Impactul macroeconomic al fenomenului de îmbătrânire a ... Andrei.pdf · Colecția de working...

Colecț ia de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE

WP nr. 3/2015

Impactul macroeconomic al fenomenului de îmbătrânire a populatiei

Cretu Andrei Florin

Facultatea de Finante, Asigurări, Bănci si Burse de Valori, anul III

[email protected]

Coordonatorul lucrării

Conf.univ.dr. Bobeică Gabriel

Rezumat. Conform ultimelor proiectii privind dinamica populatiei realizate de către

Eurostat, în următoarele decenii statele europene se vor confrunta cu o crestere a ponderii

persoanelor vârstnice în total. În plus, unele state vor înregistra în acelasi timp şi o scădere a

populatiei totale. Astfel, statisticile arată că în anul 2080 România va avea o populatie totală

de aproximativ 16,3 milioane persoane, iar raportul între populatia bătrână si cea tânără va

creste de la 24% în 2013 la 50% în 2080. Această lucrare studiază impactul macroeconomic

al fenomenului de îmbătrânire a populatiei în România folosind un model cu overlapping

generations (OLG) urmărind abordarea prezentată de către David de la Croix, Olivier

Pierrard si Henri Sneessens. Studiul va cuprinde un scenariu în care se majorează nivelul

fiscalitătii, unul în care valoarea pensiilor scade şi un alt scenariu care prezintă frictiuni pe

piata muncii. Aceste scenarii vor fi simulate pe o perioadă de aproximativ o sută de ani

folosind platforma Dynare, o extensie a programului MATLAB. Rezultatele arată că efectele

îmbătrânirii populatiei se resimt mai puternic în cazul primului scenariu, acest lucru fiind

consistent cu rezultatele din literatura de specialitate.

Cuvinte – cheie: îmbătrânirea populatiei, overlapping generations, Dynare, sistemul de

pensii, model de echilibru general

Clasificare JEL: C68, E27, J11

Clasificare REL: 8C, 10J, 12C

1. Introducere

În ultimele decenii majoritatea statelor lumii au înregistrat schimbări demografice

semnificative. După cele două războaie mondiale din secolul trecut, evenimente ce au

încetinit ritmul de crestere a populatiei la nivel global, cresterea demografică a început să

prezinte un trend puternic ascendent. Astfel, dacă în 1950 populatia lumii era de aproximativ

2,2 miliarde de persoane, până în 2000 aceasta a crescut cu 173% până la 6 miliarde de

oameni. În 2011, nivelul populatiei globale era de 7 miliarde, cu un miliard mai mult decât în

urmă cu 10 ani.1 În ceea ce priveste cazul României, în 1960 se înregistrau 18,3 milioane

persoane, iar acest număr a crescut la un maximum istoric în jurul anilor ’90 până la 23,2

milioane, urmând ca în 2014 populatia României să însumeze 19,95 milioane persoane2.

1 Conform statisticilor oferite de către Banca Mondială 2 Conform statisticilor oferite de către Eurostat

Creţu Andrei Florin

Impactul macroeconomic al fenomenului de îmbătrânire a populaț iei

Conform ultimelor proiectii oferite de către Eurostat, denumite pe scurt EUROPOP2013,

în 2080 populatia României va fi de doar 16,33 milioane de persoane, adică în scădere cu

aproximativ 18% fată de nivelul din 2014. Trebuie precizat faptul că proiectiile Eurostat

legate de evolutia populatiei cuprind în total 5 scenarii: un scenariu de bază, un scenariu fără

variatii ale migratiei, alt scenariu care încorporează o sperantă de viată mai mare, un scenariu

cu migratii reduse si un scenariu cu o rată scăzută a fertilitătii. Toate acestea oferă evolutii

diferite ale populatiei, asa cum se poate vedea si în Figura 1.

Figura 1: Proiectii ale populatiei în functie de scenariul considerat

Sursa: calcule proprii bazate pe datele furnizate de Eurostat

Modificările demografice nu vor afecta doar România, ci toate statele Uniunii Europene.

În scenariul de bază, populatia statului nostru va fi cu 18% inferioară celei din prezent, însă

sunt state care vor înregistra o scădere si mai drastică a populatiei, precum Lituania, Letonia

sau Bulgaria, dar există si alte state ale căror populatie este proiectată a creste până în 2080,

cum ar fi Luxemburg, Belgia, Suedia sau Cipru, asa cum se poate observa în Figura 2.


WP nr. 3/2015

Figura 2: Modificarea populatiei din 2080 fată de 2015 la nivelul Uniunii Europene


Mai mult decât atât, mai trebuie remarcat si faptul că în 2080 România va avea o

populatie “mai îmbătrânită” decât în prezent, iar acest lucru va avea loc la nivelul întregii

Uniuni Europene asa cum se poate vedea în Figura 3. Altfel spus, ponderea bătrânilor

(considerati ca fiind persoanele peste 65 de ani) în populatia tânără (cei cu vârsta cuprinsă

între 15 si 64 de ani) va creste de la 24,3% cât era în 2014 la 32,7% în 2030, 48,1% în 2050 si

la 49,6% în 2080, fenomen care constituie si factorul de interes principal al acestei lucrări. În

mod similar, si celelalte state ale Europei vor fi afectate de către îmbătrânirea populatiei.

Astfel, ponderea populatiei bătrâne va creste de la 28,2% în 2014 la 51% în 2080 la nivelul

întregii Uniuni Europene (UE 28). În cazul României raportul dintre bătrâni şi tineri va creste

până în 2080 cu 25.3 puncte procentuale, asa cum se poate vedea în Figura 3 de mai jos.



Figura 3: Modificarea ponderii populatiei bătrâne în cea tânără în 2080 fată de 2015


Cauzele principale care stau la baza scăderii si îmbătrânirii populatiei atât la nivelul

României, cât si la nivel european, sunt considerate a fi: sporul natural negativ, scăderea ratei

fertilitătii, cresterea sperantei de viată si o migratie accentuată a populatiei, iar o evolutie în

timp a acestor indicatori se poate observa în Figura 4.


WP nr. 3/2015

Figura 4: Principalele cauze ale scăderii si îmbătrânirii populatiei

Sursa: Eurostat

67,7

-51,1

-80,0

-60,0

-40,0

-20,0

0,0

20,0

40,0

60,0

80,0

68,2

74,5

62,0

64,0

66,0

68,0

70,0

72,0

74,0

76,0

2,6

1,5

0,0

0,5

1,0

1,5

2,0

2,5

3,0

19

75

19

80

19

85

19

90

19

95

20

00

20

05

20

10

20

15

20

20

20

25

20

30

20

35

20

40

20

45

20

50

20

55

20

60

-163,9

3,7

-180,0

-160,0

-140,0

-120,0

-100,0

-80,0

-60,0

-40,0

-20,0

0,0

20,0

40,02

00

8

20

12

20

16

20

20

20

24

20

28

20

32

20

36

20

40

20

44

20

48

20

52

20

56

20

60

20

64

20

68

20

72

20

76

20

80

mii persoane

Sporul natural Speranț a de viaț ă ani

Rata fertilităț ii

număr copii născuți/femeie Migraț ia netă

mii persoane



Motivatia acestei lucrări reiese din faptul că acest fenomen va fi prezent într-o mare

măsură în România si scopul principal al studiului este simularea eventualul impact al

îmbătrânirii populatiei atât la nivel microeconomic, cât si la nivel macroeconomic, asa cum

sugera că ar trebui abordată aceasta problemă si Börsch-Supan, Ludwig, Winter (2006). În

ceea ce priveste efectul la nivel microeconomic, acesta se concentrează asupra populatiei si

agentilor economici si se referă mai exact la evolutia consumului, economisirii, ratei dobânzii

şi salariului mediu. Impactul macroeconomic va fi cuantificat de către schimbările aduse pe

piata fortei de muncă, asupra PIB-ului, dar si asupra sistemului finantelor publice, cu

precădere către sistemul de pensii, care va fi puternic afectat de un număr mai mare de bătrâni

comparativ cu un număr tot mai mic de tineri.

