUBLIC şi DE DREPT PRIVAT care au în obiectul de activitate cercetarea-dezvoltarea.

ART. 8 În sistemul naţional de cercetare-dezvoltare sunt cuprinse, de asemenea, următoarele categorii de UNITĂŢI şi INSTITUŢII DE DREPT PRIVAT:

a) institute sau centre de cercetare-dezvoltare fără scop patrimonial, RECUNOSCUTE DE UTILITATE PUBLICĂ;

b) instituţii de învăţământ superior particulare acreditate, institute sau structuri de cercetare-dezvoltare ale acestora, cu sau fără personalitate juridică;

c) alte institute, centre sau staţiuni de cercetare-dezvoltare organizate ca persoane juridice de drept privat, fără scop patrimonial;


d) alte organizaţii neguvernamentale, fără scop patrimonial, care au ca obiect de activitate şi cercetarea-dezvoltarea sau structuri ale acestora LEGAL CONSTITUITE;

e) societăţi comerciale care au ca principal obiect de activitate cercetarea-dezvoltarea;

f) societăţi comerciale care au în obiectul de activitate şi cercetarea-dezvoltarea sau structuri ale acestora LEGAL CONSTITUITE.

ART. 8^1 În sensul prezentei ordonanţe, unităţile de cercetare-dezvoltare prevăzute la art. 7 şi 8 sunt fie o unitate cu personalitate juridică, fie o structură de cercetare-dezvoltare fără personalitate juridică CARE ESTE CONSTITUITĂ în cadrul unei persoane juridice. Unitatea de cercetare-dezvoltare fără personalitate juridică îndeplineşte simultan următoarele condiţii:

a) ESTE ÎNFIINŢATĂ printr-o decizie a conducerii persoanei

juridice, conform legii;

II.13.3. Titlul și Art. 1 din Legea 443/2002 a dispus ÎNFIINȚAREA iar Art. 1 a atribuit categorie a personalității juridice DE DREPT PRIVAT:

˝LEGE nr. 443 din 5 iulie 2002 privind ÎNFIINŢAREA UNIVERSITATII "Spiru Haret" din Bucureşti

ART. 1 SE ÎNFIINŢEAZĂ UNIVERSITATEA "Spiru Haret" din

Bucureşti ca instituţie de învăţământ superior, persoană juridică DE DREPT PRIVAT şi DE UTILITATE PUBLICĂ, parte a sistemului naţional de învăţământ, cu sediul în municipiul Bucureşti, clădirea Palatul Sporturilor şi Culturii, Parcul Tineretului, sectorul 4.

ART. 5 (1) Universitatea NOU-ÎNFIINŢATĂ dispune de PATRIMONIU PROPRIU înscris în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.

(2) PATRIMONIUL prevăzut în anexa este proprietatea Universitatii "Spiru Haret" din Bucureşti prin efectul legii.˝

I.3413.3. ARTICOLUL UNIC din Hotărârea Guvernului

României nr. 1646/07.10.2004 privind recunoaşterea Asociaţiei

Naţionale a Caselor de Cultură ale Sindicatelor din România ca

fiind de utilitate publică, a atribuit CATEGORIE a personalităţii

juridice, DE DREPT PRIVAT şi SEDIU cu STRADĂ şi NUMĂR:


˝ În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 39 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. ARTICOL UNIC Se recunoaşte Asociaţia Naţională a Caselor de Cultură ale Sindicatelor din România, PERSOANĂ JURIDICĂ ROMÂNĂ DE DREPT PRIVAT, fără scop patrimonial, cu sediul în municipiul Bucureşti, Str. Ministerului nr. 1-3, sectorul 1, ca fiind de utilitate publică.˝

I.3413.5. Art. 23 alin. (1) din LEGE nr. 213 din 27 mai 2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, ÎNFIINŢAREA, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, a atribuit CATEGORIE a personalităţii juridice, DE DREPT PRIVAT: ˝ART. 23 (1) Colegiul Psihologilor din România, denumit în continuare Colegiu, este o organizaţie profesională, cu personalitate juridică, DE DREPT PRIVAT, apolitică, autonomă şi independentă, DE INTERES PUBLIC, cu patrimoniu şi buget proprii. Colegiul are rolul de a reprezenta şi de a ocroti la nivel naţional şi internaţional interesele profesiei de psiholog cu drept de liberă practică.˝˝

I.34.13.6. Art. 551 alin. (1) din O.U.G. nr. 86/2006 R1, a atribuit personalitate juridică DE DREPT PRIVAT:

˝ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 86 din 8 noiembrie 2006 R1

privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă ART. 55^1 (1) INPPI este PERSOANĂ JURIDICĂ DE DREPT

PRIVAT, nonprofit, care nu face parte din sistemul naţional de învăţământ şi nu este supus procedurilor de autorizare şi acreditare. INPPI funcţionează sub autoritatea Adunării reprezentanţilor permanenţi a UNPIR.˝


II.13.7. Titlul și Art. 1 din Lege nr. 227/2017 au dispus

ÎNFIINȚAREA iar Art. 1 a atribuit categorie a personalității juridice DE DREPT PUBLIC:

˝LEGE nr. 227 din 28 noiembrie 2017 privind ÎNFIINŢAREA Universităţii Adventus din Cernica

ART. 1 SE ÎNFIINŢEAZĂ Universitatea Adventus din

Cernica, ca instituţie de învăţământ superior, PERSOANĂ JURIDICĂ DE DREPT PRIVAT ŞI DE UTILITATE PUBLICĂ, parte a sistemului naţional

de învăţământ, CU SEDIUL în localitatea Cernica, şos. Decebal nr. 11-13, judeţul Ilfov.˝

I.34.13.8. Art. 22 alin. (7) lit. a) și b) din Lege nr. 1/2011 a reglementat ÎNFIINȚAREA și atribuirea personalității juridice DE DREPT PRIVAT și de UTILITATE PUBLICĂ pentru unitățile ÎNFIINȚATE:

˝LEGEA educaţiei naţionale nr. 1 din 5 ianuarie 2011 ART. 22 (7) Prin ordinul de acreditare prevăzut la alin.

(4) lit. b) SE ÎNFIINŢEAZĂ şi SE ACORDĂ PERSONALITATE JURIDICĂ, după cum urmează:

a) DE DREPT PRIVAT şi DE UTILITATE PUBLICĂ, pentru

unităţile particulare de învăţământ preuniversitar, ÎNFIINŢATE din iniţiativa şi cu resursele unor persoane juridice de drept privat;

b) DE DREPT PRIVAT şi DE UTILITATE PUBLICĂ, pentru unităţile de învăţământ preuniversitar confesional, ÎNFIINŢATE din iniţiativa, cu resursele şi potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult recunoscut de stat;˝

I.35. Vă prezentăm răspunsul onest, cinstit, competent și legal, emis de către entitatea fără act și fără dispoziție de

înființare, intitulată Tribunalul Bacău, care a atestat real că NU EXISTĂ forme ale personalității juridice: DE DREPT PUBLIC sau de DREPT PRIVAT:


…………………………………………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………………………….

Ca o concluzie privind NEÎNFIINȚAREA și neatribuirea categoriei personalității juridice DE DREPT PUBLIC, pe baza probelor reproduse, solicităm să luați act și să dispuneți următoarele:

1) În nici un articol de lege nu s-a dispus nici ÎNFIINȚAREA nici categoria personalității juridice DE DREPT PUBLIC, pentru entitățile neînființate intitulate Înalta Curte de Casație și Justiție, curți de apel și tribunale, ˝Minister Public˝, ˝Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție˝ și pentru celelalte parchete.

2) Invocarea de către agenții ROMÂNIEI că vreo instanță sau parchet ar fi persoane juridice ˝DE DREPT PUBLIC˝, constituie UN FALS GROSOLAN, în condițiile în care această categorie a personalității juridice NU EXISTĂ în articol de lege. A se vedea


răspunsul legal de la Pct. II.14, care atestă că ˝NU EXISTĂ FORME ale PERSONALITĂȚII JURIDICE˝: DE DREPT PUBLIC sau de DREPT PRIVAT˝.

3) OMISIUNEA legiuitorului de a dispune expres ÎNFIINȚAREA și atribuirea uneia dintre cele 2 categorii ale personalității juridice: DE DREPT PUBLIC sau de DREPT PRIVAT, atrage răspunderea ROMÂNIEI pentru NEÎNDIPLINIREA OBLIGAȚIEI pozitive de a atribui o categorie a personalității juridice și înființarea instanțelor și parchetelor, precum în exemplele de legi și acte normative, reproduse mai sus.

I.36. INEXISTENȚA ACTELOR NORMATIVE de

reglementare a organizării și funcționării proprii, de aprobare a ORGANIGRAMELOR și INEXISTENȚA ACTELOR de ÎNFIINȚARE în cadrul fiecărei curți de apel, tribunal, judecătorie, a registraturii, grefei, arhivei și a celorlalte structuri:

I.36.1. Toate curțile de apel, tribunalele, judecătoriile, au

postat pe internet ˝ORGANIGRAME˝, care nu au TEMEI de DREPT al emiterii în articol de lege sau act normativ și care nu sunt aprobate prin ACTE NORMATIVE, fiind INEXISTENTE JURIDIC.

I.36.2. Prezentăm exemplificativ, FALSURILE emise de

NEÎNFIINȚATE instanțe din ROMÂNIA, care justifică ÎN FALS, emiterea ORGANIGRAMELOR:

FALSUL nr. 1 constând în adresa nr. 07/BIRP/12/02.2019

emis de către enitatea fără DISPOZIȚIE de ÎNFIINȚARE și fără personalitate juridică de DREPT PUBLIC, care atestă nereal că ˝ORGANIGRAMA˝ ar fi fost întocmită în raport cu dispozițiile Legii nr. 304/2004 și a Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375/2015:


…………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………….


FALSUL este probat astfel: Cuvântul ˝ORGANIGRAMĂ˝ nu există în nici un articol din Legea 304/2004 și nici în Hotătârea Consiliului Superior al magistraturii nr. 1375/2015, nu s-a dispus dreptul de a emite ˝ORGANIGRAMĂ˝ și nu s-a reglementat actul normativ de aprobare.

FALSUL nr. 2 constând în adresa nr. 30L/09.04.2019, emis de către entitatea FĂRĂ DISPOZIȚIE de ÎNFIINȚARE și FĂRĂ PERSONALITATE JURIDICĂ de DREPT PUBLIC, intitulată ˝TRIBUNALUL BRĂILA˝, care atestă în fals emiterea ˝ORGANIGRAMEI˝ ˝în temeiul˝ Art. 116 alin. (1) din Legea nr. 304/2004:

……………………………………………………………………………………………………………………..


………………………………………………………………………………………………………………………….

FALSUL este probat astfel: Cuvântul ˝ORGANIGRAMĂ˝ nu există în nici un articol din Legea 304/2004 și nici în Hotătârea Consiliului Superior al magistraturii nr. 1375/2015, nu s-a dispus dreptul de a emite ˝ORGANIGRAMĂ˝ și nu s-a reglementat actul normativ de aprobare. ˝Tribunalul Brăila˝, nu a mai invocat în fals, precum ˝Tribunalul Argeș˝, Hotărârea CSM 1375/2015.

FALSUL nr. 3 constând în adresa nr. 29RP/03.04.2019, emis de către entitatea FĂRĂ DISPOZIȚIE de


ÎNFIINȚARE și FĂRĂ PERSONALITATE JURIDICĂ de DREPT PUBLIC, intitulată ˝TRIBUNALUL BUZĂU˝, care atestă în fals emiterea ˝ORGANIGRAMEI˝ ˝în temeiul˝ Art. 116 alin. (1) din Legea nr. 304/2004:

…………………………………………………………………………………………………………………………


……………………………………………………………………………………………………………………………

FALSUL este probat astfel: Cuvântul ˝ORGANIGRAMĂ˝ nu există în nici un articol din Legea 304/2004 și nici în Hotătârea Consiliului Superior al magistraturii nr. 1375/2015, nu s-a dispus dreptul de a emite ˝ORGANIGRAMĂ˝ și nu s-a reglementat actul normativ de aprobare. ˝Tribunalul Buzău˝, ca și ˝Tribunalul Brăila˝, nu a mai invocat în fals, precum ˝Tribunalul Argeș˝, Hotărârea CSM 1375/2015.

FALSUL nr. 4 constând în adresa nr. 86/BIRP/10.04.2019, emis de către entitatea FĂRĂ DISPOZIȚIE de ÎNFIINȚARE și FĂRĂ PERSONALITATE JURIDICĂ de DREPT PUBLIC, intitulată ˝TRIBUNALUL SIBIU˝, care atestă în fals emiterea ˝ORGANIGRAMEI˝ ˝în temeiul˝ Art. 116 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 și a prevederilor ˝Regulamentului de Ordine Interioară a instanțelor Judecătorești:


…………………………………………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………………………………..


FALSUL este probat astfel: Cuvântul ˝ORGANIGRAMĂ˝ nu există în nici un articol din Legea 304/2004 și nici în Hotătârea Consiliului Superior al magistraturii nr. 1375/2015, nu s-a dispus dreptul de a emite ˝ORGANIGRAMĂ˝ și nu s-a reglementat care este actul normativ de aprobare. Ca și ˝Tribunalul Argeș˝, a invocat în fals Hotărârea CSM 1375/2015.

FALSUL nr. 5 constând în adresa nr. 37/BIRP/05.04.2019, emis de către entitatea FĂRĂ DISPOZIȚIE de ÎNFIINȚARE și FĂRĂ PERSONALITATE JURIDICĂ de DREPT PUBLIC, intitulată ˝TRIBUNALUL VRANCEA˝, care atestă în fals emiterea ˝ORGANIGRAMEI˝ ˝în temeiul˝ Legii nr. 304/2004 din care nu indică nici un ARTICOL și a prevederilor ˝Regulamentului de Ordine Interioară a instanțelor Judecătorești și a hotărârii de aprobare pe care nu o indentifică prin număr, data și articol:

…………………………………………………………………………………………………………………………


…………………………………………………………………………………………………………………………..

FALSUL nr. 6 constând în adresa nr. 31/BIRP/05.04.2019, emis de către entitatea FĂRĂ DISPOZIȚIE de ÎNFIINȚARE și FĂRĂ PERSONALITATE JURIDICĂ de DREPT PUBLIC, intitulată ˝TRIBUNALUL PRAHOVA˝, care nu a mai atestat în fals emiterea ˝ORGANIGRAMEI˝ ˝în temeiul˝ Legii nr. 304/2004 dar a atestat în fals, ˝emiterea ORGANIGRAMEI˝ în baza Art. 37 din hotărârea CSM nr. 387/2005 care NU A CONȚINUT expresia ˝ORGANIGRAMĂ˝:


……………………………………………………………………………………………………………………………

FALSUL nr. 7:

ORGANIGRAMĂ postată pe internet de entitatea NEÎNFIINȚATĂ Tribunalul București, fără ACT NORMATIV de APROBARE și fără temei de drept al emiterii în articole din Legea 304/2004 și Hotărârea CSM 1375/2015, NEEXISTÂND ca ACT NORMATIV în VIGOARE:


FALSUL nr. 8: ORGNIGRAMA Curții de Apel Iasi postată pe:

http://portal.just.ro/45/Documents/Informatii%20publice/Organigrama.pdf

FĂRĂ TEMEI al emiterii în ARTICOL de LEGE sau ACT NORMATIV ÎN VIGOARE, neaprobată prin ACT NORMATIV, hârtir fără valoare juridică:




I.36.3. Prezentăm exemple de ACTE NORMATIVE publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu denumiri de ORDINE, de aprobare a ORGANIGRAMELOR și a REGULAMENTELOR de ORGANIZARE și FUNCȚIONARE PROPRII, dovada că ˝ORGANIGRAMELE INSTANȚELOR˝ din ROMÂNIA, nici nu au temei de drept al emiterii și nici nu s-a reglementat prin ce act normativ se aprobă și nici modalitatea intrării în vigoare:

PROBA nr. 1

Prin ANEXA la ORDIN nr. 2632/C/2014, Ministerul Justiției, a aprobat ORGANIGRAMELE, prin ACT NORMATIV intrat în vigoare prin publicare în Monitorul Oficial al României:

ORDIN nr. 2.632/C din 30 iulie 2014 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al parchetelor

EMITENT: MINISTERUL JUSTIŢIEI PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 623 din 26 august 2014 ART. 1 Se aprobă Regulamentul de ordine interioară al

parchetelor, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.


ANEXA 1

REGULAMENT din 30 iulie 2014 de ordine interioară al parchetelor

EMITENT: MINISTERUL JUSTIŢIEI PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 623 bis din 26 august 2014 Data intrarii in vigoare : 26 august 2014 Forma actualizata valabila la data de : 9 februarie 2019 ART. 2 Structura şi organizarea Ministerului Public (2) Din Ministerul Public fac parte: Parchetul de pe lângă

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetele de pe lângă curţile de apel, parchetele de pe lângă tribunale, parchetele de pe lângă tribunalele specializate pentru minori şi familie, parchetele de pe lângă judecătorii şi parchetele militare, conform ORGANIGRAMEI prevăzute în anexa la prezentul regulament.

ART. 218 ORGANIGRAMA

ORGANIGRAMA Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ESTE PREVĂZUTĂ ÎN ANEXA care face parte integrantă din prezentul regulament.


Nicio instanță din ROMÂNIA, nu are vreo ORGANOGRAMĂ publicată în Monitorul Oficial al României și nu are ACT NORMATIV de APROBARE.


PROBA nr. 2:

ORDINUL nr. 82/2019 al Ministrului Sănătății, având temei de drept al emiterii în ARTICOL de ACT NORMATIV, a aprobat ORGANIGRAMA și Regulamentul de Organizare și Funcționare, prevăzute în anexe:

ORDIN nr. 82 din 21 ianuarie 2019 pentru APROBAREA ORGANIGRAMEI şi a REGULAMENTULUI DE

ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE ale Institutului Naţional de Sănătate Publică

EMITENT: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICAT în MONITORUL OFICIAL al României, Partea I, nr. 108 din 12 februarie 2019 Data intrarii in vigoare : 12 februarie 2019

Văzând Referatul de aprobare al Direcţiei management şi structuri sanitare nr. S.P. 628 din 17 ianuarie 2019,

având în vedere Hotărârea Guvernului nr. 1.414/2009 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Sănătate Publică, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) şi art. 14 alin. (3) şi (4^1) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin: ART. 1 SE APROBĂ ORGANIGRAMA Institutului Naţional de

Sănătate Publică, prevăzută în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.

ART. 2 Se aprobă Regulamentul de organizare şi

funcţionare al Institutului Naţional de Sănătate Publică Bucureşti, prevăzut în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.

ART. 3 La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul

ministrului sănătăţii nr. 261/2010 privind aprobarea organigramei şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare ale Institutului Naţional de Sănătate Publică Bucureşti, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 12 aprilie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.

ART. 4 Direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii şi

Institutul Naţional de Sănătate Publică vor duce la îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin.

ART. 5 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României,

Partea I.


Ministrul sănătăţii, Sorina Pintea Bucureşti, 21 ianuarie 2019. Nr. 82.˝

PROBA nr. 3:

Art. 16 alin. (2) din O.U.G. nr. 75/2005 a reglementat cine are dreptul de a emite ORGANIGRAMA și ACTUL NORMATIV prin care se aprobă:

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 75 din 12 iulie 2005 privind asigurarea calităţii educaţiei

ART. 16 (2) Sediul, ORGANIGRAMA şi REGULAMENTUL DE FUNCŢIONARE ale ARACIS se stabilesc prin HOTĂRÂRE a Consiliului ARACIS, în termen de 60 de zile.

PROBA nr. 4 Prin ACT NORMATIV publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, existând temei de drept al emiterii, prin ORDIN nr. 1445/2016, au fost aprobate, ORGANIGRAMELE și REGULAMENTELE de ORGANIZARE și FUNCȚIONARE:

ORDIN nr. 1.445 din 11 noiembrie 2016 privind APROBAREA ORGANIGRAMEI oficiilor de cadastru şi

publicitate imobiliară, a Centrului Naţional de Cartografie, precum ŞI A REGULAMENTELOR DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE ale

acestora EMITENT: AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE

IMOBILIARĂ PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 962 din 28 noiembrie 2016 Data intrarii in vigoare : 28 noiembrie 2016 ────────── Având în vedere: - dispoziţiile art. 6 alin. (1) din Legea cadastrului şi a publicităţii

imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; – dispoziţiile art. 3 alin. (3) şi art. 16 alin. (1) lit. a) din Regulamentul

de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.288/2012, cu modificările şi completările ulterioare,


în temeiul art. 3 alin. (13) din Legea cadastrului şi a

publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi

completările ulterioare, şi ale art. 15 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.288/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară emite prezentul ordin.

ART. 1 SE APROBĂ ORGANIGRAMA oficiilor de cadastru şi publicitate imobiliară, prevăzută în anexa nr. 1.

ART. 2 Se aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare al oficiilor de cadastru şi publicitate imobiliară, prevăzut în anexa nr. 2.

ART. 3 SE APROBĂ ORGANIGRAMA Centrului Naţional de Cartografie, prevăzută în anexa nr. 3.

ART. 4 Se aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare al Centrului Naţional de Cartografie, prevăzut în anexa nr. 4.

ART. 5 În termen de 5 zile de la intrarea în vigoare a prezentului ordin, directorii oficiilor de cadastru şi publicitate imobiliară vor aproba structura compartimentelor funcţionale, pe baza organigramei prevăzute în anexa nr. 1 şi cu acordul prealabil al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.

