INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

Laboratorul "Management educaţional"

IMPACTUL RESURSELOR MATERIALE ASUPRA REUŞITEI ŞCOLARE

Bucureşti, decembrie 2005

Autori: Coordonator C. P. III drd. Ovidiu Măntăluţă

Introducere; motivarea cercetării , metodologia cercetarii, rezultatele

generale, proiectarea

statistică, coordonarea tehnică

Autori C. P. III. Paul Blendea C.P. III. Dr. Ştefan Popenici

Rezultatele cercetării Rezultatele cercetării

Colaboratori Drd. Claudiu Herţeliu Directorii unităţilor şcolare din eşention. Operatorii pentru şcolile din

consilieri şcolari Studenţi de la facultatea de

ASE)

Analiză statistică, coordonare tehnică şi asigurare a calităţii datelor

cercetării. Concluzii si recomandari

instrumentelor de cercetare, analiză

generală

eşantion (psihologi şcolari,

Management Economic din cadrul

2

Cuprins 1. Introducere. Motivarea cercetării: necesitatea evaluării resurselor

la care au acces elevi ………………………………………………………….. 4

2. Metodologia cercetării ………………………………………………………… 8 2.1. Introducere generală …………………………………………………….. 8 2.2. Caracteristicile şi structura eşantionului ………………………………… 9

3. Rezultatele cercetării ………………………………………………………….. 18 3.1. Caracteristicile şi opiniile părinţilor …………………………………………. 18

3.1.1. Opiniile părinţilor faţă de şcoală. Variabile de context socio-economic şi cultural ……………………………………………. 18

3.1.2. Opiniile părinţilor faţă de schimbările necesare în oferta şcolii ………… 18 3.1.3. Sprijinul şcolii pentru pregătirea examenelor ………………………… 20 3.1.4. Opiniile părinţilor faţă de evaluarea elevilor ……………………………. 20 3.1.5. Cheltuielile alocate educaţiei la nivelul familiei ………………………… 21 3.1.6. Aşteptările părinţilor faţă de viitorul profesional al copiilor …………… 24 3.1.7. Dotările şcolii şi aşteptările părinţilor …………………………………… 26 3.1.8. Ce merge prost în şcoală ? ………………………………………………. 27 3.1.9. Rolul şi influenţa administraţiei locale asupra respectării

reglementărilor legale …………………………………………………... 28 3.1.10. Influenţa administraţiei locale asupra bunei funcţionări a scolii………… 29 3.1.11. Influenţa administraţiei locale asupra calităţii profesorilor ……………. 30 3.1.12. Corelaţia dintre nivelul salarizării şi calitatea activităţii profesorilor .. 31 3.1.13. Profesia dorită de părinţi pentru copil ………………………………….. 32 3.1.14. Diferenţe pe sexe între părinţi privind profesia dorită pentru copil …….. 33 3.1.15. Argumentarea opţiunilor privind profesia copilului …………………. 34 3.1.16. Contribuţia şcolii la satisfacerea nevoilor copiilor …………………… 35 3.1.17. Solicitarea de către şcoală a contribuţiilor în bani sau de altă natură … 36 3.1.18. Disponibilitatea părinţilor de a ajuta şcoala ………………………….. 37 3.1.19. Opinia părinţilor faţă de prestaţia profesorilor ………………………. 38 3.1.20. Opinia părinţilor despre corectitudinea modului în care sunt

retribuiţi profesorii …………………………………………………… 38 3.1.21. Participarea părinţilor la decizia privind fondurile şcolii ……………. 40 3.1.22. Calitatea pregătirii profesionale a profesorilor ………………………. 40 3.1.23. Modul de folosire a banilor şcolii ……………………………………. 41 3.1.24. Frecvenţa discuţiilor din ultimul an cu profesorii clasei, cu dirigintele

sau cu alţi reprezentanţi ai şcolii ……………………………………… 41 3.1.25. Statusul economic şi social, nivelul şi frecvenţa lecturilor părinţilor … 43

3.2. Caracteristicile şi comportamentului elevilor …………………………………… 46 3.2.1. Analiza comportamentului elevilor ………………………………….. 46 3.2.2. Analiza corelată a comportamentelor agresive, neconforme şi necinstite

ale elevilor ……………………………………………………………… 48 3.2.3. Analiza atitudinii faţă de învăţătură …………………………………… 49 3.2.4. Analiza socio-economică a situaţiei elevilor, a bunurilor şi utilităţilor

pe care le folosesc ……………………………………………………… 50 3.2.5. Rezultatele la învăţătură ale elevilor ………………………………… 52 3.2.6. Meditaţiile …………………………………………………………… 53

3.3. Analize corelate ……………………………………………………………… 55 3.3.1. Analiza corelată a utilizării resurselor din şcoală şi comunitate ………… 55 3.3.2. Corelaţia între lipsă manualelor şi nivelul de studii al părinţilor ………56 3.3.3. Corelaţia între comportamentul de timp liber şi accesul la calculator … 57 3.3.4. Corelaţia între comportamentele negative ale elevilor şi atenţia

acordată de către profesori …………………………………………… 57 3.3.5. Corelaţia între lecturile elevilor şi accesul la calculator ……………… 57 3.3.6. Corelaţia între lecturile elevilor şi atenţia acordată de către profesori .. 57 3.3.7. Corelaţia între încrederea în sine şi accesul la calculator …………… 57 3.3.8. Corelaţia între atitudine intrinsecă faţă de învăţătură şi atenţia

acordată de către profesori …………………………………………… 58 3.3.9. Corelaţia între valorizarea învăţării şi valoarea practică a învăţării … 58 3.3.10. Corelaţia între valorizarea învăţării şi încrederea în sine …………… 58 3.3.11. Corelaţia între încrederea în sine şi valoarea practică a învăţării …… 58 3.3.12. Corelaţia între valorizarea învăţării şi lecturile elevilor ……………… 58 3.3.13. Corelaţia între valorizarea învăţării şi mediul de provenienţă ……….. 59 3.3.14. Corelaţia între valorizarea învăţării şi tipul de unitate şcolară ……….. 59 3.3.15. Corelaţia între valorizarea învăţării şi gradul de

satisfacţie al părintelui……………………………………………….. 59 3.3.16. Corelaţia între ocupaţia părinţilor şi nivelul de studii solicitat ……….. 59 3.3.17. Corelaţia între lecturile părinţilor şi nivelul lor de studii ………………59 3.3.18. Corelaţia între lecturile părinţilor, solicitarea lor de către şcoală şi

satisfacţia faţă de oferta şcolii ………………………………………… 60 3.3.19. Corelaţia între corectitudinea modului în care sunt retribuiţi

profesorii şi solicitarea contribuţiilor din partea părinţilor …………… 60 3.3.20. Corelaţia între corectitudinea modului în care sunt retribuiţi

profesorii şi modul de recompensare a profesorilor buni …………….. 60. 3.3.21. Corelaţia între corectitudinea modului în care sunt retribuiţi

profesorii şi pregătirea lor profesională ……………………………… 60. 3.3.22. Corelaţia între calitatea prestaţiei profesorilor şi satisfacţia părinţilor

faţă de oferta şcolii …………………………………………………… 60 3.3.23. Corelaţia între nivelul de cunoştinţe ale elevului şi aşteptările pozitive

ale acestuia privind examenele viitoare ……………………………… 61 3.3.24. Corelaţia între opinia elevului despre utilitatea învăţării şi cea a

părintelui privind nivelul contribuţiei solicitate de către şcoală ……… 61 4. Concluzii si recomandări generale ……………………………………………… 62 4.1. Concluzii generale …………………………………………………………… 62

2

4.2. Recomandări generale ……………………………………………………… 62 5. Bibliografie ………………………………………………………………… 64 6. Anexe ………………………………………………………………………… 65 Anexa 1: Chestionarul aplicat elevilor…………………………………… 65 Anexa 2: Chestionarul aplicat părinţilor…………………………………… 70

3

1. Introducere. Motivarea cercetării: necesitatea evaluării resurselor la care au acces elevi Problematica descentralizării managementului şi finanţării în învăţământul preuniversitar constituie o temă actuală în România. Studiul de faţă face parte dintr-un ciclu tematic coerent al Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, dedicat acestei problematici şi care răspunde unei evidente nevoi de cunoaştere în domeniul comportamentului socio-economic al “comunităţii educaţionale”, cu precădere al elevilor şi al părinţilor acestora. Ideea de bază a acestei abordări este că orice proces de alocare corectă a resurselor care se doreşte a respecta principiul “resursele urmează elevul”, va trebui să pornească de la o evaluare cât mai extinsă a acestor resurse din jurul elevului, dar şi a semnificaţiei atribuite acestor resurse de actorii educaţionali esenţiali. Lucrarea abordează, factual şi pragmatic, resursele şcolii şi ale familiei, vizând următoarele aspecte fundamentale: • inventarul categoriilor de resurse ale şcolii, ale familiei şi ale comunităţii

educaţionale; • analiza gradului de utilizare a resurselor în funcţie de categoriile din care fac parte

subiecţii; • gradul de implicare a diverşilor actori în decizia privind constituirea şi utilizarea

resurselor; • raportarea (cantitativă şi calitativă) a modului de utilizare la rezultatele la procesele

educaţionale, raportare ce include în mod necesar elemente atitudinale, judecăţi de valoare şi exprimarea satisfacţiei sau insatisfacţiei diferiţilor actori.

Pornind de la aceste aspecte, cercetarea noastră a utilizat o metodologie specifică sociologiei educaţiei, fiind, în esenţă, o analiză socio-economică privind educaţia şi rezultatele sale. Acest tip de analiză se realizează, de altfel, şi pe plan internaţional prin studiile OECD (în special PISA), studiile IEA (cum ar fi TIMSS) ş.a.m.d. Scopul ultim al investigaţiei noastre a fost înţelegerea, cât mai precisă, a modului în care sunt create şi utilizate resursele materiale la nivelul comunităţii educaţionale (având în vedere, cu precădere, resursele părinţilor), precum şi modul în care accesul şi valorificarea diferenţiată a acestor resurse influenţează egalitatea şanselor şi echitatea în furnizarea serviciilor educaţionale. Ca ipoteză de lucru, am considerat că resursele pe care familia le investeşte în educaţia copiilor au un impact direct asupra performanţelor copilului, manifestate prin comportamentul şcolar, rezultatele şcolare dar şi, având în vedere necesitatea învăţării pe tot parcursul vieţii, prin atitudinile faţă de învăţare, comportamentele sociale, încredere în sine dar şi Problematica descentralizării managementului şi finanţării în învăţământul preuniversitar constituie un câmp de dezbateri şi de studii de mai mulţi ani în România. Principalele probleme tratate sunt costurile standard şi stabilirea alocărilor, modul de constituire a bugetelor diferitelor nivele administrative (având ca ţintă totuşi centrul de cost care este

4

şcoala), rolurile instituţionale şi deciziile care se iau cu privire la utilizarea fondurilor, dar mai puţin resursele privite ca sursă şi cadru pentru învăţarea de tip şcolar. Un astfel de studiu de “microeconomie” a instituţiei şcolare nu a fost întreprins, încă, în România, cercetările concentrându-se, de regulă, pe analiza cheltuielilor curente şi a indicatorilor de “eficienţă” - de exemplu, raportul: personal didactic / elevi / personal administrativ. Mai mult decât atât, aceste analize nu iau în calcul decât resursele materiale alocate explicit de către şcoală, neglijând alte surse foarte importante - cum ar fi familia elevului. Or, orice proces de alocare corectă a resurselor, care se doreşte a respecta principiul “resursele urmează elevul”, ar trebui să pornească de la o evaluare cât mai extinsă a acestor resurse din jurul elevului. Modul în care familia alocă resursele pentru educaţie este determinat în mod direct de atitudinea familiei faţă de educaţie şi, mai ales, faţă de importanţa educaţiei ca factor de promovare socială şi / sau de creare / menţinere a unui anumit statut social. Ca urmare, absenţa cunoaşterii cu privire la atitudinile părinţilor aparţinând diferitelor categorii socio-economice şi de venit în privinţa disponibilităţii acestora de a investi în educaţia copiilor, va induce, în mod direct, şi necunoaşterea modului în care diferitele categorii de părinţi alocă resurse pentru educaţia propriilor copii. De exemplu, în prezent, nimeni nu poate răspunde la întrebări cum ar fi: • Cât de mult plătesc părinţii, cu titlu de donaţie, contribuţie, sprijin benevol şi

sponsorizare pentru copiii lor ? • Care sunt părinţii cu disponibilitate sporită de a investi în copiii lor - din ce categorii

socio-profesionale provin ? • Ce aşteaptă aceşti părinţi de la şcoala, cât de mult se implică în susţinerea şcolii, şi cât

de mult s-ar implica daca ar vedea că acolo se întâmplă lucruri bune, utile şi importante pentru copiii lor ?

• Câte unităţi şcolare sunt de fapt “private”, la modul camuflat, sau câte şcoli au “insule de calitate” – învăţători şi profesori mai buni, clase cu mobilier mai bun, acces diferenţiat la facilităţi - totul provenind, de fapt de la părinţi ?

Exemplele de mai sus pot contura o serie de probleme intercorelate: • Deficitul de cunoaştere a comportamentului economic al familiei conduce la slaba

conturare a pieţei serviciilor educaţionale – neexistând un inventar al aşteptărilor acestei extrem de importante categorii de clienţi ai serviciilor educaţionale. Această cunoaştere ar putea oferi, unui număr tot mai mare de şcoli, şansa stabilirii unor relaţii de tip contractual, pe baza cărora părinţii să plătească pentru lucruri clare, negociate, cinstite, măsurabile, în schimbul cărora să primească servicii educaţionale pe măsură, rapoarte şi informări relevante.

• Stabilirea unor astfel de relaţii ar putea fi o opţiune de politică educaţională, care să ducă la eliberarea unor resurse suplimentare de resurse pentru categoriile sociale defavorizate sau pentru elevii aflaţi în situaţie de risc.

• Chiar dacă şi acum, sub forma taxelor şi impozitelor, părinţii plătesc şi acum pentru serviciile publice ce li se cuvin, dar implicarea lor în viaţa şcolii şi participarea la decizie rămân, în bună măsură, insuficiente, tocmai din cauza lipsei de interes faţă de comportamentul lor economic şi faţă de atitudinea lor faţă de educaţia şcolară.

5

• Nu putem rămâne indiferenţi la ideea de acces la resurse de învăţare şi la aplicarea principiului egalităţii şanselor. Dincolo de documentele de politici educaţionale, de legislaţie şi de reglementări, devine tot mai evident se accesul diferenţiat la resursele care, teoretic, sunt la îndemâna tuturor elevilor dintr-o comunitate sau şcoală anume, tocmai datorită atitudinilor diferite faţă de educaţie şi comportamentelor asociate: accesul la bibliotecă sau la Internet devine, din ce în ce mai mult, o problemă de atitudine şi tot mai puţin una de lipsă a resurselor.

Sociologia educaţiei este foarte interesată de efectele contextuale, care ţin de anumite aspecte ale mediului social – mediul şcolar, cartier, comunitate de apartenenţă1. Actualitatea şi importanţa acestei linii de investigaţie se poate vedea din creşterea numerică a studiilor de acest tip din instituţiile specializate în sociologia şi economia educaţiei atât în Europa cât şi în Statele Unite ale Americii. Aceste cercetări au oferit o serie de concluzii foarte interesante legate de accesul şi utilizarea resurselor educaţionale, concluzii care explică de ce două şcoli cu aceleaşi resurse şi cu acelaşi tip de management obţin, totuşi, rezultate şcolare foarte diferite. A devenit foarte curând evident faptul că aceste diferenţe în privinţa rezultatelor au origini sociale şi culturale. Astfel, de exemplu, s-a constatat că: • Diferenţele de clasă sunt importante pentru existenţa şi menţinerea diferenţelor dintre

rezultatele şcolare ale tinerilor aparţinând unor clase sociale diferite2 deoarece apartenenţa la clasă influenţează deciziile tinerilor şi a familiilor în punctele de bifurcaţie (continuarea studiilor pe diferite nivele sau abandonarea studiilor după examene, testări sau alte modalităţi de selectare), influenţează opţiunile educaţionale, probabilitatea succesului în cazul diferitelor opţiuni educaţionale, accesul la resurse şi creează diferenţe în utilizarea resurselor ce, teoretic, sunt la dispoziţia tuturor tinerilor dintr-o colectivitate mai largă.

• Mediul social, contextul în care se află instituţia şcolară şi compoziţia socială a şcolii şi a formaţiunilor de studiu (clasele) influenţează rezultatele şcolare (reuşita academică, socializarea şi orientarea şcolară) predominant prin cantitatea şi calitatea resurselor accesibile elevilor, la nivel de şcoală, clasă, familie, dar şi prin influenţa asupra atitudinilor, aspiraţiilor şi comportamentelor elevilor.

• Atitudinile şi judecăţile profesorilor privind status-ul social şi cel material al părinţilor elevilor influenţează semnificativ autoevaluările elevilor, aşteptările acestora şi succesul şcolar.

• Riscul asociat investiţiei în educaţie este perceput diferit, în funcţie de clasa de origine.

• Tinerii şi copiii din familii bogate au acces mai mare la resurse de toate tipurile (cărţi, bunuri şi alimentaţie, petrecerea timpului liber, oportunităţi de învăţare suplimentară etc.) decât tinerii şi copiii din familii sărace.

• Tinerii şi copiii sunt trataţi în mod inegal pe baza apartenenţei lor la anumite medii de rezidenţă, economice, sociale etnice etc.

1 Vezi bibliografia ataşată raportuluid e cercetare 2 Clasa socială = categorie socio-economică, de statut şi putere, deci în accepţiunea weberiana, de stratificare, iar nu în cea ideologizantă, de inspiraţie marxistă.

