Ili! ti iS 'in »1 51 Numărul 40 bani - 1 coroană Joi li Martie 1928•mm

Cl? iot dispreţul pentru popor, aristocraţi! fi oligarhii iúz\ de ere iţ-ar îi ..................... - - a lARIŢil!Întemeiate 1838 §t George Berii iu (ort In'aiaré a i susţină singuri statul (Istoria Transilv?nîel)

fiedaeţ» | A PASE SEAFA 1« FIECARE ZI DE Sâ ■= m__ i* _ | Braşov, Piâ|a Llbertăfil 28

A c ta l lB l i t r S â ţ i i l | Bscerefil, %, Ionică 8 Redcclcri-Şefij lon Cl0v° îelT i r g i n i u St . I o s i f

Concesiunea anunţurilor %\ abonamentelor í Prima Română de publicitate GH ILIESCU Bucureşti, a. lonicá §

A B O N A M E N TU LTre? }pya\ Şa«*» luni Un jup

Rcmftnia: Lei U (45 Cer.) 30 (90 Cor.) 80 (190 Car,)Straisăiate j Le! 30 60 90

fiăSs

Schimbare de regimRegele Ţării a dat poporu­

lui un nou guvern. Un gu­vern însă care nu porneşte din rândurile primului parla­ment român ales pe baza vo­tului aniversa!.

Nu vom analiza aci cauzele schîmbârei de regim. In altă parte a ziarului dăm credinţa fostului ministru de interne asupra acestei schimbări. Vom examina însă situaţiunsa creiată prin menirea unui guvern ex­traparlamentar.

M. S. Regele are dreptul prin Constituţia Ţărei de-a numi guvernele, în afară de voinţa Parlamentului, pe care îi poate dizolva. Ori-care ar fi voinţa naţională, Coastitu-

veche a rezervat acest drept celui de-al doilea factor constituţional. In faţa acestui drept, ţara trebuie să se su- puie, având însă libera calo a exprimărei voinţei prin noui degeri, cari, după părerea aoastră, nu vor întârzia. Gu­vernul generalului Averescu, ales dintre oameni politiei cari nu sânt în blocul majorităţi­lor parlamentare, — indiferent de programul său — nu va putea conta pe sprijnul aces­tor majorităţi. Declaraţiile pre­şedintelui Camerei, la con­sfătuirea majorităţilor, sâat clare în acest sens.

Deci nu poate fi voi ba de o încercare de guvernare cu acest Parlament şi disolvarea ar urma celor 10 zile de va­canţă, în care timp se va pu­tea tatona întreaga situaţie politică din ţară. j

Neîndoios, popularitatea ge­neralului iAverescu a condus la numirea sa ca preşedinte al Consiliului şi ministru de interne. Pe această populari­tate se contează întru păs­trarea liniştei interne — de- oare-ce prin amânarea proiec­telor de reformă agrară s’ar putea naşte o confuziune în populaţ;a rurală care aştepta de mult împroprietărirea. Nu credem că reforma se va pu-

înlăiura şi că va fi aceasta în intenţia noului guvern. E

jp p ^ b ilita te de-a pune piedici unei astfel de reforme.Ceea ce însâ bănuim că re-şade la baza împotrivirei re- fornivi prezentată de fostul ministru Mihalache este do­rinţa celor interesaţi de-a măr­gini extensiunea exproprierei. Proiectul fostului guvern lise părea prea radical.

In această situaţie neclară, disolvarea Parlamentului aduce noui elemente de ag taţie — ale cărei consecinţe nimeni nu le poate prevede. Nu do­rim să asistăm ia o turbure viaţă politică şi nici nu vom contribui la agitarea spiritelor. Dar nu putem trece cu ve ­derea că spiritul nou public a creiat o viaţă politică nouă care nu se* sştepta la schim­bări repezi de regimuri, fără o prealabilă consultare a Par-

mentnlm find-câ, ori acest irlament reprezrtă ţara —

■ şi faptul câ a fost lăsat să legifereze, să dea ţărei ua guvern şi să hotărască direc­tive de politică externă care

1 angaja cu totul ţara, ne do­vedeşte că a fost considerat ca legai şi deci trebuie con­sultat; ori nu o reprezintă de

îiitr’o minoritate oare-care

şi atunci trebuia dizolvat dela început.

Nu cunoaştem motivele cari au înlăturat această consul­tare. Constatăm însă că, în momentul în care d l Vaida reprezenta Ţara, cu deplin suc­ces, bazat pe reprezentanta n a ţiona lă şi încrederea M. S. Regelui, —* aceasta din urmă i-a fost retrasă.

Sânt dar o serie de situa- ţiuni creiate, simultan, a că­ror deslegare o vor da eveni­mentele politice viitoare. Din constatările pe cari le-am fă­cut mai sus, se poate vedea condiţiunila excepţionale în care noul guvern vine ia cârma statului şi greutăţile ce este chcmat să le înfrângă, Nu credem c5, ast-fel cum este alcătuit, va putea reuşi în misiunea lui. Va fi o nouă experienţă — deşi de rândul acesta cu oameni vechi şi nu ştim dacă cu folos pentru ţara care vrea cu tot sufletul ei renăscut o viaţă curat demo­cratică, liberă şi plină de ac­tivitate economică. Nu cre­dem iarăşi că schimbarea re­gimului va putea aduce, din- tr’odatâ, toate îmbunătăţirile unei situaţii grele c re ia te do războiu ş !, d e d , cu atât mai puţin un progres din întreru­perea continuităţei unei munci începute cu râvnă şi energie pentru binele Patriei.

Viata în Franţa.

Prin proiectele votate şi cele cari rând pe rând ajungeau în d s-cuţla Parlamentului, fostu! guvern desmlnţea tot mai categoric pcu- zde celor ce-1 învinuiau de iaca- pabllitafe şi nelucru. Ia ţară gu­vernul s2 dovedea tot mái mult dr ceea-ce ţara avea aevoe, iar pes?e hotare glasul fostului p.im-mims* tru reuşise sâ împrăştie îa mare parte rezerva ia poate mai mult do atât — ca care România era privită d«a partea unor anumite puie i, dovadă a su:ceşeîor d lui Vaida pánira ţ*ra, cară ca toată răsturnarea da gavern, nu pro­nunţat contra cabinetului iui — eâte chiar promisiunea M. Sale de a na I^sa să vină o schimbare de guvera Înaintea 803’rsi în ţară a fostului prim miuisîru.

Rî?turnsrea produs însl cu toate acestea. Şl ea s a prod ig toamai a- tc«il câid guvernai ve.iisa cu ed mai aşteptat proect de l?ge, şt pare-că tocmai dia cauza acestui prcect aşteptat d-3 cei mal mulţi şi mai îndreptăţii în aşteptarea lor proiectul reformei agraie.

Actualul şef de cabinet ajuns la putere in urma popularităţi! gene~ ralul ii Averascu, a reuşit să r ă s ­toarne şl să înlocuiască un gavern tocmai în momentul câni acesta voia eă ríspundá celor mai arzi- tosre nevoi ale acelei mulţimi, pen­tru Caro generálul nu mai e om, ci idol.

Curioasă coincidenţă, pa care nuştiu dacă va înţelege o vre o l stă a'3ea massă a ţărănimii tare aîtăz1 sărbătoreşte pe „’dok! ajuns la putere“.

Românii ia Paris— Dela corespondentul nostru special

Ia manifestările artistice, literareşi ştiinţifice ale Franţei, dese-ori tntâisim nume româneşti. Fie c i ele găsesc amestecare în vra^o ak*ia!re cu caracter n&ţloital fraa- cez, f!a că se văd prodacâad, îa mod izolat, nu slnt dccâfc tot nişt î contribuţ uni la a^civitatia francezi, coatîibuţiaîil cari ne faa cinate şi ds cam ne mândrim cu toţii. Dar dacă R m^n Î îşi da i oboiul lor pri ţios î i propâşirra ştiinţifică, iot la ura art stică este cea care in- tereseszft mai mult. Trăim îitr*o epocă în care distrăcţiiiesnpîrioara bme înţeles, ţin un ioc tot atât d^ prct?08*ca şi sevole KX;itrnţei. Ce- rint&h intelsctuale cresc ps zi ce merge şi RotnSn i contribue ca ta* lealul şi cunoştinţele ior la înjghe­ba wea meM;ului psrisiaa.

Apariţia unei gazete pur fame- nişte şi ua fapt-divers relatând pierderea u»ui costum de marele tragedia» de Max rep in In primul plaa elementul românesc.

O aac:h#tă publicată de ,Eve* primul ziar cotidian feminin, asu­pra cheatlunli dacă femeia ie poate lipăi de sprijinul bărbatului, in­serează răspuasudle U şoarei fi­le na Văcărescu şi Doamnei Sa- zam Grinberi. Piimx nu are na- voc de prezentare; publicul româ­nesc o cunoaşte în de-sjuns şi este obicinuit, ori de câte ori zice literatura ?omână îa F rânţi să In- ţek-a^ă o je r i covlrş taara a talen­tatei scriit->)ar<i care dace faima i?u- meiul românesc îa străinătate. D- şoara Vâeăresca, socoteşte câ fe­meia trebue şi poate prin aptitu- dinele ei, daca sunt pu»e îa sa*‘- viciul unei solide instrucţiuni, să se fadcistaiez« ea însăşi. „Pesteua secol s&u doaă, termină ilustra

Dala Londra la - Murlş-OdorheiLa Londra se duce o lnptă îa-

dârjiiă contra aicătuirii Dacoro­mânei. Nobili englezi, înrudiţi prin sâ^ge sau — sporit cu aristocraţii aeguri de trisfămeraorie; publicişti năimiţi fac zgomot din pinteni ungureşti. Exagerările sunt arma de căpetenie; minciuna directă e^te a doua armă: Ce ni s’a trimis d;a Londra ca să ctiim şi noi sici, este, din aceste două puncte de vedere, o literatură chiar patologică.

Se pare că Ungurii şi-au zis: Mai avem câteva zile; îa scurtul timp ce-1 niiii avem de salvat care, ha:de, zicem, facem orice, chiar cu preţui di a mlrturbi mai iâ i i i că no-amUtaşetet“, că „aşs credeam*.

Nu ştim încă până la ce nivel ge ridică contra înarmarea noastră cu argumente luate din ptudiul rea­lităţilor fostei Ungarii. Nu ştim cu ce «parst s’a combătui; însâ. luând ca bază declaraţiile guvernului ea- g !ez, putem conchide că «cele ar­gumente na ni-au lipsit. Şi, în tot cazul, altele ge făuresc acum şi în curând ela vor vedea lumina -zile1,— la Londral

în cursul acestor discuţii s au descoperit în«ă un fapt înmărmu­ritor : Toţi Ungurii intelectuali ai Ard-aiului au servit de spioni 8u~ dop-stei, Şi guume delaepiscop! şi magistraţi şi profesori până la uitiraul gazetar. Aceştia au dus o luptă da Înţelegere cu Bu* dîpiit»; o luptă de calomnie; da informaţii ziinice.

Pentru ce s-a îngăduit atâta îi- bertate, încât acea&ta să fiepesibii?— iată. întrebarea, cera descopere o slăbiciune administrativă.

Când NşmtH şl Ungurii au tre* cut in România, ei au iastaiat o poliţ-e, care în cărând cunoştea toate rehţiiie fiecă ui Român de seamă, cara cetea tot ce Românul «ciiseise, care 1 urmi rea pas cu pas, până ce, convingând^-se că esle „primejdios®, îl iiiierma set-rt şi ut.l pentru ocnpâtori. In Româ­nia ocupata de Unguri ie piatiau spionii dintre prieteni şl rude — aceasta ea am cetit o într*ua act întâmplător căzut în mânile unui Ramâo. Se ştia tot. Se ştia ce se

vorbla în case partfeu are. Mişca­rea gândirii era oprită, Poliţia un­gurească ooera ca în codru: In casa mea da ex. a scctocit dosm ziie, toate hârtiile, toate filele căr­ţilor, ca să gă^e,i3. ă ce ea — de mult pasessra h o parte sau ni­micisem. Unui copii id meu i a=a oferit la perchiziţis baci, ca sâ spună unde am ascuns corespon­denţi lui N. Io?g&; şi l-au aru»cat brutal îa ti’o odaie, când copilul le-a spus că nu ere nevoie de bani ungureşti. Aşa procedau ei cu noi

Noi?Noi, la A!b>Ialîa, am socoti

că trebae să întoarcem Ungaria pe dos: că unde a fost un minus un­guresc trebue sâ punem trn plus românesc; câ trebue să fim floarea civilizaţiunei, umanităţii, creştinis- mulul. Noi din capul locului nu am fost energici.

