ILUMINATUL EXTERIOR

ILUMINATUL ARHITECTURALInainte de anii 1960, conceptul de iluminare a corpurilor de arhitectura nu era considerat a fi foarte important, motiv pentru care nici nu era luat in considerare de multi arhitecti. Aceasta gandire s-a schimbat insa o data cu formarea Asociatiei Internationale a Designerilor de Sisteme de Iluminat (International Association of Lighting Designers - IALD), in 1969. Momentul a dus la aparitia unei noi atitudini fata de aceasta profesie si a ridicat simpla activitate de iluminare a cladirilor la rangul de design de iluminat arhitectural, aceasta fiind, de altfel, si una din principalele scopuri ale organizatiei. IALD a ramas o asociatie in general Nord Americana pana in 1993, cand s-a format si Asociatia Designerilor Europeni de Sisteme de Iluminat (European Lighting Designers' Association - ELDA, mai tarziu ELDA+). Desi intre timp s-au infiintat mai multe asociatii de acest gen, aceste doua organizatii sunt principalele autoritati care se ocupa de problemele legate de designul iluminatului exterior. De aspectele tehnice se ocupa Comisia Internationala de Iluminari (CIE), infiintata inca din 1931 si care are sediul in Viena, Austria. 

Definirea conceptuluiDesignul iluminarilor arhitecturale se concentreaza pe trei aspecte fundamentale legate de iluminarile corpurilor arhitecturale.: aspectul estetic al cladirii, parte foarte importanta, mai ales in cazul monumentelor reprezentative., aspectul ergonomic, care se refera la functia pe care o indeplineste lumina proiectata pe fatada cladirii; ea trebuie sa scoata in evidenta anumite elemente arhitecturale si cantitatea de energie folosita, pentru ca este important si ca intreg proiectul de iluminare sa nu fie exagerat - este vorba de iluminarea unor spatii nesemnificative din punct de vedere vizual sau de iluminarea excesiva. Fiecare din aceste trei aspecte sunt analizate cu minutozitate in proiectarea sistemului de iluminat.

Cand vine vorba de aspectul estetic, designerul incearca sa masoare si sa ridice gradul de interes al fiecarui element arhitectural in parte, sa stabileasca daca acestea trebuie scoase in evidenta sau daca trebuie numai sa se integreze printre celelalte; luminile si modul in care sunt acestea folosite trebuie sa dea nastere unor emotii, nu numai sa lumineze cladirea pur si simplu pentru ca aceasta sa fie vizibila pe timp de noapte.

Aspectul functional al proiectului se refera la nevoia ca intreag proiectul sa fie vizibil (mai ales noaptea, dar si ziua), la impactul pe care o are lumina zilei asupra elementelor de iluminat si la probleme legate de siguranta (stralucire, confuzia care poate aparea din cauza culorilor folosite, etc.).

Cam la fel ca in cazul arhitecturii, designul iluminarilor arhitecturale nu se poate incadra complet nici in domeniul artei, dar nici al stiintei, fiind, in cele din urma, o combinare a celor doua. Este un demers care implica atat spiritul creativ a designerului, cat si o buna intelegere a proprietatilor luminii din punct de vedere stiintific, a modului de functionare a corpurilor de iluminat, etc.În timpul nopţii, întunericul marchează întregul mediu, estompând accentele urbanistice ale unui oraş.