6

• Tendinţa spre păstrarea statutului social sau, dimpotrivă spre mobilitate socială comportă diferenţe semnificative pentru subiecţi din clase diferite

Ca urmare, modalităţile în care fiecare elev accesează resursele şcolii, ca de altfel şi modul în care familia înţelege să contribuie la suplimentarea şi diversificarea resurselor educaţionale sunt extrem de diferite în funcţie de nivelul veniturilor familiei, nivelul educaţiei are, la rândul lor influenţează determinant şi atitudinile respectivelor familii faţă de educaţie şi faţă de şcoală. Deşi fenomenul este important şi este studiat în mod sistematic în mai multe ţări, scopul studiului nostru este limitat - acela de a evalua, la nivelul elevilor din eşantion, care sunt aşteptările acestora privind rezultatele la examene şi comparaţia cu rezultatele curente la învăţătură, urmând ca etapa a doua a studiului să clarifice elementele instituţionale, legate de rata de acces la nivele superioare de învăţământ, alocarea de resurse la nivel instituţional, proceduri decizionale ş.a. Aceste informaţii sunt necesare ca elemente de sprijin pentru estimarea utilităţii expectate a şcolarităţii pentru elevii şi părinţii din eşantion. Ca urmare, cercetarea de faţă îţi propune următoarele obiective: • Să stabilească un model al utilizării resurselor şcolii şi familiei pentru învăţare,

identificând ratele de acces şi eventualele disparităţi în funcţie de clasa socială de origine a părinţilor, de mediul de rezidenţă şi de tipul de instituţie şcolară.

• Să identifice efectul de clasă şi de instituţie în contribuţia familiilor elevilor la susţinerea unor costuri educaţionale, de multe ori importante – atât în interiorul cât şi în afara curriculumului oficial, intenţionat.

• Să stabilească un model al deciziei elevului şi familiei sale în legătură cu şcolarizarea ulterioară, prin corelarea atitudinii faţă de învăţare, cu rezultatele aşteptate şi cu cele actuale.

Sperăm că studiul nostru va trezi interesul pentru o analiză sistematică şi completă privind mobilitatea socială şi rolul educaţiei în mobilitatea socială.

7

2. Metodologia cercetarii 2.1.Introducere generală Studiul nostru s-a dorit a fi primul dintr-o serie de analize de sociologie şi de economie a educaţiei, care au ca scop clarificarea modelelor economice care stau la baza funcţionării instituţiilor de învăţământ în funcţie de mediul social şi cultural în care acestea îşi desfăşoară activitatea. Pentru a obţine rezultate cât mai obiective, am folosit, ca metodă predilectă ancheta cu chestionar. Au fost aplicate două chestionare, unul pentru elevi şi celălalt pentru părinţii sau tutorii legali ai elevilor. Prin cele două chestionare am urmărit: • Identificarea principalelor corelaţii între atitudinile elevilor şi a părinţilor acestora

faţă de şcoală şi învăţătură; • Reliefarea modului în care fenomenele şcolare – reuşita academică, socializarea şi

orientarea şcolară – suferă influenţa caracteristicilor contextului ambiental (efectul de instituţie, efectul de clasă socială).

• Identificarea unor modele comportamentale ale părinţilor şi elevilor în raport cu serviciul educaţional şi alegerea traiectoriilor profesionale.

Pentru identificarea temelor şi aspectelor relevante a fost consultată o amplă bibliografie privind studii similare desfăşurate în alte ţări şi, totodată, au fost realizate focus-grupuri cu directori de şcoli şi specialişti din cadrul CJAP, psihologi şi consilieri şcolari din cele două judeţe. Problema cea mai delicată a studiului a fost că unele aspecte investigate se află în domenii sensibile, privind bugetul familiei, referitoare la exprimarea unor judecăţi de valoare privind profesorii şcolii şi gradul de satisfacţie privind activităţile desfăşurate în şcoală ş.a. Alte aspecte investigate s-au referit la pregătirea suplimentară în şcoală şi în afara şcolii, la recompensarea unor activităţi ale profesorilor, la cheltuielile suplimentare pentru obţinerea unor rezultate mai bune la învăţătură, la copierea la teze şi la lucrări, privind indisciplina şi atitudinile negative faţă de şcoală - aspecte care se pot regăsi chiar în zona comportamentelor nerecomandate, aflate la limita legii sau chiar ilegale. Ca urmare, riscul apariţiei răspunsurilor false, autocenzurii sau non-răspunsurilor a fost estimat ca foarte ridicat. De aceea, am considerat necesară luarea unor precauţii experimentale suplimentare: • Chestionarele au fost aplicate de către operatori specialişti, instruiţi în prealabil. De

regulă, aceştia nu aparţineau şcolii, iar personalul şcolii şi directorii, nu au avut acces la chestionarele completate.

• Pentru a obţine o rată de răspuns ridicată, părinţii şi elevii din eşantion au fost grupaţi şi au completat chestionarele în instituţia şcolară, într-o sală aflată sub supravegherea operatorului. Acesta a explicat părinţilor şi elevilor elementele legate de confidenţialitatea răspunsurilor şi de utilitatea studiului. Doar în cazuri extreme, chestionarul destinat părinţilor a fost înmânat copiilor şi colectat de la aceştia tot de către operator, la o dată convenită în prealabil.

8

• Cheile privind identificarea şi corelarea codurilor chestionarelor, care să permită identificarea persoanelor, au fost deţinute numai echipa de cercetare şi de operatori - toţi profesionişti în domeniul psiho-pedagogiei.

• Realizarea comparaţiilor, corelaţiilor şi referinţelor încrucişate s-a realizat prin secvenţe bine proiectate de întrebări şi prin reluarea, în forme diferite, a unor întrebărilor închise sau deschise, realizarea de şi utilizarea instrumentelor statistice pentru.

• A fost prevăzut start un eşantion mare în vederea creării posibilităţii eliminării răspunsurilor care nu satisfac criteriile de încredere prevăzute de testele standard.

• Respectarea pauzelor în sesiunile de administrare a chestionarelor, acestea conţinând un număr mare de întrebări. Operatorii au furnizat explicaţii standardizate şi putut răspunde la întrebările subiecţilor privind tehnica de completare a chestionarului sau în caz că au avut nelămuriri, fiind instruiţi în prealabil în acest sens.

Chiar şi în aceste condiţii, la unii itemi, în urma analizelor, răspunsurile valide au scăzut până la 30%, fapt menţionat, atunci când este necesar, în cadrul studiului. De asemenea, situaţiile în care rata răspunsurilor de complezenţă sau a non-răspunsurilor a fost ridicată sau semnificativă statistic au constituit obiectul unor analize suplimentare, pentru a identifica parametrii care caracterizează populaţiile din eşantion care manifestă respectivele comportamente. 2.2.Caracteristicile şi structura eşantionului Studiul nostru s-a desfăşurat în perioada mai-iunie 2005, în două judeţe, Constanţa şi Neamţ, şi a cuprins elevi şi părinţii acestora din 14 unităţi de învăţământ (7 din judeţul Constanţa şi 7 din judeţul Neamţ). Populaţia ţintă a cercetării a constituit-o elevii din învăţământul secundar si din învăţământul profesional si tehnic. Ca ipoteza de lucru, trei aspecte importante au fost luate în considerare în constituirea eşantionului: • caracteristicile reţelei şcolare sub aspectul distribuţiei pe medii şi programe

educaţionale; • contextul socio-educaţional local şi contextul economic al localităţii; • structura socio-ocupaţională a părinţilor. Eşantionul cuprinde elevii începând cu clasa a V-a şi părinţii acestora. Pentru elevii de clasele I-IV au fost aplicate chestionare numai părinţilor, deoarece aspectele privind cheltuielile familiei sunt importante în studiu, indiferent de vârsta a copiilor. De asemenea, unele întrebări din chestionar cuprind unele aspecte care au fost considerate dificile pentru elevii claselor I-IV iar abilităţile de scris-citit insuficiente şi capacitatea redusă de concentrare ne-au determinat să nu cuprindem această categorie de elevi în eşantionul nostru. Sistemul de codificare a chestionarea permis asocierea răspunsurilor date de elevi cu cele ale părinţilor lor, fiind posibile analize şi interpretări legate de familia elevului ca întreg.

9

La chestionar, au răspuns )vezi tabelul de mai jos: • 687 elevi, 84 provenind din şcoli din mediul rural iar 603 provenind din şcoli aflate în

mediul urban; • 1118 părinţi, din care 192 având copii la şcoli din mediul rural şi 926 având copii la

şcoli din mediul rural. Regula de selectare a elevilor în fiecare instituţie şcolară în care s-a operat a fost aceeaşi: au fost aleşi câte 2 elevi din fiecare clasă, al 5-lea şi al 15-lea din catalog, începând cu clasa a V-a. Având în vedere că şcolile din mediu urban au, în medie, mai mulţi elevi, eşantionul a cuprins mai mulţi elevi şi părinţi din mediul urban. Atunci când a fost necesară utilizarea criteriului de stratificare: “mediul rural-urban”, cifrele au fost ponderate folosind pe baza criteriului: “procentul populaţiei şcolare pe medii - rural-urban”, conform statisticilor realizate de INS sau de MEdC. În acelaşi timp, intenţia a fost de a obţine o semnificaţie cât mai bună pentru elevii şi părinţii din mediul urban, deoarece, în mod surprinzător, studiile privind resursele, dotarea materială şi accesul elevilor la facilităţi în mediul urban sunt mai puţine pentru mediul urban şi majoritatea sunt concentrate mai degrabă pe alte fenomene – atitudini, aspiraţii, violenţă ş.a. Totodată, deoarece studiul are un accent deosebit pe aşteptările elevilor privind rezultatele la examene (test naţional, bacalaureat), pentru a creşte capacitatea explicativă a eşantionului în cazul întrebărilor legate de examene, a fost inclusă în eşantion şi câte o clasă compactă din anii terminali de ciclu sau formă de şcolarizare – clasa a VIII-a, clasa a XII-a, anul 3 SAM.

Numărul de chestionare completate de elevi Pe medii - urban/rural

Frecvenţă Procent valid

Rural 84 12.2 Urban 603 87.8

Valid

Total 687 100.0 Total 687

Pe tip de unitate şcolară

Frecvenţă Procent valid

scoala generala 156 22.7 liceu 189 27.5 grup scolar 342 49.8

Valid

Total 687 100.0 Total 687

10

Au răspuns la chestionar 1118 părinţi, distribuiţi pe judeţe şi profesiunii conform tabelelor de mai jos:

Numărul de chestionare completate de părinţi Pe judeţe

Frecvenţă Procent valid

CONSTANTA 452 40,4 NEAMT 666 59,6

Valid

Total 1118 100,0

Pe domenii ocupaţionale şi profesionale

Judeţul Populaţia curent

ocupată total

Salariaţi Patroni, intreprinzători privaţi

Lucrători pe cont propriu

Membri ai societăţilor

Lucrator

gospodăria proprie

Neamţ 191450 114040 5404 19550 169 51651 Constanţa 236068 202375 8204 13644 403 8801 Recensamânt 2002, procente

populaţiei celor 2 judeţe

100% 74,01% 3,18% 7,76% 0,13% 14,14%

Eşantion, procente

72,04% 3,85% 5,72% 0% 0,66%

familial în agricole

pt. Totalul

0,00%10,00%20,00%30,00%40,00%50,00%60,00%70,00%80,00%

Salar

iati

Patro

ni, in

trepr

inzat

ori pr

ivati

Lucra

tori p

e con

t pro

priu

Membri

ai so

cietat

ilor a

gri...

Lucra

tor fa

milial in

gos

po...

Series1

Series2

Recensamant

Esantion

Se observă că eşantionul reflectă bine structura ocupaţională a părinţilor, aşa cum apare în recensământ, cu excepţia ocupaţiei agricole. Aceasta se datorează faptului că

11

eşantionarea s-a efectuat respectând reprezentarea echilibrată a tipului de instituţii (Liceu, Grup şcolar, Şcoală cu clasele 1-8) iar numărului de instituţii din mediul rural este mai mic decât cele din mediul urban (Doar două unităţi pentru fiecare judeţ).

Şcolile din eşantion

Judeţul Constanţa

Judeţul Neamţ

Cod şcoală

Mediu urban-rural

Denumirea şcolii Cod şcoală

Mediu urban-rural

Denumirea şcolii

11 U Gr. Sc. D. Hurmuzescu Medgidia

31 U

Colegiul Naţional „Calistrat Hogaş” Piatra Neamţ

12 R Gr. Sc. Cobadin 32 U

Colegiul Naţional „Petru Rareş” Piatra Neamţ

13 U Liceul Teoretic Decebal

33 U

Şcoala cu cls.I-VIII „Spiru haret” Piatra Neamţ

15 U Gr. Sc. Ind. Constructii de masini Constanta

34 U

Grupul Şcolar „Gheorghe Cartianu” Piatra Neamţ

16 U Sc. cu clasele I-VIII nr. 8 35 U

Şc.cu cls.nr.1 Piatra Neamţ

17 R Sc. cu clasele I-VIII Cuza Voda 36 R

Şc.cu cls.I-VIII Săvineşti

18 U Liceul International de Informatica 37 R Şc.cu cls.I-VIII Tarcău

Constanta

Constanta

8,25,5 7 8,7 8,6

3,68 8,9 7,4

27,4

6,7

0

5

10

15

20

25

30

11 12 13 15 16 18 31 32 33 34 36Codul scolilor din esantion

Reprezentarea procentuala a nr de elevi din scolile din esantion

12

Pentru a avea o reprezentare cât mai exactă a concepţiei familiei, ca întreg, asupra investiţiei în educaţie, am considerat necesară evidenţierea cazurilor în care am avut răspuns la chestionar simultan din partea elevului şi ambilor părinţi ai acestuia.

Caracterizarea răspunsurilor intersectate – mama, tatăl şi elevul

N total corespondenţe

complete eşantion

Minimum per

unitate şcolară

Maximum per

unitate şcolară

Media

Număr de cazuri – părinţi - intersectate cu elevii

722 11 36 24,8

Cod judeţ şi cod şcoala Constanţa 286 11 36 24,55

Cod judeţ şi cod şcoala Neamţ 459 11 43 24,98

Foarte relevantă se va dovedi a fi influenţa nivelului studiilor părinţilor asupra atitudinii faţă de şcoală, faţă de profesori şi, în general faţă de educaţie. Ca atare, considerăm ca importantă descrierea eşantionului şi din acest punct de vedere.

Studiile părinţilor elevilor din eşantion

Studii parinti/tata

26,6%

42,0%

21,1%

0,2%1,9%

3,5%4,6%

Nu a terminatscoala primarascoala primara

gimnaziu

scoalaprofesionalaliceu

universitate

13

Studii parinti/mama

18,5%

52,5%

16,9%

0,6%6,1%2,4%

0,3%

2,7%Nu a terminat scoala primarascoala primaragimnaziuscoala profesionalaliceuuniversitatestudii postuniversitarealtele

Menţionăm, aici, câteva concluzii preliminare reieşite din analiza eşantionului: • există o concordanţă semnificativă statistic între studiile soţului şi ale soţiei3; • bărbaţii au un acces semnificativ mai ridicat la nivelurile superioare de educaţie, în

timp ce in cazul nivelurilor de instruire scăzute categoria dominantă este cea feminină.

Analizând tabelul de mai jos, se poate observa o altă caracteristică a eşantionului: abaterea semnificativă dintre structura pe niveluri de studii a populaţiei la nivel naţional şi structura pe niveluri de studii a populaţiei părinţilor din eşantion, în favoarea eşantionului. Această situaţie are două explicaţii: • eşantionul cuprinde în mare măsură părinţi din mediul urban şi cuprinde în mică

măsură agricultori individuali, din care se constituie categoria cea mai săracă de cetăţeni, asociată cu un nivel redus de studii;

• totodată, elevii de la SAM sunt în număr redus în eşantion, iar părinţii cu venituri reduse au în mai mare măsură copii care urmează acest tip de şcolaritate, decât ceilalţi părinţi.

Tabel comparativ – studii părinţi eşantion – studii populaţie la nivel naţional

(cf. RECENSĂMÂNTUL POPULAŢIEI ŞI AL LOCUINŢELOR 2002)

Superior Postliceal Liceal Profesional şi de

(SAM)

Gimnazial Primar

NATIONAL 7,06% 2,97% 21,15% 15,27% 27,64% 20,08%

ESANTION 13,95% 5,56% 40,53% 29,31% 4,62% 2,83%

RAPORT ESANTION

2,0 1,9 1,9 1,9 0,2 0,1

ucenici

/NATIONAL 3 Hi patrat calculat este 51,88 semnificativ statistic cu o probabilitate de peste 99%

14

Populatia de 10 ani si peste in functie de ultima scoala absolvita – statistica la nivel national.

(cf. RECENSĂMÂNTUL POPULAŢIEI ŞI AL LOCUINŢELOR 2002)

Statistica privind chestionarele completate de elev i

Li

P

6,8%0,4%

21,8%

15,7%28,4%

20,6%

0,1% 3,1%

3,1%

Superior lungă durată

Superior scurtă durată

Postliceal

ceal

rofesional şi de ucenici (SAM)

Gimnazial

Primar

Fară şcoală

Nedeclarat

Este totuşi interesant de observat faptul că, introducând un procent redus de populaţie din mediul rural şi de agricultori individuali în eşantion, proporţia de părinţi având nivele de studii ridicate sau având o calificare (Superior, Postliceal, Liceal, Profesional şi de ucenici) este în mod stabil de circa două ori mai mare decât la nivel naţional.

