IFBI

8/18/2019 IFBI

http://slidepdf.com/reader/full/ifbi 1/18

FORMAREA RESURSELOR FONDULUI MONETAR

INTERNATIONAL

Student:Popa

M.Andreea Madalina

Grupa:1/

8/18/2019 IFBI


1.In!intarea Fondului Monetar International "i prin#ipale

o$ie#ti%e

&.Re"ur"ele Fondului Monetar International

&.1. Re"ur"e ordinare "au o$i"nuite

&.&.Re"ur"e i'pru'utate

(.Or)ani*area "i e%identa re"ur"elor

+on#lu*ii

,i$lio)ra!e

8/18/2019 IFBI


1.Fondul Monetar Interna ionalț

1.1 Scurt istoric

Fondul Monetar Internaţional este o organiza ie interna ională cu 188 deț ț

state membre i a fost fondat ca parte integrantă a sistemului Bretton-Woods, fiindș

instituţia responsabilă cu asigurarea condiţiilor monetare i financiare propice unui

sistem stabil de sc!imburi comerciale. "l reprezintă primul sistem monetar

internaţional din istoria relaţiilor internaţionale i #izează un ansamblu de principii

i reglementări coerente, asumat de statele semnatare, pri#ind politicile ratei de

sc!imb i al cooperării monetare multilaterale.

$ntemeiat oficial %n 1&'' prin (rticolele (cordului de la Bretton-Woods,

sistemul a a#ut drept iniţiatori )tatele *nite ale (mericii i Marea Britanie, cărora

li s-au alăturat ma+oritatea aliaţilor din cel de-al oilea ăzboi Mondial. $n timp ce

(cordurile reprezintă punctul de plecare oficial al instituţiilor Bretton-Woods,

planificarea lor a %nceput, de fapt, la %nceputul anilor '/. $n acest proces de durată

au fost implicate două personalităţi marcante, 0o!n Manard 2enes, de partea

britanică, i 3arr e4ter W!ite, de partea americană. Idealul lor călăuzitor a fost

construirea unui sistem care să %mpiedice reapariţia unor recesiuni economice de

proporţii, precum i izbucnirea unui nou război mondial. *n spirit comunde liberalism a animat procesul de planificare, iar multilateralismul a de#enit

soluţia comună pentru fondarea unei noi ordini postbelice. in punct de #edere

politic, planurile pre#edeau asigurarea păcii mondiale printr-o instituţie globală

care să fie o #ersiune %mbunătăţită a 5igii 6aţiunilor. in punct de #edere

8/18/2019 IFBI


economic, pacea i prosperitatea urmau să fie spri+inite de comerţul liber %ntre

naţiuni.

(stfel, pilonul economic principal al noii ordini ar fi fost reprezentat de

7rganizaţia Internaţională a omerţului 9I:7;.<lec=nd de la lecţiile perioadeiinterbelice, politicile monetare i ale ratei de sc!imb au fost considerate

instrumente necesare comerţului liber> ele nu puteau fi niciodată considerate ca

scop economic %n sine. <entru consacrarea acestei lecţii %n modul de funcţionare al

economiei internaţionale s-a a#ut %n #edere fondarea unei instituţii financiare

internaţionale care să monitorizeze politicile monetare i de sc!imb ale statelor

membre.

atorită diferenţei semnificati#e dintre poziţia internaţională 9politică i

economică; a Marii Britanii i a )*(, la acea oră, cele două planuri iniţiale au

e#idenţiat c=te#a puncte de dezacord. 2enes era preocupat %n principal de

asigurarea izolării economiilor naţionale %n cazul importului de tendinţe

deflaţioniste i de furnizarea de lic!idităţi internaţionale pentru ţările cu deficit, pe

c=nd W!ite era interesat de con#ertibilitatea i stabilitatea cursurilor i de

eliminarea acordurilor bilaterale restricti#e %n pri#inţa comerţului liber. :otui,

similitudinile au fost mult mai importante. (mbii economiti au crezut ferm %n

importanţa unei ordini mondiale organizate conform principiului ?comerţului

liber@, pentru asigurarea păcii i prosperităţii internaţionale. <e plan naţional,

ocuparea totală a forţei de muncă i un puternic stat al bunăstării urma sa spri+ine

astfel de ţeluri. ontrolul capitalului, control direcţionat %mpotri#a micărilor

speculati#e i ratele stabile de sc!imb au fost percepute drept mi+loacele necesarecomerţului i prin urmare, supuse cerinţelor acestuia.

