228054GEOGRÁFIA ROMÂNIEI

ŞI A

TERILOR ÎNVECINATEPENTRU USUL

CLASELOR PRIMĂRIE URBANE SI RURALE DE AMBE SEXEPRELUCRATA

D UP E NUOUL METHODDE

Z a c h a r ia A n t in e s c u ,

Vechiu Institutor în Ploescî, Director şi Profesor al scoleî normale a Societăţi pentru învăţătura Poporului Komán, Secţiunea de Prahova.

(T O A T E DREPTURILE R E S E R V A T E .)

Ediţ i unea l-iu.

PLOESCI.T Y P O G R A P H I A I O A N G. C O S T E S C U

Strada S-ţii Voivozi No. 144.1876.

GEOGRAFIA ROMÂNIEIŞI A

TEBitoR mmmvmPENTRU USUL

CLASELOR PR IM ĂR IE U RBAN E SI R U R A L E DE AMBE SEXEPRELUCRATA

DUPE NUOUL METHOD

DE

Z a c h a r ia A n tin e sc u ,Vechiu Institutor înJPloescî, Director şi Profesor al scólel normale a Societăţi

pentru învăţătura Poporului Român, Secţiunea de Prahova.

(TOATE DREPTURILE RESERVATE.)

Ediţiunea I-iu.

PLOESCI.

T Y P O G R A P H I A I O A N G. C O S T E S C UStrada S-ţiî Voivozi No. Ui.

1876.

BCU Clujj-Napoca

RBCFG201701730

PREFACIA.

După uă esperienţiă neîntreruptă de 20 ani trecuţi ca Institutore în clasele primărie, am a- vut ocasiune de a studia diferitele aplicări ale copiilor începători la studiü, cum şi gradul de progres treptat în inteliginţa şi memoria cres­cândă cu etatea lor, aşa în cât am constatat, în fine, că predarea lecţiunilor în mod intuitiv este cel mai nemerit metod pentru elevii începători.

Acestă convincţiune m’a îndemnat de a pre­lucra Geografia României pentru Clasele pri­mărie , ţinend compt de frageta etate a copii­lor şi de modul, cum s'ar putea imprima în me­moria lor mai lesne acest studiü, atât de neee- sariü pentru poporul român.

Am ales dér acest metod, dându-i forma ca- techetică, nu pentru a recita papagalicesce, ci pentru a ’ l întrebuinţa în mod conversativ, ast­fel ca studiul să producă bune resultate.

L,a acest studiü, ar fi uă erőre de a da Elevi­lor învăţarea Geografiei României, propriii $is, fără alte esplieaţiunî şi introducţiuni ce se referă la Geografia generală a globului. Copilul mic ar dobândi greşita ideiă,că nu mai există pe glob şi alte ţări, afară de România. Planul la prelucra­rea acestei Geografii ’mi a fost de a face pe copil să înţelâgă mai änteiü, că el când învăţă se află în scolă; că scóla şi casa părintescă se aflăîntr’ o suburbiă; că suburbia este uă parte din oraş; că oraşul séü satul se află într’uă plasă şi plasa în- tr’ un District; că Districtul se află în România, şi, în fine, că România este uă ţeră din unul din cele cinci conţinente ale globului terestru: din Europa.

Am avut în vedere că în Geografia României tratând despre pământul ţăreinostre, este necesar de a cunósce Elevul şi evenimentele cele mai în­semnate întâmplate pe pământul românesc. — Istoria este şi trebue să fie la studiul geografic ca uă sororă inseparabilă. — De aceia am citat şi Date istorice ale ţărei, din care Elevul învăţân- du-le, să prindă simţiment de patria sea în care s’ a născut şi să cunoscă cine a fost glorioşii săi străbuni.

In cursul prelucrărei m ’am servit, pe lângă

alte isvóre positive, şi cu Dicţionarul topografic şi statistic al României, elaborat de Referendul statistic D-lü D. Frun$escu, şi aprobat de Minis- teriul Instrucţiune! publice şi de Interne.

N ’am tratat nici un obiect geografic fără uă mică introducţiune, dupé gradul inteliginţei co­piilor , ca ast-fel Elevul sö pricepă mai bine ce învdţă.

In fine, viitorul va dovedi, aşa cred, că opera mea, în felul el de şi m ică, resultatele el însă prin buna aplicare de către D-nii Institutor! vor fi pe deplin corespwnjétóre scopului ce ’m! am propus.

Autorul.

INTRODUCŢIUNE.

— Spuneţi-’m î. Elevii mei. unde ne aflăm noi acum ?

— In scólá.— De unde aţi plecat când aţi venit aici r— De a casă.— Pe unde aţi venit péné la scólá?— Pe strade.— Cum se chiamă locul ce aţi umblat de a casă

pene aici ?— Distanţă séü depărtare.— Pe ce aţi călcat acéstá distanţă cu piciórele ?— Pe păment.—- Numai atât păment cunosceţi cât aţi călcat

de a casă pene aici r— Ba nu; mai cunóscem distanţa de a casă pene

la Biserică, péné la casa unchiului nostru, pene în piaţa cea mare şi pene la bariera séü marginea o- raşiului.

— Sciţi se’mi spuneţi, ce se mai vede de la mar­ginea oraşului înainte?

— Se vede câmp şes, munţi înalţi, curgeri de

8

apă, păduri, vil şi turnurile de pe la bisericile sa­telor de prin prejur.

— Ce credeţi, numai atât se fie tot pămentul cât vedeţi cu ochii de la bariera oraşului înainte ?

— Ba nu; noi credem că este şi mai mult, ast­fel, că ddcă am merge în vr’unul din satele de prin prejur, am vedea şi de acolo alte distanţe de loc, şi aşa din distanţă în distanţă mal departe am ve­dea tot mai mult păment întin(jendu-se, precum am vécjut ántéiü de la bariera oraşului nostru.

— Aşa dér credeţi, că întinderea pământului este forte mare?

— N egreşit; căci in întinderea şi pe suprafaţa lui sunt câmpii şi mai întinse; munţi şi mai înalţi; ape şi mai late; păduri şi mai mari; sate şi mal de­părtate ; Oraşe şi mai mari de cât Oraşul nostru; şi apoi mal credem încă, că de acestea se mai află nu numai în ţâra nostră ci şi în alte ţerî străine, care se despart de ţâra nostră prin fruntarii séü măr­gini, având fie-care’ ţâră mărginile ei proprii.

— Doriţi dér ca se înveţaţl a cunósce mai multe locuri afară de oraşul nostru?

— Fără îndoială, avem multă plăcere.— Apoi sciţi de unde puteţi înveţa tóté acestea?— D a ; din cartea acésta care se numesce Geo-

grafiă în care este descris pe scurt tot pămentul, şi din Chartele de pe părete, pe care este desem­nat pămentul întreg séü numai părţi dintr’ensul, precum este România.

** *

9

— Am vorbit despre păment; sciţi ce formă are pămentul?

— Nu seim.— Décá v’aşi aréta eü un mér, aţi sei se ’ml

spuneţi ce formă are merül ?— D a ; forma rotundă. Atunci dér negreşit că

pămentul fiind rotund se póte numi glob séü sferă.— Luând un mér în mână, aţi putea se ’lü ve­

deţi pe de tóté părţile d’uă dată ?— Nu.— Dér ce ar trebui sé faceţi ca sé se potă ve­

dea tot d’uă dată?— A r trebui sé ’1 tăiem cu cuţitul drept în doué,

şi atunci am putea vedea mérul întreg d’uă dată, despărţit în două jumătăţi puse una lângă alta.

— Aţi (jis că pămentul fiind rotund se póte nu­mi sferă, dér décá ar fi tăiat în doué ca mérul, a- tuncl cum s’ar chiema cele doué jumătăţi ale pă- méntului ?

— Două emisfere.

(N .B . Aici Institutorele face pe tablă doué circomferinţe una lân­gă alta, care sé represinte cele doué emisfere, apoi face într’ ensele conturul celor cinci conţinente, séü décfl se află în scolă vre un Mapamond sé le explice pe dénsul.)

— Cum se numesce Charta care represintă a- ceste două emisfere ?

— Planiglob séü Mapamond.— Décá am pune acum ambele jumătăţi de măr

tot cum aü fost când era netăiat, ce am avea ?

10

— Am avea mérul întreg.— Dér décá s’ar putea face şi cu ambele emis­

fere tot aşia, ce am vedea ?— Am vedea pămentul întreg.— Priviţi acumti pe tablă şi spuneţi-mî : câte

părţi de uscat séü conţinente se află pe pămentul întreg ?

—- Cinci : i Europa. 2 Asia. 3 Africa. 4 Ame­rica şi 5 Oceania.

— Pentru ce Europa, Asia şi Africa se numesc conţineritul vechio , iar America şi Oceania conţi- nentul noü ?

— Pentru că cele trei conţinente d ántéiü aü fost cunoscute mai de mult de omeni, iar cele doué din urmăs’aO descoperit mal târziu.

— Dér locul dintre aceste cinci conţinente cu ce este ocupat ?

— Cu apă sărată.— Şi cum se chiamă totă întinderea ocupată de

apa sărată ?— Se numesce Ocean, şi se împarte în 5 părţi:

1 Oceanul cel mare. 2 Oceanul atlantic. 3 Ocea­nul indian. 4 Oceanul îngheţat de mé4a-nópte şi 5 Oceanul îngheţat de md^ä-^i-

— Spuneţi dér, pe tot globul pămentuluî ce este mal mult, uscat séü apă?

— Mal multă apă, adică: trei părţi apă şi doué părţi uscat.

❖* *

11

— Spuneţi-mi, ce răsare dimindţa pe ceriO r— Sórele.— Şi ce face el spre seră ?— Apune.— Aşa dér cum se chiamă locul când stăm cu

fagia spre partea de unde se ivesce sórele ?— Résárit.— Dér locul unde apune sórele ?— Apus.— Când stăm cu fagia spre răsărit şi cu spatele

spre apus, cum se chiamă partea din drépta şi din stânga nostră ?

— Partea din drépta se numesce Măţlă-^işi cea din stânga Méqla-nópte.

— Aşa dér câte puncte cardinale avem ?— Patru ; i Răsăritul care se numesce Est séü

Orient; 2 Apusul ce se mai numesce şi Vest séü Occident; 3 Mé^a-t^i care se mai numesce Sud séü Meridie şi al 4 Mé^á-nópte care se mai numesce şi Nord séü Septentrione..

— Aţi <Jis că sunt 4 puncte cardinale. Aici în scolă câţi pereţi sunt?

— Patru.— încotro staţi cu fa$ia acum?— Spre catedră.— Décá peretele de unde este catedra aşi 4ice

că este spre Resărit, aţi sei se ’mî spuneţi unde sunt cele l’alte puncte cardinale ?

12

— Da. La spatele nóstre este Apusul; la drép- ta Mécjá-cji şi la stânga nóstrá Mé4d-nópte.

— Câte colţuri are scóla nostră?— Patru, între cei patru pereţi.— Aţi sciut se ’mi spuneţi cele 4 puncte cardi­

nale dând numele fie-cărui perete. Cumsechiamă acum colţurile scólei?

Celü dintre Méqla-nópte şi Resäritü se chiamă Nord-Est; cel dintre Mécjá-nópte şi Apus Nord- Vest; cel dintre Resărit şi Mé^á-cji Sud-Est şi cel dintre Mé^a-^i şi apus Sud-Vest.

— Cum se chiamă aceste puncte?— Puncte intrecardinale.— Aţi <jis, că înveţând Geografia veţi avea tre­

buinţă a aréta pe Charte; cum veţi găsi pe charte punctele cardinale şi intrecardinale?

— Vom imita cum am făcut cu pereţii şi colţu­rile scólei, avénd de regulă generală ca, stând cu fagia spre chartă, vom avea la marginea chartei despre mâna drâptă Resăritul, despre mâna stângă Apusul, sus vom avea Mé(já-nópte şi jos Métjá-cji.

1— Am vorbit despre păment uscat şi despre a- pă; sciţi se ’mi spuneţi mai ántéiü ce se află pe uscat ?

— D a ; se află munţi cari sunt nisce grămezi înalte de păment petros; dâcă sunt mai mici se nu­mesc déluri, muntjşori; locul de d’asupra muntelui se numesce vérf séü pisc; locul de jos se numesce

13

pőléle muntelui; décá munţii sunt în lung se numesc şirul munţilor; partea repede a muntelui se nu- mesce costă, şi décá este mâncată de apa ploilor se numesce ripă; pămentul întins de la pole se nu­mesce şes; când pe şes se vede câte uă mică grămadă de păment, aceia se numesce movilă; în fine, când un munte aruncă pe uă spărtură séü gură a lui fum, petre şi materii topite, acel munte se numesce vul­can, gura lui crater şi materia topită lavă.

— Acum se ’mi spuneţi ceva şi despre apă.— Apa este uă materiă curgétóre. Totăapade

pe globul pămentului, cum am <̂ is, se numesce 0- cean. Când apa atinge marginea uscatului, acel loc se numesce ţerm; când apa scade, locul rémas fără apă se numesce prund. Apa ce udă ţermurii usca­tului într’uă mare întindere în lung şi în lat se nu­mesce Mare; când uă parte de apă din Mare intră în uscat se numesce Golf séü Sin de Mare; cânda- pa din Mare trece printre doué uscaturi şi dă în altă Mare séü Ríü se numesce strímtóre, canal séü pas; locul unde se adăpostesc corăbiile, mai cu sémá cu mărfuri ce es séü intră în ţâră pe apă, se numesce Port séü Schelă; iar când uă întindere de apă este încongiurată de uscat, se numesce lacű séü baltă.

— Mai sciţi ceva despre apă?— D a; uă apă care curge între doué ţermurî

depărtate ce se véd, şi acea apă se varsă în Mare se numesce fluviu; décü apa este mai mică şi se

varsă îh vr’un fluviü , se numesce Bíü séü Gârlă • Apa care se formézá la munte din ploi séü isvóre mici şi curge în jos se numesce părâu; locul ce ocupă apa dintre ambele ţărmuri ale unui ríü şe numesce Albia rîuluî; când apa curgătore cade de sus în vale séü din pétrá în pătră se numesce cataract; locul de unde începe apa a curge mai íntáiü se numesce isvor séü fântână; când apa curgătore printre două ţărmuri intră în mare séü în vr’un ríü , locul acela se numesce îmbucătură séü gura rîuluî; iar când intră prin mai multe guri atunci se numesce Deltă; în fine, mai multe ape mici care intră într’un Rîti spre a ’lü face mai mare se nu­mesc afluinţi.