Şi cam am început o? aşa am dus-o. Este sigur că „imperiul* no ti'u „preluat* nu seamănă de ioc cu imperial răsturnat; este sigur câ această lipsit de asemănare nu este f r inc’oasă intereselor noastre naţ onaie. Şi tot atât de sigur eate ' că autoritatea românească trebue să so pătrundă de convingerea că, înamto de onct, interesul statului nostiu trebue apărat. Puterea tre­bui s i fie putere. Puterea nu im­plică abusul; dar cere tot controlul. Colaborarea Ungurilor noştri, a Ungurilor remaţi în România, cu Apponyl ia Londra este proba clasică, că o schimbare a spiritului admin strattv este necesară.

Administraţia trebue să a’eagâ între Unguri devotaţi şi da^maui; ea trebue feă aibă două măsuri: una pentru blânzii şerpi de casâ, şi alta pentru vipere, A .easta o cerem toţi Românii care ne dăm seamă câ, din capul locuia!, tre­bue sâ pornim sigur la drum.

Eu n»erg şi mai departe: Ea c*r — şl ftm de ce o cer — t u cer o suprave^hiere severă a ad­ministraţiei ch ar din punct de ve­dere naţional: Idilele româno un- gureşti administrative, care mai există şi care sent o ironie, trebae

să înceteze. Siguranţa statului trs- boe să le cunoască »\ sâ le in iice .

Eu scriu cu părere de rău ace­ste rânduri. De mult — depe când eram co’aborator la Tribuna, pe la 1894 — visam îa Elveţia, cum o E;vt ţie ar putea ii — Ardealul no- strai Şi acum mai visez câteodată. Dar da ră aceasta cu o vrem de» cât noi, interesul napoail ne im­pune m părăsim visurile; şi să na Întocmim politiceşte, asifel ca muf cătunie de şerpi otrăvitori peregri­naţi la Londra, să ne găsească oricând înzestraţi cu toate antido­turile eficace.

O. B. D,

 t s t î i d n e a p a r t i d u l u i

i i a ţ o u a ! f a ţ ă d e g u v e r n

In urma şedinţelor comite­tului executiv ai partidului na­ţional şi în urma adunâreî clu­bului parlamentar ardelean s’a hotărât ca să se observe ex ­pectativa faţă da noul guvern şi se va pune anume condiţî- uni pentru o viitoare conlu­crare a guvernului cu actualul Parlament.

Din comitetul partidului na­ţional s-au ales d-nii Gold ş şi Vaier Moldovan pentru a lua contact cu delegaţii guver­namentali în vederea acordu­lui ce se solicită de guvern

Putem spune câ nu se poate stabili acest acord fără o sa- tisfacţiune dată demnităţei par­lamentare şi în acelas timp dată fostului prim»ministru d-1 Alex. Va.da.

Croaiereafa assbasafio?i!or şi gi^er&ui g e m a a

Lij^-n. Conferinţa ambasadorilora dc.îs a a i r t- i i guvernului gar-* msn

lSs a a-irro notă în te*m *ni hotărâtori,

cer..:uu ’ta î'i'icj;a*â a s^nc * ţiUailo? promise pentru uitragiul, a cârui victims au fost obţerii co- misiunei interaliate în statele baltice.

noastră corn patriotă, se va vorbi cî de un fenomen despre femeia nevoită, spre a trăf, să aştepte to ­tul numai dela munca bărbatului".

Cât despre D-na Sus ana G?!n- bert, ciiitoril „Gazetei TracsUva* ni ei* sud, cred, pentru prima os* râ. D ‘Sâ, care, îa coloanei«* nou­lui şi interesantului confrate pa­rizian, proclamă principiul inde- pendrîtîţeî femeiei, rezultând d ?n pregătirea ei pentru a-şi c^şt’ga existenţa, e-ste Romăn â numai prin aceia că s’a călătorit cu com­patriotul nostru, azi naturalizat francez» Dr-ul Qr-nber*. D-o.a Grin- bsrt este avocrtă, şi, duoâ cum spuneau z-sreie timpulu’, când s'a

i în3Lris în barou, prin frumase- ! ţea e! şi prin talentul oratoric ca

care e laxestratâ, a făcut să păI a»:â în trucâ tva steaua D^rei Miropol&ka, o altă frumoasă „con- soră* a avocaţilor parizieni. O bună prietină a României ©ste D*na Grinbîrt; pr!n soţal său, care e un emlnant medic, a învăţat să iubească micul popor latin de pe miiurile Dunărei, diiico’o şi din­coace de Carpaţi. ^

Actualmente, numele Elenei Vă­cărescu, ai lat Charles-Ado'pha Cantacuzino, ai lui Le ou L^ho- Viry sâ i t pe bazele tuturor Fian- cezlîor, când ua Român Ia vor- beşte despre ţ ira Iui. Partea da- j a tontă acestor elemente superioare îa dragostea ce ne poartă Fran­cezii este neconUstată şi na pu­tem decât să recunoaştem servi­ciul pe care, locuind în străinătatea,II aduc ţării noastre.

D^r în do neiiui art’stic, mal lă­murit ?n aceia dramatic şi liric, România nu e mai pre jos. Daia di M îx, Ro nân do origină, este as­tăzi societarul Comediei Franceze, a cărui faimă de iraged au lacom p^rabll trece baderele strâmte ale tanei ţări, na trebue sâ ne so­cotim părtaşi la triumful pe care i-î aduce fiecare dată când esc pe scenâ? Căci, ce e mat spre cin­stea Românilor pa care l-am po menit, nici nnul na-şi reneagă o riginu românească.

Conservatorul dîa Paris pregă­teşte o ssrie de noui talente ro mânefti care sânt .menite să con­tinue renumele mareior cântăreţe, Darcl«^, Teodorin?, de Nuovins, şi ai marilor artişti dramari'i cum e neintre’Utal nostru de Max. Bine înleles, ei«vii şi elevele nu pot fi judecaţi ca maeştrii, însă, cum ziua bună se cunoaşte ds dimi- ne*)!, ge poate spune de pe acuma dicâ vor fi demni de Înamt«şii lor. Apoi, unele tic menta tinere do­vedesc fusuşirt de adevăraţi i?r« tişti desăvârfiţi. La şcoala de canto din „rue de Madrid,“ adică la conservatorul de muzică di a Paris, au fost primite anul acesta, cinci Românce. Na vom vorbi, din cauza spaţiului reitrâus, decât d i uaa, şi anerna de acsia care a avut deosebiţi cinste să fia &d* misă în unanimitate. D-ra Char- lottc Lotti — de pe acum cu „nom de guerra* pe care, fără sn- dol ala câ-l va ilustra — este o brunetă înaltă, vioaie, cu o vo:e mlădioasă d3 soprano dramatică,D.» in voiam c .m rar se vede, frazând admirâbJ, D îa nu are, lucra iar, stângăciile începătorilor. Mod asta, ceeace dovedeşie câ ests din restrănîa categorie a talen- teior adevărate, nu are de iac aparenţa mediocrităţilor îngâm- fite. D-nii Rouche, directorat 0 - perei, şi Franz, marele tenor al primei ucene lirice a Franţei, i-au prezis cei mai frumos vntor. in* suirile sale sânt o chezăşie de realizarea acestui bun asgur.

Dar Românii nu se remarcă numai pe acest tărâm. Voiu arăta, altădată, romi neaănuit pa care- joa:^ în Indistria, finanţele îji co-

psrizian.Paris, 1920.

Nicky

PoliticeLa consfătuirea raaiorităţilor par­

lamentare, d-1 N. Iorga, după ce a caracterizat rostul parlamentului actual şi a expus activitatea Ca­merei, a spus:

Dacă sunt unii oameni cari t?ec dintfo corabie întreita pentra a se salva (sluaie la daii Incaleţ şi Nistor), noi blocul parlamentar ta* ţelegem să stăm pe corabit l*p » Und cu valurile şi să raarl» ta glorie înfăşuraţi în steagal demo­craţiei.

In cele mai grele clips ala nea»raiilui nostru, d-i Dr. Lupa, îu ca* litste do m nistru de interne a ştiut în aşa f*I să guverneze timp de 4 luni. in ât sâ uu curgă ai ei o picătură de sânge şi nici o la­crimă.

Aceste evenimente servi» pa când stegarul nostru, d-1 ▼ a i i a - Voevod luptă în străinătate şeatra apărarea pre^tigiulai ţîrei. El a foit străpuns pe la spat« chiar ea suliţa steagului pe care ca dem­nitate 11 pnrta. A supase o ldae unui om înseamnă a degrada aeea idee şi a corupe pe acai om.

Proverbul românesc zice: A n trece, pietrele rămân. Noi. putem spune: cârpele trec, pietrele r&* mân. Noi nu vom înceta lapte până nu vom reuşi să obfaem izbânda definitivă.

Trebue să se ştie câ ÎU Ardeal schimbarea regimului

surprins dureros lumea po­litică, nu fiindcă a venit noui oameni la putere, ci fiindcă sistemul grăbitei înlocuiri a unui guvern parlamentar fări a se aştepta revenirea dlul Vaida, nu e în măsură să li­niştească spiritele adevărat de­mocrate dela noi. Ci dimpo­trivă.

*

Hotărîty popularitatea §wi«* ralului Averescu va asigur* liniştea în fără. Trebuit s'a asigure, fără măsuri leacfio* nare, ca cenzura ş i starea dâ asediu.

întrebuinţat ea acestor me­tode de gnvernamănt ar con** promite definitiv guvernulţ încă în faşe.

Şi totuşi n ise anunţă pectiva acestor măsuri l .

P arlam entul va f i dkwluai n u m a i dacă genera lu l JLvs»rescu n u va reu şi ît% carea de a -ş i fo r m a • m ajo­r ita te cu d ep u ta ţi tra n sfu g i. Se contează astfel pe sp rijin u l deputa ţilor d in ja ru l d-lor JSi*- tor ş i Ineuleţ, p recum ţ i pm al liberalilor, l a p lu s, tr a n s ­fu g i i d in partide le blocului.

Cele 10 zila de vacanţă vor servi acestei operaţiuni, oaro sd rre zin te guvernul, ca u n u i s p r ij in it pe P arlam ent,

Esle „Renaşterea Română“ oficiosul noului guvern ?

După cele ce scrie, da. Singur, ziarul acesta> spune că riu reformele radical de­mocratice au provocat căderea guvernului Vaida, ci incom- petinfa, lipsa de cohesiunt şi in general incapacitatea sm de a lacra.

Dovada rio face ziarul tu chestiune. — Dovada inexao titătei afirmatiumlor lui însă o face prezentarea din iniţia­tivă parlamentată a legilor pe care guvernul le pregătise de mult, dar era împiedecat să le aducă în discuţia Par­lamentului. Sau, după Renaş­terea Română a face legi de­mocratice radicale însemnează incapacitate de a lucra?

. . . Ii,€ 3 ’C 3 ' * 0 * € ^ ’€ 3 ‘,€ 3 ‘© * € B “' € 3 ' ‘' 0 - ' - f ”3"’0 ' 0 - f' ^

b r i c a de C S o p o te f■ iC O L A E IOMESCU s’ T

— Buccreftf, str- Pitagora 20- — fpSUCURSALA : Crgiova, str. Lipscani No. II. | f \

face cunoscut onoratei sale clientele, că are posi ilitatea Mr

a e x e c u t a o r i c s c o m a n d ă , d e c l o p o t e S

d;n material tfe prima câlifate (ca îa i m p u i normale). j f

De asemenea îa sucursala norstr&se găsesc aceraţi ITSrflirS ti£ Î ! seelaşl caliîate cu aceleaşi pre.uri ca in Bucureşti

Anul acesta carnavalul fiind scurt ş* tren sportul pe O. F . 'E . f*\ foarte aneyrics G0irgrzi?8 trSfcllgSC fÎCUte CtiH Vrfime, fpre 2 Wputea ajunge marfuilie îssinie de Paşti, kierinsiiiiiil ia cerere. & 1 1 -2 0

O

A sosit un mare asortiment de

FURNITURI DENTAREdela Casa C la u d iu s Ash Sons ă Co. L id d in L ondra .