Părinţii din eşantion, pe tipuri de unităţi

46,9%

27,3%

25,8%

grup scolar

liceu teoretic

scoala generala

În privinţa vârstei părinţilor, se observă că cele două distribuţii au o formă destul de apropiată de o distribuţie normală, cu maximele diferind seminificativ. Caracteristicile statistice ale distribuţiei pe vârste ale întregii populaţii de părinţi sunt următoarele:

15

0

2

4

6

8

10

12

VARSTA 41 52 63

VARSTELE PARINTILOR

MAMAELEVULUITATALELEVULUI

varsta parintelui

70,065,060,055,050,045,040,035,030,025,0

Structura parintilor pe grupe de varsta400

300

200

100

0

Std. Dev = 6,23 Mean = 42,8

N = 1051,00

În privinţa distribuţiei părinţilor pe sexe, se observă că rata de respondenţi din rândul mamelor este uşor mai ridicată faţă de cea a taţilor.

16

Distributia pe sexe a parintilor care au raspuns la chestionar

52,3%

47,7% femininmasculin

În ceea ce priveşte instrumentele utilizate în cercetarea noastră, prezentăm în Anexa 1 şi în Anexa 2, chestionarl aplicate elevilor, respectiv chestionarul aplicat părinţilor.

17

3. Rezultatele cercetării 3.1. Caracteristicile şi opiniile părinţilor 3.1.1. Opiniile părinţilor faţă de şcoală. Variable de context socio-economic şi

cultural. Primele întrebări pe care şi le pune orice părinte, înainte de a lua o decizie referitoare la şcoala pe care o va urma copilul lui, sunt: “Care şcoală este mai bună pentru copilul meu ?” sau “Cât de bună este o anumită şcoală ?” şi, în subsidiar, “De ce sunt unele şcoli mai bune decât altele ?”. Datorită centralizării (încă) excesive a sistemului de învăţământ, decidenţii la nivelul politicilor educaţionale sau chiar la nivelul şcolii sunt destul de puţin interesaţi să afle răspunsurile date de părinţi la aceste întrebări, cu toate că variabilele care definesc răspunsurile la ceste întrebări îşi pun amprenta asupra performanţelor şcolii şi, în ultimă instanţă, asupra destinului individual al elevilor. De pildă, identificarea variabilelor de context pentru şcolile cu rezultate bune poate sta la baza unor decizii de politica educaţională orientate eficient. Părinţii determină în mare măsură succesul sau eşecul şcolar al copiilor, iar identificarea factorilor asociaţi şcolii în mediul familial şi contextul socio-economic şi cultural reprezintă un pas necesar pentru elaborarea unor politici educaţionale realiste cu scopul de a asigura atât calitatea educaţiei, cât şi echitatea şi egalitatea de şanse în şcoală. Cercetarea noastră demonstrează fără putinţă de tăgadă că răspunsurile pe care părinţii înşişi le dau la aceste întrebări depind direct de nivelul veniturilor şi al educaţiei părinţilor precum şi de contextul economic şi social în care funcţionează şcoala. Pentru a demonstra afirmaţia de mai sus, vom trece în revistă răspunsurile pe care părinţii dar şi elevii le dau la întrebările din chestionar (prezentat în Anexa 2). 3.1.2.Opiniile părinţilor faţă de schimbările necesare în oferta şcolii Cu toate că în general răspunsurile părinţilor la alţi itemi relevă un grad mediu de satisfacţie privind oferta şcolii, răspunsurile la întrebarea care solicită opinia asupra a ceea ce ei consideră că ar trebui schimbat în şcoală relevă o situaţie oarecum diferită. Părinţii consideră că şcoala are un program prea încărcat şi, majoritatea dintre ei, solicită adoptarea unui program şcolar mai lejer, cu mai puţine ore de predare. Având 23, 8% din răspunsurile valide, această opinie deţine primul loc ca prioritate a schimbărilor care se impun - în viziunea părintilor – a fi facute în şcoală. Pe al doilea loc, cu 15.5% se situează o solicitare care se înscrie în acelaşi registru: şcoala ar trebui să aibă o programare mai adecvată a practicii. Condiţiile şcolare pot fi

18

ameliorate în opinia a 9.9% dintre părinţi prin ore speciale de pregătire după orele din programă, aşa numitele meditaţii, incluse în programul şcolii. O solicitare destul de ambiguă este dată de necesitatea ca elevii să fie sprijiniţi mai mult în şcoală (7,2%), nefiind specificat în ce registru este necesar sprijinul, fiind evident că majoritatea solicitărilor de ameliorare a ofertei şcolii ţin de organizare şi program, factori oarecum separaţi de aspectele care ţin de metodele de predare, motivaţia elevului şi atragerea către domeniile şcolare predate. În acelaşi registru se înscriu opţiunile părinţilor care ar dori ca profesorii să fie mai severi (9%) sau mai bine pregătiţi (6.6%). Aceste opţiune relevă faptul ca un procent semnificativ din părinţi reclamă lipsa cadrelor didactice specializate, o problemă cu care se confruntă tot mai mult şcoala românească, în special (dar nu exclusiv) în mediul rural şi în zonele defavorizate. Dotările suplimentare şi introducerea altor obiecte de studiu sunt opţiuni care se situează în marja a 5.5% din răspunsurile părinţilor. Alte opinii semnalează necesitatea impunerii unui climat mai strict, de disciplină în şcoală, dar şi de scădere a gradului de dificultate a sarcinilor individuale de învăţare (temele) pentru copii. În general, se poate remarca faptul că răspunsurile date de părinti la această întrebare sunt în general echilibrate şi nu conţin opinii divergente fundamental aupra schimbărilor care se impun a fi făcute în şcoala românească. Nu apar menţionate obiective care ţin de iniţiative comune în educaţia din spaţiul european, cum ar fi cresterea interesului pentru învătare a elevilor sau nevoia creării unor mecanisme active de implicare a părinţilor în activităţile şcolii. Crearea unui parteneriat activ între şcoală şi comunitate sau ameliorarea celui existent nu sunt de asemenea măsuri menţionate de respondenţi, predominând aspectele organizatorice şi problemele legate de sarcinile de învăţare cu care se confruntă copiii.

Ce considerati ca ar trebui altfel facut in scoala?

2.8%9.9%23.8%

5.5%

15.5%

1.7%

9.9%

3.9%

1.1%

1.1%7.2% 5.5%

6.6% 4.4%

1.1%16.0%

sa nu f ie ferestre int re ore

profesorii sa f ie mai severi

mai put ine ore de predare, programa si orar mai adecvat

alte obiecte de studiu

programare mai adecvata a pract icii

micsorarea suprasolicitarii

minim o ora re pregatire, meditat ii dupa ore

foarte multe

marimea cerintelor

sa nu f ie profesorii part initori

copiii sa f ie sprijinit i mai mult

dotari suplimentare

profesori mai bine pregatit i

mai multa disciplina si ordine

teme mai put ine, mai usoare

19

3.1.3. Sprijinul şcolii pentru pregătirea examenelor În general, părinţii sunt mulţumiţi de modul în care şcoala îi ajută pe copii să-şi pregătească examenele. Majoritatea părinţilor (56%) consideră că şcoala îi ajută mult pe copii la pregătirea examenelor, în timp ce circa un sfert dintre ei (26,2%) sunt chiar foarte satisfăcuţi de prestaţia şcolii. Dacă coroborăm cele două tipuri de opţiuni, putem tragem concluzia că peste trei sferturi dintre părinţi sunt satisfăcuţi de prestaţia şcolii în această direcţie. Totuşi, o parte dintre părinţi (16,5%) consideră că şcoala face prea puţin pentru a-i ajuta pe copii să-şi pregătească examenele, ceea ce ne indică existenţa anumitor disfucţionalităţi în pregătirea elevilor pentru examene sau o nepotrivire între aşteptările părinţilor faţă de şcoală şi oferta reală a şcolii pentru acest tip de cerinţe.

Cum anume ajuta scoala pe copil in pregatirea examenelor?

26.2%

56.0%16.0%

1.2%

0.5%

1.7%

foarte mult

mult

putin

putin

deloc

3.1.4. Opiniile părinţilor faţă de evaluarea elevilor. Situaţia este oarecum similară în ceea ce priveşte obţinerea unor note convenabile în timpul anului şcolar. Majoritatea părinţilor (54,9%) consideră că şcoala îi ajută mult pe copii să obţină note “convenabile” în timpul anului, în timp ce 19,8 % dintre respondenţi optează pentru “foarte mult”. De menţionat că în cazul notelor procentul de părinţi nemulţumiţi (20,9 %) este a doua opţiune şi e cu 4,4 % mai mare decât în cazul pregătirii examenelor. Această insatisfacţie crescută se poate datora percepţiei subiective a părinţilor în ceea ce priveşte acordarea notelor, însă procentul destul de mare de nemulţumiţi ne determină să tragem concluzia că există destule disfuncţionalităţi care trebuie identificate şi remediate.

20

Dar in obtinerea unor note convenabile in timpul anului?

19.8%

54.9%

20.9%

3.0%

1.3%

4.3%

foarte mult

mult

putin

putin

deloc

3.1.5. Cheltuielile alocate educaţiei la nivelul familiei Multe dintre întrebările chestionarului trec dincolo de simpla opinie asupra serviciilor educaţionale oferite de către şcoală, referindu-se la comportamentul economic efectiv, adică la cuantumul concret al investiţiilor familiei în educaţie. Studiile în ştiinţele educaţiei, începând cu Coleman report in Statele Unite până la studiile comparative comprehensive întreprinse in domeniul educaţiei de OECD relevă faptul că statutul social al părinţilor reprezintă un important factor - alături de atitudinea faţă de învăţare a părinţilor – pentru succesul sau insuccesul al copiilor. Cercetările OECD întreprinse în peste 40 de ţări au demonstrat existenţa unei relaţii directe între statutului socio-economic al părinţilor şi performanţele elevilor (cu excepţia notabilă a patru ţări: Danemarca, Finlanda, Islanda şi Coreea de Sud. Studiul de faţă încearcă să determine dacă există această relaţie de tip determinist şi în cazul României, între statutul socio-economic al părinţilor şi performanţele şcolare ale elevilor. Indicatorii statistici (vezi primul tabel de mai jos) relevă faptul că, în general, majoritatea cheltuielilor alocate educaţiei copiilor se distribuie atipic pentru ţările membre OECD, predominând fondurile alocate pentru îmbrăcăminte, transport anual şi pregătirea în afara şcolii. Un loc important este ocupat şi de cheltuielile alocate pentru categorii de investiţii familiale legate de educaţie, în care se înscriu şi cele legate de tehnologia IT. Cheltuielile legate de achiziţionarea cărţilor sau accesul la internet sunt plasate pe ultimele locuri în preferinţele familiilor din mediul investigat. Valorile medii indică o plasare normală a cheltuielilor alocate cazării, achiziţionării rechizitelor şi manualelor. Valorile maximale anuale privind fondurile cheltuite (prezentate în cel de-al doilea tabel de mai jos) menţin caracteristicile indicatorilor statistici obţinuţi anterior. Având în

21

vedere faptul că răspunsurile părinţilor la aceşti itemi sunt prelucraţi în termenii valorilor medii, trebuie subliniat faptul că deseori s-a argumentat faptul că, independent de variabilele care indică diferenţele de statut socio-economic al părinţilor, atitudinea faţă de şcoală, alocarea resurselor şi distribuţia cheltuielilor alocate educaţiei copiilor au un impact direct asupra succesului sau eşecului şcolar al copilului. Pe de altă parte, studiile PISA relevă faptul că nu este clară relaţia cauzală: nu se poate discerne clar dacă părinţii cu statut socio-economic superior aleg şcoli cu un nivel superior al calităţii serviciilor educaţionale sau, dimpotrivă, dacă elevii care provin din acest tip de familii creează activ condiţii mai bune de învăţare şi şcoala este astfel influenţată direct în direcţia asigurării calităţii în educaţie.

Valori medii anuale - cheltuieli pe categorii (ROL)

5.447.117

4.362.473

1.987.377

1.718.080

1.181.374

1.103.522

792.475

573.768

572.679

251.816

227.189

133.743

95.766

54.064

53.630

36.427

35.482

15.188

13.060

7.877

3.336

3.139

0 1.000.000 2.000.000 3.000.000 4.000.000 5.000.000 6.000.000

Îmbrãcãminte

alte- computer

transport anual

alte- pregatire in afara scolii

carti

alte - rechizite

cazare anual

alte- internet

alte - carti

imbracaminte

transport lunar

calculator

cazare lunar

manuale

rechizite

alte-cursuri in scoala

alte- consiliere, sprijin platit

carti

ghiozdan

meditatii

transport

fonduri scoala

22

Valori maximale anuale - cheltuieli pe categorii (ROL)

83.000.000

70.000.000

60.000.000

60.000.000

48.000.000

33.000.000

30.000.000

25.000.000

15.000.000

15.000.000

14.000.000

10.000.000

6.500.000

6.000.000

6.000.000

5.000.000

5.000.000

4.000.000

2.000.000

2.000.000

1.000.000

900.000

0 10.000.000 20.000.000 30.000.000 40.000.000 50.000.000 60.000.000 70.000.000 80.000.000 90.000.000

alte- computer

Îmbrãcãminte

alte- pregatire in afara scolii

alte - rechizite

cazare anual

calculator

carti

transport anual

imbracaminte

alte- consiliere, sprijin platit

alte- internet

alte - carti

meditatii

manuale

alte-cursuri in scoala

transport lunar

rechizite

cazare lunar

carti

ghiozdan

transport

fonduri scoala

23

3.1.6. Aşteptările părinţilor faţă de viitorul profesional al copiilor Majoritatea părinţilor (64.2%) consideră că au aşteptări realiste în ceea ce priveşte viitorul copiilor lor, iar 12.1 % cred că aceste aşteptări sunt sigur realizabile. 17.1% dintre părinţi cred ca aşteptările lor faţa de viitorul profesional al copiilor sunt în mică măsură realizabile, în timp ce doar 4.6% cred că acestea sunt “în foarte mică măsură realizabile”.

In ce masura credeti ca dorinta dvs. privind profesia

copilului este realizabila?

12.1%

64.2%

17.1%4.6% 1.9%

In foarte mare masura

in mare masura

in mica masura

in foarte mica masura

deloc

Evident, şcoala este instituţia chemată să facă aceste dorinţe şi proiecţii realizabile. În general, părinţii consideră că şcoala are o contribuţie semnificativă pentru realizarea scopurilor legate de asigurarea carierei profesionale dorite, 11.8% considerând că şcoala este într-o foarte mare măsură de ajutor, iar 55.9% consideră că este “în mare măsură” de ajutor. Procentele anterioare relevă faptul că majoritatea covârşitoare consideră şcoala un sprijin important sau foarte important pentru asigurarea viitorului dorit pentru copii. Totuşi, o minoritate semnificativă (20.7%) consideră că şcoala este “în mică măsură” un sprijin, în timp ce un procent de 5.7% dintre respondenţi consideră că şcoala este un sprijin în “foarte mică măsură”, iar 5.8 % cred ca ea nu sprijină deloc elevul sau familia pentru atingerea carierei dorite. Procentele care exprimă insatisfacţia părinţilor faţă de oferta şcolii relevă faptul că o parte semnificativă a părinţilor nu văd şcoala ca un partener activ pentru asigurarea unui viitor dezirabil pentru copiii lor sau consideră oferta instituţională a şcolii ca inadecvată sau total inadecvată nevoilor reale de dezvoltare a elevilor pentru orientarea profesională şi succesul în carieră – cu consecinţe directe asupra investiţiei familiale în educaţie.

24

In ce masura va ajuta scoala in realizarea acestei dorinte?

11.8%

55.9%

20.7%

5.7% 5.8%In foarte mare masura

in mare masura

in mica masura

in foarte mica masura

deloc

Părinţii consideră că elevii sunt sprijiniţi de către profesori în orientarea şcolară şi profesională şi atingerea dorinţelor legate de viitorul carierei în general, 49.7 % dintre ei indicând această opinie. Dirigintele este indicat de 34.6% dintre părinţi. Următorul clasat este un set de opinii cu procent minoritar semnificativ, 10. 7% considerând ca nimeni din şcoală nu sprijină realizarea acestor proiecţii. În procent minoritar sunt menţionaţi ca sprijin şi “un anumit profesor”, “directorul”, “colegii de clasă” şi “psihologul şcolii”

Cine din scoala va ajuta cel mai mult in realizarea acestei dorinte?

34.6%

49.7%10.7%

1.8%0.1%

0.6%

2.5%

5.1%

dir igint ele

prof esorii

nimeni

direct orul

psihologul scolii

colect ivul clasei

un prof esor anume, nominalizatse va scrie codul lui

Părinţii menţionează la întrebarea “cine din şcoală vă ajută cel mai puţin” în atingerea obiectivelor de realizare socio-profesională pe primul loc “unii profesori”, această opinie fiind împărtăşită de 42.7% dintre respondenţi. Urmează la egalitate, cu 10.5% opinia conform căreia directorul, respectiv... sistemul şcolar nu sprijină succesul socio-profesional al elevilor. Este la acest item un alt indicator statistic prin care se relevă faptul că există o masă critică a celor care consideră şcoala inadecvată pentru atingerea şi sprijinirea nevoilor specifice ale elevului. Dirigintele clasei este un alt actor din spaţiul

25

şcolar indicat de 9.8% dintre părinţi ca fiind insuficient de apropiat faţă de acest tip de nevoi ale elevului. Cu acelaşi procent este menţionat “statul”, o categorie oarecum exterioară spaţiului propriu-zis al şcolii şi insuficient delimitată conceptual. Apar cu procente minoritare “un profesor anume” sau “mă ajută toţi cei din şcoală”.

Cine din scoala va ajuta cel mai putin in realizarea acestei dorinte?

