Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
-
Upload
diana-madalina-humeniuc -
Category
Documents
-
view
224 -
download
0
Transcript of Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 1/179
Anexa A – Diagramă de consens
Anexa A1 - Imaginea familiei monoparentale
Fig. 1 – Subiect B. I. (22 ani)
Am ales imaginea acestei păsări care își
hrănește puiul tocmai pentru că simt că mama
mereu și-a dat silința să mă hrănească cu ce a
fost mai bun, chiar dacă asta însemna să
renunțe la ea însăși. Și asemenea păsărilor,
atunci când am crescut, a avut încredere în
mine că am învățat să zbor cum trebuie și mi-a
dat drumul să plec din cuib, liberă. Cuibul nu e
prezent în imagine, ci e doar o crenguță fragilă,
pentru că instabilitatea financiară ne-a
alimentat mereu sentimentul de insecuritate și
de efemeritate a tot ceea ce aveam în jurul
nostru. Iar împrejur, plantele verzi și neclare
sunt acele situații neprevăzute pe care le-a avut
de înfruntat, învățând să ne concentrăm mai
mult pe relația dintre noi două, decât pe ceea
ce s-ar întâmpla în jur.
Construct - încredere
Fig. 2 – Subiect I.D. (25 ani)
Indiferent de ce trăiești de-a lungul
vieții, nu trebuie să te lași copleșit de
aparenta victorie a problemelor asupra ta.
Trăirile și tainele ascunse în inimă
trebuie să devină arme esențiale în lupta
cu dezamăgirile acumulate în timp. Fără
o împăcare cu sinele (adică până încetezi
sau mai „tragi de tine”) orice încercare de
resemnare cu privire la lumea exterioară
devine superficială. Trăirile, emoțiile și
sentimentele (indiferent de polul la care
se situează: bune sau rele) trebuie să
devină trepte ale urcușului vieții noastre,
ale cunoașterii și ale înțelegerii lumii
exterioare.
Construct – împăcare cu sine
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 2/179
Fig. 3 – Subiect Ș.D. (13 ani)
Pentru mine acest desen a însemnat că
atunci când am fost mică părinții mei erau
împreună în inima mea, acum însă și inima
mea s-a împărțit în două jumătăți.
Construct – separare
Fig. 4 – Subiect M. L. (22 ani)
Am ales această imagine deoarece mereu
m-am simțit protejată de mama mea.Simțeam că nimic rău nu mi se poate
întâmpla când e mama în preajma mea.
Construct – protecție
Fig. 5 – Subiect A.A. (29 ani)
Am ales imaginea asta deoarece în mediul
familial din care provin au fost de toate, și
bune și rele. Momentele mai puțin bune nu
prea sunt binevenite la suflet, însă pot fi
folositoare pentru viitor, dar în același timp te
pot afecta.
Construct - diversitate
Fig. 6 - Subiect A.G. (16 ani)
Am ales această imagine deoarece
reflectă relația cu părinții mei. Așa a fost
și este în viața mea. Tata mereu ne-a
întors spatele, n-a fost niciodată mulțumit
de ceea ce avea, iar mama mereu m-a
îndrumat și a fost lângă mine în orice
situație.
Construct - abandon
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 3/179
Fig. 7 – Subiect K.A. (21 ani)
Am ales o poză cu bunicul meu și cu o pisică
în brațe deoarece, pentru mine, simbolizează
pace și iubire față de orice aproape. Mereu am
avut o dragoste deosebită pentru bunicul meu
pentru că m-a învățat să iubesc aerul curat,
animalele și grădinăritul. Cu el am avut parte
de un mediu pașnic și echilibrat! Construct -
echilibru (din partea familie extinse)
Fig. 8 – Subiect V.G. (13 ani)
O lamă cu picături de sânge pe ea. Din păcate, am recurs la așa ceva ca mod de a
mă calma când nu mai suportam certurile
din casă, scandalurile și chiar actele de
violență la care trebuia să particip. Acum
pentru mine nu mai înseamnă nimic.
Construct – suferință
Fig. 9 – Subiect V. M. (20 ani)
Am căutat imagini cu familii fericite, însă mi-
am dat seama că am avut și eu o familie
fericită cândva. Chiar eram fericiți! Nici acum
nu pot înțelege de ce s-au întâmplat toate
aceste lucruri triste, însă orice ar fi îmi iubesc
părinții la fel de mult. Construct – regret
Fig. 10 – Subiect – P.A. (14 ani)
Imaginea aceasta este pentru
sportul meu preferat pe care-l practic.
Este pentru mine scopul meu în viață.
Construct - obiectiv
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 4/179
Fig. 11 – Subiect P.I. (26 ani)
Am ales această imagine deoarece cuprinde
cele mai importante persoane din viața mea:
mama, sora, iubita și nepoțica mea. În ciuda
faptului că părintele meu custodian este tata,
am o relație mult mai apropiată cu mama mea.
Construct - afectivitate
Fig. 12 – Subiect I.A. (22 ani)
Am ales această imagine deoarece
mediul familial în care am crescut are o
dublă semnificație pentru mine. Pe de o
parte, sunt traumatizată și acum de
certurile și bătăile zilnice la care luam
parte, însă pe de altă parte, datorită
formei familiei din care provin, am
învățat să fiu mai responsabilă și să mă
maturizez mai repede. Construct -
consecințe
Fig. 13 - Subiect M. M. (37 ani)
Fac precizarea că pădurea simbolizează
societatea, ursul reprezintă prietenii, (unii cu
intenții bune iar alții prefăcuți) iar celelalte
animăluțe din pădure problemele apărute și
modalitatea de comunicare cu aceștia. Dacă nu
ai cea mai bună strategie de comunicare...ești
”mâncat”.
Construct – supraviețuire
Fig. 14 – Subiect P.A. (14 ani)
Am ales această imagine deoarece
corespunde relației dintre mine și mamamea, care mereu mă ridică la propriu (are
grijă să nu pățesc ceva) și la figurat (mă
laudă, are o părere foarte bună despre tot
ce fac) și mă pune întotdeauna într -o
lumină bună. Mereu mă ocrotește, chiar
prea mult, nu-și dă seama că am crescut.
Construct – ocrotire
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 5/179
Fig. 15- Subiect H.M. (21 ani)
Cu toate că părinții mei au divorțat cândmama mea era însărcinată și eu nu am
aparținut nici măcar o zi din viața mea unei
familii „normale”, pot să afirm cu mâna pe
inimă că nu simt că aș face parte dintr -o
familie monoparentală, ci dintr -o familie mare,
extinsă, în care dragostea, ajutorul, respectul
sunt valorile fundamentale. Acesta este mediul
familial în care am crescut, motiv pentru care
am ales această imagine. Membrii din poză
sunt doar o parte din marea mea familie
maternă. Împreună cu ei sunt o persoană
împlinită și doar datorită lor nu am simțit lipsa
modelului patern din viața mea.
Construct – familie extinsă (părinte
custodian)
Fig. 16 – Subiect Ș.G. (21 ani)
Am ales această imagine pentru că
familia mea mereu s-a rezumat la poze.
Din cauza faptului că mama mea este
plecată în străinătate, iar tatăl meu s-a
recăsătorit, în momentele dificile din
viața mea mă consolam uitându-mă la
poze, fiind o instanțiere a propriei
familiei. În casă am foarte multe poze de
când părinții mei erau tineri și am douăfotografii când eram mică și eram
împreună cu ei. De asemenea, în familie
avem un ritual în fiecare an mergem la
bunici de Sfântul Gheorghe și
imortalizez momentele prin intermediul
pozelor.
Construct - fotografie
Fig. 17 – Subiect M.L. (14 ani) Fig. 18 – Subiect C. C. G.( 14 ani)
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 6/179
Cele trei flori în formă de inimă
reprezintă cele trei persoane din viața mea care
îmi oferă dragoste: mama, bunicul și bunica.
Tatăl care ar trebui și el să-mi ofere iubire este
floarea din colțul dreapta, sus, care este
îndreptată spre altcineva. Eu mai aștept.
Construct – speranță
Această imagine reprezintă drumul
meu spre viitor. Îmi doresc să plec din
sat și să-mi fac un viitor mai bun decât al
mamei mele, undeva în depărtare.
Construct – aspirație
Fig. 19 – Subiect G. G. C. (18 ani)
Am ales aceasta imagine, cu acești doi
copii și cu ambii părinți fericiți, care se joacă
împreună deoarece, în cazul meu, chiar dacă nu
am avut ocazia să mă joc și să petrecem
momente de joacă, fericire, precum în poza demai sus cu ambii părinți, nu am dus lipsă de
asemenea momente… și nu am simțit lipsa
tatălui deoarece mama a fost o persoană care a
făcut și face tot posibilul să fiu fericit și să nu îi
duc lipsa tatălui. Pentru mine, mama este și
mamă și tată.
Construct – dublu rol
Fig.20 – Subiect M.R. (16 ani)
Fotografia pe care am ales-o
reprezintă familia unită care nu am avut-
o. Sper ca odată să devenim familia unită
și să nu mai pătrundă nicio vijelie din
afara ei.
Construct - vis
Fig. 21 – Subiect V.G. (14 ani)
Imaginea aleasă reprezintă familia
fericită care am avut-o și pe care nu o s-o
mai am niciodată. Construct -
dezamăgire
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 7/179
consecințe dezamăgire
abandon suferință
diversitate
împăcare cu sine
supraviețuire
fotografii
regret
dublu rol
încredere familie extinsă
ocrotire
obiectiv
aspirație
speranță
vis
Echilibru
(familie
extinsă)
afectivitate
protecție
separare
Anexa A2 - Diagrama familiei monoparentale rezultate în urma divorțului
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 8/179
Anexa A3 - Prezentarea rezultatelor obținute din analiza diagramei
Construct Frecvență
Echilibru (din partea familiei extinse) 11 ori
Încredere 11 ori
Familie extinsă 11 ori
Ocrotire 9 ori
Obiectiv 9 ori
Dublu rol 12 ori
Afectivitate 12 ori
Aspirație 10 ori
Speranță 10 ori
Protecție 10 ori
Vis 10 ori
Regret 6 ori
Consecințe 11 ori
Dezamăgire 8 ori
Separare 6 ori
Suferință 5 ori
Abandon 8 ori
Fotografii 6 ori
Supraviețuire 8 ori
Împăcare cu sine 2 ori
Diversitate 1 dată
În urma realizării diagramei de consens, constructele ce descriu imaginea familiei
monoparentale pentru subiecții investigați sunt: „echilibru” din partea familiei extinse,
„încredere”, „dublu rol”, „afectivitate”, „consecințe”, „familie extinsă”, „vis”, „aspirație”,
„protecție” și „speranță”.
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 9/179
Anexa B – Nișe de dezvoltare pentru copiii ce provin din familii divorțate
Copiii investigați provin de la Școala „Alexandru cel Bun” Vorona și „Liceul cu Program
Sportiv” Botoșani
NUME ȘI PRENUME: D. S.
VÂRSĂ: 6 ANI
Elevul D.S. locuiește cu tatăl custodian și cu bunica paternă. Din cauza faptului că
venitul este redus, copilul are puține jucării, motiv pentru care îi place să meargă la
grădiniță. Uneori este agresiv cu colegii de grupă deoarece își însușește jucăriile și nu vrea
să le împartă. Comportamentul violent al copilului se datorează climatului permisiv din
familie și din participarea sa directă la conflictul interparental. Atât tatăl custodian, cât șimembrii familiei extinse îi acceptă multe greșeli, din dorința de a rămâne în cadrul acestei
familii și de a nu pleca la mamă. În familia extinsă este egoist, crezând că are mai multe
drepturi decât verișorii lui din cauza faptului că el nu este pedepsit pentru faptele rele, pe
când ceilalți sunt certați, devenind geloși. Educația corectă o primește doar la grădiniță.
Familia paternă îi vorbește urât despre mamă, cu care nu s-a mai întâlnit de aproximativ un
an. Cerințele familiei față de copil sunt modeste, tatăl și bunica doresc doar să rămână la ei,
neinteresându-i performanța intelectuală a copilului. În timp de un an cât a frecventat
copilul grădinița, tatăl custodian a mers o singura dată pentru a vorbi cu educatoarea,
întrebând-o doar de compor tamentul copilului, iar bunica doar la serbări, care a fost foarte
mulțumită de prestația nepotului. Copilul participă la activitățile obligatorii din grădiniță,
asimilând cunoștințele, priceperile și deprinderile necesare pentru a intra în clasa
pregătitoare.
NUME ȘI PRENUME: M. M.
VÂRSĂ: 6 ANI
Eleva M. M. locuiește cu mama custodiană, fratele de 12 ani și bunica maternă.
Chiar dacă venitul familiei nu este mare, copilul are multe jucării, în special jocuri
educative alese în concordanță cu nivelul intelectul al acesteia, fetița având o dezvoltare
intelectuală superioară colegilor de grupă. Atât părintele custodian, cât și membrii familiei
extinse o încurajează să învețe lucruri noi, ceea ce o stimulează să aibă încredere în forț ele
proprii. La grădiniță este atentă și afectuoasă cu colegii de grupă, este iubită de aceștia din
urmă conferindu-i statutul de lider, dezvoltându-i stima de sine. Copilul M. M. este un elev
model, atât în ceea ce privește interesul ei pentru realizarea cu succes a sarcinilor
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 10/179
educative, cât și comportamentul acesteia. Un rol considerabil îl are statutul mamei sale
deoarece, fiind cadru didactic știe cum să-i aleagă jucăriile, jocurile, grupul de joacă, astfel
încât copilul să se dezvolte corespunzător.
NUME ȘI PRENUME: C. J.
VÂRSĂ: 9 ANI
Eleva de clasa a IV-a C. J. locuiește cu mama custodiană. Din cauza condițiilor
modeste financiare, copilul se confruntă cu multe lipsuri. Cu toate acestea, nu acceptă să
primească ajutor material de la alte persoane deoarece constituie o jignire. Eleva lucrează
intelectual singură, fără a i se ofer ajutorul din partea părintelui custodian, rezultatele
școlare obținute nefiind foarte bune. Din acest motiv, mama și bunica i-au inoculat ideea că
este discriminată la școală. Relația copilului cu familia extinsă maternă este conflictuală,
iar cu cea paternă lipsesește total. Mama are așteptări foarte mari în ceea ce privește
situația școlară a copilului, de aceea rezultatele bune obținute o nemulțumesc pe mamă,
care dorește să fie cea mai bună din clasă, considerând că nu se pun calificativele pe merit,
dezvoltându-i elevei o concepție greșită despre dreptate și adevăr. Climatul familial
influențează integrarea copilului în grupul social deoarece părintele custodian este în
conflict de mulți ani cu vecinii și rudele, astfel încât acesta nu face și nu primește vizite.
NUME ȘI PRENUME: S. I.
VÂRSĂ:10 ANI
Eleva S. I., din clasa a IV-a, locuiește cu sora și bunica maternă în condiții modeste,
mama custodiană fiind plecată în străinătate. Jucării nu a avut nici la vârste mai mici, iar
rechizitele pe care le are sunt primite de la școală, prin programul guvernamental.
În mediul școlar, copilul este iubit și acceptat, datorită bunătății de care dă dovadă,
mai ales că afectivitatea pe care i-o acordă familia este deficitară. Relația cu învățătoarea
este foarte apropiată, astfel încât eleva îi spune problemele familiale și îi cere sfaturi.
Bunica maternă nu este intereseată de îndeplinirea responsabilităților școlare de către elev,ci doar de munca fizică. Copilul acceptă toate treburile, considerând că sunt datoriile ei,
motiv pentru care nu se plânge niciodată că sunt prea grele. Mama sună rar în țară, iar banii
trimiși sunt insuficienți pentru creșterea și educarea copilului. Cu tatăl necustodian nu are
niciun fel de relație. La școală eleva rezolvă sarcinile încredințate de cadrele didactice, iar
atunci când are timp să se pregătească acasă, reușește să ia note bune. În pofida condițiilor
grele în care trăiește și a mediului familial caracterizat printr -o educație redusă deoarece
mama a lăsat-o de mică în grija bunicii, iar aceasta nu se implică, copilul are uncomportament corect față de colegi, este calmă și nu refuză ajutorul niciodată când i se
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 11/179
cere.
NUME ȘI PRENUME: H. C.
VÂRSĂ:13 ANI
H. C., elev în clasa a VII-a, locuiește cu mama și bunica maternă. Supraprotecția
maternă se reflectă în totalitatea condițiilor acordate de aceasta (rechizite, calculator,
internet, telefon performant). Totodată, pentru a facilita procesul de educare copilului, în
perioada ciclului primar l-a chemat pe învățător la domiciliu de două/ trei ori pe săptămână
cu scopul de a-i explica suplimentar, iar în clasele gimnaziale pe profesorii care predau
obiectele, considerate de mama importante. Părintele custodian nu îl lasă să se descurce
singur. Până în clasa a VI-a era însoțit, atât când mergea la școală, cât și la întoarcere de
mama sau bunica sa, deoarece doreau să îl protejeze. Este acceptat și iubit de colegi,
colaborând eficient cu aceștia și obținând rezultate bune. Deși potențialul băiatului este
ridicat, cerințele mamei sunt medii deoarece nu dorește să învețe foarte mult pentru a nu se
stresa. Sarcinile școlare le acceptă și le rezolvă cu ușurință, iar activitățile extracurriculare
la care îi este permis de către mamă să participe sunt îndeplinite cu plăcere. Inițiatia de a
lua parte la aceste activități îi aparține băiatului, însă este refuzat de mamă care îl crede
mereu în pericol. Mama custodiană nu acceptă să lase copilul să se descurce singur,
neînțelegând că acest fapt îi poate dăuna copilul astfel încât să se afle în incapacitatea de a
rezolva cele mai simple sarcini, în lipsa ei.
NUME ȘI PRENUME: P. A.