Reprezentanţa Generală pentru toată România

D E . S A T IN G V E R Bucureşti, Cafea Victoriei 36.

Fabrici sI M Aanca ila clopote

d in R o m â n ia -M a re

şi mare atelier de argintărie şl to ’te obiectele bisericeşti

Dimitrie D. PopescuFurnisorul sfintelor Mitropolii, Episcopii şi biserici din Jarâ

Ë Calea Moş'l'or No. 249, Bucureşti

găsesc clopote gata de orice mărime, şi se execută tee comanda h faţa clienţilor numai îa 24 ore cu o preţurile mai reduse ca or unde.

i e e ö o © o

.5íi«í%íTeatru- «?Variete Msxjj^ys&w

CALEA V IC T O R IE I (Pasagiul Comedia)In fiecare seară dela orele 8,30 până la l i

f i a r e s p e e t a © ^ ! d e W & r t & î ®Dala orele î l în sus

d a t ia r e i j H&n% D anto şl alte distracţii. W O ro h e s i r t s R e s ta u ra n t â«lnl r a n g

Băuturi streine şi indigene 5 —6 w ln f â ln l r e a i E l i t e i*1 |J)

€ 3 ‘O O € » O € > € ^ 8 O t t € 3 O € 3 h G ' 0

TEATRUL APOIXOI l Dumtoecâ. 2! Martie stil nou, ora 2*/a p. m. precis

MARE FESTIVALdat da

SocietateaHsEflncatieFizica „şoimii bâbsei“Venitul curat va fi r en tra Gom alectarea cu a p a r a ts ş i in strum ente a să l i lo r ds g i s m a s l i s ă a liceu ui

gr. ort. ş i a şc o a le i Bea-ă SuperioarăCu concursul D ior Saiss« S î ie * « e l (v'oară)

A . JM.oldrieli(violoncel) H o M i g b e r g c r (pian),

P x o g r a K i :Cuvânt de deschidere.Exerciţii libere executate de elevii şcoalei Reale. Exerciţii cu prăjini executate de elevii Liceului gr. or.a) feaint-Saens —— Le Cygne j Solo Violoncel executat de bi Popper — Gavotte < D-l A SloldlnGk şi acom* c) Bizet — Le Arles:enne ( PaniatdedJ SS«nîgkes,g®s*Exerciţii cu bastoane executate de secţia d-ş oarelor. Exerciţii la paralele executate de elevii ambelor licee. Exerciţii de scrimă cu sabia executate de elevii ambelor licee.Exerciţii de scrimă cu floreta executate de secţia domnişoarelor.a) L’ebes Leid j ( Executate de D-l Sam.b) Liebes Freud > âs FriîZ Irsisîcr: i Bsernel acompaniat do D-lc) Sch5n Rosmarin) ( H onigbcrge*O lecţie demonstrativă cu floreta.Asalt de sabie.Dansuri naţionale: Na) Brâuleţul executat de secţia domnişoarelor.

cj R a ta ^ ^ J executate de elev.i curs ‘nferior

e) Resteu^ c^n*at } executate de elevii curs superior

f> Romanul executat de secţia domnsoarelor. g) Ca la Breaza, executat de toate şecţule.

Exerciţiile do gimnastică, scrimă şi dansurile sunt 1--3 sub conducerea D-lui Profesor D. N e s t& p e s c u .

1.2.3.4.

5.6.7.

8.

9.

10.11.12 .

cor., Sta

1 Lője rang I. 50 cor., Lője rang II. 40 cor., HUI i Fotoliu 25 cor., Stal Í. 20 cor., Stal II. 15

III. 10 cor., Balcon 1.20 cor., Balcon II. 8 cor., de stat 5 cor.

JBilefelt se gă»ese de vâozaro la Magazinul Eologa şi Frizeria Hig-Life.

6080/920

Concurspentru primirea elevilor la şcoala silvieft inferioară din Gsirgliin (Görgényszeniimre) şi Tiinişoar» (Casa Verde

Vadászerdő).Se publică spre generală

cunoştinţă, că îa ziua d? 15 M ii 1920 se va ţinea concurs pentru primirea elevilor în f?eoa!ele silvice inferioare din G jrgh v(G örgény szentimre, ju* detui Muîăş-Turda) şi din Ti- mişoara Casa-Verde (T^mes vár, Vadá^zerdő). Şcoala are de s op formarea personalului de pază silvic necesar admi­nistraţiilor de păduri.

Durata cursului şcolar e de18 luni iară întrerupere, după care absolvenţii urmează a mai IVsce urs an de practică la o administraţie silvică spre a p «tea fi admişi şi ia exame­nul de cuaiificaţiune.

Concurenţii îşi vor înainta cererile scrise cu mâna lor proprie până la 10 April a. c. direepunei şcoalei, la care do­resc a fi primiţi. La cererea, in care se va arăta adresa desluşită a petentului, se vor anexa următoarele acte:

1. Actul de naştere dove­dind, că petentul a împlinit vârsta de 18 ani şi n ’a trecut peste eta ea de 60 ani.

2. Testimoniul şcolar, că a abaolvat cel puţin 4 clase pri­mare.

3. Certificat de bună con-dijită dela primăria comunală.

4. Certificat medical elibe­rat de un medic In serviciul public, prin care să se con­state, că petentul e deplin să­nătos, cu deosebire că aude, vede, şi vorbeşte bine.

5. Cei, cari au făcut servi­ciul militar, vor fi preferiţi Iu condiţiuni egale, dacă vor do­vedi mai ales, că au luptat ca voluntari în armata ro­mână. In dovadă se va arăta durata serviciului şi rangul obţinut.

6. Asemenea vor fi preferiţi în condiţiuni egale acei, cari vor proba, că au o practică mai îndelungată în servic'u! unei administraţii silvice sau că sunt fii de pădurar.

In dovadă se va arăta du­rata şi ramura ocupaţiunei de pădurar.

7. Aceia, cari doresc a fi p* imiţi în şcoală pe cheltuiala statului, vor anexa la cerere un atestat, în care primarul şi secretarul vor arăta pe rss~ punderea lor, ce avere mo­bilă şi imobilă are petentul, părinţii sau tutorii lui. Nu­mărul elevilor bursieri (pe cheltuiala statu!u')va fi foarte limitat.

8. Cei primiţi pe cheltuiala lor au să plătească pentru în­treţinere pe toată durata cur­sului suma de bOOQ coroane în trei rât;? anticipative de câte HOO coroane la caserîa şcoalei.

Pe baza actelor prezentate direcţiunea va înştiinţa pe cei primiţi, cari au să aducă cu sine 6 cămeşi, 6 pantaloni albi (îsmene), 6 bptiste, 10 pâ- rechi obele ori ciorapi, 1 pă- reche de încălţăminte tari, 1 ţoi de acoperit, 1 perină cu două feţe, 4 cearşafuri, 4 şter­gare, un rând de veşminte de iarnă şi unul de vară, o garnitură de tacâmuri (lingură, furculiţă, cuţit, 1 garnitură de perii pentru curăţirea vesmfn* teior şi a ghetelor, un piep- ten, Í perie da dinţi şi 1 pahar de tinichea. Bursierii afară de acestea au să aducă cu sine şi o declaraţie certi­ficată de antistia comunală, prin care se obligă ei însuşi dacă sunt de sine stătători, ori părinţii sau tutorii lor, dacă e minorean că vor-res­titui şcoalei în timp de o lună dela primirea provocării toate spesele obvenite cu întreţi­nerea lor şi stabilite de di­rectorul şcoalei, în caz când

ar părăsi şcoala ori ar fi eli minaţi din cauza conduitei sau negdgenţei Ia învăţătură.

Pe cei prezentaţi, directo ul şcoalei îi va supune la o vi­zită medicală şi numai cei apţi şi sănătoşi se vor ad­mite la examenul de prior re. Scopul examenului e sâ con­state directorul, că petentul ş t e ceti, scrie perfect şi cu­noaşte operaţiunile elemen­tare.

Pe cei ce au prestat exa­menul de primire şi cores­pund şi altor cerinţe din re gulament, doctorul îi induce in matricula institutului.

Cluj, la 26 Februarie 1920.Resortul: agricultură şi

comerţ.

Nr. 6080/1920.

Anunţpentru examenele <*e nualificare

a pădurarilorSe publică spre generală

cunoştinţă, că în z ’ua de 1 Iunie a. c. şi în zilele urmă­toare se va ţinea examenul de cualificare prescris pentru sefviciul silvic şi de vânat la şcoalele silvice inferioare din Gurghiu (Gorgeoyszenttmre, judeţul Murâş Turda) şi în Ti­mişoara, Casa-Verde (Temes vă»-, Vadâsz-erdo).

Vor fi admişi la acest exa­men toţi aceia, cari pot do­vedi cu acte autentice, că

1. au împlinit vârsta de19 ani.

2. au o purtare bonă,3. au absolvat cel puţin 4

clase primare şi4. au practică mai îndelun­

gată şi anume :a) Dila absolvenţii cursului

de 5 luni din Gurghiu şi Casa Verde cu notă generală cel pu(in bună, se pretinde prac­tica de un an, iar dela ceia- lalţi de V / i ani.

b) Dela absolvenţii unui curs mai scurt de 5 luni re­cunoscut de fâsoftul agricul- turei precum şi dela elevii fără absolutoriu, dacă cel pu­ţin cu un an şcolar al şcoa- lelor silnice maghiare se pre­tinde practică cel puţin de2 ani.

c) Dela aceia cari nu au nici o pregătire şcolară ssl- Vică se pretinde practkă de 3 ani (escepţional numai în a- nul acesta.)

Practica făcută îa vre-o ad­ministraţie regulată se va do­vedi cu un certificat eliberat de proprietarul sau adminis­tratorul lui care se va verifica de şeful regi unei silvice îri care se află administraţia.

Cei admişi îa examen, îna­inte de a fi supuşi, au să plătească la Caseda şcoalei ca taxă de examen :

a) Cei cu pregătire şcolară silvică 50 coroane,

b) Cei fără pregătire şco­lară silvică 100 coroane.

Cererile înzestrate cu toate documentele susamintite se vor înainta până la 1 Maiu a. c. la direcţiunile şcoalelor unde doreşte petentul a de­pune examenul.

Cluj, îa 5 Martie 1920.Resortul Agricuiturei.

— , --- --—---

P u b l i e a ţ i u n e

Se aduce la cunoştinţa cum­părătorilor de gaz, că pe baza conclusului luat de Consiliul Comunal sub Nr. 3726/920 începând dela 1 Maitie a. c. se va socoti 1 metru cubic de gaz cu coroane 6 50.

Totdeodată se declară gazul până la cuantitatea necesară în timp de vară, se declară de liber, dar cu acea obser­vare, că având în vedere re­laţiile de comunicaţie azi atât de nesigure, în fiecare m o­ment trebue să fim prţgătiţi de a vedea sistate fără veste lucrări ie din uzina de gaz.

Braşov, în 9 Martie 1920. Uzina de gaz orăşănească.

2 —2

AH • WW" x VttU

Cronica artistică.

ARABESCURIînsemnări despre artă.

Pe raza caldă de soare, cu vân­tul ş^ga^n'c de f^eară, pria seva proaspătă de ghiocei şi toporaşi drâgăjaşi şi gingaşi ne pătrunde în « t i e t fiori plâiuţi de dulce pri- rră Mireasma proaspătă conbă’sâm68za sn tîc^s fire uq în-

viorrază mişclriie şi ne p?iue pe gânduri in or le de lucru. Gândul vrea fă colntie, simţ nle să se deschidă, miagiaeţia vrea să pla- íeascá şi sângele să cargâ repede, sa se împrospăteze şi sa dea fiori de via£â mai vie finţei noas:re cooîeţitâ de mohoruel

Şi 'n pornirea aceasta aşa de naturală dt) a da putinţă erg »n s- mului nostru să se mi^te, simţu­rilor sa funcţioneze şi mai ales oihHor sufletului sâ contempleze şi să se învioreze pe lângă spec­tacolele- neasâmuit de încântătoare ase naiuri*, vom găsi pr lejül de a petiece câ eva clipe frumoase şi pcia sălile de -Xioslţli pe 1a tea* ne ori îu atmosfera visătoare a concertelor.