Iluminatul montumentelor, a grupurilor de arbori şi arbuşti, a jocurilor de apă, se realizează în genere cu scop decorativ.Iluminatul faţadelor se poate utiliza pentru: atragerea atenţei asupra frumuseţii arhitecturale a unei clădiri; in scop publicitar ( de exemplu în cazul iluminării faţadelor unei uzine ) sau in scop de securitateProiectarea instalaţiilor de iluminat ornamental ridică probleme diferite de cele întâlnite în cazul instalaţiilor pentru iluminatul străzilor. La majoritatea instalaţiilor de iluminat exterior este vorba de iluminarea unor spaţii, pe

când în cazul iluminatului decorativ trebuie iluminat de obicei suprafaţa exterioară a unui obiect.La proiectarea iluminatului ornamental o atenţie deosebită trebuie acordată evitării influienţelor defavorabile ale acestor instalaţii asupra iluminatului utilitar. Amplasarea nejudicioasă a surselor de lumină, precum şi iluminarea excesivă a unei faţade poate jena conducătorii de vehicule sau pietonii de pe arterelede circulaţie. La rândul lor, reclamele luminoase sau instalaţiile de iluminat public pot dăuna iluminatului arhitectural, datorită luminanţei puternice care provoacă prin orbire o ecranare a acestuia.La proiectarea unei instalaţii de iluminat ornamental, trebuie să se rezolve următoarele probleme:-stabilirea efectului artistic dorit- alegerea nivelului de ilumiunare necesar-alegerea sursei de lumină şi a aparatului de iluminat-calcularea numărului de surse necesare pentru realizarea nivelului de iluminare ales şi verificarea iluminării obţinute-amplasarea corpurilor de iluminatDeterminarea efectului artistic dorit :O deosebită importanţă este localizarea perspectivei normale sub care va fi privită instalaţia. De multe ori, buna vizibilitate dintr-un tren sau de pe o artereă de circulaţie a unui monument de arhitectură poate fi motivul iluminării speciale a obiectivului menţionat.Forma , dimensiunile şi înprejurimile obiectivului influienţeaza în mod considerabil soluţia aleasă.Faţadele cu elemente decorative pe orizontală vor fi altfel iluminate decât cele cu linii verticale, după cum şi soluţia pentru o faţadă cu coloane degajate va fi diferită de cea aleasă în cazul unei faţade plate.În ceea ce priveşte înprejurimile, trebuie să se examineze dacă clădirea este izolată sau face parte dintr-un complex, daca iluminarea zonei este puternică sau slabă, dacă există grupuri de arbori sau arbori sau jocuri de apă a căror iluminare poate completă efectul pe ansamblu.Este necesar săse studieze pe bază de schiţe, planuri la scară şi perspective, diversele variante posibile de iluminare, pentru a realiza pe obiect, echilibrul optim dintre lumină şi întuneric.Realizarea unui flux prea mare de lumină nu se recomandă, deoarece aceasta aplatizează relieful, modifică forma reală a monumentului şi uneori orbeşte pe privitori.Deoarece marile monumente sunt construite din materiale variate, alegerea culorii sursei de lumină are un rol important.

- În general se preferă lumina albă. Pentru unele faţade de culoare albă, lumina galbenă dă rezultate surprinzătoare.

- În cazul unor grupuri de arbori sau jocuri de apă este indicată lumina bleu-verde a lămpilor cu vapori de mercur.

- La faţade colorate în tonuri de roşu, lumina lămpilor de incandeşcenţă , bogată în radiaţii roşii este cea mai indicată.

- În unele cazuri , este indicat ca pentru obiectul ceurmează să fie iluminat special, să se aleagă o culoare diferită de aceea a mediului înconjurător; acest lucru contribuie la desprinderea monumentului de fondul pe care va fi observat. În majoritatea cazurilor se alege iluminat monocrom.

- Iluminatul policrom este indicat în cazul ansamblurilor realizate cu materiale diferite sau cu o compoziţie jucată în volume, precum şi în cazul jocurilor de apă. De cele mai multe ori, iluminatul colorat apare sub forma unui efect de scurtă durată în timp, efectuându-se jocuri de lumini în mişcare.

- În cazul statuilor şi monumentelor iluminatul va fi uniform, fără contraste, pentru a nu se deforma aspectul real.