■— Mai explicaţi-’mi ceva relativ la apă şi uscat.— Când un colţ mic de păment este înaintat în

Mare, acel colţ se numesce Cap séü Promontoriu; când un spaţitt de păment mai mare şi lungăreţ este încongiurat cu apă mai de tóté părţile, re- mâind legat de conţinent la uă parte printr’uă lim­bă de păment se numesce Peninsulă, şi limba aceia se numesce Istm; iar când lipsesce Istmul şi în lo­cul lui este tot apă împrejur de tóté părţile, atunci acel păment din mitjilocul apei se numesce Insulă séü Ostrov \\ n fine mai multe Insule mici. unele lângă altele, se numesc Arhipelag.

14

— Sciţi, dragii mei, ce este între păment şi ceriü ?

J 5_

— Aerul séíí Atmosfera, care este un amestec de diferite fluide.

— Putem trăi fără Aer ?- - Nu putem.— Dér de ce nu putem ?— Pentru că n’am avea ce se respirăm cu gura

şi cu nările.•— Când aerul curge şi mişcă fruncjele arborilor

şi florile, cum se numesce acel curs ?— Se numesce vént; când véntul este tare se

numesce furtună, şi când prin repeziciunea şi pu­terea lui dărâmă case şi réstórna arbori, atunci se numesce Uragan.

— Tot un fel este aerul preste tot pământul ?— N u: căci în unele posiţiuni ale globului pă­

mântesc aerul este mai cald şi în altele mai rece.— Cum se numesc atunci cualităţile Aerului ?— Se numesce Climă, şi de aceia Zicem: Climă

caldă, climă frigurosă.

•— De unde aţi venit la şcolă ?— De acasă.— Cine locuesce acolo ?— Tata, Mama şi noi copiii.— Spune tu, dragul meü, câţi fraţi şi surori ai ?— Suntem 3 fraţi şi 2 sorori.— Aşia dér câte suflete sunteţi cu toţii ?— Tata, Mama şi noi cinci copii, suntem împre­

ună 7 suflete.

16

— Aşia dér câţi omeni sunteţi în casă?— Şâpte omeni.— Şciţî se-’mi spuneţi cum se chiamă cu uă nu­

mire toţi omenii dintr’uă casă ?— Da, seim; Familia.— Sciţi dér sé’mí spuneţi câte familii locuesc în

Oraşiul nostru?— Atâtea familii câte case su n t, séü şi mai

multe, décá în unele case locuesc câte mai multe familii.

— Din ce se compune dér familia?— Din părinţi cu copiii lor.— Locuesc familii şi prin sate ?— Negreşit, nu numai prin Oraşe.— Cum se numesc omenii cari locuesc prin o-

raşe şi prin sate ?— Cei de prin Oraşe se numesc locuitori urbani,

iar cei de prin sate locuitori rurali.— Cum se numesce suma locuitorilor din totă

ţâra ?— Popor séü populaţiune.— Dér toţi locuitorii ţerei nóstre cum se nu­

mesc ?— Poporul român séü Societatea română.— Cum numim noi in genere pe toţi românii

câţi se află pe păment?— Naţiunea română-— Mai sunt şi alte Naţiuni afară de a nostră.— Mai sunt: Fie-care ţâră are poporul seü, na­

17

ţiunea sea. Naţiunile se compun din familii şi fa­miliile din indivi^ séü omeni.

— Aşia dér cum se numim pe toţi omenii ce locuesc pămentul ?

— Omenirea.— Câte suflete formézá omenirea íntrégá de pe

păment ?— Un bilion şi patru sute milióne, care vor­

besc preste 3000 de limbi şi dialecte, şi sunt de trei rase principali : Rasa albă, de care ţin omenii din Europa şi Asia apusală: Rasa galbenă, de care ţin omenii din nordul estrem al Europei, Nordul şi Estul Asiei, şi Rasa négrá de care ţin locuitorii Africei centrale şi de Sud.

— Ce înţelegeţi prin Regiune?■—■ Prin cuvéntul Regiune înţelegem Ţbra, Statul,

ai cârui locuitori se supun unui Guvernăment, u- nor legi, vorbind mai toţi aceiaşi limbă, avénd luai toţi aceiaşi Religiune.

— Cum se împarte déra uă Ţâră?— Ţbra se împarte în mai multe Despărţiri; la

noi aceste Despărţiri se numesc Districte séü Ju­deţe, Districtele se împart în Plaiuri, Plâşi séü 0- cóle; fie-care Despărţire séü District are mai multe Comune urbane şi rurale; fie-care Comună mare se împarte în suburbii séü Mahalale, care se compun din casele tuturor familiilor.

— Ce înţelegem prin cuvéntul Capitală?— Capitala este uă Cetate séü Oraşiul unde re-

2

18

sidéza Capul Statului, Miniştrii, Camerile legiui- tóre şi tóté Autorităţile superióre.

— Ce se înţelege prin cuvéntul Guvern ?— Guvernul este puterea cármuitóre séü do-

minaţiunea suverană câruia se supune un Stat.— De câte felîurî de guverne sunt?— De mai multe felîurî : Guvern monarchia este

unde domnesce uă singură persona. Acéstá per­sona decă nu are altă leg-e de cât voinţa sea, este: Guvern absolut; iar déca guvernézá după uă Con- stituţiune şi legi, este: Guvern constituţional, séü re- presentativ; acolo unde naţiunea se guvernă de re- presentanţi aleşi de ea, este: Guvern democratic; iar unde Naţiunea se guvernă de un corp şi se reno- ieşce fâră concursul poporului se numesce: Guvern aristocratic; când mai multe Guvernămente se u- nesc pentru apărarea şi prosperitatea lor, atunci acea formă de Guvern se numesce: Confederatiune) în fine, Bepublica se administrézá de un Preşedinte ales de poporul întreg.

*

— Cine este mai mare preste totă lumea?— Dumnezeu.— Dér ce credeţi despre Dumnezeu ?— Credem că este uă fiinţă mai mare, mai pu­

tinţă şi mai înţeldptă de cât omul, şi că el îngri- jasce de totă lumea. El dă părinţilor noştri tot ce aü de trebuinţă pentru ca sé îngrijască de creşce-

19

rea şi învăţiă'tura nostră, iar nouă Elevilor ne dâ minte, pentru ca se putem învăţa lecţiunile lesne; pentru acéstá mare bunătate a lui, omenii se u- nesc într’uă adunare ce se numesce Biserică, acolo toţi merg de i se închină şi i mulţumesc fie-care la biserica sea.

— Cum se numesce credinţa către acea fiinţă puternică ?

— Religiune.— Tóté popórele aü Religiuni?— D a !— Cum se împart Religiunile?— Religiunile în genere se împart în Monothe-

ism, care adoră pe un singur Dumnezeu, şi în Po- litheism care adoră mai multe divinităţi.

— Care sunt cele mai principale Religiuni ale Monotheismului ?

— Sunt : Christianismul, Mosaismul, Mahome- tismuluî.

— Cum se împarte Christianismul?— Se împarte în două ramuri principali : i-iü

în credincioşi de Biserica resâritului séü de Beligiu- nea orthodoxă al căruia cap este Patriarchul ecume­nic din Constantinopole; iar în România Mitropo­litul din Bucuresci cu titlul de Primat; 2-lea în credincioşi de Biserica apusului séü religiunea Bo~ mano-catholică al căruia Cap este Papa din Roma. Din sînulii acestei biserici din urmă aü eşitO mai multe Religiuni reformate: a) Luteranismul b) Cal-

20

vinismul c) Biserica anglicană cu Sectele: Episco­palii şi Presbyterianii.

— Care este Religiunea Evreilor?—- Mosaismul séü vechia lege a lui Moisi : a-

césta este Religiunea Evreilor respândită cu dén- şil preste tot pămentul, şi se împarte in Coraitenî şi Rabinienî.

— Dér Turcii ce religiune aü ?— Mahometismul séü Islamismul care este re­

ligiunea lui Mahomet , în care cred Turcii, Ara­bii şi Perşii. Se împarte în doug secte : în Suni- ţilor cari afară de Coran mai cred în altă carte numită Suna de carii ţin Turcii, şi a Şiiţilor de care ţin Perşii.

— Care sunt cele mai principali Religiuni ale Politheismuluî ?

— Sunt : Fetişismul, Gramaismul , Budhismul şi Religiunea lui Lao-cung.

— Cum se numesce pămentul ţerei nóstre?— Pămentul Românilor séü România.— Cum se numesce Conţinentul în care se află

ţâra nostră?— Europa: unul din cele 5 conţinente alelumeî.— Mai sunt şi alte ţeri în Europa afară de Ro­

mânia ?— Mai sunt. Totă Europa este împărţită în 19

Regiuni séü ţeri principale, între care se află şi Ţdra séü Regiunea nostră.

— Câte Regiuni sunt spre nordul Europei?— Sunt 4 :Insulele britanice (preste 31,000,000 locuitori)

cu Capitala Londra.Danemarca ( aprópe 2,000,000 locuitori ) cu

Capitala Copenhaga.Suedia şi Norvegia (cu 7.000,000 locuitori) cu

Capitala Stocholm; şiRusia (cu 75,000,000 locuitori) cu Capitala St.

Petersburg.— Dér în centrul Europei câte Regiuni sunt?— Sunt 7 :Francia ( cu 38,000,000 locuitori) cu Capitala

P^ris.Belgia (preste 5,000,000 locuitori) cu Capitala

Bruxel.Olanda (aprópe 4,000,000 locuitori) cu Capitala

Haga.Elveţia ( cu 2,700,000 locuitori ) cu Capitala

Berna.Austro-Ungaria (36,000,000 locuitori) cu Ca­

pitala Viena.Imperiul german (preste 41,000,000 locuitori)

cu Capitala Berlin şiRomania (cu preste 4,800,000 locuitori) cu Ca­

pitala Bucuresci.— Spuneţi-’mi dér acum unde este situată Ro­

mânia ?— Mai în centrul Europei.

21

22

Dér despre Sud câte Regiuni sunt?-—■ Sunt tot 7 :Portogalia (cu 4,500,000 locuitori) cu Capitala

Lisabona.Ispania (cn 17,000,000 locuitori) cu Capitala

Madrid.Italia (preste 26,000,000 locuitori) cu Capitala

Roma.Turcia (cu 14,000,000 locuitori) cu Capitala

Constantinopole.Serbia (cu 1,200,000 locuitori ) cu Capitala

Belgrad.Muntenegru (cu 140,000 locuitori) cu Capitala

Cetignie şiGrecia (cu 1,500,000 loc.) cu Capitala Athena.Preste to t , íntréga Europă coprinde preste

309,000,000 locuitori.—- Mi-aţi spus despre Regiunile Europei, spu-

neţi’mi acum ce Mâri udă marginile Europei ?— Spre Nord sunt 3 Mări : Oceanul îngheţat,

Marea albă, şi Marea baltică.Spre Vest tot 3 : Oceanul atlantic, Marea Nor­

dului séü Germană şi Marea Irlandă.Spre Sud 6 : Marea mediterană, Marea Tyrre-

nienă séü Siciliană, Marea adriatică, Marea ionică, Archipelagul şi Marea de Marmara.

Spre Est iară 3 : Marea négrá, Marea de Azov şi Marea Caspică.

23

— Mai are Europa alt ceva de cât Regiuni şi Mâri ?

— Afară de acestea, Europa mai are Golfuri, Strâmtorî, Insule, Peninsule, Istmuri, Capuri, La­curi, Munţi, Vulcani, Fluvii şi Rîurî.

— Ce Mare este mai aprópe de România?—- Marea négrá.

P A R T E A Ii?

— Ce ţâră se cuvine a cunósce noi mai întâii! cu mai multă desluşire?

— Ţâra nostră în care ne am născut şi în care trăim.

— Cum se numesce ţdra nostră ?— România.— Din ce este compusă România?— Principatul României este compus din uni­

rea vechilor Principate : Moldávia şi Valachia.— Cum se mărginesce România ?— România este mărginită la Nord şi Vest cu

Austro-Ungaria, la Est cu Rusia şi Marea négra şi la Sud cu Turcia; iar mai lămurit limitele Ro­mâniei sunt astăzi următorele : la Nord se măr- ginesce cu Transilvania de care se desparte prin munţii Carpaţi şi cu Bucovina; la Est cu Basara­bia prin fluviul Prut, cu valul lui Traian şi Marea négra până la gura Dunărei; la Sud cu Dobrogea, Bulgaria şi Serbia prin fluviul Dunărea; şi la Vest pugin cu Serbia apoi cu Temeşianadespărţindu-se prin Carpaţi.

— Ce întindere are teritoriul României ?

25

— Suprafaţa totală a pămentului României este de 24,240,931 de pogóne de loc.

— Spuneţi’mi ceva despre munţii României.— Munţii României aü uă privire mărâţă şi sé—

mână cu posiţiunile Elveţiei. Cel mal mari sunt Carpaţiî cu vérfurile lor cele mal înalte: Pionul séü Céhiául din Districtul Ndmţul; Bucegíul cuvérful cel mai înalt numit Omul séü Caraimanulîn Distr. Prahova; Rătezatul şi Părângul în Gorj, apoi Tu- tana în Argeşiti. Aceste piscuri séü vârfuri sunt acoperite cu néuá adeseori şi véra. Toţi aceşti munţi formézá partea nordică şi frontiera Româ­niei despre Austro-Ungaria.

— Dér despre rîurile României ce şciţi?— Puţine ţeri posed atâtea rîuri, pârae, eleşteie

şi isvoră ca România; cele mai însemnate sunt la 190. Iar fluviul cel mai principal al României este Dunărea séü Danubiul, unul dintre cele mai mari ale Europei. El udă totă partea, sudică a Româ­niei şi este naturala frontieră despre Turcia, vSr- sându-se în Marea négrá prin trei guri : Sântul George, Sulina şi Chilia care formézá Delta Du­nărei.

— Cari sunt afluinţii Dunărei ?— Sunt următorii :1 - iü. Rîul Jiiul, în care intră Motrul, Gilortul şi

Amaradia; se vérsá in Dunăre lângă comuna Be- chet drept Rahova Bulgariei.

2- lea Oltul, în care intră Olteţul, Lotrul şi To-

26

pologul; se vérsa în Dunăre aprópe de Turnul- Mägurele, drept Nicopoli Bulgariei.