D;n ele vora prindă csea-ce se lipgeşta fi vom aiâu^a pe cât cj putinţă ceea-ce dorim şi vltăm continuu. însemnări e meL* săptă­mânile asupra tuturor evenimen­telor şî fenomenelor artistice care se desfăşură in capitala noastră, n’au nici o pretentie dogtnítíCá şl vor sa fie îa afară de on-ce con­sideraţi© de şjoglâ sao do per­soane.

Din fuga condeiului, dsr e ? toată simpatia vo^a nota reprc-zeatsţilie tea raie, opoziţiile de p Ciurâ şi SL-uipturâ, îiudiţiiie muiiciile şi con- Ctrtiie, in sfâ git tot ceea ce etto opgrâ de imtg »aţie şi ideail2 «aza nalt.1 Incorpoiând tot ceea-ci» este való/íré persoaalâ şl sentimentăiâ îu for ine plastice ţi sugestive, în culori vii şi încâ tătoare, in rit-* mari vijelioase ori mdsr?col:ce I Vum medita mai puţin decât Al- t ed Deuez a sur de lo in ta in ts mus qaes, dar vom căuta sâ le a zim şi să le însemnăm pe rând, b-i ne încălzim de armoniiie tor §i

visăm nuuCoiai meiodiiie ior neîaţviîrse şi păfrua^ătoare, A n do«i cu autorui frumoaselor „Emuux et Camées*, „ca viâut rostia plu­titor s i întruchipeze Îxa b.ocui rezistent*' al materiei, pent u a la- flţ şa ochilor însetaţi de LCfun frumoase, arabescuri plăcute şi drăgălaşe, contcrari simple şi su ­gestive, capricii de im sf naţie şi de stil, sugerate slmulUn de ga- mele şi toaalităţile coloritului, de liniile şi formeie desenului, de ati­tudinile modelajelor, de ornamen- tt b arhitectonice, formaié din fruc“ zşuri şi fructe, dm draperii şi dm ruoane, — ori sugerate succesiv da guoete melancoliwe şi adânci, de melodii duioase şi captivante, de oiheătra|ii vijelioase §1 răsco­litoare de patimi 1

Vom evita discuţiile şl teoriile plicit$ito&re, din convingerea că oricând cititorii noştri doricdu*le, ie-ar puiea găsi în uatite le de e&teticâ formelă sau a fonduîuf, ondo sö vor ontea lămuri asuora concepţiilor hedoşdste, morale, pe dâgogsce şi utilitare, od rigoriste, miisticu, inducUye sau matematice a «:aieticei.

Deocamdată însă vom lămuri atitudinea noastră feţi dg pro blcnii operei de srta considerată eas>rod'Js individual sau sücíal.

E cunoscută intluer ţa ce se excicitâ fcsupra creatorului de câ­ţi e med!?*, mo.went şi rasă, d^r n» vom putea admite m iodetă arta ca en prodaâ exclusiv social,^ care gre de scop predicaţi*, supunând-o as?fel oricărei discipime morale ş! reducând o iá rolui unui ingtru- me«fc social.

Căci îiitr’an astfel de caz, cât ar pierde ea şi cât de mult am pierde t u to|ii !

Tehaica artelor, începând cu piitura şi sculptura, scapă din ce în ce mai muit de condiţiile so­ciale, ceéace nu pot f u e drama' şl arhitectura. Muzica insă pare a fi cu drept cuvânt, cea mai puţin condiţionată în tehnica ei de fe­nomenele soeJsle.

Şi cu toate că simbolismul de ­rivă cu adevărat din starea so­cială, din credinţele moştenite orî organizarea eu.taluî, el reprezintă in öría propria simbol că, ideea; iar îa cea reai âtă, numai un mijloc de expresiune.

l^r orig nalitataa creatorului nu depinde luir’o măsură mai mare da cond:iiiiU:b de f^pt, de condi- ţianile extern* ale medialul şi tno- mentului, decât de condiţiunile in ­terne, de formale psihologice &ps- cîiice: asociaţia impresiilor şi sen* ism^ntelor pe deoparte, dlscernarti mijloacelor necesare unui scopd«- f nuiv al ariei, de aUâ p^rte.

In judecarea une opere de artă nu trebuise cxciu>e nici invenţia, nici practica. Cea mai bună me­toda e analizarea coud!|iunilor psi­hologice iudividuale gi colective,

având în vedare că nu există vre-evaloare morală sau estetică, care S'î na presupună o strânsă legă­tură cauzală î^tre subiectul indi­vidual şi cel social.

In nepotolitul nostru avânt după adevăr şi frumos, uităm spusele esteticianului francez L* Azr4it: „Ignorăm unde fioeşte perfecţiunea şi niei nu ştim mai bine uade în­cepe“, oricât ne-am stoarce mintea şi aţâţa Imaginaţi«.

E prea hazardat, ca mărgirin- du-ne 1a dibace descoperiră a ce- ior ^^rei stări estetice“, să con­chidem că arta sociologică e aceea care se snpune miei legi, cam fiee dl Charles Lslo; «au s'o res- tsângem la o simplă iuncţiuce ima­ginativă de idealizare a realului, cum fjce profcsofnl din Baltlîiiore, J. M. Baldoiu. Muit mai îndrep­tăţită ne p»P6 coac uria italisnulal Benedetto Croce: »Estetica ştiinţi­fică are nevoie să fie îaconjaratâ, întărită şi extinsă de către o vigu­roasă şi vigilentă literatură critică, care derivând din ea, îi formeazăo susţinere şi o apărătoare*.

Şi apropiinda-ne altfel flră pre- ji^d^cată şi cn cele mai curate in- tenţiuai de ft’umasul dar modestul parc al arteîor române, să nu ne perdem îuerederea când nu-1 vom găsi asemeni unui Haigh Parc, îa csre să cânte tot felul dd pă«ărl m^eatre, să curgă numeroase râuri cristaline, să găsim întinderi do spă a căror limită ochişi n’o prin­de, să admirăm privelişti atât de vatiate şi să vedtm căprioare sâl- iârtd uşor, şiret, valpi ejtcaozlada- se şiret zIj a aiuia£4-m*r«.

Comoara noastiă adâncă, dt-abia acum am descoperit-!». Şi razele unor zile tramoate de-ab’a au ta­ce ut a se abate asupra capetelor noastre nedesmeticite complet. îna­inta de a ne orbi strălucitorul fi ceeace-i uşor de obţinut, vigoafea, reserva noastră de vigoare să iatre în joc.

Sâ lăsăm drumul mare, bătăturit de toţi, plin d-e colb, cu o înfăţi­şare bana-ă şi monotonă, şi să gpu- eăm pe cărările înguste, cunoscute doar de singuraticii melancolici fi visători, pe potecile şeiş&ite şi fer­mecătoare, care duc prin locuri unde ochid rămâne uimit de pri- veiiştele măreţ« şi prăpăstioase, care ameninţă să ne sdrobeascâ şi înghită, dar care ne dau şi prilejul să n e încercăm puterile, să ne pu­nem îa mişcare toată energia în- grsmadHâ la sol de vremuri U - deîUTJgâte, să ne vedem perduţi îa sforţarea a cărei scop depii» *c-i vom înţelege nici atunci când fapta îusâşi ne va logădui ciipe de mân- găetoare şi duiOj«ă contemplajt.

Priu muncii şi codrii noştri s t ­e la r i sunt atâtea taine, împletite din umbră şi lumioă, atâtea cân­tece cu melodii sfâşietoare şl adS*e?; saut stâtea privelişti fermecătoare şi pitoreşti, cu murmure ritmice ca pulsul nestăvilit al vremurilor. In sufletele noastre se sbat atâtea gânduri năprasnice şl atâtea pa­siuni clocotitoare, dîa brusca tre­cere de Ia o stare 1a alta^ se aasc atâtea conflicte, urmează aşa de neaşteptate desnodănainte încât a- vem la îndemfnă o îatreagă lume de motive, care ne cere numai sft le înţelegem, gustă n şi Inpărtâşim şl altora.

Penel, arcuş, condeiu şi daltl, începeţi jocul vostru creator, îm­podobiţi cu tonuri, forme şi culori tot eeeace e mai frumos îa gândul nostru, mii adâoc şi mai omenesc cu inima noastră, mai armonios îa f lp ta n fi mai măreţ îa f*pta noa- stră.

Un imn slăvit vieţii, muncii şi frumosului să ’nălţăm credincioşii de pretutindeni.

G. V.~ Răcoasst,Bucureşti, 3 Martie 1930.

%

Arte, litere, ştiinţeBiblioteci Iul Jal35 Clâielic.

După moartea marelui scriitor Julea» Clareiie o vastă bibliotecă a rămas moştenitorilor, pe lângi lu­crările sale proprii,

Z lele acestei a apărut a 6 *a parte a catalogului bibliotecii sal?, parte pe care o formează poezia.

S »nt 288 de volume de versuri şi 768 de volume de teatra, ca toate că până acuma au fost vân­dute numeroase volume de teatru şi poezii. Printre volumele sunt cărţi cari rar se găsesc la vr’o bi- biote^ă. Poeţi, cântăreţi şi autori dramatici mai ales dui at 19 secol, istoria teatrelor, biografii, memorii, costume şi portrete de actori; cri - ti:e dramatice, jurnale, rum te %i almanahuri Malte d n a:esteples? poartă trimise de autori şi poeţi, poartă autograful autorilor.

Ja^es Cieretie a fast membra al academiei franceze şi adenidistra- torul general al coniediei fraiweze.

7*fMr. 66 1920 6 A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Pagina 8

De ce-a demisionat guvernul

Interview cu cinul dr. LupuBarai „izbânda“ publică urmă-

Hrele: *Demisia dip guvern a d-lul dr.

«* Lupa şi a colegului său Miba~ feche au provocat retragerea în­tregului guvern, care g’a solida- *"ixat cu cei doî miniştri demisfO' D*ri Evenimentele cari au adus Supă ele schimbarea de regim s’au >recipitat aşa de repede | i atâtea seruri au rămas încă necunoscute, acar pentru g ce informa, am •rezet că e bine s i na adresăm j«rect d-iui dr. N. Lupu. Erf, la Lamerâ, pe când ideputâţii se im- irâştîau sub impreiit sumbră pro» «U8â de declaraţia noului şei al guvernului, am puiuţ vedia pe foitul ministru de interne şi, fârâ Jici un presmbal, i-ara pus între­barea :

Crniza demisiei—• D-îe doctor, aţi patea sâ ne

'puneţi de ce aţi demisionst din §uvern ?

.r- Eu personal ?— Da, personal.— „Din o mie şî unuî de mo­

tive. Cel mai de scarrâ e acela că, cel de al djilea fietor consii- ţuţionsi primul ,factor constits- icnil e poporul — a manife&tsto reaistenţă inexplicabilă, dată fi­ind gravitătea momentului, îa *em- lirea mesaglllor pentru prezenta- ţpi proecteior de îege agrară şi a f i i lo r .*

Începutul de conversaţie era pro­miţător. Am pus atunci d-ru'ui Lu­pu fără înconjur chestiunea unui Interviev, care a fost acceptat. El g continuat apoi în felul uimitor:;» »’a întâm plat cu proiec­

tele ae legiAmândouă pro'edeie au fost

prezentate Suveranului?Nu. Ptoectui chiriilor se gă-

leşte cu jurnalul eoBsiiiuftil de Iluştri pe masa M Sale fncâ dala 5 Martie, iar priicipiiSe gene- r»le aie lui i-an fost aduse 4a neam o lusi.