PROBA nr. 5:

Art. 62 din O.U.G. nr. 57/2019 este dovada certă că ORGANIGRAMA nu poate exista decât in anexă la ACT de ÎNFIINȚARE sau ACT PROPRIU de ORGANIZARE și FUNCȚIONARE:


ART. 62 ÎNFIINŢAREA şi DESFIINŢAREA ministerelor (4) PRIN ACTUL DE ÎNFIINŢARE, respectiv DE

ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE al ministerului SE STABILESC FUNCŢIILE ŞI ATRIBUŢIILE SPECIFICE, ORGANIGRAMA ŞI NUMĂRUL DE POSTURI ale ministerelor în raport cu importanţa, complexitatea şi specificul competenţei atribuite.˝

PROBA nr. 6

Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului României nr. 123 din 7 februarie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de


aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public a impus obligația fiecărei instituții/autorități publice, să posteze ORGANIGRAMĂ APROBATĂ conform legii:

ANEXA Nr. 2 la normele metodologice

Model - Buletin informativ NOTA: Fiecare categorie de informatie va cuprinde o trimitere (un link) catre pagina unde aceasta informatie este afisata pe siteul autoritatii în cauza. a) actele normative care reglementeaza organizarea si functionarea autoritatii sau institutiei publice

Se vor indica actele normative în temeiul carora autoritatile sau institutiile publice îsi desfasoara activitatea:

b) structura organizatorica, atributiile departamentelor autoritatii sau institutiei publice

Regulamentul de organizare si functionare Organigrama aprobată conform legii Alte regulamente aplicabile la nivelul institutiei

c) numele si prenumele persoanelor din conducerea autoritatii sau a institutiei publice si ale functionarului responsabil cu difuzarea informatiilor publice

Numele si prenumele persoanelor responsabile (numere de telefon/fax, adrese e-mail)

d) coordonatele de contact ale autoritatii sau institutiei publice

1. Datele de contact ale autoritatii: denumire, sediu, numere de telefon/fax, adrese e-mail 2. Programul de functionare al institutiei

e) audiente

Program de audiente, cu precizarea modului de înscriere pentru audiente si a datelor de contact pentru înscriere

f) sursele financiare, bugetul si bilantul contabil

Bugetul aprobat Bilantul contabil

g) programele si strategiile proprii

Programele si strategiile autoritatii sau institutiei publice

h) lista cuprinzând documentele de interes public

Se vor indica documentele de interes public stabilite la nivelul autoritatii sau


institutiei publice.

i) lista cuprinzând categoriile de documente produse si/sau gestionate, potrivit legii

Se vor indica documente produse si/sau gestionate la nivelul autoritatii sau institutiei publice.

j) modalitatile de contestare a deciziei autoritatii sau a institutiei publice în situatia în care persoana se considera vatamata în privinta dreptului de acces la informatiile de interes public solicitate

Se vor indica prevederea legala, termene si instanta la care se va introduce actiunea. Dupa caz, se vor prezenta alte moduri de contestare, cu indicarea procedurii specifice.

INEXISTENȚA REGULAMENTELOR de ORGANIZARE și FUNCȚIONARE ale INSTANȚELOR și PARCHETELOR din ROMÂNIA și INEXISTENȚA ACTELOR NORMATIVE de aprobare Regulamente de Organizare și Funcționare:

Prin lit. A Pct. 3 din PLANUL MULTIANUAL al Consiliului Superior al Magistraturii pentru perioada 2011-2016, constituie dovada că instanțele și parchetele sunt obligate de lege să aibă REGULAMENTE de ORGANIZARE și FUNCȚIONARE PROPRII:


În afara Regulamentului de Ordine Interioară al Instanțelor Judecătorești, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 1375/2015, în temeiul Art. 4 alin. (2) din Lege 544/2001, fiecare instanță și parchet trebuiau să aibă REGULAMENTE de ORGANIZARE și FUNCȚIONARE PROPRII:

˝LEGE nr. 544 din 12 octombrie 2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public

ART. 4 (2) Atribuţiile, organizarea şi funcţionarea

compartimentelor de relaţii publice se stabilesc, pe baza dispoziţiilor prezentei legi, prin REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE a autorităţii sau instituţiei publice respective.

În temeiurile Art. 2 lit. b) și c) , Art. 3 alin. (3), Art. 17,

Art. 38 din ANEXA la HOTĂRÂREA GUVERNULUI ROMÂNIEI nr.

123 din 7 februarie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice


de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile

de interes public, TOATE INSTANȚELE și PARCHETELE trebuiau

să aibă REGULAMENTE de ORGANIZARE și FUNCȚIONARE,

aprobate prin ACTE NORMATIVE, care trebuiau publicate în

Monitorul Oficial al României, inclusiv ORGANIGRAME aprobate

prin ACTE NORMATIVE PUBLICATE în Monitorul Oficial al

României:

˝Art. 2. - Aplicarea Legii nr. 544/2001 se face cu respectarea următoarelor principii: b) principiul aplicării unitare - autorităţile şi instituţiile publice asigură respectarea legii în mod unitar, în conformitate cu prevederile acesteia şi ale prezentelor norme metodologice. principiul autonomiei - fiecare autoritate sau instituţie publică va elabora propriul regulament de organizare şi funcţionare a compartimentelor de informare şi relaţii publice, în conformitate cu prevederile legii şi ale prezentelor norme metodologice.

Art. 3 (3) Atribuţiile, organizarea şi funcţionarea compartimentelor de informare şi relaţii publice se stabilesc, în baza legii şi a dispoziţiilor prezentelor norme metodologice, prin REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE a autorităţii sau a instituţiei publice respective. Art. 17. - Programul zilnic al compartimentelor de informare şi relaţii publice va fi cel al autorităţilor sau instituţiilor publice respective, stabilit prin REGULAMENTUL PROPRIU DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE, incluzând într-o zi pe săptămână şi ore după programul de funcţionare. Art. 38. - În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice se vor organiza compartimente de informare şi relaţii publice şi vor fi elaborate reglementările interne de organizare şi funcţionare a acestora.˝

În concluzie, pe baza probelor prezentate, solicităm să dispuneți că ORGANIGRAMELE tuturor instanțelor postate pe INTERNET:

1) NU AU ARTICOL de LEGE sau ACT NORMATIV care să reglementeze cine are dreptul a le emite și nu au reglementat actul


normativ prin care se aprobă și nu au acte normative de adoptare și de aprobare;

2) NU EXISTĂ, nefiind publicate în Monitorul Oficial al României.

3) ORGANIGRAMELE nu pot exista decât în ANEXĂ la ACT NORMATIV intrat în vigoare prin publicare, neavând valoare juridică FĂRĂ ACT NORMATIV de APROBARE. INSTANȚELE din ROMÂNIA NU AU ORGANIZARE PROPRIE, NU AU ÎNFIINȚAT fiecare, prin acte normative care trebuiau publicate în Monitorul Oficial al României REGISTRATURĂ, ARHIVA, GREFE și alte STRUCTURI, nefiind INSTANȚE LEGAL ÎNFIINȚATE. Orice pretinsă persoană juridică, DE DREPT PUBLIC sau de DREPT PRIVAT, trebuie să aibă ORGANIZARE PROPRIE, LEGALĂ, prin ACTE NORMATIVE de APROBARE ORGANIGRAME și Regulamente de Organizare și Funcționare PROPRII.

I.37. INEXISTENȚA ACTELOR NORMATIVE de ÎNFIINȚARE SECȚII în cadrul instanțelor-NU ESTE PUBLICAT în Monitorul Oficial al României, partea I, nici un ACT NORMATIV de ÎNFIINȚARE SECȚII, în cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Curților de Apel, Tribunalelor și Judecătoriilor, NEFIIND INSTANȚE ÎNFIINȚATE prin LEGE, mai înainte de PUBLICAREA ACTELOR NORMATIVE de ÎNFIINȚARE SECȚII:

I.37.1. Entitatea NEînființată, Judecătoria Tulcea, a recunoscut că NU EXISTĂ ACT ADMINISTRATIV de ÎNFIINȚARE a SECȚIILOR, dar atestă în fals, pe hotărâri, existența secțiilor:


…………………………………………………………………………………………………………………….

I.37.2. Entitatea NEînființată, Judecâtoria Tg. Bujor, a atestat că NU EXISTĂ ACTE NORMATIVE de ÎNFIINȚARE-DESFIINȚARE SECȚII dar scrie în fals în hotărâri, SECȚII care NU EXISTĂ:


I.37.3. Entitatea NEînființată intitulată Judecătoria Bârlad, NU ARE ACT NORMATIV de ÎNFIINȚARE SECȚII, dar a atestat în fals, în hotărâri, existența secțiilor, civilă și penală.

I.38. INEXISTENȚA SECȚIILOR de CONTENCIOS ADMINISTRATIV și FISCAL și a TUTUROR SECȚIILOR din cadrul curților de apel din România-INEXISTENȚA ca ACT NORMATIV a Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 189/20 octombrie 2004, urmare a NEPUBLICĂRII în Monitorul Oficial al României, Partea I, a NEFUNCȚIONĂRII CSM la acea dată, NEfiind publicată nici pe site-ul făcut de Consiliul


Superior al Magistraturii, precum și INEXISTENȚA TUTUROR HOTĂRÂRILOR CSM de APROBARE ÎNFIINȚARE sau de ÎNFIINȚARE și de irganizare și funcționare SECȚII în cadrul instanțelor. Reproducem INEXISTENTUL ACT NORMATIV intitulat HOTĂRÂREA nr. 189 din 20 octombrie 2004 FĂRĂ TITLU, NEPOSTATĂ pe INTERNET nici azi și NEINTRATĂ în VIGOARE, nefiind publicată în Monitorul Oficial al României, partea I:


I.38.1. Pe site-ul entității fără dispoziție de înființare, intitulată Consiliul Superior al Magistraturii, anul 2004 nici NU EXISTĂ, nefiind postată nici o hotărâre emisă anterior anului 2005. Iată probele:


PROBA nr. 1:

PROBA nr. 2: Răspunsul din 29.07.2013 al entității fără act de înființare ca instituție și fără act de înființare a secțiilor, intitulată Consiliul Superior al Magistraturii, care atestă că DATA ÎNCEPERII FUNCȚIONĂRII Consiliului Superior al Magistraturii este 01.02.2005 și a u postat pe pagina de internet aleasă de această această entitate, doar hotărârile de aprobare înființare secții, emise începând cu data de 31.01.2006:


…………………………………………………………………………………………………………………………..

PROBA nr. 3: RĂSPUNSUL nr. 6/21239 din 03.10.2014, emis de către entitatea fără act de înființare ca instituție și secții, intitulată Consiliul Superior al Magistraturii, care atestă la pct. 5


NEpublicarea nici pe site-ul ales de această entitate, a hotărârilor adoptate anterior anului 2005:

………………………………………………………………………………………………………………………….

În concluzie, am dovedit cert și fără echivoc, că intitulata Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 189/20.10.2004, NU este publicată nici pe pagina de internet aleasă de această entitate, fiind sustrasă de la cunoașterea oamenilor.

I.38.2. Intitulata Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 189/20.10.2004, alături de Ordine ale Ministrului Afacerilor Interne Nepublicate, NU FACE PARTE din LEGISLAȚIA


OFICIALĂ a ROMÂNIEI, urmare a NEpublicării în Monitorul Oficial al României, partea I, dovedit prin Pct. 1 din răspunsul Consiliului Legislativ din România, nr. R1252/30 august 2012:


I.38.3. Denunțăm ca FALSURI GROSIERE, comise în formă continuată de către cei din entitatea fără act de înființare ca instituții și secții, intitulată Consiliul Superior al Magistraturii, care au interpretat josnic, categoria de ACT INDIVIDUAL, în loc de ACT NORMATIV a actelor normative DE ÎNFIINȚARE SECȚII ce trebuiau emise în temeiul Art. 41 din Lege 304/2004 cu respectarea Legii 24/2000, 202/1998 care au impus expres INTRAREA ÎN VIGOARE prin PUBLICARE în Monitorul Oficial al României a tuturor actelor normative și Art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea 544/2001 care a impus reglementarea organizării și funcționării prin ACTE NORMATIVE:

FALSUL nr. 1 constând în răspunsul nr. 23534/1153/2012 către CABINETUL de AVOCAT Teodorescu Nicușor, emis de către numita PREȘEDINTE JUDECĂTOR GHICA ALINA NICOLETA, care a interpretat fraudulos, ÎN FALS, caracterul de ACT


NORMATIV prin care trebuia reglementată organizarea și funcționarea, ca fiind ACT INDIVIDUAL, cu scopul josnic de a justifica violarea a 2 LEGI: 24/2000 și 202/1998 care au impus publicarea tuturor actelor normative:


FALSUL nr. 2 constând în răspunsul nr. 23530/1154/2012, emis de către numita PREȘEDINTE JUDECĂTOR GHICA ALINA NICOLETA, care a interpretat fraudulos, ÎN FALS, caracterul de ACT NORMATIV prin care trebuia reglementată organizarea și funcționarea, ca fiind ACT INDIVIDUAL, cu scopul josnic de a justifica violarea a 2 LEGI: 24/2000 și 202/1998 care au impus publicarea tuturor actelor normative:


FALSUL nr. 3 constând în răspunsul nr. 21684/1154/2012, emis de către numita PREȘEDINTE JUDECĂTOR GHICA ALINA NICOLETA, care a interpretat fraudulos, ÎN FALS, caracterul de ACT NORMATIV prin care trebuia reglementată organizarea și funcționarea, ca fiind ACT INDIVIDUAL, cu scopul josnic de a justifica violarea a 2 LEGI: 24/2000 și 202/1998 care au impus publicarea tuturor actelor normative:


FALSUL nr. 4 constând în răspunsul nr. 1/6787/2916 semnat de către numita NICA ANDREEA RUXANDRA în numele entității fără act de înființare ca instituție și secții, care a atribuit în


fals, caracter de ACT ADMINISTRATIV INDIVIDUAL unui înscris care trebuia să fie emis ca ACT NORMATIV, reglementând organizarea și funcționarea instanțelor:


FALSUL nr. 5 constând în răspunsul nr. 6/21239/03.10.2014, semnat și comis de către numita Judecător PANTAZI DANIELA. Aceasta nu a mai comis FALSUL de a scrie ca hotărârea ar fi ˝ACT INDIVIDUAL˝ ci FALSUL de a se raporta doar la Legea 317/2004 și de atesta mincinos că nu exista obligație legală de PUBLICARE în Monitorul Oficial, în condițiile în care Legea 24/2000 și 202/1998 au impus PUBLICAREA în Monitorul Oficial al României, a tuturor actelor normative:


I.38.4. DOVADA că cele 5 răspunsuri de la Pct. IV.4.3. sunt FALSURI GROSIERE, o prezentăm în continuare:

1) Art. 5 alin. (1) lit. a) din Lege nr. 544/2001, a atribuit categoria de ACTE NORMATIVE, tuturor actelor care reglementează ORGANIZAREA și FUNCȚIONAREA:

˝LEGE nr. 544 din 12 octombrie 2001

privind liberul acces la informaţiile de interes public ART. 5 (1) Fiecare autoritate sau instituţie publică are

obligaţia să comunice din oficiu următoarele informaţii de interes public:

a) ACTELE NORMATIVE care reglementează ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA autorităţii sau instituţiei publice;˝


Toți falsificatorii au scris că hotârârea CSM 189/2004, emisă anterior începerii funcționării CSM, NEPOSTATĂ pe SITE, reglementează ORGANIZAREA și FUNCȚIONAREA Curților de Apel, având caracter de ACT NORMATIV atribuit de Art. 5 alin. (1) lit. a) din Lege 544/2001.

2) Însăși neînființata instanță, intitulată Curtea de Apel București, a cărei secții NU ARE ACT NORMATIV de ÎNFIINȚARE,

prin SENTINȚA nr. 516/02.10.2019, a dispus că ACTELE emise de Consiliul Superior al Magistaturii, în vederea executării legii, sunt ACTE NORMATIVE și nu individuale, NULE pentru neîndeplinirea obligației de publicare în Monitorul Oficial al României:

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….


…………………………………………………………………………………………………………………………………………………


…………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………………………………


…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………


………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….


3) NEÎNFIINȚATELE INSTANȚE din ROMÂNIA, Curtea Constituțională fără act de înființare, din ROMÂNIA și Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Cauza SHIMOVOLOS v. RUSSIA din 28.11.2011, cererea 30194/09, Hotărâre din 23/09/1998 CAZUL PETRA ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI1) (115/1997/899/1.111) au dispus că sunt INEXISTENTE ACTELE NORMATIVE NEpublicate în publicație oficială a unui stat, sancțiunea legală fiind INEXISTENȚA și NULITATEA ABSOLUTĂ.

I.38.5. Pe lângă nelegalitatea constând în NEPUBLICAREA în Monitorul Oficial al României, entitatea intitulată Consiliul Superior al Magistraturii, care NICI NU ERA FUNCȚIONALĂ anterior anului 2005 conform răspunsurilor sale reproduse mai sus, în Hotărâea NEPUBLICATĂ nr. 189/20.10.2004, nici nu i-a atribuit TITLU conform Legii 24/2000 și nu au menționat temeiul de drept care îi dădea dreptul SĂ ÎNFIINȚEZE SECȚII-fiind omise Art. 37 și 38 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară:

http://www.legenet.indaco.ro/?page=view_act&actiune=view&idact=MTU5OTExOA%3D%3D&extendedSearch=&form_action=%2F&ln2iss=fikmttxy0gceglm22uvz2a6cegpertu585jrsjil&TipAct=5525320&NrAct=&data_act_zi=0&data_act_luna=0&data_act_an=&NrPub=&AnPub=1999&Secventa=petra&grupare=1&nActePerPage=30&nPrimActNr=#ln2nota1


LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 privind organizarea judiciară

EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 576 din 29 iunie 2004 Data intrarii in vigoare : 27 septembrie 2004

ART. 33 (2) Curtea de Apel Bucureşti funcţionează şi ca instanţă specializată pentru judecarea cauzelor privind proprietatea intelectuală, potrivit legii.

(3) În cadrul curţilor de apel funcţionează secţii pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, precum şi, în raport cu natura şi numărul cauzelor, secţii maritime şi fluviale sau pentru alte materii.

ART. 37 În raport cu natura şi numărul cauzelor, în cadrul tribunalelor specializate şi al judecătoriilor se pot înfiinţa secţii.

ART. 38 (1) SECŢIILE curţilor de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acestora SE ÎNFIINŢEAZĂ la propunerea preşedinţilor curţilor de apel, prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.

LEGE nr. 317 din 1 iulie 2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii

EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 599 din 2 iulie 2004 Data intrarii in vigoare : 30 septembrie 2004 Forma actualizata valabila la data de : 19 octombrie 2004

ART. 38 Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii referitoare la organizarea şi funcţionarea instanţelor şi a parchetelor:


a) APROBĂ ÎNFIINŢAREA şi desfiinţarea secţiilor curţilor de apel, ale instanţelor din circumscripţiile acestora şi ale parchetelor de pe lângă acestea, precum şi înfiinţarea sediilor secundare ale instanţelor judecătoreşti şi circumscripţiilor acestora, în condiţiile legii; Nici Art. 38 alin. (1) din Lege 304/28.06.2004 privind organizarea judiciară nici Art. 38 lit. a) din Lege nr. 317/01.07.2004, nu a dat dreptul CSM SĂ ÎNFIINȚEZE și SĂ APROBE ÎNFIINȚAREA de ˝SECȚII SPECIALIZATE˝ prin Art. 1 și ANEXA 1 ci trebuiau întâi SĂ APROBE ÎNFIINȚAREA de SECȚII (nu ˝SPECIALIZATE˝) în temeiul Art. 38 lit. a) din Lege 317/01.07.2004 privind Consiliul superior al magistraturii și în temeiul Art. 38 alin. (1) din Lege nr. 304/28.06.2004 privind organizarea judiciară, trebuia să dispună prin HOTĂRÂRE, ÎNFIINȚAREA de SECȚII și NU ˝APROBAREA ÎNFIINȚĂRII de SECȚII SPECIALIZATE˝, în Art. 1 și Art. 2. Art. 2 din Hotărârea nr. 189/2004 NEPUBLICATĂ în Monitorul Oficial al României, NU A ÎNFIINȚAT nici o SECȚIE, fiind violat Art. 38 alin. (2) din Legea 317/2004 coroborat cu Art. 38 alin. (1) din Lege nr. 304/2004.

I.38.6. Reținând că însăși Consiliul Superior al Magistraturii era NEFUNCȚIONAL, repetat scriind și semnând că A ÎNCEPUT SĂ FUNCȚIONEZE din 2005, Hotârârea CSM nr. 189/20.10.2004, care este ACT NORMATIV conform Art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea 544/2001 care a impus reglementarea organizării și funcționării prin ACTE NORMATIVE, NU A INTRAT NICIODATĂ în VIGOARE, conform jurisprudenței naționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, fiind emisă, pe lângă NECOMPETENȚA FUNCȚIONALĂ și violarea Art. 38 alin. (1) din Lege nr. 304/2004 privind organizarea judiciară neindicat ca temei de drept al emiterii, cu violarea următoarelor articole din LEGE nr. 24 din 27 martie 2000 Republicarea 1, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 777/25 august 2004:

A violat Art. 1: ˝ART. 1 ACTIVITATEA DE LEGIFERARE (1) Reglementarea relaţiilor sociale prin lege şi prin

celelalte categorii de acte normative se realizează cu respectarea


principiilor generale de legiferare proprii sistemului dreptului românesc.

(2) Actele normative se iniţiază, se elaborează, se adoptă şi se aplică în conformitate cu prevederile Constituţiei României, republicată, cu dispoziţiile prezentei legi, precum şi cu principiile ordinii de drept.˝

A violat Art. 2: ˝ART. 2 TEHNICA LEGISLATIVĂ (1) Tehnica legislativă asigură sistematizarea, unificarea şi

coordonarea legislaţiei, precum şi conţinutul şi forma juridică adecvate pentru fiecare act normativ.

(2) Normele de tehnică legislativă definesc părţile constitutive ale actului normativ, structura, forma şi modul de sistematizare a conţinutului acestuia, procedeele tehnice privind modificarea, completarea, abrogarea, publicarea şi republicarea actelor normative, precum şi limbajul şi stilul actului normativ.˝

A violat Art. 3: ˝ART. 3 RESPECTAREA NORMELOR DE TEHNICĂ LEGISLATIVĂ (1) Normele de tehnică legislativă sunt obligatorii ……………. precum şi la elaborarea şi adoptarea actelor normative ale celorlalte autorităţi cu asemenea atribuţii. (2) Normele de tehnică legislativă se aplică, în mod corespunzător, şi la elaborarea şi adoptarea proiectelor de ordine, instrucţiuni şi de alte acte normative emise de conducătorii organelor administraţiei publice centrale de specialitate, precum şi la elaborarea şi adoptarea actelor cu caracter normativ emise de autorităţile administraţiei publice locale.˝

A violat Art. 4 alin. (3) din Lege 24/20000, Art. 38 alin. (1) din Legea 304/2004 dispunând ÎNFIINȚAREA de SECȚII prin HOTĂRÂRE și NU ˝APROBAREA ÎNFIINȚĂRII de SECȚII SPECIALIZATE˝ la Art. 1 și ANEXA 1, SECȚIILE de la Art. 2 și ANEXA 2 NEFIIND ÎNFIINȚATE iar Art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea 544/2001 care impus reglementarea organizării și funcționării prin ACTE NORMATIVE : ˝ART. 4 IERARHIA ACTELOR NORMATIVE


(3) Actele normative date în executarea legilor, ordonanţelor sau a hotărârilor Guvernului se emit în limitele şi potrivit normelor care le ordonă.˝

A violat Art. 10 alin. (1) și (4) care a impus publicarea tuturor actelor normative în Monitorul Oficial al României, Partea I, drept condiție a intrării în vigoare: ˝ART. 10 PUBLICAREA ACTELOR NORMATIVE

(1) ÎN VEDEREA INTRĂRII LOR ÎN VIGOARE legile şi celelalte acte normative adoptate de Parlament, ordonanţele şi hotărârile Guvernului, actele normative ale autorităţilor administrative autonome, precum şi ordinele, instrucţiunile şi alte acte normative emise de organele administraţiei publice centrale de specialitate SE PUBLICĂ în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(4) Celelalte acte normative SE PUBLICĂ după ce au

fost semnate de emitent˝ Nici Art. 38 alin. (1) din Lege 304/28.06.2004 privind

organizarea judiciară neindicat drept temei legal al emiterii, nici Art. 38 lit. a) din Lege nr. 317/01.07.2004, nu a dat dreptul CSM SĂ ÎNFIINȚEZE și SĂ APROBE ÎNFIINȚAREA de ˝SECȚII SPECIALIZATE˝ prin Art. 1 și ANEXA 1 ci trebuiau întâi SĂ APROBE ÎNFIINȚAREA de SECȚII (nu ˝SPECIALIZATE˝) în temeiul Art. 38 lit. a) din Lege 317/01.07.2004 privind Consiliul superior al magistraturii și în temeiul Art. 38 alin. (1) din Lege nr. 304/28.06.2004 privind organizarea judiciară, trebuia să dispună prin HOTĂRÂRE, ÎNFIINȚAREA de SECȚII și NU ˝APROBAREA ÎNFIINȚĂRII de SECȚII SPECIALIZATE˝, în Art. 1 și Art. 2. Art. 2 din Hotărârea nr. 189/2004 NEPUBLICATĂ în Monitorul Oficial al României, NU A ÎNFIINȚAT nici o SECȚIE, fiind violat Art. 38 alin. (2) din Legea 317/2004 coroborat cu Art. 38 alin. (1) din Lege nr. 304/2004.