Cuantificarea impactului macroeconomic al fenomenului de îmbătrânire a populatiei

este realizată prin adoptarea unui model dinamic de echilibru general cu generatii suprapuse

(engl. overlapping generations model, OLG) în stilul clasic introdus de către Auerbach si

Kotlikoff (1987). Modelul OLG al acestei lucrări se bazează în mare parte pe abordarea

prezentată de către de la Croix, Pierrard, Sneessens (2012), care au studiat impactul

îmbătrânirii populatiei în cazul Frantei. Lucrarea de fată se concentrează pe cazul României si

simulările vor fi conduse pentru intervalul 2014-2100. Întocmai cum si alti autori sugerau,

printre care si Babecký si Dybczak (2009) sau Bulete (2010), acest studiu nu este realizat

pentru a oferi previziuni exacte ale dezvoltării economiei la nivel macroeconomic, ci mai

degrabă doreste a surprinde care ar putea fi efectele îmbătrânirii populatiei asupra unui set de

variabile expuse pe parcursul lucrării. Modelul OLG de echilibru general este simulat cu

ajutorul platformei Dynare, o extensie a programului MATLAB, iar rezultatele vor fi

prezentate în capitolul 5 al lucrării.

În continuare, structura prezentului studiu este următoarea: capitolul 2 încearcă să

ofere o prezentare generală a stadiului cunoasterii oferind mai multe repere din literatura de

specialitate, iar capitolul 3 este nucleul studiului, prezentându-se modelul dinamic de

echilibru general OLG care cuprinde următoarele sectoare: demografia, piata muncii,

populatia reprezentată prin gospodării, firmele si guvernul. În cursul capitolului 4 se prezintă

calibrarea modelului, urmând ca în capitolul 5 să fie expuse rezultatele simulărilor, iar în

final, în capitolul 6 să se prezinte concluziile lucrării.

2. Literatura de specialitate

Modelele cu overlapping generations au fost pentru prima dată introduse în 1947 de

către economistul francez Maurice Allais în lucrarea sa, “Économie et intérêt”. Unsprezece

ani mai târziu, Samuelson (1958) a dezvoltat această abordare într-o lucrare care studia

evolutia consumului, economisirii si a ratei de dobândă într-un model OLG cu 3 generatii.

Diamond (1965) a continuat dezvoltarea acestui tip de modele studiind evolutia datoriei

publice într-un model neoclasic de crestere economică. Lucrarea lui Auerbach si Kotlikoff

(1987) a constituit o etapă importantă în ceea ce priveste modelele OLG deoarece abordarea

lor permitea studiul a mai multor probleme de ordin economic, iar după acest moment,

majoritatea modelelor concepute s-au bazat pe ceea ce cei doi economisti americani

introduseseră în 1987.

În continuare, voi prezenta în ordine cronologică stadiul literaturii de specialitate

urmând ca la final să ne concentrăm atentia pe un studiu axat pe economia României.

Miles (1999) a studiat impactul fenomenului de îmbătrânire a populatiei la nivelul

Marii Britanii si Europei. Acesta sustinea că pensiile nu ar trebui considerate venituri, ci mai


WP nr. 3/2015

degrabă privite ca niste deprecieri ale capitalului acumulat de-a lungul vietii. Acest lucru

presupune rate mai scăzute ale economisirii si rezultatele sale sunt consistente cu teoria

ciclului de viată. Fougère si Mérette (1999) au studiat impactul fenomenului de îmbătrânire a

populatiei asupra ratei economisirii în cazul economiei Canadei, iar rezultatele lor s-au

concretizat prin scăderea acestei rate de-a lungul perioadei simulate. Altig (2001) a simulat o

versiune îmbunătătită a modelului introdus de către Auerbach si Kotlikoff (1987) ce avea ca

scop realizarea unor comparatii în functie de echitatea, eficienta si efectele macroeconomice

în cazul a cinci alternative la taxa federală din Statele Unite ale Americii de la acel moment.

Rezultatele găsite de către acesta indicau faptul că înlocuirea taxei federale cu o taxă

proportională pe consum ar avea efecte benefice la nivel macroeconomic. Börsch-Supan,

Ludwig si Winter (2002) au simulat un model OLG pentru mai multe tări punând accentul pe

evolutia capitalurilor străine si au găsit că fenomenul de îmbătrânire a populatiei va genera

fluxuri de capitaluri străine din tările industrializate cu un proces rapid de îmbătrânire a

populatiei către restul lumii.

Modelele OLG au fost folosite si pentru a modela impactul demografic asupra pietelor de

capital. Poterba (2004) a studiat impactul îmbătrânirii populatiei asupra pietelor financiare, iar

rezultatele sale au arătat că există o corelatie slabă între evolutia demografică si pretul

activelor financiare.

Domeij si Floden (2006) au studiat de asemenea impactul demografic asupra fluxurilor de

capital între statele OCDE. Krueger si Ludwig (2007) au construit un model OLG cu risc

idiosincratic neasigurabil, iar concluziile la care au ajuns au fost că rata dobânzii ar scădea

ceea ce ar duce la scăderi ale ratei economisirii care ar genera mai departe pierderi ale

bunăstării. Kotlikoff, Smetters si Walliser (2007) au folosit un model OLG pentru a studia

impactul taxei pe veniturile din salarii la nivelul Statelor Unite ale Americii. Rezultatele

acestora s-au concretizat printr-o scădere a ratei economisirii si o crestere modestă a salariilor

reale. Catalan, Guajardo si Hoffmaister (2007) au aplicat un model OLG pentru economia

Spaniei concentrându-se pe impactul demografic asupra sistemului de pensii. Attanasio, Kitao

si Violante (2007) sustineau în lucrarea lor că o evaluare consistentă a impactului

fenomenului de îmbătrânire a populatiei la nivelul unei economii trebuie sustinută de o

abordare care să implice mai multe state. De asemenea, Catalan, Guajardo si Hoffmaister

(2008) au dezvoltat o lucrare pe specificul economiei Ciprului considerând evolutia ratei de

dobândă exogenă si în scădere, fapt ce conduce la scăderea raportului între muncă si capital.

Fehr, Jokisch si Kotlikoff (2008) au construit un model cu generatii suprapuse pentru 3

regiuni: SUA, Japonia si UE 15, iar rezultatele lor se pot sumariza într-o scădere a stocului de

capital, o crestere a ratei de taxare a veniturilor coroborate cu o scădere a salariilor si o

crestere a ratei dobânzii. Jimeno, Rojas si Puente (2008) au creat un model OLG pentru

economia Spaniei si au urmărit impactul schimbărilor demografice asupra sistemului de

pensii, rezultatele acestora fiind similare cu cele înregistrate si de către Catalan, Guajardo si

Hoffmaister (2007). Heer si Irmen (2009) au modelat o scădere a factorului muncă ceea ce a

condus la o crestere a salariilor. Babecký, Dybczak (2009) au studiat fenomenul îmbătrânirii

populatiei la nivelul Republicii Cehe, iar rezultatele lor au arătat că această schimbare

demografică conduce la cresterea ratei de ocupare a fortei de muncă, cresterea salariilor,

scăderea stocului de capital, a ratei dobânzii si a nivelului productiei.