(cordurile fondatoare au păstrat spiritul acestei #iziuni, dei %n negocierile

politice dintre cele două părţi s-au pierdut mai multe elemente importante.

<ropunerile americane au a#ut c=tig de cauză ţin=nd cont de circumstanţele

8/18/2019 IFBI


economice i politice care făceau din )*(, la acea oră, cea mai importantă putere

i cel mai important creditor al lumii, deţin=nd AC din rezer#ele monetare

mondiale.

1.2 Func iiț

onform pre#ederilor (cordului de %nfiinţare, principala funcţie FMI este

aceea de a supra#eg!ea sistemul monetar internaţional.

<e langa aceasta functie acti#itatea Fondului Monetar Internaţional se

concretizează %n trei funcţiiD

1.financiară

E.de reglementare

.consultati#a

Funcţia financiară se referă la mobilizarea resurselor financiare pentru a #eni

%n spri+inul ţărilor membre %n #ederea ec!ilibrării balanţelor de plăţi, promo#ării

unor politici de sc!imb #alutar stabile i dez#oltării sc!imburilor internaţionale.

Funcţia de reglementare se reflectă %n formularea unor principii cu pri#ire la

politicile #alutar-financiare, efectuarea plăţilor internaţionale i utilizarea

resurselor, In #ederea dezec!ilibrelor balanţelor de plăţi. ea de a treia funcţie, cea consultativă, este %ndeplinită prin asistenţa te!nică

acordată, pentru a spri+ini utulizarea resurselor producti#e i creterea

economică.

ei FMI este cunoscut mai ales prin faptul că acordă credite, aceasta nu

este principala sa funcţie. olul cel mai important pe care %l deţine Fondul Monetar

International este acela de manager al unui sistem monetar internaţional ordonat,

8/18/2019 IFBI


pre#izibil i stabil, cu graniţe desc!ise i care să ofere cadrul necesar unei creteri

ec!ilibrate %n comerţul mondial i %n economiile ţărilor membre.

$n acest sens, FMI funcţionează ca un organism permanent de consultanţă,

%n care membrii cooperează i participă acti# %n sfera monetară internaţională. FMIacordă credite numai %n urma satisfacerii unor condiţii de politică economică i

financiară. (ceastă condiţionare este o consecinţă directă a funcţiei FMI de

supra#eg!ere a procesului de a+ustare i ser#ete două scopuriD asigurarea că ţările

care primesc credite le folosesc %n scopul redresării balanţei i că ţările respecti#e

#or fi %n măsură să restituie creditul primit. (+ustarea este %ntotdeauna necesară %n

cazul deficitelor din conturile curente fără acoperire %n balanţa de plăţi, iar

%mprumuturile de la F.M.I. uurează po#ara acestor a+ustări sau o reealonează pe o

perioadă mai lungă.

)tatutul FMI mai precizează că ceea ce trebuie urmărit pe plan general este

să se faciliteze sc!imburile internaţionale de bunuri, ser#icii i capitaluri, să se

spri+ine o cretere economică sănătoasă, să se realizeze acele condiţii ordonate de

dez#oltare care să spri+ine stabilitatea financiară i economică. in această cauză

toate ţările membre trebuie să colaboreze cu FMI i %ntre ele, pentru a asigura un

sistem stabil de cursuri #alutare.

1.3 Obiective

7biecti#ele urmărite prin FMI sunt at=t de natură internă c=t i e4ternă.

7biecti#ul principal al fondului este acela de a acorda credite statelor care se

confruntă cu un deficit al balanţelor de plăţi, pune la dispoziţia acestora resurse,

oferindu-le astfel, posibilitatea de a corecta dezec!ilibrele.

8/18/2019 IFBI


)copurile declarate ale noii organizaţii, Fondul Monetar Internaţional, aa cum au

rezultat la finalul negocierilor, erauD

1. promo#area cooperării monetare internaţionale>

E. facilitarea e4pansiunii i a creterii ec!ilibrate a comerţului internaţional i

contribuirea, prin acestea, la promo#area i menţinerea unor ni#ele %nalte de

ocupare i de #enituri reale i la dez#oltarea resurselor producti#e ale tuturor

membrilor ca obiecti#e primordiale ale politicii economice >

. promo#area stabilităţii ratei de sc!imb, a unor mecanisme disciplinate de

sc!imb i e#itarea deprecierii sc!imbului prin competiţie>

'. contribuirea la stabilirea unui sistem multilateral de plăţi i la eliminarea

restricţiilor de sc!imb e4tern care %mpiedică dez#oltarea comerţului

mondial>

. punerea la dispoziţie de resurse, pe termen scurt, pentru a asista membrii %n

corectarea balanţelor de plăţi, ?fără a recurge la măsuri destructi#e pentru

prosperitatea naţională i internaţională@ >

G. diminuarea duratei i ni#elului dezec!ilibrului din balanţa de plăţi e4ternă a

membrilor săi.

