Anul XVIII Numărul 12 (257) octombrie 2015 Ediţie tipărită în 5.000 de exemplare

Cadou de ZiuaMondială a Educaţiei:InaugurareaCentrului de Zi„Afterschool”Giroc

paginile 4-5

IInn mmeemmoorriiaammIIoonneell PPooppaazziiee(( 11994400--22001155))

Ionel Popazie s-a născut în ziua de 1 noiembrie a anului 1940, la Chişoda. A urmatşcoala primară în satul natal, iar după absol-virea şcolii elementare s-a angajat la Între-prinderea Industria Lânii din Timişoara. Afost mai întâi muncitor, iar din anul 1973 afost maistru, funcţie pe care a îndeplinit-opână la ieşirea la pensie.În anul 1965, s-a căsătorit cu Florica Bat. Dincăsătoria lor au rezultat doi băieţi, Dan şi

Mircea, care le-au dăruit doi nepoţi – Delia şi,respectiv, Denis.Între anii 2000 şi 2012 a fost viceprimar al co-munei Giroc. Chişozenii şi girocenii l-au cu-noscut, deopotrivă, ca un om harnic şigospodar, calităţi pe care şi le-a pus în slujbacomunităţii noastre în anii pe care i-a petrecutîn administraţia publică locală.Îi plăceau vânătoarea şi motociclismul. A fostun un bun gospodar, s-a ocupat de creşterea

animalelor, iar în ultimul timp s-a dedicatunei noi pasiuni – creşterea porumbeilor.A pus suflet pentru satul său natal, Chişoda,şi s-a implicat foarte mult în dezvoltarea localităţii.Şi-a iubit familia – soţia, copiii şi nepoţii,pentru care a fost un bunic iubitor.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

2 DIALOG CU CETĂŢENIIooccttoommbbrriiee 22001155

Zile de post şi posturi Miercurile şi vinerile de peste an, afarăde cele cu dezlegare, însemnate cuharţiAjunul Bobotezei (5 ianuarie) Tăierea Capului Sfântului IoanBotezătorul (29 august) Înălţarea Sfintei Cruci (14 septembrie) Postul Sfintelor Paşti (23 februarie –11 aprilie) Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel(8 iunie – 28 iunie) Postul Adormirii Maicii Domnului (1august – 14 august)Postul Naşterii Domnului (14 noiem-brie – 24 decembrie)

Zile în care nu se săvârşeşte Sfânta Liturghie

Miercuri şi vineri în săptămâna dinaintea Postului Sfintelor Paşti (8 aprilie şi 10 aprilie) Luni şi marţi în prima săptămână aPostului Sfintelor Paşti (13 aprilie şi14 aprilie) Vineri în Săptămâna Patimilor (10aprilie)

Nu se fac nunţiÎn toate zilele de post de peste an În zilele Praznicelor împărăteşti şi înajunul acestora În săptămâna lăsatului sec de carne (15februarie – 21 februarie) În Postul Sfintelor Paşti (22 februarie– 12 aprilie) În Săptămâna Luminată (13 aprilie –19 aprilie) În Postul Sfinţilor Apostoli Petru şiPavel (8 iunie – 28 iunie) În Postul Adormirii Maicii Domnului(1 august – 15 august)În postul Naşterii Domnului (14noiembrie – 24 decembrie) În perioada de la Crăciun până laBobotează (25 decembrie – 6 ianuarie)

Sărbători bisericeştinaţionale

Înălţarea Domnului – Ziua Eroilor (21mai) Sf. Apostol Andrei cel întâi chemat –Ocrotitorul României (30 noiembrie)

Zile şi sărbători legaleîn care nu se lucrează

12 aprilie şi 13 aprilie, prima şi a douazi de Paşti 1 mai, Ziua Internaţională a Muncii 31 mai şi 1 iunie, prima şi a doua zi deRusalii 15 august, Adormirea Maicii Domnu-lui30 noiembrie, Sfântul Andrei 1 decembrie, Ziua Naţională a Ro mâ -niei 25 şi 26 decembrie, prima şi a doua zide Crăciun

RRâânndduuiieelliibbiisseerriicceeşşttii -- 22001155 Sfânta Parascheva, pe care Biserica Ortodoxă o sărbătoreşte

în 14 octombrie, s-a născut în secolul al XI-lea, în satul Epivat, din Tracia, pe ţărmul Mării Marmara, în apropierede Constantinopol (azi Istanbul). Se spune că pe când avea10 ani, Cuvioasa Parascheva a auzit într-o biserică cuvinteleMântuitorului: „Oricine voieşte să vină dupa Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-mi urmeze Mie” (Marcu8, 34). Aceste cuvinte o fac să-şi dăruiască hainele salesăracilor.După o vreme, se retrage în pustie. Urmând sfaturile unorvieţuitori aleşi, se îndreaptă spre ţinutulPontului, oprindu-se la Mănăstirea MaiciiDomnului din Heracleea, unde va rămânecinci ani. De aici a plecat spre Ţara Sfântă,în dorinţa de a-şi petrece restul vieţii înlocurile sfinte. După ce a văzut Ierusalimul, s-a aşezat într-o mănăstire decălugăriţe în pustiul Iordanului.Din puţinele ştiri privitoare la viaţa ei,aflăm că, într-o noapte, pe când avea 25 deani, un înger i-a spus, în vis, să se reîntoarcăîn locurile părinteşti. Sfântul Varlaam scrieîn Cazania sa: „Să laşi pustia şi la moşia tasă te întorci, că acolo ţi se cade să laşitrupul pământului şi să treci din aceastălume către Dumnezeu, pe Care L-ai iubit”.Din Constantinopol s-a îndreptat spre Epi-vat, fără să spună cuiva cine este şi de undevine. Aici, împăcată cu sine, cu oamenii şicu Dumnezeu, şi-a dat sufletul. A fost îngropată ca o străină. Potrivit tradiţiei, se spune că unmarinar a murit pe o corabie, iar trupul i-a fost aruncat înmare. Valurile l-au aruncat la ţărm, iar un sihastru, care trăiaacolo, i-a rugat pe nişte creştini să-l îngroape după rânduialacreştinească. Săpând o groapă, au găsit trupul Prea CuvioaseiParascheva neputrezit şi plin de mireasmă. Cu toate acestea,au pus alături de ea şi trupul corăbierului. Dar, în noapteaurmătoare, unuia din creştinii care săpaseră groapa, cu nu-mele Gheorghe, i s-a arătat în vis o împărăteasă, şezând peun scaun luminat şi înconjurată de îngeri, iar unul dintreaceştia îl mustră pentru că n-a scos din groapă trupul Cu-vioasei Parascheva. Împărăteasa pe care o văzuse în vis, şicare nu era alta decât Cuvioasa Parascheva, i-a poruncit săia degrabă trupul ei şi să-l aşeze la loc de cinste.Credincioşii au înţeles că este un semn dumnezeiesc, drept

pentru care au luat trupul Cuvioasei din mormânt şi l-auaşezat în biserica Sfinţii Apostoli, din Kallicrateia. Îndată auavut loc vindecări minunate, în urma rugăciunilor care sefăceau lângă cinstitele sale moaşte.În anul 1238, în ziua de 14 octombrie, moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost mutate la Târnovo, fiindaşezate în Biserica cu hramul Maicii Domnului.În anul 1393, Bulgaria cade sub ocupaţia turcilor, iar biseri-cile bulgare au fost transformate în moschei. Este anul încare sfintele moaşte sunt mutate la Vidin, pentru cinci ani.