În continuare voi discuta despre studiul prezentat de Bulete (2010) si rezultatele obtinute

de către acesta. Construind un model OLG în abordarea lui Heer si Maussner (2009) care să

studieze impactul fenomenului de îmbătrânire a populatiei la nivelul României, acesta ia în



calcul două scenarii: unul cu o rată variabilă a taxării si celălalt cu o rată variabilă a raportului

între pensii si salarii. Anticipând efectul negativ pe care îmbătrânirea populatiei l-ar avea

asupra sistemului de pensii, autorul consideră că pentru ca bugetul public să fie în echilibru

trebuie să se apeleze la modificarea acestor două instrumente amintite anterior. Această

abordare fusese anterior adoptată si de către Börsch-Supan, Ludwig, Winter (2006) si

Babecký, Dybczak (2009), iar rezultatele obtinute au arătat că scenariul cu o pondere

constantă a pensiilor în salarii ar avea efectele unui sistem clasic PAYG, costul resimtit la

nivelul sistemului de pensii fiind mai accentuat decât în celălalt caz. Pe de altă parte, scenariul

cu o rată a taxării constantă determină o scădere a nivelului pensiilor, ceea ce constituie un

motiv de crestere a economisirii. Dinamica venitului total acumulat de-a lungul vietii de către

generatia nou intrată urmează o curbă concavă atingând un maxim în jurul vârstei de 50 de

ani, după care scade. De asemenea, acest indicator înregistrează valori superioare în cazul

scenariului cu o rată constantă a taxării deoarece agentilor li se diminuează mai putin

veniturile decât dacă această rată ar creste. Asa cum era de anticipat, nivelul agregat al fortei

de muncă scade în ambele scenarii deoarece populatia înregistrează cresteri negative si există

mai putine persoane care sunt capabile să muncească. În ceea ce priveste stocul de capital,

acesta înregistrează o scădere mai accentuată în scenariul în care rata taxării creste deoarece

vor exista mai putine resurse pentru economisire. În privinta ratei dobânzii, aceasta scade în

primii 50 de ani, după care creste puternic în cazul scenariului cu o pondere a pensiilor în

salarii constantă, iar în cadrul celuilalt scenariu aceasta creste modest după perioada de

scădere, iar apoi stagnează. Salariile înregistrează un trend exact inversat fată de rata dobânzii

deoarece acestea depind în sens invers de rata capitalului la muncă, pe când rata dobânzii

depinde în mod direct.

3. Modelul

În cadrul acestui capitol va fi prezentat în sens teoretic modelul OLG ce a fost

implementat si simulat în Dynare. Modelul cuprinde cinci sectoare principale: populatia, piata

muncii, comportamentul gospodăriilor, firmele si guvernul. Trebuie specificat că toate

variabilele introduse în cadrul modelului a căror valoare ar putea fi diminuată din cauza

inflatiei sunt considerate în totalitate în termeni reali. În continuare se vor prezenta elementele

definitorii ale fiecărui sector mentionat anterior.

3.1. Populatia

Dinamica populatiei este principalul factor determinant al acestui studiu. Înainte de a

prezenta modul în care populatia considerată în cadrul modelului va fi modelată, trebuie să fie

specificate ipotezele de la care s-a pornit. Asa cum am mentionat si în introducere, dinamica

populatiei este considerată în conformitate cu proiectiile realizate de către Eurostat.

Întocmai cu abordarea aleasă si de către de la Croix, Pierrard, Sneessens (2012), acest

sector nu modelează acumularea nivelului de educatie si a capitalului uman. Conventia legată

de vârsta populatiei este următoarea: agentii intră în model la vârsta de 16 ani si decedează la

95 de ani. Vârsta de 16 ani a fost aleasă întocmai cu legislatia valabilă în prezent pe piata

muncii, în sensul că aceasta este vârsta minimă legală la care o persoană dobândeste

capacitate de muncă3, iar 100 de ani este o vârstă aleasă mai mult arbitrar bazându-se totusi pe

faptul că în prezent speranta medie de viată în România este de aproximativ 75 de ani, la care

am adăugat o marjă de încă 25 de ani, obtinându-se astfel valoarea de 100 de ani.

3 Conform Codului Muncii, Titlul II, Capitolul I, art.13


WP nr. 3/2015

În continuare, populatia este împărtită în mai multe generatii. Fiecare perioadă de timp

durează cinci ani. Astfel, există în totalitate 17 generatii (de la 0 la 16), fiecare cuprinzând

populatia cu o anumită vârstă (de la 16 la 100 de ani), aceasta fiind şi abordarea aleasă de

către de la Croix, Pierrard, Sneessens (2012).

Generatie Vârstă 0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

16 – 20 ani

21 – 25 ani

26 – 30 ani

31 – 35 ani

36 – 40 ani

41 – 45 ani

46 – 50 ani

51 – 55 ani

56 – 60 ani

61 – 65 ani

66 – 70 ani

71 – 75 ani

76 – 80 ani

81 – 85 ani

86 – 90 ani

91 – 95 ani

96 – 100 ani

Astfel, mărimea populatiei de generatie g în perioada t poate fi scrisă sub forma

următoare:

, , (1)

unde reprezintă mărimea populatiei de generatie , iar este o rată de

crestere a populatiei care include socurile resimtite la nivelul dimensiunii populatiei, precum

si socurile migratorii. Asemenea abordării lui de la Croix, Docquier, Liégeois (2007)

presupunem că cei care migrează, fie imigranti, fie emigranti, au aceleasi caracteristici de

bază cu populatia nativă studiată. Mai mult decât atât, mărimea populatiei de o anumită

generatie la un anumit moment de timp este determinată si de o probabilitate cumulativă de

supravietuire, acest element fiind introdus în modelul de fată pentru a rămâne consistent cu de

la Croix, Pierrard, Sneessens (2012).

În acest sens, cuantumul populatiei de o anumită generatie trebuie să tină cont si de

probabilitatea de supravietuire a generatiei anterioare din urmă cu o perioadă:

, , (2)

,

unde am considerat mărimea populatiei de generatie g la momentul t+g, este

probabilitatea de supravietuire a populatiei de generatie g-1 din perioada t+g-1 si ia valori

între 0 si 1, iar măsoară socurile migratorii.



În scriere matricială, relatia de mai sus pentru perioada t este echivalentă cu următoarea:

, , (3)

unde:

,

, (4)

iar tr reprezintă o notatie pentru a indică faptul că matricea este transpusă.

Astfel, relatia (3) scrisă în formă matricială devine:

,

(5)

Valorile matricei de probabilitate si ale matricei care cuantifică socurile migratorii

sunt considerate exogene si pot varia în timp.

3.2. Piata muncii

Atunci când studiem populatia din punct de vedere al pietei muncii este necesar să facem

distinctia între populatia activă si cea inactivă. Astfel, populatia totală a unei tări se împarte în

aceste două categorii. Se va anticipa putin momentul 2030 în care vârsta legală de pensionare

va fi uniformă atât pentru femei, cât si pentru bărbati si anume 65 de ani, cum prevede

legislatia în vigoare si vom considera în cadrul modelului de fată că persoanele se vor

pensiona începând cu vârsta de 66 de ani în mod obligatoriu, deci persoanele de generatiile

10, 11, … ,16 sunt considerate iesite la pensie si reprezintă populatia inactivă.

Se foloseste o variabilă booleană pentru a defini populatia activă din perioada t:

(6)

unde reprezintă populatia activă totală din perioada t, iar

Mai departe, populatia activă va fi împărtită în trei categorii: angajati, someri si

pensionari anticipati, considerând că o anumită pondere din populatie decide să iasă la pensie

mai devreme de vârsta legală de pensionare din diverse considerente. Această rată a

persoanelor care ies la pensie anticipat este considerată exogenă si se poate modifica în timp.


WP nr. 3/2015

Astfel, relatia care descrie structura populatiei active de generatie g la perioada t este

următoarea:

, , (7)

unde reprezintă populatia angajată, populatia someră, iar populatia care

decide să se pensioneze anticipat de generatie g în perioada t. În consistentă cu abordarea lui

de la Croix, Pierrard, Sneessens (2012), persoanele care se pot pensiona anticipat sunt cele

care sunt cu două generatii mai tinere decât cei care au ajuns la vârsta legală de pensionare,

adică generatiile 8 si 9.