VÂRSĂ: 13 ANI
Elevul P. A. din clasa a VII-a locuiește cu mama și bunica maternă. Deține strictul
necesar pentru a putea să se descurce foarte bine la școală: rechiz ite, calculator, internet.
Nu are cameră proprie, însă i se asigură un climat familial favorabil pentru a putea face
temele. Mai mult decât atât, mama plătește meditații pentru a putea lua note mari. Este un
bun manipulator deoarece mama și membrii familiei extinse cred tot ce le spune, iar îngrupul școlar este iubit și acceptat de colegi, chiar imitat de aceștia. Cu profesorii, are o
relație bazată pe respect. Atât cerințele școlii sunt rezolvate, cât și cele din familie, însă
acestea din urmă sunt mici. Mamă custodiană doar îndeplinește dorințele băiatului, pentru
ca acesta să obțină note mari și să intre la liceul pe care și-l dorește. În ceea ce privește
grupul de joacă, copilul îndeplinește rolul liderului, având inițiativa pentru majoritatea
activităților. Datorită faptului că mama acestuia a avut o copilărie grea, fiind crescută într -
un centru de plasament pe perioada școlarității, încearcă să îi ofere copilului tot ce poate pentru a avea o copilărie frumoasă și să aibă un viitor mai bun decât al ei.
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 12/179
NUME ȘI PRENUME: A. C.
VÂRSĂ: 12 ANI
Elevul A.C. din clasa a VI-a locuiește cu tatăl custodian și bunicii paterni. Familia
nu se preocupă de copil, nefiind interesați unde este, cu cine este sau ce face, motiv pentru
care acesta se simte mândru deoarece la această vârstă poate face ce dorește. Relațiile cu
grupul școlar sunt de prietenie deoarece, în pofida faptului că nu frecventează școala, ajută
copiii la nevoie, este distractiv, idee evidențiată de rezultatele testelor sociometrice aplicate
la clasă, conform cărora a reieșit că este cel mai popular din grupul școlar. Din cauza
faptului că tatăl custodian și bunicii paterni sunt consumatori de alcool, nu se preocupă de
educația copilului, ceea ce îi dăunează dezvoltării acesteia. Mama acestuia îl vizitează o
dată an, însă nu constituie nicio autoritate în fața copilului și a familei paterne deoarece o
denigrează.
NUME ȘI PRENUME: A. G.
VÂRSĂ: 17 ANI
Eleva de clasa a X-a, A.G. locuiește cu bunicii materni deoarece mama custodiană
este plecată în străinătate, însă vorbesc zilnic la telefon. Starea materială este bună, având
la dispoziție tot ce își poate dori. Bunicii au încredere deplină în ea deoarece are o situație
bună, nu are absențe și nu lipsește de acasă fără consimțământul lor. Colegii o iubesc și o
consideră model, fiind lider atât în clasă, cât și în grupul de prieteni din care face parte.
NUME ȘI PRENUME: H. A.
VÂRSĂ: 17 ANI
H. A. este elevă în clasa a X-a și locuiește cu mama și cu bunica maternă. Starea
materială a familiei este precară, motiv pentru care nu a avut niciodată jucării, iar în
prezent are puține rechizite, biblioteca lipsind cu desăvârșire. Relația cu părintele custodian
este deficitară deoarece este un copil rebel, iar grupul său de prieteni are aceleași
comportamente. Din cauza dificultăților sarcinilor școlare, copilul a abandonat școala dedouă luni și s-a mutat la un băiat cu scopul de a întemeia o familie.
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 13/179
Anexa C1 - Interviurile realizate cu subiecții ce provin din familii divorțate
Interviu nr. 1
Inițiala numelui și a prenumelui: A.A.
Vârstă: 29
Educație: studii superioare
Sex:M
Ocupație: Student
Status marital: Singur
Mediu de proveniență: urban
Frați: 1
Profesia mamei: Contabil
Profesia tatălui:Contabil
Cum caracterizezi mediul familial din care provii?
Aș putea spune că mediul familial din care provin avea o tendință de a se
marginaliza, adică avea un contact redus sau chiar limitat cu persoanele din exterior. Deși
au divorțat când aveam o vârstă majoră, respectiv 22 ani, certurile din perioada care precede divorțul probabil și-au pus amprenta asupra dezvoltării mele și a surorii mele.
Cum ai reacționat în momentul în care ai aflat că părinții tăi divorțează?
Era previzibilă despărțirea, însă eu nu eram interesat de motivele care i-au
determinat să ia această hotărâre. Cu toate acestea, cauzele pe care le-au menționat nu au
coincis.
Ce relație ai cu mama ta?
Între mine și mama mea există o legătură foarte strânsă. Comunicăm foarte des,
probabil că ne vedem rar deoarece eu locuiesc în Irlanda, iar mama în Italia.
Ce suport primești din partea mamei tale?
Primesc orice fel de suport. Nu am nimic de reproșat în privința asta.
Ce relație ai cu tatăl tău?
Avem o relație foarte distantă. Vorbim doar la telefon, dar destul de rar.
Ce suport primești din partea acestuia?
Nu a fost niciodată vorba de pensie alimentară, însă am primit suport financiar,
infim în comparație cu cel primit din partea părintelui custodian.
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 14/179
Ce relație ai cu familia extinsă a mamei tale?
Am o relație apropiată. Am primit și suport financiar și afectiv din partea lor,
probabil din cauza faptului că nu avem alte rude prin apropiere.
Ce relație ai cu familia extinsă a tatălui tău?
Nu am nicio relație cu nicio persoană din partea tatălui.
Cum te-ai integrat în grupul școlar după divorțul părinților?
Am avut tot timpul o relație bună cu colegii si profesorii, la momentul separării
probabil mi-a f ost puțin afectat entuziasmul și încrederea. Am început să mă marginalizez
puțin.
Te implici în activități extrașcolare?
Au participat la multe activități extrașcolare, însă fără participarea părinților.
Care sunt cele mai grele momente în care simți lipsa tatălui tău?
Lipsa oricărui părinte se simte atunci când ai nevoie de un sfat bun. Se simte o
oarecare lipsă.
Cine ia deciziile importante din viața ta?
Deciziile le iau singur, însă un sfat cer aproape de fiecare data când am ocazia.
Cum s-a schimbat relația dintre tine și sora ta după divorț?
Nu prea s-a schimbat. Aș putea spune că avem o relație mai puternică și ne
respectăm mai mult.
Ești mulțumit, calitativ și cantitativ, de relațiile pe care le ai?
Da, sunt mulțumit. Depinde de persoane, nu îmi doresc sa am vreun fel de relație cu
anumite persoane, însă cu altele da – doar cu cei în care merită sa investești timp și suflet.
Am așteptări de la acestea în ceea ce privește respectul și încreder ea deoarece restul vine
de la sine.
Cum te vezi peste 5 ani?
De când a început criza, am încetat să îmi fac planuri mărețe. Peste cinci ani mi -așdori un job decent și cel mai important să am propria familie.
Interviu nr. 2
Inițiala numelui și a prenumelui: K.A
Vârstă: 21
Educație: studii superioare
Sex: F
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 15/179
Ocupație: Student (I.D. + muncă)
Status marital: necăsătorită
Venit: 600 lei/lunar
Mediu de proveniență: rural
Frați: Da (o sora)
Profesia mamei: Liber profesionist
Profesia tatălui: Nu știu
Ce părere ai despre mediul familial din care provii?
Este un mediu curat și organizat. Deși părinții mei nu își vorbesc din momentul în
care au divorțat legal, eu am fost crescută mai mult de familia extinsă din partea mamei,care mi-au insuflat un sistem corect de valori.
Cum a fost încredințată custodia copiilor?
Ambele fete au rămas în custodia mamei, tatăl meu fiind de origine arabă. Nu
cunosc niciun fel de relație de a lor din acea perioadă, aveam doar 5 ani. Niciodată nu am
știut nici măcar motivele care i-au determinat să ia această hotărâre. Deși am 21 de ani, nu
cunosc detalii în amploarea lor. Știu doar că tatăl meu a plecat pur și simplu.
Ce relație ai cu mama ta? Mama m-a crescut fără prea multe lipsuri, mi-a făcut aproape toate „poftele”.
Mereu mi-a adus zâmbetul pe buze și am avut din partea ei multe excursii în țări exotice și
multe alte luxuri. Până în anul 2009, toate trei alcătuiam o mică familie unită, ce locuiam
împreună în armonie. Însă, am întâmpinat probleme financiare, iar sora mea a fost nevoită
să plece în Italia acum șase ani, iar mama a decăzut financiar monstruos de tare în urmă cu
trei – patru ani. De atunci, eu m-am mutat la țară, la bunicii mei din partea mamei, unde am
terminat liceul. Deși era un mediu rural frumos, acesta era stresant și negativ pentru mine,
într -un anumit aspect. Relația dintre mine și bunicii mei nu era foarte strânsă, diferența de
vârstă și lipsa de comunicare și-au pus amprenta. Cu toate acestea, au fost și momente în
care am avut de învățat de la ei. De exemplu, datorită bunicii mele am pasiunea de a găti.
În prezent, mama nu mă sprijină financiar pentru că nu poate, iar relația noastră afectivă nu
este tocmai foarte bună. Simt că nu mă înțelege. Mă ajută din punct de vedere moral doar
la cerere, când îi cer un sfat. Mereu după apelul ei telefonic încep să plâng deoarece simt
că mă critică.
Ce relație ai cu tatăl tău?
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 16/179
Sunt trei ani de când nu mi-am auzit tatăl. Habar nu am câți ani are sau ce face. Nu
știu nimic de el în prezent, dar nici nu sunt prea afectată. Nu am nici un fel de suport din
partea lui.
Ai vrut vreodată să îți schimbi numele de familie?
În ciuda faptului că numele meu este de origine arabă, atât numele de familie, cât și
prenumele nu am vrut niciodată să îl schimb deoarece cred că este special.
Ce relație ai cu familia extinsă din partea mamei tale?
Am o relație bună, dar nu strânsă. Bunicii m-au crescut și m-au educat, cu mătușile
și verișorii mei mă întâlnesc, dar nu foarte des deoarece au și ei propriile lor familii.
Cunoști familia extinsă a tatălui tău?
Nu, nu o cunosc.
Cum te-ai integrat în grupul școlar după divorțul părinților?
Eu sunt o persoană sociabilă și nu cred că divorțul părinților mei a afectat gradul de
socializare. În grupul școlar, încă din copilărie, în ciclurile primar, gimnazial și mai ales
liceal eram considerată „oaia neagră”. Cred acest lucru deoarece, în drumul meu spre
maturitate, am învățat singură ce este respectul, am învățat să ascult și să mă înțeleg cu
toată lumea, inclusiv profesori, familie, prieteni sau colegi.
Ce membru al familiei tale se interesa de situația ta școlară?
Bunicul meu mergea mereu la școală deoarece mama mea era în străinăta te, iar eu
am rămas în grija lui. Nu aveam o situație foarte bună la învățătură, însă el mergea destul
de des la școală, se interesa de ce „prostii” am mai făcut. Bineînțeles, tot el mergea și la
ședințele cu părinții.
Ce părere ai despre mediul familial în care ai crescut și situația școlară?
Mediul în care am crescut a fost mereu altul: ba la Brașov cu mama și sora mea, ba
la țară la bunici. Au fost și sunt medii acceptabile, care nu m -au influențat decât pozitiv.
Situația școlară a fost mereu medie. Clasa a XII-a am terminat-o cu media 8, 57, iar
examenul de bacalaureat l-am admis cu nota 6, 06.
Care sunt cele mai grele momente în care simți lipsa tatălui din viața ta?
Nu prea mă gândesc la tatăl meu, însă atunci când o fac, încerc să îi înțeleg alegerea
de a pleca și zâmbesc, consolându-mă cu gândul că poate este mai bine că a plecat.
Cine ia deciziile importante din viața ta?
Eu fac ceea ce cred eu că este mai bine pentru sufletul meu. Mereu mama își dă cu
părerea în legătură cu activitățile și alegerile mele, însă eu doar îi ascult sfaturile uneori.Cred că acesta este un motiv pentru care alege să mă ignore, din cauza faptului că nu îi
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 17/179
ascult sfaturile.
Cum s-a schimbat relația dintre tine și sora ta după divorț?
Relația cu sora mea a fost și a rămas mereu bună, chiar foarte bună. Deși ne iubim
și am rămas apropiate mereu, nu pot spune că avem aceeași relație cu mama. Cred că
intervine diferența de vârstă sau așa zisul „război între generații”. Cu tatăl nostru, eu nu am
ținut legătura deloc, însă ea mai vorbea. Chiar l-a vizitat o dată în Arabia Saudită.
Ești mulțumită de relațiile pe care le ai, atât calitativ, cât și cantitativ?
Relațiile, adică acele relații strânse și legate sufletește, sunt mulțumitoare, educative
și constructive. Am relații cu acei oameni care sunt ceea ce eu nu pot fi. Sunt sociabilă și
deschisă, mereu sunt dispusă să cunosc și să împărtășesc experiențe. Nu am așteptări de la
cei din jurul meu, nici măcar de la mine deoarece nu risc să rămân dezamăgită, dorindu-mi
mult prea mult de la viață. De aceea, trăiesc prezentul. În toate relațiile pe care le stabilesc
urmăresc să mă dezvolt frumos și să evoluez.
Cum te vezi peste 5 ani?
Mă imaginez să am propria afacere, o așa numită „Ciorbărie”, lângă un campus
studențesc cu ciorbe ieftine, muncind cu drag pentru familia mea, care sper să o am
sănătoasă și cu mulți copii frumoși și educați.
Interviu nr. 3
Inițiala numelui și a prenumelui: I.I.D
Vârstă:25
Educație:Colegiul National ’’A.T. Laurian’’
Sex:F
Ocupație:Responsabil Resurse Umane
Status marital: Necăsătorită
Mediu de proveniență: rural/ urban
Frați: 1
Cum caracterizezi mediul familial din care provii?
Un mediu destul de haotic
Care este relația dintre părinții tăi?
Între părinții mei nu mai există niciun fel de relație. Au divorțat când aveam 14 ani.
Cum s-a încredințat custodia copiilor?
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 18/179
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 19/179
A fost destul de greu deoarece copiii râdeau și șușoteau când auzeau că părinții mei
nu mai sunt împreună. Mi-aduc aminte și acum când am fost întrebată la început de an
școlar numele părinților, pentru a fi scrise în catalog, iar eu am specificat două nume
diferite, toți colegii s-au uitat la mine foarte ciudat, ca apoi în pauză fiecare să mă oprească
și să-mi pună fel și fel de întrebări incomode.
Te implici în activități extrașcolare?
Mă implicam. Părinții nu.
Cât de des merge părintele custodian la școală?
Cel custodian mereu participa la ședințele cu părinții, evenimente cu ocazia
sărbătorilor pascale sa ale Crăciunului, serbări de premiere. Părintele necustodian
niciodată. Singurul eveniment, pe care mi-l amintesc să fi participat, a fost la serbarea
Ce părere ai despre mediul familial în care ai crescut? Consideri că și -a influențat
situația școlară? La școală am fost destul de silitoare, am avut rezultate destul de bune,
fiind mereu ajutată de mama la temele de acasă. Conflictul dintre părinți m -a afectat foarte
tare pentru că eram mereu speriată și mă gândeam doar la ce se putea întâmpla în lipsa mea
acasă, motiv pentru care nu aveam încredere în mine și eram tot timpul distrată.
Care sunt cele mai grele momente în care simți lipsa părintelui necustodian din
viața ta?
Nu simt lipsa lui. Din contra, mi-am căutat mereu forța să pot depăși orice moment
și fără sprijinul lui. Cine ia deciziile importante din viața ta?
Eu am decis mereu, iar părinților nu le-a rămas decât să se conformeze.
Cum s-a schimbat relația dintre tine și sora ta după divorț?
Singura modificare a fost lipsa tatălui.. o detașare totală de la cuvântul „tată”.
Restul relațiilor cu ceilalți membri ai familiei nu s-au schimbat. Din contra, poate s-au
închegat deoarece au devenit mult mai solide.
Ce ajutor ați primit din partea familiei extinse a părintelui custodian?Suport moral si financiar. Rudele s-au implicat activ în educația și creșterea mea.
Cum caracterizați relația pe care o ai cu familia extinsă a părintelui necustodian? Le
consider cunoștințe. Ne întâlnim foarte rar și am evitat să țin legătura prin telefon.
Ești mulțumit, calitativ și cantitativ de relațiile pe care le ai?
Cantitativ nu, dar calitativ da. Puținele persoane care au rămas în viața mea sunt
cele care m-au înțeles și care au avut încredere în mine. Nu am niciun fel de așteptări de la
nimeni, probabil din frica de a nu rămâne dezamăgită, evit să am pretenții. Prefer și amînvățat să accept oamenii așa cum sunt, să ofer eu întâi și apoi să primesc. Am încercat să
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 20/179
fiu corectă cu fiecare persoană care a făcut parte din viața mea. Îmi doresc să nu mai fiu
așa impulsivă în raport cu ceilalți.
Cum te vezi peste 5 ani?
Nu mi-am făcut și nu am de gând să-mi fac planuri de viitor. Peste 5 ani nu mă văd
nicăieri și asta nu pentru că nu aș fi în stare să lupt pentru ceea ce îmi doresc, ci doar
pentru că ziua de mâine îți ascunde prea multe lucruri.
Interviu nr. 4
Inițiala numelui și a prenumelui: M. M.
Vârstă: 37 ani
Educație: Univ. ”Al. I. Cuza” Iași
Sex: F
Ocupație: Profesor
Status marital: divorțată
Mediu de proveniență: rural
Frați: -
Profesia mamei: pensionară
Profesia tatălui: pensionar
Cum caracterizezi mediul familial din care provii?
A fost o familie liniștită, retrasă, eu și mama ajutându-ne reciproc.