După lupta de la Nicopole, din anul1396, moaştele Sfintei Parascheva vorajunge din Vidin, la Belgrad – Serbia,în anul 1398.În anul 1521, sultanul Suleiman Mag-nificul cucereşte Belgradul, iarmoaştele Sfintei Cuvioase Paraschevasunt duse la Constantinopol, fiindaşezate în palatul sultanului. Au fostrăscumpărate de la turci de către Patri-arhia Ecumenică. Moaştele Sfintei Cu-vioase Parascheva au fost aşezate înBiserica Panmakaristos, sediul deatunci al Patriarhiei Ecumenice. Dupătransformarea acestei biserici înmoscheie, moaştele au fost duse în maimulte biserici: Vlaherne (1586), Sfân-tul Dumitru de la Xiloporta (1597) şiSfântul Gheorghe din Fanar – noul

sediu al Patriarhiei Ecumenice (1601).Domnitorul Vasile Lupu, ctitorind la Iaşi biserica Sfinţii TreiIerarhi şi amintindu-şi de Ioan Asan, care la vremea sa a stră-mutat moaştele Prea Cuvioasei Parascheva de la Epivat laTârnovo, de Alexandru cel Bun, care a adus moaştele Sfân-tului Ioan cel Nou de la Cetatea Albă la Suceava, a făcut de-mersurile necesare la Patriarhia din Constantinopol, pentruca moaştele Sfintei Parascheva să fie strămutate la Iaşi.Domnitorul a plătit toate datoriile Patriarhiei Ecumenice şi,astfel, patriarhul Partenie I şi membrii Sinodului au hotărâtsă-i ofere, drept recunoştinţă, moaştele Cuvioasei.Din actul patriarhal, datat septembrie 1641, reiese că au fostaduse din Constantinopol, „pentru sfinţirea ţării şi binecu-vântarea şi lauda lui Vasile Lupu, cinstitele şi sfintele moaşteale Cuvioasei Maicii noastre Parascheva cea Nouă”. (M.S.)

SSffâânnttaa CCuuvviiooaassăă PPaarraasscchheevvaa

Biserica Ortodoxă Română „Sfântul Ierarh Nicolae” dinBocşa Română, judeţul Caraş-Severin, a sărbătorit, printr-omanifestare de excepţie, 140 de ani de activitate a CoruluiBisericesc, sâmbătă, 19 septembrie 2015.Ziua mult aşteptată de către credincioşii ortodocşi din BocşaRomână a debutat cu o slujbă de Te Deum, oficiată de cătrePreasfinţitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului, în-conjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, ierarhul sfinţindde asemenea şi noul steag al Corului „Armonia”. Imediat

s-a săvârşit şi un parastas la care s-au pomenit toţi slujitoriibisericii şi membrii Corului Bisericesc „trecuţi la Domnul”.În acest cadru festiv a fost lansată cartea „Corul Bisericescdin Bocşa Română. Monografie 1875-2015”, Reşiţa, Edi-tura Tim, 2015, având ca autori pe Silviu Ferciug, Liana Fer-ciug şi Viorel-Dorel Cherciu. Volumul de 351 pagini a fostprezentat în cuvinte elogioase de către istoricul Nicolae Boc-şan, muzicologul Constantin Tufan Stan, criticul literar şieditorul Gheorghe Jurma.Consumându-se acest moment emoţionant, invitaţii şi mem-

brii Corului au primit din partea chiriarhului diplome şi me-dalii aniversare.La manifestarea jubiliară a participat ca invitat specialdoamna Lucreţia Petkovici din Viena – ataşat cultural în ca-pitala Austriei – care a rostit un cuvânt vibrant la adresa Co-rului Bisericesc din Bocşa Română şi, totodată, a citit şimesajul scris al Domnului Franz Schuller, organizatorul cu-noscutului Spectacol Internationales Adventsingen, dinain-tea Crăciunului. Nu omitem să amintim şi cuvântul de suflettrimis din Elveţia de către Părintele Ioan Sauca, „fiu al Boc-şei”, directorul Institutului Ecumenic de la Bossey din cadrulUniversităţii din Geneva şi secretarul general asociat al Con-siliului Mondial al Bisericilor.Participanţii au vizitat şi o expoziţie – aranjată profesionistîn demisolul din cărămidă de la casa parohială – cu maimulte secţiuni: documente de arhivă, fotografii, trofee, ma-teriale audio-video, diplome, ziare şi reviste în care s-a scrisdespre Cor şi partituri muzicale.Pentru a marca acest eveniment de omagiere a Corului Bi-sericesc „Armonia” din Bocşa Română, au fost invitate şicorurile înfrăţite din judeţele Timiş şi Caraş-Severin: Corala„Giroceana” din Giroc, Corul Catedralei „Sfântul Gheor-ghe” din Caransebeş, Corul „Grănicerii Bistrei” din Voislovaşi Corul de Copii din Bocşa.Întrucât între coriştii din Bocşa Română şi cei din Giroc s-a înfiripat o frumoasă legătură sufletească, preotul SilviuFerciug a acordat o Diplomă de Merit şi primarului comu-nei Giroc, domnul Iosif-Ionel Toma, care în toate ocaziileşi-a manifestat dragostea pentru Corul Bisericesc din BocşaRomână.Ziua de 19 septembrie 2015 a fost una binecuvântată pentruCorul „Armonia” al Bisericii „Sfântul Ierarh Nicolae” dinBocşa Română.