Odată ce am introdus aceste segregări ale populatiei putem modela rata populatiei

angajate, rata somajului si rata pensionarilor anticipati după cum urmează:

, (8)

unde reprezintă rata populatiei angajate, reprezintă rata somajului, iar

reprezintă rata pensionarilor anticipati, toate acestea fiind considerate pentru cei de generatie

g în perioada t.

Astfel, persoanele angajate, somerii si pensionarii anticipati pe total în perioada t sunt

date de următoarele relatii:

unde reprezintă totalitatea persoanelor angajate, totalitatea somerilor, iar

totalitatea pensionarilor anticipati în perioada t.



3.3. Gospodăriile

În conformitate cu ipotezele modelelor cu overlapping generations, se consideră că

fiecare individ apartine unei gospodării reprezentative ce este singulară pentru fiecare

generatie. O ipoteză foarte importantă asa cum este punctată si în de la Croix, Pierrard,

Sneessens (2012) este că indivizii nu lasă mosteniri. Astfel, ei nu vor mai avea de ce să

economisească când vor ajunge să aibă 96 de ani pentru că acestia cunosc faptul că în

următoarea perioadă, adică atunci când ar trebui să aibă 101 ani, vor fi decedat deja. Deci,

acestia vor decide să consume toate veniturile de care dispun atunci când vor fi de generatia

g=16.

Comportamentul indivizilor este modelat printr-o functie de utilitate agregată, iar

obiectivul este maximizarea acestei utilitătii pe care o resimt datorită consumului si timpului

liber. Functia obiectiv de utilitate specifică gospodăriilor este dată de următoarea relatie.

unde:

este un factor subiectiv de actualizare;

este probabilitatea de supravietuire a generatiei g în perioada t+g;

este functia de utilitate specifică generatiei g în perioada t+g;

reprezintă dizutilitatea generată de timpul destinat muncii;

este variabila booleană pentru populatia activă, ;

reprezintă surplusul de utilitate adus de faptul că o persoană se pensionează

anticipat;

este o variabilă booleană specifică populatiei care se pensionează anticipat,

.

Populatia îsi maximizează această functie de utilitate în conformitate cu o constrângere

bugetară care tine cont de faptul că venitul disponibil al persoanelor este împărtit în consum si

economisire. Această constrângere bugetară prezintă următoarea formă:

unde:

reprezintă taxa pe consum în perioada t+g (TVA-ul în cazul nostru);


WP nr. 3/2015

reprezintă consumul generatiei g în perioada t+g;

reprezintă economisirea generatiei g în perioada t+g;

reprezintă rata taxării pentru veniturile din muncă în perioada t+g;

reprezintă venitul din salarii al generatiei g în perioada t+g;

este rata de angajare a generatiei g în perioada t+g;

reprezintă venitul obtinut ca urmare a indemnizatiei de somaj pentru generatia g

în perioada t+g;

este rata somajului în cazul generatiei g în perioada t+g;

reprezintă venitul obtinut din pensionarea anticipată în cazul generatiei g în

perioada t+g;

este rata de pensionare anticipată în perioada t+g;

reprezintă venitul obtinut din pensii în cazul generatiei g în perioada t+g;

este rata dobânzii în perioada t+g;

Astfel, din relatiile (10) si (11) reiese că problema de maximizare a utilitătii

consumatorului în conditiile constrângerii bugetare este următoarea:

(12)

Pentru a rezolva această problemă se va construi functia lui Lagrange:



(13)

Aflarea relatiei inter-temporale pentru consum se reduce la egalarea derivatelor de ordin I

în functie de consum si de multiplicatorii Lagrange cu 0:

Rezolvând acest sistem se obtin conditiile de ordin I pentru consumul populatiei, numite

si conditiile Euler:

3.4. Firmele

Acest sector va fi modelat cu ajutorul unei functii de productie care depinde de doi factori

de productie: munca si capitalul. La fel ca în de la Croix, Pierrard, Sneessens (2012), munca

va fi măsurată în unităti de eficientă. Astfel, populatia aptă de muncă va fi ajustată cu un

parametru care măsoară eficienta în muncă. Valorile acestui parametru depind de fiecare

generatie în sensul că generatiile mai tinere au o eficientă mai slabă deoarece sunt lipsite de

experienta în muncă, iar generatiile mai în vârstă au o eficientă mai mare. Totusi, aceste valori

nu sunt strict crescătoare, considerând că eficienta maximă se atinge de către generatia 7,

adică între 51 si 55 de ani, după care aceasta scade. Astfel, factorul de muncă este măsurat

după cum urmează:

Stocul de capital va fi considerat egal cu dublul nivelului productiei asa cum a fost

estimat în Altăr, Necula, Bobeică (2009).


WP nr. 3/2015

Productivitatea totală a factorilor, măsurată cu va fi considerată exogenă si va creste

cu o anumită rată , deterministă si constantă în timp, egală cu un punct procentual.

Acesti factori de productie sunt variabile ale unei functii de productie de tip Cobb-

Douglas care are următoarea formă:

Nefiind o ecuatie liniară, relatia (18) trebuie rezolvată folosind algoritmi specifici,

precum log-liniarizarea sau algoritmul Newton-Raphson. Pentru usurarea calcului voi apela la

programul Mathematica care permite rezolvarea acestor tipuri de ecuatii prin aplicarea unor

comenzi specifice. Pentru o mai usoară vizibilitate a valorii de echilibru pentru voi realiza

următorul grafic care arată dinamica pentru care ia valori reale între 0 si 300 si dinamica lui

ce rezultat al relatiei (18). Astfel, valoarea lui care verifică relatia de mai sus este cea în

care cele două reprezentări grafice se intersectează, cum se poate observa în Figura 5.

Figura 5: Găsirea solutiei lui din relatia (18) în conditiile unui calculat

Sursa: calcule proprii ale autorului

Firmele au ca obiectiv maximizarea profitului. Functia profitului la momentul t este

exprimată astfel:

unde reprezintă profitul înregistrat de către firme la momentul t, reprezintă nivelul

agregat al productiei (sau PIB-ul), este rata taxării suportată de către angajator la

momentul t, iar este o rată de depreciere a capitalului de la momentul t.

Optimizarea profitului firmelor implică faptul că factorii de productie sunt plătiti cu

productivitatea lor marginală. Costul factorilor de productie este reprezentat de către salariile

angajatilor si rata dobânzii la care firmele împrumută capitalul. Maximizarea profitului

presupune egalarea derivatei de ordinul I a profitului în functie de muncă si capital cu 0:

50 100 150 200 250 300

50

100

150

200

250

300



Din relatia (20) se obtin următoarele valori pentru salarii si pentru rata dobânzii:

3.5. Guvernul

Sectorul guvernamental va fi modelat în functie de cheltuielile guvernamentale, încasările

bugetare si transferuri. Asemenea abordării lui de la Croix, Pierrard, Sneessens (2012) vom

presupune că indemnizatia medie de somaj, pensia medie anticipată si pensia pentru limita de

vârstă sunt exprimate ca pondere în salariul brut, după cum urmează:

unde reprezintă un venit mediu din salarii, calculat ca medie aritmetică simplă a salariilor

ultimelor patru generatii (adică salariile generatiilor 6, 7, 8 si 9), reprezintă ponderea

venitului din somaj în venitul din salarii, este ponderea venitului din pensia anticipată

în venitul din salarii, iar este ponderea venitului din pensia pentru limita de vârstă în

venitul din salarii.