<entru realizarea acestor obiecti#e FMID

Monitorizează sc!imbările i politicile economice i financiare %n ţările

membre i la ni#el global, i asigură consultanţa %n acest domeniu ţărilor membre, a#=nd ca bază cei / de ani de e4perienţă. )pre e4empluD

$n analiza anuală a economiei +aponeze pentru anul E///, FMI sfătuiete

gu#ernul +aponez să stimuleze creterea economică prin păstrarea

8/18/2019 IFBI


ni#elului scăzut al ratei dob=nzii, %ncura+=nd restructurarea corporaţiilor

i băncilor, i promo#=nd concu-renţa.

(cordă %mprumuturi ţărilor membre care au probleme %n a+ustarea

balanţei de plăţi, nu doar pentru a acorda a+utor financiar temporar, dar pentru a susţine a+ustarea i reformarea politicii economice, acţiune

%ndreptată spre eliminarea defectelor i problemelor e4istente. )pre

e4empluD

Iar,in timpul crizei financiare din (sia 91&&A-1&&8; FMI a acţionat rapid

pentru a a+uta 2oreea să-i reformeze economia printr-un %mprumut de

E1 miliarde H. (sigură gu#ernelor i băncilor centrale ale statelor membre asistenţă

te!nică i posibilităţi de trainig %n acest domeniu de e4pertiză. )pre

e4empluD

upă colapsul *niunii )o#ietice, FMI a a+utat băncile centrale ale

statelor baltice, usia i ale altor foste state so#ietice să-i stabilească un

nou sistem de tezaurizare %n trecerea la economia de piaţă.

2.Formarea Resurselor Financiare ale Fondului Monetar

Interna ionalț

esursele Fondului Monetar Internaţional pot fi grupate %n două categoriiD

resurse ordinare 9obinuite; i resurse extraodinare9imprumutate;.

esursele ordinare pro#in din cotele de participare ale ţărilor membre %n

#alută, ): i monedă naţională. :ot %n resursele ordinare ale Fondului Monetar

8/18/2019 IFBI


Internaţional se %ncadrează i #eniturile din dob=nzi i comisioane i #eniturile din

fondurile administrate de FMI. "le reprezintă capitalul Fondului Monetar

Internaţional, adică fondurile proprii care %i permit să acorde credite.

esursele e4traordinare sunt resursele %mprumutate. (cestea au rolul de acompleta resursele ordinare, %n cazul %n care cerinţele de finanţare ale ţărilor

membre sunt mai mari. $n perioada 1&AG-1&8/ s-au luat măsuri de #=nzare a unor

cantităţi de aur pentru creterea resurselor Fondului Monetar %n #alute liber

utilizabile.

Formarea resurselor financiare ale Fondului are la bază, %n principal, cota de

participare aferentă fiecărei ţări membre 918 de ţări membre;, la aceasta

adăug=ndu-se plăţile efectuate de aceleai ţări. :oate aceste plăţi sunt determinate

de mărimea economică a ţării i de puterea economică a acesteia 9merg=ndu-se pe

principiul că ţările mai puternice plătesc mai mult;. otele de participare la

constituirea resurselor FMI se determină ca procent din <IB-ul fiecărei ţări

membre.

upă stabilirea cotei de subscripţie a fiecărei ţări, subscripţia propriu-zisă se

trece in contul FMI, in structura următoareD EC in monedă con#ertibilă i AC in

monedă naţională. <entru a reflecta sc!imbările petrecute in economia mondială i

rolul di#erselor ţări in cadrul acesteia, cotele de subscripţie la capitalul FMI, se

re#izuiesc periodic, de regulă la inter#ale nu mai mari de cinci ani. Mărimea cotei

de subscripţie oferă un indiciu in legătură cu locul unei ţări in economia mondială,

de aceasta depinzand mărimea imprumutului de care o ţară poate beneficia, cat i

influenţa acesteia in procesul decizional al FMI. and o ţară de#ine membră a FMIii este repartizată o cotă iniţială ce are acelai ni#el cu cele ale ţărilor membre

considerate de Fond a fi comparabile ca mărime economică i caracteristici cu

aceasta.