Viorel-Dorel CHERCIU

CCoorraallaa „„GGiirroocceeaannaa”” llaa BBooccşşaa RRoommâânnăă

3DIALOG CU CETĂŢENII ooccttoommbbrriiee 22001155

Planul de acţiuni al Primăriei

comunei Giroc peanul 2015, pentru

sectorul de mediu• 16-17 IANUARIE 2015 – Acţiunea de strân-gere a brazilor de Crăciun;• 16-27 MARTIE 2015 – Curăţenia de primă-vară (colectarea crengilor, a lăstarilor de vie re-zultate din cosmetizare);• 4 APRILIE 2015 – Acţiunea de colectare de îm-brăcăminte şi încălţăminte;• 25 APRILIE 2015 – Campania de Mediu-mini colectare (acţiune de colectare a deşeuri-lor de echipamente electrice şi electronice);• 25 APRILIE 2015 – Let’s Do It, Romania!;• 19 SEPTEMBRIE 2015 – Acţiunea de co-lectare de îmbrăcăminte şi încălţăminte;• 26 SEPTEMBRIE 2015 – Curăţenie pentruo oră în comuna Giroc;• 26 OCTOMBRIE – 9 NOIEMBRIE 2015 –Curăţenia de toamnă (colectarea cren gilor, alăstarilor de vie rezultate din cosmetizare).

Având în vedere creşterea numărului de contracte de sa-lubrizare pe raza localităţii Giroc, s-a impus necesita-tea introducerii unei noi zile de colectare a deşerilormenajere şi a unui nou traseu în localitatea Giroc.De asemenea colectarea deşeurilor reciclabile se va facede două ori pe lună, în localitatea Giroc.Aceste modificări au intrat în vigoare începând cu datade 1 octombrie.

LuniTraseul I de colectare a deşeurilor menajere în loca-litatea Giroc: străzile Gării; Eroilor; Apicultorilor;Câmpului; Şcolii; Semenic nr. 1-35, 2-52; Muncitorilornr. 1-45, 2-56; Dunărea nr. 1-71, 2-68; Bârzava, Gloria,Timiş, Prunului, Cerna, Crişului, Preot David Voniga,Niveda.

LuniTraseul II de colectare deşeuri menajere în localita-tea Giroc: străzile Trandafirilor; Aleea cu plopi; Satulbătrân; Semenic nr. 37-79, 54-106; Muncitorilor nr. 47-109, 58-106; Dunărea nr. 73-91, 70-82; Bega; Carpaţi; Mureş; Rodnei; Bicaz; Naturii; Siretului; Jiului; Prutului.

MarţiTraseu colectare deşeuri menajere în localitateaGiroc: străzile Calea Timişoarei; Mercur; Uranus; Sa-turn; Vântului; Constelaţiei; Dudului; Visului; Libertăţii; Destinului; Dimineţii; Infinitului; Gândului; Cupidon; Soarelui; Diversităţii; Solidarităţii;Integrării; Aderării; Aviaţiei; Zefirului; Unităţii; Cucu-lui; Mierlei; Ciocârliei; Privighetorii.

Vineri

Colectarea se va efectua în prima şi a treia zi de vineri din fiecare lună; traseu colectare deşeuri re-ciclabile în localitatea Giroc: străzile Gării; Eroilor;Apicultorilor; Câmpului; Şcolii; Semenic nr. 1-35, 2-52; Muncitorilor nr. 1-45, 2-56; Dunărea nr. 1-71; 2-68; Bârzava; Gloria; Timiş; Prunului; Cerna; Crişului;Preot David Voniga; Niveda; Trandafirilor.

Vineri

Colectarea se va efectua în a doua şi a patra zi de vi-neri din fiecare lună; traseu colectare deşeuri reci-clabile în localitatea Giroc: străzile Calea Timişoarei;Mercur; Uranus; Saturn; Vântului; Constalaţiei; Dudu-lui; Visului; Libertăţii; Destinului; Dimineţii; Infinitu-lui; Gândului; Cupidon; Soarelui; Diversităţii;Solidarităţii; Integrării; Aderării; Aviaţiei; Zefirului;Unităţii; Cucului; Mierlei; Ciocârliei; Privighetorii;Aleea cu plopi; Satul bătrân; Semenic nr. 37-79, 54-106;Muncitorilor nr. 47-109, 58-106; Dunărea nr. 73-91, 70-82; Bega; Carpaţi; Mureş; Rodnei; Bicaz; Naturii; Si-retului; Jiului; Prutului.

Pentru informaţii suplimentare, vă puteţiadresa doamnei Petronela Florea – tel.0753149426 şi doamnei Adelina Sîrbu – tel.0753105249.

ZZiilleellee ddee ccoolleeccttaarree aa ddeeşşeeuurriilloorrmmeennaajjeerree şşii ttrraasseeeelleeddiinn llooccaalliittaatteeaa GGiirroocc

Primăria comunei Giroc a organizat acţiuniea de ecologizarea comunei, „Curăţenia pentru o oră în comuna Giroc”, îndata de 26 septembrie 2015, la care au participat voluntaridin comuna Giroc.

Participanţii la acţiune s-au întâlnit, la ora 9, în parcareaLiceului Teoretic „David Voniga” din localitatea Giroc. Laora 9:30, toţi voluntarii erau deja pe teren şi au început mareacurăţenie.Zonele alese pentru această acţiune au fost: drumul de legă-tură dintre localitatea Chişoda şi Calea Şagului (DN 59) şidrumul către Poligonul Chişoda.La fel ca în anii precedenţi, organizatorii au pus la dispoziţiavoluntarilor mijloace de transport pentru a se putea deplasadirect la locaţiile unde au făcut curăţenie, saci şi mănuşi.Compartiment Protecţia Mediului: insp. Adelina SÎRBU,

insp. Petronela FLOREA

„„CCuurrăăţţeenniiaa ppeennttrruu oo oorrăăîînn ccoommuunnaa GGiirroocc””

Primăria Comunei Giroc anunţă începe-rea colectării resturilor vegetale (crengi,vrejuri de la legume, lăstari de viţă de vie,arbuşti) după următorul program, întreorele 8-16, în perioadele:26 octombrie 2015 – 29 octombrie 2015– în localitatea Chişoda. 30 octombrie 2015 – 10 noiembrie 2015– în localitatea Giroc, astfel:- în zilele de 30 octombrie – 2, 3 no-iembrie pe străzile: Gării; Eroilor; Api-cultorilor; Câmpului; Şcolii; Semenic nr.1-35, 2-52; Muncitorilor nr. 1-45, 2-56;Dunărea nr. 1-71, 2-68; Bârzava; Gloria;Timiş; Prunului; Cerna; Crişului; PreotDavid Voniga; Niveda; Trandafirilor.- în zilele de 4, 5, 6 noiembrie pe stră-zile: Aleea cu plopi; Satul bătrân; Seme-nic nr. 37-79, 54-106; Muncitorilor nr.47-109, 58-106; Dunărea nr. 73-91, 70-82; Bega; Carpaţi; Mureş; Rodnei; Bicaz;Naturii; Siretului; Jiului; Prutului.