A violat Art. 38 și Art. 39 alin. (1) și (6), neavând TITLU, neavând ELEMENT de IDENTIFICARE și LIPSIND o PARTE CONSTITUTIVĂ a ACTULUI NORMATIV-TITLUL:

˝ART. 38 PĂRŢILE CONSTITUTIVE ALE ACTULUI NORMATIV Actul normativ are următoarele părţi constitutive: TITLUL

şi, dacă este cazul, preambulul, formula introductivă, partea dispozitivă, formula de atestare a autenticităţii actului.

ART. 39 TITLUL ACTULUI NORMATIV


(1) TITLUL ACTULUI NORMATIV cuprinde denumirea generică a actului, în funcţie de categoria sa juridică şi de autoritatea emitentă, precum şi obiectul reglementării exprimat sintetic.

(6) CA ELEMENT DE IDENTIFICARE, TITLUL se întregeşte, după adoptarea actului normativ, cu un număr de ordine, la care se adaugă anul în care a fost adoptat acesta.˝ ART. 40 Formula introductivă (4) La celelalte categorii de acte normative formula introductivă cuprinde autoritatea emitentă, denumirea generică a actului, în funcţie de natura sa juridică, precum şi temeiurile juridice pe baza şi în executarea cărora actul a fost emis.

Hotărârea CSM NEPUBLICATĂ 189/20.10.2004, a violat și Art. 1 și Art. 5 lit. G. din Legea nr. 202/1998, care a impus PUBLICAREA ACTELOR NORMATIVE:

LEGE nr. 202 din 9 noiembrie 1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României

ART. 1 Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului roman, în care se publica actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi de alte acte normative.

ART. 5 În Partea I se publica următoarele categorii de acte:

G. actele normative adoptate de autorităţile administrative autonome şi de alte autorităţi publice, potrivit competenței lor conferite prin lege, în vederea organizării executării legii;

I.38.7. INEXISTENȚA TUTUROR HOTĂRÂRILOR entității fără act de înființare ca instituție și secții, urmare a neintrării în vigoare ca ACTE NORMATIVE, în condițiile impuse de legile în vigoare, azi fiind violat Art. 5 alin. (1) lit. a) din Lege nr. 544/2001, a atribuit categoria de ACTE NORMATIVE, tuturor actelor care reglementează ORGANIZAREA și FUNCȚIONAREA:

˝LEGE nr. 544 din 12 octombrie 2001

privind liberul acces la informaţiile de interes public ART. 5 (1) Fiecare autoritate sau instituţie publică are

obligaţia să comunice din oficiu următoarele informaţii de interes public:


a) ACTELE NORMATIVE care reglementează ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA autorităţii sau instituţiei publice;˝

Toți falsificatorii au scris că hotârârile de aprobare înființare secții, reglementează ORGANIZAREA și FUNCȚIONAREA Curților de Apel, atribuind în FALS, ˝CARACTER INDIVIDUAL˝ pentru a acoperi ATENTATUL la STATUL de DREPT prin NEPUBLICARE în Monitorul Oficial al României, Partea I, toate actele de organizare și funcționare, având caracter de ACTE NORMATIVE, atribuit de Art. 5 alin. (1) lit. a) din Lege 544/2001.

I.38.8. Hotărârile CSM de aprobare înființare secții, sunt numerotate prin ARTICOL, conform Legii 24/2000 și nu se adresează unei persoane individualizate prin nume, prenume, cod numeric personal ssau alte date de identificare ca persoană fizică; ACTELE INDIVIDUALE nu au ARTICOLE.

I.38.9. Consiliul Superior al Magistraturii a violat Art. 41

alin. (1) din Lege 304/2004, nedispunând ÎNFIINȚAREA SECȚIILOR prin HOTĂRÂRI. Textul de lege a distins că trebuia dispusă ÎNFIINȚAREA SECȚIILOR, în caz de APROBARE a PRPUNERILOR de ÎNFIINȚARE. Nu poți ˝APROBA ÎNFIINȚAREA˝ în condițiile în care NU EXISTĂ ACTE de ÎNFIINȚARE ci doar niște ADRESE de la curți de apel, tribunale, judecătorii, care NU SUNT ACTE JURIDICE și PROPUN ÎNFIINȚAREA:

LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 republicată

privind organizarea judiciară

ART. 41 (1) SECŢIILE curţilor de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acestora SE ÎNFIINŢEAZĂ, la propunerea colegiului de conducere al fiecărei instanţe, prin hotărâre a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. ……………………..

LEGE nr. 317 din 1 iulie 2004 R2 privind Consiliul Superior al Magistraturii


ART. 41 (1) Secţia pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii referitoare la organizarea şi funcţionarea instanţelor:

a) APROBĂ ÎNFIINŢAREA şi SECȚIILOR curţilor de apel, ale

instanţelor din circumscripţiile acestora, precum şi înfiinţarea sediilor secundare ale instanţelor judecătoreşti şi circumscripţiilor acestora, în condiţiile legii; ˝

I.38.10. În ROMÂNIA, s-a ajuns în situația dovedită, precum în cazul Judecătoriilor BÎRLAD, Tg. Bujor, Tulcea și altele, să nu existe nici sub formă de înscris, Hotătâri CSM de ÎNFIINȚARE SECȚII, atestând ÎN FALS existența unor secții care NU EXISTĂ.

I.38.11. Prin Hotărârea CSM NEPUBLICATĂ în Monitorul Oficial al României nr. 179/2007, pe lângă violarea Legii 24/2000 și a Art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea 544/2001 a impus reglementarea organizării și funcționării prin ACTE NORMATIVE, dovedim FAUDAREA ORDINII de DREPT, în continuarea reproducerii inexistentului act normativ:


..................................................................................................................................

................................................................................................................................


Pentru a dovedi cert și fără echivoc că AĂPROBAREA ÎNFIINȚĂRII de SECȚII nu este sinonim cu dispunerea ÎNFIINȚĂRII SECȚIEI, vă reproducem extras din Hotărârea CSM NEPUBLICATĂ în MONITORUL OFICIAL al ROMÂNIEI nr. 143/30.01.2014


.............................................................................................................................


FRAUDAREA ORDINII de DREPT constă în următoarele:

1) Propunerea de ÎNFIINȚARE s-a realizat prin ADRESE, ADRESA nefiind ACT JURIDIC. Adică, NU A EXISTAT un ACT de ÎNFIINȚARE pe care să-l aprobe Consiliul Superior al Magistraturii;

2) Dacă avea un PROIECT de ACT de ÎNFIINȚARE, JUDECĂTORIA BRĂILA și JUDECĂTORIA ARAD, prin colegiul de conducere al Judecătoriei Brăila și al JUDECĂTORIEI ARAD, trebuiau să propună CSM, ÎNFIINȚAREA de SECȚII, nu prin intermediul unei ADRESE a COLEFIULUI de CONDUCERE a Curții de Apel Galați sau al COLEGIULUI de CONDUCERE a TRIBUNALULUI. Judecătoriile au


PREȘEDINȚI și COLEGII de CONDUCERE, toată ziua postând pe internet HOTĂTÂRÂRI ale COLEGIILOR de CONDUCERE a JUDECĂTORIILOR;

3) Nici un temei de drept invocat în hotărârea CSM NEPUBLICATĂ, nu a prevăzut propunerea de ÎNFIINȚARE de SECȚII SPECIALIZATE cum s-a realizat pentru judecătoria BRĂILA ci propunerea DE INFIINTARE SECȚII cum s-a realizat pentru Judecătoria ARAD;

4) APROBAREA ÎNFIINȚĂRII de SECȚII nu respectă Art. 41 alin. (1) din Lege 304/2004 privind organizarea judiciară, care a dispus ca prin HOTĂRÂRE CSM să se dispună ÎNFIINȚAREA SECȚIILOR și nu APROBAREA ÎNFIINȚĂRII. APROBAREA ÎNFIINȚĂRII nu se dispune prin HOTĂRÂRE CSM conform Art. 41 alin. (1) din Lege nr. 317/2004; ÎNFIINȚAREA SECȚIILOR se dispune prin HOTĂRÂRE CSM in temeiul Art. 41 alin. (1) din Lege 304/2004 privind organizarea judiciară, așa cum s-a dispus ÎNFIINȚAREA SECȚIEI și atribuirea de denumire, la Judecătoria ARAD.

Circa 90 % dintre HOTĂRÂRILE CSM NEPUBLICATE ca ACTE NORMATIVE, au ˝APROBAT ÎNFIINȚAREA de SECȚII˝ și nu au dispus ÎNFIINȚAREA de SECȚII, dispozițiile de aprobare înființare neavând ACT de ÎNFIINȚARE iar JUDECĂTORIILE, trebuiau să propună ÎNFIINȚAREA de SECȚII prin COLEGIILE de CONDUCERE ale fiecărei judecătorii și nu prin COLEGII de CONDUCERE ale curților de apel sau tribunalelor.

Iată PROBA că JUDECĂTORIILE au COLEGII de CONDUCERE, prezentată prin extras din Hotărârea CSM nr. 49711.12.2008, NEPUBLICATĂ în Monitorul Oficial al României ca ACT NORMATIV de organizare și funcționare:


Reiterăm că și în cazul JUDECĂTORIEI GALAȚI nu s-a dispus ÎNFIINȚAREA de SECȚII, s-a aprobat o PROPUNERE prin ADRESĂ care nu este ACT JURIDIC și NU EXISTĂ ACT de ÎNFIINȚARE. APROBARE ÎNFIINȚARE s-a dispus dar ACT de ÎNFIINȚARE SECȚII, în cadrul Judecătoriei Galați, NU EXISTA.

IV.6.6. A violat Art. 1 alin. (1) și (2) și Art. 11 alin. (1) și (5) din Lege 24/2000, care a impus publicarea tuturor ACTELOR NORMATIVE, în vederea intrării în vigoare, în Monitorul Oficial al României, Partea I:

LEGE nr. 24 din 27 martie 2000


privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative

-republicarea 2- ACTIVITATEA DE LEGIFERARE

ART. 1 (1) REGLEMENTAREA RELAŢIILOR SOCIALE PRIN LEGE şi

PRIN CELELALTE CATEGORII DE ACTE NORMATIVE se realizează cu respectarea principiilor generale de legiferare proprii sistemului dreptului românesc.

(2) ACTELE NORMATIVE se iniţiază, se elaborează, se adoptă şi se aplică în conformitate cu prevederile Constituţiei României, republicată, CU DISPOZIŢIILE PREZENTEI LEGI, precum şi cu principiile ordinii de drept.

PUBLICAREA ACTELOR NORMATIVE

ART. 11 (1) ÎN VEDEREA INTRĂRII LOR ÎN VIGOARE, legile şi

celelalte acte normative adoptate de Parlament, hotărârile şi ordonanţele Guvernului, deciziile primului-ministru, actele normative ale autorităţilor administrative autonome, precum şi ORDINELE, INSTRUCŢIUNILE şi ALTE ACTE NORMATIVE emise de conducătorii organelor administraţiei publice centrale de specialitate SE PUBLICĂ în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(5) CELELALTE ACTE NORMATIVE SE PUBLICĂ după ce au fost semnate de emitent. ˝

Reiterăm că Art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea 544/2001 a impus reglementarea organizării și funcționării prin ACTE NORMATIVE, entitatea intitulată Consiliul Superior al Magistraturii, scriind repetat că a reglementat ORGANIZAREA și FUNCȚIONAREA INSTANȚELOR, neputând fi acceptat falsul că ar fi ˝ACTE INDIVIDUALE˝.

I.38.12. A violat Art. 1 alin. (1) din Legea 202/1998, Art. 11 alin. (1) și (5) din Legea 24/2000 impunând PUBLICAREA TUTUROR ACTELOR NORMATIVE, în Monitorul Oficial al României, Partea I. De asemenea a violat Art.5 lit. I din Legea 202/1998, actele de ÎNFIINȚARE SECȚII fiind acte emise ÎN VEDEREA ORGANIZĂRII EXECUTĂRII Art. 41 alin. (1) din Lege 304/2004 și Art. 41 alin. (1) din Lege 317/2004:

˝LEGEA nr. 202 din 9 noiembrie 1998 republicarea a 3-a privind organizarea Monitorului Oficial al României


ART. 1 (1) Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi de alte acte normative.

ART. 5 În Partea I se publică următoarele categorii de acte:

I. actele normative adoptate de autorităţile administrative autonome şi de alte autorităţi publice, potrivit competenţei lor conferite prin lege, în vederea organizării executării legii;˝

I.38.13.Pentru a nu mai tolera INTEPRETAREA FALSĂ, dată cu violarea Art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea 544/2001 carea impus reglementarea organizării și funcționării prin ACTE NORMATIVE, că actele DE ORGANIZARE și FUNCȚIONARE SECȚII ar fi ˝ACTE

INDIVIDUALE˝, pe lângă SENTINȚA nr. 516/02.10.2019, a dispus că ACTELE emise de Consiliul Superior al Magistaturii, în vederea executării legii, sunt ACTE NORMATIVE și nu individuale, NULE pentru neîndeplinirea obligației de publicare în Monitorul Oficial al României, reprodusă la Pct. IV.4.4 pct 2), vă dovedim cum și în REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA, în REGATUL ROMÂNIEI și in ROMÂNIA, SECȚIILE se ÎNFIINȚEAZĂ prin ARTICOLE de LEGE sau de ACTE NORMATIVE, publicate în PUBLICAȚIE OFICIALĂ a STATULUI:

PROBA nr.1:

Art. 881 din Lege 304/2004 a dispus ÎNFIINȚAREA SECȚIEI pentru infracțiunile din justiție, dovadă că ÎNFIINȚAREA de SECȚII/STRUCTURI se realizează prin LEGE/ACT NORMATIV iar Pct. 127 și 128 din DECIZIA Curții Constituționale nr. 33/2018 a statuat legalitatea ÎNFIINȚĂRII SECȚIEI/STRUCTURII prin LEGE:

˝LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 republicată privind organizarea judiciară

SECŢIUNEA a 2^1-a Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie

ART. 88^1 (1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta

Curte de Casaţie şi Justiţie SE ÎNFIINŢEAZĂ ŞI FUNCŢIONEAZĂ SECŢIA pentru investigarea infracţiunilor din justiţie care are competenţa exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru


infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv judecătorii şi procurorii militari şi cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.˝

Pct. 127 și 128 din DECIZIA Curții Constituționale nr. 33/2018 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în MONITORUL OFICIAL al României, Partea I, nr. 146 din 15 februarie 2018:

˝127. Astfel, aşa cum s-a subliniat în prealabil în ceea ce

priveşte competenţa de reglementare a legiuitorului ordinar a normelor privind structura instanţelor de judecată, secţiile şi completele specializate din cadrul acestora sau compunerea completelor de judecată, respectiv a faptului că stabilirea lor intră în marja legiuitorului de apreciere, în virtutea dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 126 alin. (1) şi (4), toate argumentele menţionate sunt pe deplin aplicabile şi în cazul structurilor de parchete care funcţionează pe lângă instanţele de judecată, în condiţiile legii, potrivit art. 131 alin. (3) din Constituţie. Aşadar, opţiunea legiuitorului în sensul ÎNFIINŢĂRII UNEI NOI STRUCTURI DE PARCHET - SECŢIE, în cadrul Parchetului de pe lângă Î.C.C.J. -, corespunde competenţei sale constituţionale de legiferare în domeniul organizării sistemului judiciar.

128. Împrejurarea că, ÎN URMA ÎNFIINŢĂRII ACESTEI NOI STRUCTURI cu competenţe proprii de investigare, o structură de parchet preexistentă pierde o parte dintre competenţele sale legale nu constituie o problemă de constituţionalitate. Atâta vreme cât respectiva structură de parchet nu are o consacrare constituţională, FIIND ÎNFIINŢATĂ şi funcţionând tot ca rezultat al opţiunii legiuitorului ordinar, aspectele legate de competenţele sale rămân în sfera de decizie a legiuitorului, în temeiul prevederilor constituţionale cuprinse în art. 131 alin. (2), potrivit cărora „Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii.“

PROBA nr. 2:

CEAUȘESCU NICOLAE, prin Decretul nr. 203/1974 pentru ÎNFIINŢAREA şi organizarea de SECŢII maritime şi fluviale la unele INSTANŢE JUDECĂTOREŞTI ŞI UNITĂŢI DE


PROCURATURĂ, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 131 din 31 octombrie 1974 decret devenit Legea nr. 76/1974.

DECRET nr. 203 din 31 octombrie 1974 privind ÎNFIINŢAREA şi organizarea de secţii maritime şi fluviale la

unele instanţe judecătoreşti şi unităţi de procuratură

Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania decreteaza:

Publicat la data de: 31 octombrie 1974 in B.Of. 131 din 31-oct-1974

Art. 1 La judecătoriile Constanța și Galați, la tribunalele județene Constanța și Galați, precum și la procuraturile locale și județene corespunzatoare acestor instanțe, SE ÎNFIINȚEAZA SECȚII MARITIME SI FLUVIALE. Judecătorii de la secțiile maritime si fluviale sint desemnati de catre ministrul justitiei dintre judecatorii instantelor judecatoresti aratate in alineatul precedent.

Art. 11 Legea nr. 58/1968 pentru organizarea judecatoreasca se modifica dupa cum urmeaza:

1.a) Dupa articolul 18 se introduce articolul 181, cu urmatorul cuprins:

"Art. 181 La unele judecatorii si tribunale județene SE POT ÎNFIINȚA,

PRIN LEGE, SECȚII maritime si fluviale pentru judecarea unor cauze privind navigatia civila."

Art. 12 La articolul 40 din Legea nr. 60/1968 pentru organizarea si functionarea Procuraturii Republicii Socialiste Romania se introduce un alineat final, cu urmatorul cuprins: "La unele procuraturi locale si județene SE POT ÎNFIINȚA, PRIN LEGE, SECȚII maritime si fluviale."

Art. 16 Ministerul Justitiei si Procuratura Republicii Socialiste Romania vor lua masuri pentru organizarea SECȚIILOR MARITIME SI FLUVIALE ÎNFIINȚATE potrivit art. 1. Posturile de personal necesare pentru sectiile maritime si fluviale se vor asigura prin redistribuire in cadrul numarului maxim de personal aprobat pentru instantele judecatoresti si unitatile de procuratura. De asemenea, Ministerul Justitiei si Procuratura Republicii Socialiste Romania, impreuna cu Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor, vor lua masuri pentru specializarea judecatorilor și procurorilor acestor secții.˝

PROBA nr. 3

http://idrept.ro/00000081.htm

http://idrept.ro/00000083.htm


În REGATUL ROMÂNIEI, ÎNFIINȚAREA de SECȚII s-a dispus totdeauna prin Articole de LEGE de ORGANIZARE JUDECĂTOREASCĂ. Iată dovezi:

În REGATUL ROMÂNIEI, prin Art. III din LEGE nr. 519/1933, s-a dispus ÎNFIINȚAREA de SECȚII, nu prin FALSE ˝ACTE INDIVIDUALE˝ cum a făcut entitatea FĂRĂ ACT de ÎNFIINȚARE ca instituție publică și fără act de înființare Sectie pentru judecători și fără act de înființare secție pentru procurori și FĂRĂ SEDIU ATRIBUIT, intitulat Consiliul Superior al Magistraturii, înainte de a începe să funcționeze nelegal, în 2005. Ei în 2004 emiteau Hotărâri SECRETE/NEPUBLICATE nici pe site-Hotărâre 189/20.10.2004:


În Regatul României, prin Art. I din LEGE nr. 561/1946, promulgată prin DECRET-REGAL nr. 2196/12.07.1946, pentru modificarea și completarea legii privitoare la ORGANIZAREA JUDECĂTOREASCĂ, pentru a dovedi, cum prin lege de organizare, s-a dispus ÎNFIINȚAREA unei CURȚI de APEL, ÎNFIINȚAREA a 2 (două) TRIBUNALE, CU SECȚII, ÎNFIINȚAREA SECȚIILOR realizându-se prin ARTICOL de LEGE nu prin HOTĂRÂRI SECRETE, interpretate IN FALS ˝ACTE INDIVIDUALE˝, pentru a justifica josnic, violarea Legii 24/2000, Art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea 544/2001 și sustragerea de la publicare a fi sustrase de la publicare.

˝LEGEA nr. 561 Am decretat şi decretăm

DECRET-LEGE pentru modificarea şi completarea legii privitoare la

organizarea judecătorească Art. I.-SE ÎNFIINŢEAZĂ o CURTE de APEL, CU

O SINGURĂ SECŢIUNE cu reşedinţa în oraşul Deva, având un preşedinte, un procuror general, 9 consilieri-dintre care unul va îndeplini funcţiunea de inspector judecătoresc-2 procurori, un agent însărcinat cu îndeplinirea procedurilor penale, precum şi personalul de grefă şi administrativ prevăzut pentru Curţile de apel nedivizate.