Principalii factori care determină alegerea mărimii nivelului de iluminare sunt : - culoarea faţadei şi felul suprafeţei acesteia ( mată, netedă, lucioasă ).- Pentru obţinerea unei bune reflexii, o importanţă deosebită o are starea faţadei respectiv gradul de depreciere al acesteia.- Iluminatul mediului înconjurător, care poate mări sau micşora contrastul dintre fond şi obiectul de iluminat este alt element determinant în stabilirea

nivelului de iluminare, necesar a se realiza într-o instalaţie de iluminat arhitectural.

Alegerea sursei de lumină şi a aparatului de iluminat. În general obiectele iluminatului ornamental sunt de mari dimensiuni, de aceea în instalaţiile de acest gen se utilizează lămpi de mare putere montate în aparate cu dimensiuni corespunzătoare. Suesele de lumină frecvent utilizate sunt lămpile cu incandescenţă şi lămpile cu vapori de mercur de înaltă presiuneÎn cazul în care se doreşte obţinerea de efecte de culori se pot utiliza şi diferite lămpi cu descărcări în gaze, lămpi cu sodiu şi foarte rar lămpi fluorescente colorate.Corpurile de iluminat utilizate cel mai des sunt proiectoarele, care din punct de vedere al proprietăţilor sistemului optic se clasifică: proiectoare difuzante cu fascicul luminos larg, cu oglindă şi fascicul semiconcentrat, cu oglindă şi fascicul concentrat Amplasarea proiectoarelor: Pentru a se alege în mod judicios amplasamentul proiectoarelor trebuie să se ţină seamă de următoarele considerente:- fiecare suprafaţă trebuie să fie astfel

iluminată, încît să poată fi observată în proporţia ei naturală, fără aplatizări.

- Umbrele obţinute trebuie să fie asemănătoare cu cele date de razele soarelui, se renunţă la acest principiu numai atunci când efectul obţinut este mai interesant.

- Trebuie să fie iluminate toate elementele clădirii cu niveluri de iluminare diferite, pentru a pune în evidenţă anumite elemente de arhitectură.

- Proiectoarele trebuie astfel amplasate, încât să nu se producă orbire directă.

Pentru amplasarea corpurilor de iluminat se pot alege clădirile vecine, zone verzi, clădirea însăşi sau suporţi ornamentali amplasaşi în faţa clădirii.Pentru proiectoarele amplasate pe terenuri din apropierea obiectivului se pot amenaja grupuri de arbuşti şi tufişuri, care să le marcheze prezenţa. La sol , în zone circulate se vor amenaja nişe speciale.Când proiectoarele sunt amplasate pe clădire se utilizează scafe sau cornişe datorită cărora prezenţa sursei este complet mascată. Corpurile de iluminat pot fi amplasate în spatele balcoanelor, coloanelor, si ale altor elemente d econstrucţie ale clădirilor.Corpurile de iluminat ornamentale se montează pe suporţi asemănători cu cei pentru iluminatul străzilor. În mod obişnuit aceste aparate sunt echipate cu două lămpi, o lampă este montată într+un reflector dirijabil bşi a doua lampă iluminează globul, eliminând umbra neagră provocată de proiector. Un astfel de corp de iluminat ornamental , oferă un aspect de zi mai frumos decât instalaţiile obişnuite , dar utilizarea lui este limitată numai pentru clădiri cu maximum trei sau patru etaje.Pentru alegerea modului de dispunere a proiectoarelor , sunt determinate proprietăţile de reflexie ale faţadelor, caracteristicile constructive ale obiectului de iluminat.Din punct de vedere al proprietăţilor de reflexie suprafeţele faţadelor d eînpart în patru categorii: perfect difuzantă, mată, semimată, de reflexie regulată.În cazul unei faţade de reflexie perfect difuză piatră de construcţii se pot obţine luminanţe uniforme , proiectând nivelurile d eiluminare distribuite apriximativ uniform. Materialele tipice din această categorie de faţade sunt: piatră de construcţii, cărămidă şi tencuială obişnuită cu mortar ghips sau ipsos.Faşadelede reflexie regulată sunt caracteristice clădirilor moderne, suprafeşe din această categorie