3- lea. Vedea şi Teleormanul, care unindu-se mai în jos de Alexandria se varsă în Dunăre, aprópe de Zimnicea drept Siştovul Bulgariei.

4- lea. Argeşul, în care intră Niajlovul, Sabarul şi Dâmboviţa; se varsă în Dunăre lângă Olteniţa în dreptul Turtucaei Bulgariei.

5~lea. Ialomiţa séü Galbenul, în care intră Pra­hova şi Teléjenul; se varsă în Dunăre la gura Ia- lomiţei, mai în dreptul Hârsovei Bulgariei.

6-lea. Şiretul, în care intră Buzéulü, Rőmnicul, Putna, Trotuşîul, Bistriţa, Moldova, Sucéva şi Bér­iadui ; se varsă în Dunăre între Brăila şi Galaţi.

7~lea. Prutul, în care intră rîul Jijia, şi care for- mézá lacul Brateşiul; este al douilea ríü plutitor al României dupS Dunăre, şi se varsă în acésta între Galaţi şi Reni.

— Care sunt Lacurile cele mai principale ale României ?

— Lacurile cele mai însemnate sunt : Cetatea în Districtul Jiul de jo s ; Padina în Romanaţi; Gréca în Ilfov; Călăraşi în Ialomiţa; Balta- albă în Distric­tul Romnicul-Sărat; Brateşiul în CuvurluiO ; Cahul, lalpugul, Catalpug, Chitai, Conducul, Alibeg, Sasicul ̂ Burnu-Sola în Basarabia, şi Dorolwiü în Districtul Dorohoiű.

■— Avem noi în ţâră ape minerale ?■— Avem.

27

— Ce va sé cjflcä apă minerală?— Apa care conţine într’ensa metale, precum :

fe r ; minerale, precum : puciosă, şi substanţe radi­cale, precum: Iod etc. pe care bându-le séü făcând bâi cu densele, căutam a ne restabili sănetatea.

—■ ţ)iceţi, că ţâra nostră are asemenea ape?— România este bogată de asemenea ape mi­

nerale, însă din causa negligenţei nu sunt îngriji­te şi căutate ca în alte ţeri, de şi íntrecü în quali- tate pe multe din acelea. Cele mai însemnate se află : la Olănescî şi Călimănescî în Romnicul-Vâlceî; la Bughia lângă Câmpulung; la PuciósalângăTer- gul-Vesteî; la Boboci şi Nifon în Distr. Buzéü|: la Balta-albă în Romnicul-Sărat; la Slănic în District. Bacäü ; la Strunga în Distr. Iaşi; şi Apele minerale din Capitala Bucuresci, Calea Văcăresc!, numite :Domniţa Maria.

— Ce climă are România?— Clima României este una din cele maî sănd-

tóse cu aer curat şi dulce; dér temperatura este variabilă. Véra adese-ori sunt călduri mari şi se­cetă, iar iarna aşîa de frigurosă în cât înghiagiă chiar şi Dunărea

— Ce produce România?— Cel mai productiv păment din Europa este

România. Isvorul avuţiei acestei ţeri este Agricul­tura, şi produce mai ales grâtl, porumb, orz, ra- piţă etc. Afară de acestea din Animale produce: cai, boi, capre, oi, porci ş. a. iar din paseri, este

28

avută cu paseri domestice, şi rîurile ei sunt pline cu pescii cei mai gustoşi. Pădurile, mai ales cele muntóse, sunt pline cu vânaturi.

— Mai produce şi alt ceva România ?— Munţii României sunt avuţi în aur, arg int,

sare, mercuriü, puciósa, marmoră, pâcură, cărbuni de pământ, aramă, fer; iar délurile precum Dră- găşanii şi Odobescii produc vinurile cele mai de­licate.

— Ce înţelegeţi prin cuvintele: Industria şi Go- merciü ?

-— Prin Industria înţelegem tot ce producem în- tr’uă fabrică séü atelier, lucrând cu mânile la uă meseriă ce ne am ales, precum: facere de postav, pălării, cărămidă, spirtü, petroliü, gazü, iarbă de puşcă, mori de abur, cismăriă, tâmplăriă, etc.; iar prin Comerciü înţelegem tot ce vindem din pro­dusele nóstre ce am lucrat séü a produs pămân­tul, priimind bani în locul mărfii ce vindem.

— Vindem noi numai în ţâră mărfurile ce pro­duce ţâra nostră?

— Ba trămitem şi în ţâri străine de vânzare, precum : cereale, adică gráü, porumb, vin, lemne de construit, petroliü, vite, spirt şi multă sare ; şi noi cumpărăm din ţeri streine lucruri ce nu se fac la'noi, precum : articole de băcăniă, de farmaciă, de lux şi altele.

— Cum numim noi trămiterea mărfurilor nós-

29

tre şi intrarea mărfurilor străine preste frontiera ţerei ?

— Eşirea lor din ţâră se numesce export şi in­trarea lor import-

— Care sunt Porturile séü Schelele cele mai prin­cipale ale României?

— Cele de clasa I sunt : Galaţi, Brăila şi Giur­giu ; cele de a Il-a sunt : Severin, Calafat, Turnu- Măgurele, Olteniţa, Călăraşi, Reni, Ismail şi Chi­lia ; iar de a IlI-a sunt: Vérciorova, Gruia, Bechet, Islaz, Zimnicea, Gura Ialomiţeî şi Velcov.

V

— Când vom eşi din scolă pe unde mergemü a casă?

— Pe strade■— Dér când am merge de la Bariera Oraşu­

lui înainte pe unde am merge?— Pe cale, pe drum, pe şiosea şi pe linia ferată

séü drumul de fer.— Cum se chiamă locurile pe care trecem cu

trăsura, călări, séü cu drumul de fer?— Cm de coniunicaţiune, pe care putem merge

unde voim, de la un OraşO séü Sat la alte Oraşe séü Sate.

— Dér locul pe unde nu putem trece cu trăsu­ra ci numai cu piciorul, cum se chiamă?

In oraşe se numesce trotoar, iar afară din oraşe şi prin sate se numesce potecă.

30

— Pentru ce sunt necesarii aceste câi de co- municaţiune?

— Pentru a se putea întelni omenii din totăţbra unii cu alţii, şi pentru a putea transporta mârfuri ómenilor pentru tóté oraşele şi satele ţerei.

— De câte feliuri de căi sunt în ţâră?— Sunt : i. Câî cojnunale séü şiosele care pri­

vesc numai pe comună; 2. Câî judeţene, care 16gă mai multe comune unele cu altele séü un District cu altul ; 3. Câî nationale, care lega mai multe Districte cu Capitala téréi séü pe ţâra nostră cu ţerile ve­cine ; şi 4. Câî ferate, care trec d’a lungul ţerei de la uă margine la alta şi fac conjuncţiune la frontie­rele ţerei cu acelea ale ţerilor vecine.

— Puteţi sS ’mi spuneţi cu ce State se împreună Calea ferată a nostră pe la frontieră ?

— D a; cu Austro-Ungaria pe la Verclorova, Vulcan, Turnul-roşiu, Predél şi Iţcani: cu Rusia pe la Ungheni şi cu Turcia pe la Giurgiu la Rus- ciuc preste Dunăre pene la Varna lângă Marea- négrá. Din aceste linii unele funcţionâză deja, iar altele sunt puse în lucrare.

— Ce înlesnire de comunicaţiune mai avem în ţâra nostră?

— Posta şi Telegraful, care légá Capitala ţerei prin corespondinţă cu tóté comunele urbane şi ru­rale din totă ţdra şi chiar cu ţerile străine.

31

— Din ce ném de óment ne tragem noi?— Din vechil Romani■— Cine ’i a adus pe denşii pe pămentul acesta

ce aü fost uâdată al Bacilor?— Imperator ele Traian dupe ce ’î aü învins pe la

Anii 10 3— xo6 după nascerea D-luI Christ.— Aşia dér ce suntem noi?— Suntem descendenţii Romanilor şi ne numim

Români-■— Décá suntem Români ce limbă vorbim noi?— Limba română, derivată de la cea latină pe

care o vorbéü Romanii cei vechi, străbunii noştri.—; Care este dér muma limbei nóstre ?— Limba latină.— Mai sunt şi alte limbi care aü de mumă pe

limba latină ?■— Da ; limba francesă, italiană, spaniolă şi portu-

gesă; limba română este însă mai aprópe de limba maternă de cât surorile ei.

— Cum se numesc mai multe naţiuni înrudite prin limbă?

— Se numesce: Gintă-— Câte Ginte mai principale sunt în Europa,

în Conţinentul nostru?— Mai principale sunt trei: 1. Ginta latină, care

o compun Francesii, Italienii, Spaniolii, Portugesii şi noi Românii în immer de 73,000,000. 2. Ginta germană, care o compun enşiî Germanii, Holandezii,

32

Flandril, Englesil, Danesii, Norvegienii şi Svecjlii în numér de 72,000,000 şi 3. Ginta slavă, compusă din Ruşi, Poloni, BohemI, Uiri séü Şerbi, Croaţi şi Vencjli în numér de 60,000,000.

— Dér Ginţile mici din Europa care sunt?— Grecii 3 mii.; Maghiarii 4 mii. Turcii preste

3 mii.; iar popóre împrăsciate sunt: Armenii, He- breiî şi Ţiganii.

— Ce fel de chrestini ne numim că suntem noi Românii?

— Chrestinl ortodoxî séü Drept credincioşi.— Care este religiunea dominantă în ţdra nostră?— Religiunea ortodoxă a bisericii răsăritului; iar

cele-l’alte Religiuni şi Confesiuni sunt libere a ’şl exersa cultul lor intact.

— Cine administrézá Biserica în ţfira nostră ?— Sântul Sinod, compus de ăoul Mitropolitl în

Bucurescl şi Iaşi, dintre care cel din Bucuresci are titlul de Primatul României; şi de 6 Episcopl, cu re­şedinţele la Romnicul- Vâlcil, Curtea de Argeş, Puseu, Huşi, Roman şi Ismail séü Episcopia Dunărei de jos. Pe lângă fie-care Mitropolia şi Episcopia se află înfiinţate câte un Seminar pentru tinerii ce vor a studia ca se se facă Preoţi. In fie-care Capitală dţţ District se află câte un Protopop, pentru revisuî rea Bisericilor.

83

— Cum se numesce Semnul séü Simbolul prin care se cunosc ţerile?

— Se numesce Marcă séü Scut şi care se pune pe tóté Actele publice.

— Ce Marcă are România?— Marca României este compusă din Jquila ro­

mană ca simbol al Munteniei; Zimbrul séü Bourul ca simbol al Moldovei; Leul ca simbol al Banatu­lui Craiovei şi Doui Delfini ca simbolul ţermurilor Mârei-negre. Afară de acésta fiă-care District are în parte Marca sea.

— Pe ce se mai cunósce încă uă ţâră dintr’alta?— Pe colorile naţionali.— Care sunt colorile naţionali ale României?— Sunt : albastru, galben şi roşîu, precum se pőte

vedea la stégurile ţerei nóstre.❖O/

— Ce fel de Stat este România?— România este un Stat monarchic constitu­

ţional sub Dinastia ereditară în liniă bărbătdscă a Măriei Séle Domnitorului Carol I ; iar drepturile şi independinţa ei sunt puse sub paza colectivă a celor ,7 puteri europene : Turcia, Francia, Italia, Anglia, Rusia, Prusia şi Austria.

— Cine a alesü pe Măria sea de Domnitor alü Românilor?

‘— Toţi Românii din România.■— Care este persona cea mai d’ántéiü în ţdră?— Domnitorul ţerei câruia poporul român ’i dâ

8

putere de a guverna ţâra cu Miniştrii sei respon­sabili, cari execută legile în numele Măriei Séle.

— Cine face legile ţerei?— Camera Deputaţilor şi Senatul şi apoi leîn-

tăresce Domnitorul.— Dér cine alege pe Deputaţii şi Senatorii cari

fac legile?— Poporul român care a ales şi pe Capul Sta­

tului.— Câţi Miniştri are Domnitorul nostru?— Şbpte: i. Ministrul de Interne, care îngrijasce

pentru afacerile administrative din lăuntrul ţerei;2. Ministrul de Externe, care este în relaţiuni cu

puterile străine;3. Ministrul Agricultură, comerciuluî şi lucrărilor

publice, care îngrijasce de progresul agriculturei, de înflorirea comerciului şi de buna stare a lucră­rilor publice pentru comunicaţiuni:

4. Ministrul Justiţiei, care îngrijasce de adminis­trarea dreptăţii în ţâră;

5. Ministrul Finanţelor, care îngrijasce de regula veniturilor şi cheltuelilor Statului;

6. Ministrul de JResbel, care îngrijasce de adminis­trarea şi organisarea armatei, şi

7. Ministrul Cultelor si Instructiuneî publice, care conduce afacerile diferitelorü culturi religiöse şi protege instituţiunile de Inveţăment.

— Cum este împărţită ţâra în privinţa adminis­trativă ?

34

35

— Este împărţită în 33 Districte. In Capitala fie-cârui District este câte un Prefect cu atâţia Sub- prefecţi câte Plaiuri séü Plâşi are Districtul. In fie­care District este un Consiliü numit: Consiliul jude­ţean şi fie-care Capitală de District are un Poliţaiit; iar comunele, fie rurale fie urbane, se administrézá de un Consiliü comunal, care are de Preşedinte pe Primar.

— Cum este împărţită ţdra în privinţa judiciară?— In fie-care Capitală de District este câte un

Tribunal pentru judecarea călcărilor de lege şi a proceselor corecţionale şi comerciale şi câte uă Curte de Juraţi; apoi în fie-care Plaiü séü Plasă a Districtului câte un Judecător de pace. Mai pre sus de tóté acestea sunt 4 Curţi de apel: în Bucuresci, Iaşi, Craiova şi Focşîani; în fine autoritatea supe- rioră a Justiţiei este în Capitala ţerei : înalta Curte de Casaţiune.

— Ce autorităţi şi instituţiuni mai sunt prin ţeră, pendinte de diferitele Ministere ?