De asemenea, guvernul are un buget echilibrat în fiecare perioadă de cinci ani prin

ajustarea taxării pe consum. Astfel, încasările bugetare vor fi în fiecare perioadă egale cu

cheltuielile bugetare (cheltuieli guvernamentale si transferuri):

unde reprezintă volumul încasărilor bugetare în perioada t, reprezintă volumul

cheltuielilor bugetare în perioada t, reprezintă volumul transferurilor (cheltuielile cu

indemnizatia de somaj si pensiile) în perioada t, iar acestea sunt calculate după cum urmează:


WP nr. 3/2015

4. Calibrarea modelului

În cadrul acestei sectiuni vom discuta alegerea valorilor parametrilor introdusi în model.

Lipsa studiilor pe această temă în cazul României a determinat apelarea la studii din literatura

de specialitate în vederea calibrării modelului. Astfel, calibrarea modelului se bazează în

principal pe datele prezentate în de la Croix, Pierrard, Sneessens (2012), valorile anumitor

parametri fiind ajustate ca să redea într-un mod cât mai fidel cu putintă realitatea economică

din România iar acolo unde lipsesc date, se vor face asumptii personale, dar în consistentă cu

specificul economiei României. Variabilele exogene si parametrii modelului se pot împărti în

mai multe categorii, în functie de sectoarele de care apartin: populatie, piata muncii prin

eficienta factorului muncă, preferintele gospodăriilor, firmele, precum si transferurile si

fiscalitatea.

4.1. Populatia

În cazul populatiei, interesul principal cade pe valorile probabilitătilor de supravietuire.

Astfel, aceste date au fost alese în functie de vârsta generatiilor oferind o probabilitate mai

mare de supravietuire generatiilor tinere si una mai mică celor bătrâne după cum urmează:

Parametru Valoare

1

0,992

0,991

0,99

0,988

0,983

0,976

0,965

0,948

0,922

0,884

0,814

0,72

0,69

0,5

0,29

0,14



4.2. Piata muncii

Asa cum am mentionat anterior, parametrii care trebuie calibrati în cadrul acestui sector

sunt cei de eficientă a muncii. În acest sens, vom face următoarele asumptii: eficienta creste

odată cu vârsta si atinge un maxim atunci când persoana are între 51 si 55 de ani, după care

aceasta scade din cauza unei productivităti marginale mai scăzute în urma înaintării în vârstă.

Parametru Valoare

2,7

3,3

3,85

4,45

4,5

5,8

6,4

7

6,2

5,4

De asemenea, trebuie specificate si ponderile persoanelor care se pensionează anticipat si

sunt de generatie 8 si 9. Va fi considerată ipoteza conform căreia sunt mai multe persoane

care se pensionează în generatia 9 decât în 8, după cum urmează:

Parametru Valoare

0,03

0,05

4.3. Preferintele consumatorilor

În acest sector trebuie să definim valorile pentru factorul subiectiv de actualizare,

dizutilitatea cauzată de timpul acordat muncii, precum si surplusul de utilitate adus de faptul

că unele persoane decid să se pensioneze anticipat asa cum am observat mai înainte. Factorul

subiectiv de actualizare a fost calibrat conform cu datele existente în literatura de specialitate

si a fost setat la 0,99, pe când valorile parametrilor pentru dizutilitate si surplusul de utilitate

au fost alese în asa fel încât dizutilitatea scade pe măsură ce vârsta creste până atinge un

minim la generatia a 7-a (cea care are si cea mai mare eficientă), iar apoi creste fiindcă apare

si dorinta de pensionare anticipată, iar munca devine mai putin dezirabilă. Valorile pentru

surplusul de utilitate au fost considerate ca fiind crescătoare astfel încât cu cât o persoană se

pensionează anticipat mai repede cu atât obtine o utilitate mai mare datorită surplusului de

timp liber câstigat la o vârsta inferioară vârstei standard de pensionare. În acest sens, acesti

parametri iau următoarele valori.

Parametru Valoare

0,99

1

0,9


WP nr. 3/2015

0,8

0,75

0,7

0,66

0,63

0,6

0,68

0,74

1,2

0,8

4.4. Firmele

În cazul acestui sector avem de calibrat doi parametri si anume: productivitatea marginală

a muncii, si rata de depreciere a capitalului, , conform literaturii de

specialitate.

4.5. Transferurile si fiscalitatea

Asa cum am specificat în cadrul modelului, veniturile din somaj si pensia anticipată se

calculează ca ponderi în salariul specific generatiei si perioadei pentru care se calculează

acestea, iar pensia pentru limita de vârstă s-a calculat ca pondere fată de media aritmetică

simplă a salariilor ultimelor patru generatii apte de muncă (generatiile 6, 7, 8 si 9). Parametrii

au fost calibrati în felul următor: reprezintă TVA-ul si a fost setat la valoarea din prezent

(24%), reprezintă taxa pe veniturile din salariu plătită de către angajat, iar aceasta este

formată în prezent din CAS (10,5%), CASS (5,5%) si contributia pentru fondul unic de somaj

(0,5%),iar reprezintă contributiile plătite de angajator către stat si a fost calculată ca

suma următoarelor: CAS (15,8%), CASS (5,2%) si contributia angajatorului către fondul unic

de somaj (0,5%).

Parametru Valoare

24%

16,5%

21,5%

0,4

0,5

0,6

5. Rezultate

În cadrul acestui capitol voi prezenta rezultatele obtinute în urma simulării modelului

expus în capitolul 3. Asa cum se poate vedea si în Figura 6, modelul ia în calcul exact

proiectiile oferite de către Eurostat. În figura din stânga se poate vedea dinamica populatiei

totale care ajunge în 2080 la aproximativ 16,3 milioane de persoane, iar din acel punct am

considerat că rămâne constantă, iar în figura din dreapta se vede cum evoluează ponderea



numărului de bătrâni în numărul de tineri care ajunge să fie în 2080 de aproximativ 50%,

redând cu fidelitate datele oferite de către Eurostat.

Figura 6: Evolutia populatiei totale si a ponderii populatiei bătrâne în cea tânără


Modelul a fost simulat cu ajutorul Dynare, o extensie a programului MATLAB si s-a bazat

pe 3 scenarii principale. Primul scenariu presupune o crestere a ratelor de taxare (a

consumului, salariilor si a contributiilor plătite de angajator) astfel încât să presupună

echilibrarea bugetului. Din cauza faptului că în viitor populatia României va avea o populatie

îmbătrânită, ceea ce impactează nefavorabil bugetul asigurărilor sociale de stat, guvernul va fi

nevoit să atragă mai multe resurse de la contribuabili pentru a face fată cerintelor bugetului de

pensii. Astfel, considerăm în primă instantă că statul va decide majorarea taxelor pentru a-si

spori încasările bugetare. În cel de-al doilea scenariu, vom considera că se va recurge la o

scădere a ponderii venitului din pensia anticipată în venitul din salarii ( ), precum si a

ponderii venitului din pensia pentru limita de vârstă în venitul din salarii ( ), aceste măsuri

fiind adoptate pentru a face fată presiunii asupra bugetului asigurărilor de stat. Aceste două

abordări sunt consistente cu cele prezentate si de către Bulete (2010). În plus, voi considera

un al treilea scenariu în care apar frictiuni pe piata muncii. Din moment ce populatia va

scădea si va îmbătrâni într-un ritm accelerat, aceste două evenimente cauzând o scădere a

populatiei active, deci a factorului muncă, voi considera că este intuitiv să ne asteptăm la o

scădere a ratei somajului atât în rândul tinerilor, cât si pe total, deoarece firmele vor fi nevoite

să-si continue activitatea, însă nu vor mai dispune de aceeasi fortă de muncă si vor căuta să

suplinească vechii angajati cu altii noi care sunt în căutare de serviciu. Această abordare este

rar întâlnită în literatura de specialitate, de la Croix, Pierrard, Sneessens (2012) fiind unii

dintre putinii care au adoptat-o.