- în zilele de 9, 10 noiembrie pe străzile:Calea Timişoarei; Mercur; Uranus; Sa-turn; Pluto; Vântului; Constelaţiei; Du-dului; Visului; Libertăţii; Destinului;Dimineţii; Infinitului; Gândului; Cupi-don; Soarelui; Diversităţii; Solidarităţii;Integrării; Aderării; Aviaţiei; Zefirului;Unităţii; Cucului; Mierlei; Ciocârliei; Pri-vighetorii.

Resturile scoase vor fi depozitate la li-mita proprietăţii (lângă drum) şi legate însnopi, pentru a facilita încărcarea în re-morci. În caz contrar, nu se vor ridica.

ATENŢIE! Utilajele vor trece osingură dată pe stradă!

Mai multe detalii vă pot oferi doamnaPetronela Florea, telefon 0753149426,şi doamna Adelina Sîrbu, telefon0753105249.

ÎÎnncceeppee ccoolleeccttaarreeaarreessttuurriilloorr vveeggeettaallee

4 DIALOG CU CETĂŢENIIooccttoommbbrriiee 22001155

Şcolarii din clasele ciclului primar de la LiceulTeoretic „David Voniga” din Giroc au la dispozi-ţie, începând din această lună, o nouă facilitate:programul „Şcoală după şcoală” - Afterschool. Caun cadou făcut de Ziua Mondială a Educaţiei, pri-marul comunei Giroc, domnul dr. Iosif-IonelToma a tăiat panglica inaugurală a clădirii afterschool, una modernă şi cu dotări de ultimă gene-raţie. Tot cu acest prilej, preotul paroh al Biseri-cii Ortodoxe Române din Giroc, Marius IulianŞonea, alături de un sobor de preoţi – Eugen Ba-bescu şi Florin Maxim, foşti elevi ai şcolii dinGiroc, şi Alin Scridon au sfinţit noua clădire.În discursul său rostit la inaugurarea clădirii Afterschool, domnul primar a precizat: „Am reu-şit să mă ţin de cuvânt şi, ca în fiecare an în ultimavreme, fiecare deschidere de an şcolar am făcut-ocu un şantier. Cu această clădire am depăşit su-prafaţa de 6.000 de metri patraţi construiţi în li-ceul nostru. Dacă ne gândim ce înseamnă 6.000de metri patraţi, putem spune că este mai mult deun lanţ de pământ. Este foarte greu să munceştiun lanţ de pământ. Dacă vorbim însă de suprafaţaconstruită pentru şcoala din Giroc pot spune căaici se vor aduna multe roade, dacă munca va fifăcută aşa cum trebuie. Aş dori ca bunul Dumne-zeu să ne îngăduie să adunăm şi de aici roade bo-gate, pentru că, aşa cum am gândit de la început,această dezvoltare este spre binele copiilor dincomuna Giroc. Aş vrea să se înţeleagă că nimicdin ceea ce am făcut aici nu are scop politic sauelectoral. Şcoala aceasta merita un Afterschool,

merită o grădiniţă aşa cum are, merită un liceuadevărat... S-au investit foarte mulţi bani în Afterschool,peste 180.000 de euro, sumă care provine din fon-duri europene. Investiţia face parte dintr-un pro-gram mai amplu, care iată s-a finalizat, şi estedată spre folosinţă celor care au nevoie de ea.Acest Afterschool a fost necesar, chiar şi părinţiicopiilor au solicitat realizarea unui astfel de sis-tem. Au existat câteva întârzieri, însă importanteste că acest centru funcţionează şi arată impeca-bil. Şi Afterschool-ul este doar o parte a investiţieipe care o derulăm la şcoala din Giroc. Acum ţin-

tim spre o şcoală nouă şi spre o altă creşă, pentrucă cea actuală este mult prea mică pentru numărulcopiilor şi nu face faţă solicitărilor care vin în per-manenţă din partea părinţilor. Ar fi necesară o lo-caţie cu 150 de locuri la creşă şi 500-600 de locurila şcoală. În acest sens, vom accesa un programeuropean prin care vom reuşi să facem o şcoalăcu 12 săli de clasă, o sală de spectacole, iar atuncivom separa ciclurile de învăţământ, grădiniţa,şcoala gimnazială şi liceul urmând să-şi desfă-şoare activitatea în clădiri distincte. Chiar şi creşase va muta într-o nouă locaţie. În Giroc, s-au sta-bilit, în ultima perioadă, iar această tendinţă con-tinuă, foarte multe familii de tineri, numărulcopiilor este în continuă creştere, iar noi trebuiesă le oferim condiţii adecvate. Am reuşit să reali-zăm, ca întindere şi forţă, unul dintre cele maimari şi mai moderne centre şcolare din ţară”. Noua locaţie a fost vizitată de cei prezenţi laeveniment, impresionând atât prin curăţenie şi or-dine, dar mai ales prin modernitatea echipa-mentelor de ultimă generaţie cu care au fostdotate clasele, bucătăria şi grupurile sanitare.În programul Afterschool sunt incluşi 24 de elevi(din clasele pregătitoare, clasa I, clasa a II-a şiclasa a III-a). După încheierea cursurilor, copiiisunt supravegheaţi şi îndrumaţi în procesul de în-văţământ de patru cadre didactice, şi anume:Camelia Preda, Ştefania Toma, Liliana Antal şiAndreea Sică.

Cadou de Ziua Mondială a Educaţiei:IInnaauugguurraarreeaa CCeennttrruulluuii

ddee zzii „„AAfftteerrsscchhooooll”” GGiirroocc

5DIALOG CU CETĂŢENII ooccttoommbbrriiee 22001155

Clădirea destinată programului after school a fostconstruită printr-un proiect european accesat decătre Primăria Comunei Giroc, valoarea in-vestiţiei depăşind suma de 180.000 de euro.Suprafaţa construită a noii clădiri este de 316metri patraţi. S-au realizat, pentru ca activitatea să se des-făşoare în cele mai bune condiţii, o sală de calcu-latoare şi o sală de activităţi.

De asemenea, s-au amenajat o bucătărie modernă,dotată şi utilată complet, o sală de mese, spaţiipentru depozitare şi evacuare a deşeurilor, ves-tiar, filtru sanitar, grupuri sanitare, birou profeso-ral şi sală profesorală.În ceea ce priveşte dotările, acestea sunt ultra-moderne, printre cele mai importante amintindaici: tabla smart, videoproiectorul, retroproiec-torul, tabla magnetică, microscopul, imprimante,calculatoare, televizoare performante, dar şi cărţi,

compact-discuri, hărţi, calculatoare.Cu ocazia inaugurării noului edificiu, primarul co-munei Giroc, domnul dr. Iosif-Ionel Toma a reiterat dorinţa domniei sale de a continua in-vestiţiile în domeniul învăţământului şi educaţiei,o axă prioritară a preocupărilor administraţiei lo-cale girocene. Grija pentru educarea tinerei generaţii se con-cretizează, la Giroc, prin realizarea unui adevăratcampus şcolar.