4.2%42.7%

9.8%

10.5%9.8%

10.5%

7.0%5.6%

16.8%

scoala

unii prof esori

dir igint ele

sist emul scolar

st at ul

direct orul

un prof esor anume, nominalizat

ma ajut a t ot i

3.1.7. Dotările şcolii şi aşteptările părinţilor În mod frecvent, calitatea educaţiei şi performanţele şcolii sunt asociate în mod direct cu dotările şcolii, cu toate că cercetările concentrate pe acest tip de variabile relevă că alţi factori au o influenţă mult mai mare. Părinţii consideră drept cea mai urgentă măsură necesară şcolii este asigurarea dotării cu calculatoare (26.4%). Dotarea cu laboratoare de specialitate este plasată pe al doilea loc în ordinea frecvenţei exprimării opiniilor părinţilor ca prioritate (cu 21.4% din preferinţe). În tabelul de mai jos se poate observa ponderea celorlalte priorităţi exprimate de părinţi, fiind menţionată asigurarea finanţării din partea statului pentru şcoală, dotarea cu mobilier şcolar, cu materiale didactice, cu materiale sportive etc. Majoritatea părinţilor consideră că nu sunt asigurate condiţiile adecvate învăţării şi 64.5% consideră ca acesta este principalul motiv pentru care este urgentă şi necesară asigurarea dotărilor suplimentare. Pe al doilea loc întâlnim o explicaţie surprinzător corelată de părinţi cu nivelul dotărilor: 10.8% consideră că metodele de predare neadecvate impun o dotare mai bună a şcolii.

26

Ce tip de dotare considerati ca este foarte urgenta si necesara in scoala?

5.8%

21.4%4.5%

0.9%4.9%4.5%

2.2%0.6%

2.8%

1.9%

5.7%

5.5%

3.0%

1.4%

8.3%26.4%

0.3%13.0%

mobilier , mese scaune

laborat oare de specialit at e

mat eriale didact ice

manuale, rechizit e scolare

t eren de sport , dot ar i sport ive

nu st iu

bani, f inant are din part east at uluibuf et

int ernet

reparat ii

incalzire cent rala, dot ariincalzirenimic

echipament e t ehnice,copiat oarereinnoire, reparat ii int ernat

dot ari de igiena

calculat oare

3.1.8. Ce merge prost în şcoală? O altă rezultantă deloc surprinzătoare a studiului de faţă (relevată şi de alte studii ale ISE) este dată de faptul ca la acest item părinţii indica pe primul loc “disciplina” ca principal aspect deficitar în funcţionarea şcolii, 21.8% dintre părinţi menţionând acest lucru. Pe de altă parte, 13.4% dintre părinţi nu ştiu ce merge prost în şcoală. Rezultatul este cu atât mai surprinzător cu cât pe al doilea loc apare indicată “comunicarea între elevi şi profesori” ca un capitol deficitar, cu un scor de 8.4%. Dintre părinţi, 7.8% consideră ca totul merge bine în şcoală. Organizarea este nominalizată de 6.8% dintre părinţi ca un factor deficitar în activitatea şcolii. Lipsa fondurilor (5.5%), condiţiile inadecvate (5%) şi metodele nepotrivite de predare (5.5%) obţin rezultate egale în repartizarea opiniilor părinţilor. Dintre răspunsurile grupate la “altele” merită indicate “stilul de conducere” şi “multe altele”, care obţin procentaje minoritare semnificative de peste 3%. Sunt menţionate şi lipsa uniformei şcolare, comportamentul inadecvat al elevilor şi suprasolicitarea elevilor, cu aproximativ 2% dintre răspunsurile defalcate din categoria “altele”.

27

Ce anume credeti ca merge prost in scoala?

3.6%5.5%21.8%

1.6%0.5%5.5% 1.6%

6.8%2.5%

8.4%2.0%

2.5%4.5%

1.8%0.2%0.7%0.2%

5.5%

2.5%

0.9%0.5%

7.5% 13.4%

25.7%

st ilul de conducere

nu sunt condit ii adecvat e

disciplina

lipsa de empat ie f at a de copiii saraci, part inire

inchid poart a si copiii nu pot iesi

met odele de predare

copiii nu invat a

organizarea

comport ament ul necuviincios, nepolit icos

comunicarea dint re prof esori si elevi

suprasolicit area elevilor

nu au unif orma scolara

mult e alt ele

curat enia

condit ii proast e pt act ivit at i sport ive

select ia copiilor

Reprezentarea grafică a rezultatelor statistice prezentată mai jos arată o distribuire aproximativ egală a răspunsurilor care menţionează slaba organizare, suprasolicitarea elevilor, faptul ca “nu învaţă copiii”, proastele condiţii pentru desfăşurarea activităţilor sportive, curăţenia şi lipsa fondurilor necesare. 3.1.9. Influenţa administraţiei locale asupra respectării reglementărilor legale Administraţia locală joacă sau trebuie să joace un rol important în distribuirea echitabilă şi în cantitate suficientă a resurselor pentru educaţie. Totuşi, 37.2% dintre părinţi apreciază că administraţia locală are doar în mică măsură influenţă asupra respectării reglementărilor legale, iar 37% că administraţia locală are “în mare măsură” influenţa. Se pot lua în considerare procentul semnificativ de 6.8% al celor care consideră că este o influenţă în foarte mare măsură. Dar la grupul celor care consideră ca administraţia locală nu este decât în mica măsură influentă în acest aspect, se pot adăuga 12.8% dintre părinţii care consideră ca această influenţă este “în foarte mică măsură” şi cei 6.2% care cred ca nu influenţează deloc. Ca urmare, putem aprecia părinţii ca puternic divizaţi în privinţa considerării rolului administraţiei locale în respectarea reglementărilor legale.

28

Cat de mare este influenta administratiei locale asupra respectarii reglementarilor?

6.8%

37.0%

37.2%

12.8%6.2%

In foarte maremasurain mare masura

in mica masura

in foarte micamasuradeloc

3.1.10. Influenţa administraţiei locale asupra bunei funcţionări a scolii În contextul descentralizării şi al dezbaterilor asupra gradului de succes pe care îl poate avea acest proces de reformă a administrării învăţământului, este deosebit de importantă reflectarea opiniei părinţilor, ca principali beneficiari la nivelul şcolii, asupra acestui tip de variabile şi mecanisme de administrare. În privinţa gradului de influenţa a autorităţilor locale asupra bunei funcţionări a şcolii, 34.9% dintre părinţii elevilor optează pentru “în mică măsură”. Tendinţa este clară daca luăm în considerare faptul că 11.9% dintre respondenţi consideră ca această influenţa există “în foarte mică măsură”, iar 6.7% cred ca această influentă nu există deloc. Un alt procent semnificativ este dat de cei care cred ca există o mare influenţă a autorităţilor locale în asigurarea bunei desfăşurări a activităţii în şcoală (37.5% indicând această opinie). În plus, 9% consideră că autorităţile locale influenţează în foarte mare măsură buna funcţionare a şcolii.

29

Cat de mare este influenta administratiei locale asupra bunei functionari a scolii?

9.0%

37.5%

34.9%

11.9%6.7%

In foarte maremasurain mare masura

in mica masura

in foarte micamasuradeloc

3.1.11. Influenţa administraţiei locale asupra calităţii profesorilor Asigurarea calităţii în educaţie este cea mai mare provocare pentru reforma educaţiei în România, iar calitatea capitalului uman şi nivelul pregătirii profesorilor sunt direct relaţionate cu acest obiectiv. Acest item se referă în mod explicit la modul în care contextul administrativ local este relaţionat cu ceea ce este numi generic a fi “calitatea profesorilor”. 31.4% dintre respondenţi consideră ca există “în mare măsură” o influenţa a administraţiei locale, iar 11.4 % consideră ca aceasta este “în foarte mare măsură”. Ca şi la itemul anterior, predomină opiniile negative, la cei 31.1% dintre cei care consideră ca această influenţă se manifestă în mică măsură alăturându-se procentele celor 12.6% dintre părinţi care consideră ca aceasta apare în foarte mică măsură şi un semnificativ procent de 13.9% a celor care consideră ca nu există nici o legătură între administraţia locală şi calitatea profesorilor.

30

Cat de mare este influenta administratiei locale asupra calitatii profesorilor?

11.4%

31.0%

31.1%

12.6%

13.9%In foarte maremasurain mare masura

in mica masura

in foarte micamasuradeloc

3.1.12. Corelaţia dintre nivelul salarizării şi calitatea activităţii profesorilor Nivelul salarizării cadrelor didactice a fost şi va fi în centrul dezbaterilor publice legate de calitatea învăţământului în general şi a calităţii actului didactic în special. Este foarte interesantă proiecţia părinţilor asupra acestui aspect şi modul în care ei văd legătura între calitatea învăţământului şi nivelul salarizării profesorilor. Majoritatea opiniilor se centrează în jurul ideii conform căreia există în mare măsură o legătură între aceste două aspecte, 39.4 % dintre părinţi indicând acest lucru. În acelaşi timp, 22.4% consideră ca această legătură influenţează în foarte mare măsură calitatea activităţii profesorilor. Pe de altă parte, este semnificativ procentul celor care consideră ca această relaţie este în mică măsură semnificativă, 26% indicând această opinie. Este evident ca este puternic întipărită la nivelul opiniei publice percepţia activităţii profesorilor ca “apostolat”, o meserie deasupra determinărilor materiale. Astfel se explică şi faptul că 10.3% indică opinia conform căreia activitatea didactică este influenţată “în foarte mică măsură” sau chiar “deloc” (1.8%).

31

In ce masura credeti ca nivelul salarizarii ii determina pe profesori sa faca o activitate de calitate?

22.4%

39.4%

26.0%

10.3% 1.9%In foarte maremasurain mare masura

in mica masura

in foarte micamasuradeloc

3.1.13. Profesia dorită de părinţi pentru copil Proiecţiile părinţiilor asupra viitorului profesional pe care îl doresc părinţii pentru copiii lor este corelat cu calitatea educaţiei şi nivelul şcolii. Independent de aceste variabile, am orientat acest item pe modul în care părinţii exprimă profesia pe care o doresc pentru copil. Majoritatea răspunsurilor indică o tendinţă îmbucurătoare de stimulare a personalităţii copilului şi de asigurare a independenţei necesare alegerii profesiunii de către copil, procentul plasat pe primul loc în ordinea frecvenţei cu 18.5% dintre răspunsuri indicând că acest aspect ţine de “decizia copilului”. Următoarea categorie este plasată în spaţiul profesiunilor din domeniul sănătăţii, 11% dintre părinţi dorind ca în viitor copiii lor sa fie cadre medicale sau farmacişti. Cu valori aproape egale, 8.2% şi 7.9% dintre părinţi doresc meseria de informatician respectiv inginer pentru copii. Urmează în ordinea preferinţelor: manager, în funcţie de conducere (6.5%), jurist, avocat (5.7%), turism, alimentaţie publică, bucătar, ospătar (5%), muncitor calificat (4.9%), lucrator în învăţământ (4.2%), intelectual (2.9%), ocupaţie bănoasă (2.5%), contabil (2.2%), domeniul veterinar (2.1%), prestări servicii, coafor, croitor ş.a. (2%), iar 4.7% nu sunt încă hotărâţi. 11.6% dintre răspunsuri sunt grupate într-o categorie analizată separat, înscriindu-se la ceea ce de regulă apare ca fiind “şi altele”. Aici se remarcă cu 1.8% din cei 11.6% meseria de jurnalist, iar 1.7% doresc meseria de psiholog pentru copil. Cu valori egale în această subcategorie (1.1%) întâlnim meseria de vânzător / vânzătoare şi cea de lucrător în industria alimentară.

32

Profesie dorita de parinti pentru copil

18.5%11.5%

8.2%

7.6%

6.5%

5.7%

5.0%4.9% 4.7%

4.2%

2.9%

2.5%

2.2%

2.1%

2.0%

1.8%1.7%

1.6%

1.1%

1.1%1.0% 1.0%

0.8%

0.6%

0.5%

0.3%

0.1%

11.6%

este decizia copiluluimedic, asistent medical, farmacistinformaticianinginermanager, intreprinzator, functie de conducerejurist, avocatturism, alimentatie publica, bucatar, chelnerbun muncitor calificatnu stiu, nu m-am hotaratlucrator in invatamantprofesie intelectualaocupatie banoasacontabilmedic, assistent veterinarin domeniul prestatiilor-croitor, coafordomeniul comunicarii, ziaristpsihologprotectia mediuluicomert, vanzatoareindustria alimentarafinante, bancipreotcercetatorsecretaraactorsportmuzician

3.1.14. Diferenţe pe sexe între părinţi privind profesia dorită pentru copil Se observă unele diferenţe semnificative statistic privind opţiunea mamei sau a tatălui. Cea mai izbitoare este cea privind cariera artistică a copilului: pentru profesia de muzician s-au exprimat numai mamele, în proporţie de 100%; pentru carieră sportivă, preot, finanţe-bănci, comerţ şi ocupaţii intelectuale predomină, de asemenea, opţiunile mamelor. Opţiunea, poate mai pragmatică, a taţilor, este predominantă pentru muncitor calificat, protecţia mediului, domeniul informatic. În general, se observă în familie un echilibru, semnificativ statistic, între exprimările mamei şi cele ale tatălui privind profesia dorită pentru copil. Totuşi, putem remarca diferenţe semnificative după criteriul genului, în funcţie de libertatea acordată copilului (feminin) şi siguranţa vieţii viitoare a copilului (masculin).

33

Profesie dorita pentru copil - pe sexe

55,17%

50,93%

44,16%

54,17%

52,46%

50,00%

53,19%

43,48%

59,09%

57,50%

62,96%

50,00%

52,38%

55,00%

57,89%

52,94%

50,00%

46,67%

60,00%

60,00%

66,67%

55,56%

50,00%

50,00%

60,00%

66,67%

100,00%

52,92%

44,83%

49,07%

55,84%

45,83%

47,54%

50,00%

46,81%

56,52%

40,91%

42,50%

37,04%

50,00%

47,62%

45,00%

42,11%

47,06%

50,00%

53,33%

40,00%

40,00%

33,33%

44,44%

50,00%

50,00%

40,00%

33,33%

0,00%

47,08%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

este decizia copilului

medic, asistent medical, farmacist

informatician

inginer

manager, intreprinzator, functie de conducere

jurist, avocat

turism, alimentatie publica, bucatar, chelner

bun muncitor calificat

nu stiu, nu m-am hotarat

lucrator in invatamant

profesie intelectuala

ocupatie banoasa

contabil

medic, assistent veterinar

in domeniul prestatiilor-croitor, coafor

domeniul comunicarii, ziarist

psiholog

protectia mediului

comert, vanzatoare

industria alimentara

finante, banci

preot

cercetator

secretara

actor

sport

muzician

Total

feminin masculin

3.1.15. Argumentarea opţiunilor privind profesia copilului Tendinţa manifestată de părinţi în alegerea profesiei este confirmată de răspunsurile la această întrebare, 19.8% dintre subiecţi motivând alegerea meseriei prin modul în care se raportează copilul la ea. 16.3% dintre răspunsuri motivează prin faptul că există “abilităţi în domeniu”, o motivaţie care se suprapune în mare parte cu răspunsul anterior, înscriindu-se în aceeaşi categorie. Tot în acest segment se înscrie procentul celor 6.7% care menţionează că “respectă decizia” copilului în alegerea meseriei lui. Cel mai mare

34

procentaj este obţinut de motivul conform căruia meseria aleasă oferă mai multe posibilităţi în viitor, 20.8% dintre părinţi indicând această opţiune. Un procent de 12.8% consideră că banii sunt principalul motiv pentru alegerea meseriei viitoare, iar 4.8% se situează pe o poziţie diferită, “posibilitatea de a ajuta oamenii” fiind principiul orientativ pentru alegerea şi orientarea carierei. Un procent de 3.3% dintre părinţi consideră că cel mai important criteriu în alegerea meseriei este alegerea unei profesii sigure. La “altele”, motive care însumează 7.5% din total, se grupează motive diferite, cum ar fi “prestigiul social”, îndepărtarea de corupţie, “rămâne lângă părinţi” ş. a.

De ce doriti aceasta profesie pentru copil?

7.9%

19.8%

16.3%

20.8%

4.8%

0.8%

6.7%

1.1%

12.8%

2.0%

0.3%

0.7%1.7%

3.3% 0.3%

0.8%7.5%

pentru a reusi în viatã,pentru a se af irma

deoarece îi place

are abilitãti în domeniu

mai multe posibilitãti în viitor

posibilitatea de a ajuta oamenii

pãrintii îl pot sprijini

îi respectãm decizia

poate sã rãmânã departe de coruptie

bani

este folositor

poate sã -l practice si acasã

profesie intelectuala

respectat, prestigiu

profesie sigura

langa parinti

independent

3.1.16. Contribuţia şcolii la satisfacerea nevoilor copiilor Acest item este un indicator suplimentar al gradului de satisfacţie al părinţilor faţă de oferta şcolii. Deseori în contradicţie cu opiniile critice faţă de şcoală exprimate de aceiaşi respondenţi, procentele relevă aici un înalt grad de satisfacţie. Majoritatea absolută a părinţilor consideră că şcoala oferă în foarte mare măsură copilului cele dorite (13.7%%) sau în mare măsură (66%). Cei care consideră că ea oferă în mică măsură sunt reprezentaţi de 16.9%, iar numai 3.1% cred ca ea răspunde numai în foarte mică măsură necesităţilor copilului. Un procent nesemnificativ de 0.3%, sub marja de eroare a eşantionului, este dată de cei care cred ca şcoala nu oferă deloc cele dorite copilului. În general, se poate remarca ponderea covârşitoare a celor care răspund la întrebările de tip direct cu un grad ridicat de satisfacţie, corelat mai mult cu obedienţa socială decât cu opiniile exprimate la alţi itemi legaţi de gradul de satisfacţie. De aceea, considerăm că răspunsurile la această întrebare au înţeles şi semnificaţie numai dacă sunt analizaţi în corelaţie cu itemii anteriori.

35

In ce masura scoala ofera copilului dvs. cele dorite?

