Imbatranirea Populatiei + Final
-
Upload
maria-dobos -
Category
Documents
-
view
228 -
download
0
Transcript of Imbatranirea Populatiei + Final
8/3/2019 Imbatranirea Populatiei + Final
http://slidepdf.com/reader/full/imbatranirea-populatiei-final 1/14
1
Îmbtrânirea populaiei ± cauze i efecte
Student: Dobo Maria
Seria 1 Grupa 3 Anul 3
Administraie public
Exista în literarura de specialitate o serie de indicatori care ajut la analiza fenomenului
de îmbtrânire demografic.
În exprimarea cantitativ a gradului de îmbtrânire demografic trebuie stabilit vârsta de
la care o persoan este considerat ca fcând parte din segmentul vârstnic. Nu exist o definiie
unic în acest sens, aceast limit de vârst fiind stabilit în funcie de domeniul de studiu. Dacse studiaz îmbtrânirea în legtur cu regimurile de pensionare, limita care se impune este cea
de 65 de ani. Dac îns se analizeaz dependena vârstnicilor fa de activi, atunci se prefer
vârstele de 75, 80, sau chiar 85 de ani.
Un sistem modern de indicatori pentru analiza procesului de îmbtrânire demografic
trebuie în mod necesar s cuprind atât indicatori consacrai, cât i o serie de ali indicatori noi:
Indicele de îmbtrânire demografic a unei populaii ± definit ca un raport între
supravieuitorii la 70 de ani i supravieuitorii la 25 de ani pentru aceeai generaie
(viziune longitudinala)
Proporia persoanelor de 15 ani sau de 20 de ani în total populaie ± msoar
îmbtrânirea prin baza piramidei
Proporia persoanelor de 65 de ani i peste în total populaie pentru msura
îmbtrânirii prin vârful piramidei, iar comparaia cu pragurile de 7% i respectiv 12% ne
8/3/2019 Imbatranirea Populatiei + Final
http://slidepdf.com/reader/full/imbatranirea-populatiei-final 2/14
2
permite s punem diagnosticul unei populaii în ce privete etapa în care se afl structura
sa pe vârste, din punctul de vedere al îmbtrânirii demografice (dac ponderea
persoanelor de 65 de ani i peste este mai mic de 7%, avem de a face cu o populaie
tânr din punct de vedere demografic, dac respectiva proporie este cuprins între 7% -
8%, populaia din care face parte se afl în plin process de îmbtrânire demografic, iar
dac depete 12% atunci populaia total este deja îmbtrânit demografic)
Vârsta medie a populaiei
Vârsta median a populaiei
Indicele de îmbtrânire a populaiei ± raportul dintre persoanele vârstnice i cele tinere
Indicele de ³senioritate´ exprim msura îmbtrânirii în sânul populaiei vârstnice
Coeficientul de dependen al persoanelor vârstnice ± raportul dintre vârstnici i
persoanele de vârste active Coeficientul de dependen al persoanelor tinere ± raportul dintre tineri i persoanele
de vârste active
1. Îmbtrânirea populaiei la nivel global-cauze i implicaii
În rândul multiplelor ameninri globale la adresa omenirii, ce au fost mereu invocate s-
au aflat adesea i unele aspecte demografice; dac în urm cu câteva decenii pericoluldemografic principal era considerat suprapopularea sau, eventual, ritmul prea rapid de cretere,
astzi factorul principal de risc devine unul legat de structura populaiei, i anume procesul de
îmbtrânire demografic.
Îmbtrânirea demograficreprezint un proces care presupune schimbarea structurii pe
vârste a unei populaii, prin creterea important a proporiei vârstnicilor în populaia total, în
detrimentul proporiei tinerilor, ca tendin ferm i de lung durat, cu numeroase implicaii în
toate sferele activitii umane.
Îmbtrânirea populaiei este un fenomen mondial. Conform datelor ONU, proporia
populaiei de vârsta a treia se va mri, pe termen lung, chiar în regiunile unde natalitatea este
superioar ratei de reproducere. Fenomenul îmbtrânirii este prezent, în mod deosebit, în Europa
8/3/2019 Imbatranirea Populatiei + Final
http://slidepdf.com/reader/full/imbatranirea-populatiei-final 3/14
3
i Japonia. Se apreciaz c Europa a atins deja un stadiu critic1: dup un secol de cretere
demografic natural, perspectiva pentru acest secol este, dimpotriv, un declin natural i o
îmbtrânire excesiv a populaiei. O mare parte dintre rile Europei orientale cunosc, deja,
declinul demografic i numeroase ri occidentale îl vor cunoate într-un viitor apropiat.