Cadou de Ziua Mondială a Educaţiei:IInnaauugguurraarreeaa CCeennttrruulluuii

ddee zzii „„AAfftteerrsscchhooooll”” GGiirroocc

Ziua mondială a educatorilor ( Journée mon-diale des enseignants / World Teachers’ Day)a fost desemnată la 5 octombrie de către UN-ESCO pentru a marca semnarea, în 1966, a„Recomandării UNESCO/ILO privindstatutul profesorilor”, recomandare care cer-tifica importanţa unui sistem educaţional decalitate şi care puncta responsa bilităţile pecare trebuie să şi le asume un cadru didactic.De asemenea, 5 octombrie aminteşte şi deadoptarea „Recomandării privind învă ţă -mântul superior”, în 1997.„Education International”, federaţie glo ba lă aUniunii Sindicatelor Cadrelor Didactice, con-sideră că această zi trebuie să fie recunoscută şisărbătorită la nivel internaţional, iar principi-ile celor două recomandări trebuie respectatede fiecare stat în parte.Începând cu anul 1994, la 5 octombrie, fede-raţia a lansat o campanie de promovare ameritelor cadrelor didactice şi a contribuţieiaduse de aceştia în procesul educaţional, lanivel mondial.În acest an manifestările au fost organizate,pretutindeni, sub deviza „Apel la profesori”!Ziua mondială a educatorilor adună, anual,sute de mii de elevi, părinţi şi activişti din în-treaga lume pentru a aduce un omagiu tuturor

cadrelor didactice care au fost în mod direct sauindirect afectate de o criză majoră. Rolul pro-fesorilor şi al celorlalte categorii de personaldin educaţie este vital pentru reconstrucţia so-cială, economică şi intelectuală.Ziua mondială a educatorilor este marcată înpeste 200 de state.Organizaţia insistă asupra faptului că profe-

sorii trebuie să urmeze cursuri suplimentare depregătire. Cursurile de pregătire a cadrelor di-dactice trebuie să fie integrate în politica edu-caţională naţio nală şi trebuie să reflectediferenţele cultu rale. Tocmai din acest motivorganizaţia promovează cooperarea între insti-tuţiile de învăţământ, guvern şi organizaţiilecadrelor didactice.

PPaaggiinnii rreeaalliizzaattee ddee PPeettrruu VVaassiillee TTOOMMOOIIAAGGĂĂ

Ziua Mondială a Educaţiei

În data de 20 septembrie 2003, la şcoala din Giroc,din iniţiativa Uniunii Culturale a Românilor dinUngaria şi cu sprijinul primăriei şi al şcolii din lo-calitate, a avut loc comemorarea preotului DavidVoniga, manifestare prilejuită de împlinirea a 70de ani de la trecerea sa la cele veşnice.Delegaţia românilor din Ungaria a fost întâmpi-nată cu flori, pâine şi sare, de către primarul co-munei, Iosif-Ionel Toma, directorul şcolii,Octavian Gruiţa, profesori şi numeroşi elevi îm-brăcaţi în costume naţionale.Din partea comunităţilor românilor din Ungaria aupareticipat domnul Ştefan Frătean, consilier refe-rent la Oficiul pentru Minorităţi Naţionale şi Et-nice din Budapesta, domnul director Ioan Ciote –preşedintele Uniunii Culturale a Românilor dinUngaria (UCRU), precum şi un grup de 25 de pe-lerine din mai multe localităţi din Ungaria.După frumoasa primire, toţi cei prezenţi au fost in-vitaţi să meargă în cabinetul de istorie al şcolii,unde aveau să fie susţinute mai multe comunicăriprivitoare la activitatea preotului David Voniga.Simpozionul a fost deschis prin rostirea rugăciuniidomneşti de către Protosinghelul Paisie, delegatulPrea Sfinţitului Părinte Episcop Sofronie.Comunicatele au fost susţinute de către profesorulIon Murariu, cercetătoarea dr. Maria Berény şiIosif Cerbu, unul dintre cei care l-au cunoscut pepărintele Voniga, acestea fiind urmate de o scurtă,dar consistent, intervenţie a renumitului istoric şiarheolog timişorean Florin Medeleţ, cunoscut, dealtfel, publicului girocean, în faţa căruia a conferenţiatşi cu alte ocazii.A urmat apoi o scurtă slujbă la biserica în care a ser-vit timp de 33 de ani părintele Voniga, după care s-amers în cimitirul unde-şi doarme somnul de veci şiunde preotul paroh Iosif Gaiţă (botezat de PreotulVoniga în anul 1931), împreună cu ProtosinghelulPaisie, a oficiat parastasul ridicat în memoria mareluiînaintaş. După slujba parastasului, câţiva pelerini dinGiula au presărat un pumn de pământ pe mormântulPărintelui Voniga, adus de la Giula.Programul a continuat cu vizitarea monumentelor luiAurel Vlaicu, ridicat la iniţiativa lui David Voniga, amuzeului satului din Giroc, unde istoricul FlorinMedeleţ a oferit explicaţiile necesare, urmate de

prezentarea unui spectacol de dansuri populare, susţi-nut de Ansamblul „Ghiocelul” din Giroc.La şcoală a avut loc masa festivă, cu participarea oas-peţilor şi a gazdelor.La sfârşitul programului a avut loc o întrevedere întreoficialităţile locale şi conducerea Uniunii Culturale aRomânilor din Ungaria, punându-se la punct un spri-jin material pe care Primăria Giroc urma să-l ofereLiceului „Nicolae Bălcescu” din Gyula şi Bisericii or-todoxe române, atunci când o delegaţie din Giroc vaparticipa la comemorarea părintelui David Voniga înUngaria.Manifestările consecrate împlinirii a 70 de ani de lamoartea preotului cărturar David Voniga, începute laGiroc în 20 septembrie 2003, au continuat la Gyula în