În continuare voi prezenta modul în care variabilele incluse în cadrul modelului

reactionează în cazul fiecărui scenariu.


WP nr. 3/2015

5.1. Cresterea taxelor

Am considerat că statul va fi nevoit să apeleze la această formă de sporire a încasărilor

bugetare din cauză că sunt din ce în ce mai putini contribuabili care să sustină bugetul

asigurărilor sociale de stat. În acest sens, taxa pe consum, taxa pe salarii si contributiile plătite

de către angajator se vor modifica în sens ascendent astfel: taxa pe consum va fi prima care va

creste, fiind urmată apoi de taxele pe salarii si contributiile angajatorului în perioadele

următoare. Asa cum am mentionat si în introducere, voi trata rezultatele la nivel

microeconomic si la nivel macroeconomic. În privinta nivelului microeconomic, voi studia

impactul resimtit asupra consumului, ratei economisirii, salariului net mediu, ratei dobânzii.

La nivel macroeconomic mă voi concentra pe evolutia PIB-ului, a fortei de muncă si a

stocului de capital, asupra încasărilor si cheltuielilor bugetare, precum si asupra transferurilor

si voi surprinde si evolutia pensiilor, somajului si a indemnizatiei pentru somaj.

După cum se observă în Figura 7, consumul va înregistra un trend ascendent atât pe total,

cât si per capita si ca pondere în PIB. Acest lucru poate fi contraintuitiv la prima vedere atât

timp cât taxele cresc, însă poate fi explicat prin faptul că o populatie îmbătrânită are o mai

mare înclinatie spre consum deoarece am considerat în model că acestia nu lasă mosteniri

întocmai cu de la Croix, Pierrard, Sneessens (2012) si există si o oarecare probabilitate să nu

supravietuiască următoarei perioade, ceea ce îi determină să-si consume veniturile disponibile

cât timp sunt în viată.

Figura 7: Evolutia consumului în scenariul 1


În privinta economisirii se poate vedea în Figura 8 că trendul este oarecum invers fată de

cel al consumului până în jurul anului 2080. Acest lucru se întâmplă datorită faptului că o rată

a taxării mai mare asupra consumului implică un venit disponibil mai mic, deci si o alocare

mai mică spre economisire, iar, asa cum am afirmat si în cazul consumului, cresterea nivelului

populatiei bătrâne, care are o înclinatie slabă spre economisire determină si o economisire

scăzută. Se observă, totusi, că începând cu 2080, economisirea începe să crească deoarece am

considerat că rata taxării revine la valoarea initială după această perioadă si, mai mult decât

atât, populatia observă problemele demografice ale statului si caută solutii private de păstrare

a averii pentru a nu fi afectati de problemele întâmpinate de către sistemul de pensii.



Figura 8: Evolutia economisirii în scenariul 1


Impactul resimtit la nivel salarial este pozitiv. Salariul mediu ar urma să crească în urma

procesului de îmbătrânire a populatiei deoarece vor fi mai multi lucrători “mai în vârstă” al

căror salariu, asa cum am mentionat în subcapitolul 3.4, depinde de gradul de eficientă în

muncă, care este superior fată de cel pentru populatia tânără. Acest lucru se manifestă si în

cazul rezultatelor lui Bulete (2010), acelasi lucru întâmplându-se si în cazul evolutiei ratei

dobânzii. Această variabilă scade într-o primă fază si apoi începe să crească, depăsind

valoarea de la care pleacă initial, după cum se vede în Figura 9. Acest fenomen este datorat

faptului că rata dobânzii depinde în principal de raportul dintre muncă si capital care scade

semnificativ în prima perioadă (până în 2060), iar apoi începe să crească într-un ritm mai lent

care duce la cresterea ratei dobânzii.

Figura 9: Evolutia salariului mediu si a ratei dobânzii în scenariul 1



WP nr. 3/2015

Impactul la nivel macroeconomic va fi studiat întâi din punct de vedere al PIB-ului, fortei

de muncă si a stocului de capital. Se observă din Figura 10 că cele trei variabile urmează un

comportament similar în perioada de interes. Forta de muncă se reduce ca urmare a scăderii

populatiei si îmbătrânirii acesteia, determinând o scădere a PIB-ului. Această scădere a

productiei determină o miscare în acelasi sens si a stocului de capital deoarece am considerat

că acesta este dublul productiei fiind consistent cu literatura de specialitate.

Figura 10: Evolutia PIB-ului, fortei de muncă si capitalului în scenariul 1


La nivel bugetar impactul este diferit în functie de variabilă. Asa cum era de asteptat, o

crestere a taxelor va determina încasări bugetare superioare (în ipoteza că se realizează o

încasare totală). Aceste venituri sunt directionate în principal către bugetul asigurărilor sociale

de stat pentru a plăti pensiile populatiei, lucru care împiedică cresterea cheltuielilor bugetare,

rezultând astfel investitii mai mici ale guvernului. Rezultatele sunt prezentate în Figura 11.



Figura 11: Evolutia încasărilor si cheltuielilor bugetare si a transferurilor în scenariul 1


Asa cum era de asteptat, asigurările sociale de stat vor înregistra o crestere semnificativă

în perioada analizată datorită numărului mare de pensionari care se va înregistra la nivelul

economiei României. În Figura 12 se observă că rata somajului va creste ca urmare a faptului

că firmele vor fi nevoite să plătească taxe mai mari cu forta de muncă, iar ca urmare a acestui

eveniment, va creste si valoarea totală a indemnizatiei de somaj plătite la nivelul economiei.

Figura 12: Evolutia valorii pensiilor, a somajului si a indemnizatiei de somaj în scenariul 1



WP nr. 3/2015

5.2. Reducerea pensiilor

Acest scenariu presupune scăderea ponderii pensiilor în salariul brut, după cum a fost

calculată în subcapitolul 3.5. De asemenea, se va scădea si ponderea aferentă pensiilor

anticipate. Se va proceda la adoptarea acestor solutii pentru a limita impactul negativ resimtit

asupra bugetului asigurărilor sociale de stat. În continuare, voi prezenta rezultatele înregistrate

în urma simulărilor.

Se observă din Figurile 13 si 14 că în acest scenariu evolutia consumului si a economisirii

este similară cu cea din primul scenariu, motivele pentru care se întâmplă acest lucru fiind

similare cu cele de la primul scenariu, cu precizarea că economisirea nu înregistrează scăderi

în niciuna dintre perioadele pe care a fost simulat modelul deoarece indivizii au un venit

disponibil mai mare si pot aloca o mai mare parte economisirii. Se observă că o pensie

viitoare mai mare determină o crestere mai accentuată a economisirii deoarece agentii doresc

să îsi constituie anumite rezerve de care să dispună la vârsta pensionării.







Se observă în Figura 15 că salariul mediu si rata dobânzii au aceeasi tendintă ca si în

cazul scenariului în care ratele taxării au fost majorate. Salariul mediu creste deoarece sunt

mai multi angajati cu experientă care lucrează, iar rata dobânzii scade din cauza faptului că

raportul între forta de muncă si capital scade, după care îsi revine către valoarea initială.




WP nr. 3/2015

În ceea ce priveste PIB-ul, forta de muncă si stocul de capital evolutia este similară cu cea

din scenariul 1, asa cum se vede în Figura 16, deoarece aceste variabile nu depind de

ponderea din salariu acordată pensiilor.



La nivel bugetar se observă o diferentă clară între cele două scenarii. Încasările bugetare

cresc datorită numărului mare de pensionari, însă ritmul de crestere este mai lent ca în primul

scenariu deoarece pensiile sunt mai mici în cazul de fată. Cheltuielile cu transferurile cresc si

acoperă o mare parte din încasările bugetare fapt care determină o scădere a cheltuielilor

bugetare, aceste rezultate regăsindu-se în Figura 17.