8/18/2019 IFBI


2.1. Resurse ordinare sau obi nuiteș

esursele ordinare se constituie din cotele de participare a ărilor membreț

FMI plătite %n #alută, ): i monedă na ională %n conformitate cu pre#ederileș ț

statutului FMI aprobat %n anul 1&''.

Cotele subscrise de ţările membre reprezintă partea cea mai importantă din

capitalul FMI. Fiecărui stat membru i se atribuie o cotă parte, aceasta ser#ind la

determinarea importanţei drepturilor de #ot i a mărimii e#entualelor credite.

<entru constituirea unui fond comun de cooperare monetară , fiecare stat membru

la aderare a subscris o anumită cotă de participaţie determinată pe baza unei relaţii

de calcul formată din produsul naţional brut, rezer#ele de aur i dolari )*(, din

#aloarea medie a importului i din #ariaţia ma4imă a e4portului. (ceasta poartă

denumirea de ? formula BRETTON WOODS”1.

< J /,/E - K L /,/ - L /,1/ -ML /,1/ - - 91L NO K;

*ndeD < cota de participare

K produsul naţional brut

rezer#ele de aur i dolari

M #aloarea medie a importului

#aloarea ma4imă a e4portului N media e4porturilor.

1 OINEA G0eor)0e 2In"titu3ii !nan#iar4$an#are interna3ionale5 Ia6i &778 pa). 19

8/18/2019 IFBI


otele părţi sunt subscrise prima dată cu ocazia adeziunii la Fondul Monetar i,

mai apoi, cu prile+ul re#izuirii generale a cotelor părţi. )tatutul FMI aprobat %n

1&'' pre#edea ca fiecare stat membru să subscrie o sumă, #ărsată integral laaderare, din care EC se #arsă %n aur iar restul de AC %n monedă naţională. (urul

este depus la unul dintre cei patru depozitari acreditaţiD Banca Federală de ezer#e

din 6eP KorQ, Banca (ngliei, Banca Franţei i Banca Indiei, iar moneda naţională

este păstrată %ntr-un cont special la Banca entrală sau la o altă bancă a ţării

emitente, la dispoziţia FMI.

in anul 1&A8, respecti# prin pre#ederile celui de-al doilea amendament al

FMI, trana plătită %n aur urma să fie plătită, la alegere %nD repturi )peciale de

:ragere sau #alute acceptate de Fond, răm=n=nd #alabil ca trana %n monedă

naţională să fie %n proporţie de AC. 7rice ţară poate face apel la aceste resurse, iar

la retragerea acesteia din FMI cota de participare se restituie.

eoarece cotele de participare nu mai e4primau dimensiunile economiilor

ţărilor membre i importanţa lor %n cadrul economiei mondiale, cota de participare

a unui stat membru la resursele financiare ale FMI s-a re#izuit.

upă cea de a doua modificare a statutului FMI, stabilirea mărimii cotelor s-

a facut după criterii mai elastice, predomin=nd comparaţia cu cotele ţărilor membre

care au apro4imati# acelai ni#el de dez#oltare economică i financiară ca ţara

aderentă. Formula de la Bretton Woods s-a modificat treptat, astfel %nc=t din 1&81

ea a de#enitD

<J/,///'KL/,/E81//8L/,&9<L;L1,/'E

*ndeD K <IB din anul anterior celui %n care ţara de#ine membră a FMI

media lunară a rezer#elor #alutare9 cuprinz=nd i ):;

8/18/2019 IFBI


< media lunară a plăţilor curente din ultimii ani

media anuală a %ncasărilor curente din cei ani anteriori %n care ţara

de#ine membră a FMI

#ariaţia #eniturilor curente.

FMI-ul propune ca din anul E/11 aceste cote de participare ale ţărilor

membre la resursele Fondului, să fie calculate după o noua formulă. (ceasta a fost

de+a aprobată de onsiliul "4ecuti#.