13.7%

66.0%

16.9% 3.1%

0.3%

In foarte mare masura

in mare masura

in mica masura

in foarte mica masura

deloc

3.1.17. Solicitarea de către şcoală a contribuţiilor în bani sau de altă natură Acest item este relevant din două perspective: pe de o parte, este relevată distribuţia celor care sunt solicitaţi în mod direct de către şcoală (de către directori sau profesori) să aducă bani la şcoală şi , pe de altă parte, măsura în care aceştia o fac efectiv. Acest item este interesant şi pentru a estima numărul total al părinţilor care admit implicit faptul ca aduc în mod regulat sume de bani la şcoală. Modul în care părinţii apreciază măsura în care şcoala le solicită bani este subiectiv şi este direct corelat cu nivelul socio-economic al familiei. Prin urmare, este evident că aici putem surprinde foarte clar procentul părinţilor care sunt solicitaţi de şcoală să contribuie cu bani şi distribuţia opiniilor lor asupra acestor contribuţii. Un procent de 2.6% dintre părinţi consideră că sunt în foarte mare măsură solicitaţi de şcoală, iar 20.8% sunt “în mare măsură” solicitaţi. Majoritatea consideră că sunt solicitaţi “în mică măsură” să aducă bani la şcoală, procentul fiind de 49.9%, jumătate din totalul opiniilor exprimate. Un alt procent semnificativ, 19.8% consideră că au fost solicitaţi “în foarte mică măsură” nu au fost niciodată solicitaţi.

In ce masura vi se solicita contributii in bani la scoala?

2.6%20.8%

49.9%

19.8%

6.9%

In foarte mare masura

in mare masura

in mica masura

in foarte mica masura

deloc

36

În privinţa altor forme de contribuţii în afara celor financiare directe, majoritatea părinţilor (54.33%) nominalizează totuşi o altă formă instituită de contribuţie financiară, anume banii pentru fondul clasei. Bani sub alte forme (nespecificate) apar menţionaţi de 15.9% dintre respondenţi, iar 7.9% indica munca voluntară ca formă de contribuţie. În jurul procentului de 4 % apar “alte bunuri” şi “donaţii”. La capitolul “altele”, defalcat pe categorii, se grupează sponsorizările (3% din 9.1%), prestarea unor activităţi educative (4.3%) şi organizarea unor excursii sau găzduirea elevilor de la alte clase, cu 3% din “altele”.

Alte categorii de contributii solicitate

54.3%

4.3%7.9% 4.9%

3.7%

1.8%3.0%

4.3%

9.1%

15.9%

bani contul clasei

donatii pentru calamitati inundatii

munca voluntara- a mesteri, vopsi, varui

alte bunuri

bani

sprijinirea fundatiei scolii

excursii, gazduirea copiilor din clase infratite

sponsorizari

prestare de activitati educative saucomplementare

3.1.18. Disponibilitatea părinţilor de a ajuta şcoala Un rezultat surprinzător este dat de răspunsurile la întrebarea “în ce măsură sunteţi dispus să ajutaţi şcoala”, procentele celor care se arată dispuşi să ajute şcoala fiind aproape egale

de 42.5% sunt dispuşi să ajute şcoala, iar 4.2% se declara dispuşi în foarte mare măsură să ajute şcoala. Cu toate acestea, 36.2% se declară puţin dispuşi să ajute şcoala, iar 13.2% sunt în foarte mică măsură dispuşi să sprijine şcoala în care învaţă propriii copii. Un procent semnificativ de 4.8 % declară ca nu sunt deloc dispuşi sa ajute şcoala. Aici este suprinsă o neaşteptată ruptură între şcoală şi părinţi şi este neasteptat procentul celor care consideră ca nu este necesar ca părinţii să spijine în diferite forme şcoala în care se formează şi sunt educaţi copiii.

cu cele ale celor care se arată puţin sau deloc dispuşi să ajute şcoala. Un procent majoritar

37

In ce masura sunteti dispus sa ajutati scoala

4.2%

41.5%

36.3%

13.2%

4.8%

In foarte mare masura

in mare masura

in mica masura

in foarte mica masura

deloc

3.1.19. Opinia părinţilor faţă de prestaţia profesorilor Răspunsurile date la itemul anterior sunt cu atât mai surprinzătoare cu cât răspunsurile la întrebarea următoare relevă opinia pozitivă a părinţilor faţă de calitatea prestaţiei profesorilor. Un procent majoritar absolut de 64.6% consideră că profesorii şcolii îşi fac datoria, adăugându-se la categoria celor mulţumiţi şi procentul de 20.4% a celor care foarte mulţumiţi. Doar 13.1% consideră că profesorii se achită de obligaţiile pe care le au numai în mică măsură şi 1.9% consideră că numai în foarte mică măsură profesorii se achită de obligaţiile pe care le au.

In ce masura credeti ca profesorii scolii isi fac datoria

20.4%

64.6%13.1%

1.9%

In foarte mare masura

in mare masura

in mica masura

in foarte mica masura

3.1.20. Opinia părinţilor despre corectitudinea modului în care sunt retribuiţi profesorii Percepţia părinţilor asupra salarizării profesorilor reflectă - în special prin analiza comparativă cu itemul anterior – dominanţa ideii conform căreia acest sector este marcat

38

de injustiţie socială. Majoritatea respondenţilor indică faptul că profesorii sunt plătiţi incorect (50.4%) sau în foarte mică măsură corect pentru munca pe care o depun, cu un procent ataşat acestei opinii de 17.4%. Totodată, 1.9% dintre părinţi consideră că nu sunt deloc corect remuneraţi. Categoria celor care văd plata profesorilor în acord cu munca pe depusă este minoritară - 28% fiind de acord cu actualul nivel de salarizare “în mare măsură” şi numai 3.5% “în foarte mare măsură”.

In ce masura credeti ca profesorii sunt corect platiti

3.5%

26.8%

50.4%17.4%

1.9%

In foarte mare masura

in mare masura

in mica masura

in foarte mica masura

deloc

Pentru profesorii buni, părinţii văd necesară creşterea salariilor, 58.5% sprijinind această idee, iar 22.9% consideră că premierea lor este o soluţie bună. Recompensarea lor cu “laude, stimă şi respect” este o soluţie avansată de cea de a treia mare categorie de opţiuni - un procent de 10.6% din total. Un mic procent susţine ideea unor daruri care să fie acordate profesorilor buni, cu 2.8%. Recompensele şi decoraţiile, biletele gratuite la teatru sau perfecţionarea profesională în străinătate sunt categorii de răspunsuri defalcate statistic din categoria generală care acumulează 5.3% din opţiuni.

Cum ati recompensa profesorii buni?

58.5%

22.9%10.6%

2.8%

0.5%

4.4%

5.3%0.4%

salariu mai mare

retribuire dupa merit, premiu

cu lauda, stima, respect,recunostinta

cu daruri

bilete de teatru, bilete deintrare gratuite in muzee

perfectionari in strainatate

recompense, decoratii

39

3.1.21. Participarea părinţilor la decizia privind fondurile şcolii Deşi s-a văzut la itemii anteriori că numai 6.9% nu contribuie deloc la fondurile şcolii, răspunsurile la această întrebare relevă faptul că părinţii nu au control asupra fondurilor şcolii şi nu pot influenţa acest aspect. Părerea părinţilor în deciziile privind utilizarea fondurilor şcolii este solicitată în foarte mică măsură (16.6%), în mică măsură (33.6%) sau deloc (21.9%). O parte a părinţilor consideră că rolul lor consultativ în planul alocării fondurilor şcolii este activ - 24% dintre ei consideră că sunt “în mare măsură” implicaţi, iar 3.9% în foarte mare măsură.

In ce masura considerati ca scoala va solicita parerea in deciziile asupra utilizarii fondurilor scolii?

3.9%24.0%

33.6%

16.6%

21.9% In foarte mare masura

in mare masura

in mica masura

in foarte mica masura

deloc

3.1.22. Calitatea pregătirii profesionale a profesorilor Profesorii sunt percepuţi de părinţi ca bine pregătiţi profesional în foarte mare măsură (20.2%) sau în mare măsură (70.3%). Numai 8.3% din părinţi consideră că sunt “în mică măsură ”pregătiţi profesional”. Restul de 1.2% este distribuit de opiniile minoritare conform cărora ei sunt pregătiţi profesional în “foarte mică măsură” (1% din totalul celor 1.2 procente) sau “deloc” (0.2%).

40

In ce masura considerati ca profesorii scolii sunt bine pregatiti profesional?

20.2%

70.3% 8.3%

0.8%

1.2%

0.5%In foarte mare masura

in mare masura

in mica masura

in foarte mica masura

deloc

3.1.23. Modul de folosire a banilor şcolii Cu toate că au un control nesemnificativ în alocarea fondurilor şi sunt foarte rar consultaţi în privinţa cheltuirii lor, 65.4% dintre părinţi consideră că banii şcolii sunt bine folosiţi în mare măsură şi 14.4% cred ca acest lucru se întâmplă “în foarte mare măsură”. O minoritate consideră că banii sunt bine folosiţi în “mică măsură”(14.1%), în foarte mică măsură (4.9%) sau “deloc” (1.1%).

In ce masura considerati ca banii scolii sunt bine folositi?

14.4%

65.4%

14.1%4.9% 1.1%

In foarte mare masura

in mare masura

in mica masura

in foarte mica masura

deloc

3.1.24. Frecvenţa discuţiilor din ultimul an cu profesorii clasei, cu dirigintele sau cu alţi reprezentanţi ai şcolii Separarea sau existenţa paralelă a şcolii şi familiei apare clar exprimată de următoarele rezultate statistice (reprezentate grafic mai jos). Se poate observa faptul că 32.2% dintre părinţi nu au vorbit niciodată cu profesorii clasei, 10.7% niciodată cu dirigintele /

41

învăţătorul clasei în care învaţă copilul, 55% nu au întâlnit niciodată directorul şcolii, iar 75.8% nu au întâlnit niciodată alţi reprezentanţi ai şcolii. De altfel, procentele care se clasează pe locul doi ca pondere relevă că în cazul în care totuşi se întâlnesc părinţii cu reprezentanţii şcolii sau cu profesorii copiilor, acest lucru se întâmplă foarte rar. Astfel, se poate vedea că părinţii discută cu profesorii copilului o dată pe an (13.6%), de două ori pe an (15%)sau de trei ori pe an (7.3%). Procentele minoritare sunt deţinute de părinţii care susţin că se întâlnesc “frecvent” cu profesorii (11.4%, dar fără a se specifica ce se înţelege prin această frecvenţă). Se poate remarca faptul că părinţii se întâlnesc mai des cu învăţătorul, dar comunicarea dintre şcoală şi familie scade odată cu trecerea la nivelul secundar şi secundar superior.

Frecventa discutiilor din ultimul an cu profesorii clasei

13.6%

15.0%

7.3%

4.7%

7.1%

38.2%

1.4% 1.4%11.4% o data

de doua ori

de trei ori

de patru ori

frecvent

saptamanal

lunar

cand este nevoie

niciodata

Frecventa discutiilor din ultimul an cu dirigintele/ invatatorul

12.5%

15.4%

10.6%

10.3%

11.1%

10.7%

22.3%

3.7%

3.4%

o data

de doua ori

de trei ori

de patru ori

frecvent

saptamanal

lunar

cand este nevoie

niciodata

42

Frecventa discutiilor din ultimul an cu directorul scolii

15.5%11.4%3.5%2.5%

4.7%

55.0%

18.2%

0.2% 1.6%

5.7%

o data

de doua ori

de trei ori

de patru ori

frecvent

saptamanal

lunar

cand este nevoie

niciodata

Frecventa discutiilor din ultimul an cu alti reprezentanti ai scolii

6.8%

3.1%

2.9%0.8%

4.4%75.8% 24.2%

4.9%

0.8%

0.5%

o data

de doua ori

de trei ori

de patru ori

frecvent

saptamanal

lunar

cand este nevoie

niciodata

3.1.25. Statusul economic şi social, nivelul şi frecvenţa lecturilor părinţilor Frecvenţa lecturilor este un bun indicator al nivelului socio-cultural de provenienţă al elevului şi influenţează în mod direct performanţele elevilor. Se poate observa din rezultatele studiului de faţă că în general, respondenţii de sex feminin citesc mai frecvent decât bărbaţii, în general nivelul lecturii fiind destul de scăzut, ţinând cont de faptul întrebarea este foarte generală, fiind incluse orice fel de lecturi. Dacă 68% dintre părinţi citesc ocazional, 13.1% declară că nu citesc niciodată şi numai un procent de 18.9% citesc frecvent. Trebuie avut în vedere şi faptul că includerea în categoria “ocazional” lasă respondenţilor libertatea de a include aici lecturi cu o frecvenţă variabilă, chiar în cazul în care acestea sunt rare. Studii extinse din domeniul ştiinţelor educaţiei au demonstrat faptul că atitudinea părinţilor faţă de şcoală, studiu şi lectură reprezintă cel mai important factor asociat succesului şcolar al copiilor.

43

Structura parintilor in functie de frecventa lecturilor

18.9%

68.0%

13.1%

in cele mai multe dinsaptamaniocazional

aproape niciodata

Structura parintilor pe sexe si frecventa lecturilor

57.87%

52.89%

41.91%

52.40%

42.13%

47.11%

58.09%

47.60%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

in cele mai multe dinsaptamani

ocazional

aproape niciodata

Total

feminin masculin

Statusul ocupaţional al părinţilor, nivelul studiilor şi nivelul veniturilor determină în mare măsură succesul sau insuccesul şcolar al elevilor, observându-se de regulă o mai mare influenţă a acestor variabile decât cele care ţin de oferta şcolii. În studiul OECD “School factors related to quality and equity”, se remarcă:

44

“În fiecare ţară, un avantaj semnificativ a fost identificat la elevii care au părinţi cu un statut ocupaţional superior. Ţările OECD cu cele mai mici diferenţe şi corelaţii între statusul socio-economic şi performanţa elevilor sunt Canada, Finlanda, Islanda, Italia, Corea and Norvegia, iar Germania şi Ungaria sunt ţările OECD care prezintă cele mai consistente diferenţe şi corelaţii directe. Dintre ţările partenere, Hong Kong-China relevă cele mai mici diferenţe, iar ţări ca Argentina sau Chile prezintă cel mai consistent puternice dezavantaje pentru elevii ai căror părinţi au un status ocupaţional inferior” (OECD 2005, p. 93).

Impactul veniturilor care revin familiei, veniturilor părinţilor şi a modului în care acestea sunt investite în educaţie au indiscutabil un impact direct asupra performanţelor copilului: “Cinci din şase indicatori ai diferenţierii în educaţie prezintă relaţii semnificative statistic în corelaţie cu impactul profilului ocupaţional al părinţilor asupra performanţelor elevilor” (OECD, 2005). Datele obţinute relevă faptul că procentele celor cu venituri scăzute sau “sub medie” este ridicat, iar femeile în general au venituri mult mai scăzute decât bărbaţii, numai 37.65% dintre cei care au venituri peste medie fiind femei, fată de 62.35% bărbaţi. Aceeaşi situaţie este întâlnită în cazul studiilor părinţilor, observându-se că nivelul studiilor este direct corelat cu sexul părintelui, femeile fiind în general minoritare în categoria celor care au studii universitare sau postuniversitare. Prin urmare, putem spune că la nivel terţiar bărbaţii au un nivel mai ridicat de acces la formele de şcolarizare, iar in cazul nivelurilor de instruire scăzute categoria dominantă este cea feminina.

Structura parintilor pe sexe si nivel perceput al veniturilor

37.65%

51.81%

56.65%

54.84%

51.90%

62.35%

48.19%

43.35%

45.16%

48.10%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

peste medie

mediu

sub medie

scazut

Total

feminin masculin

45

Structura parintilor pe sexe si nivel studii

63.33%

71.43%

40.51%

62.79%

42.37%

46.62%

38.24%

52.50%

36.67%

28.57%

59.49%

37.21%

57.63%

53.38%

61.76%

47.50%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

primar

gimnaziu

scoala profesionala

liceu

scoala tehnica postliceala

universitar

postuniversitar

Total

feminin masculin

3.2. Caracteristicile şi comportamentului elevilor 3.2.1 Analiza comportamentului elevilor Comportamentul elevilor vizat în analiza noastră are două aspecte: violenţa fizică sau verbală şi comportamentele neconforme, mergând de la turbulenţă până la necinste. Recurgerea la violenţă fizică este recunoscută de 36,2 % dintre respondenţi, în timp ce un procent destul de mare (16,2%) declară complezent că nu au loc niciodată scene de violenţă între colegi. Violenţa verbală între colegi este recunoscută de aproape jumătate dintre respondenţi (46,2%), un procent de 9,3% declarând de complezenţă că nu vorbesc urât între ei niciodată. Acest procent mai mic se explică prin perceperea violenţei verbale ca pe un fapt mai puţin grav decât violenţa fizică şi atunci, probabil, şi-au permis să fie mai cinstiţi. Violenţa verbală faţă de profesori este recunoscută de 9,7% dintre respondenţi, în timp ce aproape jumătate dintre ei (48,9%) declară că acest lucru nu se întâmplă niciodată. Procentul foarte mare de elevi care nu recunosc existenţa violenţei verbale în relaţiile cu profesorii se explică prin perceperea corectă a gravităţii acestui fapt şi prin teama că dacă faptul respectiv este recunoscut aceasta ar putea atrage anumite sancţiuni.

46

2.1 1.82.7 2.4

1.21.9

2.5

0.01.02.03.0

Cât

de

des:

Col

egii

se

Cât

de

des:

Col

egii

vorb

esc

urât

Cât

de

des:

Col

egii

îsi c

opie

Cât

de

des:

Col

egii

copi

e la

Statistica non raspunsurilor

Necinstea ca formă deviantă de comportament este recunoscută de peste 50% dintre elevii chestionaţi. Şi în acest caz sinceritatea răspunsurilor variază în funcţie de gravitatea faptei.