SE ÎNFIINŢEAZĂ un TRIBUNAL CU O SINGURĂ SECŢIUNE, DENUMIT TRIBUNALUL PETROŞANI, cu reşedinţa în oraşul Petroşani, judeţul Hunedoara, având un preşedinte, 5 judecători de şedinţă, dintre care unul va fi delegat judecător de instrucţie, 2 procurori, un supleant, un agent pentru îndeplinirea procedurii penale, precum şi personalul de grefă şi administrativ prevăzut pentru tribunalele nedivizate.


...................................................... SE ÎNFIINŢEAZĂ un TRIBUNAL CU O SINGURĂ SECŢIUNE DENUMIT TRIBUNALUL CAREI, cu reşedinţa în oraşul Carei,

.....................................................

SE ÎNFIINȚEAZĂ SECȚIUNEA a II-a a Tribunalului Caraș.

.....................................................

SE ÎNFIINȚEAZĂ SECȚIUNEA a III-a a Tribunalului Bihor-Oradea.˝

În REGATUL ROMÂNIEI, prin Lege Nr. 294 pentru REÎNFIINŢAREA INSTANŢELOR JUDECĂTOREŞTI din Ardealul de Nord publicată în Monitorul Oficial Regatul României nr. 90, Miercuri 18 Aprilie 1945, s-a dispus ÎNFIINȚAREA SECȚIILOR prin LEGE nu prin ˝ACTE INDIVIDUALE˝, cum a interpretat in FALS, entitatea fără act de înființare ca instituție și fără act de înființare secții, intitulată ˝Consiliul Superior al Magistraturii˝:

MINISTERUL JUSTIȚIEI

Legea Nr. 294 Decret-Lege

pentru REÎNFIINȚAREA INSTANȚELOR JUDECĂTOREȘTI din ARDEALUL de NORD

Art. I. SE REÎNFIINȚEAZĂ, pe data de 1 Aprilie 1945, CURȚI de APEL în următoarele localități:

d) La Oradea, o Curte de Apel cu 2 Secțiuni; e) La Cluj, o Curte de Apel cu 3 Secțiuni; f) La Târgu-Mureș, o Curte de Apel cu o singură

secțiune;


Art. II. Pe aceeași DATĂ, Curtea de Apel din Arad SE DESFIINȚEAZĂ, iar Curtea de Apel din Sibiu va funcționa cu o singură Secțiune.

Art. III. PE DATA de 1 Aprilie 1945, SE REÎNFIINȚEAZĂ, în localitățile arătate mai jos, următoarele TRIBUNALE și JUDECĂTORII:

11. La Odorhei, TRIBUNALUL JUDEȚULUI ODORHEI, cu o singură secțiune, având în circumscripția sa următoarele JUDECĂTORII REÎNFIINȚATE:

5. O.G. Guca rurală. 6. Ocland rurală. 7. Odorhei mixtă. 8. Sângeorgiul-de-Pădure rurală. 12. La Sfântul Gheorghe, TRIBUNALUL JUDEȚULUI TREI-

SCAUNE cu o singură secțiune, având în circumscripția sa următoarele JUDECĂTORII REÎNFIINȚATE: ..................................................................

13. La Cluj, TRIBUNALUL JUDEȚULUI CLUJ, cu 3 secțiuni, având în circumscripția sa următoarele JUDECĂTORII REÎNFIINȚATE: ..................................................................

14. La Bistrița, TRIBUNALUL JUDEȚULUI NĂSĂUD, cu o singură secțiune, având în circumscripția sa următoarele JUDECĂTORII REÎNFIINȚATE: ..................................................................

15. La Dej, TRIBUNALUL JUDEȚULUI SOMEȘ, cu 2 secțiuni, având în circumscripția sa următoarele JUDECĂTORII REÎNFIINȚATE:

................................................ 16. La Sighet, TRIBUNALUL JUDEȚULUI MARAMUREȘ,

cu o singură secțiune, având în circumscripția sa următoarele JUDECĂTORII REÎNFIINȚATE: .........................................................

17. La Oradea, TRIBUNALUL Bihor-Oradea, cu 2 secțiuni, având în circumscripția sa următoarele JUDECĂTORII REÎNFIINȚATE: ................................................................LLa Zalău, TRIBUNALUL JUDEȚULUI Sălaj, cu 2 secțiuni, având în circumscripția sa următoarele JUDECĂTORII REÎNFIINȚATE: ..................................................................


18. La Satu-Mare, TRIBUNALUL JUDEȚULUI Satu-Mare, cu 2 secțiuni, având în circumscripția sa următoarele JUDECĂTORII REÎNFIINȚATE: ..................................................................

19. La Miercurea-Ciuc, TRIBUNALUL JUDEȚULUI Ciuc, cu o singură secțiune, având în circumscripția sa următoarele JUDECĂTORII REÎNFIINȚATE: ................................................................

20. La Târgu-Mureș, TRIBUNALUL JUDEȚULUI MUREȘ, cu 2 secțiuni, având în circumscripția sa următoarele JUDECĂTORII REÎNFIINȚATE: ..................................................................

Art. IV. PE ACEEAȘI DATĂ, TRIBUNALUL JUDEȚULUI TURDA-CLUJ IA DENUMIREA de TRIBUNALUL JUDEȚULUI TURDA, iar secțiunea a III-a a acestui tribunal SE DESFIINȚEAZĂ. Tribunalul Beiuș-Bihor IA DENUMIREA de Tribunalul Beiuș și va continua să funcționeze cu actuala sa circumscripție și cu o singură secțiune. ......................................................... Dat în București la 16 Aprilie 1945. MIHAI I

Ministrul justiției, Lucrețiu Pătrășcanu

Nr. 1.251˝

În concluzie, UNIUNEA EUROPEANĂ și ORGANELE sale, ONU, trebuie să oprească FRAUDA la STATUL și ORDINEA de DREPT, dispunând că HOTĂRÂRÎRILE CSM de APROBARE ÎNFIINȚARE SECȚII și ÎNFIINȚARE SECȚII, sunt ACTE NORMATIVE, deoarece am dovedit că organizarea și funcționarea instituțiilor/autorităților publice, se realizează doar prin LEGE/ACTE NORMATIVE, INEXISTENTE JURIDIC urmare a NEPUBLICĂRII în Monitorul Oficial al României, Partea I.

I.39. INEXISTENȚA ACTELOR NORMATIVE cu DISPOZIȚII de ÎNFIINȚARE registratură, arhivă, grefă, în cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, curților de apel, tribunalelor și judecătoriilor din ROMÂNIA:


I.39.1. Cum am dovedit, ORGANIGRAMELE nu sunt prevăzute nici de articol din Lege 304/2004 și nici în articol din Hotărârea CSM 1375/2015 și nici în regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, nefiind aprobate de acte normative;

I.39.2. Ca exemplu de ÎNFIINȚARE registratură în Regatul României, reproducem extras din

LEGE PENTRU ÎNFIINȚAREA ȘI ORGANIZAREA JURISDICȚIEI MUNCII

votată de Senat la 3 Februarie 1933, de Cameră la 7 Februarie 1933, promulgată prin DECRET nr. 841/1933 publicată în Monitorul Oficial Partea I. nr. 38 din

15 Februarie 1933

.....................................................

Art.21. – (1)Pe lângă fiecare judecătorie de muncă va funcționa un SERVICIU DE GREFĂ, ÎNFIINȚAT de comun acord de Ministerul Justiției și Ministerul Muncii.˝

cu mențiunea că acest exemplu este exemplificativ. Prin legi de organizare judecătorească, în Regatul României s-a dispus ÎNFIINȚAREA registraturilor, arhivelor, grefelor.

I.39.3. Dovada că structurile din cadrul instituțiiilor trebuiesc ÎNFIINȚATE, reproducem, Art. 31 alin. (1), (2) și (3) din

˝LEGE nr. 211 din 27 mai 2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii şi

protecţiei victimelor infracţiunilor

ART. 3^1 (1) În vederea acordării serviciilor de sprijin şi protecţie pentru victimele infracţiunilor, în structura organizatorică a fiecărei direcţii generale SE ÎNFIINŢEAZĂ un compartiment pentru sprijinirea victimelor infracţiunilor, structură în cadrul căreia vor funcţiona cel puţin trei specialişti, respectiv: asistent social, psiholog, consilier juridic.

(2) Compartimentul prevăzut la alin. (1) SE ÎNFIINŢEAZĂ prin reorganizare, în limita numărului de posturi aprobat în prezent şi cu condiţia încadrării în plafonul cheltuielilor, inclusiv cele de personal, aprobate prin bugetul pentru anul 2019.

(6) În cadrul serviciilor publice de asistenţă socială de la nivelul municipiilor, oraşelor, comunelor SE POATE ÎNFIINŢA Serviciul pentru Sprijinirea Victimelor Infracţiunilor numai dacă numărul solicitărilor justifică existenţa unui astfel de serviciu pe raza lor administrativ-teritorială.˝


I.39.4. Altă Dovada că toate structurile din cadrul instituțiiilor trebuiesc ÎNFIINȚATE, reproduce, Art. 9 alin. (2) din Hotărârea Guvernului României nr. 520/2013:

˝HOTĂRÂRE GUVERN nr. 520 din 24 iulie 2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

ART. 9 (1) Agenţia este formată din aparat propriu şi structuri subordonate. Structura organizatorică a aparatului propriu este prevăzută în anexa nr. 1.

(2) În cadrul structurii organizatorice POT FI ÎNFIINŢATE, prin ordin al preşedintelui Agenţiei, DIRECŢII, SERVICII, BIROURI sau COMPARTIMENTE, fără a fi modificată anexa nr. 1.˝

LEGISLAȚIA ROMÂNIEI nu a reglement ÎNFIINȚAREA registraturilor, arhivelor și grefelor în cadrul fiecărei instanțe, nici actul normativ prin care se înființează nici cine este competent să le înființeze și nici dreptul de a emite ORGANIGRAME la fiecare instanță, fiind culpa STATULUI ROMÂN pentru NEÎNDEPLINIREA OBLIGAȚIILOR POZITIVE de a LEGIFERA cu privire la ORGANIGRAME și ÎNFIINȚAREA structurilor în cadrul instanțelor.

I.40. Toate site-urile WEB și ADRESELE WEB

sunt folosite de către INSTANȚELE FĂRĂ DISPOZIȚII de ÎNFIINȚARE din ROMÂNIA și FĂRĂ ORGANIZARE LEGALĂ PROPRIE, în mod nelegal,neexistând în articol de lege/act normativ, de atribuire de site/adrese web și de denumire:

Iata PROBA cum se atribuie ADRESELE WEB, prin ACT

NORMATIV: Art. 2 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 520/2013, a

stabilit ADRESELE de INTERNET care pot fi întreținute și folosite:

HOTĂRÂRE GUVERN nr. 520 din 24 iulie 2013

privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală


Organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

SECŢIUNEA 1 Dispoziţii generale şi principalele obiective

Art. 2 (3) Agenţia întreţine propriul site web prin care asigură

prezenţa pe internet, la adresa «www.anaf.ro». Pentru

domeniul vamal, prezenţa pe internet se asigură la adresa «www.customs.ro», iar pentru domeniul antifraudă fiscală, prezenţa pe internet se asigură la adresa «www.antifrauda.ro».˝ În România, instanțele fără acte de înființare, fără organizare legală proprie, au ajuns, ca PARTICULARII, să-și facă site-uri/adrese web. Ca exemple:

Curtea de Apel Galați folosește fără temei în lege, adresa web http://cagl.ro

Tribunalul Argeș folosește fără temei de drept în articol de lege, adresa web http://web.justitie-ag.ro/ În dreptul public este permis doar ceea ce legea prevede expres. Nu este permis să îți faci site-uri/adrese web, după bunul plac, ca PARTICULARII.

În concluzie am dovedit că în ROMÂNIA, de la DESFIINȚAREA INSTANȚELOR prin DECRET 132/1952:

1) NU EXISTĂ expresia DE ÎNFIINȚARE a instanțelor în articol din Constituție;

2) NU EXISTĂ expresia DE ÎNFIINȚARE a instanțelor în articol de lege;

3) NU EXISTĂ ACTE NORMATIVE de ÎNFIINȚARE SECȚII;

4) NU EXISTĂ acte normative de aprobare ORGANIGRAME, organigramele nefiind prevăzute în nicio lege sau act normativ;

5) NU există dispoziții de atribuire site web cu denumiri;

6) NU există dispoziții ORGANIZARE PROPRIE a fiecărei instanțe, nefiind înființate structurile din cadrul lor.

http://cagl.ro/

http://web.justitie-ag.ro/


II. INEXISTENȚA:

AUTORITĂȚII JUDECĂTOREȘTI;, a SISTEMULUI JUDICIAR; ̋ SISTEMULUI MINISTERULUI JUSTIŢIEI˝ indicat în

Art. 8 din HOTĂRÂREA Guvernului nr. 813 din 28 decembrie 1992 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, Monitorul Oficial nr. 337 din 29 decembrie 1992, în Art. 6 din HOTĂRÂREA Guvernului nr. 450 din 29 iulie 1994 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei;

˝SISTEMULUI JUSTIŢIEI˝ indicat în Art. 12 alin. (1) HOTĂRÂREA Guvernului nr. 65 din 10 martie 1997 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, în Art. 15 din HOTĂRÂREA Guvernului nr. 212 din 26 ianuarie 2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, în Art. 14 din HOTĂRÂREA Guvernului nr. 736 din 3 iulie 2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei şi în Art. 6 VII pct. 3, Art. VII1

pct. 2,3,4, Art. 281, Art. 30 și din TITLUL ANEXEI nr. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei;


˝SISTEMULUI INSTANŢELOR JUDECĂTOREŞTI˝, invocat de Art. 37 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, deoarece în legislația Statului Român nu există nici un articol de lege/act normativ, care să fi dispus ÎNFIINȚAREA și ATRIBUIREA DENUMIRII și DEFINIȚIA ˝SISTEMUL INSTANȚELOR JUDECĂTOREȘTI˝ și nici nu este reglementat cine are drept de reprezentare.

˝CORPULUI MAGISTRAȚILOR˝.

De asemeni solicităm să luați act și să dispuneți că ROMÂNIA a violat și violează Pct. 1 din RAPORTUL TEHNIC din 28.01.2015 al COMISIEI EUROPENE, care însoțește Mecanismul de Verificare și Control pe 2015, care a impus obligația ÎNFIINȚĂRII SISTEMULUI JUDICIAR.

II.1. Sintagma ˝AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ˝ este prevăzută în titlul capitolului VI din Constituția României, NEFIIND ÎNFIINȚATĂ nici prin articol din constituție și nici prin articol de lege și neavând un reprezentant legal. Cum am dovedit, NU SUNT ÎNFIINȚATE nici INSTANȚELE, nici MINISTERUL PUBLIC și nici CONSILIUL SUPERIOR al MAGISTRATURII.

II.2. Sintagma ˝SISTEM JUDICIAR˝ este enumerată în Art. 2, Art. 5 lit. c) și e), Art. 6I, Art. 6I pct. 3 și 4, Art. 6 VIII pct 1 și 3, Art. 15 alin. (1), Art. 18 alin. (3), din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, neexistând în legislația Statului Român nici un articol de lege/act normativ, care să o fi definit, care să fi dispus ÎNFIINȚAREA și ATRIBUIREA DENUMIRII ˝SISTEM JUDICIAR˝ și nici nu este reglementat în articol cine are drept de reprezentare.

II.3. Sintagma ˝SISTEMUL MINISTERULUI JUSTIŢIEI˝ a

fost indicat în Art. 8 din HOTĂRÂREA Guvernului nr. 813 din 28 decembrie 1992 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, Monitorul Oficial nr. 337 din 29 decembrie 1992, în Art. 6 din HOTĂRÂREA Guvernului nr. 450 din 29 iulie 1994 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, neexistând în


legislația Statului Român nici un articol de lege/act normativ, care să o fi definit, care să fi dispus ÎNFIINȚAREA și ATRIBUIREA DENUMIRII ˝SISTEMULUI MINISTERULUI JUSTIȚIEI˝ și nici nu a fost reglementat în articol de lege cine a avut drept de reprezentare.

II.4. Art. 30 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind

organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei a impus ÎNFIINȚAREA ˝INSTITUȚIILOR PUBLICE din SISTEMUL JUSTIȚIEI˝, însă în nici un ARTICOL din LEGE/ACT NORMATIV, nu s-a dispus ÎNFIINȚAREA INSTANȚELOR și a PARCHETELOR:

˝ART. 30 INSTITUŢIILE PUBLICE DIN SISTEMUL JUSTIŢIEI,

finanţate de la bugetul de stat, pentru care ministrul are calitatea de ordonator principal de credite, sunt prevăzute în anexa nr. 2. Acestea SE ÎNFIINŢEAZĂ şi se organizează potrivit legii.˝

II.5. Uniunea Europeană și agenții săi, prin MCV și alte

înscrisuri, referindu-se la România, politicienii români și străini, judecătorii, procurorii, juriștii, invocă un ˝SISTEM JUDICIAR˝ care NU EXISTĂ, NEFIIND ÎNFIINȚAT și nefiindu-i atribuită o DENUMIRE LEGALĂ de ˝SISTEM JUDICIAR˝ printr-un ACT de ÎNFIINȚARE, NEFIIND ÎNFIINȚATE INSTANȚELE și PARCHETELE, așa cum a impus Art. 30 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei. Prin legea 304/2004 s-a reglementat doar ORGANIZAREA NU ȘI ÎNFIINȚAREA.

II.6 Statul Român, nu a transpus în legislație,

obligația pozitivă DE INSTITUIRE a SISTEMULUI JUDICIAR, impusă prin Pct. 1 din RAPORTUL TEHNIC din 28.01.2015, al COMISIEI EUROPENE, care însoțește MCV pe 2015, reprodus în continuare: ˝ 1. PROCESUL JUDICIAR Reforma sistemului judiciar este una dintre cele două teme majore monitorizate în cadrul mecanismului de cooperare şi de verificare (MCV) în România. La momentul aderării, s-a concluzionat că PERSISTAU DEFICIENŢE în ce priveşte funcţionarea


SISTEMULUI JUDICIAR ROMÂNESC, FIIND NECESARE REFORME SUPLIMENTARE. Aceste REFORME SE AXEAZĂ pe INSTITUIREA unui SISTEM JUDICIAR........˝

II.7.Reproducem pct. 2.1 din Raportul MCV din 25.01.2017, care a reiterat că TREBUIA INSTITUIT SISTEMUL JUDICIAR în ROMÂNIA, ca PRIM OBIECTIV de REFERINŢĂ, impus de COMISIA EUROPEANĂ prin Pct. 1 din RAPORTUL TEHNIC din 28.01.2015, al COMISIEI EUROPENE, care însoțește MCV pe 2015:

˝COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 25.1.2017 COM (2017) 44 final

RAPORT al COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN şi CONSILIU

privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare şi de verificare

SWD(2017) 25 final …………………………………………………………………………………………………… 2.1 Procesul judiciar PRIMUL OBIECTIV de REFERINŢĂ viza SISTEMUL JUDICIAR şi SE AXA pe INSTITUIREA unui SISTEM JUDICIAR………………˝

II.8. Impunerea obligației de INSTITUIRE a unui SISTEM JUDICIAR în Statul Român, prin Pct. 1 din RAPORTUL TEHNIC din 28.01.2015, constituie DOVADA NEÎNFIINȚĂRII, până în 2015, a unui SISTEM JUDICIAR. Recităm din obligația ÎNFIINȚĂRII SISTEMULUI JUDICIAR: ˝Aceste reforme se axează pe INSTITUIREA unui SISTEM JUDICIAR…….˝

II.9. Statul Român NU A TRANSPUS în LEGISLAȚIE, obligația de INSTITUIRE a SISTEMULUI JUDICIAR, impusă de


Pct. 1 din RAPORTUL TEHNIC din 28.01.2015. NU există nici un ARTICOL de LEGE care să conțină cuvintele INSTITUIRE/ CREARE/ ÎNFIINȚARE a unui SISTEM JUDICIAR

II.10. În DREPTUL UNIUNII EUROPENE, SISTEMELE

funcționează în baza unor ACTE NORMATIVE de ÎNFIINȚARE și de atribuire de denumire. Dovadă de ÎNFIINȚARE SISTEM, il constituie REGULAMENTUL (CE) nr. 2725/2000 al CONSILIULUI din 11 decembrie 2000 privind INSTITUIREA SISTEMULUI ˝EURODAC˝, care prin TITLU și ARTICOL, conțin cuvântul ÎNFIINȚARE, DISPOZIȚII de ÎNFIINȚARE și de ATRIBUIRE de DENUMIRE SISTEMULUI: ˝62 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 19/vol. 3 32000R2725 15.12.2000 JURNALUL OFICIAL al COMUNITĂŢILOR EUROPENE L 316/1

REGULAMENTUL (CE) NR. 2725/2000 al CONSILIULUI din 11.12.2000

privind INSTITUIREA SISTEMULUI ˝Eurodac˝ pentru compararea amprentelor digitale în scopul aplicării eficiente a Convenţiei de

la Dublin. …………………………………………………………………………………………………………

CAPITOLUL I DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1 Obiectivul SISTEMULUI ˝Eurodac˝

(1) SE INSTITUIE un SISTEM sub numele ˝Eurodac˝ al cărui obiectiv este……….˝

II.11. BULGARIA, spre deosebire de Statul Român, A ÎNFIINȚAT SISTEMUL JUDICIAR, având în vigoare, LEGE privind SISTEMUL JUDICIAR, publicată în GAZETA de STAT nr. 64/2007, care a stabilit ÎNFIINȚAREA SISTEMULUI JUDICIAR, COMPUNEREA SISTEMULUI JUDICIAR și REPREZENTAREA SISTEMULUI JUDICIAR, de către Consiliul Suprem Judiciar. Bulgarii pot vorbi și scrie despre un SISTEM JUDICIAR, deoarece este ÎN FIINȚĂ, având LEGE cu DISPOZIȚIE de ÎNFIINȚARE.


II.12. PROBE care atestă cum STATUL ROMÂN A

ÎNFIINȚAT alte SISTEME și cum le-a atribuit denumiri, condorm DREPTULUI UNIUNII EUROPENE, care a dispus ÎNFIINȚAREA de SISTEME și a atribuit denumiri sistemelor:

II.12.1. Art. 1, Art. 2 lit. a) și Art. 3 din LEGE nr. 271/2010, sunt DISPOZIȚII de ÎNFIINȚARE a SISTEMULUI și de ATRIBUIRE de DENUMIRE:

Legea 271/2010 pentru ÎNFIINȚAREA, organizarea și funcționarea SISTEMULUI național de informații privind vizele și participarea României la Sistemul de informații privind vizele. Capitolul I - Dispoziții generale

Art. 1 Prezenta lege reglementează ÎNFIINȚAREA, organizarea și

funcționarea SISTEMULUI NATIONAL DE INFORMAȚII privind vizele și asigură cadrul juridic necesar utilizării de către autoritățile române a Sistemului de informații privind vizele. Art. 2 În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au urmatoarele semnificații: a) SISTEMUL de informații privind vizele, DENUMIT IN CONTINUARE VIS — sistemul informatic al Uniunii Europene, INSTITUIT prin Decizia 2004/512/CE a Consiliului din 8 iunie 2004 DE INSTITUIRE A SISTEMULUI de informații privind vizele (VIS), publicată in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 213 din 15 iunie 2004, destinat schimbului de date privind vizele, care permite autorităților competente din statele membre ale Uniunii Europene sa introducă, sa actualizeze și sa consulte aceste date pe cale electronică.