Care este relația dintre părinții tăi?
A fost o ruptură totală. Mama și-a asumat întreaga responsabilitate în creșterea și
educarea mea. Tatăl meu nu m-a căutat niciodată. Nici măcar nu-și cunoaște nepoții.
Au divorțat legal?
Da.
Cum a fost încredințată custodia?
Custodia mea a revenit mamei prin hotărâre judecătorească. Tatăl meu ș i-a refăcut
foarte repede viața iar pe mine m-a uitat total. Nici măcar pensia de întreținere nu mi-a
achitat-o integral.
Ce vârstă aveai când au divorțat?
Cred că aproximativ 1 an.
I-ai întrebat motivele care i-au determinat să ia această hotărâre?
Nu am discutat niciodată cu tatăl meu, ci știu doar versiunea mamei.
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 21/179
Cum caracterizezi relația ta cu părintele custodian (activități, ritualuri, relația de
comunicare, sprijin acordat)?
Beneficiez de suport moral și material necondiționat. Sunt o norocoasă.
Ce suport primește de la părintele custodian (financiar, moral, afectiv)?
Acum mai mult moral, afectiv. Cât am fost elevă și studentă era și cel financiar.
Ai vrut vreodată să îți schimbi numele de familie?
Nu.
Ti-a specificat vreodată ca ceea ce vorbiți să nu afle părintele necustodian?
Nu m-am confruntat cu asemenea situații.
Care sunt trăsăturile care definesc relația cu părintele necustodian ?
Nu m-a căutat niciodată. Nici eu nu am simțit nevoia să fac primul pas.
Ce suport primești de la părintele necustodian (moral, financiar, afectiv)?
Nici un fel de suport.
Ai desfășurat activități împreună cu ambii părinți în perioada post divorț?
Nu.
Cum te-ai integrat în grupul școlar după divorțul părinților?
Mi-a fost ușor deoarece părinții mei erau divorțați, eu crescând doar cu mama.
Te implici în activități extrașcolare?
Fiind profesor, sunt implicată în diverse activități. La unele au participat mama și
familia mea.
Cât de des merge părintele custodian la școală?
Acum școala este locul meu de muncă unde merg totdeauna cu plăcere.
Ce părere ai despre mediul familial în care ai crescut?
Poate m-a influențat făcându-mă mai muncitoare și mai perseverentă în ceea ce
privește învățătura.
Care sunt cele mai grele momente în care simți lipsa părintelui necustodian dinviața ta? Dar lipsa unei familii nucleare?
Au fost atunci când am trecut prin cele mai importante momente ale vieții mele:
căsătoria , momentul în care am devenit mamă și divorțul.
Cine ia deciziile importante din viața ta?
Deciziile le iau împreună cu actuala mea familie.
Ce ajutor ați primit din partea familiei extinse a părintelui custodian? Ce relație
aveți cu aceasta? Am primit și sprijin moral dar și material.
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 22/179
Cum caracterizați relația pe care o aveți cu familia extinsă a părintelui necustodian?
Nu păstrăm legătura.
Sunteți mulțumită, calitativ și cantitativ de relațiile pe care le aveți?
Da.
Cum te vezi peste 5 ani?
Nu știu…
Interviu nr. 5
Inițiala numelui și a prenumelui: H.M.
Vârstă: 21 ani
Educație: superioară
Sex: feminin
Ocupație: studentă
Status marital: necăsătorită
Mediu de proveniență: rural / urban
Frați: 0
Profesia mamei: educatoare
Profesia tatălui: inspector în administrație publică
Cum caracterizezi mediul familial din care provii?
Mediul familial din care provin se caracterizează prin ajutor reciproc, dragoste și
înțelegere. În pofida faptului că părinții mei s-au despărți legal chiar când m-am născut,
prin urmare nu am petrecut o zi din viața mea cu ambii părinții, familia extinsă maternă
împreună cu părintele meu custodian, respectiv mama, mi-au insuflat valorile specifice
unei familii în adevăratul sens al cuvântului. Custodia mea a fost încredințată mamei, ceea
ce a bucurat-o foarte tare. Reacția părintelui necustodian nu o cunosc, însă nu cred să fifost afectat deoarece nu știu să fi dorit să o dețină el. Mama mi -a mărturisit motivele care
au determinat-o să ia această hotărâre și o înțeleg perfect. Nu o judec, din contra chiar o
admir pentru curajul de care a dat dovadă în acel moment, mai ales că mama ei, respectiv
bunica mea maternă îi transmitea ideea că „femeia trebuie să sufere” și să suporte tot ceea
ce îi face bărbatul. Pe tatăl meu nu l-am întrebat direct motivele care au dus la divorț,
pentru a vedea dacă coincid cu cele menționate de mama, însă am dedus din puținele
discuții pe care le-am avut cu familia extinsă paternă și cu el că se aseamănă
Ce relație ai cu părintele custodian?
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 23/179
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 24/179
m-am bazat pe încredere. De aceea, nu am mai dus actele necesare pentru a-mi trimite
pensia alimentară. Acum, îmi trimite când își aduce aminte, însă când uită mă sună să îmi
menționeze să nu cumva să îi spun surorii lui că nu mi-a dat bani, că îl ceartă. Relația
dintre noi este mai mult trasă de această sora a tatălui meu, care mereu a dorit să mă
integrez în familia lor extinsă.
Ți-a specificat vreodată mama ta, ca ceea ce vorbiți să nu afle tatăl tău?
Niciodată, mai ales că așa zisa relație cu tatăl meu s-a instituit după ce aveam 14
ani, eram destul de mare ca să știu ce să întâmplă. Mereu mama m -a încurajat să îl sun, să
vorbesc cu el, însă eu nu voiam deoarece nu mă simt în largul meu în puținele momente în
care suntem împreună. Mai degrabă cred că tatăl meu mi-a spus direct să nu cumva să îi
spun mamei că el era beat sau că a avut un comportament necorespunzător față de mine sau
față de cei din jurul lui.
Numele de familie pe care îl porți cărui părinte aparține?
Este al tatălui, motiv pentru care de multe ori m-am gândit de multe ori să îl schimb
și să îl preiau pe al mamei mele. Chiar de multe ori i -am zis mamei să îl schimb din mai
multe motive. În primul rând, eu sunt foarte apropiată de familia extinsă maternă și, fiind
singurul membru care are acest nume de familie, voiam să am același nume ca și ceilalți. În
al doilea rând, numele de familie pe care îl port nu este foarte cunoscut în comuna în care
locuiesc. De aceea, mereu vedeam la școală cum colegii sau chiar și profesorii „își dădeau
coturi” pentru a se lămuri cu privire la cine sunt eu, a cui sunt etc. Apoi, mereu când fac o
comandă, o dau pe numele mamei mele deoarece pe mine nu mă cunoaște nimeni acolo.
Chiar și zilele trecute m-am confruntat cu o asemenea situație în care voiam să îmi schimb
numele.
Ai desfășurat activități cu ambii părinți în perioada post divorț?
Niciodată. Singurele momente în care eram cu ambii părinți erau acele scurte vizite
pe care le făcea tatăl meu cu diverse ocazii (bineînțeles determinat de sora sa), în care sevorbea despre subiecte impersonale. De multe ori nu mă simțeam în largul meu în cadrul
acestor întâlniri.
Ce suport ai primit din partea familiei părintelui custodian?
Familia extinsă maternă este foarte unită. În pofida faptului că sunt șase sub-familii,
dintre care patru nucleare, una monoparentală, iar una dintre surorile mamei este
necăsătorită, alcătuiesc o familie mare, în care ajutorul reciproc constituie trăsătura
fundamentală. În cadrul acestei mari familii eu am crescut, m-am dezvoltat și cu ajutorullor am evoluat, mai ales că până la vârsta de 10 ani am locuit cu bunicii materni, iar apoi
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 25/179
cu mari sacrificii din partea mamei, am reușit să ne cumpărăm o locuință a noastră. Însă,
chiar dacă nu mai locuim acolo, casa bunicilor constituie locul în care m-am format și pe
care îmi este tare drag să îl vizitez. De aceea, de fiecare dată când vin acasă merg în vizită
la bunicii mei materni și la mătușile mele. Din partea lor am primit atât sprijin moral,
afectiv, cât și financiar. Sunt foarte norocoasă că am o asemenea familie.
Dar din partea familiei necustodian?
Din ce am observat din exterior mai mult și familia extinsă paternă este unită, însă
nu în același grad ca a familiei din partea mamei, posibil să cred acest lucru deoarece eu nu
mă consider un membru din acea familie, ci mai mult un intrus. Deși suportul acordat este
infim, în comparație cu cel oferit de familia mamei în toate aspectele (afectiv, moral și
financiar), nu pot să neg sprijinul acordat, în special cel material. Chiar sora tatălui, care
mereu l-a determinat să mă caute și să stabilească o relație cu mine, m-a luat o lună în
Irlanda pe cheltuiala ei și de atunci îmi trimite pachete la sărbători sau la ziua mea de
naștere. Afectiv nu sunt foarte legată de familia paternă, implicit de tatăl meu.
Cm te-ai integrat în grupul școlar?
Nu am întâmpinat probleme în ceea ce privește integrarea în grupul școlar. Pe de o
parte, eu mereu am fost o fată conștiincioasă, responsabilă și liniștită, îndeplinindu-mi
responsabilitățile școlare eficient. Am avut o situație școlară foarte bună. Mediile mele
variau între 9, 50 și 10, iar la facultate în toți anii am obținut peste 9. Pe de altă parte,
mama mi-a oferit toate condițiile pentru a mă dezvolta eficient. Deși niciodată nu mi-a
spus să învăț, eu preferam să învăț pentru a deveni o persoană de care să fie mândră și
pentru a o recompensa într -un anumit fel pentru tot eforul depus.
Te-ai implicat în activități extrașcolare?
Activitățile extrașcolare la care am participat s-au redus la concursuri școlare și
diferite cursuri (jurnalism, calculatoare). La facultate am început să mă implic în activități
de voluntariat, însă nu foarte multe. De cele mai multe ori preferam să învăț pentru a mămenține la buget și să o ajut pe mama.
Cât de des mergea părintele custodian la școală?
Mama mea este cadru didactic, iar în momentul în care eram în școala în care ea
preda se întâlnea cu toți profesorii mei zilnic, mergea la ședințe. Din ciclul liceal, mergea
la ședințe, îl suna pe diriginte, însă mereu a auzit doar cuvinte de lauda la adresa mea. Eu
eram o fată cuminte, care evita conflictele.
Ce părere ai despre mediul familial și situația ta școlară? Mediul familial a constituit un cadru propice dezvoltării mele. Deși am crescut doar
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 26/179
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 27/179
Profesia mamei: Croitoreasă
Profesia tatălui: Muncitor
Cum caracterizezi mediul familial din care provii?
Chiar din momentul în care părinții mei erau căsătoriți, am locuit cu bunicii
materni. Aceștia mi-au oferit un mediu de dezvoltare eficace, fiind înconjurată doar de
persoane dragi. Întotdeauna am avut ceea ce am vrut. Mama mea a luat decizia de a divorța
din cauza comportamentului necorespunzător al tatălui meu, cu toate că acesta din urmă nu
era de acord. Divorțul a început când eu aveam 14 – 15 ani și s-a terminat când aveam 16
ani. Custodia a fost încredințată doar mamei deoarece își dorea asta, iar eu la rândul meu,
îmi doream și eu. Tatăl meu nu a dat de înțeles că ar vrea custodia, nu prea a arătat că-i
pasă ce se întâmplă cu mine, sau cu mama mea.
Cum ai reacționat în momentul în care ai aflat că părinții tăi divorțează?
Problemele dintre părinți au început să apară încă de când eram mică, însă mama a
trecut mereu cu vederea deoarece voia ca eu să cresc alături de ambii părinți. Motivele
despărțirii le știam, iar într -un fel am fost de acord cu mama să ia această decizie deoarece
tatăl meu avea un comportament vulgar (nu era violent, dar se comporta urât).
Cum caracterizezi relația pe care o ai cu mama ta?
Mama reprezintă cea mai importantă persoană din viața mea. Pe lângă statusul de
mamă, îmi este și prietenă. Mă înțelege, îmi este alături, mă sprijină și mă ajută cu tot ceea
ce poate. Suntem foarte apropiate, vorbim despre orice, îmi dă sfaturi și are grijă de mine.
Tot ceea ce face este spre binele meu. Muncește pentru a-mi oferi ce îmi trebuie și sunt
sigură că întotdeauna îmi va fi alături.
Ce suport primești de la mama ta?
Pe lângă suportul financiar, mama îmi oferă și suport afectiv și moral. Mereu mă
înțelege, îmi este alături, mă sprijină, îmi dă sfaturi și are grijă de mine.
Care este relația ta cu tatăl tău?
Cu tata vorbesc mai rar, nu avem o legătură foarte strânsă după divorț deoarece nici
în perioada în care părinții mei erau căsătoriți, nu am avut o relație foarte apropiată. Este o
relație mai rece, dar nu înseamnă că nu țin la el. Îmi este tată și îl respect. Este evident că
nu sunt atât de deschisă față de el, cum sunt față de mama.
Ce suport primești de la părintele tău necustodian?
Sprijinul moral sau afectiv lipsește cu desăvârșire deoarece nu sunt apropiată fațăde el, mai ales că mereu era plecat cu munca. În urma divorțului, îmi plătește pensie
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 28/179
alimentară. Pentru mine nu au nicio valoare banii, însă sunt în perioada în care am nevoie
de o mulțime de lucruri.
Ai avut vreodată intenția să îți schimbi numele de familie?
După divorț, chiar voiam să trec de pe numele tatei, pe cel al mamei, însă ulterior
am renunțat. Nu mă deranjează cu nimic să-mi păstrez numele pe care l-am avut mereu.
Ce relație ai cu familia extinsă din partea mamei?
Încă de când eram mică sunt foarte apropiată de familia mamei deoarece am crescut
alături de ei. Mătușile, unchii și bunicii sunt ceilalți părinți ai mei, iar pe verișori îi
consider frații mei. Mereu au fost alături de noi și ne-au ajutat când și cum au putut.
Cu familia extinsă din partea tatălui cum te înțelegi?
De familia tatălui nu sunt apropiată deloc, nu pentru că nu am avut voie, ci pentru
că nu sunt uniți ca familie.
Cum te-ai integrat în grupul școlar?
Deși am fost puțin afectată de acest divorț, sunt o persoană ce se integrează ușor
într -un colectiv. Sunt sociabilă și îmi place să-mi fac prieteni, lucru ce denotă că am o
relație bună cu toți colegii, dar și cu profesorii.
Te implici în activități extrașcolare?
Îmi place să particip și să mă implic în tot felul de activități. La cele la care am
posibilitatea să particip, nu pierd nicio ocazie.
Ce membru al familiei tale merge la școală pentru a se interesa de situația ta
școlară?
Mama mea mereu merge când este în țară la școală pentru a se interesa de situația
mea școlară, iar în momentul în care este plecată, de cele mai multe ori, sună profesorii sau
dirigintele. Spre deosebire de ea, tatăl meu nu a fost niciodată la școală sau la o ședință
pentru a se interesa de mine.
Ce părere ai despre mediul familial în care ai crescut și situația ta școlară? Mediul familial în care am crescut este unul corespunzător creșterii și întreținerii
unui copil. Mereu am fost înconjurată doar de persoane bune, ceea ce nu poate decât să-mi
influențeze situația școlară decât în sens pozitiv. Clasa a IX-a am terminat-o cu media 9,
30.
Care sunt cele mai grele momente în care simți lipsa tatălui din viața ta?
Sunt momente în care mă simt neînțeleasă, nesigură și în care îmi doresc să îi am
alături pe ambii mei părinți. Bineînțeles că aș fi vrut să am o familie asemenea celorlalțicopii, în care totul să fie bine. Din nefericire, nu am simțit niciodată afectivitate sau sprijin
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 29/179
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 30/179
săptămâni, însă după tratament și regim de șase luni mi-am revenit.
Ce relație ai cu mama ta?
Efectele unei perioade traumatizante pentru mama se resimt și în prezent. Din cauza
faptului că la vârsta de 26 ani mama era o femeie divorțată, cu un copil pe care trebuia să îl
crească și orfană de ambii părinți deoarece în perioada divorțului au murit ambii mei bunici
materni, mama nu are încredere în oameni. De exemplu, deși are o relație de opt ani, îi este
frică să se căsătorească legal. Cu toate că am rămas în custodia ei, mă educa mai mult prin
telefon (sunându-mă foarte des) deoarece, din cauza problemelor financiare pe care le
aveam, mama a fost nevoită să plece în Italia, iar de la vârsta de 12 ani am rămas mai mult
singură în țară. Teoretic, am rămas în grija prietenului ei, însă el lucra în ture și eu mereu
erau singură. De cele mai multe ori ne certăm din cauza banilor deoarece mereu au fost
singurul impediment în relația dintre noi. Din cauza dificultăților financiare pe care le
întâmpinam, mama a fost nevoită să plece, iar eu să cresc singură.
Cum se desfășoară relație de comunicare dintre voi?
În prezent, vorbim de aproximativ două ori pe zi la telefon. Însă, dacă inițial
vorbeam absolut orice cu mama, inclusiv despre iubiți, prietene etc., de când am crescut și
am început să îmi formez propria familie, evit să îi spun unele aspecte, bineînțeles nu
importante, deoarece se implică mereu în ceea ce fac, vrea să știe tot, fiind geloasă pe
relația pe care o am cu prietenul meu.
Cât de des vă întâlniți?
În primii șase ani când a fost plecată în Italia, adică când eu aveam 12 – 18 ani, ne
vedeam doar o dată pe an, însă după ce a reușit să cumpere un apartament, ne vedem de
două ori pe an. De cele mai multe ori vine mama în România deoarece mie Italia mi-a
ajuns, iar ultima dată am fost acum doi ani. Când suntem împreună își dorește să doarmă
cu mine și să mergem la cumpărături deoarece nu vrea să accepte că am crescut, cea mai
mare parte a timpului în lipsa ei.Ce suport îți oferă?