Cât de des:Colegii sufla în ore

19%

36%36%

9% Foarte des des arareori niciodata

Dacă în cazul copiatului temelor aproape 60% dintre elevi (57,5%) recunosc că fac acest lucru şi numai 9% susţin complezent că acest lucru nu se întâmplă niciodată, procentul scade la 55% în cazul suflatului la ore şi la numai 36,6% în cazul copiatului la extemporale. Procentul celor care susţin că nu se copiază niciodată la lucrările scrise este semnificativ mai mare decât în celelalte două cazuri, şi anume, 21,3% ceea ce indică o teamă mai mare de a răspunde cinstit.

Cât de des:Colegii se îmbrâncesc între ei

12%

24%

48%

16% Foarte des

des

arareori

niciodata

47

3.2.2. Analiza corelată a comportamentelor agresive, neconforme şi necinstite ale elevilor Putem spune că în cazul acestui tip de comportamente întâlnim cele mai înalte corelaţii din întreg studiul. Vom prezenta întreg tabloul acestor corelaţii, deoarece variabilele sunt atât de clar şi categoric asociate, încât se constituie într-un tablou clinic al microsocialului clasei de elevi.

Nr crt

Variabila 1 Coeficientul de corelaţie Bravais Pearson, având

ţie statistică cu o probabilitate

Variabila 2

1 Cât de des: Colegii se îmbrâncesc între ei

,474(**)

Cât de des: Colegii vorbesc urât între ei

2 Cât de des: Colegii vorbesc urât cu profesorii

,591(**)

Cât de des: Colegii vorbesc urât între ei

3 Cât de des: Colegii îşi fac farse neplăcute

,554(**)

Cât de des: Colegii vorbesc urât între ei

4 Cât de des: Colegii îşi fac farse neplăcute

,609(**)

Cât de des: Colegii se îmbrâncesc între ei

5 Cât de des: Colegii copiază la ,643(**)

Cât de des: Colegii vorbesc urât între ei

6 Cât de des: Colegii se îmbrâncesc între ei

,490(**)

Cât de des: Colegii vorbesc urât cu profesorii

7 Cât de des: Colegii vorbesc urât între ei ,591(**)

Cât de des :Colegii vorbesc urât cu profesorii

8 Cât de des: Colegii îşi fac farse neplăcute

,702(**)

Cât de des: Colegii vorbesc urât cu profesorii

9 Cât de des: Colegii îşi copie temele după alţii

,474(**)

Cât de des: Colegii vorbesc urât cu profesorii

10 Cât de des: Colegii sufla în ore ,486(**) Cât de des: Colegii vorbesc urât cu profesorii

11 Cât de des: Colegii copie la extemporale, teze etc.

,569(**)

Cât de des: Colegii vorbesc urât cu profesorii

12 Cât de des: Colegii îşi copiază temele după alţii

,471(**)

Cât de des: Colegii copiază la

13 Cât de des: Colegii suflă în ore ,753(**) Cât de des: Colegii copiază la extemporale, teze etc.

o semnifica

de peste 99%

extemporale, teze etc.

extemporale, teze etc.

Se observă privind corelaţiile de la 1 la 13 că atunci când elevii îşi copiază temele ei vorbesc urât şi cu profesorii, iar dacă îşi fac unii altora mizerii şi se poartă rău, devin agresivi şi cu profesorii. Apoi, dacă ei suflă la ore, vor copia şi la teze, cu înaltă probabilitate, chiar dacă la întrebarea privind incidenţa copiatului şi suflatului diferenţa statistică a răspunsurilor este mare, datorită percepţiei diferite a gravităţii faptelor.

48

14 Cât de des: Colegii îşi copiază temele

după alţii -,105(**)

MED_U_R

15 Mă distrez în timpul orelor ,076(*) Codul scolii in cadrul judeţului, aşa cum sunt scrise pe chestionar sau în instrucţiunile anexate

16 Cât de des: Colegii se îmbrâncesc între ei

,106(**)

TIPUNIT

Se mai observă din corelaţiile 14-16 că elevii copiază mai rar în mediul rural decât în cel urban, că există o corelaţie semnificativă dintre exprimarea “mă distrez în timpul orelor” şi unitatea şcolară, deci elevii se distrează în timpul orelor mai mult în unele şcoli şi mai puţin în altele. Îmbrânceala între elevi se pare că este asociată mai mult unui anumit tip de unităţi (grupuri şcolare) decât altora (licee şi şcoli generale). 17

Cât de des: Colegii copiază la ,126(**)

Merita sa înveţi doar pentru învăţătura în sine

18 Cât de des: Colegii îşi copiază temele după alţii

,123(**)

Îmi place să învăţ

19 Cât de des: Colegii suflă în ore ,174(**) Îmi place sa învăţ

20 Cât de des: Colegii îşi fac farse neplăcute

,215(**)

Daca înveţi gândeşti mai clar

21 Cât de des: Colegii suflă în ore ,213(**) Daca înveţi gândeşti mai clar

extemporale, teze etc.

Parcă pentru a ne împiedica să demonizăm anumite comportamente şi a ne face să ne reamintim că elevii sunt, totuşi, copii - câteodată obraznici şi agitaţi – corelaţia 17 arată că valorizarea pragmatică a învăţăturii se asociază bine cu copiatul la extemporale şi teze, că plăcerea intrinsecă a învăţării se asociază cu suflatul în ore şi copiatul temelor (18-21). Aceste comportamente reprezintă atât semne ale indisciplinei cât şi goana după note, chiar a elevilor cu interes sporit pentru învăţarea în sine - am putea spune, chiar semne ale adaptării la competiţia incorectă, căreia îi fac faţă zi cu zi copiii din România. 3.2.3. Analiza atitudinii faţă de învăţătură Aproape jumătate dintre respondenţi (49,4 %) consideră că merită să înveţi doar pentru învăţătura în sine, însă în acelaşi timp există un procent semnificativ de mare (28,8%) de elevi care nu sunt de acord cu această aserţiune. Această polarizare a răspunsurilor ascunde două aspecte, unul pozitiv şi unul negativ. Pe de-o parte, este îmbucurător că un procent atât de mare de elevi manifestă interes faţă de învăţătura în sine, ceea ce poate fi un indiciu că vor fi interesaţi să înveţe pe tot parcursul vieţii.

49

Merita sa înveti doar pentru învatatura în sine

19%

49%

29%3%

complet de acord

de acord

nu sunt de acord

sunt completimpotriva

Pe de altă parte, acest interes poate ascunde o percepţie pervertită asupra unui tip de învăţătură care nu are nici o legătură cu viaţa reală, percepţie cultivată de şcoala românească acuzată chiar de Eminescu pentru caracterul ei mult prea teoretic. Această deschidere faţă de învăţătură este confirmată de procentul forte mare de respondenţi, peste trei sferturi (84,5%), care declară că le place să înveţe. Învăţătura este totodată un mijloc pentru cultivarea încrederii în sine, declară 90,7% dintre cei chestionaţi, care are repercursiuni pozitive şi asupra stimei de sine. Potrivit opiniei respondenţilor, învăţătura afectează pozitiv şi calitatea gândirii, 88,5% dintre ei subscriu la aserţiunea că dacă înveţi gândeşti mai clar.

Daca înveti gândesti mai clar

44%

45%

10% 1%

complet de acord

de acord

nu sunt de acord

sunt completimpotriva

3.2.4. Analiza socio-economică a situaţiei elevilor, a bunurilor şi utilităţilor pe care le folosesc Majoritatea covârşitoare a elevilor locuiesc în timpul anului şcolar cu părinţii (91,1%) şi doar 2,7% locuiesc la internat. Acest procent infim e un indiciu pentru precaritatea resurselor materiale aflate la dispoziţia şcolii şi părinţilor din mediul rural. Precaritatea resurselor de care vorbeam mai sus este confirmată şi de situaţia manualelor şcolare. Aproape o treime dintre elevii din eşantion (32,7) nu au toate manualele şcolare. Pe materii, situaţia manualelor lipsă este următoarea (în clasament am inclus numai materiile la care cel puţin 5% dintre elevi nu au manuale): • chimie: 14,4 % • fizică: 9.8 %

50

• limba română: 9,2 % • limba engleză: 7,5 % • matematică: 6,3 % • istorie: 5,7 % • biologie: 5,2 % După cum se poate observa din lista de mai sus, situaţia este foarte gravă pentru că sunt afectate materiile cheie: ştiinţele, limba maternă şi lingua franca a epocii noastre, engleza. Datele indică o situaţie surprinzător de bună în cazul bibliotecilor familiale: aproape o treime dintre cei chestionaţi (32,5) % declară că au acasă peste 200 de volume, 22,4 % au peste 100 de cărţi şi 27,8 % susţin că au între 26 şi 100 de cărţi. Practic, în casele a peste trei sferturi dintre cei chestionaţi (82,7%) există un nucleu de cărţi care le-ar putea stârni pasiunea lecturii, care este un element fundamental al dezvoltării personale. Surprinzător de puţini respondeţi (6,5 %) declară că nu au nici o carte acasă sau au foarte puţine. Din răspunsurile date la întrebarea “Cât de des aţi cerut şi aţi obţinut sfatul sau sprijinul vreunui profesor din şcoală pentru realizarea unor activităţi şcolare?”, reiese faptul că aproape jumătate dintre cei chestionaţi (41,3 %) solicită şi primesc ajutor de la profesorii şcolii. Totuşi, o treime dintre elevi (33,2 %) susţin că unii profesori îi ajută, alţii nu, la care dacă adăugăm 14,7 %, cei care afirmă că “profesorii spun că temele şi pregătirea individuală sunt în sarcina elevului”, 5,1 % elevi care se pregătesc în particular cu profesori din şcoală şi din afara şcolii şi 5,6 % elevi care se pregătesc în particular cu profesori din afara şcolii, vom constata că peste jumătate din elevi (58,6 %) nu sunt sprijiniţi de suficient şi fără pretenţii pecuniare de personalul didactic în chestiuni ce privesc învăţătura. Pregătirea particulară (meditaţiile) plătite sunt recunoscute de circa 10% dintre respondenţi (10,7%). Mai constatăm că obiectivitatea evaluărilor şi în special a notelor obţinute la examinările orale este pusă sub semnul întrebării în cazul a 5,1 % dintre elevi care declară că se pregătesc în particular cu profesori din şcoală. Mai puţin de jumătate dintre cei chestionaţi (42,5 %) împrumută de la biblioteca şcolii şi citesc toate cărţile pe care le recomandă profesorii, ceea ce înseamnă că profesorii nu au găsit modalităţi atractive pentru a-i face pe elevi să citească, fie le dau prea mult de citit; 16,2 % dintre respondenţi declară că împrumută cărţi de la biblioteca orăşenească sau sătească şi 11,8 % împrumută cărţi de la prieteni. Circa 10 % dintre elevi declară că nu prea citesc cărţi şi că nici nu-i interesează lectura. În ceea ce priveşte petrecerea timpului liber, majoritatea celor chestionaţi (52,5 %) declară că se distrează împreună cu prietenii. E o modalitate firească pentru vârsta lor, ieftină, dar care de la un punct încolo poate însemna o mare pierdere de timp sau chiar intrarea în anturaje periculoase. Pe locul al doilea în ordinea preferinţelor sunt activităţile sportive organizate de cluburi, la care participă 19,3 % dintre respondenţi. Doar 13,2 % dintre elevi iau parte la activităţi organizate în şcoală, ceea ce este extrem de puţin şi indică slaba atenţie pe care o acordă şcolilor acestui tip de activităţi. Surprinzător de

51

puţini sunt cei care îşi ajută părinţii în gospodărie, sub 10 %, ceea ce ne face să credem că există grave carenţe în concepţia părinţilor privind educaţia propriilor copii. 3.2.5. Rezultatele la învăţătură ale elevilor Se observă că elevii cu medie generală peste opt au aşteptări cu circa 20% mai mici la examene decât media actuală, în timp ce elevii cu medii între 6-7 cred că vor obţine o medie mai mare la examen. Nu există deocamdată elemente suficiente pentru testarea ipotezei care se conturează, dar care pare credibilă, că elevii cu medii mari în general consideră că la examene nu vor putea obţine aceleaşi rezultate, iar cei din categoria “notat mediocru” cred că vor obţine la examene rezultate mai bune, “li se va face dreptate”. Oricum, tendinţa există şi este clară: elevii acordă o semnificaţie destul de scăzută notelor obţinute, ca estimare a şansei de reuşită la examene.

Rezultate obtinute in sem I

58,3%29,9%

9,6%1,9% 0,3%

Între 8-10Între 7-7,99Între 6-6,99Între 5-5,99Sub 5

Care crezi ca vor fi rezultatele tale la? *Bacalaureat/Testele de evaluare

44%

33%

16%7% 0% Între 8-10

Între 7-7,99Între 6-6,99Între 5-5,99Sub 5

52

DIFERENTE DINTRE PROCENTE MEDIA GENERALA SI ASTEPTARI LA EXAMEN

-10,0

0,0

10,0

20,0

Între 8-10

Între 7-7,99

Între 6-6,99

Între 5-5,99

Sub 5

DIFERENTE DINTREPROCENTE MEDIAGENERALA SIASTEPTARI LAEXAMEN

3.2.6. Meditaţiile Amploarea statistică a fenomenului meditaţiilor arată că acestea sunt deja un fapt comun, un comportament stabil al elevilor, părinţilor şi mediului şcolar, socialmente acceptat. Nu discutăm faptul că acest lucru este corect, necesar sau nenecesar, ci faptul că acest fenomen există, serviciul costă şi există o cerere solvabilă pentru acest tip de serviciu. O estimare medie a fenomenului arată că meditaţii se fac, de 2 ori pe săptămână, la fizică, de circa 9% din elevi, la chimie, de circa 5% din elevi, la geografie de circa 8%, la limba română de 21% , matematică 27%, limbi străine 13%. Trebuie avută în consideraţie perioada administrării chestionarului (lunile mai-iunie) şi că media se realizează la nivelul întregului eşantion. Reamintim că în studiul de faţă părinţii, în medie, declară că ei cheltuiesc 1.718.080 ROL pe an cu pregătirea elevilor în afara şcolii.

În timpul acestui an scolar, cât de des ai avut meditatii la fiecare dintre urmãtoarele materii? fizica

2% 7% 9%

82%

Aproape zilnic

O datã sau de douã oripe sãptãmânã Câteodatã

Niciodatã

53

În timpul acestui an scolar, cât de des ai avut meditatii la fiecare dintre urmãtoarele materii? CHIMIE

1%4% 6%

89%

Aproape zilnic

O datã sau de douã oripe sãptãmânã Câteodatã

Niciodatã

. În timpul acestui an scolar, cât de des ai avut meditatii la fiecare dintre urmãtoarele materii? Geografie

1% 7% 8%

84%

Aproape zilnic

O datã sau de douãori pe sãptãmânã Câteodatã

Niciodatã

. În timpul acestui an scolar, cât de des ai avut meditatii la fiecare dintre urmãtoarele materii? Limba românã

3% 18%

12%67%

Aproape zilnic

O datã sau de douã oripe sãptãmânã Câteodatã

Niciodatã

54

. În timpul acestui an ºcolar, cât de des ai avut meditaþii la fiecare dintre urmãtoarele materii? MATEMATICA

2% 25%

15%58%

Aproape zilnic

O datã sau de douã oripe sãptãmânã Câteodatã

Niciodatã

. În timpul acestui an scolar, cât de des ai avut meditatii la fiecare dintre urmãtoarele materii? LIMBI STRAINE

1% 12%10%

77%

Aproape zilnic

O datã sau de douãori pe sãptãmânã Câteodatã

Niciodatã

3.3. Analize corelate 3.3.1. Analiza corelată a utilizării resurselor din şcoală şi comunitate Prima corelaţie din tabelul de mai jos arată că elevii de vârstă mai mare folosesc mai multe dotări ale şcolii. Cea de-a doua corelaţie arată că şcolile generale au mai puţine dotări decât liceele şi grupurile şcolare, deci sunt şi mai puţin folosite, iar ce de-a treia, cu codul şcolii, arată că există diferenţe semnificative, atât de la o unitate la alta, cât şi între cele două judeţe analizate, în privinţa utilizării resurselor.

Nr crt

Variabila 1 Coeficientul de s

Pearson, având o semnificaţie statistică cu o probabilitate de peste 99% (**) sau de 95% (*)

Variabila 2

1 Menţionaţi şi alte dotãri ale şcolii pe care le folosiţi, dacã este cazul (salã de sport, teren de sport, cantinã, club etc.)

,094(*)

Vârsta părintelui sau a tutorelui legal

corelaţie Bravai

55

2 Menţionaţi şi alte dotãri ale şcolii pe care le folosiţi, dacã este cazul (salã de sport, teren de sport, cantinã, club etc.)

,346(**) TIPUNIT

3 Menţionaţi şi alte dotãri ale şcolii pe care le folosiţi, dacã este cazul (salã de sport, teren de sport, cantinã, club etc.)

,231(**)

codul scolii in cadrul judetului, asa cum sunt scrise pe chestionar sau in instructiunile anexate

3.3.2. Corelaţia între lipsă manualelor şi nivelul de studii al părinţilor Menţionaţi câte manuale vă lipsesc

Total cazuri manuale lipsă pe categorie studii părinţi

Eşantion Fracţiune din categorie

şcoală primară 4 19 0,21 Gimnaziu 11 35 0,31 şcoală profesională 30 126 0,24 Liceu 88 270 0,33 Universitate 13 69 0,19

Studii părinţi – mama

studii 3 13 0,23 Total 150 557 0,27 Menţionaţi câte manuale vă lipsesc

Total cazuri manuale lipsă pe categorie studii părinţi

Eşantion Fracţiune din categorie

şcoală primară 5 11 0,45Gimnaziu 9 14 0,64şcoală profesionala 44 185 0,24Liceu 63 160 0,39Universitate 17 79 0,22

Studii părinţi – Tata

studii 4 21 0,19Total 143 504 0,28 Nu se poate respinge ipoteza nulă privind corelarea dintre studiile părinţilor şi numărul cazurilor în care elevului îi lipseşte cel puţin un manual. Aceasta nu înseamnă că nu ar putea exista o corelaţie, ci doar că nu este statistic semnificativă corelaţia dintre numărul manualelor lipsă şi nivelul de studii ale părinţilor. Rămâne, totuşi, foarte ridicată frecvenţa cazurilor de părinţi care au copii care declară că au manuale lipsă (circa 28%).