sunt: sticla , marmora, aluminiul lustruit, suprafeţele apelor liniştite.În cazul în care se urmăreşte ca o suprafaţă de clădire vitrată să apară iluminată din exterior, este necesar ca sursele d elumină să fie amplasate la mare înălţime astfel, încât rază reflectată să apară în direcţia de privire a observatorului; în caz contrar, suprafaţa de sticlă va apare întunecată. În general în aceste situaţii s epreferă efectul lumin os, produs din exterior.Dacă construcţia este amplasată în apropierea unei ape sursele se montează astfel încât imaginea lor reflectată să nu fie văzută de observator. Efecte favorabile se pot obţine prin reflectare în apă a unei suprafeţe iluminate uniform.Amplasamentul proiectoarelor este determinat si de caracteristicile constructive ale monumentului. În continuare se vor prezenta soluţiile indicate pentru câteva cazuri întâlnite frecvent în proiectare.

Clădiri cu faţade plate: În aceste situaţii direcţia de incidenţă a luminii nu are un rol important. Soluţiile posibile de realizat sunt:– Proiectoare amplasate la intervale regulate, a căror

mărime depinde de curba de distribuţie a intensităţilor luminoase şi de pretenţiile în ceea ce priveşte uniformitatea iluminatului. Distanţa dintre surse şi obiectul iluminat se recomandă a fi de două treimi din înălţimea faţadei, iar distanţa dintre două proiectoare se va alege aproximativ egală cu dublul distanţei dintre aparatul de iluminat şi faţadă. Dacă înălţimea faţadei depăşite limitele prezentate, proiectoarele vor fi amplasate pe suporţi la 1/3 sau ½ din înălţimea faţadei.

– Dacă faţada nu are dimensiuni prea mari, se poate utiliza un singur grup de proiectoare dirijate în diferite puncte de pe faţadă. Această soluţie este mai economică fiindcă se micşorează traseul acblurilor subterane.

Rezultatul obţinut este fără efect artistic. Din această cauză, faţadele plate vor fi iluminate în scop decorativ atunci când clădirea este amplasată izolat şi poate fi observată de la distanţă, în contrast cu cerul întunecat . Se recomandă înbunătăţirea efectului plastic prin utilizarea luminii colorate.

Faţade cu ornamentaţii de arhitectură: Dacă faţada prezintă nervuri orizontale sau coloane verticale , ferestre profunde sau diferite decoraţii aplicate este recomandat să utilizăm efectul umbrelor.Pentru o clădire cu relief vertical, se vor dirija fasciculele oblic, de la stânga la dreapta. Astfel, se produc umbre nete care accentuează relieful. Se vor folosi proiectoare cu fascicul semiconcentrat , care se vor amplasa funcţie de condiţiile existente , la distanţa de 20-50m, oblic în raport cu faţada , pe sol sau pe suporţi de 6-10m înălţime. Întrucât umbrele se disting atunci când direcţia privirii şi direcţia razelor luminoase fac un unghi de 90*, se vor amplasa astfel sursele , încât efectul estetic maxim să fie din punctele principale de observaţie , de obicei nodurile de circulaţie. Dacă între părţile iluminate şi cele rămase în întuneric se obţin umbre prea puternice , se pot estompa aceste contraste cu ajutorul contraluminei. Pentru obţinerea contraluminei se utilizează proiectoare difuzante. Iluminatul pentru atenuarea umbrelor nu trebuie să depăşească o treime din iluminatul principal.Faţadele cu linii verticale pot fi iluminate şi cu proiectoare amplasate pe clădire. În acest caz, proiectoarele vor fi semiconcentrate şi se vor dirija vertical.Pentru faţadele cu elemente de ahitectură pe orizontală este deosebit de avantajoasă iluminarea de jos în sus. Proiectoarele se amplasează destul de departe, pentru ca lumina să nu cadă decât cu puţin mai oblică decât direcţia mijlocie de privire , umbrele obţinute în acest mod nu sunt exagerat de lungi.Pentru faţadele cu înălţime mică se pot utiliza proiectoare difuzante în rest cele mai indicate sunt proiectoarele cu fascicol semiconcentrat.În cazul clădirilor cu mai multe etaje , când proiectoarele sunt amplasate foarte aproape de clădire, umbrele se alungesc spre partea superioară a clădirii. Pentru a elimina acest efect , este