— In privinţa finanţelor, în fie-care Capitală de District este câte un Casier general, care depinde de Ministerul finanţelor. In privinţa înveţămentu- lui public, el este obligatoriü şi gratuit din partea Statului. Prin comunele rurali sunt scoli elemen­tare sătesci cu Inveţători preparaţi în scólele nor­male de prin unele Capitale ale Districtelor; apoi în fie-care Capitală de District sunt câte una séü mai multe scoli primare de băeţi şi fete, şi în unele

Capitale câte un Gimnasiü; câte uă Scolă normală, unde se prepară tinerii ţărani pentru misiunea de învăţători; câte uă scolă de meserii, de comerciü, scoli reale, de bele-arte, de musică, de agricultu­ră şi de veterinariă etc. şi Pensionate particulare de ambe sexe.■ — Afară de acestea ce Instituţiuni mai sunt în

ţdrră?— In totă România se află 15 Gimnasii, 6 L i­

cee, 8 Seminare, 2 Universităţi: una în Bucuresci şi alta în Iaşi, cu câte uă facultate de dreptü, de sciinţe, de litere şi de medicină. Iniţiativa privată încă ’şi dâ fructele ei salutarii. Societatea pentru învăţătura poporului român înfiinţată în Capitala ţereî, are câte uă Secţiune în fie-care District şi lucrăză împreună pentru luminarea poporului prin scoli normale de ambe sexe. Pe lângă Ministerul Instrucţiunei se află un Consiliti general şi un Con­silii! permanent, compus din Profesori cu esperi- euţă şi persóne învăţate care dirigézá Instrucţiunea în ţâră, alegénd pe membri corpului didacticii şi prelucrând Programele de învăţăment.

— Dér despre Armată ce sciţi să spuneţi?— Şeful Armatei române este Măria sea C arol

I . Armata României pendinte de Ministeriul de resbel se împarte în armată permanentă şi armată teritorială. După Constituţiunea ţerei toţi Românii, fără distincţiune, sunt soldaţi de la 2 1— 50 Ani. Forţa ambelor armate în timpü de resbelü trece

preste 16p,ooo óment şi se împarte în 4 Divisiuni militare, comandate fie-care de câte un General. Reşedinţa divisiunei I-ü este îrt Craiova; a Il-a în Bucuresci; a IlI-a în Galaţi şi a IV-a în Iaşi. Pe lângă aceste forţe se mai află corpul intendenţei, justiţia militară, scoli militare şi divisionare, din care es ofigerî trebuincîoşî armatei.

— Cum se împarte România în privinţia teri­toriului?

— Natural se împarte în 4 părţi : I-iü România mică séü Oltenia cu 5 Districte; II—le România mare séü meridională cu 12 Districte; IH-le România de jos séü Orientală cu 9 Districte şi IV-le România de sus séü septentrională cu 7 Districte. Cele două d’ân- téiü formaü mai nainte România munténá şi aces­te două din urmă România moldavă. Dér de la a- nul 1859 ambele Principate s’aü unit prin unirea Românilor, sub numele oficial de România.

-— Câte Plâşi şi Comune are dér România în total?

— Numßrul Plâşilor în România este de 164; iar al Comunelor de 3089, între care 62 sunt Co­mune urbane.

*>Jc s}c

— Mai spuneţi-mî uă dată, copii mei, cum se chiâmă ţdra nostră?

— România.— Ce trebue sé facem ca s’o cunóscem mai cu

deaméruntul şi mai bine?

" 3 7 ■

38

— Trebue se cercetâm tóté Districtele, Oraşe­le şi Satele în parte.

— Câte Districte are România ?— Are 33 Districte.■— Ce trebue se cunóscem în fie-care District ?— Trebue mai ántéiü se cunóscem Numele dis­

trictului, Posiţiunea, Marca, Productele, Capitala districtului, Locuitorii Capitalei şi locurile istorice şi mai însemnate ale Districtului.

— Aici în scolă pe ce putem înveţa tóté aceste?— Pe Charta României.— De unde se începem mai ántéiü ?— De la Districtele despre Apus mergénd spre

resărit şi de acolo apoi mergénd spre mé4á-nópte.— Adică, pe Chartă de unde începem?— Cum stăm noi cu fagia spre Chartă, începem

de la mâna stângă spre drépta în rond, şi apoi de la Marea-négrá mergem drept în sus.

A. KOMAMA MICĂ séü OLTENIA.

I.

D I S T R I C T U L M E H E D I N Ţ I (192,879 locuitori).

— Spuneţi-mi despre Districtul Mehedinţi ce este mai principal ?

— Districtul Mehedinţi, care este cel mai des­pre Apus al României, se împarte în 6 Plâşî şi un

Plaíu; are Marca uä Albină; Capitala Districtului se numesce Severin şi are 8000 locuitori.

— De unde se derivă numele Districtului Me­hedinţi ?

— De la Mehadia-vechiă^pe care acum o stă- pânesce Austro-Ungaria.

— Ce producte scote acest District?— Scote cereale destule, miere şi cérá multă ;

şi fiind-că aceste producte se produc de Albine , de aceia şi Marca Districtului este uă Albină.

— Unde este situat Oraşul Severin ?— Lângă fluviul Danubiü, unde este şi port, are

gară la drumul de fer, drept Cladova Serbiei.— Ce este mal însemnat în acest District ?— Din jos de Severin se véd urmele vechiului

şi faimosului pod al lui Traian, făcut de Apolodor Architectul acestuia, pe la anul 105 dupé Christ.

— Mai este ceva de însemnat în acest District?— D a; Térgul Gernetn, vechia Capitală a Dis­

trictului, fosta cetate fondată de Imperatorele Ale­xandru Sever la an. 220 dupé Christ, şi Baia de a- ramă numită dupé arama ce scotea uădată; apoi Monastirile: Motru, Strehaia, zidită de Mateiü Ba­sarab, la an. 1446, şi Topolniţa.

39

n .DISTRICTUL JIU L DE SUS (G O R JU L)

d 42,960 locuitori).— Ce este de a se sei mai ántéiü despre Dis-

tristul Jiul de sus ?— Acest District se împarte în 4 Plâşi şi 2 Pla­

iuri; are Marca un Cerb; Capitala Districtului se numesce Térgul Jiului şi are 4000 locuitori.

— De unde se derivă numele acestui District ?— De la apa Jiului.— Ce producte scote acest District?— Fer, mercuriü séü argint viü, şi are venaturî

multe de căpridre şi cerbi în munţi; de aceia şi marca Districtului este un Cerb.

— Unde este situat Oraşul Térgu-Jiul, capitala acestui District?

— Lângă rîul Jiul şi are fabrici de farfurii şi de sobe de porţelan.

—- Ce este mai de însemnat în acest District?— Térgul Cărbunescî şi Monastirea Ttsimna,zi-

dită de Mircea I la an. 1292, în munţi, unde sunt păduri de castani; apoi Monastirea Polovraciî renu­mită pentru peştera sea.

III.

D I S T R I C T U L V Â L C E A (1 5 5 ,6 95 lo c .)

— Ce sciţi despre Distristul Vâlcea?— Seim că are 5 plâşi şi 2 plaiuri, are marca

40

un Poştalion, Capitala se numesce Bómniccu 6000 locuitori.

— De ce marca acestuiDistr. este un Poştalion?— Pentru vechîulii drumü al Romanilor preste

munţi la Ulpia Trajana Augusta (Sarmizeghetusa) Capitala lor, acum este în ruine.

— De unde se derivă numele District. Vâlcea?— De la Válcéua Oltului.— Ce producte scote acest District ?— Scote sare multă şi ape minerale,— De unde se derivă numele Oraş. Bómnic ?— De la Romani pe care ’l numea Romanicus, şi

s’a prescurtat prin us în Römnic.— Unde este situat Oraşul Râmnic ?— Este situat lângă Olt. Aici este scaunul E -

piscopiei cu Seminariul ei.— Ce este mai remarcabil în acest District ?— Târgurile : Ocna mare însemnată pentru Sa­

linele séle sistematice. Câinenii trecétóre pe la Tur- nu-roşîu în Transilvania. Drăgăşiani Comună Ur­bană; aici se bătu Domnul Tudor Vladimirescu cu Grecii lui Ipsilant la 18 2 1. împrejur este Dél re­numită pentru vinurile séle delicate. Monastirile mari şi frumóse Orezul, Cozia, zidită de Mircea Icel Mare în Domnia sea, şi Bistriţa. La Călimănescî bâi renumite; la Comuna Olănescî se află uă Carieră de marmoră cu vine colorate forte compactă, şi bâî faimóse pentru vindecarea multor bólé; iar laR î-

: ; 41

42

urenî, lângă Römnic, se face uh térg renumit, cel mai însemnat din ţdră de la i — 8 Septembre.

IV.

DISTRICTUL JIU L DE JOS (D O LJUL)(2 2 9 ,9 6 9 lo c .)

—■ Se vorbim acum despre Distr. Jiul de jos.— Acest District cu 7 Plâşi are marca un Pesce.

Capitala se numesce Craiova cu preste 25,000loc.— De unde se derivă numele Districtului ?— Tot de la Jiu, fiind acest District mai în jo ­

sul Jiului.-— Ce producte are acest District ?— Multe cereale şi scote mulţi pesci din bâlţi,

de aceia marca Districtului este un pesce.— Unde este situat oraşul Craiova?— Lângă rîul Jiü. Acest nume este prefăcut din

vechia cetate Castra-nova séü de la Craiü-Ión. In evul meijiü era reşedinţa Banilor Craiovei şi Ca­pitala Olteniei. Ca cetate vechiă aü trecut preste densa multe catastrofe; iar acum figurd(Jă ca Ca­pitală de District. Are un Liceu cu 7 C lase , uă scolă centrală de fete, uă casarmă, un teatru, uă Curte de apel şi are gara drumului de fer. Aici aü avut loc mai multe bătălii între Români şi Turci la anii 1 5 7 7 , 1800 şi 18 0 1.

-— Ce este mai de însemnat în acest District ?— Oraşul Calafat, port însemnat la Dunăre cuco_

merciü de cereale, drept Vidinul Turciei. In secolul

43

al XlV-lea, acest oraş era uă Coloniă Genoveză ce făcea comerciu pe Dunăre, şi reparatorii vaselor lor se numéü Calafatori, de aici numele Calafatü. La 1 790 bătălia între români şi austriac!, precum şi la 1828 şi 1853 între turci şi ruşi. Beáidul, asemenea port. Lângă Comuna Cetate sunt nisce ruine la Dunăre, unde la 1853 se bătură Turcii cu Ruşii. Băilescî Comună, aici la 1828 Românii şi Ruşii în numer de 4,000 aü bătut 20,000 de Turci. Sadova şi Bucovăt monastiri frumóse.

V.

D I S T R I C T U L R O M A N A Ţ I(peste 130,000 loc.)

— Aţi sei se ’mi spuneţi ceva despre Districtul Romanaţi ?

— Seim că are 5 Plâşi, Marca un Snop de grâu, Capitala se numesce Caracal şi are 9000 locuitori.

— De unde se derivă numele Distr. Romanaţi?• — De la numele Roma-natis adică : născuţi din

Roma, câci vechile urme din acest District sunt pa­gini neşterse ale Istoriei nóstre. Traian, Antonin, Caracala, Aurelian şi însuşi Constantin rivalisară dupé timpi de a colonisa acest District pentru pri­ma oră când veniră din Italia.

— Dér numele Capit. Caracal de unde se derivă ?— De la Antonio Caracala Imperatorele Roma­

nilor, carele trecénd pe aici la an. 2 17 dupe Christ i dădu numele séü.

44

— Unde este situat oraşul Caracal?— Aprópe de rîul Olt spre partea de rgsărit a

Districtului. La 1599 fu aici uă mare bătăliă între Michaiü Bravul şi Turci.

— Ce producte scote acest District?— Grâne forte multe, şi de aceia Marca Dis­

trictului este un Snop de grâu.— Ce este mai de însemnat în acest District ?— Localităţile : Céléiul, Reşca, care mai nainte

se numea Antina, prescurtat de la Antonina; Slâ- vescii renumit pentru anticele romane ce se află în păment. Mai este Monastirea Brancovenî, apoi noul oraş Corabia şi apoi Islazul unde la 1848 se ridică primul stindard al regeneraţiunei române: am­bele sunt porturi la Dunăre.

B. ROMANIA MARE séü MERIDIONALA.

VI.

D I S T R I C T U L T E L E O R M A N (148,498 loc.)

— Óre ce sciţi mai principal despre Distţictul Teleorman ?

— Seim că are 4 Plâşî, Marca trei Oiţe, Capitala se numesce Turnu-Măgurele cu 6,000 locuitori.

— De unde se derivă numele acestui District?— De la gârla Teleorman.— Ce producte scote acest District?

45

— Cereale, miere şi păşiune multă; aici altă­dată se nutréü oi multe, de aceia Marca este 3 Oiţe.1 b

:— Unde este situată Capitala Turnu-Măgurele?— Este la gura Oltului lângă Dunăre drept Ni-

copoli Bulgariei cu Port bun. Uă mare bătăliă în­tre Mihaiü Bravul şi Turci a avut loc aici la anul1598.

-— Ce este de însemnat în acest District ?— Vechia Capitală Roşii de Vede; térgurile :

Alexandria şi Mavrodin unde la 1596 Michaiü bra­vul bătu pe Turci. Apoi Oraşul Zimnicea cu por­tul seu la Dunăre, drept Siştovul Bulgariei.

VII.

D I S T R I C T U L O L T U L (104,925 Ioc.)

— Dér despre Districtul Oltul ce sciţi ?— Seim că are 4 Plâşi, Marca este un Turn şi

Capitala se numesce Slatina cu 6,000 locuitori.— De unde se derivă numele Districtului Olt?— De la rîul Oltul ce ’lü udă d’alungul séü.— De unde s’a luat ca Marca Districtului Oltü

sé fie un Turn ?— De la Cetatea Turnul de pe marginea Da-

nubiulul, ce acum ţine de Districtul Teleorman, şi luase numele de la un turn ce se făcuse, după cum se de marele Traían séü de Constantin cel Mare.

— Ce producte scote acest District ?

46

— Produce cereale multe şi diferite.— Unde este situat Oraşul Slatina ?— Lângă Olt, şi este renumit pentru podul stă­

tătorii de ferü de preste apa Oltului. Are şi gară pentru drum de fer. In vechime acest oraş se nu­mea Salina séü Satina.

— Ce este mai de însemnat în acest District?— Doue schituri frumóse : Clocoăovulu şi Stri-

VIII.

D I S T R I C T U L A R G E Ş I U L(167 ,190 loc.)

— Ce sciţi despre Districtul Argeşiu ?— Seim că are 6 plâşi şi i plaiü, are Marca uă

Aquilă. Capitala se numesce Pitesci cu n ,o o o loc.— De unde se derivă numele Distr. Argeş iü?— De la Ríulü Argeşiu ce curge printr’acestü

District.— De ce s’a luat ca Marca acestui District sé

fiă uă Aquilă ?•— Fiind-că Radu-Negru ántélulü Principe alü

Munteniei a avut aici a doua Capitală a ţerei pe la anul 1290, şi avea Marca uă Aquilă.