Figura 18 arată că valoarea totală a pensiilor va creste datorită îmbătrânirii populatiei,

însă aceasta este inferioară celei înregistrate în primul scenariu, asa cum era si de asteptat,

fiindcă în acest caz modul de calcul al pensiilor implică un factor mai scăzut ca înainte.




WP nr. 3/2015

5.3. Scăderea ratei somajului

Acest scenariu a fost considerat bazându-mă pe ideea că firmele vor fi nevoite să

suplinească forta de muncă ce va îmbătrâni în următoarele decenii. Astfel, acestia vor fi

nevoiti să angajeze mai multe persoane ca în mod obisnuit, astfel reducându-se rata

somajului.

În mod similar cu primele două scenarii, consumul si economisirea urmează acelasi trend,

iar acesta se poate vedea în Figurile 19 si 20.







Aceeasi consistentă între scenarii se întâmplă si în cazul salariului mediu si a ratei

dobânzii. Evolutia acestora se poate vedea în Figura 21.



Nivelul PIB-ului, al fortei de muncă si al stocului de capital înregistrează evolutia

asteptată, însă scăderea acestor variabile este atenuată de o rată a somajului mai scăzută care

determină un stoc mai mare al ofertei de muncă, de aceea impactul în acest scenariu este

inferior fată de celelalte două cazuri, după cum se observă în Figura 22.




WP nr. 3/2015

Nivelul încasărilor bugetare creste ca urmare a unui consum mai ridicat si a mai multor

salarii care pot fi taxate, însă si cheltuiala cu transferurile creste din moment ce vor trebui

plătite mai multe pensii, fapt care determină scăderea cheltuielilor bugetare în perioada

analizată asa cum se vede în Figura 23.



Valoarea totală a pensiilor creste, asa cum era de asteptat, pe fondul mai multor

pensionari, iar rata somajului scade asa cum am convenit în cadrul acestui scenariu, valoarea

totală a indemnizatiei de somaj înregistrând un ritm de crestere mai putin accentuat decât în

celelalte două scenarii, acest lucru observându-se în Figura 24.





5.4. Compararea scenariilor

În acest subcapitol voi compara cele trei scenarii în functie de rezultatele obtinute în urma

simulărilor efectuate pentru o mai mare vizibilitate.

În privinta consumului si a economisirii, ale căror evolutii se pot vedea în Figura 25 se

observă că, asa cum era de asteptat, consumul din primul scenariu, cel în care se cresc taxele,

înregistrează cele mai mici valori fată de celelalte situatii din cauză că se majorează taxa pe

consum. Aceeasi situatie se regăseste si în cazul economisirii, iar explicatia reiese din faptul

că s-au majorat taxele atât pe consum, cât si pe venitul obtinut din salarii, ceea ce determină o

diminuare a venitului disponibil, agentii neputând economisi o foarte mare parte a venitului

obtinut.

Figura 25: Evolutia consumului si economisirii în cele trei scenarii


Salariul mediu este inferior în cazul primului scenariu din cauză că s-a majorat taxa pe

veniturile din salarii, asa cum se poate vedea si în Figura 26. Rata dobânzii are aceeasi

dinamică în cazul primelor două scenarii si se poate explica prin faptul că în cadrul acestor

două scenarii input-ul forta de muncă nu este afectat decât de scăderea populatiei, pe când în

scenariul al treilea, scăderea ratei somajului atenuează efectul negativ generat de scăderea si

îmbătrânirea populatiei.

Scenariul 1 Scenariul 2 Scenariul 3


WP nr. 3/2015

Figura 26: Evolutia salariului mediu si a ratei dobânzii în cele trei scenarii


Se observă în Figura 27 că PIB-ul, forta de muncă şi stocul de capital urmează o evolutie

identică în scenariile 1 si 2, pe când în scenariul 3, deoarece forta de muncă este superioară,

nivelul PIB-ului si, implicit, al capitalului, înregistrează o scădere atenuată.

Figura 27: Evolutia PIB-ului, fortei de muncă si a capitalului în cele trei scenarii


La nivel bugetar, Figura 28 arată evolutia comparativă a încasărilor si cheltuielilor

bugetare si a cheltuielilor cu transferurile. Asa cum era de asteptat, încasările bugetare sunt

net superioare în scenariul 1 fată de celelalte scenarii deoarece cresc taxele, iar statul strânge

mai multe venituri la bugetul de stat. De asemenea, cheltuielile cu transferurile sunt maxime

în cazul scenariului 3 fiindcă lucrează mai multe persoane, iar nivelul salarial creste, ceea ce





determină automat si o crestere a pensiilor fiindcă acestea sunt calculate ca pondere în salariul

mediu net la nivelul economiei, însă aceste transferuri afectează cheltuielile bugetare care,

după cum se poate vedea în Figura 28, sunt minime în cazul scenariului 3.

Figura 28: Evolutia încasărilor si cheltuielilor bugetare si a transferurilor în cele trei scenarii


Valoarea totală a pensiilor este minimă în scenariul 2 si maximă în scenariul al treilea,

asa cum era de asteptat, deoarece în primul dintre acestea, pensiile detin o pondere mai mică

în salariul mediu în functie de care se calculează, iar în celălalt surplusul de fortă de muncă

determină o crestere a salariilor la nivel national, ceea ce conduce la rândul său la cresterea

pensiilor, iar acest lucru se vede în Figura 29. Rata somajului, fiind exogenă si specificată în

scenariile 1 si 2 se observă că urmează aceeasi evolutie, pe când scenariul 3, care implică un

somaj redus determină si o reducere a valorii indemnizatiei de somaj.

Figura 29: Evolutia valorii totale a pensiilor, ratei somajului si a indemnizatiei de somaj în

cele trei scenarii





WP nr. 3/2015

6. Concluzii

În următoarele decenii, România va fi semnificativ afectată de schimbările demografice.

Pe de o parte, populatia se va micsora considerabil, iar pe de altă parte, România va avea o

populatie îmbătrânită. Utilizând un model cu generatii suprapuse (overlapping generations),

lucrarea de fată s-a concentrat pe evaluarea impactului pe care aceste tendinte demografice ar

urma să-l aibă asupra principalelor variabile de la nivel microeconomic si macroeconomic în

cazul economiei României. Studiul constituie unul dintre putinele abordări pe acest subiect si

de acest tip în cazul României si a fost elaborat conform cu literatura de specialitate, în special

cu de la Croix, Pierrard, Sneessens (2012) si Bulete (2010).

Modelul OLG a fost împărtit în mai multe sectoare, iar simulările au fost realizate cu

ajutorul platformei Dynare si cuprind perioada următorilor o sută de ani. Îmbătrânirea

populatiei are efecte directe asupra sistemului de pensii, iar pentru echilibrarea acestuia s-au

adoptat mai multe scenarii. Primul scenariu a constituit cresterea taxării pe consum, salarii si

contributiile plătite de către angajator, al doilea scenariu a considerat o scădere a pensiilor ca

pondere în salariul mediu al ultimelor patru generatii apte de muncă întocmai cu abordarea

din de la Croix, Pierrard, Sneessens (2012). Cel de-al treilea scenariu a constituit o crestere a

ratei de ocupare a fortei de muncă având ca argumente dorinta firmelor de a-si continua

activitatea în aceeasi măsură, chiar dacă există o proportie din ce în ce mai mare a populatiei

inactivă si pentru că, astfel, statul si-ar putea creste încasările ca urmare a unui consum mai

mare al persoanelor angajate si a taxării salariilor care ar duce la echilibrarea bugetului

asigurărilor sociale de stat.