<entru a menţine capitalul FMI-ului %ntr-o proporţie constantă cu

sc!imburile comerciale mondiale, ni#elul cotelor-părţi este re#ăzut la fiecare ani

i mărit. <eriodic, la perioade de cinci ani, se procedează la re#izuirea generală a

cotelor, lu=nd %n calcul creterea economiei mondiale i sc!imbările %n poziţiile

economice relati#e ale membrilor.(ceastă operaţiune este realizată de onsiliul

Ru#ernatorilor, asa cum este pre#ăzut %n statutul iniţial al FMI.

e#izuirea cotei are două părţiD

parte proporţională prin care fiecare ţară primete acelai procenta+ de

cretere pe care %l aplică cotei e4istente> o parte selecti#ă prin care, fiecare ţară primete o ma+orare proporţională cu

cota calculată.

Fiecare stat membru poate solicita re#izuirea cotei sale atunci c=nd se

consideră %ndreptăţit. reterile prea frec#ente i prea importante ale capitalului

FMI pot necesita o autorizaţie parlamentară dificil de obţinut. reterea cotelor-

părţi necesită de asemenea o procedură destul de greoaie, deoarece cere ratificarea

de către statele membre i reprezintă cel mult 8C din drepturile de #ot.

8/18/2019 IFBI


8/18/2019 IFBI


om=nia are o cotă de participare de 1,/ miliarde ):, iar numărul de

#oturi alocat %n funcţie de formula prezentată mai sus, este de 1/.E, acestea

reprezent=nd un procent de /,'8 C din total.

Tările industrializate deţin &,8C din capital, din acestea grupul celor 1/ ţăriindustrializate a#=nd un procent de E,EC. Rrupul celor peste 1E/ ţări %n curs de

dez#oltare deţin doar apro4imati# E8C din capital FMI. i, deci, din puterea de #ot.

Tările membre ale FMI au dreptul de a primi a+utor financiar %n #alută i alocări de

):. (cest drept este proporţional cu cotele-părţi #ărsate, lucru care duce la

crearea unor diferenţieri accentuate %n redistribuirea resurselor Fondului.

(stfel, ţările cu o bună situaţie economică i financiară au i posibilităţi mai

mari de a apela la finanţările FMI i, %n plus, primesc cele mai mari alocări de ):.

(ceastă situaţie este oarecum nedreaptă deoarece ne#oi suplimentare de resurse

manifestă ţările %n curs de dez#oltare, ţări cu o situaţie financiară slabă care se

reflectată i %n mărimea cotei lor subscrise i #ărsate la Fond.

7 ţară membră poate utiliza ): pentru a obţine monedă străină de la alţi

membri i pentru a face plăţi către FMI. 7 astfel de utilizare nu constituie un

%mprumut, statelor membre ale FMI fiindu-le alocate ): pentru rezol#area unor

dezec!ilibre ale balanţei de plăţi, fără %ndeplinirea unor măsuri de politică

economică i fără obligaţia de rambursare. 7 ţară membră care %i folosete

alocările de ): plătete Fondului o dob=ndă la o rată anuală de 1C-C, %n timp

ce un stat care deţine ): peste alocările sale %ncasează o astfel dob=ndă.

)tatutul FMI pre#ede că dacă Fondul dorete sa-i constituie disponibilităţile

%n moneda unei ţări membre, el poate %nc!eia un accord cu acea ţară pentru a%mprumuta moneda de care are ne#oie. FMI-ul poate , de asemenea, să cumpere o

anumită cantitate de monedă %n sc!imbul ):-urilor, fără ca ţara respecti#ă să

poată refuza această tranzacţie.

8/18/2019 IFBI


Dobâ!ile "i comisioaele reprezintă o altă resursă a FMI, a cărei mărime

depinde de #olumul creditelor acordate i de e#oluţia ratelor dob=nzii.

#â!ările de aur erau destinate, %n formula #ec!iului statut, să mărească

resursele Fondului %ntr-o anumită #alută pentru a face faţă solicitărilor deosebit demari %ntr-o monedă.

2.2.Resurse m!rumutate

$n resursele finanaciare ale Fondului Monetar Interna ional sunt cuprinse iț ș

a a numitele resurse %mprumutate.ș

$mprumuturile se utilizează %n cazul %n care disponibilităţile FMI de#in

insuficiente comparati# cu solicitările de credite ale ţărilor membre i se obţin de

la statele membre sau de la alte organizaţii pe baza unor aran+amente generale de

%mprumut.

atorită subscripţiilor de cote părţi ale ţărilor membre, FMI-ul dispune de

resurse financiare pe care le poate %mprumuta. ar cum ţările membre #arsă doar

AC din acestea %n monedă naţională i cum cea mai mare parte din aceste monede

nu sunt liber con#ertibile, apro4imati# +umătate din această sumă poate fi folosită

pentru finanţare de %mprumuturi. $n situaţia %n care ţările membre ar decide să

%mprumute mai mult de 1//C din cotele lor părţi, atunci FMI-ul ar putea să se

găsească %n situaţia %n care nu dispune de lic!idităţi, moti# pentru care a decis săapeleze la %mprumuturi pentru a-i mări resursele.