Art. 3 SE ÎNFIINȚEAZA SNIV, in conformitate cu Decizia 2004/512/CE a Consiliului și cu Regulamentul VIS, precum și cu respectarea specificațiilor tehnice stabilite prin Decizia 2008/602/CE a Comisiei din 17 iunie 2008 de stabilire a arhitecturii fizice și a cerințelor privind interfețele naționale și infrastructura de comunicații dintre Sistemul central de informații privind vizele (VIS) si interfetele nationale pentru etapa de dezvoltare, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 194 din 23 iulie 2008.

II.12.2. Art. 1, Art. 2 lit. a) și Art. 3 din LEGE nr. 141/2010, au DISPOZIȚII de ÎNFIINȚARE a SISTEMULUI și de ATRIBUIRE de DENUMIRE:


LEGE nr. 141 din 12 iulie 2010 republicată privind ÎNFIINŢAREA, organizarea şi funcţionarea SISTEMULUI

INFORMATIC Naţional de Semnalări şi participarea României la Sistemul de Informaţii Schengen

CAP. I

Dispoziţii generale ART. 1 Prezenta lege reglementează ÎNFIINŢAREA, organizarea şi

funcţionarea SISTEMULUI INFORMATIC NAŢIONAL de Semnalări şi asigură cadrul juridic necesar utilizării de către autorităţile române a Sistemului de Informaţii Schengen.

ART. 2 În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:

a) SISTEMUL Informatic Naţional de Semnalări, DENUMIT ÎN CONTINUARE SINS, - sistemul informatic compatibil cu Sistemul de Informaţii Schengen de generaţia a doua, care conţine semnalări de interes naţional şi semnalări de interes Schengen introduse de către autorităţile naţionale competente;

II.12.3. Art. 1 alin. (1) din LEGE nr. 411/2004, este dovada că Statul Român știa că SISTEMELE trebuie să aibă LEGE de ÎNFIINȚARE:

LEGE nr. 411 din 18 octombrie 2004 R1 privind fondurile de pensii administrate privat

ART. 1 (1) Prezenta lege reglementează:

a) ÎNFIINŢAREA, organizarea şi funcţionarea SISTEMULUI fondurilor de pensii administrate privat; (2) SCOPUL SISTEMULUI fondurilor de pensii administrate privat este asigurarea unei pensii private,

II.12.4. Alt act de ÎNFIINȚARE SISTEM îl constituie HOTĂRÂREA GUVERNULUI ROMÂNIEI nr. 276 din 9 aprilie 2014 pentru ÎNFIINŢAREA SISTEMULUI privind protecţia indicaţiilor geografice ale băuturilor spirtoase (MONITORUL OFICIAL nr. 283 din 17 aprilie 2014).

II.12.5. Art. 1 din LEGE nr. 226 din 5 iunie 2009, a ORGANIZĂRII ŞI FUNCŢIONĂRII STATISTICII OFICIALE ÎN ROMÂNIA, a reglementat CONSTITUIREA SISTEMULUI :


CAP. I

Dispoziţii generale ART. 1 SCOPUL

Prezenta lege reglementează organizarea şi funcţionarea statisticii oficiale în România, CONSTITUIREA, dezvoltarea şi coordonarea SISTEMULUI STATISTIC NAŢIONAL,

II.12.6. Art. 1 din O.G. nr. 21/1997 privind INSTITUIREA SISTEMULUI de cupoane pentru agricultori, aprobată prin LEGE nr. 200/26.11.1997, a dispus INSTITUIREA SISTEMULUI:

ORDONANȚA nr. 21 din 18 august 1997 privind INSTITUIREA SISTEMULUI de cupoane pentru

agricultori PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 200 din 20 august

1997 Data intrarii in vigoare : 20 august 1997

Guvernul României emite următoarea ordonanta: ART. 1 În vederea procurării de materiale şi de servicii necesare lucrărilor agricole în campania agricolă din toamna anului 1997, SE INSTITUIE SISTEMUL de plata pe baza de cupoane valorice cu finanţare de la bugetul de stat.

II.12.7. Art. 1 din LEGE nr. 29 din 31 martie 2000 R1 privind SISTEMUL NAŢIONAL de decoraţii al României, a dispus INSTITUIREA SISTEMULUI:

LEGE nr. 29 din 31 martie 2000 R1

privind sistemul naţional de decoraţii al României PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 18 februarie 2014

Data intrarii in vigoare : 18 februarie 2014

ART. 1 SE INSTITUIE SISTEMUL NAŢIONAL de decoraţii al României potrivit prevederilor prezentei legi.

ART. 2 Sistemul naţional de decoraţii cuprinde:


II.13. În continuare vă prezentăm răspunsuri de la NEÎNFIINȚATE INSTANȚE din ROMÂNIA care atestă că ˝AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ˝, ˝SISTEMUL JUDICIAR˝, ˝CORPUL MAGISTRAȚILOR˝ sunt simple SINTAGME, FĂRĂ ACTE de ÎNFIINȚARE: II.13.1. Entitatea fără act de înființare intitulată ˝Tribunalul Brăila˝, a recunoscut existența unor SINTAGME, neexistând ACTE de ÎNFIINȚARE :

………………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………………


II.13.2. Entitatea fără act de înființare intitulată ˝Tribunalul Buzău˝, a recunoscut existența unor simple SINTAGME, neexistând ACTE de ÎNFIINȚARE :

……………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………….

II.13.3. Entitatea fără act de înființare intitulată ˝Tribunalul Sibiu˝, a recunoscut existența unor simple SINTAGME, neexistând ACTE de ÎNFIINȚARE :


………………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………………

II.13.4. Entitatea fără act de înființare intitulată ˝Tribunalul Vrancea˝, a recunoscut existența unor simple SINTAGME, neexistând ACTE de ÎNFIINȚARE, sintagma ˝CORPUL MAGISTRAȚILOR˝ nefiind prevăzută nici în Legea 304/2004 de organizare judiciară, neexistând nici DEFINIȚII LEGALE :


……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

La Pct. 52 din HOTĂRÂREA Curții Europene a Drepturilor Omului din 26 iulie 2011 în Cauza Georgel şi Georgeta Stoicescu împotriva RomânieiPublicată în: Monitorul Oficial Nr. 416 din 10 iulie 2013 (Cererea nr. 9.718/03) Strasbourg, Curtea a reiterat OBLIGAȚIA POZITIVĂ a STATULUI de A CREA SISTEM JUDICIAR eficace. CREARE înseamnă ÎNFIINȚARE, ÎNFIINȚARE netranspusă în articol de lege:


ROMÂNIA trebuie constrânsă să dispună prin LEGE, ÎNFIINȚAREA AUTORITĂȚII JUDECĂTOREȘTI, cu atribuie de denumire și de reprezentant legal, ÎNFIINȚAREA SISTEMULUI JUDICIAR și a celorlalte SISTEME invocate, să le definiească legal și să le stabilească reprezentanții legali, ÎNFIINȚAREA INSTANȚELOR, a MINISTERULUI PUBLIC și a PARCHETELOR. Nefiind ÎNFIINȚATE, NU EXISTĂ JURIDIC.

III. INEXISTENȚA DISPOZIȚIEI de ÎNFIINȚARE a Consiliului Superior al Magistraturii, INEXISTENȚA ACTULUI NORMATIV de ÎNFIINȚARE a SECȚIEI pentru JUDECĂTORI și a SECȚIEI pentru PROCURORI în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, INEXISTENȚA SEDIULUI LEGAL și FOLOSIREA NELEGALĂ de SIGLĂ, neaprobată prin act normativ:

III.1. Ultimul ACT de ÎNFIINȚARE al Consiliului Superior al

Magistraturii în ROMÂNIA, l-a constituit DISPOZIȚIA de

ÎNFIINȚARE din Art. 67 din LEGEA ORGANIZĂRII

JUDECĂTOREȘTI din 1909, reiterat în Art. 27 din

REGULAMENTUL nr. 1802 din 27 mai 1909 pentru punerea în

aplicare a legii de la 24 martie 1909:


III.2. NEEXISTÂND DISPOZIȚIE de ÎNFIINȚARE în ARTICOL de LEGE, Consiliul Superior al magistraturii folosește nelegal sigla cu anul 1909, de pe timpul când EXISTA DISPOZIȚIE de ÎNFIINȚARE în ARTICOL de LEGE:

III.3. SIGLA este folosită nelegal, deoarece nici un

ARTICOL de LEGE nu a prevăzut-o și nu a dat Consiliului Superior

al Magistraturii, dreptul de folosință, pe site și în documente. Iată

probe de ATRIBUIRE LEGALĂ de SIGLĂ:

PROBA nr. 1:

Art. 22 alin. (2) din LEGE nr. 31 din 15 ianuarie 2007

privind reorganizarea şi funcţionarea Academiei Oamenilor de

Ştiinţă din România, a reglementat SIGLA AOSR:


˝ART. 22 (2) SIGLA AOSR este cea sub care a functionat Academia de Științe din Romania in perioada 1936-1948 și va fi redată grafic in Statutul AOSR.˝

PROBA nr. 2:

Art. 92 alin. (3) din LEGE Nr. 84 din 24 iulie 1995 Legea învăţămîntului, a dispus expres dreptul DE A STABILI și de a FOLOSI ÎNSEMNE PROPRII:

˝Art. 92 (3) Autonomia universitară se realizează, în principal,

prin: ………………………………….. STABILIREA ŞI FOLOSIREA UNOR ÎNSEMNE ŞI SIMBOLURI PROPRII.˝

PROBA nr. 3:

Art. 2 alin. (2) din HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 997 din 21 decembrie 2016 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate şi privind modificarea şi completarea anexei nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, a stabilit dreptul de a reglementa SIGLĂ și ÎNSEMNE PROPRII prin act normativ denumit ORDIN:

˝ ART. 2 (1) Sediul ANANP este în municipiul Bucureşti, piaţa Walter Mărăcineanu nr. 1-3, sectorul 1. (2) SIGLA, ÎNSEMNELE PROPRII şi modelul uniformelor ANANP se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, la propunerea preşedintelui ANANP. (3) ANANP îşi asigură comunicarea publică şi transparenţa prin toate mijloacele de comunicare, inclusiv prin crearea unei pagini web proprii.˝

Raportat la probele prezentate, în dreptul public fiind

permis doar ceea ce legea prevede expres, entitatea intitulată

˝Consiliul Superior al Magistraturii˝, foloște nelegal SIGLĂ și


ÎNSEMNE NEATRIBUITE de articol de lege/act normativ în vigoare.

Practic, se comportă ca un PARTICULAR, căruia îi este permis tot

ceea ce legea nu îi interzice.

III.4. Nici prinLege 304/2004 și nici prin Lege 317/2004,

legiuitorul NU A DISPUS ÎNFIINȚAREA Consiliului Superior al

Magistraturii și nici ÎNFIINȚAREA SECȚIILOR pentru JUDECĂTORI

și PROCURORI și celelalte structurideoarece Art. 73 alin. (3) lit. l)

din Constituția României, nu a prevăzut și ÎNFIINȚAREA Consiliului

Superior al Magistraturii:

LEGIFERAREA ART. 73 Categorii de legi (3) Prin lege organică se reglementează: l) ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA Consiliului

Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi;

III.5. Prin Revista JUSTIȚIA ÎN ACTUALITATE nr. 1 din 2007 se atestă ÎNFIINȚAREA în 1909 prin Art. 67 din Legea din 24 martie 1909 și ulterior prin Decret-Lege nr. 356/1938, însă nu spune, că din 1949 și azi, NU ARE DISPOZIȚIE de ÎNFIINȚARE în ARTICOL de LEGE:


…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

III.6. Neexistând dispoziții de ÎNFIINȚARE SECȚII pentru

JUDECĂTORI și SECȚII pentru PROCURORI și nici DISPOZIȚIE de ÎNFIINȚARE ca INSTITUȚIE, toate actele emise sunt nule de drept iar JUDECATA ca INSTANȚĂ de JUDECATĂ a judecătorilor și procurorilor are loc cu violarea Art. 6 din CEDO și Art. 47 din Carta Drepturile Fundamentale ale UE, nefiind o INSTANȚĂ ÎNFIINȚATĂ prin lege.

Doar persoanele juridice de DREPT PRIVAT se pot CONSTITUI ca entitate privată, prin voința membrilor săi. Consiliul Superior al Magistraturii, SECȚIILE și celelalte structuri, trebuiau ÎNFIINȚATE prin ARTICOL de LEGE/ACT NORMATIV, ca instituție de drept public.

III.7. Consiliul Superior al Magistraturii nu are un sediu legal atribuit. Art. 2 coroborat cu Art. 82 din LEGE nr. 317 din 1 iulie 2004 R2 privind Consiliul Superior al Magistraturii, este dovada neatribuirii de sediu, nefiind invidualizat prin Stradă, număr de imobil și sector:

˝ART. 2 Consiliul Superior al Magistraturii are personalitate

juridică şi sediul în municipiul Bucureşti.


ART. 82 Guvernul va asigura un sediu corespunzător Consiliului Superior al Magistraturii˝

Nici azi Guvernul României NU A ATRIBUIT SEDIU și în

lege nu s-a prevăzut dreptul Consiliului Superior al Magistraturii de

a închiria vreo clădire cu destinația de SEDIU.

Prin titlul și Art. 1 (1) din Lege nr. 102/2005, s-a dispus

ÎNFIINȚAREA autorității naționale de supraveghere iar Art. 2 din

Lege nr. 102/2005, NU A ATRIBUIT SEDIU.

LEGE nr. 102 din 3 mai 2005

privind ÎNFIINŢAREA, organizarea şi funcționarea AUTORITĂŢII Naţionale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu

Caracter Personal ART. 1 (1) SE ÎNFIINȚEAZĂ Autoritatea Naţională de

Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, denumită în continuare Autoritatea naţională de supraveghere, ca autoritate publică cu personalitate juridică, autonomă şi independentă faţă de orice alte autoritate a administraţiei publice, ca şi faţă de orice persoană fizică sau juridică din domeniul privat, care exercită atribuţiile ce îi sunt date în competenţă prin dispoziţiile legale din domeniul prelucrării datelor cu caracter personal şi al liberei circulaţii a acestor date.

(4) Sediul Autorităţii naţionale de supraveghere este în municipiul Bucureşti.

Prin Art. II din LEGEA nr. 129 din 15 iunie 2018, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 102/2005 privind ÎNFIINŢAREA, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, precum şi pentru abrogarea Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 19 iunie 2018, s-a impus Guvernului României obligația de a atribui sediu și dreptul la ÎNCHIRIERE sau la ACHIZIȚIONAREA unui SEDIU, în măsura în care Guvernul României nu atribuie sediu:

˝ART. II (1) Guvernul pune la dispoziţie Autorităţii

Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, în condiţiile legii, SEDIUL necesar exercitării efective şi corespunzătoare a atribuţiilor sale.


(2) În măsura în care nu se asigură sediul prevăzut la alin. (1), Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal poate proceda, în condiţiile legii, LA ÎNCHIRIEREA SAU LA ACHIZIŢIONAREA UNUI SEDIU de pe piaţa liberă imobiliară, în limita fondurilor aprobate cu această destinaţie.˝

Guvernul României NU A ATRIBUIT SEDIU CSM și nu există în LEGEA 317/2004, prevedere ca în Art. II alin. (2) din LEGEA nr. 129 din 15 iunie 2018, care să permită Consiliului Superior al Magistraturii să ÎNCHIRIEZE sau SĂ ACHIZIȚIONEZE SEDIU de pe piața liberă imobiliară.

NEEXISTÂND DISPOZIȚII de ÎNFIINȚARE a Consiliului Superior al Magistraturii, NEEXISTÂND DISPOZIȚII de ÎNFIINȚARE SECȚII pentru judecători și procurori și nefiind înființate celelalte struccturi și neavând sediu legal, ÎNCHIRIEREA sau ACHIZIȚIONAREA de SEDIU neavând temei în articol de lege, Consiliul Superior al Magistraturii funcționează ILICIT, fiind o entitate NEFUNCȚIONALĂ. TOATE HOTĂRÂRILE și toate înscrisurile emise de către această entitate NEÎNFIINȚATĂ, solicităm să dispuneți că sunt NULE de DREPT, ABSOLUT, obligând ROMÂNIA să intre în legalitate, ÎNFIINȚÂND LEGAL această entitate, ÎNFIINȚÂND SECȚIILE și celelalte structuri, atribuindu-i sediu sau prevăzând în Lege, dreptul de ÎNCHIRIERE sau ACHIZIȚIONARE SEDIU de pe piața liberă imobiliară.

IV. INEXISTENȚA INSTITUTULUI NAȚIONAL al MAGISTRATURII, INEXISTENȚA, neatribuirea denumirii prin act de înființare și neatribuirea sediului, INEXISTENȚA articolului cu DISPOZIȚIE de ÎNFIINȚARE a INSTITUTULUI NAȚIONAL al MAGISTRATURII, neatribuirea categoriei personalității juridice DE DREPT PUBLIC sau de DREPT PRIVAT

IV.1. În subordinea Ministerului Justiției, funcționează

entitatea FĂRĂ ACTE de ÎNFIINȚARE, FĂRĂ ATRIBUIRE de

DENUMIRE, FĂRĂ DISPOZIȚIE de ÎNFIINȚARE, fără atribuire a

categoriei personalității DE DREPT PUBLIC sau de DREPT


PRIVAT, și FĂRĂ ATRIBUIRE de SEDIU individualizat prin stradă,

sector și număr de imobil, intitulată INSTITUTUL NAȚIONAL al

MAGISTRATURII.

IV.2. Nici un articol din TITLUL IV ORGANIZAREA și

FUNCȚIONAREA INSTITUTULUI NAȚIONAL a MAGISTRATURII,

Art. 103-114, nu a reglementat OMISIUNILE sesizate la pct. IX.1.

IV.3. Cele 2 CIF-uri: 4364233 emis la data de 22.07.1993 și

CIF 23126963 la data de 28.01.2008 (Coduri de înregistrare fiscală)

au fost emise prin FRAUDAREA LEGII, având DENUMIRE

NEPREVĂZUTĂ în articol de lege și NEEXISTÂND DISPOZIȚIEde

ÎNFIINȚARE nici SEDIU în B-dul Regina Elisabeta nr. 53, București:


IV.4. În 1993, CIF-ul a fost atribuit INM cu violarea Art. 1 și DECLARAȚIEI de ÎNREGISTRARE pentru INSTITUȚIILE PUBLICE din H.G.R. 224 din 21 mai 1993 privind atribuirea codului fiscal pentru plătitorii de impozite şi taxe, abrogată de de art.18 din O.G. 82/1998 la data de 26 octombrie 1998, neexistând ACT LEGAL de CONSTITUIRE (DE ÎNFIINȚARE) și FĂRĂ ATRIBUIRE de DENUMIRE prin articol de LEGE:

˝ ART. 1 PERSOANELE FIZICE şi JURIDICE, care, prin ACTUL LEGAL DE CONSTITUIRE sau prin AUTORIZAŢII ELIBERATE ÎN ACEST SCOP, au dreptul sa producă, sa execute lucrări sau sa presteze servicii, sa importe şi sa comercializeze produse sau sa desfăşoare alte activităţi cu caracter social-filantropic, de natura politica, sindicala, civică, religioasă, plătitoare de impozite şi taxe la buget, sînt obligate sa completeze şi sa depună declaraţia de înregistrare model IMP 1, anexa la prezenta hotărîre, în vederea atribuirii codului fiscal şi a eliberării certificatului de înregistrare fiscală. Cod formular: IMP 2 --------------------

DECLARAŢIE DE ÎNREGISTRARE pentru INSTITUŢIILE PUBLICE

2. Date de identificare a instituţiei: 2.1. Cod fiscal.......... 2.2. - DENUMIREA instituţiei publice............. 2.8. ACTUL NORMATIV DE ÎNFIINŢARE.............


IV.5. Al 2-lea CIF în 2008 a fost emis tot ÎN FALS, FĂRĂ DREPT, violând ANEXA 1 și 2-DECLARAȚIA 010- la ORDINUL nr. 262 din 19 februarie 2007 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor, emis de Ministerul Finanțelor Publice, au impus la litera c) pct. 1 drept CONDIȚII de atribuire a CIF-ului, consemnarea în declarație a NUMĂRULUI și DATEI ACTULUI NORMATIV prin care s-ar fi dispus ÎNFIINȚAREA Institutului Național al Magistraturii;

...........................................................................................

.............................................................................................

ANEXA 2 la ORDINUL nr. 262 din 19 februarie 2007 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor, emis de Ministerul Finanțelor Publice, a impus obligațiile completării și depunerii declarației de înregistrare în calitate de contribuabil CU OCAZIA ÎNFIINȚĂRII: ANEXA 2

INSTRUCŢIUNI de completare a formularului (010)

"Declaraţie de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni pentru persoane juridice, asocieri şi

alte entităţi fără personalitate juridică"

I. Depunerea declaraţiei


Declaraţia de înregistrare fiscală/Declaraţia de menţiuni pentru persoane juridice, asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică, denumită în continuare declaraţie, se completează şi se depune de către persoanele juridice, asocierile şi alte entităţi fără personalitate juridică.

Declaraţia de înregistrare se completează cu ocazia primei înregistrări fiscale, DE REGULĂ CU OCAZIA ÎNFIINŢĂRII, iar declaraţia de menţiuni se completează ori de câte ori se modifică datele declarate anterior. ..............................................................................................................................

C. ALTE DATE PRIVIND CONTRIBUABILUL Rândul 1. Număr autorizaţie de funcţionare/Număr act legal de

înfiinţare Se vor înscrie, după caz, numărul şi data autorizaţiei de funcţionare

emise de organul competent, NUMĂRUL şi DATA ACTULUI NORMATIV prin care S-A ÎNFIINŢAT contribuabilul, NUMĂRUL ŞI DATA HOTĂRÂRII JUDECĂTOREŞTI DE ÎNFIINŢARE sau altele asemenea.

Rândul 2. Cod CAEN al obiectului principal de activitate Se va înscrie codul CAEN al obiectului principal de activitate, astfel

cum a fost declarat cu ocazia ÎNFIINŢĂRII sau AUTORIZĂRII. ....................................................................................................................................................