— Ce produce acest District ?— Produce fructe bune, porumb mult şi vin.— Unde este situat Oraşul PitescV.— Lângă rîul Argeşti; este oraş comercial, are

un Gimnasiü şi staţiune de drum ferat.

47

— Ce este mal de notat în acest District?— Curtea de Argeşiă Comună urbană , numită

ast-fel, căci aici a fost a doua reşedinţă Domnés- că a luî Radu-Negru dupé strămutarea el din Câm- pu-lung. Monastirea de Argeş, lucrată din marmoră, — este cel mal frumos monument de architectură şi sculptură, lucrat în cel mal frumos stilbisantin— căreia nu se află asemenea alta în totă România, forte rar şi în Europa chiar. A fost admirat acest monument de toţi visitatorii străini. Acéstá mo- nastire e fondată de Principele Négoe Basarab la anul 1 5 18 şi lucrată de Meşterul Manole. CuOca- siunea Exposiţiuneî din Paris la 1867 s’a făcut cu­noscută lumel întregi prin scrieri şi litografii. Aici este Episcopia şi Seminariul de Argeşlu. Flămân­da este monastire. Cetatea Iul Ţepeşîu séü Poenaril zidită în munţi la anul 1470, acum este în ruine.

IX.

D I S T R I C T U L M U S C E L

(81 ,625 loc.)

— Spuneţi-mi ce sciţi despre District. Muscel?— Acest District are 3 plâşî şi 2 plaiuri, Mar­

ca este uă Aquilă sedéndü pe uă ramură, Capitala este Câmpu-lung cu preste 10,000 locuitori.

— De ce se numesce acest District Muscel ?— .Dupé muntele numit Muscel din acest Dis-

trictü.

48

----De ce Marca Districtului este uă Aquilă stândpe uă ramură ?

— Fiind-că în Câmpu-lungti, Capitala acestui District, a descălecat ántéiüRadu-Negru-Basarab, ántéíul Domn al României de dincóce de Milcov cu coloniile séle, dupe strămutarea lui d e laF ăgă- raşi din Transilvania, pe la anul 12x5.

— Ce produce acest District ?— Lemnării, scânduri şi brânzeturi multe.— Unde este situat Oraşiul Câmpu-lung?— între munţi şi pe apa numită Rîul-terguluî,

are uă biserică zidită la 1 2 1 5 de Radu-Negru.— Ce mai este de însemnat în acest District?— în vecinătatea Câmpu-lungului în munţi se

véd ruine romane ale Municipiului Romula, ase­menea şi Cetatea lui Negru. Monastirî : Câmpu-lung şi Nămăesci. Bughîa bâi, posiţiune admirabilă.

X.

D I S T R I C T U L D Î M B O V I Ţ A (141,985 loc.)

— Aşi vrea sé ’mi spuneţi ceva despre Distric­tul Dîmboviţa.

— Acestü District are 5 Plâşi şi 2 plaiuri, aremarca uă Căprioră, Capitala se numesce Térgul- Vesteî cu aprópe 7,000 locuitori. _---- * -

— De unde se derivă numele Distr. *. uţar— De la rîul cu acest nume ce curge în w un-

gul séü.

t 49

— De ce Districtul Dîmboviţa are marca uă Găprioră ?

— Pentru că în acest District muntos pe lângă lemnăriă, tutunul renumit şi fructele ce produce, se fac şi vânaturi multe, de aceia are Marca uă Câ- prioră. Afară de acestea, acest District este renu­mit şi pentru varul şi petrele séle de moră.

— Unde este situat Oraşiul Térgul-Vestei?— Pe malul drept al rîului Ialomiţa, nu departe

de rîul Dîmboviţa. Térgul-Vestei a fost cetate în­tărită şi a 4~a reşedinţă a Principilor vechi dupé venirea de la Făgăraşi. De la Anul 1383 péné la 1698. Domnii petrecéü în ea numai véra şi iérna în Bucuresci.

— Ce mai seim despre acest Oraşiă— Ruinele spăimântătore spre nord de la Bise­

rica Domnéscá din acest Oraşiu şi turnul numită Chindia, ardtă că acolo a fost măreţul palat al he- roilor români, séü Curtea Domnéscá zidită de Petru Cercel la An. 1584. Mitropolia fu zidită de Négu Basarab la 1 515 .

— Ce mai este de însemnat în acest District ?— Comuna urbană Găesci, vechia Capitală a

Districtului Vlaşca. Apoi Monastirea Bélül, zidită de Radu cel Mare la An. x 500, renumită, câcî po­sedă capul acestuia şi al'lui Michaiu Bravul. Mo- nastirile Viforîta, Nucetul, Golgota. Pucíósabaí folo- sitóre pentru diferite bólé.

4

50

X I.

D I S T R I C T U L I L F O V

%

(375 ,925 loc.)

.— Ce putem sei despre Districtul Ilfov?— Acestü Districtű are 6 Plâşi, Marca este un

Templu cu Sf. împerati Constantin şi Elena, ca pa­troni ai Catedralei metropolitane, Capitala se nu- mesce Bucuresci şi este Capitala întregei Românii şi a Districtului Ilfov cu 240,000 locuitori.

— De unde se derivă numele Districtului Ilfovş— De la Rîul Ilfov ce trece printr’acest District.— Dér numele Capit. Bucuresci de unde vine?— De la numele.păstoriului Bucur stăpânul a-

cestui loc, când s’a întemeiat Capitala acésta de Mircea Bassarab pe la An. 1393 care a făcut Cur­tea vechiă ânteiaşi dată, unde petreceaü Domnii numai iérna şi véra la Tergul-Vestei.

— Ce produce acest District?— Este productiv în grâne, porumburi şi alte

cereale.— Unde este situat Oraşiul Bucuresci?— Pe apa Dîmboviţa, şi se numesce Oraşiul bu­

curiei, dupe numele lui Bucur.— Ce este de însemnat în Bucuresci?— Bucurescii este reşedinţa familiei domnitóre

şi a celor 7 Miniştri ce compun Guvernul şi a tu­turor autorităţilor, superióre civile şi militare ale ţerei. Aici se află Camera legiuitóre şi Senatulű ,

51

Curtea de Casaţiune, înalta Curte de Compturi, uă Curte de A p e l , uă Academiă, cu patru facul­tăţi, 2 Lycee, 2 Gymnasii, mai multe scoli primă­rie de băeţi şi fete, 1 Seminar, Scóla comercială, Scóla normală C aro l I , 2 Scoli secundare de fete, uă Scolă de medicină şi chirurgiă, una de veteri- năriă, Theatru, mai multe palate frumóse, un Con- servatoriu, uă Scolă de bele-arte, 14 imprimerii, li­brării, litografii, Bibliotecă, Museü de zoologiă şi mineralogiă, Muzeü de antiquitâţi, uă Pinacothecă, Institut de maternitate, Spitale şi unul pentru co­pii, fabrici, precum şi alte diferite Instituţiuni ne­cesarii pentru luminarea poporului şi alinarea du­rerilor omenire! suferinde. în fagia Academiei stă înălţiată Statua equestră a lui Michaiu Bravul, are şi doue Gări pentru drumul ferat. Aici se încheiâ tractatulü din 18 12 prin care Turcia dete Rusiei Basarabia, ce fu parte integrantă a Moldovei.

— Ce mai este de notat pentru Bucuresci?— Aici este scaunul Mitropoliei Ungro-Vlachieî.

Bucurescii ca Capitală a României este Oraş mare' în întindere, are 1 14 Biserici orthodoxe şi 16 de eterodoxe. împrejurul Bucurescilor este monasti- rea Coiroceni, reşedinţa de vdră a Domnitoriuluî; Asilul Elena este cel mai frumos edificiü şi Institut bine îngrijit pentru crescerea fetelor în România; Văcârescn este monastire; Panteleimonul tot monas^, tire lângă care se află şi spitalul de alienaţi,

— Dér în District ce este mai remarcabi

— Comuna urbană Olteniţa, Orăşel comercial şi Port unde dă Argeşiul în Danubiü. Apoi monas- tirile de părinţi : Căldărusîann, Cernicaşi Snagovul, acésta este zidită în o insulă din Lacul Znagov de Vlad Ţepeş la An. 1470 şi Monastirile de maici : Paserea, Ţigănesci şi Giorogărla.

XII.

D I S T R I C T U L V L A Ş C A .(140 ,573 l o c )

— Spuneţi’mî, ce este mal principal despre Dis­trictul Vlaşca?,

— Acest District are 4 Plâşi, are Marca 3 ste­ja ri, Capitala se numesce Giurgiu şi are 15,000 locuitori.

— De unde se derivă numele acestui District ?— De la Flacus, domnitor antic, séü mai bine,

de la cuvéntul Valachica, cum numéü Bulgarii par­tea stângă a Dunărei.

— Dér numele Capitalei Giurgiu de unde se derivă ?

— De la coloniştii genovezi din secolul al XIV cari se stabilise aici, şi numea Oraşiul «Santo Gior­g io ” patronul lor, din care s’a prefăcut Giurgiü.

— De ce este Marca acestui District trei stejari?— Pentru că uă dinioră acest District era aco­

perit de păduri mari.— Şi care sunt productele acestui District?— Cereale multe şi vite bune.

52

SS

— Unde este situat Oraşiul Gíürgiü?— Lângă Danubiü drept Rusciucul Bulgariei,

cu port însemnat. Are un Gymnasiti şi gară pen­tru drumul de fer.

— Dér în District este ceva mai remarcabil?— D a ; la jumătatea drujnului între Bucuresci

şi Giurgiti este locul memorabil Călugărenii, renu­mit pentru victoria strălucită, repurtată de Michaiü Bravul cu 16,000 români, contra a 200,000 turci la 13 August 1595.

XIII.

DISTRICTUL IALOMIŢA (GALBENUL)(83 ,780 loc.)

— Sciţi sg ’mi spuneţi ceva despre Districtulü Ialomiţa ?

— D a; acest Districtü are 4 Plâşi; Marca este un Pesce preste un snop de grâu, Capitala se numes- ce Călăraşi (Stirbeiu) cu 4000 locuitori.

— De unde se derivă numele Districtului Ia­lomiţa?

— De la rîul Ialomiţa ce ’lü udă în lungul séü. Acest District în întindere este cel mai mare din­tre tóté Districtele ţereî.

— Dér numele Oraşiului Călăraşi de unde se derivă ?

— De la contingentul de militari ce da acestü District, şi cari eraü cei mai buni Călăreţi, numiţi Călăraşi.

54

— Ce produce acest District ?— Acestti Districtü este cel mai producétor în

gráü, porumb şi alte cereale; iar bâlţile daü forte mult pesce, pentru care marca este un Pesce d’asu­pra unul snop de grâu.

— Unde este situat Oraşîul Călăraşi?— Lângă Canalul torcea drept Silistra Bulga­

riei, este port la Danubiü.— Ce este de însemnat în acest District?— Tergurile : TJrzicenl pe Ialomiţă, vechia Ca­

pitală a Districtului. Gura Ialomiţel Port la Danu­biü ; aici era Cetatea de flote, drept Hârsova Bulga­riei. La 1594 a fost aici uă bătăliă însemnată între Michaiü şi Turci. Piua petri satü şi ruine ale unei Cetâţi vechi.

XIV.

D I S T R I C T U L P R A H O V A (220 ,445 loc.)

— Dér despre Districtul Prahova ce sciţi sé’rni spuneţi ?

— Scimü bine că are 5 Plâşi şi 2 Plaiuri; are Marca un Ţap şi uă Cordă de viţă, Capitala se nu- mesce Ploescl şi are preste 35,000 locuitori.

— De unde se derivă numele Distr. Prahova?— De la Rîul Prahova ce percurge acest District.— Dér’ numele Oraş. Ploescl de unde se derivă ?— De la Căpitanatul Plăieşilor, fiind-că la or-

ganisarea puterei armate sub Mircea I-iü, aici era

comanda superioră a Plăieşilor din Plaiuri, şi prin us din Plăieşi s’a făcut Ploesci. (i)

— Ce produce acest District?— Cereale destule, vénaturi sélbatice multe şi

vinuri gustuóse; dş aceiaşi Marca Districtului este un Ţap şi uă Córdă de struguri.

— Unde este situat Oraşiul Ploesci?— Nu departe de rîul Prahova, are uă posiţiu-

ne încântătore. Este unul dintre cele mai negoţi- óse opide din România. Are un Gymnasiü frumos, Scolă comercială, de meserii, uă Scolă normală pentru tinerii ţerani şi una secundaria de fete: am­bele înfiinţate cu Internatele lor de Secţiunea de Prahova, a Societăţii pentru înveţiătura poporului român; scoli primare de ambe sexe, typographiă, librăriă şi gara drumului ferat.

— Este ceva de însemnat în District?— Este Comuna Bucovul, vechia Capitală a desfi-

inţatului Distr. Săcuieni. Urlaţii, Vălenii de munte şi Câmpina, ambele Comune din urmă însemnate prin aerul şi posiţiunea lor pitorésca. Telega şi Slănicul re­numite pentru Salinele lor. Păcureţii produce pecură multă. Valea-Boului Comună mică dér renumită prin Biserica şi scóla de model complectă, edificate şi în­zestrate de D. Propriet. V .G . Paapa. La pólelemun­ţilor în totă lăţimea District, se află Délül mare renu­mit pentru vinurile cele bune. Lângă páréul Telégen la An. 1 600 a fost uă bătăliă însemnată între Mihaiü

(1 ) N. Bălcescu. Puterea armaţi; şi arta militară.

55

56

Bravulü şi Turci. Monastiri cu părinţi : Ghighiü şi Cheia; Terguşior monastire în ruine lângă Ploescî, care a servit de apărare în vechime ca fortărdţă şi fu zidită de Vlad al III-lea la An. 1444 după vic­toria căpătată contra a 240,000 turci ; acum este acolo pudreria armatei., Mărgineni, monastire unde este penitenciar. Sinaia, monastire cu părinţi într’o posiţiune forte frumosă, zidită de Michail Canta- cuzino; aici este reşedinţa Domnăscă dé vérá. Su- sana monastire de maici pe Telégen.

XV.

D I S T R I C T U L B U Z É U

(144,326 loc.)