56

3.3.3. Corelaţia între comportamentul de timp liber şi accesul la calculator Corelaţia este semnificativă între comportamentul de timp liber al elevului şi accesul la calculator, pentru fiecare tip de acces menţionat. Aceasta înseamnă că există interdependenţe între modalităţile de acces la calculator şi modalităţile de petrecere a timpului liber, diferenţele fiind dictate de starea materială a familiei, de cultura organizaţională a şcolii şi de contextul socio-economic al comunităţii: 3.3.4. Corelaţia între comportamentele negative ale elevilor şi atenţia acordată de către profesori Se constată o corelaţie negativă (coeficient Bravais-Pearson de –0,111, având semnificaţie statistică cu o probabilitate de peste 99%), între atenţia acordată de către profesori (Cât de des aţi cerut şi obţinut sfatul sau sprijinul vreunui profesor din şcoală pentru realizarea unor activităţi şcolare?) şi comportamentele negative în clasă. Cultura organizaţională a şcolii, în sensul acordării de sprijin elevilor şi empatie din partea profesorilor, se reflectă direct în comportamentele elevilor. 3.3.5. Corelaţia între lecturile elevilor şi accesul la calculator Se constată o corelaţie pozitivă (coeficientul Bravais-Pearson de 0,127) între cititul cărţilor, fie proprii, fie de la diverse biblioteci sau la prieteni şi accesul la calculator. Adică, elevii care au acces la calculator, în special la şcoală, citesc şi cărţi. Acest fapt schimbă percepţia comună, aceea că dacă elevii au calculator, vor citi mai puţine cărţi - se observă că folosirea calculatorului este asociată cu cititul cărţilor, iar exprimarea „nu prea citesc cărţi, nu mă interesează” nu este asociată cu utilizarea calculatorului. 3.3.6. Corelaţia între lecturile elevilor şi atenţia acordată de către profesori Se constată o corelaţie pozitivă (coeficientul Bravais-Pearson de 0,117) între cititul cărţilor, fie proprii, fie de la diverse biblioteci sau prieteni şi atenţia acordată de către profesori elevilor (Cât de des aţi cerut şi obţinut sfatul sau sprijinul vreunui profesor din şcoală pentru realizarea unor activităţi şcolare ?). Acest aspect arată că profesorii au influenţă reală asupra elevilor, iar climatul suportiv, solicitudinea profesorilor faţă de nevoile exprimate de elevi, determină un comportament orientat spre studiu şi lectură a elevilor. 3.3.7. Corelaţia între încrederea în sine şi accesul la calculator Se constată o corelaţie pozitivă (coeficientul Bravais-Pearson de 0,122), cu semnificaţie statistică cu o probabilitate de peste 99%), între valorizarea învăţăturii ca factor de sporire a încrederii în sine (“Am mai mare încredere în mine dacă învăţ”) şi accesul la calculator. Accesul la resurse de învăţare sporeşte încrederea în sine a copilului, iar computerul este una dintre aceste resurse.

57

3.3.8. Corelaţia între atitudine intrinsecă faţă de învăţătură şi atenţia acordată de către profesori Se constată o corelaţie pozitivă (coeficientul Bravais-Pearson de 0,122, cu semnificaţie statistică cu o probabilitate de peste 99%), între valorizarea învăţăturii în sine (“îmi place să învăţ”) şi atenţia acordată de către profesori. Comportamentul corect şi suportiv al profesorilor determină, sau cel puţin este asociat, cu valorizarea învăţării. 3.3.9. Corelaţia între valorizarea învăţării şi valoarea practică a învăţării Se constată o corelaţie pozitivă (coeficientul Bravais-Pearson de 0,308, cu semnificaţie statistică cu o probabilitate de peste 99%), între valorizarea învăţăturii în sine (“îmi place să învăţ”) şi valoarea pragmatică a învăţăturii (“dacă învăţ gândesc mai clar”). Plăcerea de a învăţa este asociată cu convingerea că aşa îţi sporeşti capacităţile intelectuale. 3.3.10. Corelaţia între valorizarea învăţării şi încrederea în sine Se constată o corelaţie pozitivă (coeficientul Bravais-Pearson de 0,291, cu semnificaţie statistică cu o probabilitate de peste 99%), între valorizarea învăţării în sine (“îmi place să învăţ”) şi sporirea încrederii în sine datorită învăţăturii (“am mai mare încredere în mine dacă învăţ”). 3.3.11. Corelaţia între încrederea în sine şi valoarea practică a învăţării Se constată o corelaţie pozitivă (coeficientul Bravais-Pearson de 0,444, cu semnificaţie statistică cu o probabilitate de peste 99%), între sporirea încrederii în sine datorită învăţării (“am mai mare încredere în mine dacă învăţ”) şi valoarea pragmatică a învăţăturii (“dacă învăţ gândesc mai clar”). Claritatea gândirii şi încrederea în sine constituie competenţe cognitive şi volitive. Analizând ultima corelaţie (ca şi celelalte două de dinaintea ei) putem trage concluzia că atitudinile intrinseci şi totodată pozitive faţă de învăţătură sunt înalt corelate între ele, corpusul acestor atitudini având o mare valoare descriptivă şi prognostică, dacă sunt întrunite de acelaşi subiect. 3.3.12. Corelaţia între valorizarea învăţării şi lecturile elevilor Se constată o corelaţie pozitivă (coeficientul Bravais-Pearson de 0,179, cu semnificaţie statistică cu o probabilitate de peste 99%), între valorizarea învăţăturii în sine (“îmi place să învăţ”) şi frecvenţa lecturilor - plăcerea de a învăţa şi obişnuinţa de a citi merg împreună.

58

3.3.13. Corelaţia între valorizarea învăţării şi mediul de provenienţă Se constată o corelaţie pozitivă (coeficientul Bravais-Pearson de 0,131, cu semnificaţie statistică cu o probabilitate de peste 99%), între valorizarea învăţării în sine şi mediul urban-rural. Aceasta înseamnă că în mediul urban predomină atitudinea intrinsecă faţă de învăţătură (“îmi place să învăţ”) - în mai mare măsură decât în mediul rural, în care predomină o atitudine de tip instrumental – cu exprimarea generică „învăţ, deoarece aşa pot obţine o calificare”. 3.3.14. Corelaţia între valorizarea învăţării şi tipul de unitate şcolară Se constată o corelaţie negativă (coeficientul Bravais-Pearson de -0,158, cu semnificaţie statistică cu o probabilitate de peste 99%), între valorizarea învăţării în sine (“îmi place să învăţ”) şi tipul de unitate şcolară. Aceasta înseamnă că atitudinea intrinsecă este mai frecventă în şcolile generale şi licee decât în grupurile şcolare, lucru perfect normal, deoarece în ultimele chiar se obţine o calificare profesională, şi este normală orientarea instrumentală, pragmatică, „învăţ pentru ca să...”. 3.3.15. Corelaţia între valorizarea învăţării şi gradul de satisfacţie al părintelui Se constată o corelaţie negativă (coeficientul Bravais-Pearson de -0,109, cu semnificaţie statistică cu o probabilitate de peste 99%), între valorizarea învăţării în sine (“îmi place să învăţ”) de către elev şi gradul de satisfacţie al părintelui. Aceasta înseamnă că atitudinea intrinsecă este mai frecventă în cazul familiilor mulţumite de serviciile realizate de şcoală, copiii care învaţă cu plăcere au de regulă părinţi mulţumiţi de ceea ce face şcoala pentru ei. 3.3.16. Corelaţia între ocupaţia părinţilor şi nivelul de studii solicitat Aceste variabile sunt înalt corelate (0.344 şi 0.269), ceea ce susţine încă o dată capacitatea descriptivă a eşantionului, sub aspectul reprezentării socio-ocupaţionale a părinţilor – adică între mediul rural şi urban există diferenţe între structura ocupaţională, şi de aici în nivelul de studii solicitat. 3.3.17. Corelaţia între lecturile părinţilor şi nivelul lor de studii Se constată corelaţii negative (coeficientul Bravais-Pearson de -0,315 respectiv -0,221, cu semnificaţie statistică cu o probabilitate de peste 99%), între cărţile citite de părinte (în ordine tata, mama) şi ultimul nivel de studii. Această corelaţie este mai puternică în cazul bărbaţilor decât al femeilor şi arată că, pe măsură ce creşte nivelul de studii al părinţilor, creşte şi frecvenţa lecturilor. De asemenea, se constată că bărbaţii cu studii citesc, iar cei fără studii nu citesc, pe când nivelul lecturilor femeilor este mai puţin dependent de nivelul de studii.

59

3.3.18. Corelaţia între lecturile părinţilor, solicitarea lor de către şcoală şi satisfacţia faţă de oferta şcolii Se constată corelaţii (coeficientul Bravais-Pearson de respectiv -0,125; -0,172; +0,185, cu semnificaţie statistică cu o probabilitate de peste 99%), între cărţile citite de părinte (în ordine, tatăl, mama), percepţia efortului solicitat de către şcoală (mediul rural – urban) şi satisfacţia oferită de către şcoală. Aceasta înseamnă că părinţii din mediul rural citesc mai puţin, sunt mai nemulţumiţi de cele oferite de şcoală şi consideră efortul solicitat pentru ajutorarea şcolii mai mare. 3.3.19. Corelaţia între corectitudinea modului în care sunt retribuiţi profesorii şi solicitarea contribuţiilor din partea părinţilor Se constată o corelaţie (coeficientul Bravais-Pearson de 0,118, cu semnificaţie statistică cu o probabilitate de peste 99%), între percepţia corectitudinii retribuţiei profesorilor pentru ce fac şi percepţia efortului mare al contribuţiilor solicitate de către şcoală. Adică părinţii care consideră că salariile profesorilor le ajung şi că nu ar trebui să primească mai mult, cred şi că şcoala le cere prea mult. 3.3.20. Corelaţia între corectitudinea modului în care sunt retribuiţi profesorii şi modul de recompensare a profesorilor buni Se constată o corelaţie (coeficientul Bravais-Pearson de -0,134, având semnificaţie statistică cu o probabilitate de peste 99%), între percepţia corectitudinii retribuţiei profesorilor pentru ce fac şi tendinţa de a recompense profesorii buni. Adică, părinţii care consideră că salariile profesorilor le ajung cred şi că nu ar trebui să primească mai mult ca recompensă a activităţii bune. 3.3.21. Corelaţia între corectitudinea modului în care sunt retribuiţi profesorii şi pregătirea lor profesională Se constată o corelaţie negativă (coeficientul Bravais-Pearson de -0,135, cu semnificaţie statistică cu o probabilitate de peste 99%), percepţia corectitudinii retribuţiei profesorilor pentru ce fac şi percepţia insuficientei lor pregătiri profesionale. Adică, părinţii care consideră că salariile profesorilor le ajung cred şi că aceştia sunt slab pregătiţi. 3.3.22. Corelaţia între calitatea prestaţiei profesorilor şi satisfacţia părinţilor faţă de oferta şcolii Se constată o corelaţie înaltă (coeficientul Bravais-Pearson de 0,456, cu semnificaţie statistică cu o probabilitate de peste 99%), între opinia că profesorii îşi fac datoria şi satisfacţia faţă de serviciile oferite de şcoală. Această înseamnă că majoritatea părinţilor intervievaţi consideră că profesorii şcolii sunt resursa cea mai importantă în construirea satisfacţiei faţă de serviciul educaţional oferit.

60

3.3.23. Corelaţia între nivelul de cunoştinţe ale elevului şi aşteptările pozitive ale acestuia privind examenele viitoare Se constată o corelaţie înaltă (coeficientul Bravais-Pearson de 0,424, cu semnificaţie statistică cu o probabilitate de peste 99%), între exprimarea că nivelul de cunoştinţe este ridicat şi aşteptările pozitive privind examenele viitoare. Aceste două variabile exprimă gradul de încredere în sine manifestat de elevului, iar aşteptările pozitive privind examenele sunt fireşti atunci când gradul de încredere în sine al copilului este mare. 3.3.24. Corelaţia între opinia elevului despre utilitatea învăţării şi cea a părintelui privind nivelul contribuţiei solicitate de către şcoală Se constată o corelaţie (coeficientul Bravais-Pearson de 0,246, cu semnificaţie statistică cu o probabilitate de peste 99%), între opinia elevului că învăţătura nu contează în viaţa adevărată şi exprimarea părinţilor că sunt solicitaţi în mare măsură să contribuie la funcţionarea şcolii. Atitudinea negativă faţă de învăţătură a elevului se corelează cu atitudinea necooperantă a părintelui faţă de şcoală şi cu neînţelegerea nevoilor instituţiei. Ca o concluzie parţială a acestui capitol putem confirma una din premisele de la care am pornit în realizarea acestui studiu: nu atât nivelul brut resurselor contează în realizarea unor rezultate şcolare corespunzătoare cât atitudinile elevilor şi ale părinţilor faţă de şcoală, învăţătură, nivelul de utilizare a acestor resurse fiind determinat de acveste atitudini. Totodată, atitudinile pozitive faţă de şcoală şi profesori ale elevilor şi părinţilor sunt corelate între ele, starea materială bună fiind corelată cu atitudinea suportivă faţă de şcoală a părinţilor şi cu valorizarea învăţăturii de către elevii.

61

4. CONCLUZII SI RECOMANDARI GENERALE 4.1. Concluzii generale Acest studiu adânceşte şi confirmă observaţiile şi concluziile studiilor anterioare ale laboratorului de management, în special cele privind calitatea în educaţie şi modelele de rol : cultura organizaţională a şcolii are o influenţă mare în formarea atitudinilor elevilor şi părinţilor, comportamentul altruist şi suportiv beneficiază, în cele mai multe din cazuri, de reciprocitate. Aşteptările elevilor şi părinţilor sunt dependente de statutul socio-profesional al părinţilor, de nivelul de educaţie al acestora, dar şi de atenţia acordată de profesori nevoilor specifice ale elevilor. Atitudinile intrinseci ale elevilor faţă de educaţie (valorizarea învăţării în sine şi plăcerea de a învăţa) şi cele instrumentale (“învăţ pentru că este folositor, pentru a obţine o calificare”, ş.a.) depind de mai mulţi factori, printre care se regăsesc mediul familial, tipul de şcoală urmat şi atitudinea profesorilor faţă de elevi. Elevii şi părinţii au un comportament maximizator în privinţa utilităţii anticipate a educaţiei şi şcolarităţii, în sensul adoptării comportamentelor competiţionale (chiar dacă această competiţie este incorectă) şi a investiţiei în diferite activităţi, relaţii sau bunuri, în funcţie de beneficiile aşteptate. Se observă o regularitate în atitudinile şi comportamentele de investiţie în educaţia copilului, atitudinea faţă de şcoală şi profesori, în funcţie de categoriile socio-profesionale din care fac parte părinţii. Reciprocitatea acestor atitudini ale “şcolii” faţă de elevi şi părinţi şi ale acestora faţă de şcoală, faţă de oferta educaţională şi faţă de reprezentanţii instituţiei şcolare, reprezintă un fapt, dar nu susţinem în nici un fel primordialitatea uneia din părţile în discuţie şi nici rolul determinant, cauzal, al unui factor sau altuia. Totuşi, această asociere trebuie să dea de gândit, iar la nivelul factorilor de decizie din administraţia centrală şi locală să se întreprindă analize consistente, pentru a se dovedi în ce cazuri atitudinea negativă, depreciativă a părinţilor faţă de şcoală are o explicaţie legată de însăşi oferta şcolii respective (profesorii se poartă mai rău cu elevii, sunt mai slab pregătiţi, îşi fac treaba cu mai puţină conştiinciozitate), adică reprezintă un răspuns la inadecvarea ofertei faţă de aşteptările părinţilor şi elevilor. 4.2. Recomandări generale Principalele recomandări se focalizează pe aria politicilor educaţionale privind managementul şi asigurarea calităţii, pe sporirea implicării şi participării părinţilor în gestiunea resurselor şcolii. Pornind de la concluzii exprimate, politicile şi construirea sistemelor de evaluare şi asigurare a calităţii educaţiei reprezintă o prioritate de prim ordin a sistemului educaţional, deoarece de aici vor porni răspunsurile şi soluţiile, în mod inerent punctuale şi adaptate fiecărei instituţii şcolare şi comunităţi.

62

Formularea politicilor publice în acest domeniu va ţine cont atât de aspectele legale privind structura şi criteriile minimale pe care trebuie să le satisfacă documentele de politici (existenţa obiectivelor, a planurilor de implementare şi a resurselor alocate, parcurgerea etapelor obligatorii de dezbatere publică) cât şi de contextul specific al diferitelor şcoli (mediu socio-economic, structura ocupaţională a părinţilor şi nevoile specifice ale elevilor). Totodată, trebuie continuate şi amplificate acţiunile de formare a personalului didactic, în special pe aria competenţelor interpersonale, a comunicării cu elevii şi a relaţiilor cu părinţii, trebuie să continue şi să obţină efecte măsurabile.