Rândul 6. Impozit pe venitul din salarii şi pe venituri asimilate salariilor şi contribuţii sociale

LA ÎNFIINŢARE: Rândul 6.1.1 "Număr mediu de salariaţi estimat de până la 3 salariaţi

exclusiv" şi rândul 6.1.2 "Venit total estimat de până la 100.000 euro" se marchează de către contribuabilii prevăzuţi la art. 296^19 alin. (1^7) din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, CARE SE ÎNFIINŢEAZĂ în cursul anului şi care estimează că, în cursul anului, vor avea un număr mediu de până la 3 salariaţi exclusiv şi, după caz, urmează să realizeze un venit total de până la 100.000 euro.

IV.6. ANEXA 1-DECLARAȚIA 040- la ORDINUL nr. 262 din

19 februarie 2007 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor, emis de Ministerul Finanțelor Publice, a impus drept CONDIȚII de atribuire a Codului de Înregistrare Fiscală, consemnarea în declarație de către INSTITUȚIA PUBLICĂ a NUMĂRULUI, DATEI și TIPULUI ACTULUI NORMATIV prin care s-a ÎNFIINȚAT INSTITUȚIA PUBLICĂ:


............................................................................................. Anexa 2

INSTRUCŢIUNI

de completare a formularului (040) "Declaraţie de înregistrare fiscală/Declaraţie de

menţiuni pentru instituţii publice"

Declaraţia de înregistrare fiscală/Declaraţia de menţiuni pentru instituţii publice, denumită în continuare declaraţie, se completează şi se depune de către INSTITUŢIILE PUBLICE.

Declaraţia de înregistrare se completează cu ocazia primei înregistrări fiscale, de regulă CU OCAZIA ÎNFIINŢĂRII, iar declaraţia de menţiuni se completează ori de câte ori se modifică datele declarate anterior.

A. FELUL DECLARAŢIEI Se marchează cu "X" pct. 1 sau 2, după caz. ATENŢIE! ÎN CAZUL DECLARAŢIEI DE MENŢIUNI SE

COMPLETEAZĂ TOATE RUBRICILE FORMULARULUI CU DATELE VALABILE LA MOMENTUL DECLARĂRII, indiferent dacă acestea au mai fost declarate. .............................................................................................

Rândul 4. ACT NORMATIV DE ÎNFIINŢARE SE ÎNSCRIU NUMĂRUL, DATA ŞI TIPUL ACTULUI NORMATIV PRIN

CARE S-A ÎNFIINŢAT INSTITUŢIA PUBLICĂ. Rândul 5. FELUL SEDIULUI Se marchează cu "X" în funcţie de felul sediului.

IV.7. La ambele CIF-uri, s-a comis FALSUL prin

OMISIUNEA indicării ACTULUI de ÎNFIINȚARE, deoarece NU EXISTĂ DISPOZIȚIE de ÎNFIINȚARE a Institutului Național al Magistraturii, nefiind atibuit prin articol de lege/actul normativ, sediul indicat tot în fals. De asemeni, nici un articol de lege nu a realizat ATRIBUIREA de DENUMIRE.


IV.8. ORGANIGRAMA postată de entitatea FĂRĂ DISPOZIȚIE de DENUMIRE, FĂRĂ SEDIU LEGAL și FĂRĂ SEDIU LEGAL, intitulată Institutul Național al Magistraturii, postată pe internet la adresa:

http://inm-lex.ro/wp-content/uploads/2019/09/Organigrama-INM.pdf

NU ARE VALOARE JURIDICĂ (este INEXISTENTĂ ca

ACT JURIDIC) urmare a neaprobării prin act normativ care trebuia publicat în Monitorul Oficial al României Partea I și care să dispună prin articol, APROBAREA ORGANIGRAMEI. IV.9. Articolul 103 alin. (1) din Lege 304/2004, nu A ÎNFIINȚAT entitatea și NU A ATRIBUIT o CATEGORIE a PERSONALITĂȚII JURIDICE, nedevenind nici persoană juridică DE DREPT PUBLIC și nici persoană juridică DE DREPT PRIVAT. Solicităm să luați în considerare argumentele juridice de la Pct. II din prezenta cerere. ˝ART. 103 (1) Institutul Naţional al Magistraturii este instituţia publică cu personalitate juridică, aflată în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii,…˝




Legiuitorul român este obligat să atribuie una dintre cele 2 categorii ale personalității juridice: DE DREPT PUBLIC sau DE DREPT PRIVAT, sintagma ˝are personalitate juridică˝ neînsemnând atribuire de categorie a personalității juridice.

IV.10. Nici un articol de lege nu a indicat

INSTITUȚIA/AUTORITATEA care are obligația sa-I atribuie sediu.

Prin titlul și Art. 1 (1) din Lege nr. 102/2005, s-a dispus ÎNFIINȚAREA

autorității naționale de supraveghere iar Art. 2 din Lege nr.

102/2005, NU A ATRIBUIT SEDIU. Institutul Național al

Magistraturii nu are nici DISPOZIȚIE de ÎNFIINȚARE în articol de lege și nici atribuire de sediu:

LEGE nr. 102 din 3 mai 2005

privind ÎNFIINŢAREA, organizarea şi funcționarea AUTORITĂŢII Naţionale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu

Caracter Personal ART. 1 (1) SE ÎNFIINȚEAZĂ Autoritatea Naţională de

Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, denumită în continuare Autoritatea naţională de supraveghere, ca autoritate publică cu personalitate juridică, autonomă şi independentă faţă de orice alte autoritate a administraţiei publice, ca şi faţă de orice persoană fizică sau juridică din domeniul privat, care exercită atribuţiile ce îi sunt date în competenţă prin dispoziţiile legale din domeniul prelucrării datelor cu caracter personal şi al liberei circulaţii a acestor date.

(4) Sediul Autorităţii naţionale de supraveghere este în municipiul Bucureşti.

Prin Art. II din LEGEA nr. 129 din 15 iunie 2018, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 102/2005 privind ÎNFIINŢAREA, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, precum şi pentru abrogarea Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 19 iunie 2018, s-a impus Guvernului României obligația de a atribui sediu și dreptul la ÎNCHIRIERE sau la ACHIZIȚIONAREA unui SEDIU, în măsura în care Guvernul României nu atribuie sediu:

˝ART. II (1) Guvernul pune la dispoziţie Autorităţii

Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter


Personal, în condiţiile legii, SEDIUL necesar exercitării efective şi corespunzătoare a atribuţiilor sale.

(3) În măsura în care nu se asigură sediul prevăzut la alin. (1), Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal poate proceda, în condiţiile legii, LA ÎNCHIRIEREA SAU LA ACHIZIŢIONAREA UNUI SEDIU de pe piaţa liberă imobiliară, în limita fondurilor aprobate cu această destinaţie.˝

Nici o instituție/autoritate a Statului Român nu a fost

abilitată de lege să atribuie sediu și nu există în LEGEA 304/2004,

prevedere ca în Art. II alin. (2) din LEGEA nr. 129 din 15 iunie 2018,

care să permită entității NEÎNFIINȚATE Institutul Național al

Magistraturii să ÎNCHIRIEZE sau SĂ ACHIZIȚIONEZE SEDIU de pe

piața liberă imobiliară.

NEEXISTÂND DISPOZIȚII de ÎNFIINȚARE a Institutului Național al Magistraturii, ÎNCHIRIEREA sau ACHIZIȚIONAREA de SEDIU neavând temei în articol de lege, funcționează ILICIT, fiind o entitate NEFUNCȚIONALĂ. TOATE HOTĂRÂRILE și toate înscrisurile emise de către această entitate NEÎNFIINȚATĂ, solicităm să dispuneți că sunt NULE de DREPT, ABSOLUT, obligând ROMÂNIA să intre în legalitate, ÎNFIINȚÂND LEGAL această entitate, atribuindu-i denumire și sediu sau dreptul de a închiria sau cumpăra sediu.

IV.11. RĂSPUNSUL nr. 6358/23.12.2015, reprodus în extras, semnat de către OCTAVIA SPINEANU-MATEI ˝judecător˝ și DIRECTOR al INM constituie un FALS JOSNIC:


...............................................................................................................................................................................


FALSURILE JOSNICE comise la data de 22 decembrie 2015 constau în:

1) Atestarea mincinoasă a ÎNFIINȚĂRII Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Magistraţilor prin Hotărârea Guvernului României nr. 48/1992 privind înfiinţarea şi organizarea Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Magistraţilor. Din data de 24 august 1997, prin Art. 5 din LEGE nr. 142 din 24 iulie 1997 privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, a fost abrogată Hotărârea Guvernului României nr. 48/1992:

ART. 5 Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă art. 11 din Legea Curţii Supreme de Justiţie nr. 56/1993, Hotărârea Guvernului României nr. 48/1992 privind înfiinţarea şi organizarea Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Magistraţilor, precum şi orice alte dispoziţii contrare.

2) Entitatea NEÎNFIINȚATĂ a fost întrebată în 2015, care este DISPOZIȚIE de ÎNFIINȚARE și de atribuire denumire și sediu, Institutului Național al Magistraturii și este inadmisibil ca în 2015, să invoci ca valabilă H.G. 48/1992 abrogată din data de 24 august 1997.

3) FALSUL nr. 3 constă în atestarea mincinoasă că Art. I pct. 29 ar fi prevăzut ˝ÎNFIINȚAREA˝ Institutului Național al Magistraturii. Iată reproducerea exactă a Art. 1 pct. 29 din Legea 142/24.07.1997, care NU CONȚINE cuvântul ˝ÎNFIINȚARE˝, atestat în FALS:

˝29. La titlul IV "Corpul magistraţilor", capitolul II "Admiterea în

magistratura", după secţiunea a II-a se introduce secţiunea a III-a "Institutul Naţional al Magistraturii", cu următorul cuprins:


"Secţiunea a III-a

Institutul Naţional al Magistraturii Art. 70^1. - Institutul Naţional al Magistraturii este

instituţia publica subordonata exclusiv Ministerului Justiţiei, care realizează pregătirea specifica a viitorilor judecători şi procurori, precum şi perfecţionarea profesională a magistraţilor în funcţie, în conformitate cu prevederile prezentei legi.

Institutul Naţional al Magistraturii nu face parte din sistemul naţional de învăţământ şi educaţie şi nu este supus dispoziţiilor legale în vigoare cu privire la acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi recunoaşterea diplomelor.

Institutul Naţional al Magistraturii are personalitate juridică şi sediul în municipiul Bucureşti.

Art. 70^2. - Institutul Naţional al Magistraturii este condus de un consiliu format din 11 membri, dintre care: un judecător al Curţii Supreme de Justiţie, un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie, un judecător al Curţii de Apel Bucureşti, un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii; 3 reprezentanţi aleşi ai personalului de instruire din cadrul institutului, directorul Direcţiei de resurse umane din Ministerul Justiţiei; 2 reprezentanţi ai auditorilor de justiţie care participa la cursurile de pregătire profesională.

Directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi cei 2 adjuncţi ai acestuia sunt numiţi prin ordin al ministrului justiţiei.

Directorul Institutului Naţional al Magistraturii face parte de drept din consiliu.

Durata mandatului membrilor Consiliului Institutului Naţional al Magistraturii este de 3 ani, cu excepţia mandatului reprezentanţilor auditorilor de justiţie, care sunt aleşi pentru un an.

Mandatul membrilor consiliului poate fi reînnoit. La şedinţele consiliului pot participa, fără drept de vot, reprezentanţi

ai asociaţiilor legal constituite ale magistraţilor. Art. 70^3. - Consiliul Institutului Naţional al Magistraturii deliberează

asupra problemelor care privesc organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi bugetul acestuia.

Hotărârile Consiliului Institutului Naţional al Magistraturii devin executorii după aprobarea lor de către ministrul justiţiei.

Art. 70^4. - Directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi adjunctii săi asigura conducerea curenta a activităţii şi organizează aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului.

Art. 70^5. - Personalul de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii este asigurat, de regula, din rândul judecătorilor şi al procurorilor în funcţie, care pot fi detasati, cu acordul lor, pe timp de 3 ani în cadrul institutului.

Salarizarea personalului de instruire de specialitate juridică al Institutului Naţional al Magistraturii se stabileşte prin asimilarea funcţiilor acestuia cu funcţiile de magistrat, în raport cu vechimea în magistratura, în condiţiile Legii privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti.


Institutul Naţional al Magistraturii poate folosi, în condiţiile legii, şi cadre didactice universitare, alţi specialişti, romani şi străini, precum şi magistraţi în funcţie sau asimilaţi ai acestora, pentru desfăşurarea procesului de formare şi perfecţionare profesională.

Statul de personal şi statul de funcţii ale Institutului Naţional al Magistraturii se aproba de ministrul justiţiei, în limita numărului total de posturi aprobat pentru sistemul justiţiei.

Art. 70^6. - Durata cursurilor de pregătire specifica magistraţilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii este de 1-2 ani.

În fiecare an, ministrul justiţiei stabileşte durata cursurilor şi numărul de cursanţi, în funcţie de numărul judecătorilor şi al procurorilor necesari pentru ocuparea posturilor vacante.

Art. 70^7. - Admiterea în Institutul Naţional al Magistraturii, care reprezintă modalitatea principala de recrutare a magistraţilor, se face pe baza de concurs, la care au dreptul sa participe persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 50 lit. a)-e).

Art. 70^8. - Componenta comisiei, condiţiile de concurs şi modul de desfăşurare a acestuia sunt stabilite prin regulament aprobat de ministrul justiţiei.

Art. 70^9. - Candidaţii admişi la concursul de intrare în Institutul Naţional al Magistraturii au calitatea de auditori de justiţie şi beneficiază de o bursa lunară egala cu salariul funcţiei de judecător stagiar, care se plăteşte din fondul de burse prevăzut în bugetul Ministerului Justiţiei, în raport cu vechimea pe care o au.

Art. 70^10. - Pregătirea auditorilor de justiţie pentru cariera de magistrat se bazează pe cunoaşterea tendinţelor şi a evoluţiei principalelor instituţii juridice, inclusiv în dreptul comparat, şi, îndeosebi, pe dobândirea de cunoştinţe practice necesare pentru a deveni judecător sau procuror.

Art. 70^11. - În perioada cursurilor, auditorii de justiţie vor desfasura stagii de practica în cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor, vor efectua, sub îndrumarea personalului de instruire şi a magistraţilor instanţelor şi parchetelor, lucrări de grefa în cadrul tuturor serviciilor, vor asista la şedinţele de judecata şi la activitatea de urmărire penală, pentru a cunoaşte în mod direct activităţile pe care le desfăşoară magistraţii şi personalul auxiliar.

Art. 70^12. - În cazul în care auditorii de justiţie savarsesc o abatere de la îndatoririle ce le revin sau de la Regulamentul de ordine interioară al Institutului Naţional al Magistraturii, pot fi sancţionaţi disciplinar de către directorul institutului.

Sancţiunile disciplinare ce pot fi aplicate auditorilor de justiţie sunt: a) observatia; b) avertismentul; c) exmatricularea din institut, cu restituirea cheltuielilor de

şcolarizare. Art. 70^13. - La absolvirea Institutului Naţional al Magistraturii,

auditorii de justiţie vor susţine un examen care va consta preponderent în probe practice, prin care sa demonstreze ca şi-au insusit cunoştinţele necesare funcţiei de judecător sau de procuror.

Examenul va fi susţinut în fata unei comisii mixte formate din 3 membri ai personalului de instruire al institutului şi 3 magistraţi de la instanţe şi parchete, numiţi prin ordin al ministrului justiţiei.


Absolvenţilor Institutului Naţional al Magistraturii li se eliberează un atestat.

Art. 70^14. - Absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii vor fi numiţi magistraţi stagiari de către ministrul justiţiei.

Judecătorii stagiari, absolvenţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, au dreptul de a judeca în cauzele prevăzute la art. 58^1; procurorii stagiari, absolvenţi ai institutului, au dreptul de a pune concluzii în instanta şi de a semna acte procedurale, cu excepţia celor care privesc libertatea persoanei.

După 6 luni de funcţionare efectivă, magistraţii stagiari, absolvenţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, au dreptul sa se înscrie la examenul de capacitate. Dispoziţiile art. 61-65 sunt aplicabile.

Art. 70^15. - Judecătorilor şi procurorilor stagiari, absolvenţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, le sunt aplicabile dispoziţiile legale privind pe magistraţii stagiari.

În cazul în care durata cursurilor Institutului Naţional al Magistraturii, stabilită conform legii, va fi de 2 ani, absolvenţii au dreptul de a se înscrie direct pentru susţinerea examenului de capacitate.

Art. 70^16. - Organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al Magistraturii sunt stabilite prin regulament elaborat de consiliul institutului şi aprobat de ministrul justiţiei."

IX.9. Aceste texte normative de la Pct. IX.8, au fost

ABROGATE prin lit. b) a alin. (1) al art. 133 din LEGEA nr. 304 din 28 iunie 2004, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 576 din 29 iunie 2004, fiind abrogată Legea 92/1992 și nici în anul 2020:

NU EXISTĂ DISPOZIȚIE de ÎNFIINȚARE a

Institutului Național al Magistraturii, în articol de lege; NU EXISTĂ atribuire de SEDIU individualizat prin

Stradă și Număr și NU EXISTĂ atribuire a categoriei personalității

juridice DE DREPT PUBLIC sau DE DREPT PRIVAT.

IV.12. Invocatul ORDIN al Ministrului Justiției nr. 854/C/03

martie 2015, care ar fi ˝atribuit SEDIU˝, conform JURISPRUDENŢEI NAŢIONALE –sancțiunea este INEXISTENȚA și NULITATEA ABSOLUTĂ urmare a NEINTRĂRII ÎN VIGOARE prin PUBLICARE PUBLICARE conform Legii 24/2000 R2:

PROBA nr. 1: I. Prin DECIZIA nr. 3792 din 30 Octombrie 2008,

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE a ROMÂNIEI- Sectia


Contencios Administrativ si Fiscal a stabilit cu privire la Ordinul

ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr.333/2007, nepublicat,

ca este INEXISTENT:

" PRINCIPIUL PUBLICĂRII ACTELOR ADMINISTRATIVE

NORMATIVE este prevăzut în art.10, art.75 din Legea nr.24/2000 şi

în art.28 din Regulamentul Guvernului nr.13/2005, iar actul

administrativ emis cu încălcarea acestor prevederi legale este NUL

ABSOLUT.

Recurenta apreciază că şi Ordinul nr.140/2007 este un act administrativ normativ pentru aceleaşi motive.

Recursul este fondat. Legea nr.24/2000 este clară sub acest aspect, stabilind pentru actele

administrative normative publicarea în Monitorul Oficial al României (art.10 alin.(1) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă). Niciun alt mod de aducere la cunoştinţa publicului a actelor administrative normative nu suplineşte cerinţa impusă de ar.10 alin.(1) sus-menţionat (de exemplu, publicarea pe site-ul autorităţii emitente).

În ceea ce priveşte actele administrative individuale legea nu prevede un asemenea mod de publicare, astfel încât înştiinţarea celor în cauză este suficientă pentru validitatea actului din acest punct de vedere. Sancţiunea nepublicării actului administrativ normativ este aceea a INEXISTENŢEI actului astfel emis.

Considerând că ordinul nr.333 din 17 aprilie 2007 reprezintă un act administrativ individual, instanţa de fond a pronunţat o hotărâre nelegală, dată cu interpretarea greşită a legii, astfel că s-a admis recursul reclamantei, s-a casat sentinţa recurată şi s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe."

PROBA nr. 2:

Prin Sentinţa nr. 130/17.10.2008, Curtea de Apel Suceava, sectia comerciala si contencios administrativ, raportandu-se la jurisprudenta C.E.D.O ( Cauza Petra contra Romaniei), a reţinut că Ordinul nr.1223/31.05.2007, emis de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, este INEXISTENT juridic întrucat, nefiind


publicat în M.O., nu intruneşte exigenţele de accesibilitate ale unei legi.

Cităm în acest sens din hotarare:

" În speţă, Ordinul nr.l223/2007 nu a fost publicat în Monitorul Oficial, nefiind în vigoare.

Împrumutând sintagmele jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului ( cauza Petra împotriva României din 23 septembrie 1998), Curtea reţine că nepublicarea ordinului nr.1223/2007 în Monitorul Oficial nu corespunde exigenţei de accesibilitate". De altfel, conform jurisprudenţei constante a CEDO, noţiunea prevăzut de lege" înseamnă nu doar o anume bază legală în dreptul intern dar şi calitatea legii" în cauză: astfel aceasta trebuie să fie accesibilă persoanei şi previzibilă. De menţionat că CEDO are în vedere legea în sens material ( orice act normativ emis de autorităţile statului) nu în sens formal ( act emis de Parlament ).

Dincolo de aceste aspecte jurisprudenţiale revenind la ideea de stat de drept" şi de preeminenţă a dreptului" sintagmă regăsită şi în preambulul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, Curtea mai notează că sunt înfrânte principiile statului de drept în condiţiile în care autorităţile etatice guvernează prin acte normative nepublicate în Monitorul Oficial. Perpetuarea şi escaladarea acestei atitudini pune în pericol însăşi fundamentul statului de drept mai ales în situaţia în care actele normative adoptate de către autorităţile executive contravin legilor adoptate de către Parlament.

Instanţele judecătoreşti sunt chemate să cenzureze exerciţiul neregulat şi incert al puterii executive şi să vegheze la drepturile şi libertăţile persoanelor împotriva arbitrariului guvernării pentru a asigura guvernarea legilor nu a instituţiilor statale.

Nu trebuie omis şi lipsit de eficienţă principiul legalităţii" actului administrativ, principiul fundamental al ramurii dreptului administrativ şi care impune adoptarea oricărui act administrativ în limitele şi cu procedura prevăzută de lege.

Curtea a recunoscut pârâtului dreptul de a evalua inspectorii generali ai Inspectoratelor Şcolare Judeţene însă acest demers trebuia înfăptuit în limitele statului de drept, cu respectarea principiului legalităţii, precum şi a drepturilor şi

libertăţilor persoanelor. Întreaga procedură de evaluare şi ELIBERARE DIN FUNCŢIE este nulă de drept, ORDINUL nr.1223/2007 FIIND INEXISTENT JURIDIC.