8 noiembrie, unde, la invitaţia Uniunii Culturale aRomânilor din Ungaria, a participat o delegaţie dinGiroc, formată din profesorul Octavian Gruiţa,directorul şcolii din Giroc, preotul Traian Debu-cean, profesorul Ion Murariu şi Sever Lazăr.Vizita a durat două zile şi a început cu primirea laEpiscopia Ortodoxă Română, cu sediul la Gyula, decătre Prea Sfinţitul Părinte Episcop Sofronie, prilejcu care i s-au înmânat, din partea Primăriei Giroc,care a sponsorizat vizita, două odăjdii pentru servi-ciul religios. A continuat apoi cu vizitarea catedra-lei şi a Liceului „Nicolae Bălcescu”, în care sepredă în limba română. O excelentă impresie ne-aulăsat condiţiile materiale deosebite, dotarea şcoliicu cele necesare unui învăţământ modern. Am ofe-rit câteva planşe, casete video, despre frumuseţileRomâniei şi ale Timişoarei, cărţi şi reviste. Searane-am întâlnit la sediul UCRU cu o parte dintre cu-noştinţele noastre de la vizita din Giroc, dr. IoanCiotea, preşedintele Uniunii Culturale, doamna dr.Maria Berény, cercetătoare. A doua zi am participatla Liturghia oficiată de Prea Sfinţitul Părinte Epis-cop Sofronie, de la Biserica din cartierul GiulaMică. La sediul Uniunii Culturale am participat lao sesiune de comunicări, susţinute de doamna dr.Maria Berény, de doamna Elena Csobai, preşedintaSocietăţii Creatorilor şi Cercetătorilor Români dinUngaria, şi de domnul profesor Ion Murariu. Câţivaelevi de la liceul românesc au citit poezii din volu-mul „Dor şi jale” de David Voniga. La reuşita ma-

nifestării a contribuit şi expoziţia care a cuprinsfotografii de familie, fotocopia de pe actul de botez acelui omagiat, fotografii din activitatea sa de la Giroc,reviste şi ziare pe care le-a fondat şi la care a colabo-rat, o parte dintre scrierile publicate.În timpul rămas ne-am deplasat la Micherechi, o fru-moasă aşezare, unde majoritatea o formează comuni-tatea românească. La şcoala de aici, cu predare înlimba română, a funcţionat ca învăţător, înainte de aveni la Giroc, Atanasie Baicu.Am părăsit meleagurile julane convinşi fiind că viaţaşi activitatea pilduitoare a lui David Voniga vor con-stitui un liant, peste timp, între cele două comunităţifrăţeşti cărora le-a aparţinut deopotrivă.

File de istorie giroceanA

Comemorarea preotului David Voniga

6 DIALOG CU CETĂŢENIIooccttoommbbrriiee 22001155

Începutul lunii noiembrie a anului 2006 a prilejuit oinedită întâlnire a generaţiilor, graţie evenimentuluiorganizat cu ocazia aniversării a 230 de ani de învă-ţământ românesc la Giroc. Cadre didactice şi elevi dindiverse generaţii, începând cu cei care au slujit şcoalaîn urmă cu peste 50 de ani, până la cei de astăzi, elevidin diverse promoţii, alături de autorităţi locale şi re-prezentanţi ai Inspectoratului Şcolar Judeţean Timiş,au umplut holul şcolii, ţinând să participe la sărbă-toarea de suflet a învăţământului girocean.După cuvântul de bun venit al directorului OctavianGruiţa, preotul paroh Adrian Chermeleu oficiază un

Te-Deum. Directorul şcolii a prezentat un istoric alinstituţiei, privind evoluţia şi rezultatele obţinute deelevi, după care au luat cuvântul primarul comunei,Iosif-Ionel Toma, reprezentantul IŞJ Timiş, prof. dr.Cornel Petroman, prof. Ovidiu Tocmacov, fost direc-tor între anii 1960-1973, venit special din Elveţia pen-tru acest eveniment, profesoara Aspazia Moga,profesoară la Giroc în anii ’50, precum şi unii din fo-ştii absolvenţi.Cu această ocazie au fost lansate şi două cărţi: „Monografia şcolii din Giroc”, semnată de OctavianGruiţa, şi „Vorbe d-ale noastre” (Ediţia a II-a), scrisă

de profesorul Ion Murariu. Un reuşit program artis-tic, prezentat de foşti şi actuali elevi ai şcolii, i-a în-cântat pe participanţi. Vizitarea şcolii, a grădiniţei, asălilor de clasă, a laboratoarelor sau bibliotecii, auconstituit momente de retrăire a unor emoţii şi de de-pănare a unor amintiri, care s-au prelungit şi la masafestivă ce avea să încheie o zi încărcată de clipe deneuitat.

Material preluat din monografia „Giroc – arcpeste timp”, realizată de prof. Octavian Gruiţa,

prof. Ion Murariu şi prof. Marius Matei

Aniversarea a 230 de ani de învăţământ românesc în Giroc

7DIALOG CU CETĂŢENII ooccttoommbbrriiee 22001155

„Ăla-i rău’ ăl măi mare –

N-are trup, niś nume n-are;

Ăla-i rău’ śe nu fuźe

Dă Dumnedzău, niśi dă cruśe...”

(dîntr-o cântare bătrânască)

Capitolul II

40. Aoricalu Fraicu şî Giośel

lu Boboloş- Ş-apo-acu’ śe-ai vre tu să zăflădz dî la noi, haVăruţule Relule, o-că śe-ai vre ca noi să băgămsama dî la cińe – ca să ńe priască la ţăţ. Că dor-ţîieţ-o fost povăstuit măi mult şî dă măi mulce oriMaica Ruţa-cu-străicuţa, d-ai scriat-o pră nu-şciu-câce role d-ăle mari dă măgńetofon. Încă dzîśeaică n-ai măi źuit dă le scriedz pră urcie până-i fiieşît la pinzie... îl afumă acum-măi-pră urmăVăruţu Colă. Iară vericu Ńiţă – numa-l pusă dracusă să mâcăie dîn cap prăcum că aşa-ş aduśe şî eld-amince c-ar fi stat ş-ar fi fost să rămână lucru-rile. Dară mie, cira Aorica lu Fraicu – năpustîndu-m gândurili – le clăcină bundudzându-le într-a’ lorşî cu a’ lor, dă cum aud şî ei arându-ăl mijlośiu d-întâia oară să-i ceme pră corişci la probă. Şî numaiaca vădzurăm cum să bagă-n cindă – că s-o fostînsărat dăvreme şî nu măi vege, fato, să măi de câ-ceva împunsături cu acu cu fir dă cordońel la co-sutu pră fir la pepţî lu spăśelu dă Paşci, să-l aibăgata dînăince. După aia i-ar măi fi rămâńeat dă

