Incepand cu 2014 in Uniunea Europeana nu se vor mai autoriza decat constructii tip “casa eco-eficienta ( pasiva)” si cu 2018 doar constructii tip “zero energy”.

Introducere

Protocolul de la Kyoto, un Acord pentru Protectia Climei, este angajamentul a peste 140 naţiuni industrializate de a-si reduce drastic emisiile de CO2 . Aceasta inseamnă sa se acorde o prioritate maxima reducerii consumurilor de resurse naturale si de energie in toată lumea . Astfel trebuie sa contribuie la o locuire mai economica – de exemplu construind si locuind prin folosirea cat mai eficienta a energiei .

Repartitia consumurilor energetice pe sectoare economice

Industriale35%

Transporturi,

26%

Agricultura 3%

Comerciale si

publice8%

Rezidentiale

28%

Cum reducem AMPRENTA de carbon • Masuri de reducere a consumului de energie • Masuri de eficientizare a sistemelor de generare-transport-stocare si distributie a energiei • Cercetari pentru identificarea unor: -materiale, solutii de anvelope eficiente -noi solutii de generare de energie • Promovarea unui cadru legislativ care sa sustina toate masurile anterioare

Emisia de Carbon, Emisia de Bioxid de Carbon, si Emisia de Gaze de Sera pot fi reduse sau complet eliminate cu tehnologii alternative, cum sunt: Sistemele

Solare -fotovoltaice si termice -, Cogenerarea eficienta cu gaz metan sau combustibili bio, Pompele de caldura, Sistemele de ventilatie cu recuperare

energetica, Radiatoare tub-de-caldura.

Cladirile actuale, maro energetic, pot fi upgradate la constructii verzi ( ‘eco-eficiente’ sau ‘zero energetic’ ) prin auditare energetica, izolare termica si schimbarea sistemelor de energie ( termica – incalzire + racire -, iluminat,

recuperare energetica ), eventual prin amplasarea pe terase si acoperisuri de straturi vegetale, recuperarea apei pluviale, etc.

Constructiile ‘eco-eficiente’ si cele ‘zero energy’ sunt imobile cu necesar foarte redus de energie –de ordin 15 kWh/mp/an incalzire, respectiv 120 kWh/mp/an incalzire/racire, apa calda si consum electric - cumulate .

Incalzire [kWh/m²an,]

75 500

A. c. c. [kWh/m²an,]

15 200

Iluminat [kWh/m²an,] 40 120

Climatizare [kWh/m²an,] 20 300

Ventilare [kWh/m²an,] 5 30

A B C D E F

70

117

173

343

500

kWh/m²an

G

245

A B C D E F

15

35

59

132

200

kWh/m²an

G

90

A B C D E F

40

49

59

91

120

kWh/m²an

G

73

A B C D E F

5

8

11

21

30

kWh/m²an

G

15

A B C D E F

20

50

87

198

300

kWh/m²an

G

134

Masuri pentru realizarea Constructiei ‘zero energy’ :

• izolatia termica a zidurilor , acoperisului, pardoselii la nivelul 0,15 W/(m²K) si etansarea la aer

• Montarea ferestrelor si usilor la izolatie 0,8 W/(m²K)

• reutilizarea a 75% din caldura aerului evacuat din interior prin schimbator de caldura ce incalzeste aerul din exterior ce intra in casa .

• izolarea tevilor de incalzire, racire si ventilatie

• incalzire eficienta a casei, preferabil cu pompe termice si panouri solare, precum

• Generare energie electrica si termica pentru independenta energetica prin microcogenerare ( combustibil gaz , bio-gaz , bio-diesel ), panouri solare fotovoltaice in conexiune pe eoliene , stocare energie electrica

Constructia ‘normala’ versus ‘zero energy’

• Izolatie slaba • Ultra-izolata

U ≈ 0,15 W/m2K •Punti termice numaroase •Proiectare - fara punti

termice •Infiltrari aer

necontrolate •Etanseitate la

aer, •Ventilatie

nepotrivita si

ineficienta •Ventilatie controlata

•Timplarie dubla

cu rama

neizolata, efect

condens apa si

curenti aer reci

•Timplarie cu rama

izolanta si geam

triplu

Uf ≤ 0,8W/m2K

•Efectul solar

neutilizat la

proiectare

•Orientare in teren

si proiectare

ferestre pentru

furnizare 40%

necesar incalzire

de la Soare

•Calorifere montate sub ferestre

•Incalzire/racire prin aer la temperaturi reduse – fara condens

•Sistem incalzire neeconomic ≥ 10kW

•Ventilatie cu recuperare energie si incalzire aer max. 1kW

Constructia ‘normala’ versus ‘zero energy’