(ceste %mprumuturi permit pe Fondului să dispună de lic!idităţi importante

care pot fi mobilizate %n caz de criză financiară. <e de altă parte recurgerea la

resurse %mprumutate ar putea face ca Fondul să se asemene foarte mult cu o bancă

8/18/2019 IFBI


ce se %mprumută pentru a-i finanţa creditele. Tările membre au decis că FMI-ul

trebuie să rămănă o instituţie ale cărei resurse pro#in %n principal din cotele părţi i

au stabilit un plafon de G/C din acestea reprezent=nd suma pe care Fondul o poate

%mprumuta.onsiliul Ru#ernatorilor este cel care decide asupra mărimii, condiţiilor i

termenelor pentru contractarea unor %mprumuturi din orice surse i pe baza

consimţăm=ntului emitentului monedei %mprumutate.

<rin $cordurile %eerale de &m'rumut i Noile acorduri de &m'rumut , un

număr de ţări membre sunt gata să acorde Fondului resurse suplimentare.

(cordurile Renerale de $mprumut, iniţiate %n 1&GE, dau Fondului

posibilitatea să-si procure resursele suplimentare de la un grup de 11 ţari

industriale sau bănci centrale9R11;, %n anumite circumstanţe i la anumite rate ale

dob=nzii. (ran+amentele generale de %mprumut au fost de G. miliarde ): pentru

perioada 1&GE - 1&8 i de 1A miliarde ): pentru perioada 1&8 E//8.

$n anul 1&88 FMI-ul a %nc!eiat 6oi (corduri de $mprumut, după criza

financiară din Me4ic, c=nd Fondul a acordat acestui stat un %mprumut consistent,

a#=nd ca urmare scăderea lic!idităţilor FMI. (ceste noi acorduri se stabilesc %ntre

Fond i un număr de EG de ţări membre, resursele fiind necesare combaterii sau

pre#enirii unor fenomene din sistemul monetar internaţional. aloarea acestora este

de ' miliarde de ):.

$n aprilie E//&, un grup de E/ de ţări s-au pus de acord să sporească

resursele Fondului cu apro4imati# // mld *), pentru ca acesta să poată susţine

o cretere financiară a ţărilor slab dez#oltate.

8/18/2019 IFBI


"onclu#ii

Fondul Monetar Interna ional a suferit numeroase modificări de-a lungulț

timpului, care au determinat practic cre terea rolului sau %n reglarea )istemuluiș

Financiar Monetar Interna ional.ț

FMI-ul poate colectă resurse at=t din cotele de participare a ărilor membre,ț

din dob=nzilor i comisionelor practicate, din diferen ele de pre la #=nzareaș ț ț

aurului , dar si din in#esti ii c=t i din resurse %mprumutate. $n concluzie, esteț ș

e#ident că ponderea cea mai mare %n resursele ordinare sau obi nuite ale FMI oș

constituie cotele de participare a ărilor membre.ț

Fondul Monetar International a de#enit o instituţie internaţională care

asigură cooperarea monetară i financiară, reglementarea comportamentului

statelor memebre, spri+inirea statelor membre care se confruntă cu deficite ale

balanţelor de plăţi, promo#area unor politici i strategii prin care membrii

acţionează %n direcţia susţinerii creterii economice i a stabilităţii sistemului

monetar internaţional.

8/18/2019 IFBI


$ibliografie

1. (nitzei 6.., Institu ii financiare interna ionale, "ditura 5umen, Ia i, E/11>ț ț ș

E. Brezeanu <.,)imon I., 6o#ac 5."., Institu ii financiare interna ionale, "dituraț ț

"conomică, Bucure ti, E//>ș

. 2iri escu ., ela ii #alutar financiare interna ionale, "ditura tiin ifică iț ț ț Ș ț ș

"nciclopedică, Bucure ti, 1&A8>ș

'. oinea R.M., Finan e interna ionale, "ditura :e!nopress, Ia i, E/1, p.1Gț ț ș

(. ))).fmi.ro

IFBI

Documents

Transcript of IFBI