cosut urdzariu la poalili în patru laţ – dăstul dămult dă lucru. Da’ i-or făgăduit şî mumă-sa, Mărialu Mărcoń, şî mătuşă-sa după tată, Teta, sora luGiuca Fraicu dî şa Cotcoreţ, amândoauă i-orfăgăduit că-i aźută fieşcecare câtă-un laţ – şî ea,Aorica, măi cu vreńiśie – că-i tăt prîntru ea şî urdzariu dî la ştrafu poalilor – ş-or găta până la-nśeputu Stămâńii dă Śenuşă śe-nśepe după Florii...Împungând ea cu mătasă dă molińei gârnată, căsă vegea măi bińe în ochiurili înguşce dă ţăsăturăsupţîre, aşcepta să audă arângu a doaua oară şî săfie gata când o fi s-o strîźe Gică lu Chesu cuńevastă-sa Nada, veńită şî ea noră tot dî la Coto-reţ, cu Ica lu Palcu, măi cu Mărioara, sora lu Ica,cu Sofica lu Fiştilic, cu Trăieńică şî cu socru-su,Ianăş Ceregoveanu, s-o strîźe şî pră ea să să ducăla probă la cor. Dar să audz prîn sat cum că dupăPaşcili-ăle miśi śică Ghiośel ar rupe căpara cuMărioara lu Vasîle, fata lu Ana, că dă cum o fostvădzut-o Ghiośel pră Aorica lu Fraicu, alta şîńimic, numa că el nu să-nsoară fără dăcât cu ea, cuAorica. Paśe şî stăveală, ńiśi mâncare ńiśi somnnu măi avea Ghiośel, era slăbit şî tras la faţa obrazului dă chinu ăsta dă párică era mâncat dăoftică...

Glosarsă zăflădz = să aflii iscondind, să ştiriceşti;să să mâcâie = să clatine din cap a mirare, deza-cord şi îndoială;năpustîndu-m gândurili = năvălind în gânduri şiînvolburându-le;bundudzîndu-le = tulburându-le, turmentându-le;cordonel = fir subţire de bumbac matlasat;spăśel = ie;Teta = mătuşă (în sârbeşte);molińei = fir de mătase;ar rupe căpara = a desface logodna;stăveală = temperare, înfrânare

ÎÎnnttââmmppllăărrii ddîînnttrr--uunn rroommaann bbăănnăăţţaannśe baş acuma să scriadză

Ioan-Viorel Boldureanu s-a născut în 12 februarie 1950, în Topolovăţu Mare, Timiş. Şcoala generală aurmat-o în satul natal, liceul la Lugoj, iar studiile universitare la Timişoara şi la Cluj-Napoca. Îşi ia

doctoratul în ?lologie, la Timişoara, în anul 1985. A debutat în volum în anul 1984, cu „Povestiri de lamarginea Câmpiei”. Membru al unor cenacluri, colaborează la câteva ziare şi reviste literare. Este titu-lar al Cursului de Folcloristică şi Etnologie la Facultatea de Litere şi Filoso?e a Universităţii de Vest din

Timişoara. La Cenac lul „Gura Satului” este, însă, „concurat” de COLĂ LU TUTUBĂ, personajul cucare este adesea identi?cat. Din ianuarie 1996 a început să dea viaţă personajului UICA NIŢĂ („văr allui COLĂ”) la Televiziunea „Analog” din Timişoara, în rubrica zilnică „La givan cu Uica Niţă”. Pentruacei care îl cunosc mai puţin, amin tim că scriitorul are rădăcini ereditare şi în localitatea Chişoda, un

motiv în plus de a iubi aceste locuri şi oamenii lor.

Semnalul de “ALARMĂ AERIANĂ” are 15 sunetea 4 secunde fiecare, cu pauză de 4 secunde întreele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalulse compune din 15 sunete a 2 secunde fiecare,cu pauză de 2 secunde între ele. Semnalul de

“ALARMĂ LA DEZASTRE” constă în 5 sunete a16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secundeîntre ele. Pentru sirenele cu aer comprimat, sem-nalul se compune din 5 sunete a 8 secundefiecare, cu pauză de 5 secunde între ele.

“PREALARMA AERIANĂ” are 3 sunete a 32 desecunde fiecare, cu pauză de 12 secunde întreele. Pentru sirenele cu aer comprimat, semnalulse compune din 3 sunete a 16 secunde fiecare, cupauză de 6 secunde între ele.

“ÎNCETAREA ALARMEI” are sunet continuu, deaceeaşi intensitate, cu durata de 2 minute. Pen-tru sirenele cu aer comprimat, semnalul se com-pune dintr-un sunet continuu, de aceeaşiintensitate, cu durata de 1 minut.

Telefoane utile locuitorilor din Comuna Giroc:Primărie - 0256 395648; Poliţia Comunală - 0732 600450; Poliţia Locală - 0733 666467; Pompieri - 0732 600432; Deranjamente RENEL - 0256 929;

Deranjamente APĂ-CANAL: 0752 192848; Stare civilă: 0256 486029; SPCLEP Giroc - 0256 486027; Pentru decese - 0753 313839

ISSN

1584

/306

8 Colectivul de redacţie:Iosif Ionel TOMA - director fondator

Petru Vasile TOMOIAGĂ - redactor-şef;Simona IVUŢ - secretar general de redacţie

Octavian GRUIŢA, Viorel Dorel CHERCIU, Mircea STURZA - cultură;

Lavinia DAVID - social; Anton BORBELY - tehnoredactare computerizată.

Adresa: Giroc, str. Semenic nr. 54, TimişTel: 0256 395648; Fax: 0256 395798e-mail: ziargiroc@yahoo.com

Nu pierdeţi nici un număr al ziarului nostru.Citiţi-l constant pentru a fi corect informaţi!A fi corect informat înseamnă a fi puternic!

Tiparul executat la SC West Tipo International SA,Timişoara, Calea Aradului nr. 1, tel. 0256-244007

Corala „Giroceana”,fondatoare a primuluifestival-concurs alcorurilor din Banat

Corala „Giroceana” se numără printre for-maţiile corale fondatoare ale primului festival-concurs din Banat, dedicat acestui geninterpretativ.Prima ediţie a Festivalului Coral „Rapsodiileneamului”, desfăşurat la Dudeştii Noi, a aduspe scena Casei de Cultură din localitate invitaţidin Banatul Sârbesc, de la Torac şi Uzdin, dinArad şi Caraş-Severin, dar şi din Timiş. Zeceformaţii corale au urcat pe scenă în cadrulevenimentului, care s-a dorit a fi un prim passpre constituirea unui festival puternic pentruviitor.Primii care au urcat pe scena Casei de Culturădin Dudeştii Noi au fost componenţii CoruluiBisericii Ortodoxe „Sfântul Dimitrie”, gazdelemanifestării. Au urmat apoi fetele de grupul vocal„Sânzienele”, al Centrului de Cultură din Arad.