Conform proieciei demografice a ONU, diminuarea efectivului populaiei va atinge Europa de
Sud în câiva ani, apoi Europa occidental, dup 2010 i Europa de Nord dup 2030. Declinul va
fi foarte marcat în Federaia rus, în Europa oriental i meridional i mai moderat în Europa
occidental i septentrional. Unele ri vor fi în avans sau în întârziere fa de unul sau altul
dintre procesele demografice. De pild, Germania de Vest i de Est au cunoscut, deja, un declin
al populaiei la mijlocul anilor ¶80, în Irlanda în schimb, datorit fertilitii ridicate, populaia va
continua s creasc i în prima jumtate a acestui secol. În ciuda diferenelor de intensitate i de
ritm care vor persista între diferitele ri, toate societile europene au sau vor avea de fcut fa,în principal, acelorai tendine, în materie de declin i de îmbtrânire demografic.
Chiar dac populaia rilor în curs de dezvoltare este acum, înc, relative tânr, un mare
numr dintre aceste ri vor cunoate, conform previziunilor, o îmbtrânire într-o manier fr
precedent, ca urmare a scderii puternice a ratei fertilitii i a unei rapide creteri a longevitii.
Numeroase ri în curs de dezvoltare se gsesc în primele faze de adaptare la modificrile
structurii de vârst a populaiei.
În ceea ce privete Uniunea European, se apreciaz c, înc în primul deceniu al acestui
mileniu, cea mai mare parte a statelor-membre va fi antrenat într-o tranziie demografic rapid.
Îmbtrânirea societilor rezult, în primul rând, din scderea ratei fertilitii i creterea
speranei de via, ceea ce înseamn mai puini copii i mai multe persoane vârstnice. În timp ce
pentru înlocuirea populaiei, fiecare femeie de vârst fertil ar fi trebuit s aduc pe lume, în
medie, 2,1 copii, în realitate media în UE era, în 1999, de doar 1,59.
La 1 ianuarie 2007, numrul rilor membre ale Uniunii Europene a ajuns la 27, aceast
lrgire adcând un surplus de populaie de aproape 29 de milioane de locuitori, UE-27 atingând
490 de milioane de locuitori i devenind a treia entitate politic a lumii ca numr de locuitori,
dup China (1,3 miliarde) i India (1,1 miliarde). Întinerirea moderat datorat ultimelor 12 noi
ri membre va încetini, dar nu va opri procesul de îmbtrânire demografic.
1 2 Les Tendances en matière de population en Europe et leur sensibilité aux mésures, des
pouvoirs publics, Asamblée parlamentaire, mai 2004.
8/3/2019 Imbatranirea Populatiei + Final
http://slidepdf.com/reader/full/imbatranirea-populatiei-final 4/14
4
Conform proieciilor demografice, rata fertilitii risc s se menin la un nivel sczut i
chiar, în anumite ri, s scad2. Într-un raport elaborat sub egida Comisiei, se spune: ÄSe poate
ca indivizii s fie mulumii de a nu avea copii sau de a nu avea decât doi. Societatea, dimpotriv,
are nevoie de a asigura solidaritatea i continuitatea între generaii, ceea ce reclam o important
proporie de familii mai numeroase3´.
Tendina de îmbtrânire a populaiei are un profund impact asupra tuturor generaiilor i
asupra celei mai mari pri din domeniile de activitate economic i social: piaa muncii,
protecia social, educaie, cultur, politic, aprând astfel probleme inexistente în deceniile
anterioare: costul pensiilor, strategiile în domeniul educaiei i formrii, locuire, transport,
îngrijiri medicale, infrastructure publice specifice, reforme fiscale, reforme structurale, cheltuieli
publice.