■— Ce sciţi despre Districtul Buzéü ?— Seim că se împarte în 3 Plâşi şi 3 Plaiuri; că

are Marca un Templu cu turnuri si uăpasere; Capi­tala se numesce Buzéü şi are 12,000 locuitori.

— De unde se derivă humele Districtului Buzéü?— După Rîul Buzéü ce percurge acest District

în tot lungul séü.— Dér Marca Districtului Buzéü ce însemna­

re are ?— Templul cu turnuri şi uă pasere arătă semnul

Cathedralei episcopale din acéstá Capitală a Dis­trictului.

— Ce producte scote acest District?— Scote aur din nisipul rîurilor, apoi Chihlibar

57

séü Ambră frumosă, Cărbuni de pbtră, ape minerale şi în fine brânzeturile de Penteleü sunt renumite.

— Unde este situat Orâşiul Buzéü?— Lângă rîul Buzéü peste care este un pod stă­

tător de fer. în acdstă Capitală de District este re­şedinţa Episcopiei Buzéü cu Seminariul ei, are un Gymnasiü, typographiă şi Gară pentru drumulü feratü.

— Ce este mai de însemnat în acest District?— Este térgul Misii. Drăgaîca se numesce unü

térg anual renumit ce se face la Buzéü şi la Mizil de la 24— 29 Iuniü. Apoi monastirile de părinţi : Ciolanul, Vintilă-Vodă, Găvanele, Nifon unde sunt şi bâi, JRătescî monastire cu maici. Bobocii una dintre cele mai vechi Bâi ale României. Muntele Penteleü renumitü pentru Caşcavalul ce produce şi aerulü cel curat.

XVI.

D I S T R I C T U L B R A I L A

(68,277 loc.)

— Ce putem sei despre Districtul Brăila?— Districtul Brăila, cel- mai mic dintre Distric­

tele meridionale, are 2 Plâşî, Marca este uă Cora- biă, Capitala se numesce Brăila şi are preste 35,000 locuitori.

— De unde se derivă numele acestui District ?— De la Capitala sea Brăila.

58

— De ce Marca Districtului este uă Corabiă?— Este semnü că aici ancorézá multe Corăbii

în Port.— Ce produce acest District?— Tot feliül de cereale, păşiuni întinse şi pesce

mult din bâlţi.— Unde este situat Oraşiul Brăila ?— Lângă Danubiü : Oraşiti frumos şi regulat

drept Măcinul Dobrogeî, însemnat astăzi pentru portul séü care este al douilea Port mare şi Oraş comercial al ţerei. Are un Gymnasiü, uă scolă co­mercială, doué tipographii şi gară pentru drumul de fer. Aici este comanda flotilei de pe Dunăre. Brăila, Cetate tare, a fost stăpânită de Turci péné la 1828 când a luat'o Românii şi Ruşii cu asalt. Paginile Istoriei sunt pline de încongiurârile şi bă­tăliile ce a suferit de multe ori.

XVII.

DISTRICTUL RÂMNICUL-SÂRAT (90 ,905 loc.)

— Spuneţi-’mi şi despre Districtulü Rómnicul- Sărat ceva!

— Acest District are 6 Plâşi şi 1 Plaiü, este aşe<Jat în m ijlocul ţerei, între Carpaţi şi Dunăre, are Marca un Armăsar, Capitala se numesce Râm­nicul cu 7000 locuitori.

— De unde se derivă numele acestui District şi al Capitalei séle?

59

— De la rîul Romnic ce curge d’a lungul séü şi a cârui apă este sărată;. numele i este prescur­tat de la cuvântul Romanicus.

— De ce Marca acestui Distr. este un Armăsar?— Pentru că nutrea uă dată multe herghelii

de cai.— Ce produce acest District ?— Produce cereale, lemne şi vin mult.— Unde este situat Oraşiul Rőmnic ?— Lângă gârla Rómnic.— Ce mai este de însemnat în acest District ?— Térgul Bolbóca séü Mâîcănesci; apoi Monas-

tirile : Măxinem, Poîana-Merului şi DălMuţul. Balta Albă bâi renumite, mai cu sdmă acum în urmă în­cepe a prospera pentru folósele ce dâ suferinzilor.

C. ROMÂNIA DE JOS séű ORIENTALA.

XVIII.

D I S T R I C T U L P U T N A(160 ,840 loc.}

— Cine scie sS ’mi spună, ce este mai principal a sei despre Districtul Futna ?

— Districtul Putna are 5 Plâşî séü Ocóle, are Marca un Bachus stând pe un Buto'iu, Capitala se nu- mesce Focşîanî şi are preste 20,000 locuitori.

— De unde se derivă numele Districtului Putna?— De la rîul Putna ce dâ în Şiret.

60

— Ce producte scóte acest District şi de ce are Marca un Bachiis stând pe un Butoiü ?

— Pentru ca pe lângă cereale mai produce şi vinul cel mai bun şi mult din ţdră. Pentru acest District s’a vérsat mult sânge la Anul 1475 între Stephan cel Mare al Moldovei şi Radu al IV-lea cel frumos aUMunteniei; însă de la An. 1859 Pă- räulü Milcovulü nu va mai putea divisa în veci pe Români în doué tabere şi pe România în doué pârţi.

— Unde este situat Oraşiul Focsvmî ?— Pe pârâul Milcov. Acest Oraşiu este indus­

trial şi comercial. Are uă Curte de apel, un Gym- nasiü, 4 Spitale, Casarme, tipographiă. Industria principală blănăriă şi tăbăcăriă, are fabrică de lu­mânări şi săpun. La An. 1789 Ruşii bătură aici pe Turci.

— Ce este mai de însemnat în acest District?— Térgurile : Agiudul, cu Gară la linia ferată,

Panelul, Nămolosa. Oăobesen şir mare de déluri, a- coperite cu vii care formdză podgoria cea mai mare şi mai bună din România. Vinul acesta se esportă în mare quantitate în tótá Europa, dér mai cu sdmă în Turcia.

XIX.

D I S T R I C T U L T E C U C I Ű (114 ,527 loc.)

— Dér despre Districtul Tecuciu ce sciţi sé’mi spuneţi ?

61

‘— Seim că are 4 Flâşi, Marea este uâ Viţă cu struguri. Capitala se numesce Tecucîu şi are preste9,000 locuitori.

— Dér de unde se derivă numele Districtului Tecuciü ?

— De la numele Capitalei séle.— Ce producte scote acest District?— Gráü, porumburi şi vin mult, pentru care şi

Marca Districtului este uă vită cu struguri,.—- Unde este situat Oraşiul Tecucîu?— Lângă rîul Bârlad. Are Gară pentru drumul

ferat. Aprópe de Oraşiul Tecucîu este uă movilă mare, pe care Stephan cel Mare ’şl a aşezat Cor­tul şi a stat trei cjilede a regulat trebile ţerei, dupé ce a bătut şi* alungat pe Turci la Resboieni.

—r Ce mai este de însemnat în acest District ?— Térgurile : Nicorescî şi Podul-Turcului. La 8

chilometre de Tecucîu este tabăra permanentă de la Furceni unde manevrdză armata română véra.

X X .

DISTRICTUL COVUELUIÜ (117,520 loc.)

— Ce sciţi despre Districtul Covurluiü?— Seim că are 3 Plâşi, Marca uă Ancoră de Co-

rabiă, Capitala se numesce Galaţi şi are preste 80 mii locuitori.

— De unde se derivă numele Districtului Co­vurluiü ?

62

— De la pârâul Covurluiu ce curge prin el.— Ce produce acest District:— Cereale multe şi pesce îndestul.— Pentru ce marca acestui District este uâ An­

coră de Corabia ?— Pentru că Districtul fiind lângă Danubiü, an-

cordză multe Corăbii în Port.— De unde se derivă numele Oraşiuluî Galaţi?-— Póte dupe Galii cari aü inundat acest loc pe

la Anii 280 înainte de Christ. Acest Oraşiu este situat chiar lângă Danubiü şi lacul Brateşiu şi este cel mai însemnat Port al României, visitat anual de preste 1000 vase şi este în relaţiuni comerciale cu totă Europa. Aici e reşedinţa Comisiunei europe­ne a Dunărei. Are un Gymnasiü, Scoli primare de ambe-sexe. Scolă comercială, Casarmă, Theatru, 2 tipographii, Spital, Gară la drumul ferat. Aici la 1828 a fost bătăliă între Ruşi şi Turci.

— Dér în Districtü ce localităţi suntü mai în­semnate?

— Târgurile : Foltesd, óncea şi Vechea.

XXI.

D I S T R I C T U L T U T O V A(126 ,861 loc.)

— Ce puteţi a ’mi spune mai principal despre Districtul Tutova ?

■— Acest District are 5 Plase, are Marca tre\ Pescî, Capitala se numesce -Bériad şi are 30 mii loc.

63

— De unde se derivă numele District. Tutova ?— De la pârâul Tutova ce udă acest District.— Dér numele Oraşiului Bériad de unde se de­

rivă ?— De la rîul Bériad pe a câruîa rîpă dréptá este

situat acest Oraşifl.— Ce are acest Oraşiu mai remarcabil ?— Are un Lyceü şi Scoli primărie de ambele-

sexe, apoi gară pentru drumul ferat. In ve*chime acest Oraşiti şi District se numea Republica Bérla- dului. La An. 1440 Tătarii aü ars acest Oraşiti.

—- Ce producte scote acest District ?— Cereale şi vite, iar bâlţile dau mult pesce,

pentru care are Marca trei pesci.— Dér în District ce este de notat?— Térgurile : Murgenii şi Puesciî.

XXII.

D I S T R I C T U L V A S L U I Ü (104 ,160 loc.)

— Cunosceţî Districtul Vasluiü?— D a ; are 5 Plâşl, Marca un Stup cu albine, Ca­

pitala se numesce Vasluiü şi are preste 8000 loc.— De unde are numirea Districtul şi Capitala

Vasluiü ?— De la Părâul cu acest nume ce curge prin

District.— Ce are mai de însemnat Oraşiul Vasluiü?— Scoli primare şi uă biserică numită Domnéscü,

64

care s’a zidit de Stephan cel Mare dupé învinge­rea de la Racova; aici sunt şi ruinele palatului a- cestui Domn.

— Ce producte scote acest District?— în acest District sunt păduri multe şi scote

miere multă, pentru care Marca este un Stupii cu Albine.

— Ce este mai însemnat în acest Distrist?— Din susul Oraşiului Vasluiü lângă Comuna

Racova este Valea Racovei unde Stefan cel Mare în An. 1475 Ianuarie 17 cu 40,000 români a sfă­râmat totă armata turco-tătară ce era de 120,000 omeni. Aci s’aü ucis 4 Paşi turcescî, remâind pe câmpul luptei preste 50,000 morţi, luând Ştefan arme, muniţiunl şi preste 100 stéguri. Apoi Târ­gurile : Pungesciî şi Negresciî. Bobrovât Monastire şi penitenţiar.

XXIII.

D I S T R I C T U L F Ä L C I Ü(87 ,876 loc.)

— Dér despre Districtul Fälciü ce sciţi ?— Seim că are 4 Plâşi, Marca un Boű, Capitala

se numesce Hu§î şi are 18,000 locuitori.— De unde se derivă numele District. Fälciü ?— De la vechia sea Capitală Fälciü ce este a-

própe de Prut. •-— Ce producte scote acest District ?— Produce cereale frumóse, vin mult, tutun şi

65

du(Jí, mai ales aici se cresc animale multe şi fru- móse; de aceia Marca acestui District este un Bou.

— Ce are mai de însemnat Ruşii, Capitala a- cestui District?

— Reşedinţa Episcopiei şi Seminariul. In vechi­me acest District a fost forte bântuit de Tătari cari năvălâh pe aici în ţâră. însemnat prin bătă­lia dată Tătarilor de Michaiü la 16 Ianuar 1595.

XXIV.

D I S T R I C T U L C A H U L

(44 ,701 loc.)

— Spuneţi-mi ceva despre Districtul Cahul!— Acest District are 3 Plâşi, Marca este Calea

lui Traian, Capitala se numesce Cahul şi are preste7,000 locuitori.

— De unde se derivă numele District. Cahul?■— De la lacul Cagul ce curge prin el, şi este re­

numit pentru Calea Traiană ce se începe de la Va­dul lui Isac lângă Prut, pentru care şi Marca i este un Drum.

— Ce produce acest District?— Produce cereale şi vinuri.— Unde este situat Oraşiul Cáhul séü Frumósa?— Lângă gârla Cagul. La Anul 1774 Ruşii bă­

tură aici pe Turci cumplit; preste 120,000 turci s ’aii înecat în lacurile meridionale ale Basarabiei.

— Dér în District ce este de însemnat?6

66

— Comuna Leova lâng ă Prut, însemnată pentru trecétórea în Rusia.

XXV.

DISTRICTUL SMEILUL (ISMAIL)

(4 0 ,7 0 0 loc.)

— Ce sciţi despre Districtul Smeil?— Seim că acest District nu are nici uă Plasă,

câci întinderea sea se mărginesce numai în 4 Co­mune urbane şi 2 rurale, fiind locurile băltose şi puţin locuite; Marca Districtului este un Leu cu cru­cea în ghîară, Capitala Lsmail cu 2 x ,000 locuitori.

— De unde se derivă numele District, lsmail ?— De la Capitala sea lsmail ce este situată chiar

pe malul Dunărei şi este Districtul cel mai despre Sud-Est al ţerei, şi mai băltos de cât tóté. întin­derea i este numai pe malul Dunărei şi al Mârei- negre. Este renumit pentru cetăţile séle celebre, care mult timp a fost scutul Românilor în contra invasiunilor turce, tatare şi altor barbari; dér as­tăzi sunt în ruine, pentru care are şi Marca uă Ce­tate séü un Leu symbolul tăriei. Prin posiţiunea Ca­pitalei lsmail pe malul Dunărei a devenit un port însemnat. Aici este şi scaunul Episcopiei Dunăre* de jos, are un Seminar.

— Ce se mai <jice despre acest OraşiD ?— Sub murii acestui Oraşiti aü avut locü mai

multe lupte date de Români, Ruşi şi Turci, şi dupe

67

pacea de la BucurescI a rémas în mâna Ruşilor péné la 1856, când prin tractatul de Paris s’a res­tituit României; ínsé mai nainte de a o lăsa Ruşii aü dărâmat tóté fortereţele de pe malul Dunărei.