„Cât despre leg a agrară, care e ufiul d?n principale ie obiective ala înixârei mda în minister, ea a avut « soarta fi mal ntiiieritafă. Anume, jurnalul coasiliului «le miaisH semnat de toţi mambri COttSîliUÎui, sta in mâinile d*lui

jâiache de Eece elie, Ia cate [ap anturajul M. S. a gâsit că

« t poate fix.* o oră pentru a rîîpi pe min.strul ţăran care

veaea cu o lege atât de impor­tată.Cum s’a. prodts d e m is ia„Vineri urma Bă mă prezint In

.udienţă 1a Palat, dar vizând căo) se răspunde că încă«nu pot fi "iripnit şi dâaiu-ml seama da pe*

întârziere!, am înţeles că Îmi rămâue altceva de făcut

decftt să demisionea. Apoi, cu torul amicilor mei din ambele pur! legiuitoare, am pră sea Ut ilectele din iniţiativă parlamen- ă. Tot aşa a procedat şi amicul

eu M lulache“.— S’a spus însă că şl d, Iticuleţ demisionat t*— „Da, a demisionat, pe cât >1 $s pire. Insă d-sa din moive

o îa tură cu totul alta“.IPam mai stăruit asupra naturei stor motive şl am trecut mai

[«parte:- Cmm s’a produs demisia ca» etolut?- Guvernul preiidat de d. Şt«*

wn C. Pop a îoat cunoştinţă ds demisiile noastre şl s’a solidarizat cu noi. Vorbesc, bine în ţe les , de acei membfi dim guvern cari’ nu fcntreta gândul de a trece în alt pvern. Eri d. Pop a prezentat Suveranului demisia întregului cib net*.fÎ5îma d3 reformele demo­

craticeAţi putea să ne lămuriţi cau-

r;es*-4 Opi Ziţiel pe care au Ictâmpi- %i*st'0 cele două proecte da legi?

,T#tuÎ se d&toreşte temerei ca reformele ncastie radicale să

^e înfăptuiască. Pe da o parte intereaul msschiu 51 material

a* ol garhîei de a se o.suae tutu- *0f lor caii tind să-l micşoreze °Verea şt prestigiul, iar pa ie mită Pai te —. în Cii2uî eei favora® pcrriu dânsa — este gelozia

JJ^chină ca nu acest guvern d#-riinC*a & 'parlament compus• tirani sâ facă legi de o im»

îanU atât de covârşitoare pen V;hoPr- ^ influenţa Io? în

^ Cons3cinţsÎ3. rCT>ari vor fi «lupă di. conse-

•“ Jele cdor petrecute ?»Tn întregul lor, consecln

se pot prevedea; dar *stă * naen a do judecata d

ele vor fi incalculabile atât Cât „Pactu l de vedere extern,

£* * ce Intern, bilj «|t ;ntreb : CUI» a fost posi-

wiopie politică? Cum* W t “, ^putinţă

câa4 1«ca m ac«st« Londra şi la

Paris, primul ministru, grafie tac­tului său personal şi prestigiului pe care M dădea în faţa demo­craţiei apusene şl americane fip- tul de a fi reprezentat real al unui parlament cinstit şi sincer democratic, iocmal î i asemenea momente să i ce tafe toată auto­ritatea ii să fie prezentat ca lip­sit da înerederaa necesară? Con­secinţele pot fi nenorocite prm aceea că multe din avantagiila câştigate pot fi din nou puse in discuţe. D^mocrâţliîor apuien« nu le va surâde ide- a u nui guvem de dictatură militară, da felul ce­lor ee se perindau pâaâ mai de unăzi în Mexic l

„1.1 rezumat, p^ia această lovi­tură ce-am înstrăinat simpatiile democraţiilor europene. Nu trebue să se peardă dia veders faptul că îa momentul actual d r a r în Norvegia, îa Suedls, în Portugalia şi îa Ceho-SIovacia avam cabi­nete în întregime socialiste.

„Oia punctul da vedere intern, situţ a nu se poat# caracter.za mai bine, decât prla cuvintele a- cel* i senator ţăran, care a strigat in Senat: Băgaţi da s ^ m ă , câată Ciocârlia şi ţâraaîi n-aa îiică pă ­mânt i

„Sfârşitul Iul Mariie al acestui an trebuia să i apuce pe ţărani cu reforma agrară fnfâpt iită P?in perturbaţia creiatâ şi prin îatârzi- erea pusă, nu văd cum ie mai £Oate ajuuga ia a:est rezultat.

Ia ceea-ce priveşte cauza celor 200 000 de chiriaşi din Bucureşti, n u smi rămâne 4®câi plâng ba ou, sâ luoS: împreună cu ei, pontru ca legea chiriilor sh §e vo­teze. Nu e admisibil c i o lege atât de cb bz iit făcuta, încât rai nistrul italian d?a Buciire^ti mi-a cerol-o ca modei pentru 6 oraşele dia Italia, s i na poată fi trecuta din pricina unor capricii cari, o.i- cât de sas ar dansa, tot capricii rămân.

„Regret de asemeni că cele trei proecte de legislaţie a muncii, cari regulau raporturile sstât de tuotic* şi dăunătoare atât pentru munci­tori cât şi pentru iadustriaş?, n’&u putut sâ îie trecute, iar muncitorii rămân tot la bjnui pjae şî la dis­poziţia diferitelor administraţii ci­vile Şi militare, cari, prin imica freză referitoare Ia ei din declara­ţia noului guvsrn, Ie promite re- pren.ua«*.

Hoal guvern.— Crtdîţi câ he mai poate gu­

verna ca represiunii— „Instifi actul de naştere al

guveraoluî alcătuit împotriva vo­inţei parlamentului şi a ţâre1, este pătat de reacţionarism. Paotru a se man^ns, guvernul va t ebui sâ revie îa gecera izarea cenzurel, in tot cuprinsui Românit! Mari şi pro­hab 1 ia reintroducerea «tarei de asediu*.

„Perspectiva na e de lo3 surâ zătoare*.

Văd totuşi într’ua gSii al d lui dr. Lupu, că ea nu-1' spsrle. 11chestionez deci asupra as|iunei sale viitoare.

luteaţiile d-lui Lupa— Aţi spus sdineturl că voiţi

să luptaţi. Mî-aţi putea precisa cari sunt astazi intenţiile dv ?

•— „O singură dată îa vieaţa rnaa am foit politiceşte mai fericit ca acam. Anume, îa primăvara anului 1917, când am rupt orice legături şi am declarat războiu de moarte partidului liberal. Aceeaşi mulţu­mire o simt şi aată-M*.

— Da ce?— „îmi plac clipele mari, x mo­

mentele hotărâtoare şl siîusţiie clare*.

Limpezirea situaţieiGăsiţi că ne află ra asum In

asemenea momente ?..„Da Dala început am spuj

că, numai atunci când va veni chestiunea agrafă în discuţia, si­tuaţiile politice se vor limpezi şi se va vedea cine este pe.it a ade­vărata democraţie şi csns nu. (Jsr mai e ceva. Cu prilejul evenimen­telor din urmă s-a văzut precis că eate o lacună în mecan'zmul 51 iun; ţionarea sistejatului nostru cou- Eiituţ cnai. In aceste clipe când ambianţa mondială generală e pu­ternic democratică §i când ţara noastră ae găseşte în cond ţsi spe­ciale căci aie de contopit îotr'un singur stat patru provincii cu mul­te nuanţe deosebite, In aceste clipe mscaLizmul constituţional nu poate fi turburat de anumite lipsuri. Vota căuta daci, ca, dacă nu putem co- recit natura omenească, să limităm îa «âsura p«iibiiului, atribuţiile Iega!e sa<a ilegaie, pe cari unele firi pot câie odată să Ie ia în de­trimentul ţării şi a naţiunii“.

Front contra reacţiunei*— Ce veţi face dv*— „Voiu lupta şi voiu căuta a

mă Însoţi cu, toţi democraţii sin­ceri şi cinstiţi m «ceasta ţară,

pentru n face nu front comun îm­potriva celuilalt front comun, al reacţionarilor, cari au luat deja poziţie.

ia corpurile legiuitoare, cari probabil vo? fi d iio 'vate, sunt un n u m ăr mai m are decât vă închi­puiţi de elemente combative şi de valoai’e, cu suficient spirit de jertfă, pentru ca să nu disper o clipă d s triumful strălucit al adevăratei de ­mocraţii. Când spun aceasta mă gândesc în primyl râod ia figura rnărea |ă şi atât de curată sufie- teşto k d-!ai N. iorga, care ca un profet biblic, «?a ridicat în aceste trei luai de zi ie ia în&fţimea tioa» purilor şi a dus cu o n curaj şi o Îîîăiţare morală cari fac cinste şt târli fi lui, o luptă pe care, p o ­trivit f*re! sale de Vijaic luptător, nu cred că o va înce ta o clipă.

Greşala care s’a făcut — căci pentru mine e o greşală fatală pe care o vom plăti scump — va fi semnalul raiiărei mtregei derao« cr&ţiB.

*Cu aceasta a luat sfârşit icter-

vitwal cu d. dr. Lupu, csre a ţiatit ca pnmui său cuvânt după eşirea din guvern, nă fie ua cuvânt de luptâ.

I. N,

Nr. 31/1920.

Primmediculjudeţulu i Braşor.

Cătră primăria oraşului, că- tră prefectura poliţiei de stat şi cătră toato primăriile co­munale.

Având de prezent în lagă­rul de deparasitare şi izolare 14 cazuri de tifus exantema- tie între soldaţii veniţi dl o Rusia : afară de aceia In Po­lonia şi îa Turcia este ciumă.

Yă invit a lua următoarele dispozîţium : Toate persoanele (prisonieri refugiaţi) cari vin în comuna D-voastră din Ru­sia, Polonia, Turcia, să fie a- nunţate din partea primăriilor comunale imediat medicilor comunali sau de circumscripţie.

Med cii ţin aceste persoane în evidenţă §i 10—14 zile sub observaţie. Vâ rog aceste dis- poziţiuni a ie comunica şi Me­dicilor oficiali.

Braşov, în 5 Martie 1920. Prefectura polip ei de stat Braşov.

Arendarea munţilororăşeneşti din Săceîe pe anul 1920 se‘va ţinea în 13 Aprilie a. c. îa administraţia silvică oră­şenească din Satulong.

Condiţiuni mai detailate se pot lua în vedere la oficiul sil­vic orăşenesc sau la administra­ţia silvică a oraşului Satulung.3 - 3

De vânzareo casă de cărămidă cu 3 etaje, 40 odăi, împărţite 2 şi 4 odăi. Preţul dolari 20.000.00.

O casă de lemn cu 27 odăi şl ştor dolari 10.000 00. P o ­ziţie bună în mijlocul oraşului.

O farmă, 2 miie depărtare de la Gary, Indiana, 80 acare cu 6 odăi şi pivniţă, şură, grajd,2 garage şi coteţe. Preţul do­lari 7.500.

Doritorii să se adreseze la:loan Mailăt, 1237 Adams

Street, Gary, Indiana Statele* Unite. 1—2

D-NII DENTIŞTIA sosit un Transport de

Materiale Dentarebine asortat în Instrumente de techaică, cabinet, ca şi cele­lalte articole. L a p e p o u l D en ­tar F. Marcus, Str. Carol 81. Expediază şi cu Ramburs. 1 - 3

§ din Regat do­reşte imediată

angajare în atelier sau în fa- miile. Lucrează croitorie dame, cop!!, lingerie, eventual menaj. A se adresa Str. Spitalului Nr. 38. 1 - 5

l O U ă zare.LFn dormitor furneruit cu frasin, frecat cu lustru mat, făcute nou complect Ia tâmplarul Şte­fan S^abo, strada Castelului Nr» 144. 2 —2

Caut o Domnişoarac%re vorbeşte limba maghiară, ro­mână, eventual şi oea t’ranoeaâ. Va primi locuinţă, întreţinere şi re- maneraţiune bună. In oral® libero ar pata* să dea laoţii de limba română. Ofertele sunt a sa adresa ia &&bort Ccvasna 2. 6—6

care posede WCUIi © I M 9 limba română şi germană, maghiară sau fran­ceză §i are pregătire juridică şi comercială se caut$ la o întreprindere mai mare Sub t itlu f „Bine prezentabil* la Admimsîra{ia ziarului

1-2

NOUTATE! NOUTATE !

Ondulaiîuni3

Coafat, spălatul părului ş! manicure.