Îmi oferă sprijin moral, afectiv și financiar. Mereu vorbim la telefon, îmi dă sfaturi
și uneori chiar îi dau sfaturi. Însă, ea urmărește să controleze tot, chiar și relația cu
prietenul meu. Deși mă cert des cu mama mea, există sentimente puternice între noi. De
exemplu, am avut o problemă de sănătate și am fost nevoită să mă internez în spital. În acel
moment, ea voia să vină în țară, în pofida faptului că eram de o zi internată. Îmi trimite
pachete și 150 € lunar, iar pe lângă acești bani și tatăl meu îmi trimite șase milioane pensiealimentară.
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 31/179
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 32/179
Da, atât pe mama, cât și pe tatăl meu, însă motivele menționate de ei coincid. În
orice caz, erau mult prea tineri și s-au confruntat cu mult prea multe probleme pentru a
menține o familie.
Ce relație ai cu familia extinsă?
Cu familia extinsă, atât maternă, cât și paternă, am o relație bună, însă nu foarte
apropiată. Ne întâlnim doar la diverse evenimente.
Cum te-ai integrat în grupul școlar după divorțul părinților?
În mediul școlar am atras atenția într -un mod pozitiv deoarece, în pofida faptului că
provin dintr-o familie monoparentală, am avut realizări mari, implicându-mă în diverse
activități. Profesorii mei din liceu se abțineau să își arate admirația față de mine pentru a nu
stârni invidia celorlalți colegi. În clasele a IX-a și a X-a am obținut o bursă în valoare de
1500 € pentru calități și abilități de convingere. Atunci aveam 240 de diplome, iar în
prezent am 310 diplome. Cea mai mică medie din liceu am avut-o 9.44, iar clasa a XII-A
am terminat-o cu 9.86. În primul an de facultate am avut 9.83, în al doilea 10, iar în
semestrul I din anul curent 9.83.
Te implici în activități extrașcolare?
M-am implicat în diverse activități de voluntariat, în care primeam și dăruiam
afecțiune, precum: ANSIT România, AIESEC Iaşi, LECUPO România, Fundaţia “Alături
de voi”, Crucea Roşie, Salvaţi Copiii, Direcţia Judeţeană de Tineret Iaşi, ANT România.
Am dobândit numeroase competențe și aptitudini organizatorici și am câștigat foarte multe
premii (Premiul III la Simpozionul Naţional „Literatura şi celelalte arte”, Premiul I la
Concursul “Literatură Ieşeană în dimensiune virtuală”, Premiul Special oferit de ISJ Iaşi la
Concursul “Literatură Ieşeană în dimensiune virtuală” pentru prezentarea lucrării, Premiul
Special la Concursul Drepturile Copilului în cadrul Campaniei împotriva violenţei asupra
copiilor ”Bătaia Nu e Ruptă din Rai” ( 6 iunie 2006 ), Locul I la concursul ,,Drepturile
Copilului- Acesta sunt eu”- iunie 2005, Locul I la concursul ,,Dispăruţi printre noi” încadrul Programului „Ziua Internațională a Copiilor Dispăruți”(25 Mai 2006). Totodată, am
fost nominalizată la gala voluntarilor pentru categoria „voluntarul anului 2008” de către
Crucea Roșie Iași datorită celor 2750 de ore de voluntariat realizate. La Balul de caritate
organizat de Crucea Roșie, mama mea a achiziționat lucruri pentru a-mi face pe plac.
Ce funcții ai îndeplinit?
Am fost prim secretar executiv și purtător de cuvânt în Consiliul Național al
Elevilor din România, președintele Consiliului Regional al Elevilor (Regiunea Nord – Est), președintele Consiliului Județean al Elevilor Iași, coordonator departament mass-media şi
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 33/179
strângere de fonduri Cr ucea Roşie. De asemenea, am participat la foarte multe traininguri
și workshop-uri organizate pe diferite teme. Am fost invitată în cadrul emisiunilor „Adevăr
incomod” (TVR Iași), „Școala părinților” (TVR Iași) și „Povestea mea” (TELE′M), iar
activitatea mea a fost mediatizată în articolele „1500 de euro pentru un CV” (Ziua de Iași)
și „Elevii au propriul Consiliu Județean” (Bună Ziua Iași).
Cât de des mergeau părinții tăi la școală?
De cele mai multe ori tatăl meu mergea la ședințe deoarece mama era plecată în
străinătate. El vorbea cu toți profesorii pe care îi cunoștea, nu doar cu dirigintele. După
fiecare ședință, ne-am făcut un obicei de a merge la un suc pentru a analiza ceea ce s -a
discutat. Mama se interesa de situația mea școlară, de modul în care am evoluat prin
telefon. Mereu suna diriginta pentru a se interesa de mine.
Cine ia deciziile importante cu privire la viitorul tău?
Deciziile importante din viața mea le iau eu, însă le cer părerea părinților mei doar
ca sugestie deoarece nu accept să mi se impună un anumit lucru.
Ești mulțumită, calitativ și cantitativ, de relațiile pe care le ai?
Sunt mulțumită de relațiile pe care le am deoarece le stabilesc și le păstrez ușor.
Cum te vezi peste 5 ani?
Peste cinci ani mă văd ca fiind absolventă de master sau chiar de doctorat și să am
la activ mai multe experiențe profesionale active. În principiu urmăresc să continui
formarea mea profesională, însă în același timp vreau să-mi întemeiez o familie strânsă,
unită, închegată și de ce nu să am și un copil, care mereu va fi binevenit.
Interviu nr. 8
Inițiala numelui și a prenumelui: M.R.
Vârstă: 16 ani
Educație:Sex: F.
Ocupație: Elevă
Status marital:
Mediu de proveniență: rural/ urban
Frați: 2
Profesia mamei: menajeră
Profesia tatălui: militar
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 34/179
Cum caracterizezi mediul familial din care provii?
Un mediu normal.
Care este relația dintre părinții tăi?
Nu comunică.
Au divorțat legal?
Da.
Cum s-a încredințat custodia copiilor?
Mama a primit custodia copiilor și s-a bucurat mult, iar tata a fost indiferent.
Ce vârstă aveai când au divorțat?
13 ani.
Cum ai reacționat în momentul în care ai aflat că părinții tăi divorțează? I-ai
întrebat motivele care i-au determinat să ia această hotărâre?
Știam că se vor despărți. răspunsurile lor nu coincid.
Cum caracterizezi relația ta cu părintele custodian (activități, ritualuri, relația de
comunicare, sprijin acordat)?
Mă înțeleg foarte bine cu ea.
Ce suport primește de la părintele custodian (financiar, moral, afectiv)?
Suport afectiv, moral, financiar.
Ai vrut vreodată să îți schimbi numele de familie?
Nu și nici nu vreau.
Ti-a specificat vreodată ca ceea ce vorbiți să nu afle părintele necustodian?
Da, amândoi îmi spuneau să ascund lucruri , însă nu le spuneam.
Care sunt trăsăturile care definesc relația cu părintele necustodian ? (păstrați
legătura, cât de des comunicați, cât de des vă vedeți, gradul de intimitate al subiectelor
discutate).
Cu tata la început nu vorbeam, dar am început să vorbim pe parcursși acum vorbim
zilnic.
Ce suport primești de la părintele necustodian (moral, financiar, afectiv)?
Tata ne trimite pensia alimentară, ne sfătuim la telefon.
Ai desfășurat activități împreună cu ambii părinți în perioada post divorț?
Nu.
Cum te-ai integrat în grupul școlar după divorțul părinților? Care este relația ta cu
colegii? Dar cu profesorii?Divorțul părinților mei nu a influențat relația cu colegii și nici cu profesorii.
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 35/179
Te implici în activități extrașcolare? Au participat și părinții tăi la asemenea
activități?
Nu.
Cât de des merge părintele custodian la școală?
Foarte rar, deoarece nu sunt în oraș.
Ce părere ai despre mediul familial în care ai crescut? Consideri că și -a influențat
situația școlară?
Erau certuri peste certuri, nu mergeam la școală pe vremea aceea.
Care sunt cele mai grele momente în care simți lipsa părintelui necustodian din
viața ta?
Atunci când merg la competiții când trebuie să mă înscriu la concurs.
Cine ia deciziile importante din viața ta? Ce rol au părinții tăi în acest sens?
Eu cu ajutorul surorilor mele.
Cum s-a schimbat relația dintre tine și fratele tău după divorț?
După ce au divorțat nu ne-am mai certat. Cu mama ne înțelegem ca și până
acum,iar cu tata mult mai bine.
Ce ajutor ați primit din partea familiei extinse a părintelui custodian?
Ne ajută mult.
Cum caracterizați relația pe care o aveți cu familia extinsă a părintelui necustodian?
Am început să ne înțelegem mai bine.
Ești mulțumit, calitativ și cantitativ de relațiile pe care le ai?
Sunt destul de mulțumită. Aștept să îmi fie aproape.
Cum te vezi peste 5 ani?
Peste cinci ani mă văd la lucru împreună cu mama, cu surorile mele și să fie și tata
pe aproape să îl pot vedea mai des.
Interviu nr. 9
Inițiala numelui și a prenumelui: Ș. D.
Vârstă:13 ani
Educație: elevă
Sex: F.
Ocupație:
Status marital:
Mediu de proveniență: rural/ urban
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 36/179
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 37/179
Cum te-ai integrat în grupul școlar după divorțul părinților?
Nu am avut probleme.
Te implici în activități extrașcolare?
Da, eu mă implic, însă părinții nu.
Cât de des merge părintele custodian la școală?
Mama merge des la școală, tata nu merge pentru că este foarte departe.
Ce părere ai despre mediul familial în care ai crescut?
În familia în care am trăit a fost bine. Situația școlară nu s -a schimbat. Media din
anul trecut a fost 8,53.
Care sunt cele mai grele momente în care simți lipsa părintelui necustodian din
viața ta?
Cele mai grele momente din viața mea și când simt nevoia să îl am pe tata sunt
atunci când colegii mei vin cu ambii părinți la școală și la mine vine doar mama.
Cine ia deciziile importante din viața ta? Ce rol au părinții tăi în acest sens?
Deciziile cele mai importante le ia mama, tata este de acord cu deciziile mamei.
Cum s-a schimbat relația dintre tine și fratele tău după divorț?
Relația cu fratele meu nu s-a schimbat, ne înțelegem la fel de bine.
Ce ajutor ați primit din partea familiei extinse a părintelui custodian?
Ajutor moral și financiar. Relațiile dintre noi sunt foarte bune.
Cum caracterizați relația pe care o aveți cu familia extinsă a părintelui necustodian?
Cu părinții tatei relația este la fel de bună, primim ajutor moral și financiar.
Ești mulțumit, calitativ și cantitativ de relațiile pe care le ai?
Sunt foarte mulțumită de prietenii mei. Îmi doresc foarte mult să fiu cât mai
apropiată de ei pentru că este foarte important să ai prieteni.
Cum te vezi peste 5 ani?
Peste cinci ani mă văd la un loc de muncă să-mi ajut părinții.
Interviu nr. 10
Inițiala numelui și a prenumelui: M. L.
Vârstă:14
Educație: Elevă
Sex: F.
Ocupație:
Status marital:
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 38/179
Mediu de proveniență: rural/ urban
Frați: 1
Profesia mamei: Casnică
Profesia tatălui: Casnic
Cum caracterizezi mediul familial din care provii?
Neplăcut, deoarece părinții sunt despărțiți.
Care este relația dintre părinții tăi?
Relația dintre părinții mei este rece.
Au divorțat legal? Cum s-a încredințat custodia copiilor?
Da, au divorțat legal. Custodia a fost de comun acord să o aibă mama.
Ce vârstă aveai când au divorțat?
9 ani.
Cum ai reacționat în momentul în care ai aflat că părinții tăi divorțează? I-ai
întrebat motivele care i-au determinat să ia această hotărâre?
Eram supărată. Nu mi-au explicat. Au spus că o să-mi explice când o să cresc mai
mare.
Cum caracterizezi relația ta cu părintele custodian (activități, ritualuri, relația de
comunicare, sprijin acordat)?
O comunicare bună și sprijin acordat de toate felurile .
Ce suport primește de la părintele custodian (financiar, moral, afectiv)?
Suport financiar.
Ai vrut vreodată să îți schimbi numele de familie?
Nu, nu aș avea de ce.
Ti-a specificat vreodată ca ceea ce vorbiți să nu afle părintele necustodian?
Uneori da. Mă gândesc să fac ce este mai bine.
Care sunt trăsăturile care definesc relația cu părintele necustodian ?
Discutăm și ne vedem rar.
Ce suport primești de la părintele necustodian (moral, financiar, afectiv)?
Un mic ajutor financiar obținut pe cale legală.
Ai desfășurat activități împreună cu ambii părinți în perioada post divorț?
Nu am desfășurat activități împreună. În preajma mamei mă simt iubită. Persoana
care gândește rațional este bunica. Cum te-ai integrat în grupul școlar după divorțul părinților?
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 39/179
Foarte bine. Atât cu colegii cât și cu profesorii am o relație foarte bună.
Te implici în activități extrașcolare?
Da, de fiecare dată particip la activitățile extrașcolare.
Cât de des merge părintele custodian la școală?
Mama participă doar la ședințe și la unele activități școlare. Tata nu participă deloc.
Ce părere ai despre mediul familial în care ai crescut? Consideri că ți -a influențat
situația școlară?
Nu m-a influențat. Am avut media 9,64.
Care sunt cele mai grele momente în care simți lipsa părintelui necustodian din
viața ta?
Atunci când îi văd pe copii cu ambii părinți.
Cine ia deciziile importante din viața ta?
Mama.
Cum s-a schimbat relația dintre tine și fratele tău după divorț?
Cu fratele și cu mama a rămas aceeași relație, însă nu și cu tata. Problemele pe care
le avem sunt de natură financiară.
Ce ajutor ați primit din partea familiei extinse a părintelui custodian? Ce relație
aveți cu aceasta?
Ajutor moral și financiar.
Cum caracterizezi relația pe care o ai cu familia extinsă a părintelui necustodian?
Ajutor financiar.
Ești mulțumit, calitativ și cantitativ de relațiile pe care le ai?
Sunt mulțumită. Îmi doresc să nu mă rănească. Aștept dragoste și iubire.
Cum te vezi peste 5 ani?
Vreau să-mi termin școala și să-mi găsesc un loc de muncă.
Interviu nr. 11
Inițiala numelui și a prenumelui: V.G.
Vârstă:13 ani
Educație:
Sex:F.
Ocupație:Elevă
Status marital:
Mediu de proveniență: rural/ urban
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 40/179
Frați: 0
Profesia mamei: muncitor
Profesia tatălui: mecanic
Cum caracterizezi mediul familial din care provii?
Nu a fost un mediu armonios și nu mă simțeam bine.
Care este relația dintre părinții tăi?
s-au despărțit, mai vorbesc uneori la telefon dar tot nu se înțeleg.
Cum s-a încredințat custodia copiilor?
Eu am rămas cu mama iar tata nu încearcă să facă ceva pentru a schimba asta.
Ce vârstă aveai când au divorțat?
12 ani.
I-ai întrebat motivele care i-au determinat să ia această hotărâre?
Nu a fost nevoie să-i întreb de ce. Știam situația și m-am bucurat că au făcut pasul
asta.
Cum caracterizezi relația ta cu părintele custodian (activități, ritualuri, relația de
comunicare, sprijin acordat)?
Nu este prea minunată dar văd că încearcă tot pentru a mă ajuta.
Ce suport primește de la părintele custodian (financiar, moral, afectiv)?
Mă ajută și îmi oferă tot ce poate.
Ai vrut vreodată să îți schimbi numele de familie?
Nu.
Ti-a specificat vreodată ca ceea ce vorbiți să nu afle părintele necustodian?
Nu s-a întâmplat asta în nici unul din cazuri.
Care sunt trăsăturile care definesc relația cu părintele necustodian ?
Nu avem o relație bună, continuă să mă sune dar nu mă ajută cu nimic.
Ce suport primești de la părintele necustodian (moral, financiar, afectiv)?
Nu îmi trimite nimic. Nu îl interesează.
Ai desfășurat activități împreună cu ambii părinți în perioada post divorț?
Nu am desfășurat vreo activitate și nici nu-mi doresc. Cam nimeni nu intervine în
această „familie” decât cei care inventează vorbe rele acuzând-o pe mama. Tata spune că
doar eu și mama greșim, el nu greșește. Asta a dus la desele certuri și la divorț.
Cum te-ai integrat în grupul școlar după divorțul părinților? Care este relația ta cucolegii? Dar cu profesorii?
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 41/179
M-am acomodat repede la noua școală. Mă înțeleg bine cu o mare parte din colegi
iar cu profesorii nu am avut probleme.
Te implici în activități extrașcolare?
La noua școală încă nu.
Cât de des merge părintele custodian la școală?
Părintele custodian vine destul de rar la școală iar cel necustodian deloc.
Ce părere ai despre mediul familial în care ai crescut? Consideri că ți -a influențat
situația școlară?
Perioadele mai grele din viața mea s-au văzut și în notele mele. După divorț notele
au început să crească. Anul trecut am avut media 9,63.
Care sunt cele mai grele momente în care simți lipsa părintelui necustodian din
viața ta?
Nu-i simt lipsa părintelui necustodian însă uneori mă gândesc că mi-ar fi mai bine
dacă aș avea o familie afectuoasă.
Cine ia deciziile importante din viața ta? Ce rol au părinții tăi în acest sens?
Îmi dezbat problemele cu mama. Ea îmi este sprijin și ajutor în alegerile mele.
Părintele necustodian nu se implică decât cu reproșuri.