După frumoasele sânziene a urmat Corul „Ar-monia”, al Parohiei Ortodoxe Române dinBocşa Română, care a sărbătorit, recent, 140de ani de activitate neîntreruptă.Din comuna Giroc a venit la Dudeştii NoiCorala „Giroceana”, una dintre cele mai apre-ciate formaţii de acest gen din judeţul nostru.Dintre oaspeţii veniţi din Serbia primii au urcatpe scenă componenţii Corului „Doina”, alCasei de Cultură şi al Parohiei OrtodoxeRomâne din Uzdin.Corul „Floris” din Jimbolia, condus demaestrul Iosif Todea, dirijorul Corului Filar-monicii „Banatul” din Timişoara, a continuatprogramul feativalului.Corul mixt al Asociaţiei pentru Artă şi CulturăRomânească „Vichentie Petrovici Bocăluţ” dinTorac a urmat apoi să prezinte recitalul său,urmat de grupul coral „Grănicerii Văii Bistrei”din comuna Zăvoi, Caraş-Severin, şi Corul„Învierea” al Parohiei Ortodoxe Române dinFoeni.Au încheiat spectacolul şi, odată cu recitalul,şi prima ediţie a Festivalului „Rapsodiile nea-mului”, membrii formaţiei corale a ParohieiOrtodoxe Române din Comloşu Mare. (V.T.)

8 DIALOG CU CETĂŢENIIooccttoommbbrriiee 22001155

David-Ştefan Gîrd6 ani, Chişoda

Matei Albu4 luni, Chişoda

Mara Petruş4 ani şi 11 luni, Giroc

Fabian Chirca4 ani şi 9 luni, Giroc

Carla Farcău5 ani şi 3 luni, Giroc

Dariana Dancu4 ani şi 9 luni, Giroc

Petru Petcu5 ani şi 2 luni, Giroc

În urma unei invitaţii speciale, având cazarea şi masa asigurate, Alexandra şiPaul Paraschiv au participat la două concursuri de şah în Spania, la mijlocullunii august 2015. La Figueres, între 11 şi 18 august, cei doi juniori giroceni auluptat pentru supravieţuire în mijlocul seniorilor, într-un turneu de nivel foarteridicat, iar Paul Paraschiv, care avea în acea perioadă coeficientul internaţionalELO 1768, a reuşit să ridice baricade şi să remizeze în faţa a trei jucători cu coeficienţi cuprinşi între 1959 şi 2126, între care şi un maestru FIDE. Evoluţia

celor doi giroceni avea săfie lăudată, însă, de cătrelocalnici, care au declaratcă ar fi fost încântaţi săaibă şi ei astfel de copii laclubul lor de şah.La 23 august, la Santa Eu-genia de Girona, ambii şa-hişti giroceni aveau să fiepremiaţi într-un concursde şah rapid. Paul Paras-chiv a câştigat, între al-tele, o sticlă de şampanie(pe care i-a dăruit-o luitata) şi o rudă de salampreparat după o reţetă lo-cală tradiţională. Oare ibe-ricii îşi închipuie că ne-aufăcut praf cu asta? Ne gân-dim serios să-i invităm laun concurs de şah undePremiul I să fie o oală desarmale, Premiul II unborcan zdravăn de mură-turi, iar Premiul III o da-migeană cu palincă deMaramureş.În perioada 20-23 august2015, şahiştii giroceni au

participat la Open Pe-troşani, turneu anual in-terjudeţean de şah, aflatla a şasea ediţie, avândsecţiuni atât pentru se-niori, cât şi pentru ju-niori. Ştefan Juravle aocupat locul 2 la catego-ria B12, iar Mihai Iucus-a clasat pe locul 3 lacategoria B10.Vara şahistă giroceanăs-a încheiat cu festivalulinternaţional „Şahulpentru toţi”, de la Timişoara, care a adunat, între 3 şi 6 septembrie, aproape 200de participanţi din România, Ungaria şi Serbia. Competiţia s-a desfăşurat latemperaturi ridicate, în ciuda calendarului. Paul Paraschiv a marcat un rezultatfrumos pentru Giroc, locul 2 general la secţiunea ELO 1800, un turneu în careseniorii erau o prezenţă notabilă. Denis Alboni a fost pe punctul să obţină o medalie la secţiunea ELO 1700, dar a ratat în ultima rundă o poziţie virtual câştigată, aşa că s-a clasat pe locul 6 din 20 de jucători.Probabil că rezultatul cel mai spectaculos al girocenilor la această competiţie afost adus de către Mihai Iucu, care s-a clasat, la secţiunea ELO 1200, pe locul3 din 48 de jucători, de la cluburi din Timişoara, Arad, Deva, Alba Iulia, Râm-nicu Vâlcea, Craiova, Reşiţa, Focşani, Vulcan, Sânnicolau Mare, Sânandrei,Giarmata Vii, plus un jucător din Ungaria! Dacă n-ar fi pierdut, accidental,prima partidă, în faţa unui jucător mai slab cotat, Mihai Iucu ar fi putut emitepretenţii la primul loc. Important e că a revenit, a luptat cu dârzenie în primalinie şi a arătat că se poate, că putem spera la mai mult pentru viitor.

Zamfir MOLDOVAN, antrenor maestru

ŞŞAAHH –– ppeerriipplluu eessttiivvaall 22001155 ((IIIIII))

La o săptămână după ce tatăl,Ionel Pascota, câştiga finalaCampionatului de Motoci-clism Viteză la clasa Super-sport 600 cc, a venit rândul luiPatrick să se impună cu o vic-torie la clasa de 50 cc.Pe circuitul Autodrom TitiAur, de lângă Bucureşti, aavut loc finala CampionatuluiNaţional de MotociclismViteză juniori şi, totodată, aCampionatului Naţional deSupermoto.Mezinul familiei Pascota afost prezent la clasa 50cc ju-niori III, cu toate că avea titlulde campion în buzunar, încăde la penultima etapă. Plecatîn cursă din pole positon,acesta a condus întrecerea dela început până la sfârşit. Cuaceastă victorie, Patrick acâştigat toate etapele disputateîn acest sezon. Pe locul aldoilea a sosit Milan Bartha, iarpe locul al treilea a sosit

Alexandru Neamţu, ambiide la clubul Steaua GT Bucureşti.„Am fost prezenţi laaceastă etapă pe circuitulAutodrom Titi Aur şi potspune că este un traseu deconcurs deosebit, care com-bină tehnica şi viteza. Amrămas plăcut impresionatde cum a primit Titi Aurmotociclismul la el acasă.Se vede că este un marecampion şi şi-a dedicatviaţa pentru motorsport. To-todată, Patrick a beneficiatde multe sfaturi din partealui, în direcţia siguranţei ru-tiere. La un moment dat, afost pro tagonistul unor ac-cidente simulate, pentru aînvăţa ce trebuie să faci îndiferite momente în caremaşina este implicată într-un accident”, ne-a declaratIonel Pascota.

V. TOMOIAGĂ

PPaattrriicckk PPaassccoottaa,,ccaammppiioonn nnaaţţiioonnaall

llaa jjuunniioorrii IIIIII