Luâovlca Socs• Str« H i r s c h e r 16

N. B, Cumpăr păr căzut cu preţurile cele mai bune. Se caută fete pentru a învăţa ma­nicure şi fetele cari ştiu per­fect manicure cu condiţiunile cele mai bune. 1 -

3 C 3 K 3 E X 3 E X X 3 S X 3 D « :

8a te num! român, âaeă na te itârfiiereşti şi frizezi ia

Dimitrie DuracuStrada LsngS- 52, pentru că e 5 -6 frizer roaiâs.x x x x x x x x x x x x x

ConcursLa Cooperativa de eonsum şi

▼alc-rizara „DACIA* din Braşovui- vechiu a da a se oaapa poatui d« Conducător da prăvftii».

Doritorii da a ocupa acest pott, âu aşi înainta actela, fâaă ’n 31 Msrtia a. e. la suhseriaui,

Informaţiunile neca**ra as i3ău zilofa a. m. la şcoala de stas dm Ste. d t mijloa.

P«ntru Dfrfeeţiun#:

3—3R, Ardelean

seoretar.

Sprijiniţi firmele româneşti.

Frizeria High-LifeStrada Vămii 22, BRAŞOV. ^

S*a deschis frizeria românească HIGH LiFE în strada Vămii 22. Frizeria veche ce a fost aci, am renovat-o şi am Introdus confortul modern. Instalaţia şi aranja­mentul nou al Frizeriei HIGH-LIFE sunt în condiţiile marilor frizerii din capitală.

Se întrebuinţează feţiuni (apă. da cap), rilealon fin, ccropress da apă caldă. Sm v ciu prompt şi conştiincios.

In localul frizeriei avem o mare cantitate de articole preţioase de toaletă: parfumuri sine, pistă da dir«ţi; apă da gură, ape pentru faţă, briiianiine, perii do dinţi ete.

Contăm la sprijinul publicului românesc din oraş şi provincie.

Cu stimă

20—90 Frizeria High Life.

ea*

!

Tragerea principală şl finali a Clasei Vi-a dela 17 Martie pânâ li 21 Aprilie. Toate aceste câştigări importante le Plitei! obţine ca ua los norocos

Lei l.ooo.ooo(Un milion Lei)

990000 980000 ' 970000 960000

500000 90000 50000 250000 80000 40000 150000 70000 30000 100000 60000 20000 «4 '{s los it empirat Lei 22.50

1|4 Lei 45, 112 Lei 90, 1|1 Lei 180.

Comenzile din provincie se efectuiază

prompt contra p latei anticipate dela

Rob. Tb. SehroderCalea Victoriei Nr. 97, Bucureşti

Sra Lei

Sau Lei

Sau ie i

Sau Lei

Sau

„ŢARA OLTULUI“, /societate anonimă ram. pentru electrizarea şi Industrlillzirgi v ili Oltifdj

Prospect.

mi

ţm

mÎM.

r ’{ ■ 1

m

Wt u

Intenţionând exploatarea şi ultilizarea forţelor de apă din Cftrpăţil ffcA* ostiui pentru induttrializarea ţinutului prin mijlocul unei «ociatăţi pa acţiu»!— iarîs'm următorul prospect:

1. Numirea societăţii este : „Ţara Oltului“, societate anonimă români pa»«tru electrizarea şi industrializarea văii Oltului.

2. Sediul so ietăţii este comuna Avrig, cu facultatea pentru adunara* g** nerală de a schimba sediul societăţii.

3. Capitalul SCCielar se fixeaiă la 5.000.000 cor. împărţit în 10.000 acţii nătoare Ja nume în valoare noniicală câte de BGO cor. Adnuării ganarala constituente îi se rezervă însă dreptul de a urca capitalul sooietar.

4. Societatea înfiiicţează pe timp nedeterminat.5. SCOpUl societăţii este produce*ea eiectricităţ'i prin c&derea apelor fi

tilizarea ei la iluminat, încalz t, agricultură, comunicaţie ţi industria.In deosebi secietate : e) va folo-ii electricitatea la iluminarea comuatlif

din jutui uzinelor, Înlocuind folosi: ea nesănStoasă, periculoaai şi mai coati«» toare a petrolului, care foiosîndu-S9 Ia alte scopuri va contribui la prospt» rareă ţării în bunăstare, eventual p"in exportul lui la urcarea valutei noastrtj

b) întrebuinţându-se forţa apei ia îec&Jz't, agricultură eto. va aduoa e t siae eeonomizarea în lemne, cari într*ua viitor u ai dep&rt&t nm vor mai fi în abundanţa de azi;

e) ge va nizui societatea a introduce puterea electrică îa comunicaţie 41*4 astfel avânt comereiului aducând populaţiei economie în timp, iar stataloi Ir • ombu^tibile;

d) va încuraja prin oferirea puterii electrice întreprinderile industrial* exis­tente şi ntzu nţele particulare in această direcţ e, va iniţia şi foada «tablU* mecte iudustriale proprii în cel mai scurt timp.

6. Termini! de solvire ai capitalului subscris sunt : la gub*cri*r# 8 0 ^ f | câte 25 cor. spese de fondare după fiecsre acţie, i«r restul la provoear** consiliului de sdmÎDÎSiraţie, cu acea restricţie, că ratele cu pot ti mai mari de 20% şi intervalul între terminii de solvire mai scurfi de 2 luni.

7. Termimil până Ia care se pot face subscrierile de acţii e^te 17 Marti« st. n. Iii20.

8. Subscrierile de acţii şi p’ătirile se pot face la primăriile comunal* dla comunele : Porceşti, Sebeşul-cie-jo?, Sebeşul-de-sus, Racoviţa, Bradu, Avrig, Sacfedate, Giirobdaca, Poriin bacul de jos, Porumbacul de sus. Apoi la Inslă* tutele : „Oredi ul Techaio“, Sibiu, „Banca centrala“, Sitiu, „ Albina*, Sibis. „Izvorul11, Sebeşul de jos, toS srula, :. aoovi|a. „Avrigeana“, Avrig. „Piugari*!*, Săoăd»te „Oassa de păstrare*, Sâcădate. „Porumbăceana“, Porumbacul da jos. „Negoţul*, Porumbacul de s ,s.

9. Fondatorii garantează solidar pentru sumele solvite.10. Fondatorii îşi rezervă dreptul de a numi consiliul d® admiaistraţit ţ*

primul period de 3 ani şi a selecţ ona subscrierile de acţii.S i b i Uj la 22 Februarie 1920.

F o n d a t o r i i :Comunele: Avrig, Boîţa, Eradu, Glimhoaea, Porceşti, Porumbacul-de-ja^

Porumbacul-de-sus; Racoviţa, Săcâdate, Seboşul-de-jos şi Ssbeşul-d«-«Q* — „Albina“, inst. da credit şi econ., Sibiu? „Avrigeana“, inst. de cr«ditşi «ooii^ Avrig, wCassa de păstrare“, Sâcădate, „Creditul Technio Transilvăneaa^j soc. anon. Sibiu, „Izvorul“, inst. de credit şi eeoo. S&beşul inf., „Negoiul“, casiă de econ. s. p. a, Porumbacul sup., „Plugarol“, cassă de econ. Săcădata, „Porumbăceaaa“, cassă de econ. Porumbao, „România*, soc. de asigurara Siăiu, „Turuu Ro^u“, iust. de credit şi econ. Boiţa, „Surui“, inst. de cr*dife ri econ. Racoviţa. — Nicolae Bobeica, Alexandru Bratu, Dr. Nicolae CoMfa^ prefectul jud. S'biu, Vasile Chialda, loan Câmpean, Achim Crăciun, l*aK ('răciun, Toma Caliu, Nicolae David, Io un Drubora, loan D agomir, TomaDoioaa* loan Doicanj Dr IoaiFruma, a ’voc&t, David Frâne«, Victor Florian, Val aria Florian, Toma Flucsa, Andrea Galea, Simion Grădinar. Yincentiu Grama, farmacist, George Halpus, loan Holpus? Ic an Iordache, George Eravis« Ckr. M adeoovici. director general C. T. T.. George Maxim, Mihaii Maraşiu, Trăiam. Maxim, loan Mus&t, loan Mariuescu, Damitru iMandeal, David Hurarasoo, loan Meteş, leronim Motoc, Adam M(cu, Toma Maxim3 căpitan, şeful bir. technio, George G. Lazariche, loan Nicolae, L«zar Postea, loan Pav*l, Vie» tor Preda, Ş-.efdn Popovici Onofrei Purece, George Postea, Gavrilă Pat*l, Cbndii Popa, loan Petraşcu, Luca P<ţ>i«nus, Toma Pavel, loan Padoreamm* loan Răduţu, Irimie Rădoţiu, Nicolae Roma«, Iosif Tod. Roman, Ş?af*i Sasu. Sever Sâlca, Dr. leronim Stoichiţia, avocatul C. T. T., Lazar 8toicki- ţia, loan D. Stoi ;hiţSaf Nicolae Solomon, loan Stanciu, Iosif Stoica, I. Victor Vlad, iiiginer, loan lliu, Octavian Stoichiţia, pretor. 4—&

A n p ă r a t :

C alendarul de p e r e te p e 1 9 2 0 a l

TR A N SIL V A N IE I«. P r e ţu l 1 le u (2 c o r o a n ă

1 4. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Mr. 1Í

Ultima oră telefonică. — Ştiri politica — Ultimele informaţi un'/SSSri

Lovitura de stat în Germania— B er lin u l su b dictatură militară. —- Guvernul repu^ b lic a n s ’a refugiat la Dresda.— Populaţia ostilă noului reg im , — Manifestul noului cancelar Kapp. — Nota g u v e r n u lu i Bauer către guvernele europene. — Se c r e d e c ă domnia guvernului reacţionar nu va fi de

lungă durată. —ierul

ia

O contrarevoluţie, care a isbuc- nît în German a, a pus stăpânire pa Berlin. După cum spun tele* gramele, vechiul guvern căutând fă evite o vărsire de gâage s'a refug'at i$ Dresda, unde se vede fn mai bucă siguranţă, iar Berii» r*ul a rămas si*b stăpânirea reac­ţionarilor contra-revoluţionarl.

Se rare însă după ştirile sosite d*n Germania, că noui guvern nu va fi da lungă durată, aeavând sici o popularitate şl că î< va lua lecui un guvern de coaliţia eşit dm unirea ctlo? două partide so- «laîiste &ie Germaniei.

Sadul Germaniei mal sies îo fiiiOee ca B-ivarîa e cei irai a r g áanmaa al noului galera, Iar dupa coinuiricârea ministrului de interne Eoch, guvernele tuturor statei ar federale au asigurat guvernul ra- ptíblicsn de sprijtuul şt fidelitatea lor, cosdamnăad lovitura de stat deia Beriia.

De attiel chiar in Berlin popu­laţia e ostilă acestui guvern şi Muncitorimea de acolo a !n.;etat lacrei în semn de protestare, cău­tând să facă In felm acesta f?ie- d*d înstăpânirii reacţionarismului. La fel mânuitorii ş*nt!ere!o? navale din Hambsrg.

Mai multe din guvernele statelor federala germana au protestat con­tra ceior petit cute la Berlin decla­rând, că cu recunosc decât Adu® ia r «a Naţional.

*Despre mişcarea contra-revolu-

ţieiară dia Geimaaîa, primim dela Agenţia Dainian următoarele tele« gr*m e:

Viena. Ziarele comentează eve­nimentele cin Berlin şi conspiraţia lai Kapp şi sunt de pârrre că dictatura militară dsla Beriin va f! de scurtă durata, fdndcă Germania de Sad susţ-up cu toate puterile gum au lu i d rului Bauer şl simt că altfel Germania eateamenieţată de ub crâncen războiu avii.

V’ena „Kor. B." anunţă, că în arma evenimentelor ddla Berlin, proiectata m«atf staţie a social- d^nocrafilor din prilejul serbării zilei de 16 Martie şi a comunişti­lor pastru gerua civilă nu s~a oral ţinut. S-a organizat o mani­festaţie «sofstra a î&treguiui pro­letariat din Viena pentru ideea repablicană. Manifestaţia a avut loc pe Riîigstffcsse cu muzici şl drapele. Toată garnizoana gărzilor civila a laat parte, defilând in faţa Parlamentului. Mulţimea aplaud* batalioanele de muncitori, strigând: tră iască republica I

A început apoi defilarea convo­iului »óaeitc?iBi:Í din Viena.