Ce ajutor ați primit din partea familiei extinse a părintelui custodian?
Ne-au primit în casa lor unde stăm și în prezent și încearcă să ne ajute cu ce pot.
Cum caracterizați relația pe care o aveți cu familia extinsă a părintelui necustodian?
Nu am păstrat legătura, dar oricum nu ne-ar fi ajutat.
Ești mulțumit, calitativ și cantitativ de relațiile pe care le ai?
Oricine și-ar dori mulți prieteni, eu prefer mai puțini, dar care să mă asculte, să-mi
fie alături când am o problemă. Sunt mulțumită că am acești prieteni.
Cum te vezi peste 5 ani?
Cu siguranță îmi voi continua școala și voi face tot posibilul să nu îmi distrugviitorul din cauza neînțelegerilor dintre părinții mei.
Interviu nr. 12
Inițiala numelui și a prenumelui: C.C.G.
Vârstă:14ani
Educație:
Sex:F.
Ocupație: Elevă
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 42/179
Status marital:
Mediu de proveniență: rural/ urban
Frați: 3
Profesia mamei:Casnică
Profesia tatălui:Nu știu
Cum caracterizezi mediul familial din care provii?
Suntem o familie cu un bunic, mama, 4 copii și tatăl vitreg care are grijă de noi de 4
ani.
Care este relația dintre părinții tăi?
Relația dintre tatăl natural și mama mea s-a sfârșit în momentul divorțului.Au divorțat legal? Cum s-a încredințat custodia copiilor? Care a fost reacția
părintelui custodian? Dar a celui necustodian?
Mama și tata au divorțat legal. Am fost încredințată mamei. Tata a decis c mama ne
oferă o viață mai bună.
Ce vârstă aveai când au divorțat?
5ani.
Cum ai reacționat în momentul în care ai aflat că părinții tăi divorțează? I-aiîntrebat motivele care i-au determinat să ia această hotărâre? Dacă da, cauzele menționate
de părinți coincid?
Nu știu. Eram prea mică și nu știu.
Cum caracterizezi relația ta cu părintele custodian (activități, ritualuri, relația de
comunicare, sprijin acordat)?
Relația cu mama este foarte bună.
Ce suport primește de la părintele custodian (financiar, moral, afectiv)?
De tot felul.
Ai vrut vreodată să îți schimbi numele de familie?
Nu.
Ti-a specificat vreodată ca ceea ce vorbiți să nu afle părintele necustodian? Dar
părintele necustodian în privința părintelui custodian? Cum ai reacționat?
Nu.
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 43/179
Care sunt trăsăturile care definesc relația cu părintele necustodian ? (păstrați
legătura, cât de des comunicați, cât de des vă vedeți, gradul de intimitate al subiectelor
discutate).
Nu ținem nici o legătură. Nu ne-am văzut de 3 ani de la ultima vizită.
Ce suport primești de la părintele necustidian (moral, financiar, afectiv)? Îți trimite
pensie alimentară? Cum a fost stabilită plata acesteia? Ce rol au banii primiți pentru tine?
Nici un fel. Nici măcar pensia alimentară nu o trimite.
Ai desfășurat activități împreună cu ambii părinți în perioada post divorț?
Nu am avut nici o activitate de genul acesta. Habar nu am cum m-aș simți.
Cum te-ai integrat în grupul școlar după divorțul părinților? Care este relația ta cu
colegii? Dar cu profesorii?
Foarte rău, dar mi-am revenit.
Te implici în activități extrașcolare? Au participat și părinții tăi la asemenea
activități?
Da, particip, și mama la fel.
Cât de des merge părintele custodian la școală? Dar părintele necustodian? Care
sunt motivele pentru care merg?
R. Mama vine la școală când este nevoie.
Ce părere ai despre mediul familial în care ai crescut? Consideri că și-a influențat
situația școlară? Care este media școlară obținută în anul anterior?
Suntem o familie fericită. Nu m-a afectat la școală. Am avut media 8,50.
Care sunt cele mai grele momente în care simți lipsa părintelui necustodian din
viața ta? Dar lipsa unei familii nucleare?
Când sunt singură și am nevoie de ajutor.
Cine ia deciziile importante din viața ta? Ce rol au părinții tăi în acest sens?
Cam totul hotărăsc părinții. Ei au dreptate.Cum s-a schimbat relația dintre tine și fratele tău după divorț? Aveți aceeași relație
cu părintele custodian? Dar cu cel necustodian? Care sunt problemele cu care v -ați
confruntat în urma divorțului?
Cu frații mei mă cert în fiecare zi.
Ce ajutor ați primit din partea familiei extinse a părintelui custodian? Ce relație
aveți cu aceasta?
Nu am primit.
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 44/179
Cum caracterizați relația pe care o aveți cu familia extinsă a părintelui necustodian?
Ce ajutor ați primit?
Nu am primit.
Ești mulțumit, calitativ și cantitativ de relațiile pe care le ai? Cât de mult îți dorești
să ai relații apropiate cu ceilalți? Ce așteptări ai de la persoanele semnificative din viața ta?
Ce aștepți de la tine însuși în relație cu ele?
Nu-mi doresc nimic.
Cum te vezi peste 5 ani?
Singură, terminând școala.
Interviu nr. 13
Inițiala numelui și a prenumelui: P.A. Vârstă: 14 ani
Educație: elev
Sex: M.
Ocupație:
Status marital:
Mediu de proveniență: rural/urban
Frați: 1 Profesia mamei: muncitoare
Profesia tatălui:
Cum caracterizezi mediul familial din care provii?
Este un mediu normal în care sunt integrat eu și prietenii mei.
Care este relația dintre părinții tăi?
Relația dintre părinții mei este un de prietenie.
Au divorțat legal? Cum s-a încredințat custodia copiilor? Care a fost reacția
părintelui custodian? Dar a celui necustodian?
Da. Custodia a fost încredințată legal, într -un stil pașnic.
Ce vârstă aveai când au divorțat?
13 ani.
Cum ai reacționat în momentul în care ai aflat că părinții tăi divorțează? I-ai
întrebat motivele care i-au determinat să ia această hotărâre? Dacă da, cauzele menționate
de părinți coincid?
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 45/179
Când am aflat că părinții mei vor divorța m-am întrstat. Nu i-am întrebat pentru că
știam deja.
Cum caracterizezi relația ta cu părintele custodian (activități, ritualuri, relația de
comunicare, sprijin acordat)?
Este o relație dintre mamă și fiu, atât de prieenie, cât și de iubire părintească.
Ce suport primește de la părintele custodian (financiar, moral, afectiv)?
Moral, financiar și afectiv.
Ai vrut vreodată să îți schimbi numele de familie?
Da.
Ti-a specificat vreodată ca ceea ce vorbiți să nu afle părintele necustodian? Dar
părintele necustodian în privința părintelui custodian? Cum ai reacționat?
Nu.
Care sunt trăsăturile care definesc relația cu părintele necustodian ? (păstrați
legătura, cât de des comunicați, cât de des vă vedeți, gradul de intimitate al subiectelor
discutate).
Vorbim la telefon și pe rețelele de socializare.
Ce suport primești de la părintele necustidian (moral, financiar, afectiv)? Îți trimite
pensie alimentară? Cum a fost stabilită plata acesteia? Ce rol au banii primiți pentru tine?
Primesc suport moral și financiar. Îmi trimite bani, nu prea au voloare pentru mine
acei bani.
Ai desfășurat activități împreună cu ambii părinți în perioada post divorț?
Am fost în stațiune, la iarbă verde.
Cum te-ai integrat în grupul școlar după divorțul părinților? Care este relația ta cu
colegii? Dar cu profesorii?
Mă înțeleg bine cu colegii și cu profesorii.
Te implici în activități extrașcolare? Au participat și părinții tăi la asemeneaactivități?
Nu mă implic.
Cât de des merge părintele custodian la școală? Dar părintele necustodian? Care
sunt motivele pentru care merg?
Destul de des.
Ce părere ai despre mediul familial în care ai crescut? Consideri că și -a influențat
situația școlară? Care este media școlară obținută în anul anterior? Da, atmosfera din familie mi-a influențat situaia școlară.
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 46/179
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 47/179
Cum caracterizezi mediul familial din care provii?
O familie frumoasă până la divorț.
Care este relația dintre părinții tăi?
Nu-și vorbesc.
Au divorțat legal? Cum s-a încredințat custodia copiilor? Care a fost reacția
părintelui custodian? Dar a celui necustodian?
Da. Copiii am rămas cu tata. Mama contribuie financiar. Vorbim la telefon.
Ce vârstă aveai când au divorțat?
13 ani.
Cum ai reacționat în momentul în care ai aflat că părinții tăi divorțează? I-ai
întrebat motivele care i-au determinat să ia această hotărâre? Dacă da, cauzelemenționate
de părinți coincid?
M-am supărat.
Cum caracterizezi relația ta cu părintele custodian (activități, ritualuri, relația de
comunicare, sprijin acordat)?
Ne împăcăm bine.
Ce suport primește de la părintele custodian (financiar, moral, afectiv)?
Suport financiar, afectiv, moral.
Ai vrut vreodată să îți schimbi numele de familie?
Nu .
Ti-a specificat vreodată ca ceea ce vorbiți să nu afle părintele necustodian? Dar
părintele necustodian în privința părintelui custodian? Cum ai reacționat?
Nu.
Care sunt trăsăturile care definesc relația cu părintele necustodian ? (păstrați
legătura, cât de des comunicați, cât de des vă vedeți, gradul de intimitate al subiectelordiscutate).
În ultima vreme ne vedem mai des, vorbim mai des la telefon, am devenit mai
apropiați.
Ce suport primești de la părintele necustidian (moral, financiar, afectiv)? Îți trimite
pensie alimentară? Cum a fost stabilită plata acesteia? Ce rol au banii primiți pentru tine?
Suport financiar, moral, afectiv.
Ai desfășurat activități împreună cu ambii părinți în perioada post divorț? Nu .
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 48/179
Cum te-ai integrat în grupul școlar după divorțul părinților? Care este relația ta cu
colegii? Dar cu profesorii?
Nu am avut probleme de integrare.
Te implici în activități extrașcolare? Au participat și părinții tăi la asemenea
activități?
Da, doar eu.
Cât de des merge părintele custodian la școală? Dar părintele necustodian? Care
sunt motivele pentru care merg?
Merge mai des mătușa din partea tatei, deoarece tata lucrează.
Ce părere ai despre mediul familial în care ai crescut? Consideri că și -a influențat
situația școlară? Care este media școlară obținută în anul anterior?
Era un mediu perfect. 7,05.
Care sunt cele mai grele momente în care simți lipsa părintelui necustodian din
viața ta? Dar lipsa unei familii nucleare?
Nu prea am așa ceva.
Cine ia deciziile importante din viața ta? Ce rol au părinții tăi în acest sens?
Eu. Mă susțin.
Cum s-a schimbat relația dintre tine și fratele tău după divorț? Aveți aceeași relație
cu părintele custodian? Dar cu cel necustodian? Care sunt problemele cu care v -ați
confruntat în urma divorțului?
S-a îmbunătățit.
Ce ajutor ați primit din partea familiei extinse a părintelui custodian? Ce relație
aveți cu aceasta?
Foarte mare, ne ajută la treburile gospodărești, ne oferă afecțiune, ne dă sfaturi.
Cum caracterizați relația pe care o aveți cu familia extinsă a părintelui necustodian?
Ce ajutor ați primit?
Bună.
Ești mulțumit, calitativ și cantitativ de relațiile pe care le ai? Cât de mult îți dorești
să ai relații apropiate cu ceilalți? Ce așteptări ai de la persoanele semnificative din viața ta?
Ce aștepți de la tine însuși în relație cu ele?
Sunt mulțumit. Lucrător la o firmă.
Cum te vezi peste 5 ani?
Lucrător la o firmă.
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 49/179
Interviu nr. 15
Inițiala numelui și a prenumelui: I. A.
Vârstă: 22 ani
Educație: studii superioare
Sex: feminin
Ocupație: studentă
Status marital: necăsătorită
Mediu de proveniență: rural/ urban
Frați: 2.
Profesia mamei: vânzătoare
Profesia tatălui: grădinar
Cum caracterizezi mediul familial din care provii?
Unul închis. Cu relații superficiale.
Care este relația dintre părinții tăi?
Ușor superficială. Comunicare deficitară. Încredere scăzută.
Au divorțat legal? Cum s-a încredințat custodia copiilor? Care a fost reacția
părintelui custodian? Dar a celui necustodian? Da. Eu aveam sub 10 ani la vremea aceea așa că legea îmi permitea să rămân cu
mama. Sora și-a exprimat dorința de a sta cu mama în tribunal. Mama s -a bucurat că
divorțul nu m-a despărțit de sora mea. Tatăl s-a bucurat că a scăpat de povara creșterii
noastre.
Ce vârstă aveai când au divorțat?
8-9 ani
Cum ai reacționat în momentul în care ai aflat că părinții tăi divorțează? I-ai
întrebat motivele care i-au determinat să ia această hotărâre? Dacă da, cauzele menționate
de părinți coincid?
Nu a fost cazul să întreb care au fost motivele pentru că acestea erau evidente. M-
am bucurat că în sfârșit aveam parte de liniște în casă și nu de scandaluri.
Cum caracterizezi relația ta cu părintele custodian (activități, ritualuri, relația de
comunicare, sprijin acordat)?
Mama m-a susținut mereu. Și moral și financiar. Avem însă o comunicare
deficitară, însă știu că la nevoie, e acolo pentru mine.
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 50/179
Ce suport primește de la părintele custodian (financiar, moral, afectiv)?
Financiar în limita resurselor de care dispune. Moral și afectiv m-a sprijinit mereu.
Ai vrut vreodată să îți schimbi numele de familie?
Da, dar nu am făcut nimic în sensul acesta.
Ti-a specificat vreodată ca ceea ce vorbiți să nu afle părintele necustodian? Dar
părintele necustodian în privința părintelui custodian? Cum ai reacționat?
Nu și asta deoarece nu mai țin legătura cu părintele necustodian. Poate să îmi
spună orice.
Care sunt trăsăturile care definesc relația cu părintele necustodian ? (păstrați
legătura, cât de des comunicați, cât de des vă vedeți, gradul de intimitate al subiectelor
discutate).
Nu l-am mai văzut de câțiva ani.
Ce suport primești de la părintele necustodian (moral, financiar, afectiv)? Îți trimite
pensie alimentară? Cum a fost stabilită plata acesteia? Ce rol au banii primiți pentru tine?
O pensie alimentară total nesemnificativă comparativ cu nevoile mele actuale, dar
care nu este trimisă de el, ci de mama lui din pensie.
Ai desfășurat activități împreună cu ambii părinți în perioada post divorț?
Nu. Nici un fel de activitate.
Cum te-ai integrat în grupul școlar după divorțul părinților? Care este relația ta cu
colegii? Dar cu profesorii?
Eram terorizată de momentele de la începutul anului școlar când se completau
cataloagele cu informațiile despre părinții fiecărui elev. Îmi era rușine să îi spun
învățătoarei, iar mai apoi dirigintei că părinții sunt despărțiți. M-am ferit mereu să discut
asta cu colegii de clasă. Îmi era rușine și frică să nu mă privească altfel.
Te implici în activități extrașcolare? Au participat și părinții tăi la asemenea
activități?
Mi-a plăcut dintotdeauna să mă implic mai ales în activități caritabile, însă părinții
nu au participat niciodată la acestea.
Cât de des merge părintele custodian la școală? Dar părintele necustodian? Care
sunt motivele pentru care merg?
Mama merge doar când îi este solicitată în mod expres prezența (de obicei la
ședințele cu părinții). Părintele necustodian nu știe la ce școală sunt în prezent.
Ce părere ai despre mediul familial în care ai crescut? Consideri că și -a influențatsituația școlară? Care este media școlară obținută în anul anterior?
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 51/179
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 52/179
semnificative din viața mea nu am prea multe. Vreau doar să îmi fie mereu alături, iar de la
mine, aș vrea să fiu mai deschisă în a-mi exprima trăirile.
Cum te vezi peste 5 ani?
Fericită, sper eu. Mă văd alături de bărbatul pe care îl iubesc, având copii și un
cămin liniștit.
Interviu nr. 16
Inițiala numelui și a prenumelui: P.A.
Vârstă: 14
Educație:
Sex: M
Ocupație: elev
Status marital:
Mediu de proveniență: rural/ urban
Frați: 0
Profesia mamei:
Profesia tatălui:
Cum caracterizezi mediul familial din care provii?
Mediul familial din care provin este perfect pentru mine.
Care este relația dintre părinții tăi?
Nu-și vorbesc. Relația este conflictuală.
Au divorțat legal? Cum s-a încredințat custodia copiilor? Care a fost reacția
părintelui custodian? Dar a celui necustodian?
Da. Au avut reacții corecte amândoi.
Ce vârstă aveai când au divorțat?
10 ani.
Cum ai reacționat în momentul în care ai aflat că părinții tăi divorțează? I-ai
întrebat motivele care i-au determinat să ia această hotărâre? Dacă da, cauzele menționate
de părinți coincid?
Nu coincid și nu menționez motivele.
Cum caracterizezi relația ta cu părintele custodian (activități, ritualuri, relația de
comunicare, sprijin acordat)?
Foarte bună.
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 53/179
Ce suport primește de la părintele custodian (financiar, moral, afectiv)?
Suport afectiv, financiar, moral.
Ai vrut vreodată să îți schimbi numele de familie?
Nu, niciodată.
Ti-a specificat vreodată ca ceea ce vorbiți să nu afle părintele necustodian? Dar
părintele necustodian în privința părintelui custodian? Cum ai reacționat?
Nu, niciodată.
Care sunt trăsăturile care definesc relația cu părintele necustodian ? (păstrați
legătura, cât de des comunicați, cât de des vă vedeți, gradul de intimitate al subiectelor
discutate).