Pe lâng declinul demografic, schimbrile vizeaz structura pe grupuri de vârst a populaiei. Este vorba, în primul rând, de creterea populaiei în vârst de 65 ani i peste. Acesta
este un fenomen prezent în toate principalele regiuni europene, atât în cifre absolute, cât i ca
procentaj din populaia total. În ultimii 50 de ani, populaia vârstnic (65+) s-a dublat, ajungând
de la 46 la 112 milioane, iar ponderea sa în populaia total a ajuns de la 8%, în 1950 la 14%, în
2000. Europa are populaia cea mai în vârst din lume4.
În cea mai mare parte a cazurilor, procesul de îmbtrânire se va accelera începând din
2010, i în special, în perioada 2010±2015. Valul de îmbtrânire considerabil se va produce
dup 2010, pentru c atunci marile cohorte ale babyboom- urilor de dup rzboi (1950 i 1960) i
cohortele mai puin numeroase care le succed vor atinge vârsta de pensionare i vârsta vieii
active.
Ne putem atepta ± se apreciaz în documentul citat ± ca problemele puse de îmbtrânirea
populaiei s se accentueze considerabil, prin combinarea a doi factori de îmbtrânire:
prelungirea duratei de via i diminuarea numrului de tineri, ca urmare a unei rate de fertilitate
inferioare celei de înlocuire.
2 Scenariu demografic al Naiunilor Unite, varianta medie, 2001
3Les tendances en matière de population en Europe et leur sensibilité aux mésures des
pouvoirs publics, Asamblée parlamentaire, mai 2004.
4Les tendances en matière de population en Europe et leur sensibilité aux mésures des
pouvoirs publics, Asamblée parlamentaire, p.11.
8/3/2019 Imbatranirea Populatiei + Final
http://slidepdf.com/reader/full/imbatranirea-populatiei-final 5/14
5
Creterea tranei de vârst de 80 ani i peste este considerat o tendin frapant, în
cadrul îmbtrânirii populaiei. Europa are în prezent 21 de milioane de persoane de peste 80 ani
i se prevede ca aceast cifr s ajung la 60 milioane, în 2050. Sunt ri în care acest segment de
populaie reprezint 20% din populaia de 60 ani i peste (Elveia, Danemarca), sau peste 22%
(Norvegia i Suedia)8.
Dintre toate evoluiile demografice, creterea segmentului de vârst de 80 + este i cea
mai intens i cea mai rapid. i în privina acestei tendine, se poate spune c diferitele regiuni
ale Europei nu sunt afectate, în aceeai msur. Impactul demografic asimetric reprezint, el
însui, o provocare, cci presupune nevoia de adaptare a politicii la realitile regionale. Întrucât
în anii ¶20, ¶50 i prima jumtate a anilor ¶60 rata fertilitii a fost cea mai ridicat, în prezent i
în deceniile urmtoare populaia de 80 ani i peste va fi în cretere rapid. La nivelul UE, s-a
estimat c în perioada 2000±2005, creterea medie va fi de 18,6%, iar în Frana i Belgia,creterea va fi de peste 25%. Este o schimbare de care va trebui s se in cont, atât pe planul
politicii demografice cât i pe cel al politicii sociale.
În unele ri, cum este, de exemplu, Italia, suprareprezentarea persoanelor foarte vârstnice
este rezultatul cumulrii efectelor ratei de fertilitate ridicate între cele dou rzboaie i scderea
masiv a natalitii în anii ¶80. Dat fiind i creterea speranei de via, vom asista, în cea mai
mare parte a rilor, la o puternic cretere a grupului de vârst de 80+ dup 2025, atunci când
baby-boom-urile vor face parte din aceast categorie.
Se ateapt ca persoanele foarte în vârst (80+) s fie grupul care va cunoate creterea
cea mai rapid. Conform variantei medii a proieciei ONU, în 2050 persoanele foarte vârstnice
vor fi 7% în Europa de Est, 10% în Europa de Nord i 12% în Europa de Sud i de Vest, dar se
pare c aceste cifre sunt subestimate.
Declinul populaiei active i îmbtrânirea forei de munc constituie o alt tendin
major, care caracterizeaz evoluiile demografice ale Europei, punând probleme economice i
sociale deosebite. Reducerea populaiei în vârst de munc poate avea, drept consecine,
probleme structurale pe piaa muncii. Tranziia demografic va reduce, progresiv,
disponibilitile în resurse umane, pe piaa muncii. În 1995, rata de ocupare medie în E±15,
pentru populaia de 15 64 ani era de 60% i se sper ca în 2015 s ajung la 68%.
Creterea tranei de vârst 50±64 ani pune problema îmbtrânirii activilor, a politicilor de
ocupare i a reformei pensionrii.