Dresda. Preşedintele Adunării îiafiouale Pernbsch a convocat Aduaarea Naţională pentru Marţi la Stuttgart, unae reacţionarii nu au nici o putere. —

După comunicarea mioistrultri do interne Koch, toate guvern ele Statelor federaie au asigurat gu­vernul republicai de sprjuiul şi fidelitatea lor, coadamuâad cu tostá energia lovitura de stat dela Berlin.

Quvernul provincia! din Wiir- teaberg a luat íoatá răgpundareâ pentru ţinarea neturburatâ a Adu­lării Naţionale.

Berlin. Muncitorii au încetat lu­crai fn toate fabricUa da afei.

Hanoora. Preşedintele Adunării Nofioaaie prusian© a comunicat oficios deputaţilor, că ordinul da disclvare dât de şeful reacţionari­lor Kapp, este fârâ valoare şi că va armata la timp di ta redeschi­derii adunării. t

Berlin. Se des min te s vonul da de agenţia Wol?, că ministrul de finanţe Erxberger ar fi fost arestat Dânsul a părăsit Berlinul.

Dresda. „Wolf 8 .“ anunţă, că E’zbsrger ar fi demisionat in 13 Martie şi c l preşedintele Eberth i~a primit demisis. j

Berlin. „Wolí B.* anunţă: Noua lansat m

ft Vmani-

fită de guvern, spanând că da­toria fiecărui german e acum să mucciască.

Drapelul republice! va fl tot ca cd ai trecutului imperiu: negru-» aib roşu.

Hambuig. „Wolf 3.* anunţă să muncitorimea din ţaatierete navale a încetat lucrul.

Berlin. Nu se confirmă are&tarea miniştrilor K'rsch şi Noske.

Lipsea. Comitetul central «1 par­tidului naţional german a luat a~ t tudine ostilă fa^ă de.nouii stăpâni dela Berlia.

Atitudinea popalaţisl din Berlin e ostilă noulu guvern ş? se că ca sig ir c-â cele doaâ partide s cfa- lisie să se unească şi «a vină ia putere usi g u / t ra de coal ţ e.

Dresda. „Wolf B.“ anuaţâ: Pre- şpdintele Ebcr h şl membrii gu­vernului Bduer eu adresat gsver- ne lor europene o netă, comunicând că din cauza in ercârii iuvituri de s at a uaor aventurieri, caii nu euat gpr-jlaiţl d i nici ua bărbat politic da seamă,- pentru evitarea ansi vărsiri de guvernul afost ne /uit să-şl mute reşedinţa ia Dri.sd^>

München. Guvernul B îvarlei Wii?- temotrguiuî şi din Bisei puolică o (leciiiî ţie, pu t e stând împotriva ori­cărei Io sitari de sta- şi dedarâ că au recunosc decât Adularea Na- ţoaalâ, ale&sâ pe baze constitu­ţionale.

Cum sa poartă unii func­ţionari da ai statuluiAflăm dala un msglatrat al trî

buoalalui Braşov următoarele : in 10 1. c. am plecat la Veneţia

de «us, judeţal Făgăraş, dimpreu­nă cu medical legist şi gr = tribunalului, spre a face unui cadavru.

S;sra pela orele 7 oe termina­sem munca şi voiam să ne reîn­toarcem la Braşov. Am aflst lasă, cm pe linia Făgăraş — .Braşov s’a sistat circulaţia; nu ne rămânea altceva, decât să plecăm ca tră ­sura apre Cohilaa şl să ua reîn­toarcem pe a;oio.

Piioiarul ai a r ch;z'ţionat o tră­sură d n sat şi doi cii dela dome­niul statoluU

Când să !«ş:m din cat un servitor e! la domeniu ne opreşte îo ioc, ae înv?tă la »curte.*

Aici im funcţionar de-pre care ani aflat că este uDg.-jr-—ne refu­ză caif, înjură pa primar, că n’a gâiit aiţi cai ?n sat decât m d>- ae j i ului.

Fim i noaptea p-ria orcls 10, am tras la jandânnerie, prin întuneric şi aoroi, trecâad la locuinţa a- ces ora până pela orele 3.

At mei ce vezi ? Dl funcţio­nar dela domeniu nu voia na. ne d ta £• ici t:â5ara. Abia iaintarven* t-nnea mea hatărârâ, ni-a lo^t ce­dată trăsura, care nu era a dome- niuia*, ci a unui sătean.

Piecâod sp.’e Cuhilin, ne întâî r.im îa dram >•-» ca trăsură şi caii dameuiiilui cari aduceau dinspreO halm pe un domsl !af î^urat in bl, nâ. Aşadară iră^ura ple- case goîlâ încolo, Iar noi a tre- Duii eă petrecem o noapte la lo­cuinţa jandarmilor.

Întrebăm: ace^t funcţionar nu răspunde nj nânai pentru faptele sale ?

Cronica femenină.

Femeile şi războiulSufragiul femeilor va înrâuri relaţUle litternalionale ?

eaaeeiar B>jpp fast că^ra populaţie, fn cate de­clară că Germania o aproape de prăpastie ţi că gtiveraul înfr^ii cu corupţia m\ po^te salva ţara şi na o poate spăra Ia Răsărit da primejdia bolşevică. Manifestul ac-^j ceutufază că nou! guvern nu eaie ri:ac|iOiiar ci doreşte restabilirea sfinţsniii dreptului şi asigurarea ueui progres normal şl că peatru sfl/area ţ.*rii alte măsuri decât cele

guvern, au seluate de actualul puteau lua.. Manifestul condamnă rpoi orice ncercare de grevă şi de opoziţie

Ialr’iiuul d a aiiimele capitole, d-1 BiTihóiü y examinează uns din cele mai importante chestiuni: putea-va oare suîragtul femeilor să exerseze o infíaiutá binefăcă­toare asupra relaţluaîior interna- ţionale ?

Bella mat^ibus detestate,• de. câte-orî, ddia Horaţius încoace, au s'a ref ecat această formulă. Ma­mele, soţiile, surorile, logodnice, au groszâ de război. Când ele vor disüune de dreptul de vot, vedea- vom oare răsărind zileie alego- n k s e ?

Ruskln susţinea că, chiar fără putere politica, femeile vor fi ca­pabil© să îa .oujure râul, care de­tonează sărmana omenire :

„Dacă toate femeile din clasele superioare, scria a;:est savan t per- âu t ia visai gáo, a ho tă râ t sâ se îmbrace îa neg ru , fă ră javaericale, fă ră podoabe, a tâ ta iiaip «â- du» reazâ un războiu injust, vă asigur, ca nici n a războiu n ’a r dura mai mult de o săp tăm ână* . Iozadarfe- m ii le au lu a t voalul sombru, m oar ­tea a secera t su te de mii de vieţi in d e :u rsu l a cinci ani mortali.

In oreîe de groază dela începu­tul luaei Aagubt 19Í4, străzile din Londra erau străbătute dc: cortegii de femei cari aveau îa cap pălării cu culori vii, parténd placate pe cari se putea ceti: , Vot pentru fe­mei, războiul este o crimâ“. inva­zia Bslgiei le converti de pe o zi pe alta, ele îndamnau ca ardoare pe tineri să se angajeze ca volun­tari îa armata, iară ele sí; gr&biau de-a se iuroia iu serviciile pen ra îügnjirea şi sjuiorarea bolnavilor Pi io legea do * Représentation o f thô peopla A ct* votată îa parla­mentul britanic cu o majoritate co- vârşdoare,. triumful lor fu asigu­rat. Dreptul d^ vot şi eligibilitate ie iu acordat dela vârsta de 30 ani, triumful maturităţei. Lordui H-jidane justifică legea de eman­cipare îa termenii următor* : „Fârâ femei, arma si flota na a? putea să lupte. Sa spune câ femeile au-^i expuu viaţa. Au fo^t fe<aei, ca Miss Edith Cavei!, femei cad au c&zut sub obuze. Ele an s’au te ­mut sa se îmbarce pe vapoarele sfinitare“, omagiu care se cuvine deagemenea şi femeilor franceza.

Ia 1917, la Cougresal dîa \V is- hlngtou s ngura reprezentantă, misa Jaaeíte Baulim, exprimă durerea unui conflict de conştiinţă: *D>- rese, exclamă dassa, sâ apăr ţa r i mea, nu pot lasă să votez peatru războiu", şi aşezâudu’se pe bancă, izbucni în hohote de plâns. Nj- b j ’j a Gírmiaie* s li Statde Unit« &ă se alieze cu noi; la rân Iul lor nobilele fiice aîe Amerlcei traver-

sarâ îa cete o :e«mu! şi veniră să 8a plece Ia câpâtâiul râsiţilor sl celor ta agonie.

Tot asifcl se ’ntârnp^ şi cu na- ţiunele piădătoare.

Aceste Wa’kyre îosă nu se ia- d’gnarâ d ? cnm?; de tor uri, de vioiă'i. Femeile ţărilor neutre pă- sîrasă tăcerea asupra masacrelor ppiicati saroriior ior dia Fraaţa, Bslgia, Serbia şi Armeaia.

Insp iratorii nefaşti ai impenaiis- mo lui teuton aveau tesmă, ca da un pericol, d î entenu^nea drep ­turilor femeniae.

„Chestia femen nă, sede Treitz- sch ke, s ’a pus in ziua decadenţei lumei antice. Dia plasmulala ace­leia,!! de^j.den^e se iveşte astăzi emanciparea ior... „

Omenimea s*a spus',va acide războ­iul, saa războiul va ucide oîneoimaa —prezicere &bia?exageratâ, da a ae gând m în ce măsura poa-e ştiinţa să insiitiascâ mijloacele dedestruC' ţtuae. Fameîle, ale căror curagiu, na ori sublim, a uşurat de multe cri suferinţele nenumărate, sperărn, eâ vor a j ^u pop o rdu săpaşiascâ pe. calea pă eî. B deţinui da vot gsaeradzit nu va f . suficient pentru «ceasta, dacă nu va ii împreunat cu progresul paralel al spir tului creştinesc, aie cărai ocrotitoare, eie treoue să fie»

P o l i t ic a e x te r n ă iSu ccesele pe cari d l Vafda Is-a |

cules la Paris şi Londra pe seama ţării româneşti sunt datorite nu numai cauzal drepte pentru care a luptat, ci îa fot cazul şi impre­siei pe care dânsul a reuşit să o inspire d pîomaţuor dia Apus. la Anglia, unde simpatiile faţă de ,'soî întâmpinau atâtea picdeci# d î Valda a şti’Jt ere,’a pentru Româ­nia o atmosferă de sentimente care s î deosebeşte foarte mult de cea găsită ia sosirea d sale îa cetatea lorzilor. Răceala faţă ds Roroâala, isvorâtă na numai dîa iatrigile m- mânife de daşmaail noştri politici, ci îa bană paite ch'ar de atitudi­nea uuor poUticlaai roraâaî, apă «a tot mai m ik termometrul simpatii­lor dintre aoas şi uoi. S 2 parei că îa regitul briante cu grea va mai prinde cuvâ j ta ! româaesc, ba poate de Ioj:.

D. Vii da a reuşit să convingă pe diplomat i Âagl &, ci nu ia noi ci îa mformaţîi!« greşfte aie lor treb*îcsj câutato motivele «castei atitud ai. Ş s aa a ;zit a- tu rn în Camera Comunelor cu­vinte d-? pret-?ule şi respect faţă da România. 1^ d. LIoyd declară pa fa ţi şt în pubilc, ca dl Vsida este parsoaaa iui da încredere, c a « vs svea să-l informeze d^s- pr© ireb le di 1 O iant. Au fost vorb te aceste cuvinte ale lai Geoig* Lloyd tocmai aîun:i, când se credea câ vaf fi mai mare efec­tul campaniei purtată cu «tâ-a tă-ţar db ic ió de către magnaţ i

prietin! vechi ai loiz loruaguri, enalezf.

Per^o^na d lai Va'dâ — a spus L:oyd Gîorga — e te o giranţi câ ia Roma aia vom avea un siîai care va că ita sâ lucre îa bană înţelegere ca noi.

Şi această „şaranţă“ pentru în­depărtatul Apus, a putut fl ega de orbeşte strivită îa şi de către ţara peotru a^e căr- i interese lupta şi era o chezăşie atât de p?i™ teraicâ.

Logica acestui f pt e greu de gh est, ş! dureroase dicepţiile pc cari ţi le inspiri aflarea ei.