Invoc drept probe DECIZII ale CURȚII CONSTITUȚIONALE cu scopul de a dovedi că repetat, a sancționat cu NECONSTITUȚIONALITATEA LEGI emise cu


violarea LEGII 24/2000, impunând obligativitatea respectării normelor de tehnică legislativă: IV.13. Nici un articol de lege nu a dat dreptului Ministrului Justiției de a atribui SEDIU prin ORDIN NEPUBLICAT, entității NEÎNFIINȚATE intitulate Institutul Național al Magistraturii. IX.14. În ROMÂNIA, transmiterea dreptului de folosință, de administrare imobile, se realizează prin ACTE NORMATIVE publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, NEEXISTÂND JURIDIC ordinul invocat. Prin NEPUBLICARE sunt violate prevederile Art. 11 alin. (1), (2) și (5) și Art. 12 alin. (3) din Lege nr. 24/2000 R1 privind NORMELE de TEHNICĂ LEGISLATIVĂ, atribuind ÎN FALS VALIDITATE unei HÂRTII IGIENICE care NU A INTRAT ÎN VIGOARE și NU PRODUCE EFECTE JURIDICE:


ART. 11 (1) ÎN VEDEREA INTRĂRII LOR ÎN VIGOARE, LEGILE şi CELELALTE ACTE NORMATIVE adoptate de Parlament, HOTĂRÂRILE şi ORDONANŢELE Guvernului, DECIZIILE PRIMULUI-MINISTRU, ACTELE NORMATIVE ALE AUTORITĂŢILOR ADMINISTRATIVE AUTONOME, precum şi ORDINELE, INSTRUCŢIUNILE şi ALTE ACTE NORMATIVE emise de conducătorii organelor administraţiei publice centrale de specialitate SE PUBLICĂ în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) NU SUNT SUPUSE REGIMULUI DE PUBLICARE în

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI: a) DECIZIILE PRIMULUI-MINISTRU CLASIFICATE,

potrivit legii; b) actele normative CLASIFICATE, POTRIVIT LEGII,

precum şi CELE CU CARACTER INDIVIDUAL, emise de autorităţile administrative autonome şi de organele administraţiei publice centrale de specialitate.

(5) CELELALTE ACTE NORMATIVE SE PUBLICĂ după ce au fost semnate de emitent.


INTRAREA ÎN VIGOARE A ACTELOR NORMATIVE

ART. 12 (1) (3) Actele normative prevăzute la art. 11 alin. (1), cu excepţia legilor şi a ordonanţelor, intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară. Atunci când nu se impune ca intrarea în vigoare să se producă la data publicării, în cuprinsul acestor acte normative trebuie să se prevadă că ele intră în vigoare la o dată ulterioară stabilită prin text.

V. INISTENȚA Școlii Naționale de Grefieri, INEXISTENȚA

dispoziției de ÎNFIINȚARE, inexistența atribuirii de denumire, sediu și inexistența categoriei personalității juridice, de drept public sau de drept privat.

V.1. Agenții ROMÂNIEI, ÎN FALS, precum în

RĂSPUNSUL nr. 3557/R/17.12.2015, IACUBA Mihaela-Angelica, ˝judecător˝ și DIRECTOR al SNG pentru FALS, reprodus în extras, atestă mincinos ÎNFIINȚAREA Școlii Naționale de Grefieri prin Art. 1 din Hotărârea Guvernului României nr. 423/1999 privind ÎNFIINȚAREA CENTRULUI de PREGĂTIRE și PERFECȚIONARE a GREFIERILOR și a CELUILALT PERSONAL AUXILIAR de SPECIALITATE:


......................................................................................................................................................


......................................................................................................................................................

V.2. Nici un articol din LEGE nr. 567 din 9 decembrie 2004

privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de


Expertize Criminalistice NU A DISPUS ÎNFIINȚAREA, nu a atribuit denumire, nu a atribuit sediu individualizat cu stradă și număr și nu a prevăzut dreptul ministrului justiției de a atribui sediu, drept de folosință, administrare, prin ORDIN NEPUBLICAT în Monitorul Oficial al României, sancțiunea nepublicării fiind inexistența.

V3. Intitulate ORDINE al Ministrului Justiției:

ORDINUL Ministrului Justiției nr. 2644/C/11.09.2003, ORDINUL Ministrului Justiției nr. 2868/C/25.11.2002,

care NU FAC PARTE din LEGISLAȚIA OFICIALĂ a ROMÂNIEI urmare a NEINTRĂRII ÎN VIGOARE prin PUBLICARE în MONITORUL OFICIAL al ROMÂNIEI. în condițiile Legii 24/2000 și nu a atribuit legal nici un drept de administrare, neproducând efecte juridice mai înainte de publicare. V4. Sancțiunea INEXISTENȚA trebuie dispusă precum s-a dispus în:

V.4.1. DECIZIA nr. 3792 din 30 Octombrie 2008, ÎNALTA

CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE a ROMÂNIEI- Sectia Contencios

Administrativ si Fiscal, care a stabilit cu privire la Ordinul

ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr.333/2007, nepublicat,

ca este INEXISTENT:

" PRINCIPIUL PUBLICĂRII ACTELOR ADMINISTRATIVE NORMATIVE este prevăzut în art.10, art.75 din Legea nr.24/2000 şi în art.28 din Regulamentul Guvernului nr.13/2005, iar actul administrativ emis cu încălcarea acestor prevederi legale este NUL ABSOLUT.

Recurenta apreciază că şi Ordinul nr.140/2007 este un act administrativ normativ pentru aceleaşi motive.

Recursul este fondat. Legea nr.24/2000 este clară sub acest aspect, stabilind

pentru actele administrative normative publicarea în Monitorul Oficial al României (art.10 alin.(1) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă). Niciun alt mod de aducere la cunoştinţa publicului a actelor administrative normative nu suplineşte cerinţa impusă de


ar.10 alin.(1) sus-menţionat (de exemplu, publicarea pe site-ul autorităţii emitente).

În ceea ce priveşte actele administrative individuale legea nu prevede un asemenea mod de publicare, astfel încât înştiinţarea celor în cauză este suficientă pentru validitatea actului din acest punct de vedere. Sancţiunea nepublicării actului administrativ normativ este aceea a INEXISTENŢEI actului astfel emis.

Considerând că ordinul nr.333 din 17 aprilie 2007 reprezintă un act administrativ individual, instanţa de fond a pronunţat o hotărâre nelegală, dată cu interpretarea greşită a legii, astfel că s-a admis recursul reclamantei, s-a casat sentinţa recurată şi s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe."

V.4.2. Sentinţa nr. 130/17.10.2008, Curtea de Apel Suceava, sectia comerciala si contencios administrativ, raportandu-se la jurisprudenta C.E.D.O ( Cauza Petra contra Romaniei), a reţinut că Ordinul nr.1223/31.05.2007, emis de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, este INEXISTENT juridic întrucat, nefiind publicat în M.O., nu intruneşte exigenţele de accesibilitate ale unei legi.

Cităm:

" În speţă, Ordinul nr.l223/2007 nu a fost publicat în Monitorul Oficial, nefiind în vigoare.

Împrumutând sintagmele jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului ( cauza Petra împotriva României din 23 septembrie 1998), Curtea reţine că nepublicarea ordinului nr.1223/2007 în Monitorul Oficial nu corespunde exigenţei de accesibilitate". De altfel, conform jurisprudenţei constante a CEDO, noţiunea prevăzut de lege" înseamnă nu doar o anume bază legală în dreptul intern dar şi calitatea legii" în cauză: astfel aceasta trebuie să fie accesibilă persoanei şi previzibilă. De menţionat că CEDO are în vedere legea în sens material ( orice act normativ emis de autorităţile statului) nu în sens formal ( act emis de Parlament ).

Dincolo de aceste aspecte jurisprudenţiale revenind la ideea de stat de drept" şi de preeminenţă a dreptului" sintagmă regăsită şi în preambulul Convenţiei


Europene a Drepturilor Omului, Curtea mai notează că sunt înfrânte principiile statului de drept în condiţiile în care autorităţile etatice guvernează prin acte normative nepublicate în Monitorul Oficial. Perpetuarea şi escaladarea acestei atitudini pune în pericol însăşi fundamentul statului de drept mai ales în situaţia în care actele normative adoptate de către autorităţile executive contravin legilor adoptate de către Parlament.

Instanţele judecătoreşti sunt chemate să cenzureze exerciţiul neregulat şi incert al puterii executive şi să vegheze la drepturile şi libertăţile persoanelor împotriva arbitrariului guvernării pentru a asigura guvernarea legilor nu a instituţiilor statale.

Nu trebuie omis şi lipsit de eficienţă principiul legalităţii" actului administrativ, principiul fundamental al ramurii dreptului administrativ şi care impune adoptarea oricărui act administrativ în limitele şi cu procedura prevăzută de lege.

Curtea a recunoscut pârâtului dreptul de a evalua inspectorii generali ai Inspectoratelor Şcolare Judeţene însă acest demers trebuia înfăptuit în limitele statului de drept, cu respectarea principiului legalităţii, precum şi a drepturilor şi

libertăţilor persoanelor. Întreaga procedură de evaluare şi ELIBERARE DIN FUNCŢIE este nulă de drept, ORDINUL nr.1223/2007 FIIND INEXISTENT JURIDIC.

NU EXISTĂ nici un ACT NORMATIV-ORDIN al Ministrului Justiției- de atribuire sediu, drept de folosință și de administrare, entității fără act de înființare intitulată Școala Naționala de Grefieri, ordinele nepublicate violând prevederile Art. 11 alin. (1), (2) și (5) și Art. 12 alin. (3) din Lege nr. 24/2000 R1 privind NORMELE de TEHNICĂ LEGISLATIVĂ:


ART. 11 (1) ÎN VEDEREA INTRĂRII LOR ÎN VIGOARE, LEGILE şi CELELALTE ACTE NORMATIVE adoptate de Parlament, HOTĂRÂRILE şi ORDONANŢELE Guvernului, DECIZIILE PRIMULUI-MINISTRU, ACTELE NORMATIVE ALE AUTORITĂŢILOR ADMINISTRATIVE AUTONOME, precum şi ORDINELE, INSTRUCŢIUNILE şi ALTE ACTE NORMATIVE emise de conducătorii organelor administraţiei publice centrale de specialitate SE PUBLICĂ în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) NU SUNT SUPUSE REGIMULUI DE PUBLICARE în

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI:


a) DECIZIILE PRIMULUI-MINISTRU CLASIFICATE,

potrivit legii; b) actele normative CLASIFICATE, POTRIVIT LEGII,

precum şi CELE CU CARACTER INDIVIDUAL, emise de autorităţile administrative autonome şi de organele administraţiei publice centrale de specialitate.

(5) CELELALTE ACTE NORMATIVE SE PUBLICĂ după ce au fost semnate de emitent.

INTRAREA ÎN VIGOARE A ACTELOR NORMATIVE

ART. 12 (1) (3) Actele normative prevăzute la art. 11 alin. (1),

cu excepţia legilor şi a ordonanţelor, intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară. Atunci când nu se impune ca intrarea în vigoare să se producă la data publicării, în cuprinsul acestor acte normative trebuie să se prevadă că ele intră în vigoare la o dată ulterioară stabilită prin text.

V.5. Școala Națională de Grefieri nu a devenit persoană juridică de DREPT PUBLIC, urmare a INEXITENȚEI în lege a DISPOZIȚIEI de ÎNFIINȚARE impusă de Art. 191 din Lege 287/2009 R1. Reproducem Art. 189, Art. 190 și Art. 191 din Lege nr. 287/2009 R1:

ART. 189 CATEGORII DE PERSOANE JURIDICE Persoanele juridice sunt DE DREPT PUBLIC sau DE DREPT

PRIVAT. ART. 190 PERSOANA JURIDICĂ DE DREPT PRIVAT Persoanele juridice de drept privat SE POT CONSTITUI, în

mod liber, în una dintre formele prevăzute de lege. ART. 191 PERSOANA JURIDICĂ DE DREPT PUBLIC (1) Persoanele juridice de DREPT PUBLIC SE ÎNFIINŢEAZĂ

prin lege. (2) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (1), în cazurile anume

prevăzute de lege, persoanele juridice de DREPT PUBLIC SE POT ÎNFIINŢA prin acte ale autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale ORI PRIN ALTE MODURI PREVĂZUTE DE LEGE.


V.6. Școala Națională de Grefieri NU ESTE ÎNFIINȚATĂ nici în condițiile art. 29 alin. (1) din DECRET nr. 31 din 30 ianuarie 1954 privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice, în vigore până la data de 13 iunie 2011 prin Art. 230 din LEGE nr. 71/2011, din 2005 până azi, SNG NU A FOST ÎNFIINȚAT ca INSTITUȚIE de STAT, neexistând DATA ÎNFIINȚĂRII nici prin lege, nici prin decret nici prin Hotărâre a Consiliului de Miniștri:

ART. 29 (1) INSTITUŢIILE DE STAT, ca persoane juridice, POT FI ÎNFIINŢATE, prin lege, decret sau Hotărîre a Consiliului de Miniştri, iar întreprinderile şi organizaţiile economice de stat şi prin actul unui organ local al puterii de stat ori prin actul unui organ central sau local al administraţiei de stat, în condiţiile stabilite prin lege, decret sau Hotărîre a Consiliului de Miniştri.

V.7. În temeiul Art. 33 alin. (2) și (3) din DECRET nr. 31 din 30 ianuarie 1954 privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice, în vigoare până la data de 13 iunie 2011 prin Art. 230 din LEGE nr. 71/2011, din 2005 până azi, NEEXISTÂND ACT NORMATIV cu DATA ÎNFIINȚĂRII, SNG NU A DOBÂNDIT CAPACITATE (DREPT de A FUNCȚIONA), neexistând în ARTICOL de LEGE/ACT NORMATIV, o DATĂ a ÎNFIINȚĂRII, neavând drept de a funcționa:

˝ART. 33 (2) Celelalte persone juridice au capacitatea de

a avea drepturi şi obligaţii, după caz, potrivit dispoziţiunilor art. 28, DE LA DATA ACTULUI DE DISPOZIŢIUNE CARE LE ÎNFIINŢEAZĂ, de la data recunoaşterii, ori a AUTORIZĂRII INFIINTARII lor sau de la data îndeplinirii oricărei alte cerinţe, prevăzute de lege.

(3) Cu toate acestea, chiar înainte de data înregistrării sau de data actului de recunoaştere ori de data îndeplinirii celorlalte cerinţe ce ar fi prevăzute, persoana juridică are capacitatea chiar de la DATA ACTULUI DE ÎNFIINŢARE cît priveşte drepturile constituite în favoarea ei, îndeplinirea obligaţiilor şi a oricăror măsuri preliminare ce ar fi necesare, dar numai întrucît acestea sînt cerute pentru ca persoana juridică sa ia fiinta în mod valabil.

V.8. Art. 11 alin. (3) din LEGE nr. 567 din 9 decembrie 2004

privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, nu a atribuit SEDIU individualizat cu DATE de IDENTIFICARE IMOBIL:


Art. 11 (3) Şcoala Naţională de Grefieri are sediul în municipiul Bucureşti.

VI. Pentru a dovedi că ROMÂNIA are o problemă majoră cu ÎNFIINȚAREA instituțiilor cu sau fără personalitate juridică de drept public sau de drept privat, vă informăm că PENTRU PRIMA DATĂ, în ROMÂNIA, Ministerul JUSTIȚIEI A FOST ÎNFIINȚAT prin Art. 12 din O. U. G. nr. nr. 221 din 23 decembrie 2008:

"Art. 12 SE ÎNFIINŢEAZĂ Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti prin reorganizarea Ministerului Justiţiei.˝

Nici în Regatul României, nici în Republica Populară

Română, nici în Republica Socialistă România, nici în ROMÂNIA

până la 23.12.2008, NU A EXISTAT MINISTERUL JUSTIȚIEI, nefiind

ÎNFIINȚAT.

ROMÂNIA, cum au reușit în 23.12.2008 să ÎNFIINȚEZE

MINISTERUL JUSTIȚIE, atribuindu-i DISPOZIȚIE de ÎNFIINȚARE.

așa trebuie să dispună ÎNFIINȚAREA instanțelor, a Ministerului

Public, a Parchetelor, a SECȚIILOR prin ACTE NORMATIVE

PUBLICATE în Monitorul Oficial al României, a Institului Național

al Magistraturii și Școlii Naționale de Grefieri.

Am dovedit astfel că JUSTIȚIA în ROMÂNIA NU EXISTĂ,

trebuind REFORMATĂ TOTAL și URGENT LEGISLAȚIA în

DOMENIUL JUSTIȚIEI, dispunând ÎNFIINȚĂRI, atribuiri legale de

sedii prin acte normative publicate în Monitorul Oficial al României,

atribuiri de categorie a personalității juridice DE DREPT PUBLIC


sau de DREPT PRIVAT așa cum au procedat cu instituții cu

DISPOZIȚII de ÎNFIINȚARE.

Nici una dintre entitățile enumerate, NEAVÂND

ACTE cu DISPOZIȚII de ÎNFIINȚARE, NU EXISTĂ, sancțiunea fiind

INEXISTENȚA și NULITATEA ABSOLUTĂ a înscvrisurilor emise de

aceste entități mai înainte de A FI ÎNFIINȚATE LEGAL.

Curtea Constituțională din România, ea însăși FĂRĂ DISPOZIȚIE de ÎNFIINȚARE și FĂRĂ SEDIU LEGAL, fără personalitate juridică de drept public, a dispus prin DECIZIA . NR. 416 din 7 aprilie 2011, din care reproducem în continuare:

˝Curtea a statuat că PRINCIPIUL STABILITĂŢII RAPORTURILOR JURIDICE, ...................se deduce atât din prevederile art. 1 alin. (3), potrivit cărora România este stat de drept, democratic şi social, cât şi din preambulul Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, astfel cum a fost interpretat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudenţa sa. Acest PRINCIPIU AL STABILITĂŢII RAPORTURILOR JURIDICE NU POATE IMPLICA ÎNSĂ PROMOVAREA UNUI DREPT PRIN INTERMEDIUL UNEI ILEGALITĂŢI. Obţinerea sau apărarea unui drept ori protejarea unui interes, chiar legitim, NU SE POATE FONDA PE UN ACT A CĂRUI LEGALITATE ESTE ÎNDOIELNICĂ...˝

VII. INEXISTENȚA MINISTERULUI PUBLIC și INEXISTENȚA PARCHETULUI de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a PARCHETELOR civile și militare, în ROMÂNIA


VII.1. INEXISTENȚA ca INSTITUȚIE/AUTORITATE, a sintagmei ˝Ministerul Public˝: VII.1.1. Art. 117 alin. (1) din Constituția României, republicată în 2003, a impus obligația ÎNFIINȚĂRII TUTUROR MINISTERELOR. NU există derogare că ˝Ministerul Public˝, ar putea funcționa FĂRĂ LEGE de ÎNFIINȚARE. Reproducem 117 alin. (1) din Constituția României, republicată în 2003:

VII.1.2. Art. 117 para. (1) of the Romanian Constitution, reestablished in 2003, required the ESTABLISHMENT of ALL MINISTRIES. There is NO derogation that the "Public Ministry" could operate WITHOUT the LAW of ESTABLISHMENT. We reproduce 117 para. (1) of the Romanian Constitution, reprocessed in 2003:

ART. 117 ÎNFIINŢAREA

(1) Ministerele SE ÎNFIINŢEAZĂ, se organizează şi funcţionează potrivit legii.

Article. 117 ESTABLISHMENT

(1) Ministries shall be ESTABLISHED, organised and operated according to the law.

VII.2. În România, NU EXISTĂ nici o LEGE cu DISPOZIȚIE de ÎNFIINȚARE, a unei instituții de interes național, județean sau local, intulată ˝Ministerul Public˝. Sintagma ˝Ministerul Public˝ este prevăzută în Art. 73 alin. (3) lit. e), Art. 129 și Art. 131 din Constituția României, republicată în 2003 și în numeroase articole de lege, neexistând DISPOZIȚIE de ÎNFIINȚARE nici în Constituție nici în lege. VII.3. În ROMÂNIA, toate Ministerele au LEGI cu DISPOZIȚIE de ÎNFIINȚARE a Ministerelor, CU EXCEPȚIA ˝Ministerului Public˝;

VII.4. PARLAMENTARI ROMÂNI care au declarat public că NU EXISTĂ ˝Ministerul Public˝, nefiind ÎNFIINȚAT prin LEGE:

VII.4.1. Șeban Nicolae, parlametar român, a declarat public pe posturile tv și de radio, că NU EXISTĂ Ministerul Public, nefiind ÎNFIINȚAT ca Minister.


VII.4.2. Iordache Florin, parlamentar, fost Ministru a Justiției, a declarat real în data de 24.10.2018, că ˝NU EXISTĂ acest Minister Public˝, postările fiind publice, pe:

https://www.youtube.com/watch?v=-ZZNMSSYo1s https://ok.ru/video/2042308725285

VII.4.3. Nicolicea Eugen, parlamentar român, a spus în data de 19.02.2019, cităm: ˝Departajarea nu s-a putut face cîtă vreme Ministerul Public

apare doar în Constituție și el de fapt, NU EXISTĂ. E condus dar NU EXISTĂ.˝

"The Department has not been able to make the Public Ministry appear only in the Constitution and he actually does not EXIST. It's driven but it doesn't EXIST. ":

https://ok.ru/video/2042311477797

VII.5. Constituie o jignire la adresa minimei inteligențe, afirmația falsă a debilei psihic BULCU RAMONA, care s-a SINUCIS aruncându-se de pe cladirea parchetului NEînființat, că ˝Ministerul Public ar fi fost ÎNFIINȚAT în 1832/1862, când NU EXISTA nici STATUL ROMÂN:

Constitutes an offence to the minimum intelligence, the false assertion of the psychic Debilei RAMONA, who committed suicide by throwing himself off the building of the Unestablished Prosecutor's office, that the ' Public Ministry would have been ESTABLISHED in 1832/1862, when THERE was no ROMANIAN STATE:

.........................................................

.........................................................

https://www.youtube.com/watch?v=-ZZNMSSYo1s




ROMÂNIA trebuia să ÎNFIINȚEZE ˝Ministerul Public˝, conform Art. 117 alin. (1) din Constituția României care a impus, ÎNFIINȚAREA.

ROMANIA had to SET up the "Public Ministry", according to Art. 117 para. (1) of the Constitution of Romania which imposed the ESTABLISHMENT.

VII.6. Cea mai certă dovadă că NU SUNT ÎNFIINȚATE PARCHETELE în ROMÂNIA, că nu sunt înființate de o lege de organizare judecătorească și că trebuia ca Ministrul Justiției să le ÎNFIINȚEZE, o constituie RĂSPUNSUL nr. 4/11957/02.06.2016, al Consiliului Superior al Magistraturii din România:

The most definite proof that the PUBLIC prosecutor's office is not ESTABLISHED in ROMANIA, THAT THEY ARE NOT ESTABLISHED BY A LAW OF JUDICIAL ORGANISATION and that the Minister of Justice had to SET ESTABLISH, is the ANSWER No. 4/11957/02.06.2016, Superior Council of Magistracy in Romania:

˝Referitor la Pct. 11 al solicitării dumneavoastră,

menționăm că ATRIBUȚIA ÎNFIINȚĂRII unităților de parchet este în sarcina Ministerului Justiției.˝

˝Regarding section 11 of your request, I note that the task of ESTABLISHING the Parquet units is to the Ministry of Justice.˝


.........................................................................................................................