Nu mai comunicăm de mult timp.
Ce suport primești de la părintele necustidian (moral, financiar, afectiv)? Îți trimite
pensie alimentară? Cum a fost stabilită plata acesteia? Ce rol au banii primiți pentru tine?
Nici un fel de suport. Pensie nu mai primesc de mult timp.
Ai desfășurat activități împreună cu ambii părinți în perioada post divorț?
Nu. Nu ne-am întâlnit toți niciodată.
Cum te-ai integrat în grupul școlar după divorțul părinților? Care este relația ta cu
colegii? Dar cu profesorii?
M-am integrat foarte repede, deoarece am mers la școala din satul bunicii unde mă
cunoșteau majoritatea colegilor.
Te implici în activități extrașcolare? Au participat și părinții tăi la asemenea
activități?
Da. Doar mama.
Cât de des merge părintele custodian la școală? Dar părintele necustodian? Care
sunt motivele pentru care merg?
Doar la ședințele cu părinții.
Ce părere ai despre mediul familial în care ai crescut? Consideri că și -a influențat
situația școlară? Care este media școlară obținută în anul anterior?
Mediul meu familial este perf ect pentru mine: o mamă și o bunică care mă iubesc.
Situația școlară nu s-a schimbat, media a fost 8, 45.
Care sunt cele mai grele momente în care simți lipsa părintelui necustodian din
viața ta? Dar lipsa unei familii nucleare?
Nu am astfel de momente.Cine ia deciziile importante din viața ta? Ce rol au părinții tăi în acest sens?
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 54/179
Eu și uneori mama.
Cum s-a schimbat relația dintre tine și fratele tău după divorț? Aveți aceeași relație
cu părintele custodian? Dar cu cel necustodian? Care sunt problemele cu care v-ați
confruntat în urma divorțului?
Nu am frate. Cu mama am aceeași relație, însă cu tatăl am rupt orice relație.
Ce ajutor ați primit din partea familiei extinse a părintelui custodian? Ce relație
aveți cu aceasta?
Doar ajutor moral și la treburile gospodărești de la bunica.
Cum caracterizați relația pe care o aveți cu familia extinsă a părintelui necustodian?
Ce ajutor ați primit?
Nici un fel de ajutor.
Ești mulțumit, calitativ și cantitativ de relațiile pe care le ai? Cât de mult îți doreș ti
să ai relații apropiate cu ceilalți? Ce așteptări ai de la persoanele semnificative din viața ta?
Ce aștepți de la tine însuși în relație cu ele?
Da, sunt mulțumit.
Cum te vezi peste 5 ani?
Un om normal, sănătos fizic și psihic.
Interviu nr. 17
Inițiala numelui și a prenumelui: G. G.C.
Vârstă:18
Educație: Liceu
Sex: M
Ocupație: Elev
Status marital: necăsătorit
Mediu de proveniență: rural
Profesia mamei: Casnica
Profesia tatălui: Nu știu
Cum caracterizezi mediul familial din care provii?
Armonios.
Care este relația dintre părinții tăi?
Divorțați
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 55/179
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 56/179
Cum te-ai integrat în grupul școlar după divorțul părinților? Care este relația ta cu
colegii? Dar cu profesorii?
Nu am avut probleme de genul….cu colegii mă înțeleg foarte bine și cu
profesorii la fel .
Te implici în activități extrașcolare? Au participat și părinții tăi la a semenea
activități?
Rareori….iar cu părinții nu am participat niciodată.
Cât de des merge părintele custodian la școală? Dar părintele necustodian? Care
sunt motivele pentru care merg?
Mama merge foarte des deoarece vrea sa știe situația mea școlară,
comportamentele avute în cadrul școlar, însă tatăl meu nu a fost niciodată.
Ce părere ai despre mediul familial în care ai crescut? Consideri că și -a influențat
situația școlară? Care este media școlară obținută în anul anterior?
Situația de acasă m-a influențat pozitiv în ceea ce privește relația cu școala.
Care sunt cele mai grele momente în care simți lipsa părintelui necustodian din
viața ta? Dar lipsa unei familii nucleare?
Nu cred ca i-am simțit lipsa tatălui niciodată. În puținele ori în care am vorbit cu
el, mi-a dat motive pentru care aș putea simți și ură pentru el.
Cine ia deciziile importante din viața ta? Ce rol au părinții tăi în acest sens?
Deciziile din viața mea le iau eu….dar si părerea mamei mele contează foarte
mult.
Ce ajutor ați primit din partea familiei extinse a părintelui custodian? Ce relație
aveți cu aceasta?
Avem o relație foarte bună…suntem o familie unită și ne ajutăm ca orice
familie.
Cum caracterizați relația pe care o aveți cu familia extinsă a părintelui necustodian?
Ce ajutor ați primit?R. Nu am primit nici un ajutor…iar din partea părintelui
necustodian ținem legătura cu o mica parte din familie.
Ești mulțumit, calitativ și cantitativ de relațiile pe care le ai? Cât de mult îți dorești
să ai relații apropiate cu ceilalți? Ce așteptări ai de la persoanele semnificative din viața ta?
Ce aștepți de la tine însuși în relație cu ele?
R. Sunt foarte mulțumit de relația ce o avem…in general nu am așteptări de la
nimeni.Cum te vezi peste 5 ani
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 57/179
Am un mic obiectiv de atins pe viitor…dar sincer îmi place sa trăiesc clipa.
Interviu nr. 18
Inițiala numelui și a prenumelui: P I
Vârstă: 26
Educație: Liceu
Sex: M
Ocupație: Dulgher
Status marital: Necăsătorit
Mediu de proveniență: Urban
Frați: O soră
Profesia mamei: Pensionar
Profesia tatălui: Pensionar
Cum caracterizezi mediul familial din care provii?
Relațiile dintre membrii familiei erau foarte strânse, însă, din cauza unor factori
externi s-au răcit. După divorț, relația de comunicare dintre părinți nu a mai existat.
Uneori, mai vorbeau la telefon despre probleme legate de creșterea copiilor. Custodia s-a
împărțit astfel încât fiecare părinte să aibă un copil, însă reacția ambilor părinți au stârnit
controverse puternice între ei. Probabil, fiecare părinte se aștepta ca ambii copii să-l aleagă.
Eu, de la vârsta de 15 ani am rămas în custodia tatălui. Cu trecerea timpului, relația dintre
mine și părintele necustodian s-a îmbunătățit deoarece trebuiau rezolvate anumite
probleme comune.
Ce relație ai cu părintele custodian?
În prezent nu am o relație foarte strânsă cu tatăl meu. De-a lungul timpului sprijinul
acestuia s-a diminuat, relațiile de comunicare s-au redus, iar activitățile comune fiind doar
îngrijirea gospodăriei. Îmi oferă suport moral în momentul în care îi cer ajutorul într -o
anumită problemă.
Ce relație ai cu mama ta?
Am o relație mai apropiată cu părintele meu necustodian, vorbim săptămânal și ne
vedem de două – trei ori pe an, din cauza distanței mari. Subiectele abordate sunt variante,
includ aici și cele intime. Mereu mi-a acordat sprijin moral, financiar și chiar afectiv. Deși
nu s-a stabilit ca mama să ne plătească pensie alimentară, ne trimite direct, mie și suroriimele o sumă de bani, cu ajutorul cărora îmi cumpăram cele necesare mie, fie pentru școală,
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 58/179
fie pentru activitățile din timpul liber.
Ți-a specificat vreodată, în mod direct vreun părinte ca ceea ce vorbiți să nu afle
celălalt părinte?
Nu, noi desfășuram activități separate și mereu se evitau discuțiile despre celălalt
părinte.
Ce relație ai cu familia extinsă din partea părintelui custodian?
Am o relație strânsă cu aceasta, mai ales că bunica paternă a fost cea care m-a
crescut și m-a îndrumat.
Dar cu familia extinsă din partea părintelui necustodian?
Țin legătura și cu ceilalți bunici, dar ne vedem de două – trei ori pe ani, din cauza
distanței foarte mari.
Cum s-a schimbat relația dintre tine și sora ta după divorț?
Nu s-a schimbat. Eram amândoi în aceeași situație, iar cu trecerea timpului fiecare
dintre noi a hotărât ce e mai bine pentru el.
Cum te-ai integrat în grupul școlar?
Eu sunt o persoană sociabilă și m-am integrat normal. Nu am întâmpinat nicio
problemă legată de forma familiei din care provin. De aceea, nu cred să fi avut vreo
influență asupra situației mele școlare.
Cine ia deciziile importante din viața ta?
De cele mai multe ori iau singur deciziile ce mă privesc. Foarte rar am apelat la
ajutorul părinților mei.
Ești mulțumit, calitativ și cantitativ, de relațiile pe care le - ai stabilit?
Sunt mulțumit de relațiile existente. Prietenii pe care îi am sunt exact ceea ce am
nevoie. Relațiile de comunicare dintre noi sunt bune, cu unii mă întâlnesc mai des, cu alții
doar la anumite evenimente.
Cum te vezi peste cinci ani?
Cu un loc de muncă stabil și cu un copil.
Interviu nr. 19
Inițiala numelui și a prenumelui: B.I.
Vârstă: 22
Educație: studii superioare
Sex: F
Ocupație: analist resurse umane
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 59/179
Status marital: căsătorită
Mediu de proveniență: rural/ urban
Frați: -
Profesia mamei: casnică
Profesia tatălui: -
Cum caracterizezi mediul familial din care provii?
Îndrăznesc să afirm că am crescut într -un mediu armonios, care mi-a favorizat
dezvoltarea, care m-a făcut să vreau mereu să îmi depășesc barierele, să vreau mai mult de
la mine, să excelez. Deși este marcat de absența totală a figurii paterne, cu resurse limitate,
mediul familial, alcătuit din mama mea și mine, a constituit un cadru propice automotivării
și dorinței de schimbare.
La ce te referi când spui că mediul familial în care ai crescut este marcat de absența
totală a figurii paterne?
De mică am crescut doar cu mama. Despre tatăl meu nu cunosc nicio informație,
mai ales că mama mea are o labilitate emoțională care m-a făcut să evit subiectul pentru a
nu o răni. Tatăl meu nu figurează nici măcar în certificatul de naștere. Probabil s -a retras
când a aflat că mama mea este însărcinată. Eu nu știu ca ei doi să fi păstrat legătura. De
asemenea, numele meu de familie îi aparține mamei mele și am fost mândră să îl port
deoarece este special. Mi-a părut rău când am renunțat la el pentru a prelua nume le
actualului soț.
Ai avut vreodată intenția de a-l cunoaște pe tatăl tău?
Nu. Eu nu-l cunosc pe tatăl meu și nu știu nimic despre el, nu păstrăm legătura și nu
știu să îl fi văzut vreodată.
Cum caracterizezi relația instituită între tine și mama ta?
Mama mea are o triplă semnificație pentru mine: este mamă, soră și o prietenă
foarte bună. Comunic cu ea la fel de bine ca și cu o prietenă de seama mea, mă susține în
tot ce fac și mă încurajează mereu. A avut un rol primordial în formarea mea, pentru a
deveni persoana care sunt astăzi. În general, mama mea m-a încurajat să nu vorbesc prea
mult despre mine, despre familia mea în public deoarece consideră că este mai bine să nu
știe toată lumea ce facem noi.
Ce suport îți poate oferă mama ta?
Sprijinul pe care mama are posibilitatea să mi-l ofere a fost de cele mai multe ori
moral și afectiv. În ceea ce privește aspectul financiar, cât timp am fost mică, inclusiv
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 60/179
perioada din școala generală, mama aducea venitul în casă deoarece avea un loc de muncă
stabil, iar la acesta se adăuga alocația mea primită de la stat. Odată cu intrarea la liceu,
mama a rămas fără loc de muncă și venitul casei a devenit responsabilitatea mea (burse de
merit, bani de liceu, burse speciale de excelență acordate de fundații). În perioada
facultății, m-am întreținut singură din bursa socială, iar de când lucrez, o parte din venitul
meu lunar este direcționat și către ea.
Ce suport primești din partea tatălui tău?
Nu primesc niciun fel de suport de la tatăl meu.
Cu cine desfășurai activități?
Majoritatea activităților de recreere, creative, educative le-am desfășurat cu ajutorul
mamei. Am observat în perioadele de criză o oarecare stare de tensiune instalându-se între
mama și frații ei, mamei reproșându-i-se faptul că m-a lăsat în grija bunicii pentru o scurtă
perioadă, când eram foarte mică și avea un program de lucru mai puțin flexibil. M-am
simțit o povară pentru mama în momente de genul acesta, ca de altfel și de fiecare dată
când ea era tristă pentru că posibilitățile noastre financiare nu ajungeau la un nivel care să
ne permită îndeplinirea unor dorințe modeste (să mâncăm o prăjitură la cofetărie, spre
exemplu). Însă acest gen de tensiuni sunt frecvente și fluctuante, părând să apară și să
dispar ă de la sine.
Ce relația ai cu familia extinsă a mamei tale?
Am mai primit sprijin financiar din partea unor mătuși sau unchi, în special cât
eram mică. Însă aceștia căutau să ne controleze viața și să își impună voința proprie.
Răzvrătirea noastră și dorința de independență (a nu se înțelege lipsa recunoștinței, ci doar
dorința de a ne fi respectate libertatea de alegere și de exprimare) au adus cu sine
retragerea sprijinului în ultimii ani și răcirea relațiilor dintre frați (mama și frații/surorile
ei).
Familia extinsă din partea tatălui ți-a oferit vreun suport?
Nu. Nu am nici un fel de relație cu aceștia.
Cum te-ai integrat în grupul școlar după divorțul părinților?
În perioada claselor primare, am fost un copil destul de retras, nes igur pe sine,
sperios și neîncrezător. Mă împrieteneam greu, dar totuși temeinic cu câțiva dintre colegi,
în special cei care nu atentau la stima mea de sine. Pe măsură ce am crescut, am învățat să
îmi autodepășesc limitele, să mă provoc să îmi încalc barierele autoimpuse și să caut
contactul cu cât mai mulți oameni, posibil tocmai din dorința de a compensa absența uneifiguri paterne prin învățarea din poveștile altora. Față de profesori am avut întotdeauna o
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 61/179
atitudine respectuoasă, fiind crescută în spiritul disciplinei și recunoașterii autorității. Am
fost simpatizată de aceștia pentru devotament, seriozitate și conștiinciozitate, așa încât
relațiile mele cu cadrele didactice au fost fructuoase mereu.
Te implici în activități extrașcolare?
Odată cu intrarea la gimnaziu, am început să fiu solicitată de profesori pentru a
participa la diverse competiții școlare, ulterior interesul meu orientându-se și spre activități
de voluntariat. Mama m-a susținut întotdeauna în drumul meu spre performanță,
încurajându-mă să fac orice mă face fericită și îmi aduce satisfacție, fiind rezultat al muncii
mele.
Care sunt motivele pentru care mama ta mergea la școală?
Singurul motiv pentru care mama venea la școală era să ia parte la ședințele cu
părinții, însă nu a primit niciodată vreo remarcă negativă din partea profesorilor referitoare
la mine.
Ce părere ai despre mediul familial în care ai crescut și situația ta școlară?
Consider că mediul în care am crescut m-a motivat constant să vreau să îmi
depășesc limitele, să vreau să fiu mai bună, să evoluez. Inevitabil, situația școlară a oglindit
această dorință de evadare dintr -un mediu cu resurse lacunare, performanța fiind obiectivul
principal. În anul doi de facultate, media obținută a fost de 9.24.
Care au fost cele mai grele momente în care ai simțit lipsa figurii paterne din viața
ta?
Am simțit probabil lipsa tatălui meu odată cu intrarea la școală, atunci când în jurul
meu erau preponderent copii cu doi părinți, răsfățați și care nu concepeau ideea de familie
monoparentală cu prea multă ușurință. Dar acum mă simt împăcată și nu mai resimt
această lipsă, întrucât mi-am întemeiat propria familie și lipsa figurii paterne e compensată
de prezența partenerului. Sistemul de valori, standardele morale, sunt bine definite încă din
perioada liceului, iar acum știu foarte bine ce vreau și nu mai am nevoie de un tată care săîmi confirme ceva sau să mă apere. Singurul aspect care mă îngrijorează e faptul că mama
e singură, situație ce o poate expune riscului unei depresii dacă nu socializează frecvent cu
alți oameni. Sub această privință, prezența tatei alături de mama poate ar fi fost utilă pentru
un echilibru.
Cine ia deciziile importante din viața ta?
Deciziile care mă privesc direct le iau eu, încă de când am împlinit 18 ani. Mama
mi-a acordat libertatea și a avut încredere că deciziile pe care le voi lua vor fi bune, iar încaz contrar tot eu îmi voi asuma consecințele. Ca în toate celelalte aspecte, mama m-a
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 62/179
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 63/179
Ce relație ai aceste persoane?
Cu mama mea am o relație foarte apropiată, mai mult decât prietenie, ceea ce
uimește pe cei din jurul meu. Îmi amintesc că, în clasa a VIII -A un băiat s-a luat de mine,
iar eu i-am zis mamei, care l-a certat ulterior pentru ceea ce mi-a făcut. El s-a mirat că eu îi
spun tot mamei. Cu familia extinsă a mamei mele am o relație apropiată, astfel încât în
momentul în care am nevoi de ajutor financiar apelez la bunicii mei, care mereu m-au
ajutat, iar când am nevoie de un sfat sau de un suport moral îl rol pe unchiul meu să mi-l
ofere deoarece îl consider un model patern. Țin minte că le spuneam colegilor că el de fapt
nu este unchiul meu, ci tatăl meu.
Ce relație ai cu tatăl tău?
Relația dintre minte și tatăl meu este aproape inexistentă. Părinții mei s -au separat
în momentul în care eu aveam doi ani, deci au trecut douăzeci de ani de atunci. În tot acest
timp, el m-a vizitat de două ori. Prima dată, a venit la mine acasă când aveam patru ani.