recomandabil să se aranjeze proiectoarele asa încât direcţia luminii să fie aproape orizontală.Iluminatul de sus în jos nu este indicat în general, deoarece proiectoarele nu pot fi suficient mascate şi se produce efect de orbire.

Clădiri cu relief detaşat pe faţadă ( coloane, balcoane, scări) Principiile de dispunere a proiectoarelor sunt valabile şi pentru această situaţie. Accentuarea în timpul nopţii a elementelor de arhitectură, care se detaşează de faţadă se poate realiza prin două metode speciale:– Efectul de siluetă, care ste realizat iluminând faţada

principală a clădirii cu un nivel de iluminare ridicat, suficient ca elementele care se detaşează, suprapuse, pe acest fond luminos să apară întunecate.

– Iluminarea specială a elementelor detaşate prin iluminat direct. În acest caz, faţada principală se iluminează cu un nivel de iluminare scăzut, iar elementele detaşate sunt iluminate special prin proiectoare amplaste în apropiere.Se pot obţine efecte interesante prin utilizarea unor culori diferite pentru cele două planuri verticale ale clădirii.

Turnurile: necesită o proiectare judicioasă a sistemului de iluminat , pentru a evita impresia că două faţade vecine formează o suprafaţă plană continuă. De asemenea în cazul turnurile cu secţiune curbiformă trebuie evitată senzaţia de aplatizare , ceea ce se realizează prin iluminarea din 2-3 puncte.

- Turnurile rotunde se ilumineză din două sau trei puncte . Fasciculele luminoase vor fi astfel dirijate , încât între ele să existe o porţiune verticală de umbră, ceea ce scoate în evidenţă rotunjirea. Proiectoarele vor fi cu fascicul concentrat şi se amplasează pe sol sau la o înălţime de 3-5m. Distanţa dintre obiect şi proiectoare se recomandă se alege egală cu 2/3 din înălţimea turnului.

- Pentru iluminarea turnurilor de formă pătrată se amplasează proiectoarele în patru puncte. Fiecare grup de proiectoare va fi dirijat către o faţă a turnului. Lumina dispersată este utilizată pentru atenuarea umbrelor (contralumină) pe faţa alăturată a obiectivului.-

Statuile.La alegere amplasamentului proiectoarelor trebuie avut în vedere obţinere unor umbre asemănătoare cu cele din timpul zilei.Soclurile pe care sunt amplasate statuile vor fi de asemenea iluminate când monumentele sunt înconjurate de o zonă verde , aceasta va fi iluminată.

Iluminatul colorat este utilizat pentru:– crearea unui efect artistic deosebit– evidenţierea separată a unui obiectiv în raport cu

împrejmuirile sale– accentuarea culorilor naturale ale unei faţade sau a

unor zone de plantaţiiPentru obţinerea fasciculelor luminoase colorate există mai multe posibilităţi:

– montarea unor filtre colorate la proiectoarele echipate cu lîmpi cu incandescenţă. Prin această metodă se crează posibilitatea de realizare a unei mari game de culori şi se obţine un fascicul uniform colorat, deoarece atât razele directe cât şi cele reflectate trec prin filtrul colorat.Filtrele colorate reduc fluxul luminos util al surselor. Pentru a obţine acelasi efect ca în cazul utilizării unui proiector cu vizieră albă, trebuie să mărim puterea surselor de lumină.pentru a compensa absorbţia diferitelor filtre luminoase.