8/3/2019 Imbatranirea Populatiei + Final
http://slidepdf.com/reader/full/imbatranirea-populatiei-final 6/14
6
Fenomenul de îmbtrânire a populaiei active va modifica talia i structura acestei
populaii i va duce la mrirea dezechilibrelor între grupurile de vârst activ. Înc din anii ¶90,
creterea populaiei în vârst de munc a devenit lent, iar în unele regiuni europene, aceasta a
început s scad5. Îmbtrânirea face s apar necesitatea modificrii practicilor, în materie de
gestionare a vârstei la locul de munc i pe piaa de munc.
Schimbrile demografice modific talia i structura populaiei în vârst de munc, adic
fora de munc disponibil a unei ri. Dup 1993, Europa a intrat într-o faz de transformri
rapide ale populaiei ei active6 . În majoritate rilor membre, populaia în vârst de munc va
înceta s creasc, înainte de 2012. Proporia tinerilor se va diminua într-o manier semnificativ.
Acest declin demografic va dura mai multe zeci de ani. El va atinge ansamblul rilor-membre,
chiar dac intensitatea i ritmul variaz de la ar la ar i de la regiune la regiune.
Declinul tranei de vârst de 15±24 ani. Pune problema dezvoltrii resurselor umane.Este mai accentuat în rile mediteraneene. Exist diferene importante, în termeni de intensitate
i evoluie, între rile membre UE. Datele de care se dispune arat c diferitele regiuni ale UE
nu sunt toate afectate, în aceeai msur, de evoluiile demografice. Acest impact asimetric se
adaug la alte diferene existente de la o regiune la alta.
Country or
area
Population aged 60 years or older
Numr
(mii)
% din
totalul
populaiei
%
80 de ani +
2000 2050 2000 2050 2000 2050
Europa 147 966 229 414 20.3 34.5 15 26
Europa de Est 56 872 77 923 18.7 35.1 11 20
Belarus 1,962 2,790 19 33 11 21
Bulgaria 1,757 2,178 21 38 10 20
5 Vers une societé pour tous les ages, Commission Europene, 1999.
6 Idem, p. 19
8/3/2019 Imbatranirea Populatiei + Final
http://slidepdf.com/reader/full/imbatranirea-populatiei-final 7/14
7
Cehia 1,847 3,200 18 41 12 23
Ungaria 1,980 2,647 20 35 13 20
Polonia 6,328 12,105 16 33 12 21
Republica
Moldova617 1,284 14 28 9 17
România 4 211 6 235 19 39.1 9 20
Rusia 26,962 40,471 18 33 11 20
Slovacia 823 1,679 15 35 12 20
Ucaina 10,467 13,779 21 35 11 21
Europa de
Nord 19 263 32 893 20.4 30.4 19 29
Danemarca 1,059 1,432 20 30 20 29
Estonia 274 352 19 38 12 20
Finlanda 1,016 1,547 20 32 17 31
Irlanda 564 1,362 13 29 17 23
Lituania 673 1,041 18 35 13 24
Norvegai 874 1,451 20 30 22 32
Suedia 1,982 2,893 22 33 22 31
Marea Britanie 12,276 17,730 21 31 20 30
Europa de Sud 32 073 54 905 22 37.5 15 30
Croaia 916 1,222 20 33 9 23
8/3/2019 Imbatranirea Populatiei + Final
http://slidepdf.com/reader/full/imbatranirea-populatiei-final 8/14
8
Grecia 2,513 3,366 22 41 15 29
Italia 13,712 16,990 24 41 16 34
Portugalia 2,052 3,039 21 37 15 26
Slovenia 374 586 19 39 12 25
Spania 8,559 13,045 22 43 17 31
Iugoslavia 1,956 3,120 18 30 7 21
Europa de
Vest 39 758 63 693 21.7 34 17 31
Austria 1,629 2,638 20 37 16 31
Frana 12,045 18,814 20 31 18 30
Germania 18,678 25,902 23 35 16 32
Luxembourg 83 140 19 33 14 28
Elveia 1,416 2,460 19 36 20 34
´Population aged 60+ ----Medium variant ---2000-2050µ
Source: Population Division of the Department of Economic and Social Affairs of the United Nations Secretariat, World
Population Prospects: The 2006 Revision and World Urbanization Prospects: The 2005 Revision, http://esa.un.org/unpp,´
Principala cauz a îmbtânirii demografice este tranziia de la un nou regim de
reproducere a populaiei, de la regimul traditional, caracterizat prin rate înalte de
natalitate i fertilitate, la regimul modern, cu rate sczute de natalitate i mortalitate.