Rezultatele prezentate în capitolul 5 au arătat că economia României va înregistra o

crestere a consumului ca urmare a cresterii numărului de persoane în vârstă care au o

înclinatie mai mare spre consum, în timp ce economisirea va fi oarecum stabilă în primele 5-6

decenii, după care persoanele tinere vor constientiza problemele existente la nivelul

economiei în ceea ce priveste sistemul de pensii si vor căuta solutii private de plasare a

fondurilor precum pensii private, depozite, diverse investitii etc. care să le asigure o sursă de

venit în plus atunci când se vor pensiona. Salariul mediu ar urma să crească deoarece am

considerat că salariul este calculat în functie de eficienta fiecărei generatii, generatia 7

înregistrând o eficientă maximă, si, fiindcă vor fi din ce în ce mai multe persoane de generatii

mai mari decât tineri, salariile acestora vor creste nivelul salariului mediu. Rata dobânzii

urmează acelasi comportament cu rezultatele din literatura de specialitate. Aceasta scade în

primele perioade simulate din cauza scăderii semnificative a raportului între forta de muncă si

stocul de capital, după care îsi revine către valoarea de la care a pornit initial pe fondul

diminuării diferentei dintre forta de muncă si capital. PIB-ul scade în primele perioade pe

fondul unei forte de muncă din ce în ce mai slab reprezentate dând aceeasi dinamică si pentru

stocul de capital. Încasările bugetare înregistrează un nivel maxim în cazul primului scenariu,

asa cum era de asteptat datorită cresterii taxelor, acelasi scenariu prezentând si un ritm mai

lent de scădere a cheltuielilor guvernamentale. Cheltuielile cu transferurile sunt minime în

scenariul 2 când nivelul pensiilor se micsorează, dar acelasi lucru se întâmplă si în cazul

încasărilor bugetare pentru acest scenariu, ceea ce determină o scădere mai accentuată a

cheltuielilor guvernamentale. Nivelul pensiilor este minim, asa cum se putea intui, în

scenariul 2 si este maxim în cadrul scenariului 3 deoarece surplusul de fortă de muncă



determină o crestere a salariilor la nivel national, ceea ce conduce la rândul său la cresterea

pensiilor.

Studiul nu a fost conceput să ofere previziuni exacte asupra a ceea ce se va întâmpla, ci să

prezinte o perspectivă asupra modului în care ar putea fi afectate principalele variabile micro

si macroeconomice în contextul unei populatii care se asteaptă să fie din ce în ce mai

îmbătrânită. Ultimele proiectii demografice oferite de către Eurostat oferă mai multe scenarii

posibile în care ar putea evolua numărul locuitorilor unui stat, însă în această lucrare am decis

să fie considerat doar scenariul de bază, abordarea celorlalte fiind o directie interesantă pentru

viitor. De asemenea, una dintre principalele critici aduse acestui tip de modele este că se

studiază o economie închisă, iar alti autori consideră că ar fi mai elocventă o abordare care să

includă si fluxurile de capital între state creând un astfel de model care să încorporeze mai

multe state, acest lucru fiind, de asemenea, o perspectivă demnă de luat în calcul pentru

viitoare studii.

Presiunea îmbătrânirii populatiei va fi resimtită în principal la nivelul bugetului

asigurărilor sociale de stat care, de altfel, si în prezent are nevoie de a apela la transferuri de la

bugetul de stat pentru a putea fi echilibrat. Astfel, două directii principale pot fi intuite la

nivelul populatiei: fie autoritătile competente vor apela la diferite măsuri să facă fată situatiei

deficitare care se prognozează, fie populatia trebuie să înceapă să se orienteze mai mult către

solutii private de economisire.


WP nr. 3/2015

Bibliografie

Altăr, M., Necula, C., Bobeică, G. (2009), A robust assessment of the Romanian business

cycle, No 28, Advances in Economic and Financial Research - DOFIN Working Paper

Series, Bucharest University of Economics, Center for Advanced Research in Finance

and Banking – CARFIB

Altig, D., Auerbach, A. J., Kotlikoff, L. J., Smetters, K. A., Walliser, J. (2001), Simulating

U.S. Tax Reform. American Economic Review, 91

Attanasio O., Kitao, S., Violante, G.L. (2007), Global demographic trends and social security

reform, Journal of Monetary Economics, 54(1), 144-198

Auerbach, A., Kotlikoff, L. (1987), Dynamic Fiscal Policy, Cambridge University Press,

Cambridge, Massachusetts

Babecký, J., Dybczak, K. (2009), The Impact of Population Ageing on the Czech Economy,

CNB Working Paper Series 1/2009, Czech National Bank

Börsch-Supan, A., Ludwig, A., Winter, J. (2002), Ageing and International Capital Flows, in

A.J. Auerbach and H. Herrmann (Eds.), Ageing, Financial Markets and Monetary

Policy, Springer Verlag, Heidelberg

Börsch-Supan, A., Ludwig, A., Winter, J. (2006), Ageing, pension reform and capital flows:

A multi-country simulation model¸ NBER Working Paper No. 11850

Bulete, C. (2010), Macroeconomic Effects of the Population Ageing Phenomenon, DOFIN

Dissertation Paper, valabilă la

http://www.dofin.ase.ro/Working%20papers/Bulete%20Cristian/bulete.cristian.dissertation.pdf

Catalan, M., Guajardo, J., Hoffmaister, A. W. (2007), Coping with Spain’s Aging: Retirement

Rules and Incentives, IMF Working Papers 07/122, International Monetary Fund

Catalan, M., Guajardo, J., Hoffmaister, A. W. (2008), Global Aging and Declining World

Interest Rates: Macroeconomic Insurance Through Pension Reform in Cyprus, IMF

Working Papers 08/98, International Monetary Fund

de la Croix, D., Docquier, F., Liégeois, P. (2007), Income growth in the 21st century:

forecasts with an overlapping generations model, International Journal of Forecasting,

23, 621-635

de la Croix, D. Pierrard, O., Sneessens, H. (2012), Aging and Pensions in General

Equilibrium: Labor Market Imperfections Matter, Journal of Economic Dynamics and

Control

Diamond, P. (1965), National Debt in a Neoclassical Growth Model, American Economic

Review, 55: 1126–1150

Population Aging and InternationalCapital Flows,

International Economic Review, 47(3):1013–1032



Fehr, H., Jokisch, S., Kotlikoff, L. J. (2008), Fertility, mortality and the developed world’s

demographic transition, Journal of Policy Modeling, 30(3):455–473

Fougère, M., Mérette, M. (1999), An Econometric Examination of the Impact of Population

Ageing on Personal Savings in Canada, Department of Finance Working Paper

Heer, B., Irmen, A. (2009), Population, Pensions and Endogenous Economic Growth, CEPR

Discussion Papers 7172

Heer, B., Maussner, A. (2009), Dynamic General Equilibrium Modeling, Springer-Verlag,

Berlin Heidelberg, 2nd edition

Jimeno, J. F., Rojas, J. A., Puente, S. (2008), Modelling the impact of aging on social security

expenditures. Economic Modelling, 25(2):201–224.

Kotlikoff, L. J., Smetters, K., Walliser, J. (2007), Mitigating america’s demographic dilemma

by pre-funding social security, Journal of Monetary Economics, 54(2):247–266

Krueger, D., Ludwig, A. (2007), On the consequences of demographic change for rates of

returns to capital, and the distribution of wealth and welfare, Journal of Monetary

Economics, 54(1):49–87

Miles, D. (1999), Modelling the Impact of Demographic Change upon the Economy,

Economic Journal, 109(452):1–36

Poterba, J. (2004), The impact of population ageing on financial markets, NBER Working

Paper No. 10851

Samuelson, P. A. (1958), An Exact Consumption-Loan Model of Interest with or without the

Social Contrivance of Money, Journal of Political Economy, 66: 467–482

Impactul macroeconomic al fenomenului de îmbătrânire a ... Andrei.pdf · Colecția de working...

Documents

Transcript of Impactul macroeconomic al fenomenului de îmbătrânire a ... Andrei.pdf · Colecția de working...