– Utilizarea deoglinzi d emetal la proiectoarele echipate cu lămpi cu incandescenţă. Culorile obţinute sunt în nuanţe pastelate.

– Folosirea de surse acre emit lumină colorată , ca de exemplu: lămpi cu vapor de mercur cu balon clar (spectru albastru-verde) sau cu balon fluorescent (spectru albastru-alb), lămpi cu vapor de sodiu de înaltă presiune (lumina soarelui) sau de joasă presiune (spectru galben), lămpi fluorescente colorate.

ILUMINATUL EXTERIORGeneralitati despre iluminatul exterior

Magazinele de amenajari si hypermarketurile sunt pline de corpuri de iluminat nocturn si exista chiar firme specializate care se ocupa de asta - totul pentru a va ajuta sa dati o noua infatisare casei dvs. pe timpul noptii.

Avantajul firmelor care se ocupa de amenajari si iluminari exterioare este ca acolo lucreaza specialisti care dispun si de echipamente de calitate superioara. Dincolo de locurile evidente in care trebuie plasate spoturile luminoase (pe marginea aleilor, in jurul piscinei, etc., pentru a se preveni eventualele accidente), sursele de lumina pot fi folosite pentru a accentua anumite elemente din peisaj sau din arhitectura cladirii. Acest lusru se face cu ajutorul unor aplice de perete exterior, inglobate si aparente, plafoniere, numere de casa luminate, pitici de gradina, corpuri de iluminat pentru trepte, corpuri de iluminat suspendante, proiectoare, aparente si inglobate in pavement sau stalpi luminosi. Este de preferat sa folositi corpuri de iluminat de buna calitate, durabile, care sa reziste la intemperiile vremii.

Uneori se prefera sa se instaleze un sistem de iluminat exterior inainte de terminarea propriu-zisa a amenajarilor. Acest lucru este oarecum inutil, deoarece asa nu veti sti ce anume trebuie lumnat sau nu. Cel mai bine este sa asteptati pana cand gazonul a luat forma finala, iar arbustii si tufele au crescut. Desigur, puteti plasa corpurile de iluminat necesare pentru siguranta (pe alei sau injurul piscinei).

In afara de rolul principal de a imbogati estetica locuintei, iluminatul exterior poate atrage atentia asupra unor elemente de arhitectura sau zone din gradina. Plantele pot fi admirate toata ziua, la lumina soarelui - dincolo de frumusetea specifica a unei gradini, admirarea acesteia pe timpul zilei este un lucru cu care este obisnuita toata lumea; noaptea, insa, gradina poate deveni un adevarat taram de basm. Oricum ati privi problema, iluminatul exterior si arhitectual sunt idei foarte bune. Grad mai mare de siguranta O casa cu o gradina bine luminata este ultimul lucru pe care ar vrea sa il intalneasca un potential musafir nepoftit. Fie ca achizitionati si instalati dvs. corpurile de iluminat sau apelati la o firma specializata (lucru recomandat) care sa faca aceste lucruri in locul dvs., beneficiile vor fi multiple: locuinta va deveni mult mai frumoasa pe timpul noptii pentru ca va fi pusa in evidenta corespunzator si in acelasi timp va deveni un loc mai sigur pentru dvs. si familie.Spatiu de recreere extinsImaginati-va cat de bine ar fi sa va puteti petrece serile pe terasa, in ghioscul din gradina sau la marginea piscinei. De fapt, tot ce va trebuie sunt numai cateva corpuri de iluminat exterior bine plasate; astfel, spatiul gradini va pare de doua sau trei ori mai mareAspect placutIluminatul exterior sau arhitectural va face locuinta dvs. mult mai primitoare. Elementele arhitecturale vor fi puse in evidenta de spoturi plasate strategic, iar gradina va prinde viata si pe timpul noptii, lumina creand nenumarate puncte de interes