Pe de o parte, reducerea natalitii a fost consecina diminurii continue a fertilitii, carea dus la micorarea bazei piramidei.Pe cealalt parte, scderea mortalitii la toate grupele de
vârst a condus la Äîngroarea´ vârfului piramidei.
Printre factorii care au condus la scderea fertilitii în rile dezvoltate, C. Grigorescu
meniona:
8/3/2019 Imbatranirea Populatiei + Final
http://slidepdf.com/reader/full/imbatranirea-populatiei-final 9/14
9
a) Scderea ponderii gospodriilor tradiionale, caracterizate printr-o fertilitate înalt;
b) Emanciparea femeilor, accesul la învmântul de toate gradele;
c) Exigenele sporite ale prinilor relativ la creterea i educaia copiilor care necesit
timp i cheltuieli importante;
d) Existena asigurrilor sociale care au redus rolul copiilor în susinerea prinilor la
btrânee.
Pe lâng acesti factori menionai mai sus, in societatea modern fertilitatea este legat i
de elemente ce in de cultur, politic demografic sau religie care acioneaz diferit de la
regiune la regiune.
2 . Îmbtrânirea populaiei României-perspective
România a cunoscut în ultimele decenii modificri semnificative ale structurii populaiei.
O component a acestor schimbri s-a datorat perioadei de tranziie demografic i a fost
similar cu cea din rile dezvoltate. Componenta specific României, cea care a avut i are în
continuare cel mai mare impact negativ la nivel social i economic, s-a datorat deciziilor politice
din perioada comunist care au influenat puternic evoluia fenomenelor demografice, în special
natalitatea.
Tranziia demografic a devenit un proces tot mai complex, caracterizat de
interdependena dintre variabilele demografice i variabilele socio-economice. Amploarea
acestui proces demografic se oglindete i în componentele lui: tranziia mortalitii, tranziia
fertilitii, urmat de tranziia structurii pe vârste, tranziia nupialitii, tranziia familiei, tranziia
morbiditii spaiale, tranziia urbanizrii.
În ara noastr, tranziia demografic a fost caracterizat de o evoluie specific. În
decursul secolului XX, exceptând perioadele celor dou rzboaie mondiale i anii µ90, populaia
rii a fost în continu cretere; o cretere determinat natural înainte de 1967 i meninut
artificial, printr-o politic pronatalist agresiv între 1967 i 1989.Transformrile intervenite dup 1989 în sistemul politic, în economie i în viaa social
au produs schimbri în comportamentul demografic al populaiei. Începând din anul 1990,
populaia rii a sczut an de an, într-un ritm mediu anual de 0,15%. Dac în primii doi ani, 1990
8/3/2019 Imbatranirea Populatiei + Final
http://slidepdf.com/reader/full/imbatranirea-populatiei-final 10/14
10
i 1991, scderea a fost datorat puternicului spor migratoriu negativ, din 1992 s-a ajuns i la un
spor natural negativ.
Ca urmare a transformrilor suferite în cele dou perioade menionate (perioada
comunist i tranziia) structura pe vârste a populaiei României este grav dezechilibrat, având
generaii foarte numeroase în perioada 1967-1989 (culminând cu generaia de peste o jumtate
de milion de nscui vii din 1967) i generaii cu puin peste 200.000 nscui vii în ultimii 10 ani.
Costurile sociale i economice ale acestor dezechilibre în structura populaiei au fost deja i vor
mai fi pltite de România multe decenii de aici înainte.
Structura pe vârste a populaiei României reflect un process lent, dar continuu, de
îmbtrânire demografic, determinat în principal de scderea natalitii, care a dus la reducerea
populaiei tinere, de 0-14 ani, (atât ca numr cât i ca pondere în populaia total) i creterea
ponderii populaiei vârstnice, de 65 ani i peste.
Efectele negative ale procesului de îmbtrânire asupra desfurrii vieii economice i
sociale, cât asupra evoluiilor demografice viitoare, sunt vizibile dar se vor accentua în timp,
determinând perturbaii la nivelul populaiei colare, populaiei fertile, populaiei în vârst apt
de munc populaiei vârstnice (de pensionari, beneficiari ai serviciilor de sntate i de asisten
social).