63

5. BIBLIOGRAFIE Becker, Gary S., Human Capital, New York: Columbia University Press, 1964. Becker, Gary S., The Economic Approach to Human Behavior, Chicago: University of Chicago Press, 1976. Becker, Gary S., A Treatise on the Family, Cambridge, Mass.: Harvard University Press, 1981. (Wilson A.B. (1959), Residential Segregation of Social Classes and Aspirations of High School Boys, American Sociological Review, n° 24, pp. 836-845.) COLEMAN, J.S. 1990. Equality and Achievement in Education. Boulder, CO: Westview Press; COLEMAN, J.S., CAMPBELL, E.Q., HOBSON, C.J., McPARTLAND, J., MOOD, A.M., WEINFELD, F.D. and YORK, R.L. 1966. Equality of Educational Opportunity, Washington D.C.: Government Printing Office IREDU – Dijon – Cahiers de recherche - Les effets de la composition scolaire et sociale

qualitatives – coordonateur Marie Duru Bellat – 2003 Duru-Bellat, J.P. Jarousse, A. Mingat : De l'orientation en fin de 5ème au fonctionnement

secondaire, 1992; IREDU – Dijon – Cahiers de recherche, No 64 N. Altinok : ”La politique de la Banque mondiale en faveur du projet Education pour Tous. De grandes paroles pour de petites actions ? “ 2004 - IREDU – Dijon – Cahiers de recherche Noden Ph. (2000): Rediscovering the impact of marketisation : dimensions of social segregation in England’s secondary schools, British Journal of Sociology of Education, vol. 21, n° 3, pp. 371-390; Opdenakker M-C., van Damme J. (2001): Relationship between school composition and

Educational Research Journal, vol. 27, n° 4, pp. 407-431. Sullivan, A. and Heath, A.F.: State and Private Schools in England and Wales - Paper Number 2002-02 Nuffield College, Oxford

du public d’élèves sur leur réussite et leurs attitudes: évaluation externe et explorations

du collège: les inégalités sociales de carrières du Cours Préparatoire au Second cycle du

characteristics of school process : their effect on mathematics achievement, British

64

6. ANEXE ANEXA NR. 1 CHESTIONAR PENTRU ELEVI

1. Vârsta părintilor (sau a tutorilor legali) mama...........tata....................

Nivel studii Mama Tata

Nu a terminat şcoala primară Şcoala primară Gimnaziu Şcoală profesională Liceu Universitate Studii postuniversitare

2. Studii părinţi (bifaţi pentru fiecare dintre

3. Fraţi/surori În cazul în care aveţi fraţi şi surori, menţionaţi

menţionaţi clasa şi şcoala unde învaţă aceştia).

1.Varsta.....studii............................................ 2.Varsta.....studii........................................... 3.Varsta.....studii...........................................

..........................................................................................

..........................................................................................

..........................................................................................

............................ 4. Loc naştere

Localitate................................Judeţ................. 5. Domiciliu

Localitate................................Judeţ................. 6. Unde locuiţi în timpul anului şcolar (bifaţi situaţia actuală) Părinţi Internat Gazdă Rude 7. Aveţi toate manualele şcolare?

DA NU

Dacă nu, menţionaţi câte manuale vă lipsesc........ 8. Care manuale vă lipsesc?

..........................................................................................

............................................................ 9. Bifaţi situaţia corespunzătoare numărului de cărţi pe care le are familia acasă: Nici una sau foarte puţine Între 10 şi 25 Între 26

şi 100 Peste 100 Peste 200

părinţi ultimul nivel de studii)

vârsta şi studiile acestora (dacă sunt elevi,

10.Cât de des aţi cerut şi obţinut sfatul sau sprijinul vreunui profesor din şcoală pentru realizarea unor activităţi şcolare?

De multe ori, toată lumea este dispusă să mă ajute atunci când îi rog

Unii profesori mă ajută, alţii nu

Foarte rar,

că temele şi pregătirea

Mă pregătesc în

profesori sunt din şcoală

Mă pregătesc în

profesori din afara şcolii

profesorii spun particular, unii particular cu

65

individuală sunt de datoria noastră

11.Cât de des citiţi şi împrumutaţi cărţi de la biblioteca şcolii, de la alte biblioteci sau de la prieteni? (bifaţi toate situaţiile adevărate)

Împrumut şi citesc toate cărţile pe care mi le recomandă

limba româna

Îmi place să

biblioteca

citesc multe cărţi

Îmi place să citesc, dar nu găsesc în biblioteca şcolii ceea ce mă interesează

Împrumut cărţi de la biblioteca orăşenească/ sătească (altă bibliotecădecât a şcolii)

Împrumut cărţi de la prieteni

Nu prea citesc cărţi, nu mă interesează

Nu citesc

pot găsi sau împrumuta cărţi

merg la pentru că nu

şcolii şi

profesorul de

12.În timpul liber, merg la (bifaţi toate situaţiile adevărate): Clubul Sportiv

Clubul Copiilor

Activităţi

de şcoală

Activităţi

comunitatea

Sunt membru şi particip la activitate ONG

Mă întâlnesc cu prietenii şi ne distrăm

Mă joc cu Ajut părinţii în gospodărie

organizate organizate de prietenii

religioasă

13. Cât de des se produc în clasa voastră următoarele evenimente (bifaţi toate situaţiile adevărate):

Evenimentul Foarte des

Des Arareori Niciodată

Colegii se îmbrâncesc între ei Colegii vorbesc urât între ei Colegii vorbesc urât cu profesorii Colegii îşi fac farse neplăcute (ascund lucruri, caiete, ghiozdane etc.)

Colegii îşi copie temele după alţii Colegii suflă în ore Colegii copie la extemporale, teze etc.

14. Precizaţi în ce feluri aveţi acces la calculator (computer) (bifaţi toate situaţiile adevărate):

La şcoală,

timpul orelor

La şcoală, în afara orelor

La Internet Café sau la

plată

Merg la prieteni sau cunoştinţe

Am calculator şi Internet acasă

Am calculator acasă

Am lucrat de câteva ori la calculator

Nu am avut ocazia sa folosesc un calculator

în cluburi cu

66

15. Precizaţi ultima temă/activitate desfăşurată în laborator (atunci când este cazul): Fizică.............................................................................................. Chimie............................................................................................. Biologie...........................................................................................

Informatică.......................................................................................

Nr. Crt

Întrebare Complet de acord

De acord

Nu sunt de acord

Sunt complet împotrivă

16 Merită să înveţi doar pentru învăţătura în sine

17 Îmi place să învăţ 18 Am mai mare încredere în mine

dacă învăţ

19 Dacă înveţi gândeşti mai clar 20 Nu-mi place să învăţ 21 Dacă înveţi devii mai inventiv 22 Învăţătura e bună numai dacă îţi

permite obţinerea unei slujbe

23 Cu cât ai mai multă învăţătură, cu

24 Învăţătura nu îţi ajută cu nimic pentru obţinerea unei slujbe

25 Dacă înveţi, poţi dobândi deprinderi folositoare pentru un

26 În ziua de azi, nu contează câtă şcoală ai, tot nu poţi găsi o slujbă

27 În ziua de azi, dacă eşti necalificat, nu poţi obţine o slujbă

28 Şcoala este o pierdere de vreme 29 Mă distrez în timpul orelor 30 Învăţătura nu contează în viaţa

adevărată

31 Şcoala este un lucru serios

atât poţi avea o slujbă mai bună

loc de muncă

32.Care consideri că este nivelul tău de cunoştinţe, în general? Excelent Peste medie Mediu Sub medie Slab

33.Care crezi că vor fi rezultatele tale la Bacalaureat/Testele de evaluare*4? * Pentru elevii din ani terminali

67

Între 8-10 Între 7-7,99 Între 6-6,99 Între 5-5,99 Sub 5

34.Medii generale din primul semestru Între 8-10 Între 7-7,99 Între 6-6,99 Între 5-5,99 Sub 5

35.Care dintre următoarele lucruri le deţii acasă? (bifaţi în dreptul obiectelor) calculator cameră separată birou/masă de lucru culegeri hărţi dicţionar televizor color Cameră video Automobil Telefon mobil Maşină de spălat automată Cuptor cu microunde Robot de bucătărie 36. Câte persoane locuiesc în casa ta, incluzându-te şi pe tine? …………….. 37. În timpul acestui an şcolar, cât de des ai avut meditaţii la fiecare dintre următoarele materii? (bifează o căsuţă pentru fiecare rând)

Aproape zilnic

O dată sau de două ori pe săptămână

Câteodată Niciodată

Matematică Limba română Limbi străine Biologie Geografie Chimie Fizică Altele

38. Ce mijloc de transport foloseşti de acasă (gazdă, internat) până la şcoală? Merg pe jos Autobuz, tramvai Microbuzul şcolii Tren Altele 39. Ce distanţă este între locuinţa din timpul anului şcolar şi şcoală? (scrieţi distanţa aproximativă) ……………………………………. 40. Cât timp îţi ia deplasarea zilnică dus-întors la şcoală, cu aproximaţie? …………………………………………………..

68

41. Menţionaţi şi alte dotări ale şcolii pe care le folosiţi, dacă este cazul (sală de sport, teren de sport, cantină, club etc.) ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

69

ANEXA NR. 2 CHESTIONAR PENTRU PĂRINŢI

1. Vârsta părintelui .......................................... 2. Sex Masculin Feminin 3. Calitate legală faţă de copil Părinte Tutore legal 4. Alţi copii

1. Varsta.........studii.............. 2. Varsta.........studii.............. 3. Varsta.........studii.............. 4. Varsta.........studii.............. 5. Varsta.........studii.............. 6. Varsta.........studii.............. 7. Varsta.........studii..............

5. Loc naştere

Localitate.....................................................Judeţ................. 6. Ultimul nivel de studii Bifaţi căsuţa corespunzătoare ultimului nivel de studii

Primar Gimnaziu Şcoală profesională Liceu Şcoală tehnică postliceală Universitar Postuniversitar

7.Traiectorie profesională Vă rugăm să enumeraţi ultimele două locuri de muncă (ocupaţia şi intreprinderea)

1. Ocupaţie.....................…………………………………..

2. Ocupaţie.....................…………………………………..

8.Nivel subiectiv al veniturilor (Cum vă consideraţi dv. Veniturile)

Peste medie Mediu Sub medie Scăzut

9.Bifaţi poziţia care corespunde situaţiei cărţilor citite de dumneavoastră

În cele mai multe din săptămâni Ocazional Aproape niciodată

loc de muncă..........................…………………………….

loc de muncă..........................…………………………….

10.În ce măsură şcoala oferă copilului dumneavoastră cele dorite de dv.

In foarte mare măsură

În mare măsură În mică măsură În foarte mică măsură

Deloc

11. În ce măsură vi se solicită contribuţii în bani de la şcoală:

In foarte mare măsură

În mare măsură În mică măsură În foarte mică măsură

Deloc

70

12.Altfel de contribuţii solicitate de şcoală: ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… 13.În ce măsură sunteţi dispus să ajutaţi şcoala

In foarte mare măsură

În mare măsură În mică măsură În foarte mică măsură

Deloc

14.În ce măsură credeţi că profesorii şcolii îşi fac datoria

In foarte mare măsură

În mare măsură În mică măsură În foarte mică măsură

Deloc

15.În ce măsură credeţi că profesorii sunt corect plătiţi pentru ceea ce fac

In foarte mare măsură

În mare măsură În mică măsură În foarte mică măsură

Deloc

16.Cum aţi recompensa dumneavoastră profesorii buni ………………………………………………………………………….. 17.În ce măsură consideraţi că şcoala vă solicită părerea în deciziile asupra utilizării fondurilor şcolii

In foarte mare măsură

În mare măsură În mică măsură În foarte mică măsură

Deloc

18.În ce măsură consideraţi că profesorii şcolii sunt bine pregătiţi profesional

In foarte mare măsură

În mare măsură În mică măsură În foarte mică măsură

Deloc

19.În ce măsură consideraţi că banii şcolii sunt bine folosiţi

In foarte mare măsură

În mare măsură În mică măsură În foarte mică măsură

Deloc

20.De câte ori aţi discutat în ultimul an:

71

cu profesorii clasei……………………………. cu dirigintele/ învăţătorul…………………….. cu directorul şcolii…………………………….. cu alţi reprezentanţi ai şcolii…………………. 21. Ce profesie doriţi copilului dv.? ………………………………………………………………………………………….. 22.De ce doriţi o asemenea profesie? …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… 23.În ce măsură credeţi că dorinţa dv. privind profesia copilului este realizabilă?

In foarte mare măsură

În mare măsură În mică măsură În foarte mică măsură

Deloc

24.În ce măsură vă ajută şcoala în realizarea acestei dorinţe?

In foarte mare măsură

În mare măsură În mică măsură În foarte mică măsură

Deloc

25.Cine din şcoală vă ajută cel mai mult în realizarea acestei dorinţe? ………………………………………………………………………………… 26.Cine vă ajută cel mai puţin? ……………………………………………………………………………………… 27.Ce tip de dotare consideraţi că este foarte urgentă şi necesară în şcoală? De ce? ……………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………… 28.Ce anume credeţi că merge prost în şcoală? De ce? …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… 29. În ce măsură administraţia locală/primăria are influenţă asupra: a) dotării materiale

In foarte mare măsură

În mare măsură În mică măsură În foarte mică măsură

Deloc

b) respectării reglementărilor

In foarte mare măsură

În mare măsură În mică măsură În foarte mică măsură

Deloc

72

c) buna administrare a şcolii

In foarte mare măsură

În mare măsură În mică măsură În foarte mică măsură

Deloc

d) calitatea profesorilor

In foarte mare măsură

În mare măsură În mică măsură În foarte mică măsură

Deloc

30. În ce măsură credeţi că nivelul salarizării îi determină pe profesori să facă activităţi de calitate?

In foarte mare măsură

În mare măsură În mică măsură În foarte mică măsură

Deloc

31.Ce alte lucruri influenţează calitatea activităţii profesorilor?

1…………………………………….. 2…………………………………… 3…………………………………….

32. Ce anume consideraţi că puteţi face pentru ca intresul profesorilor pentru o activitate de calitate să crească?

1………………................................................................................…........... 2………………......................................................................................................................................................................................................................

33. Cum anume aţi ales şcoala la care este copilul? ……………………………………………………………………………….. 34. În continuare, întrebările sunt despre alegerea şcolii în care învaţă copilul dv. şi vă rugăm să încercuiţi răspunsul pe care îl consideraţi potrivit, DA sau NU, iar când se solicită, să faceţi precizări : Aţi avut de ales?………....…DA………NU………. Aţi fost sfătuit de cineva?…..DA………NU……… Dacă da, de către cine?………………………………… Aţi cules informaţii despre şcoală înainte? ?…..DA………NU………

73

Dacă da, de la cine?……………………………………………………. Aţi vorbit înainte de a înscrie copilul la şcoală cu : directorul şcolii?…........................DA………NU……… vreunul dintre profesori?…..........DA………NU……… părinţi ai elevilor din şcoala?…...DA………NU……… Învaţă sau au învăţat şi alţi copii ai d-v la această şcoală?.DA………NU……… 35. Ce impresie v-a făcut şcoala când aţi vizitat-o prima dată? Bună Proastă Nu am remarcat nimic deosebit Comentaţi aceste

...............................................................................................................................................................................................................................................................................................................

impresii:..............................................................

S-a schimbat această impresie între timp?….. ..DA………....NU……… Dacă da, s-a schimbat în bine sau în rău?…….ÎN BINE……ÎN RĂU Ce a determinat schimbarea, dacă a fost?……………………………….. Consideraţi că elevii sunt bine trataţi la şcoala respectivă? ....DA…NU… Dacă da, de ce?…………………………………………. Dacă nu, de ce nu?……………………………………… Ce poate fi îmbunătăţit în privinţa tratamentului elevilor? ………………………………................................................................................. 36. Cheltuieli cu şcolarizarea copiilor Numerotaţi, în ordinea mărimii sumei cheltuite pentru următoarele: Ghiozdan/servietă Transport Rechizite Internat (cazare, masa) Îmbrăcăminte Pregătire suplimentară (meditaţii, altele) Calculator Manuale Internet Cărţi Fonduri solicitate de şcoală 37.Vă rugăm să estimaţi cheltuielile pentru copilul dv., în timpul unui an, pentru:

• Îmbrăcăminte…….................................................................................... • Cărţi strict legate de şcoală: manuale, culegeri, alte auxiliare…….......... • Transportul la şcoala, lunar................. anual..................................... • Cazare, masă (în cazul în care elevul este intern), lunar.................anual.................

74

Alte cheltuieli:

• rechizite…….................................................................................... • Alte cărţi…....................................................................................... • Computer…..................................................................................... • Internet…......................................................................................... • Alte cursuri la care elevul participă în cadrul şcolii……................... • Alte forme de pregătire suplimentară în afara şcolii: meditaţii, alte

cursuri............................................................................................ • Alte forme (consiliere, sprijin) plătite pe care le utilizaţi ……........

38. Cât de greu v-a fost să înscrieţi copilul la această şcoală?

Foarte greu Greu Uşor

Este şcoala pe care v-aţi dorit-o?……DA…...…NU……..

Dacă nu, ce şcoală aţi dorit iniţiall? …. .......................

De ce v-aţi dorit o şcoală sau alta?..................................................... ……………………………….................................................................

39. Consideraţi că timpul petrecut de copii la şcoală este folosit cum se cuvine?

DA.. NU Ce consideraţi că ar trebui făcut altfel? ……………………………………………………………………............................ 40. Cum anume ajută şcoala pe copil în pregătirea examenelor?

Foarte mult Mult Puţin Deloc 41.Dar în obţinerea unor note convenabileîn timpul anului?

Foarte mult Mult Puţin Deloc 42. Consideraţi că efectuaţi cheltuieli pentru pregătirea suplimentară a copiilor pentru a obţine note mai bune? Cât anume lunar?.................

75

76

Dar anual?.................... VĂ MULŢUMIM PENTRU SPRIJINUL ACORDAT!