Deși nu îmi amintesc direct, mama mi-a povestit că eu voiam în brațele sale, însă el nu m-a
luat până când mama nu i-a menționat explicit că „fata vrea în brațele tale”. Atunci m-a
luat, însă mi-a dat drumul de sus, încât mă și mir că nu am pățit nimic. Apoi ultima dată
când l-am văzut, eram în clasa a VIII-A, deci acum opt ani, când …… Însă, nici atunci nu
a venit din propria inițiativă, ci a fost oarecum împins de o problemă medicală. În acea
perioadă era foarte bolnav și a fost sfătuit să mă viziteze și să își ceară iertare. În afara
acestor momente în care ne-am întâlnit, o singură dată am vorbit la telefon, însă am purtat
o conversație impersonală. În pofida distanței reduse dintre părinții săi și locuința mamei
mele, niciodată nu a venit să mă viziteze, nici el, nici bunicii mei paterni.
Părinții tăi s-au recăsătorit?
Doar tatăl meu s-a recăsătorit, iar actuala soție nu îl lasă să vină nici măcar la
părinții lui deoarece îi este teamă să nu se întâlnească cu mama. Mai are două fete, una de
26 de ani, iar cealaltă de 18 ani, pe care le cunosc, însă nu am o relație foarte apropiată. Înschimb, deși mama mea a avut două relații din momentul în care s-a despărțit de tatăl meu,
una de o perioadă de doi ani, iar cealaltă de opt ani, ambele au determinat-o să își piardă
încrederea în oameni, în special în bărbați.
Care este relația dintre părinții tăi?
În prezent, între mama și tatăl meu nu există niciun fel de relație. Nu se întâlnesc,
nu vorbesc nici măcar aspectele legate de mine. Însă, cu toate că am locuit doar cu mama
mea, cu tatăl neavând niciun fel de relație, mama mea niciodată nu a vorbit urât despretatăl meu. Am întrebat-o motivele care i-au determinat să se despartă deoarece în acel
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 64/179
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 65/179
Mama mereu mi-a spus să fac ce vreau eu. Niciodată nu mi -a interzis să îl cunosc.
Din contra chiar, atât mama mea, cât și viitorul meu soț mă încurajează să îl invit la nuntă
deoarece este tatăl meu. Deși eu nu mă simt bine în momentul în care sunt în preajma lui
sau când vorbesc cu el, am să le urmez sfaturile și am să îl invit, cu toate că sunt sigură că
nu va veni. Pentru mine, cuvântul „tată” nu există.
Ce relație ai cu familia extinsă?
Cu familia extinsă din partea mamei am o relație foarte bună, însă cu rudele din
partea tatălui meu relația este aproape inexistentă. O singură dată m-am întâlnit cu bunica
mea paternă, într -un tren, când mi-a dat cinci lei. Însă, niciodată nu ne-am vizitat și nu mi-a
oferit nicun fel de suport.
Cu surorile tale cum te înțelegi?
Deși le cunosc pe ambele surori, nu am o relație foarte apropiată. Pe cea mare, de
26 de ani am cunoscut-o în clasa a V-a, prin intermediul directoarei de la școala în care
învățam. Pe sora cea mică, de 18 ani, am cunoscut-o acum doi ani. Cu sora cea mare mă
întâlnesc, însă nu foarte des și nu avem o relație strânsă, este mai mult cordială.
Surorile tale au aceeași relație cu tatăl tău?
Nu, ele se vizitează cu el, comunică des, spre deosebire de mine. Cred că se
întâmplă acest lucru deoarece au locuit mai mult timp împreună.
Cine ia deciziile importante legate de viitorul tău?
Eu cred că le iau singură, însă mereu îi cer sfatul mamei mele, care îmi arată
aspectele pozitive și aspectele negative ale respectivei situații, în urma căreia iau decizia
finală, îndrumată indirect de indicațiile mamei.
Cum te-ai integrat în grupul școlar?
Cu colegii mei din școală m-am înțeles foarte bine, mai ales că eu sunt o fată
sociabilă, prietenoasă, liniștită, care nu dorește ceartă. O singură dată am întâmpinat o
problemă cu o colegă de bancă deoarece, în momentul în care eram în clasa a VIII-A, tatălacesteia amers la mama mea pentru a-i cere să mă mute pe mine din bancă, din cauza
faptului că eu sunt un model negativ pentru fata lui deoarece eu nu am tată și nici bani,
condiții necesare în viziunea lui pentru a-mi face un viitor bun.
Te-ai implicat în activități extrașcolare?
În liceu m-am implicat în anumite ateliere de handmade, însă în timpul facultății nu
m-am implicat.
Cât de des mergeau părinții tăi la școală? Eu eram un copil cuminte, conștiincios, responsabil, motiv pentru care mama
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 66/179
mergea, de cele mai multe ori, doar la ședințele cu părinții sau diferite serbări. În schimb,
tatăl meu niciodată nu s-a interesat de mine. Acesta nici măcar nu știe că sunt la facultate,
respectiv că am terminat facultatea.
Ce părere ai despre mediul familial în care ai crescut și situația ta școlară?
Nu cred că familia monoparentală în care am crescut a avut vreo influență asupra
situației mele școlare. Mama mi-a oferit tot ce a putut, lăsându-mi libertatea să aleg. Mereu
am învățat bine, chiar media din anul II de facultate este de nouă.
Ești mulțumită, atât calitativ cât și calitativ, de prietenii pe care îi ai?
Prietenii mei, din punct de vedere calitativ, sunt doi la număr, respectiv nașa mea
de cununie și o prietenă din liceu. Cu aceștia vorbesc zilnic și am o relație foarte apropiată.
În schimb, din punct de vedere cantitativ, nu am foarte mulți prieteni apropiați, cu toate că
am o relație foarte bună și cu colegii de grupă, cu fetele din cameră. Chiar și mama este
mulțumită de anturajul în care am crescut.
Cum te vezi peste cinci ani?
Dorința mea de a avea o familie nucleară, în care eu și soțul meu să avem grijă de
copilașii noștri, probabil că m-a influențat atât de tare, încât cred că este una dintre cauzele
care m-a determinat să mă căsătoresc acum. Eu îmi doresc ca peste cinci ani să fiu o
femeie independentă, cu un serviciu care să îmi ofere stabilitatea necesară și cu f amilia la
care mereu am visat.
Interviu nr. 21
Inițiala numelui și a prenumelui: V. M.
Vârstă: 20 ani
Educație: liceu
Sex: feminin
Ocupație: -
Status marital: necăsătorită
Mediu de proveniență: rural/ urban
Frați:1
Profesia mamei: -
Profesia tatălui: muncitor
Cum caracterizezi mediul familial din care provii?
Mediul familial din care provin este plăcut deoarece eu am crescut cu ambii părinți.
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 67/179
Aceștia au început divorțul acum un an, când eu aveam 19 ani. În prezent, ei nu își vorbesc
deloc, iar eu și fratele meu am rămas în custodia tatălui nostru. Din momentul în care
mama ne-a părăsit, familia extinsă din partea tatălui ne-a ajutat foarte mult.
Cum ai reacționat în momentul în care ai aflat că părinții tăi divorțează?
Mă așteptam la această decizie și sunt de acord cu tatăl meu. În acel moment am
început să plâng. Încă este recent și mă afectează în momentul în care vorbesc despre acest
aspect.
Cum caracterizezi relația cu tatăl tău?
În urma divorțului, m-am apropiat foarte mult de tatăl meu. Avem o relație bună,
realizăm activități împreună și ne ajutăm reciproc.
Ce suport primești de la tatăl tău?
În special sprijinul primit din partea lui este afectiv, însă îmi oferă și sprijin
material după cum are posibilitatea.
Ți-a specificat vreodată tatăl tău ca ceea ce vorbiți să nu afle mama ta?
Da, de tare multe ori. În acele momente m-am conformat cerințelor sale.
Ce relație ai cu mama ta?
Am o relație bună, păstrăm legătura, însă nu ne vedem foarte des. De când ne -a
părăsit acum aproximativ un an, am văzut-o o singură dată, poate pentru că e și plecată în
străinătate, însă și când a venit în țară tot o singură dată am văzut-o. Nici la telefon nu
vorbim foarte des.
Ce suport îți oferă mama ta?
În pofida faptului că îmi oferă suport din toate punctele de vedere, niciunul dintre
acestea nu o înlocuiesc.
Care sunt cele mai grele momente în care îi simți lipsa mamei?
Mereu îi simt lipsa, însă cel mai tare am nevoie de ea când mă cert cu cineva, când
sunt tristă și când mi se face dor de ea.Cum s-a schimbat relația dintre tine și fratele tău după divorț?
Am devenit mai apropiați și ne ajutăm mai mult unul pe celălalt. Avem aceeași
relație distantă cu mama.
Ce ajutor ați primit din partea familiei extinse a tatălui tău?
Am primit ajutor din toate punctele de vedere. Avem o relație bună. Ne ajută la
moral, oferindu-ne sfaturi în toate problemele cu care ne confruntam, financiar cât este
posibil, chiar și la treburile casnice.
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 68/179
Dar cu familia extinsă maternă?
Nu avem nicio relație. Din contra chiar, bunica maternă îmi reproșează plecarea
mamei de acasă, care a dus la divorțul părinților mei.
Ești mulțumită, calitativ și cantitativ de relațiile pe care le ai?
În prezent consider că se poate și mai bine. După divorțul părinților mei, m -am
interiorizat și îmi doresc să stabilesc relații cu persoane, care să -mi fie alături și să mă
înțeleagă.
Cum te vezi peste cinci ani?
Peste cinci ani sper să fiu bine, să îi pot ierta pe toți și să mi se cicatrizeze rănile.
Interviu nr. 22
Inițiala numelui și a prenumelui: H.O.G.
Vârstă: 16 ani
Educație:
Sex: M.
Ocupație: elev
Status marital:
Mediu de proveniență: rural/ urban
Frați: 0
Profesia mamei:vânzător
Profesia tatălui: distribuitor
Cum caracterizezi mediul familial din care provii?
Este un mediu normal
Care este relația dintre părinții tăi?
Nu foarte bună.
Au divorțat legal? Cum s-a încredințat custodia copiilor?
Da. Mama a cerut să stau la ea.
Ce vârstă aveai când au divorțat?
14.
Cum ai reacționat în momentul în care ai aflat că părinții tăi divorțează?
Am plâns. E o veste tristă.
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 69/179
I-ai întrebat motivele care i-au determinat să ia această hotărâre?
Da, dar cauzele nu coincid.
Cum caracterizezi relația ta cu părintele custodian (activități, ritualuri, relația de
comunicare, sprijin acordat)?
O relație foarte bună, am tot ce vreau și mă simt bine.
Ce suport primește de la părintele custodian (financiar, moral, afectiv)?
Unul ok.
Ai vrut vreodată să îți schimbi numele de familie?
Nu.
Ti-a specificat vreodată ca ceea ce vorbiți să nu afle părintele necustodian? Dar
părintele necustodian în privința părintelui custodian? Cum ai reacționat?
Da, mi-au specificat ambii părinți, dar nu am discutat lucruri de genul astă cu
niciunul din ei.
Care sunt trăsăturile care definesc relația cu părintele necustodian?
Păstrăm legătura, dar nu vorbim foarte des.
Ce suport primești de la părintele necustodian (moral, financiar, afectiv)? Îți trimi te
pensie alimentară? Cum a fost stabilită plata acesteia? Ce rol au banii primiți pentru tine?
Financiar și moral e bine, afectiv mai puțin.
Ai desfășurat activități împreună cu ambii părinți în perioada post divorț?
Nu am realizat activități.
Cum te-ai integrat în grupul școlar după divorțul părinților? Care este relația ta cu
colegii? Dar cu profesorii?
Foarte bine, relația cu colegii e foarte bună, profesorii se comportă normal.
Te implici în activități extrașcolare? Au participat și părinții tăi la a semenea
activități?
Nu.
Cât de des merge părintele custodian la școală? Dar părintele necustodian? Care
sunt motivele pentru care merg?
Merge să vadă dacă am absențe.
Ce părere ai despre mediul familial în care ai crescut? Consideri că și -a influențat
situația școlară? Care este media școlară obținută în anul anterior?
…..
Care sunt cele mai grele momente în care simți lipsa părintelui necustodian dinviața ta? Dar lipsa unei familii nucleare?
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 70/179
Când văd unii copii că se distrează cu părinții lor.
Cine ia deciziile importante din viața ta? Ce rol au părinții tăi în acest sens?
Mama ia deciziile.
Ce ajutor ai primit din partea familiei extinse a părintelui custodian? Ce relație aveți
cu aceasta?
Una foarte bună, ne susțin zilnic.
Cum caracterizați relația pe care o aveți cu familia extinsă a părintelui necustodian?
Ce ajutor ați primit?
Mai puțin bună, dar mă susțin.
Cum te vezi peste 5 ani?
La Academia de Poliție, în primul an.
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 71/179
Anexa C2 – Prezentarea și interpretarea rezultatelor obținute din interviurile
realizate cu subiecții ce provin din familii divorțate
Interviul semistructurat începe cu o întrebare deschisă cu caracter general pentru a
familiariza subiecții cu tema interviului și a crea un climat de încredere, condiții esențiale
unei dezvăluiri eficiente. Climatul familial în cadrul căruia subiecții au crescut este descris
în modalități variate, ceea ce evidențiază diversitatea cazurilor de familii monoparentale
studiate. Acesta este caracterizat de subiecți ca fiind „un mediu destul de haotic” (I.I.D., 25
ani), ce avea „o tendință de a se marginaliza, adică avea un contact redus sau chiar limitat
cu persoanele din exterior ” (A.A., 29 ani) sau drept „o familie liniștită, retrasă” (M.M., 37
ani). Din descrierile realizate de copii, reiese că familia extinsă din partea părintelui
custodian ocupă un loc primordial, idee evidențiată de trei subiecți, care conturează faptul
că au trăit într -un climat curat și organizat deoarece „am fost crescută mai mult de familia
extinsă din partea mamei, care mi-a insuflat un sistem corect de valori (K.A., 21 ani), fiind
definită prin intermediul trăsăturilor de „ajutor reciproc, dragoste și înțelegere” (H.M., 21
ani), respectiv „mediu de dezvoltare eficace, fiind înconjurată doar de persoane dragi”
(A.G. 16 ani). Climatul familial este descris atât prin intermediul caracteristicilor negative
[„dezorganizat ” (Ș.G., 21 ani), „neplăcut ” (M.L., 14 ani), „închis, cu relații superficiale”
(I.A., 22 ani)], cât și prin trăsătur i pozitive [„perfect ” (P.A., 14 ani)]. O variabilă
semnificativă pentru realizarea demersului investigativ este evidențiată în răspunsul
[„Îndrăznesc să afirm că am crescut într -un mediu armonios, care mi-a favorizat
dezvoltarea, care m-a făcut să vreau mereu să îmi depășesc barierele, să vreau mai mult
de la mine, să excelez. Deși este marcat de absența totală a figurii paterne, cu resurse
limitate, mediul familial, alcătuit din mama mea și mine, a constituit un cadru propice
automotivării și dorinței de schimbare”(B.I., 22 ani) prin intermediul structurii „absența
totală a figurii paterne”. Din analiza răspunsurilor, reiese că mediul familial specificfamiliilor monoparentale, rezultate în urma divorțului, are un număr redus de relații
sociale, fiind favor abil dezvoltării copiilor în cazul în care este implicată pozitiv familia
extinsă din partea părintelui custodian, ce le transmite un sistem corect de valori și le oferă
modele pe care le pot prelua și ostil acesteia în cazul în care relațiile interpersona le sunt
disfuncționale, iar conflictul interparental este de o intensitate ridicată. Lipsa modelului
patern poate favoriza un mediu familial armonios.
Perioada pre divorț este remarcată de copii, astfel încât „certurile […] probabil și-au pus amprenta asupra dezvoltării mele și a surorii mele” (A.A., 29 ani). În funcție de
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 72/179
intensitatea conflictului din perioada menționată, reacțiile copiilor din etapa divorțului
variază semnificativ, idee evidențiată de răspunsurile subiecților: reacții de eliberare
[„…am fost bucuroasă/emoționată. Divorțul a fost cauzat de prea multă violență
domestică în urma consumului excesiv de băuturi alcoolice” (I.A 25 ani), „M -am bucurat
că în sfârșit aveam parte de liniște în casă și nu de scandaluri” (I.A., 22 ani), „…știam
situația și m-am bucurat că au făcut pasul ăsta” (V.G. 13 ani)], conformare [„La vârsta de
9 ani aveam nevoie de ambii părinți, mi-a părut rău de decizia pe care au luat -o, dar se
discuta mult în contradictoriu” (Ș.D. 13 ani), „Mama mea a luat decizia de a divorț a din
cauza comportamentului necorespunzător al tatălui meu, cu toate că acesta din urmă nu
era de acord” (A. G. 16 ani), „ Era previzibilă despărțirea” (A.A. 29 ani), „Mă așteptam
la această decizie și sunt de acord cu tatăl meu. În acel moment am început să plâng. Încă
este recent și mă afectează în momentul în care vorbesc despre acest aspect.” (V.M. 20
ani)], reacții de descărcare emoțională [„… am plâns. E o veste tristă” (H.O.G. 16 ani),
„…m-am întristat deoarece nu credeam că mi se va întâmpla mie una ca asta” (P. A. 14
ani) sau chiar nici un fel de reacție deoarece părinții nu au precizat copiilor motivele
divorțului („ Nu cunosc niciun fel de relație de a lor din acea perioadă, aveam doar 5 ani.
Niciodată nu am știut nici măcar motivele care i-au det erminat să ia această hotărâre.