8/3/2019 Imbatranirea Populatiei + Final
http://slidepdf.com/reader/full/imbatranirea-populatiei-final 11/14
11
Figura 1: Populaia României pe vârste la 1 iulie 2005 (Sursa: Academia Român, Institutul Naional de
Cercetri Economice, Centrul de Cercetri Demografice ÄVladimir Trebici´)
Schimbrile care au avut loc în dinamica populaiei sunt rezultatul direct al tendinelor
înregistrate la nivelul fenomenelor demografice care determin numrul i structura populaiei:natalitatea, mortalitatea i migraia extern.
Ca o consecin direct a accenturii treptate a procesului de îmbtrânire demografic, va
apare în societate o nou presiune: raportul dintre numrul indivizilor care intr pe piaa muncii
i contribuie la buget i fondurile de asigurri sociale de pensii i de sntate i numrul
persoanelor vârstnice care sunt beneficiari ai fondurilor de pensii i de sntate, raport care scade
continuu, creând dezechilibre.
Modificrile majore în structura populaiei necesit schimbri structurale în societate: lanivel economic, de infrastructur, de îngrijire a sntii i de asisten social specific
persoanelor vârstnice.
Efectele procesului de îmbtrânire asupra desfurrii vieii economice i sociale, cât i
asupra evoluiilor demografice viitoare, determin alte perturbaii la nivelul populaiei colare,
populaiei fertile i populaiei în vârst apt de munc.
Pentru prima dat în România, în anul 2000, populaia de peste 60 de ani a ajuns s
depeasc populaia sub 15 ani. Cea mai mare pondere a persoanelor de peste 60 de ani se
regsete în mediul rural, în special în judeele din sudul Munteniei i centrul Transilvaniei;
populaia rural este feminizat, ponderea femeilor de peste 60 de ani din populaia feminin
rural este de 27,3%, comparativ cu o pondere de 21,6% în populaia feminin total, respectiv
de 19,2% în totalul populaiei României.
Potenialul de îmbuntire a creterii economice i sociale va continua s fie afectat de
îngustarea segmentului populaiei în vârst de munc i lrgirea continu a populaiei vârstnice.
Urmtorii ani reprezint ultima parte a ferestrei de oportuniti demografice înainte de
reînceperea unui proces rapid de îmbtrânire demografic. Contieni de aceste perspective,factorii de decizie trebuie s încerce s-i intensifice eforturile pentru creterea ratei de ocupare a
populaiei (i, în special, a populaiei peste 45 ani i a cele feminine) i a vârstei de pensionare.
Sistemul de pensii din România, caracterizat de o rat de dependen uria (1,35
pensionari pentru un salariat), de fenomene negative întâlnite i în alte ri în tranziie (chiar i în
8/3/2019 Imbatranirea Populatiei + Final
http://slidepdf.com/reader/full/imbatranirea-populatiei-final 12/14
12
ri dezvoltate occidentale în ultimele decenii) precum pensionrile anticipate i scderea vârstei
medii reale de pensionare, lipsit de pilonii II i III (pensii ocupaionale i pensii administrate
privat), nu mai poate susine corespunztor populaia vârstnic, unul dintre segmentele cele mai
afectate fiind populaia vârstnic din mediul rural anterior ocupat în agricultur în fostul sistem
cooperatist. În intervalul 1989-1999 rata ocuprii a sczut constant de la 473 persoane/1.000
locuitori la 375 persoane/1.000 locuitori.
În prezent, mai puin de jumtate din populaia activ este asigurat pentru pensii (sub 5
milioane dincele 10,5 milioane cât numr populaia activ), fapt ce va genera probleme pe
termen lung. Peste25-35 de ani cei care lucreaz Äla negru" sau nu lucreaz deloc (semnificativi
ca numr) vor atinge vârsta de pensionare fr s fie asigurai i vor împovra sistemul de
asisten social (solicitând dinbani publici venitul minim garantat sau alte forme de ajutor
social). În acel moment populaia de vârst activ care s plteasc prin taxe i contribuii lafondurile de asigurri aceste costuri ale generaiilor numeroase nscute în perioada comunist va
fi în numr mai mic, presiunea impozitrii fiind în acest fel semnificativ.