............................................................................................................................

VII.7. RĂSPUNSUL NEînfiinațatului Parchet de pe lângă Judecătoria Sibiu, din 01.03.2019, dovedește perpetuarea PRACTICILOR COMUNISTE, de a funcționa FĂRĂ ÎNFIINȚARE:


˝Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu este CONTINUATORUL FOSTULUI PARCHET JUDEȚEAN SIBIU DINAINTE de REVOLUȚIE ȘI NU DEȚINEM DOCUMENTELE care să ateste ÎNFIINȚAREA SA.˝

The ANSWER of the Non-Established parquet In addition to the Sibiu court, in 01.03.2019, proves the perpetuation of COMMUNIST PRACTICES, to function WITHOUT ESTABLISHMENT:

"The prosecutor's Office in the Sibiu court is the CONTINUUM of the FORMER COUNTY PARQUET in SIBIU BEFORE the REVOLUTION AND we do not have the DOCUMENTS certifying ITS ESTABLISHMENT.":

...................................................................................................................................

......................................................................................................................................


VII.8. PROCURATURA în ROMÂNIA a avut LEGE de ÎNFIINȚARE doar 16 ani, de la intrarea în vigoare a Art. 1 din LEGE nr. 6/19 iunie 1952 care a dispus ÎNFIINȚAREA și organizarea PROCURATURII Republicii Populare Române, până la abrogarea sa la data de 01.01.1969 prin Art. 61 din Lege nr. 60/26.12.1968 pentru organizarea și funcționarea procuraturii în Republica Socialistă România, care nu a mai dispus și ÎNFIINȚAREA.

The PROSECUTION in ROMANIA had only 16 years of FOUNDING LAW, from the entry into force of ART. 1 of LAW No. 6/19 June 1952 which ordered the ESTABLISHMENT and organization of the PROSECUTION of the Romanian People's Republic until its repeal on 01.01.1969 through ART. 61 of Law No. 60/26.12.1968 for the organization and operation of the Prosecutor's Office in the Socialist Republic of Romania, which has no longer ordered the ESTABLISHMENT.

VII.9. Nici Ministerul Justiției, nu știe în ce bază parchetul folosește un imobil propietatea publică a Poporului Român, dovada fiind extras din Răspunsul Ministerului Justiției nr. 50476/15.06.2016, care atestă că NU A FOST ATRIBUIT SEDIU LEGAL ˝Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați˝:


Neither the Ministry of Justice knows in which the basis of the Public Prosecutor's Office uses a building property of the Romanian people, the evidence being extracted from the answer of the Ministry of Justice No. 50476/15.06.2016, certifying that the Public prosecutor's office has NOT BEEN ASSIGNED to the Galati court:

˝În ce privește dispoziția de atribuire a imobilului și număr de stradă pentru funcționarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați, NU DEȚINEM INFORMAȚIILE SOLICITATE.˝

˝As regards the provision for the award of the building and street number for the operation of the Public Prosecutor's Office in addition to the Galaţi court, we do not have the INFORMATION REQUESTED˝:

.........................................................

........................................................


VII.10. Drept dovadă a josniciei la care a ajuns ROMÂNIA, cu oamenii săi, prezentăm extras din CERERE din 20.11.2013 și RĂSPUNSUL din 26.11.2013, care atestă IMPOSIBILITATEA Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați de a face legal DOVADA ÎNFIINȚĂRII, a ATRIBUIRII de SEDIU și a intrării în vigoare a actului normativ impus de Art. 135 alin.(1) din Lege 304/2004. ÎNFIINȚAREA, atribuirea de SEDIU ˝nu fac obiectul Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați˝:

As evidence of the despicability reached by ROMANIA, with

its people, we present extracts from the APPLICATION from 20.11.2013 and the ANSWER in 26.11.2013, which attests the IMPOSSIBILITY of the prosecution in addition to the Galaţi court to legally ESTABLISH PROOF of establishment, the ATTRIBUTION of HEADQUARTERS and the entry into force of the normative act imposed by ART. 135 para. (1) of law 304/2004. ESTABLISHMENT, the ESTABLISHMENT shall not be subject to the Public Prosecutor's Office in addition to the Galaţi court:


......................................................................................................................................

VII.11. Prin RĂSPUNS din 27.03.2015 dovedim IMPOSIBILITATEA Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani, de a face dovada ÎNFIINȚĂRII, DISPOZIȚIEI de ÎNFIINȚARE și a atribuirii de sediu:

By REPLY from 27.03.2015 prove the IMPOSSIBILITY of the prosecutor's Office outside the Botoşani tribunal, to demonstrate the ESTABLISHMENT, the PROVISION of establishment and the attribution of premises:


VII.12. Dacă ˝Ministerul Public˝ și ˝parchetele˝ erau

persoane juridice de drept public în condițiile Art. 191 din Lege nr. 287/2009 R1, erau ÎNFIINȚATE prin LEGE sau ACTE NORMATIVE de nivel INFERIOR LEGII, fiind indicat expres că sunt persoane juridice DE DREPR PUBLIC, pentru a se face diferența de persoanele juridice de DREPT PRIVAT:

If the ' Public Ministry ' and the ' prosecution offices ' were a legal person governed by public law under ART. 191 of Law No. 287/2009 R1, were ESTABLISHED by LAW or NORMATIVE ACTS BELOW the LAW, being expressly indicated that they are legal persons OF PUBLIC LAW, in order to distinguish themselves from PRIVATE legal entities:

˝ART. 191 Persoana juridică de drept public (1) Persoanele juridice de DREPT PUBLIC SE

ÎNFIINŢEAZĂ PRIN LEGE. (2) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (1), în cazurile

anume prevăzute de lege, persoanele juridice de DREPT PUBLIC SE POT ÎNFIINŢA prin acte ale autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale ori prin alte moduri prevăzute de lege.˝

"ART. 191 legal person governed by public law

1. Legal persons governed by PUBLIC law shall be ESTABLISHED BY LAW.


(2) by way of exception to the provisions of para. 1. In the cases provided for by law, legal persons governed by PUBLIC Law MAY BE ESTABLISHED by acts of central or local public administration authorities or by other means required by law.˝

În concluzie, argumentele juridice prezentate, atestă FĂRĂ ECHIVOC că ROMÂNIA NU ARE JUSTIȚIE și pentru asta sunt OMORÎȚI OAMENI, SCOȘI NEBUNI din BUN SĂNĂTOȘI sau ARESTAȚI, că denunță, ILEGITIMITATEA pseudo-instituțiilor ROMÂNIEI.

In conclusion, the legal arguments presented, UNEQUIVOCALLY certify that ROMANIA HAS NO JUSTICE, and for that, PEOPLE are being KILLED, REMOVED from GOOD, HEALTHY or ARRESTED, that they denounces, the ILLEGITIMACY of the pseudo-institutions of ROMANIA.

ILEGITIMITATEA INSTITUTIILOR din ROMÂNIA este prezentată și de jurnaliști, accesând:

The ILLEGITIMACY of the ROMANIAN INSTITUTIONS is also presented by journalists, accessing:

https://jurnalistideinvestigatie.home.blog/2019/03/09/ilegitimitatea-institutiilor-din-romania/

Aceasta este forma finală a petiției colective nr. 1116/2019, renumerotată și completată, în număr de 169 file.

PROBE atașate:

Anexa 1-Manual de drept european privind accesul la justiție, extras, care conține reproducerile de la pct. I.1-INEXISTENȚA INSTANȚELOR în ROMÂNIA;

Anexa 2-GHID privind Art. 6 din CONVENȚIE-DREPTUL la un PROCES ECHITABIL, extras, care conține reproducerile de la pct. I.2-INEXISTENȚA INSTANȚELOR în ROMÂNIA;

ANEXA 3-OBSERVAȚIE GENERALĂ NR. 13 Egalitate în fața instanțelor și dreptul la o audiere echitabilă și publică realizată de o instanță independentă ÎNFIINȚATĂ conform legii, ONU 1984, limba engleză și română.




31.01.2020 prin reprezentant comun Teodorescu Nicușor

27.01.2020 Teodorescu Nicuşor


VIII. INEXISTENȚA MINISTERULUI PUBLIC și INEXISTENȚA PARCHETULUI de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a

PARCHETELOR civile și militare, în ROMÂNIA

II. The absence of the PUBLIC MINISTRY and the absence of the PROSECUTOR's office at the High Court of Cassation and justice and civil and military PROSECUTION in ROMANIA

1. INEXISTENȚA ca INSTITUȚIE/AUTORITATE, a sintagmei ˝Ministerul Public˝:

1. The absence of an INSTITUTION/AUTHORITY, ˝the Public Ministry˝:

1.1. Art. 117 alin. (1) din Constituția României, republicată în 2003, a impus obligația ÎNFIINȚĂRII TUTUROR MINISTERELOR. NU există derogare că ˝Ministerul Public˝, ar putea funcționa FĂRĂ LEGE de ÎNFIINȚARE. Reproducem 117 alin. (1) din Constituția României, republicată în 2003:

a. Art. 117 para. (1) of the Romanian Constitution, reestablished in 2003, required the ESTABLISHMENT of ALL MINISTRIES. There is NO derogation that the "Public Ministry" could operate WITHOUT the LAW of ESTABLISHMENT. We reproduce 117 para. (1) of the Romanian Constitution, reprocessed in 2003:

ART. 117 ÎNFIINŢAREA

(1) Ministerele SE ÎNFIINŢEAZĂ, se organizează şi funcţionează potrivit legii.

Article. 117 ESTABLISHMENT

(2) Ministries shall be ESTABLISHED, organised and operated according to the law.

b. În România, NU EXISTĂ nici o LEGE cu DISPOZIȚIE de ÎNFIINȚARE, a unei instituții de interes național, județean sau local, intulată ˝Ministerul Public˝. Sintagma ˝Ministerul Public˝ este prevăzută în Art. 73 alin. (3) lit. e), Art. 129 și Art. 131 din Constituția României, republicată în 2003 și în numeroase articole de lege, neexistând DISPOZIȚIE de ÎNFIINȚARE nici în Constituție nici în lege.

1.2. In Romania, THERE IS NO LAW with a PROVISION of ESTABLISHMENT, an institution of national, county or local interest, ESTABLISHED by the Public Ministry. The "Public


Ministry" is provided for in Art. 73 para. (3) lit. e), Art. 129 and Art. 131 of the Romanian Constitution, republished in 2003 and in numerous articles of law, there IS NO PROVISION to ESTABLISH neither in the Constitution nor in the law.

1.3. În ROMÂNIA, toate Ministerele au LEGI cu

DISPOZIȚIE de ÎNFIINȚARE a Ministerelor, CU EXCEPȚIA ˝Ministerului Public˝;

c. In ROMANIA, all ministries have LAWS PROVIDING for the ESTABLISHMENT of ministries, WITH the EXCEPTION of the "Public Ministry";

IX. PARLAMENTARI ROMÂNI care au declarat public că NU EXISTĂ ˝Ministerul Public˝, nefiind ÎNFIINȚAT prin LEGE:

2. ROMANIAN PARLIAMENTARIANS who publicly declare that THERE IS NO "Public Ministry", not ESTABLISHED by LAW:

2.1. Șeban Nicolae, parlametar român, a declarat public pe posturile tv și de radio, că NU EXISTĂ Ministerul Public, nefiind ÎNFIINȚAT ca Minister.

2.1.Şeban Nicolae, a Romanian Lawwoman, said publicly on TV and radio stations, that THERE IS NO Public ministry, not ESTABLISHED as a ministry.

2.2. Iordache Florin, parlamentar, fost Ministru a Justiției, a declarat real în data de 24.10.2018, că ˝NU EXISTĂ acest Minister Public˝, postările fiind publice, pe:

2.2. Iordache Florin, a former Minister of Justice, said Real on 24.10.2018, that "THERE IS NO Public Ministry", posts being public, on:

https://www.youtube.com/watch?v=-ZZNMSSYo1s https://ok.ru/video/2042308725285

a. Nicolicea Eugen, parlamentar român, a spus în data de 19.02.2019, cităm:

https://www.youtube.com/watch?v=-ZZNMSSYo1s



˝Departajarea nu s-a putut face cîtă vreme Ministerul Public apare doar în Constituție și el de fapt, NU EXISTĂ. E condus dar NU EXISTĂ.˝

2.3. Nicolicea Eugen, Romanian parliamentarian, said on 19.02.2019, we quote:

"The Department has not been able to make the Public Ministry appear only in the Constitution and he actually does not EXIST. It's driven but it doesn't EXIST. ":


X. Constituie o jignire la adresa minimei inteligențe, afirmația falsă a debilei psihic BULCU RAMONA, care s-a SINUCIS aruncându-se de pe cladirea parchetului NEînființat, că ˝Ministerul Public ar fi fost ÎNFIINȚAT în 1832/1862, când NU EXISTA nici STATUL ROMÂN:

3. Constitutes an offence to the minimum intelligence, the false assertion of the psychic Debilei RAMONA, who committed suicide by throwing himself off the building of the Unestablished Prosecutor's office, that the ' Public Ministry would have been ESTABLISHED in 1832/1862, when THERE was no ROMANIAN STATE:

.........................................................

.........................................................



ROMÂNIA trebuia să ÎNFIINȚEZE ˝Ministerul Public˝, conform Art. 117 alin. (1) din Constituția României care a impus, ÎNFIINȚAREA.

ROMANIA had to SET up the "Public Ministry", according to Art. 117 para. (1) of the Constitution of Romania which imposed the ESTABLISHMENT.

XI. Cea mai certă dovadă că NU SUNT ÎNFIINȚATE PARCHETELE în ROMÂNIA, că nu sunt înființate de o lege de organizare judecătorească și că trebuia ca Ministrul Justiției să le ÎNFIINȚEZE, o constituie RĂSPUNSUL nr. 4/11957/02.06.2016, al Consiliului Superior al Magistraturii din România:

The most definite proof that the PUBLIC prosecutor's office is not ESTABLISHED in ROMANIA, THAT THEY ARE NOT ESTABLISHED BY A LAW OF JUDICIAL ORGANISATION and that the Minister of Justice had to SET ESTABLISH, is the ANSWER No. 4/11957/02.06.2016, Superior Council of Magistracy in Romania:

˝Referitor la Pct. 11 al solicitării dumneavoastră,

menționăm că ATRIBUȚIA ÎNFIINȚĂRII unităților de parchet este în sarcina Ministerului Justiției.˝

˝Regarding section 11 of your request, I note that the task of ESTABLISHING the Parquet units is to the Ministry of Justice.˝


.........................................................................................................................

............................................................................................................................

XII. RĂSPUNSUL NEînfiinațatului Parchet de pe lângă Judecătoria Sibiu, din 01.03.2019, dovedește perpetuarea PRACTICILOR COMUNISTE, de a funcționa FĂRĂ ÎNFIINȚARE:


˝Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu este CONTINUATORUL FOSTULUI PARCHET JUDEȚEAN SIBIU DINAINTE de REVOLUȚIE ȘI NU DEȚINEM DOCUMENTELE care să ateste ÎNFIINȚAREA SA.˝

The ANSWER of the Non-Established parquet In addition to the Sibiu court, in 01.03.2019, proves the perpetuation of COMMUNIST PRACTICES, to function WITHOUT ESTABLISHMENT:

"The prosecutor's Office in the Sibiu court is the CONTINUUM of the FORMER COUNTY PARQUET in SIBIU BEFORE the REVOLUTION AND we do not have the DOCUMENTS certifying ITS ESTABLISHMENT.":

...................................................................................................................................

......................................................................................................................................


XIII. PROCURATURA în ROMÂNIA a avut LEGE de ÎNFIINȚARE doar 16 ani, de la intrarea în vigoare a Art. 1 din LEGE nr. 6/19 iunie 1952 care a dispus ÎNFIINȚAREA și organizarea PROCURATURII Republicii Populare Române, până la abrogarea sa la data de 01.01.1969 prin Art. 61 din Lege nr. 60/26.12.1968 pentru organizarea și funcționarea procuraturii în Republica Socialistă România, care nu a mai dispus și ÎNFIINȚAREA.

6. The PROSECUTION in ROMANIA had only 16 years of FOUNDING LAW, from the entry into force of ART. 1 of LAW No. 6/19 June 1952 which ordered the ESTABLISHMENT and organization of the PROSECUTION of the Romanian People's Republic until its repeal on 01.01.1969 through ART. 61 of Law No. 60/26.12.1968 for the organization and operation of the Prosecutor's Office in the Socialist Republic of Romania, which has no longer ordered the ESTABLISHMENT.

XIV. Nici Ministerul Justiției, nu știe în ce bază parchetul folosește un imobil propietatea publică a Poporului Român, dovada fiind extras din Răspunsul Ministerului Justiției nr. 50476/15.06.2016, care atestă că NU A FOST ATRIBUIT SEDIU LEGAL ˝Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați˝:


7. Neither the Ministry of Justice knows in which the basis of the Public Prosecutor's Office uses a building property of the Romanian people, the evidence being extracted from the answer of the Ministry of Justice No. 50476/15.06.2016, certifying that the Public prosecutor's office has NOT BEEN ASSIGNED to the Galati court:

˝În ce privește dispoziția de atribuire a imobilului și număr de stradă pentru funcționarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați, NU DEȚINEM INFORMAȚIILE SOLICITATE.˝

˝As regards the provision for the award of the building and street number for the operation of the Public Prosecutor's Office in addition to the Galaţi court, we do not have the INFORMATION REQUESTED˝:

.........................................................

........................................................


8. Drept dovadă a josniciei la care a ajuns ROMÂNIA, cu oamenii săi, prezentăm extras din CERERE din 20.11.2013 și RĂSPUNSUL din 26.11.2013, care atestă IMPOSIBILITATEA Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați de a face legal DOVADA ÎNFIINȚĂRII, a ATRIBUIRII de SEDIU și a intrării în vigoare a actului normativ impus de Art. 135 alin.(1) din Lege 304/2004. ÎNFIINȚAREA, atribuirea de SEDIU ˝nu fac obiectul Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați˝:

8. As evidence of the despicability reached by ROMANIA,

with its people, we present extracts from the APPLICATION from 20.11.2013 and the ANSWER in 26.11.2013, which attests the IMPOSSIBILITY of the prosecution in addition to the Galaţi court to legally ESTABLISH PROOF of establishment, the ATTRIBUTION of HEADQUARTERS and the entry into force of the normative act imposed by ART. 135 para. (1) of law 304/2004. ESTABLISHMENT, the ESTABLISHMENT shall not be subject to the Public Prosecutor's Office in addition to the Galaţi court:


......................................................................................................................................

9. Prin RĂSPUNS din 27.03.2015 dovedim IMPOSIBILITATEA Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani, de a face dovada ÎNFIINȚĂRII, DISPOZIȚIEI de ÎNFIINȚARE și a atribuirii de sediu:

9. By REPLY from 27.03.2015 prove the IMPOSSIBILITY of the prosecutor's Office outside the Botoşani tribunal, to demonstrate the ESTABLISHMENT, the PROVISION of establishment and the attribution of premises:


10. Dacă ˝Ministerul Public˝ și ˝parchetele˝ erau

persoane juridice de drept public în condițiile Art. 191 din Lege nr. 287/2009 R1, erau ÎNFIINȚATE prin LEGE sau ACTE NORMATIVE de nivel INFERIOR LEGII, fiind indicat expres că sunt persoane juridice DE DREPR PUBLIC, pentru a se face diferența de persoanele juridice de DREPT PRIVAT:

10. If the ' Public Ministry ' and the ' prosecution offices ' were a legal person governed by public law under ART. 191 of Law No. 287/2009 R1, were ESTABLISHED by LAW or NORMATIVE ACTS BELOW the LAW, being expressly indicated that they are legal persons OF PUBLIC LAW, in order to distinguish themselves from PRIVATE legal entities:

˝ART. 191 Persoana juridică de drept public (1) Persoanele juridice de DREPT PUBLIC SE

ÎNFIINŢEAZĂ PRIN LEGE. (2) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (1), în cazurile

anume prevăzute de lege, persoanele juridice de DREPT PUBLIC SE POT ÎNFIINŢA prin acte ale autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale ori prin alte moduri prevăzute de lege.˝

"ART. 191 legal person governed by public law

1. Legal persons governed by PUBLIC law shall be ESTABLISHED BY LAW.


(2) by way of exception to the provisions of para. 1. In the cases provided for by law, legal persons governed by PUBLIC Law MAY BE ESTABLISHED by acts of central or local public administration authorities or by other means required by law.˝

În concluzie, argumentele juridice prezentate, atestă FĂRĂ ECHIVOC că ROMÂNIA NU ARE JUSTIȚIE și pentru asta sunt OMORÎȚI OAMENI, SCOȘI NEBUNI din BUN SĂNĂTOȘI sau ARESTAȚI, că denunță, ILEGITIMITATEA pseudo-instituțiilor ROMÂNIEI.

In conclusion, the legal arguments presented, UNEQUIVOCALLY certify that ROMANIA HAS NO JUSTICE, and for that, PEOPLE are being KILLED, REMOVED from GOOD, HEALTHY or ARRESTED, that they denounces, the ILLEGITIMACY of the pseudo-institutions of ROMANIA.

ILEGITIMITATEA INSTITUTIILOR din ROMÂNIA este prezentată și de jurnaliști, accesând:

The ILLEGITIMACY of the ROMANIAN INSTITUTIONS is also presented by journalists, accessing:


Aceasta este forma finală a petiției colective nr. 1116/2019, renumerotată și completată, în număr de 169 file.

PROBE atașate:

Anexa 1-Manual de drept european privind accesul la justiție, extras, care conține reproducerile de la pct. I.1-INEXISTENȚA INSTANȚELOR în ROMÂNIA;




Anexa 2-GHID privind Art. 6 din CONVENȚIE-DREPTUL la un PROCES ECHITABIL, extras, care conține reproducerile de la pct. I.2-INEXISTENȚA INSTANȚELOR în ROMÂNIA;

ANEXA 3-OBSERVAȚIE GENERALĂ NR. 13 Egalitate în fața instanțelor și dreptul la o audiere echitabilă și publică realizată de o instanță independentă ÎNFIINȚATĂ conform legii, ONU 1984, limba engleză și română. 31.01.2020 prin reprezentant comun Teodorescu Nicușor

INEXISTENTA INSTANTELOR, SECTIILOR, ORGANIRAMELOR si INEXISTENTA PARCHETELOR in ROMANIA 31.01.2020

Law

Transcript of INEXISTENTA INSTANTELOR, SECTIILOR, ORGANIRAMELOR si INEXISTENTA PARCHETELOR in ROMANIA 31.01.2020