•Izolatie slaba •Ultra-izolata

U ≈ 0,15 W/m2K

•Radiatoare

sub ferestre

Caldura injectata in

aerul proaspat la

temperatura scazuta, - fara producere

condens

•Sistem incalzire

ineficient

≥15 kW/mp

•Ventilatie cu

recuperare caldura

din aer si ventilo-

convector

Consum anual

tipic pentru

incalzire:

160kWh/m2

an

15kWh/m2an

Economii

> 90%

Constructia ‘normala’ versus ‘zero energy’

•Izolatie slaba •Ultra-izolata

U ≈ 0,15 W/m2K

130kWh/m2 an

14kWh/m2an

Economii

> 85%

•Aerisire

neeconomica

Racire injectata in

aerul proaspat la

temperatura scazuta, - fara producere condens

•Sistem racire

ineficient

≥15 kW/mp

•Ventilatie cu

recuperare caldura

din aer si ventilo-

convector

Consum anual

tipic pentru

racire:

• Sistem ventilatie cu recuperare de energie

• Realizeaza aport de aer proaspat cu transferul energiei termice ( cald sau rece ) de la aerul evacuat, economie de nergie 85% vara si iarna.

• Ferestre din PVC penta sau sptacamerale, ori lemn

stratificat, cu geam termopan cu trei foi si argon, izolatie

0,8W/(m²K)

• Perete cortina din sticla tricamerala cu argon si

aerogel pentru iluminare la culoare alb, protectie infrarosii si ultraviolete.

• Substantele de tipul freonului au proprietatea ca

cedeaza mai multa energie decat preiau la trecerea din

starea gazoasa in stare lichida.

• Introducand aceasta substanta intr-un

tub inchis, special dimensionat, se poate

utiliza de cate ori e nevoie proprietatea

enuntata.

• Dispozitvul se numeste “tub termic” si

transmite caldura mai repede si mai

eficient decat sistemele clasice.

• Se utilizeaza si la panourile solare termice.

Asamblarea tuburilor termice in radiatoare de disipatie

termica, iar acestea din urma in registre formeaza un

“radiator inteligent“

Avantajele utilizarii unui astfel de radiator sunt:

• incalzire uniforma a intregului radiator

• incalzire camera – pana la 70% mai rapid

• cantitate de apa necesara – de 20 ori mai putina decat

clasic

• temperatura necesara apa 60⁰C fata de 80-90 ⁰C

• energie necesara incalzirii – minim 50% mai putin decat

clasic.

• se pot monta in locul radiatoarelor obisnuite fara

modificari instalatie.

Radiatorul cu “tub termic” utilizeaza 5% din cantitatea

de agent termic a radiatorului echivalent, iar instalatia

din care face parte va necesita doar 30% agent termic fata

de instalatia clasica.

Cum temperatura necesara agentului termic este de 60⁰C

- fata de 80-90 ⁰C in cazul clasic - , se obtine o eficienta

de 300% fata de sistemul clasic, aceasta ducand la costuri

de incalzire de 35-45% fata de cazul clasic.

Instalatia de incalzire va fi mai simpla, deci mai putin

costisitoare si va putea fi combinata cu panouri solare

termice, cu efect suplimentar de reducere costuri

incalzire.

Cu acest radiator, instalatiile solare termice, care doar acopereau prepararea de apa calda menajera si asigurau un mic aport la incalzire (15-20%) devin in mare masura generatoare de incalzire, fiind necesara o solutie redusa de compensare pentru perioadele foarte reci si fara insoleiere, de preferinta electrica sau pompa termica.

Cu acest radiator, daca se opteaza pentru generator incalzire cu pompa termica, aceasta va necesita dimensionarea de 2-3 ori mai mica decat in cazul de dimensionare pentru radiatoare clasice, sursa de noi reduceri de consum electric, dar si de accesibilitate a modelului de pompa termica ( pret, spatiu ocupat ): • putere termica mai mica • cazul sol/apa – mai putine foraje, • cazul apa/apa mai mic debitul sau serpentina schimbator de caldura, • cazul aer/apa – mai mic volumul de aer vehiculat