ILUMINAT UL PUBLIC

Aproximativ 90%din informaţii de zi cu zi omul le primeşte prin vedere. Procesul vederii este posibil numai în prezenţa luminii, prin interacţiunea lumină – vedere.În timpul zilei lumina naturală este provenită direct de la soare – sursa punctuală ce asigură o cantitate de lumină suficientă pentru a putea avea loc procesul vederii.La lăsarea întunericului, lumina artificială devine indispensabilă realizării procesului vederii. Percepţia mediului înconjurător de către om depinde în mare măsură de cantitatea şi aclitatea luminii artificiale.Iluminatul artificial îşi pune amprenta asupra calităţii vieţii omului, la fel şi iluminatul artificial exterior influienţează acest aspect, făcând posibilă desfăşurarea activităţii umane după lăsarea întunericului.Cele două componente ale iluminatului exterior cea funcţională şi cea estetică , conduce la crearea confortului necesar omului, ce are o ifluienţă directă asupra sănătăţii psihice şi fizice ale omului.În cadrul iluminatului exterior , iluminatul urban este un domeniu cu o mare pondere , deoarece serveşte în egală măsură pe toţi locuitorii şi vizitatorii unui oraş, este destinat căilor de circulaţie, pe când iluminatul arhitectural/decorativ are un rol estetic în ambianţa nocturnă a unui oraş.Asupra vieţii nocturne a unui oraş se poate interveni pozitiv cu ajutorul luminii artificiale , existând posibilitatea realizării unui ambient luminos corespunzător şi inplicit a unei ambianţe generale plăcute.În cazul când soluţiile luminotehnice nu au fost corect adoptate , tratarea subiectului este făcută superficial , efectele luminii artificiale ale iluminatului urban pot fi dăunătoare , ca urmare a poluării luminoase.Poluarea luminoasă are la bază patru factori care influienţează caliatea soluţiilor luminotehnice adoptate: orbirea, lumina risipită, lumina pierdută, excesul de lumină.Condiţiile de calitate ale instalaţiilor de iluminat pentru arterele de circulaţie trebuie să asigure condiţiile necesare pentru ca conducătorii auto să poată percepe şi să localiyeye în timp util, detaliile şi obstacolele ce pot apărea pe traseul de circulaţie.Un obiect poate fi bine văzut când acesta este mult mai iluminat ( contrast negativ ), fie mult mai întunecat ( contrast pozitiv ) decât fondul pe care se situează. Pentru faptul că majoritatea obstacoleleor de pe arterele de circulaţie sunt întunecate este necesar un iluminat public pentru a se realiza un contrast pozitiv.Pentru pietoni este necesară asigurarea pentru asigurarea bordurii trotuarelor, a vehiculelor şi obstacolelor.De aceea pentru proiectarea unui sistem de iluminat public trebuiesc avute în vedere considerente luminotehnice , estetice şi economice.I. Din punct de vedere luminotehnic calitatea unei instalaţii de iluminat public este determinată de următorii factori:-nivelul luminanţei şi iluminării pe suprafaţa căii de circulaţie se stabilesc în funcţie de intensitatea şi d eviteza traficului rutier şi de locuit unde este amplasată artera. Intensitatea traficului rutier poate fi definită în funcţie de numărul de vehicule pe unitatea de timp.-uniformitatea repartiţiei luminanţei şi iluminării prin respectarea factorilor de uniformitate cît şi factprii de uniformitate a luminanţelor.-limitarea efectului de orbire ; oboseala vizuală, s eproduce din cauza unui confort vizual scăzut dat de instalaţia de iluminat, acre în timp produce oboseala conducătorului auto, deci scăderea posibilităţiilor de percepţie vizuală a obstacolelor.Orbirea psihologică poate fi determinată de: realizarea unui contrast insuficient între luminanţa sursei şi aceea a obstacolului, de neuniformitatea repartiţiei luminanţelor ( iluminat discontinuu ).Pentru limitarea efectului de orbire se vor lua următoarele măsuri: prin limiatarea intensităţii luminoase a corpurilor de iluminat pe direcţia privirii, prin limitarea înălţimii minime de monatre a corpurilor de iluminat, prin asiguarrea uniformităţii repartiţiei luminanţelor-asigurarea unui ghidaj optic pentru circulaţie, asigurate în special în porţiunile dificile de pe traseu ( curbe, intersecţii, etc ), o orintare f. Bună a conducătorilor de vehicule.