Ce vor s !ce care diplomaţia Apusului când vor căuta d e l e ­garea acest i mister? Să sperăm câ urmaşul d iui Vaida va giSi soiupunea.

Fapte diverseFa?tul din gara Blaj. —■ Ia gara

Blaj s’au furat 2 cufere mari in valoare de 25 000 cor. După cer­cetările făcute de detectivii din Braşov, Sttfan Sânte şi Ion Talan, spărgătorii au io t deseoperiţ’. O paris dm lacruriie ce se găseau îa cofe e au fost găsite îngropate pe ţărmul Tâm-tyci-micî, aproape da gara Bbj, iar aită parte «’as găs.t la Bprgo-Bistriţa. Făptuitorii sunt 2 soluaţ! din reg. $4 din Ibişfalăa. Au fo:-t predaţi regimen­tului peatru a a pedepsiţi.

Se aduc laude mentoşlior da- dectivi carc au lucrat cu irm.tâ asiduitate.

*— F a r t în B'aşou. — In Târgul

Cailor Nr 38t Sâmbătă seara, latre ort la 7 şi 8 a avat ioc o spargere ai furt la d-1 Adam Wiimos, fu- râîida«i-se o peiechl de ghîie şi Ua accesorii în val.jde 5000 cor.

Făptuitori! p.-itişi asupra f fiului au font arestaţi. Sunt Ferentz OdOa şi KQKOd j6/.sef.

Radio: Lyon, Londra,, Wew-York, Roma, Paris, Bucureşti.

13 Martie.

Lijon. Consiliul Societăţii Nîţ'u- nilor va îavita ţările interesate să ia parte la discuţia crizei finan­ciaro europene, care va avea ioc la îatrun rea genarilă dta Bruxelles pe la sfârşitul luaei Aprilie,

—- Consilia! Supre a s ’a ocepat Joi de prote ţ aaea minorităţilor în Turcia, care va fi îacrediaţatâ Ligrd N iţiuuilor,

— Congresul al 8 ieî al Lîgei internaţionale psntra sufragiul fe­meilor, oare trebuia sâ alba loc îa Mai la Madrid, se va ţ'iaţj in Ge­neva la începutal luaei Iunie.

— Depsrtamaatui afacerilor strei­ne dîa Washington va remite o uoK Coasiiiuiul Saprem, cerând aliaţilor de a se sf tui asupra a- titadi -el de observat faţă de Rasia.

— Servicini funebru a lui Lacien Poincai^ a fodt celebrat Vineri dapâ amiezi la Soi bor. a ia Paris.

— Lyon. Gaveraul francez a depus în faţa Camerei ua proiect pria oare cere credite pentru ros- taoliirea ambasadei franceze pe lângă Sf. Scaun.

— Millerand, interpelat asupra poiit Cei ext^rae. a arătat că îate-reseîe naţionale cer reluarea rela- ţiunilor cu Vaticanul.

— Regiile S/ediei intenţionează a vizita Franţa după sărbătorile Paştilor.

— Coasiliui Societăţii Naţiuni­lor va stud a numirea uaei coml- siuai care sâ cercekse situaţia ac- iuaiâ a Rusiei.

Karnawon. Pe M;î|ia viitoare s’a hota rut definitiv piecarea prin- cSpelui de Walles pentru Australia.

(Jiu ziar cinstit românesc esta o comoară pentru casa

fie cărui bun Rămân Abonaţi dar

„Gazeta Transilvaniei“.

U L T IM E ILa Bucureşti se va face o

mare primire delegatului Ro* mâniei, fostului prim*ministru Alexandru Vaida.

Poporul Capitalei §i m em ­brii Parlamentului ţin să săr­bătorească în m ed deosebit pe acela care şi-a pus toata inteligenţa şi munca sa în serviciul Patriei, căreia i a a- dus cele mai fericite rezultate în urma tratativelor dela Lon­dra şi Paris.

"X

D-1 ministru Mocioni a fă­cut o declaraţie în clubul par­lamentar ardelean că stă la dispoziţia acestui club fiind gata sâ demisioneze.

Numirea sa şi jurământul l-ar fi depus prin surprindere. D-sa nu înţelege să rămână în noul guvern fărâ consim­ţământul partidului naţional.

*

D-1 Octavian Qoga a părăsit în sfârşit partidul naţional.

D-sa a depus jurământul ca ministru fără portofoliu.

Şttffl SccaSa

— Azi va fi o şedin|â ia pri­mărie păstra a se dezbate unele chesti da importantă urgenţs. La aceastâ şediaţă sa va d ibu ia şi noile impozite comuna*« ce se vor impuri« de primărie asupra artico­lelor de lux şl ai ;ool ri jocurilor

de eârti, ca ş! cinematografelorteatrelor.

*— Oraşul tratează ca o soeiet

de cărbuni din Iliefalva pentra minarea crsşulni ca I s n ic i electr!

Societatea gr aduce curentul p * îa graniţele coam&oi, iar de aco distribuţia îo oraş a’ar face p*l primărie.

S’a sjtms la acord în toar punctele, numai chestia profalul rămas de discutai. Săptămâna cerstâ se va stabili şî acest uit! punct

o— la şedinţa de Sâmbătă a «

misitsnei de cartiruire s’a stabilit pentru canele cari le va da aceas comisie, locatarul sâ plătească lângă chirie şi e taxă pentra o f*mi dia războiu; aocasiă taxă vi f! da 10 cor. pentra fîe-care roerâ, plătită od, iă peatra totdesifl Nu se va plăti da cât numai p*nt camerele de locali; dependinţei du sunt impuse la această taxi.

Taxa egte plătită uumai d# c' riaş şi este considerată ca o ta: de mijlocire a coaisiiael.

*Ia lista noului guvern &’a osi*

ministrul de fioanţe, dl Argetolan*

Un amănunt care pane îa larsi» poiitieiaoismnlinora <i‘ntre rainiştr

Di Tâs'âuaau, miniştrii iada: trie?, a luat parte îa intraairil© pa adu ai naţianal până Sa «i^a crîz— deşi era da mult înscris î L ga Pojiomlui. S3 poat* prlcsp romi său,

A: J a ş la tra cp dl 0 ; t , Gog«.

G ra n isa B raşovaS »!

SplritizmAs iară a avat loc în Sala Re*

douta, a doua şedinţă de spiri­tism Bársony.

Di Barsouy are cultura nece­sară ia ştiinţele oculte, are pu­terea acea irezistibilă în ochi, îi l ip ­seşte însă rutina profesorului. De aceea pruna şedmţă o’a avat suc­cesul la care se aştepta âala. Á doua şedinţă a io ;t bua». Toate experieaţeia au fost reuşite, şi public J a fost sabsfâcut.

Şezătoare literarăDuinioecâ a avut toc în sala

teatrului Apollo, şezătoarea lite­rară araojîtâ de Reaoianea Feme­ilor Rornâae Bfaşov-Schei. peatru ridicarea unui Monument eroilor căzuţi şl îngropaţi la Bra?ov.

Priatre aeíeiauc numera dia program biaa redate, remarcăm Corul Costeniior. Corul acesta ae a dat convm^erea că şi aci la aoi sa p ;ate face ceva câni este buna voioţâ. Avem mai toate bisericile d a iocalitate fârâ cor.

Cei puţin ia biserica Sf. N co- lae, cei fa drept, ca puţina siiintâ şi multă-bunăvoinţă ne-«r putea organiza ua cor ca pe vremi. Su­fletul' omenesc a îuoeput să tindă spre frumos $i arta e căutata ori şi nada.

SA na r,e mire dar, că îa hisuşi localul Domnului, pabiicul care •vine să-şi facâ o cruce şi să înalţeo îugâ, se aşteaptă la ceva mai muit. Dacă u’ar cânta şî arta, 0 - mul, îa aceste ia caşuri, nu s’ar zu­grăvi cu culori şi msi ales cu pe­nele cât de aie^e, Ua Michei Aa- geio şi ua R&fael uu şi-ar fi e- taiat geniul artei lor pe zidurile acestor lăcaşuri, iar în vecinie noastre mânâsdri na s’t*r fi sălaş- luit atstea caaodopere de care auntem mândri.

Aceasta so albâ ta vedere cel îa drept şl bisericile noastre din iocaatate să caute, dacă nu toaie cel putia biseric i Si. Nicoíaa care dispune de averi frumoase, sâ şl institumscă ua cor cât mai curând.

Coral Costeniior să ie fie da pilda. Sa poate face mult când este vo nţâ.

Serbarea de Duarnicft a fost organizată de d-aa P.-!»**, preşe­dinta Reuniune! femeilor dia Schei, cu concursul comitetul ai şi al mai multor oameni de b ne. li felici­tam pentru reuşită.

Universitatea populară— liceul român ortodox. —

Programul cursuiiior— săptămâna a şasea. —

Luni 15 Martie : Chimia indus- tiiaiâ. Sirea şi industriile deri* vate. Pio-esor D. Peieţeanu.

Marţi 16 Martie: Evul media francez. S flatai §s civilizaţia fran­cez;! în epo ; 4 cavaîţnz nuiui şi a cruciatelor. — Profesor Petre Te­odor eseu.

Mercuri 17 Martie : Istoria lită-

raturei române* Scriitori din «şoc Uairii, Profesor IU* Crhtea.

Joi 18 Uiiitis : Istoria veche Românilor. Teoria ini Roesli Continuitatea vieţii româarşti î DsCia. Profesor Mihail Mii eseu.

Vineri 19 Martie : Dia fnfă|î? ri?e pământului românesc. P r c f m N Orghiâan.

Pre legeri ie îacep la oarei i p. ni, precis şi ţin o or$.

Dsn Batere şti aa făgăduit să t i să ţină conferinţe ia Uaiv*rsitate populară Domnii Profesori aniv# sitari şi membri ai Academiei ro mâne: Simian Mehedinţi, Vasil Pârvan şi i» Rădulescu Poga marin.

Prelegerile Universităţi popular vor continua până ia 4 April.

GuuernamentaliOrganizarea averescanadia Bra

şov dă cs sigure urnAtoăreio n i m r i :

Prefect a! ludeţaioi aostru, d« Nicoias Popovici, fost deputat, îtecul d-luî dr. Baiulescu.

Prefect al judeţului Trei-Ssaun» dl Petru Mu«tean, protonotar a judeţului Braşov, îa locul d lai dr Vecerdaa.

*In Braşov e vorba să apară z'

lele ace lea un ziar gavernameat sob condacerea coloa laloi BAa; cilă, vice-pr«şedinteie clubaiai av re^căn din localitate.

Se zice că di Tâziăuaau, mini*stra de industrie şi comerţ, ar gata lista prefecţilor din Ardeal aleşi pe sprinceană.

Ni se spun a, îa acelaşi timp c“ dl Tăzlănana va eşi dm conduce­rea societăţei pe acţii »Ardealal* peairii ed.tară, ctc. — fiiad-că cre­de incompatibilă funcţiunea ds mi- nistra cu aceea de ora de afaceri al acestei societăţi.

II felicităm, dacă e adevărat,*

Ni so fac? o impatare că n’affi gnua|at încă Sâmbătă formarea guvernului Ave eseu. N’am patut-o f r;ce, da oan-ce nu ae-a fost po­sibili legătură telefonică ea Buca re^tU.

Aflam acum că dinadins n’aîost îacunoştiiaţat Bra§ovai de schiia barea guvernului; pricina: partizan» proaspeţi s’a? fî luat la ceartă psfi- tra rosturile »totului. — Trebuiau dar fapte împlinite. Şi le avem

*Astăzi la ora 4 d. a,, com ite tu l

gfupârei averescaao din Braşov.^ ae alt iei singură pânâ acum &- Ardeal — ţine o şedinţă extraof* diaarâ. E vorba da împărţirea ro* larilor îa vederea preluă*ei co;i‘ duceret îa judeţele limitrofa Bra*, so val ui. S ' ■ • ■ m* *

Oi8. Bsvâr Beaţia , medic pr* -i tic»aat, fost media la spitale şi sţŢi cialist îa boaie oe piele şi sexur î - * - - ■ ~11 -~i B—4. Strada Castel^ j Iu?, N r 70 Bra ov. (10—

[ Censurât de I. Brotea

T IP O G R A F IA A. M U R E ŞU l^U BRNiSCE Comp. BRAŞOV