— Ce produce acest District ?— Este renumit acest Distr. pentru pesceleséü.— Nu este nimic de însemnat în acest District?— Ba este Chilia, Cetate tare odinioră, iar acum

cu 8,000 locuitori, port la Dunăre; térg comercial. Chilia fu fortificată la 1400 de Iuga Domnul Mol­dovei, iar acuma este şi ea restituită Românilor. Reni térg la gura Prutului şi Velcov la gura Da- nubiului: porturi însemnate pentru pescăriă. Tusla térg aprópe de mare, loc însemnat pentru multa sare din mare ce produce.

XXVI.

DISTRICTUL BOLGRAD SÉÜ COLONIILE

(51 ,235 loc.)

— Ce sciţi despre Districtul Belgrad ?— Seim că are 3 Plâşi, Marca este un Plug, Ca­

pitala se numesce Bolgrad şi are preste 10,000 lo­cuitori.

De unde se derivă numele Districtului Bolgrad?— De la Capitala sea cu acelaşi nume. Acest

Distr. făcu parte din Basarabia rusâscă dupé Trac­tatul de la 18 12 între Turcia şi Rusia, fiind locuit de Bulgarii veniţi din Rusia şi Dobrogea; iar la

68-

An. 1857 a fost restituit României în urma Trac­tatului de la Paris.

— Pentru ce Marca acestui District este un A - ratru séü Flug?

— Pentru că locuitorii acestui District sunt buni agricultori.

— Unde este situat Oraşiul Belgrad , Capitala Coloniilor?

— Este situat aprópe de Valul Iul Traîan şi de coda lacului lalpug, şi este renumit pentru Cathe- drala cea frumósá şi stradele regulate: are unü Gymnasiü bulgar şi uă Typographiă.

— Ce produce acest District?— Acest District produce cel mai bungrâti din

totă România, struguri gustoşi şi păşiuni întinse.

D. R O M Â N I A R E S U SSÉŰ

SEPTENTRIONALA.

XXVII.

D I S T R I C T U L I A Ş 1

(181,885 loc.)

— Spuneţi-mi acum, ce sciţi despre Districtulii Iaşi?

— Districtul Iaşi are 7 Plâşi, Marca este un Cal, Capitala se numesce Iaşi şi are preste 90.000 loc.

69

— De unde se derivă numele Districtului laşi ?— Acest District este numit după Capitala sea,

al cârei nume se derivă din vechime de la lassio- rum municipium al Romanilor.

— Ce produce acest District?— Produce cereale, vin, fructe, pepini vereti buni,

are păduri şi vii şi este renumit în crescerea cai­lor buni, pentru aceia Marca District, este un Cal.

— Unde este situat Oraşiul Iaşi?— Pe pârâul Bahlui şi este încongiurat cu vii

şi livezi- Este Capitala Districtului şi Patria lui Stephan cel Mare.

— Ce este de însemnat în Iaşi?— Iaşiul are uă Curte apelativă, uă Universita­

te, un Muzéü de Istoria naturală, 2 Bibliotheci, un Lyceü, doué Gymnasiî, uă Scolă militară, una de arte şi una normală, doué Scóle secundare de fete, şâpte typographil şi 4 lithographii, grădină bota­nică, mai multe Spitale, Casarme, Palat adminis­trativ, 47 Biserici, Gară pentru drum ferat şi alte aşezăminte salutarii.

— Ce mai sciţi despre Iaşi?— Iaşiul deveni la 1565 pentru prima oră Ca­

pitala Moldovei, când D-lü Alexandru Lăpuşndnul ’şi strămută reşedinţa Domnéscá de la Sudava. La 18 62, în urma unirei principatelor, s’a strămutat re­şedinţa Domnésca şi autorităţile superióre de aici în Bucuresci; iar la 1866 Domnitoriul OarolI pro­clamă acest Oraşiu, care este ldgănul Unirei, sei-

70

inţeloră şi al lumineî, de a doüa Capitală a Ro­mâniei.

— Dér împregiurul Iaşilor ce mai este ?— Monastirea Socola. In curtea acestei Monas-

tiri se află Seminariul cel mai mare şi mai com­plect. Apoi Monastirea Cetăţuia pe un dél a cârui înălţime domină Oraşiul Iaşi.

— Dér în Districtul Iaşi ce mai aflâm?— Monastirile : Frumósa şi Galata. Tergul-fru-

mos şi Podul-llóiei Comune spre Apus, produce buni pepeni. Sculenii, lâng-ă Prut, trecétóre în Basarabia. Cotnariî, loc renumit pentru vinurile séle. ZJnghenn staţiunea drumului ferat pe malul Prutului.

XXVIII.

D I S T R I C T U L R O M A N

(105,002 loc.)

— Ce sciţi se ’mi spuneţi despre Districtul Ro­mană ?

— Districtul Roman are 4 Plâşi, are Marca Trei spice de grâu, Capitala se numesce Boman cu 17,000 locuitori.

— De unde se derivă numele District. Roman ?— De la uă vechiă Coloniă romană, adusă de

Romani în acest loc.— De ce este Marca Districtului Roman Trei

spice de grâu ?

71

— Fiind cä pămentul acestui District produce cereale multe şi frumóse.

— Unde este situat Oraşiul Roman ?— Lângă rîpa stângă anului Moldova unde se

varsă acest ríü în Şiret; posiţiune frumosă. Aici este scaunul Episcopiei de Roman, ocolit cu mur ca uă cetate; are un Seminar fondat de Alexandru cel Bun la An. 1402, scoli primare de ambe sexe şi uă typographiă. Preste rîul Moldova este un pod mare de fer, are şi gară pentru drumul ferat. La An. 1466 Unguriiarse acest orasiü mai nainte de a fi bătuţi la Baia de Stefan cel Mare.

— Dér în Districrul Roman ce este de însemnat ?— Este Schela, sat mare şi plăcut lângă Şiret

cu un palat forte frumos. Aici la 1486 Stefan cel Mare plăti rebelului Croiot ce venise din Tran­silvania cu Unguri ca se’l detroneze, pentru cute­zanţa sa, cu morte. Aici este un pod de fer pe Şi­ret, lung de 165 metri.

XXIX

D I S T R I C T U L B A C Â U

(1 8 0 ,6 3 8 lo c . )

■— Spuneţi-mi ce este mai principal despre Dis­trictul Bacău?

— Despre Districtul BacâO seim că are 5 Plâşi, Marca este uă Stâncă, Capitala se numesce Bacău şi are peste 14,000 loc.

— De unde se derivă numele Districtului Bacâil?'— De la numele Capitalei séle Bacáü.— Pentru ce are Marca uă Stâncă ?— Pentru că este cel mal muntos dintre tóté

Districtele.— Ce produce acest District?■— Porumb mult, lemnăriă şi se lucrézá mult

spirt de bucate.— Unde este situat Oraşîul Bacău ?— Lângă rîul Bistriţa. Are un Gymnasiü, scoli

primare de ambe sexe, uă Tipografiă şi gară pentru drumul ferat.

-—• Dér în District ce mai este de vSc^ut ?— In acest Distr. locuesc mulţi Unguri şi Secui.

Ocna comună urbană, are uă posiţiune poetică cu g,ooo locuitori; aici sunt cele mai mari şi renumite mine de sare ale României, şi tot d’uă-dată peni­tenciarul cel mare al ţerei pentru condamnaţi pe vittdţă, carii se ocupa cu tot feliül de meserii. Moî- nescî, comerciü cu pecură şi Qăiutu térgurl. La Sta­nic sunt bâi minerale lângă frontiera Transilvaniei în munţi; apa acésta are multe qualitâţi bune.

XXX

D I S T R I C T U L N É S I T U

(1 5 3 ,7 7 5 l o c . )

— Ce sciţi despre Districtul Némtu ?— Acest District are 5 Plâşl, Marca este uă Că~

72

73

priórü, Capitala Districtului se numesce Pétra şi are preste 21,000 locuitori.

— De unde se derivă numele District. Ndmţu?— De la gârla Ndmţu ce se varsă în Moldova,

precum şi de la însemnata Cetate vechiă Ndrnţu, ce se află în acest District.

— Ce producte scote acest District ?— Scote multă lemnăriă din numerósele păduri

în care se facü venaturi multe şi diferite, pentru care şi Marca este uă Căprioră.

— Unde este situat Oraşiul Pétra?— Lângă ríulü Bistriţa între munţi. Are scoli

primare de ambe sexe şi uâ fabrică de hărtiă.— Dér în District ce este mai de însemnat ?— Mai în süsü de Pétra este Monastirea Némtuo

fondată de Stephan Vodă I, la An. 1392 pe care o reînoi Stephan cel mare dupé biruinţa contra lui Carol Albert regele Poloniei. Acéstá Monastire este cel mai mare stabiliment din totă ţâra cu 1200 părinţi. Aici se află un Institut de alienaţi, un spi­tal, Seminariü, scolă de Musica vocală, casă de or­fani, typographiă, 2 fabrici de postavü şi Institutü pentru infirmi. Térgul-Némfcu cu un spital forte re­numit. Spre Sud în marginea Opidului Ndmţu se află măreţele ruine ale Castelului lui Stephan cel Mare, heroul Moldovei, care se ridică pe costa u- nui munte superior celor-l’alţi; despre care vor- besce Poetul Bolintinénu în Poesia : «Pe uă stâncă négrá într’un vechiü Castel” şi care ruine pare că

74

şi astăzi ar voi sé nareze gloria străbunilor noştri. Apoi Monastirile de Maici : Veratecul şi Agapia, forte populate. Aprópe de rîul Moldova este Mo- nastirea Besboîenî, zidită de Stephan cel Mare, dupe lupta cu Mahomed al II—le în 16 Iuniü 1476. Aici este şi uă movilă mare, care este morméntul hero- ilor de la Valea-Albă séü Résboíenl.

XXXI.

D I S T R I C T U L S U C É V A

(125,299 loc.)

— Spuneţi, ce este mai însemnat, despre Dis­trictul Sucéva?

— Districtul acesta are 4 Plâşi, Marca este Trei stejari, Capitala se numesce Fălticeni şi are preste15,000 locuitori.

— De unde se derivă numele Distr. Suciava ?— De la vechia Capitală a Moldovei Suciava,

care este acuma încorporată cu Austria, şi de la Rîul Suciava ce se varsă în Şiret.

— Pentru ce Marca acestui Districtü este Trei stejari ?

— Pentru că aici sunt întinse şi frumóse păduri de brad şi stejar; de aceia şi Marca Districtului este Trei stejari.

— Unde este situat Oraşiul Fălticeni?— Nu departe de hotarul ţerei despre Bucovi­

na, are scóle de ambe sexe. La 20 Iuliü se face un

75

térg renumit, visitat şi de comercianţii din ţerile vecine.

— Ce este de însemnat în acest District ?■— Lespezile lângă Şiret, Térg. Slatina Monasti-

re fondată de Alexandru Lăpuşndnu la 1560. Baia, Térg. Aici a fost uă Cetate antică, acum ruine. La An. 1466 Stephan cel Mare bătu aici pe Unguri, răni pe Regele Matheiü Corvin şi’lti sili a’şi scăpa vitiâţa prin fugă.

XXXII.

D I S T R I C T U L B O T O Ş I A N I(151,481 lo c )

— Ce sciţi despre Districtul Botoşiani?— Seim că are 6 Plâşi, Marca este uă Cosă, Ca­

pitala Districtului se numesce Botoşăam şi are pres- te 40,000 locuitori.

— De unde se derivă numele Districtului Bo­toşiani ?

— De la Batus-Han, Căpitanul Tătarilor, ce a năvălit aici ántéía oră, şi dupe Capitala sea.

— Dér pentru ce Marca District, este uă Cosă?— Pentru că acest District este abundent în fi­

neţe, este îndestulat şi cu cereale.— Unde este situat Oraşîul Botoşiani ?— Pugin mai spre Nord de m ijlocul Districtu­

lui, şi este un Oraşiă forte comercial. Are un Ly- ceü, scóle primărie de ambe sexe, typographiă, spital, theatru şi Gară la drumul ferat.

76

— Ce mai este de însemnat în acest District ?— Comuna Urbană Iîărlăul. Aici Radu Mihnea

’şi a strămutat scaunul Domniei la An. 1624 unde şi muri, fiind că la Iaşi arsese palatul Domnescü; este renumită pentru petrele de moră ce se gă­sesc aici. Bucecea, Stepkänesci şi Burdujani terguri. Itcanî, punct de import şi export pe calea ferată în­tre România şi Bucovina.

XXXIII.

D I S T R I C T U L D 0 R 0 H 0 I Ü

(125 ,745 loc.)

— Ce este mai principal de sciut în acest Dis­trict?

— Trebue mai ânteiti a sei, că are 6 Plâşi, Mar­ca este un Bac, Capitala Districtului se numesce Dorohoiü şi are preste 11,000 locuitori, din care § sunt ovrei.

— De unde se derivă numele Districtului Do- rohoiü ?

— De la Lacul cel mare ce se află pe teritoriul séü. Acest District, care este cel mai despre Nor­dul ţerei, este bogat în ape curgétóre, şi produce raci mulţi şi m ari, pentru care şi Marca lui este un Bac.

— Unde este situat Oraşiul Dorohoiü, Capitala Districtului ?

— Lângă rîul Jijia şi lacul Dorohoiü de la care

77

’şi a luatü şi numele. Are scóle primare de ambe­le sexe.

— Dér în District ce este mai de însemnat?— Comuna urbană Herta, locuită mai mult de o-

vrei. Apoi Térgurile : Darabanii, Michaileniî trecé- tóre mare în Bucovina. Săveniî şi Mamorniţa ase­menea sunt terguri.

P A R T E A A I I -

— Aşi vrea se şciti, Elevii mei, décá afară de România mai sunt ţeri pe unde locuesc Români ?

— D a ; prin ţerile învecinate cu ţdra nostră maî locuesc Români, precum: în Bassarabia, care acum o dominézá Rusia; în Bucovina, Transilvania, Teme- şiana, Crisiana şi Marmoroşiul care acum sunt sub dominaţiunea Austro-Ungariei, şi în Bobrogea care este sub dominaţiunea imperiului Turc.

— Dér prin alte ţeri mai depărtate nu mai sunt Români?

— Ba tot maî sunt încă: în Macedonia, Epir, Al­bania, Thesalia şi pe lângă Istria la Adriatica, cari se numesc unii : Ţinţarl, alţii Cuţovlahi şi alţii Vlahi.

■— In ce direcţiune de la ţdra nostră sunt ţerile despre care am menţionat?