II. Realizarea unui aspect estetic corespunzător al sistemului de iluminat se va face prin respectarea unor reguli privind alegerea corpurilor de iluminat, a stâlpilor, a tipului de reţea, a consolei pentru montarea corpurilor de iluminat, elemente care trebuie să se integreze într+un ansamblu armonios, în corelaţie cu zona în care se realizează instalaţia. La proiectarea instalaţiilor de iluminat de pe căile de circulaţie din oraşe, proiectul de iluminat s eva corela din punct de vedere urbanistic şi arhitectural cu proiectul de sistematizare, inclusiv cu plantaţiile de arbori şi spaţii verzi.III. Din punct de vedere economic , instalaţia ce se proiectează trebuie să se realizeze cu costuri minime posibile atât ca investiţii, cât şi ca cheltuieli anuale de exploatare şi întreţinere

Sisteme şi soluţii de iluminat pentru artere şi noduri de circulaţie. Elaborarea proiectului unei instaalţii de iluminat public implică rezolvarea, pentru fiecare din variantele studiate, a următoarelor probleme: - stabilirea nivelurilor de luminanţă şi iluminare necesare

a se realiza, precum şi a coeficienţilor de uniformiate- alegerea sursei de lumină şi a corpului de iluminat- determinarea geometriei instalaţiei- verificarea prin calcul a aclităţilor luminotehnice ale

instalaţieiSursele de lumină folosite în instalaţiile de iluminat public trebuie să îndeplinească următoarele condiţii principale: eficacitate luminoasă ridicată şi durată mare de viaţă.Se recomandă folosirea următoarelor tipuri de surse de lumină:- lămpi cu vapori de mercur şi balon fluorescent LVF 80-

400W- lămpi cu vapori de sodiu de înaltă presiune LPN 250-

400W, folosite pentru artere de clasa I respectiv cu trafic intens, precum şi porţiuni speciale de traseu: intersecţii, pieţe, pasaje denivelate, etc.

Corpurile de iluminat de exterior trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:- să permită efectuarea cu uşurinţă a operaţiunilor de

ţnlocuire a lămpii şi de reglare a poziţiei acesteia- să protejeze lampa şi celelate elemente componente

înpotriva acţiunii mediului înconjurător- să prezinte rezistenţă la şocuri mecanice şi vibraţii- corpurile de iluminat formate din reflectoare,

refractoare şi difuzoare, trebuie să aibă o bună rezistenţă la coroziune, la vibraţii mecanice şi şocuri, la variaţii de temperatură şi trebuie să-şi păstreze proprietăţile fotometrice în timp.

- Dispozitivele de reglare care servesc la fixarea lămpilor în poziţie corectă şi la dirijarea fluxului luminos pe suprafaţa de iluminat, prin deplasarea lămpii în raport cu sistemul optic, trebuie să aibă o mare stabilitate în timp.

- Corpurile de tip închis trebuie să fie foarte etanşe, deoarece depunerea prafului pe surse de lumină, pe reflectoare şi pe difuzor produce scăderea apreciabilă a randamentului corpului de iluminat.