P o sibile direcii de aciune: Îmbtrânirea populaiei este un fenomen mondial. Conform proieciilor Comisiei
Europene, rata fertilitii risc s se menin la un nivel sczut i chiar, în anumite ri s scad.
Într-un raport elaborat sub egida Comisiei se spune: Ä se poate ca indivizii s fie mulumii de a
nu avea copii sau de a nu avea decât doi. Societatea, deopotriv, are nevoie de a asigurasolidaritatea i continuitatea între generaii, ceea ce reclam o important proporie de familii mai
numeroase´.
România se înscrie în acest tablou general confruntându-se cu schimbri demografice
care au implicaii pe termen mediu i lung. Populaia rii a sczut, în intervalul 1992 i 2005, cu
un million de persoane i continu s scad constant. Aceast tendin este determinat de
fertilitatea sczut (1,3 copii la o femeie, în loc de 2,1, care ar asigura înlocuirea populaiei) i de
migraia extern mare (aproximativ 2 milioane de români se afl legal peste hotare, iar numrul
celor emigrai ilegal este necunoscut). În acelai timp, îns, România se bucur de un nivel
mediu al ratei mortalitii i de creterea speranei de via, ceea ce determin o îmbtrânire
semnificativ a populaiei. Dac în prezent, din cele 21,6 milioane de locuitori, 10,5 milioane
sunt aduli, 5 milioane ± tineri i copii i 6 milioane sunt vârstnici, peste 50 de ani tabloul
demografic va arta complet diferit: pensionarii vor reprezenta mai mult de jumtate din
8/3/2019 Imbatranirea Populatiei + Final
http://slidepdf.com/reader/full/imbatranirea-populatiei-final 13/14
13
populaia rii, va scdea numrul adulilor i copiilor, piramida vârstelor îngustându-i
semnificativ baza.
Pentru a putea face fa acestor schimbri, prefigurate, în linii generale, la orizontul
anului 2050 la nivelul continentului european, Guvernul României a plecat în elaborarea
politicilor sale sociale de la faptul c România are nevoie de politici sociale active, inclusiv
demografice, care s in cont de aceste mutaii radicale, de faptul c este necesar o cretere
treptat a natalitii, de nevoile specifice ale indivizilor de vârste diferite, de necesitatea
valorizrii potenialului lor indiferent de vârst, în condiiile corespunztoare unei activiti
benefice de-a lungul întregii viei.
Ministerul Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei a rspuns acestor deziderate pân la
aceast dat prin politicile elaborate i implementate. În esen, este vorba despre politici de
protecie social activ în direcia sprijinirii familiei i, pe cale de consecin, naterii, educaieii întreineriicopiilor. Dintre acestea putem enumera:
a. Regândirea prestaiilor sociale, direcionate ferm ctre beneficiari:
pentru naterea copilului: alocaia pentru copii nou ± nscui
indemnizaia de maternitate
b. Prestaii sociale pentru îngrijirea copilului:
indemnizaia pentru creterea copilului;
stimulentul lunar pentru mamele care se întorc la serviciuc. Prestaii pentru familiile cu copii:
alocaia pentru copii între 0 - 2 (3) ani;
alocaia pentru copii între 2 (3) ani - 7 ani;
alocaia de plasament;
alocaia pentru susinerea familiei monoparentale;
alocaia familial complementar;
venitul minim garantat;
ajutoare pentru înclzirea locuinei;
d. Prestaii pentru familia vârstnic:
pensie;
prestaie de dependen, (legea se afl în curs de avizare);
venit minim garantat;
8/3/2019 Imbatranirea Populatiei + Final
http://slidepdf.com/reader/full/imbatranirea-populatiei-final 14/14
14
Bibliografie:
o Virgil Sora, Constana Mihescu, Dana Colibab, Giani Grdinaru, Aniela
Danciu, Analiza statistico-demografic, ed. Economic, Bucureti 2003
o *** ftp://ftp.unfpa.ro/unfpa/Imbatranirea_demografica_UNFPA_Oct_2008.pdf
o ***
http://ec.europa.eu/employment_social/social_situation/docs/sec_2007_638_en.pd
f
o ***http://www.deloitte.com/dtt/cda/doc/content/Deloitte_Serving_the_Ageing_Ci
tizen(1).pdf
o ***www.insse.ro