— Bassarabia este spre resărit de la România o- rientală si septentrională: Bucovina este spre Mîa- ză-nopte; Transilvania este spre Nord de la Ro­mânia mică şi cea m are; Teme§iana şi Crişiana sunt spre Vest de la Transilvania; Marmoroşiul este spre Nordul Transilvaniei; Bobrogea este spre Sud de

79

la România orientală; iar Macedonia, Epirul, Albania şi Thesălia sunt departe multü spre Sud de la Ro­mânia m are; şi în fine Istria este lângă Marea A- driatică, care vine spre Sud-vest de la România.

— Spuneţi-mi acu m , câţi Români compun totă populaţiunea română din România şi din ţerile ce am menţionat?

— Totă suflarea românâscă se compune din preste 12,000,000 locuitori, şi iată cum :

în România preste. .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 ,9 0 0 ,0 0 0în Basarabia şi pe lângă Nistru . . . . 1 ,8 0 0 ,0 0 0în B u c o v in a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8 8 0 ,0 0 0în T r a n s ilv a n ia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 ,7 0 0 ,0 0 0în Tem eşiana. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8 0 0 ,0 0 0în Crişiana şi Marmoroş. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9 0 0 ,0 0 0în Dobrogea prin B u lg a ria . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 8 0 ,0 0 0în Macedonia, Epir, Albania şi Thesalia . . 1 ,2 2 0 ,0 0 0în Istria la Adriatica. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16 0 ,0 0 0

T o t a l . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 2 ,2 4 0 ,0 0 0— Cine a adus pe Români pe aceste locuri ş

de unde?— Imperatorele Traxan si succesorii sex aü aşezat

aici aceste Colonii romane pe lângă Dunastru, Tisa şi preste Dunăre, aduse din Italia, pe la An. 100 dupé Christ, de unde ne tragem şi noi Românii.

r'f* 'i'

— Ce ţâră este Bassarăbxa, vecina nostră despre Resărit ?

— Acéstá ţâră mai nainte făcea parte din Mol­dova între Prut şi Nistru; dér dupé Tractatul de

80

la Anul 1 8 1 2 încheiat între Rusia şi Turcia, trece de Provinciă ruséscá cu Capitala Chişinâu. .

— Cum se imparte Bassarabia?în 8 Ţinuturi : i-ü Ţinutul Hotinul cu Capitala

Botin lângă rîul Nistru;2- lea Ţinutul Soroceî cu Capitala Soroca tot lân­

gă Nistru;3- lea Ţinutul Bălţilor cu Capitala Bălti lângă rîul

Răuţ;4- lea Ţinutul órcheilor cu Capitala Orcheiű totü

lângă Răuţ ;5- lea Ţinutul Chisinéű numit mai nainte Ţinutul

Lăpuşnei, cu Cetatea Chisinéü, Capitala Basarabiei şi a Ţinutului, lângă apa Bicü.

6- lea Ţinutul Tighinei séü Benderuluî cu Capita­la Tighina lângă Nistru;

7- lea Ţinutul Frumósei cu Capitala Comrat lângă apa Ialpugul şi

8- lea Ţinutul Achermanuluî séü a Cetăteî-Albe cu Capitala Cetatea-Albâ lângă apa Nistrului.

'î*

— Dér despre Bucovina ce sciţi?— Bucovina, adică Dumbrava-roşiă, mai nainte a

fost tot a Moldaviei, dér la Annul 1777 a trecutü sub Austria şi Capitala ei este Cernăuţ.

— în câte Cercuri se împarte Bucovina?— în 6 Cercuri, Capitalele avénd acelaşi nume:

X —ü al Cotim anuluî; 2-lea al Cernăuţilor care este şi Capitala Bucovinei, cu reşedinţa Guvernatorului

81

şi a unui Episcop român de ritul résáritén; 3-lea al Rădăuţilor; 4-lea al Sucevei; 5-lea al Câmpulun­gului şi al 6-lea al Vişnitel.

— Ce este mai important şi de interes istoric în Bucovina pentru noi Românii?

— Este că la Monastirea Futna se află mormân­tul lui Stephan cel Mare, Domnul Moldovei, vitézül vi­tejilor ; care în timpul Domniei lui aü avut 40 bă­tălii cu diferiţi inemici ai ţereî; iar acum osémin- tele lui rgpausézá în acéstá Monastire făcută de densul, în urma uneia dintre marile séle victorii.

* *— Dér despre Transilvania sciţi se ’mi spuneţi

ceva?— D a; Transilvania în vechime era uă parte

din Provincia romană sub numirea de Dacia cen­trală. Ea fu guvernată în diferite epoce, dupg că­derea Romanilor, când de către Principi Români, când de Unguri; dér la Anul 1692, că(jlu sub do- minaţiunea Austriei, şi astăzi se află sub Corona Ung-ariei.

— Cum se împarte Transilvania?— Transilvania se împarte în xo Districte séü

Comitate : i-iü Districtul Sábiíuluí; 2-lea Distr. Braşiovuluî; 3-lea Distr. Odorheiului; 4-lea Distr. Mureşiului; 5-lea Distr. Bistriţei; 6-lea Distr. De- şiului; 7-lea Distr. St. Simeului; 8-lea Distr. Clu- şiului; 9-lea Distr. Albei Iuliei şi al 10-lea Distr. Orăştiei.

6

82

— Care este Capitala Transilvaniei?— Săbiîul (Hermanstadt, Cibinium) unde este

reşedinţa Guvernatorului ţerei şi a Mitropolitului român neunitü, cu scolă de Theolog-iă. Brasîovul (Cronstadt, Corona séü Stephanopole) Oraşio co­mercial cu România, are un Gymnasiü român com­plect. Älba-Iulia (Carlsburg) cetate fortificată. Bla­jul reşedinţa Mitropolitului greco-catholic, are Se- minariü, Lyceü. Clujul (Clausenburg, Claudiopolis) are Muzéü şi turn de Astronomiă. Făgăraşiulă lân­gă Olt, de aici a pornit Radu-Negru pentru prima oră la Câmpulung, şi Unedóra Patria lui loan Corvin.

— Mai sunt şi alte Cetâţi principale?— D a ; mai sunt apoi: Tergulu-Mureşîului, Ceta­

tea de Baltă, Mediasi (Media), Sedisóra, Térgul Se­cuilor, Deva, Tor da, Abrud şi Haţegul lângă rîul Streiü; de aici spre Miacjă-cji sunt ruinele Sarmi- segethusei. Marea majoritate a populaţiunei Tran­silvaniei sunt Români, apoi Unguri, Secui şi Sasi.

— Dér despre Temeşiana ce sciţi se’mi spuneţi?— Numele Temeşianeî este adoptat de la ríulü

Temeşiti, şi astăzi se numesce Banatul-Timişwrei, locuit mai mare parte de români.

— Cum se împarte Temeşiana?— în trei Districte şi în graniţa militară. Cetâţi

principale sunt: Timişora, Capitala Temeşianei, apoi Lugoşjul, Lipova, Sant-Nicola, Becicherecul, Versetul, Oravita, Caransebeşul cu Episcopia română de ritul

83

resaritén; Mehadia bâi renumite, Buşîava, Palanca- nouă şi Panctova. Locuitorii Temeşianei sunt Ro­mâni, Şerbi şi Unguri.

❖

— Ce sciţi despre Ori§iana ?— Rîul Mureşiul desparte Crişiana de Teme-

şiana. Crişiana ’şi a luat numele de la cele 3 rîuri’: Crişîul rapid, Crişiul negru şi Crişiul alb, care is- vorăsc din munţii Transilvaniei şi uninduse se var­să în Fluviulü Tisa. Crişiana se chiamă Districtulu Urbeî-marl. Locuri principale sunt : Urbea - mare

Sătu-mare, Debreţinul şi Aradul, lângă fluviul Mureş, reşedinţa Episcopului română neunitü. Locuitorii Crişianei sunt: Români, Unguri şi Germani.

# *— Dér despre Marmoroş ce cunosceţi ?— Marmorosul, care mai nainte ţinea de Tran­

silvania, se desparte de Crişiana prin fluviurile Tisa şi Sameşiul. Locuri principali sunt: Bona, are Sa­line. Câmpulung, Vinarîul, are vinuri multe. Biscul, Ullacul, Muncacîul penitenciar, Sigetul şi Baia-Mare, are mine şi monetăriă. Locuitorii Marmoroşiului sunt : Români, Rusniaci şi Unguri.

*— Spuneţi şi despre Dobrogea ceva?— Dobrogea făcea parte în vechime din Româ­

nia; dér Turcii făcend invasiune a că4ut sub do- minaţiunea lor. Dobrogea este între Danubiü,Ma- rea-négrá şi Valul lui Traian. Delta Dambiuluî se

84

formézá aici din 3 Canaluri : Bulina, cel mai prin­cipala, apoi St. George şi Chilia. Locuri însemnate sunt : Isaccea, Tulcea, Ilar nova, Măr,in, Cernavodă, Chîustenge, Babadagh şi Sulin a. Alături cu Valul lui Traian de la Cernavodă la Chîustenge, pe ţermul Mârei-negre, este uă Cale ferată, abandonată.

— Cine sunt locuitorii Dobrogei?— în majoritate suntü Români şi Bulgari; dér

dupé resbelele din 1812, 1828 şi 1854. Turcii aü colonisat Dobrogea cu Cerchezi, Ruşi şi Tatarí.

R E S U M A T Ü .

— Ce este pământul ?— Un Corp ceresc rötund ca un glob, locuit de

fiinţe viui.— Unde locuesc fiinţele viui?— Omenii şi Animalele locuesc pe păment uscat •

Pesciî în apă şi Paserile pe d’asupra pământului în Aer séü Athmospheră.

— Aţi vorbita despre Glob, Athmospheră, Apă, Uscat şi Omeni; cum se numesc tóté acestea ?

— Obiecte ale Geographid.— Cum este împărţit pământul?— în cinci Continente şi cinci Oceane.— Ce coprind Continentele?— Fie-care coprinde mai multe Ţerî.— în care Conţinent se află Ţera nostră ?— în Europa.

85

— Cum se chiamă Ţâra nostră?— România.— In câte Districte se împarte România?— în 33 Districte.— Ce coprind Districtele?— Plaiuri şi Plâşi şi acestea coprind Oraşîe şi

Sate.— Cine locuesc în ele ?— Noi Românii şi străinii de alte naţionalităţi.— Nu mai sunt Români şi în alte pârţi?— Ba sunt în vecinătatea nostră şi încă şi în alte

pârţi mai depărtate.— Cum se chiamă Capitala României?— Bucuresci-— Ce se află în Bucuresci?— Guvernul ţerei şi reşedinţa Măriei Sele Domni-

toriului.— Ce este Oraşîul în care locuim noi?— Capitala Districtului nostru.— Cum se chiamă Districtul şi Capitala lui ?— Districtul Prahova, Oraşîul Ploesci.— Unde se află scolaîncareneaflâmnolacum?— în Oraşîul Ploesci.— De unde aţi plecat când aţi venit la scolă?— Fie-care am plecat de a casă, unde locuim

cu părinţii, fraţii şi sororile nóstre.— De unde sciţi tóté acestea?— Fiind-că ne-ai învgţiatO D-tea din Cartea

86

numită Geographiă ce ţinemtt în mână, şi de pe Chartă.

—- Dér ce este Geographia ?— Geographia este uă sciinţă, care ne învâţă des­

crierea suprafeţei pământului íntregü séü a unei părţi mai mari séü mai mici din suprafaţia lui.

FINE.

T A B E L A DE M A T E R IÍ .

Prefaşiă . . . . •Introdncţiune în Geographiä . . . ,Forma păm ântulu i... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Continentele . . , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Oceanele .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Punctele Cardinale . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

» Intrecardinale . . .Formajiunile uscatului . . . . . .

» Apei . . . .Aerul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Individul, Familia, Popnlatiunea, Omenirea şi Rasele eiRegiune, Capitală, G u v e r n ..... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Religiunile în genere . . .Continentul Europa. . . .Regiunele Europei .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Marile E u r o p e i .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

P A R T E A I. .Romania în s-enere. . . . .Limitele şi întinderea României . . . . Munjii, Rîurile României. . . . .Lacurile, Apele m inerale.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Clima, Productele României . . . . . Industria, Comerciul . .Porturile, Câî de eomunicatiune . . . .Căile ferate, Posta, Telegraphul . . . .Origina, limba Românilor . . . . .Gintile Europei .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Reiigiunea dominantă în România . . . . Marca ţârei, Colorile naţionali. . . . .Statul R o m â n i e i .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Domnitoriul Camera, Senatul, Miniştrii . împărţirea administrativă a Românieiîmpărfirea Judiţiară A... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , .Autoritatea financiară; învStiământul publicArm ata................................împărţirea teritoriului, Plăgile şi Comunele terei

D istricM Mehedinţi » Jiul de sus» Vâlcea .

P a g i n a

379

1 0101112121315151718 20 21 22

242425262728293031313233 33 33 35 353536 38

384040

88Pagina

Districtul Jiul de j o s ........................................................................ 42» ' R o m a n a ţ î .........................................................................43» Teleorman................................................................................ 44» . 'O ltu l............................................... . . . 45» Argeşîul.................................................................................. 46» M uscel..................................................................................47» D âm bov iţa ......................................................................... 48> I l f o v .................................................................................. 50» V la şc a .................................................................................. 52» Ialomiţa.................................................................................. 53» Prahova.................................................................................. 54» B u z é ü .................................................................................. 56» B r ă i l a ..................................................................................57» R om nicu l-Sărat................................................................ 58» Pntna . . ....................................................... 59» Tecuciu . . . . . . . . . 60» C o v u r lu iű ......................................................................... 61» Tutova.............................................. 62» Vasluiii.................................................................................. 63» F ă lc iu ...................................................................................64» C a h u l .................................................................................. 65» Smeilul.................................................................................. 66» Bolgrad...................................................................................67» Iaşi.................................................................................. 68» R om an.................................................................................. 70» B a c ă u ...................................................................................71» N etnţu .................................................................................. 72» Sucéva...................................................................................74» Botoşianî.................................................................................. 75» Dorohoiű...................................................................................76

P A R T EA IIXÉRILE ÎNVECINATE CU ROMÂNIA.

Colonizarea Romanilor şi Statistica Românilor . . . . 78B a s s a r a b ia ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79B u c o v i n a ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80T ransilvan ia ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81T e m e ş i a n a ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . - . 82Crişiana, Marmoroş, D obrogea .... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83R e s u m a t ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84