Deși am 21 de ani, nu cunosc detalii în amploarea lor. Știu doar că tatăl meu a plecat pur
și simplu” (K.A., 21 ani). Totodată, reacțiile copiilor la divorțul părinților depind de vârsta
acestora. Din eșantionul anchetei bazată pe interviu, cinci subiecți aveau vârsta cuprinsă
între 0 – 1 ani în momentul în care părinții lor au divorțat, un intervievat avea 3 ani, doi 5
ani, doi 9 ani, doi 12 ani, doi 13 ani, trei 14 ani, unul 15 ani, unul 19 ani și unul 22 de ani.
Din răspunsurile oferite, reiese că hotărârea de a divorța a survenit în urma unei perioade
caracterizată de conflicte interparentale, la care copiii au fost implicați direct. În funcție de
gradul de intensitate al conflictelor, aceștia au simțit sentimente de liniște, echilibru și
eliberare sau au fost triști că nu vor mai crește împreună cu ambii părinți. Daca în primacategorie de reacții se încadrează copiii care înțeleg ce se întâmplă cu părinții lor, în cea de
a doua predomină copiii cu vârsta cuprinsă în inter valul 13 – 14 ani deoarece sentimentul
de insecuritate cu privire la viitorul lor îi marchează semnificativ.
Aspectul fundamental din perioada divorțului îl constituie încredințarea custodiei
copiilor unuia dintre părinți sau amândurora. Alături de situația în care „custodia a fost de
comun acord să o aibă mama” (M.L., 14 ani) sau de cazurile în care „au avut reacții
corecte amândoi” (P.A., 14 ani) și a existat o colaborare eficientă între părinți cu privire lacopii [de exemplu răspunsurile „tata a decis că mama ne oferă o viață mai bună” (C.C.G.,
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 73/179
14 ani), „custodia s-a împărțit astfel încât fiecare părinte să aibă un copil, însă reacția
ambilor părinți au stârnit controverse puternice între ei. Probabil, fiecare părinte se
aștepta ca ambii copii să-l alea gă” (P.I., 26 ani)], reacțiile părintelui necustodian sunt de
indiferență totală [„Tatăl meu nu a dat de înțeles că ar vrea custodia, nu prea a arătat că-i
pasă ce se întâmplă cu mine, sau cu mama mea” (A.G. 16 ani), „ Eu am rămas cu mama iar
tata nu încearcă să facă ceva pentru a schimba asta” (C.C.G. 14 ani), „ Mama s-a bucurat
că divorțul nu m-a despărțit de sora mea. Tatăl s-a bucurat că a scăpat de povara creșterii
noastre” (I.A. 22 ani), „… din puținele ori în care am vorbit cu el și din impresia pe car e
mi-am format-o, cred că reacția a fost de nepăsare indiferentă” (G.G.C., 18), „ Mama s-a
bucurat, dar tata era indiferent ” (M.R., 16 ani)] sau nu sunt cunoscute de copii [„ Nu îmi
amintesc foarte multe legate de această perioadă deoarece eu aveam 3 - 5 ani. Însă,
custodia mea a fost încredințată doar mamei singure deoarece în acea vreme nu exista
custodie comună, iar judecătoarea care s-a ocupat de divorț era femeie” (Ș.G. 21 ani), „…
nu știu care a fost reacția tatei dar cred că s-a întristat ” (Ș.D. 13 ani)]. Matriliniaritatea
familiilor monoparentale studiate reiese din răspunsurile la aceste întrebări, în care
predomină reacțiile de indiferență ale taților în momentul în care copiii sunt încredințați
mamelor.
Modalitatea de încredințare a custodiei influențează relațiile interpersonale post
divorț dintre părinți și copii. Răspunsurile subiecților cu privire la relația interpersonală pe
care o au cu părintele custodian se încadrează în două categorii. Pe de o parte, există o
legătură foarte apropiată [„Comunicăm foarte des, probabil că ne vedem rar deoarece eu
locuiesc în Irlanda iar mama în Italia” (A.A., 29 ani), „ Relația dintre mine și mama mea
este foarte strânsă. Ea reprezintă pentru mine: mama care mereu mă sprijină și mă ajută
în momentul în care am nevoie, prietena de care am nevoie pentru a-i cere un sfat și cu
care pot vorbi orice, psihologul care mereu îmi oferă sfaturi motivaționale pentru a trece
peste un obstacol din viață cu o gândire pozitivă și chiar tatăl aș putea spune” (H.M., 22ani), „ Mama reprezintă cea mai importantă persoană din viața mea. Pe lângă statusul de
mamă, îmi este și prietenă. Mă înțelege, îmi este alături, mă sprijină și mă ajută cu tot
ceea ce poate. Suntem foarte apropiate, vorbim despre orice, îmi dă sfaturi și are grijă de
mine. Tot ceea ce face este spre binele meu. Muncește pentru a-mi oferi ce îmi trebuie și
sunt sigură că întotdeauna îmi va fi alături” (A.G., 16 ani), „relație minunată din toate
punctele de vedere” (G.G.C, 18 ani), „ Mama mea are o triplă semnificație pentru mine:
este mamă, soră și o prietenă foarte bună. Comunic cu ea la fel de bine ca și cu o prietenăde seama mea, mă susține în tot ce fac și mă încurajează mereu. A avut un rol primordial
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 74/179
în formarea mea, pentru a deveni persoana care sunt astăzi. În general, mama mea m-a
încurajat să nu vorbesc prea mult despre mine, despre familia mea în public deoarece
consideră că este mai bine să nu știe toată lumea ce facem noi” (B.I., 22 ani)]. Din
răspunsurile intervievaților, se poate deduce influența părintelui custodian asupra
dezvoltării minorului. Pe de altă parte, relația interpersonală post divorț dintre părintele
custodian și copii s-a schimbat într -un mod negativ [„ În prezent mama nu mă sprijină
financiar pentru că nu poate, iar relația noastră afectivă nu este tocmai foarte bună. Simt
că nu mă înțelege. Mă ajută din punct de vedere moral doar la cerere, când îi cer un sfat.
Mereu după apelul ei telefonic încep să plâng deoarece simt că mă critică” (K.A, 21 ani),
„ Efectele unei perioade traumatizante pentru mama se resimt și în prezent […] De cele
mai multe ori ne certăm din cauza banilor deoarece au fost singurul impediment din
relația noastră. Din cauza dificultăților financiare pe care le întâmpinam, mama a fost
nevoită să plece, iar eu să cresc sigură” (Ș.G., 21 ani), „ Relația mea cu mama nu a rămas
aceeași. Discutăm mult, mă ajută la tot ce fac, însă nu mă simt așa de apropiată de ea ”
(Ș.D., 13 ani), „ În prezent nu am o relație foarte strânsă cu tatăl meu. De-a lungul
timpului sprijinul acestuia s-a diminuat, relațiile de comunicare s-au redus, iar activitățile
comune fiind doar îngrijirea gospodăriei. Îmi oferă suport moral în momentul în care îi
cer ajutorul într -o anumită problemă” (P.I., 27 ani)]. Divorțul a influențat considerabil
relațiile interpersonale dintre părintele custodian și copil deoarece, potrivit răspunsurilor
subiecților, predomină relația foarte strânsă dintre aceștia. În momentul în care relația este
distantă cu părintele ce deține custodia se resimte gradul ridicat de suferință a l copiilor
deoarece fie au rămas singuri, fie în grija familiei extinse din partea părintelui custodian.
Totodată, în funcție de relațiile interpersonale instituite între părintele custodian și
copil, relațiile de comunicare sunt fie foarte bune [„ Locuim împreună, motiv pentru care
suntem mereu una lângă cealaltă, comunicând deschis despre orice subiect și ajutându-ne
reciproc, atât financiar, cât și moral ” (I.I.D., 25 ani)], fie deficitare [„ Mama m-a susținutmereu. Și moral și financiar. Avem însă o comunicare deficitară, însă știu că la nevoie, e
acolo pentru mine”(I.A. 22 ani), „ Însă, dacă inițial vorbeam absolut orice cu mama,
inclusiv despre iubiți, prietene etc., de când am crescut și am început să îmi formez propria
familie, evit să îi spun unele aspecte, bineînțeles nu importante, deoarece se implică mereu
în ceea ce fac, vrea să știe tot, fiind geloasă pe relația pe care o am cu prietenul meu ”
(Ș.G., 21 ani)]. În ceea ce privește sprijinul acordat de părintele custodian, acesta este atât
financiar, cât și moral și afectiv. Supraprotecția părintelui custodian a influențat relația de
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 75/179
comunicare negativ, în sensul că grija puternică cu privire la propriul copil nu îi permite
acestuia din urmă libertatea necesară.
Răspunsurile subiecților cu privire la relația interpersonală pe care o au cu părintele
necustodian evidențiază faptul că sunt distante și chiar inexistente [„ Avem o relație foarte
distantă. Vorbim doar la telefon, dar destul de rar ” (A.A., 29 ani), „Sunt trei ani de când
nu mi-am auzit tatăl. Habar nu am câți ani are sau ce face. Nu știu nimic de el în prezent,
dar nici nu sunt prea afectată. Nu am nici un fel de suport din partea lui” (K.A., 21 ani),
„ Este doar o amintire destul de neplăcută, motiv pentru care nu țin să mai am vreo
legătură cu el. Ultima dată l -am întâlnit acum doi ani. A trimis pensie alimentară mie și
surorii mele până la 18 ani. Era vorba de o sumă infimă de bani, pe care o trimitea doar
pentru că era obligat. În rest, nu a existat, nici un fel de suport ” (I.I.D, 25 ani), „ Nu m-a
căutat niciodată. Nici eu nu am simțit nevoia să fac primul pas” (MM, 37 ani), „Cu tata
vorbesc mai rar, nu avem o legătură foarte strânsă după divorț deoarece nici în perioada
în care părinții mei erau căsătoriți, nu am avut o relație foarte apropiată. Este o relație
mai rece, dar nu înseamnă că nu țin la el. Îmi este tată și îl respect. Este evident că nu sunt
atât de deschisă față de el, cum sunt față de mama” (A.G., 16 ani), „ Nu avem o relație
bună, continuă să mă sune dar nu mă ajută cu nimic” (V.G. 13 ani), „ Nu ținem nicio
legătură. Nu ne-am văzut de 3 ani de la ultima vizită” (C.C.G. 14 ani), „ Nu l-am mai văzut
de câțiva ani” (I.A., 22 ani), „ Nu păstrăm legătura din cauza faptului că pe le nu îl
interesează. Am comunicat în trecut puțin spre deloc, iar momentan nu comunicăm deloc.
Primesc pensia alimentară de 100 lei lunar, care a fost stabilită la divorț ” (GGC, 18 ani),
„ Despre tatăl meu nu cunosc nicio informație, mai ales că mama mea are o labilitate
emoțională care m-a făcut să evit subiectul pentru a nu o răni” (B.I. 22 ani), „ Relația
dintre minte și tatăl meu este aproape inexistentă. Părinții mei s-au separat în momentul în
care eu aveam doi ani, deci au trecut douăzeci de ani de atunci. În tot acest timp, el m -a
vizitat de două ori…. nici atunci nu a venit din propria inițiativă, ci a fost oarecum împinsde o problemă medicală. În acea perioadă era foarte bolnav și a fost sfătuit să mă viziteze
și să își ceară iertare” (M.L., 22 ani). Relația distantă dintre părintele necustodian și copil
este evidențiată și prin intermediul perioadei de timp în care nu au vorbit sau nu s-au văzut,
astfel încât în unele cazuri nici măcar nu știu nici un aspect unul despre celălalt. Cu toate
că relațiile interpersonale deficitare primează, există câțiva subiecți care au o relație mai
bună cu părintele necustodian, spre deosebire de cel custodian. De pildă, [„relația dintre
mine și tatăl meu se bazează pe iubire, admirație și înțelegere. Ne întâlnim în fiecare săptămână, chiar ne-am făcut un ritual familial, conform căruia să luăm prânzul în fiecare
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 76/179
duminică […] Cu tatăl meu am avut o singură ceartă” (Ş.G., 21 ani), „ financiar mă ajută
mai puțin, însă moral mult. Tot timpul simte dacă sunt supărată, îmi dă sfaturi, mă
încurajează” (Ş.D., 13 ani), „am o relație mai apropiată cu părintele meu necustodian,
vorbim săptămânal și ne vedem de două – trei ori pe an, din cauza distanței mari.
Subiectele abordate sunt variante, includ aici și cele intime. Mereu mi-a acordat sprijin
moral, financiar și chiar a fectiv” (P.I., 26 ani). Astfel, trei subiecți au o relație mai bună cu
părintele necustodian, spre deosebire de relația cu cel căruia i-a fost încredințată custodia.
În ceea ce îl privește pe subiectul Ș.G. (21 de ani), acesta a precizat în cadrul interviului că
i-a fost încredințată custodia mamei doar pentru că judecătoarea era femeie și că în acea
perioadă nu exista custodie comună ambilor părinți. De asemenea, distanța dintre ea și
mama ei a contribuit la dezvoltarea unei relații apropiate cu părintele necustodian. Modul
în care a descris relația cu fiecare părinte evidențiază faptul că se simte mult mai apropiată
de părintele necustodian. În cazul subiectul de Ș.D. (13 ani), relația apropiată pe care o are
cu tatăl se bazează pe sprijin moral și afectiv, trăsături care lipsesc din descrierea relației pe
care o are cu mama sa. Custodia subiectului P.I. (26 ani) a fost încredințată tatălui, acesta
fiind crescut de familia extinsă din partea acestui părinte. Din cauza faptului că relația cu
părintele custodian este deficitară încă din clasa a XI-a, a dezvoltat treptat relația de
apropiere cu mama sa.
În funcție de relația pe care o au cu părinții în urma divorțului dintre aceștia,
subiecții intervievați i-au întrebat motivele care au determinat separarea definitivă. În
momentul în care au precizat că au întrebat ambii părinți cauzele divorțului dintre ei,
acestea fie coincid [„… Da, atât pe mama, cât și pe tatăl meu, însă motivele menționate de
ei coincid. În orice caz, erau mult prea tineri și s-au confruntat cu mult prea multe
probleme pentru a menține o familie” (Ş.G, 21 ani), „motivele coincid chiar dacă tatăl meu
nu are demnitatea de a- și recunoaște greșelile” (G.G.C., 18 ani)] fie nu [„…însă eu nu
eram interesat de motivele care i-au determinat să ia această hotărâre. Cu toate acestea,cauzele pe care le-au menționat nu au coincis” (A.A., 29 ani), „nu coincid și nu menționez
motivele” (P.A., 14 ani), „cauzele nu coincid (H.O.G., 16 ani), „ nu coincid deloc
răspunsurile pe care mi le-au dat atunci când i-am întrebat ” (M.R., 16 ani). Pe lângă
aceste două situații diametral opuse, este esențial să se ia în considerare atât variabila,
potrivit căreia copiii au întrebat doar părintele custodian motivele care au dus la divorț [„nu
am discutat niciodată cu tatăl meu; știu doar versiunea mamei ”(M.M., 37 ani), „ Mama
mi-a mărturisit motivele care au determinat -o să ia această hotărâre […] Pe tatăl meu nul-am întrebat direct motivele care au dus la divorț, pentru a vedea dacă coincid cu cele
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 77/179
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 78/179
am avut voie, ci pentru că nu sunt uniți ca familie” (A.G., 16 ani)]. Doar trei subiecți au
afirmat că „relația cu părinții tatei este la fel de bună, primim ajutor moral și financiar ”
(Ș.D., 13 ani), că primește „ajutor financiar ” (M.L., 14 ani) și „nu pot nega sprijinul
acordat, în special cel material ” (H.M., 22 ani). Din răspunsurile analizate, se poate
constata că relațiile cu familia extinsă a părintelui necustodian este distantă, iar în situația
în care există o relație, aceasta se bazează de cele mai multe ori pe suport financiar.
Lipsa părintelui necustodian este resimțită de o parte dintre subiecți în special în
momentele de dificultate sau în situațiile speciale din viața fiecăruia [„ Lipsa oricărui
părinte se simte atunci când ai nevoie de un sfat bun. Se simte o oarecare lipsă” (A.A. 29
ani), „.. atunci când am trecut prin cele mai importante momente ale vieții mele: căsătoria,
momentul în care am devenit mamă și divorțul ” (M.M., 37 ani), „.. au fost momente (de
exemplu, ceremonia de absolvire din clasa a XII a) în care m-am simțit diferită de ceilalți
care au fost însoțiți de ambii părinți” (A.I., 22 ani), „... când colegii mei vin cu ambii
părinți la școală și la mine vine doar mama”(Ș.D., 13 ani), „ Am simțit probabil lipsa
tatălui meu odată cu intrarea la școală, atunci când în jurul meu erau preponderent copii
cu doi părinți, răsfățați și care nu concepeau ideea de familie monoparentală cu prea
multă ușurință” (B.I., 22 ani)]. O parte din intervievați au precizat că „nu prea mă gândesc
la tatăl meu, însă atunci când o fac, încerc să îi înțeleg alegerea de a pleca și zâmbesc,
consolându-mă cu gândul că poate este mai bine că a plecat ” (K.A., 21 ani), „ … din
contra mi-am căutat mereu forță să pot depăși orice moment și fără sprijinul lui” (I.I.D.,
25 ani). Din analiza interviurilor realizate, reiese că cea mai mare parte dintre subiecți
resimt lipsa părintelui necustodian în momentul în care sunt înconjurați de familii nucleare
deoarece forma familiei de apartenență este diferită de a celor din jur.
În ceea ce privește integrarea copiilor din familii monoparentale în grupul școlar,
cea mai mare parte dintre subiecți nu au întâmpinat dificultăți, potrivit răspunsurilor oferite
în cadrul interviurilor [„ Am avut tot timpul o relație bună cu colegii și profesorii, lamomentul separării probabil mi-a fost afectat entuziasmul și încrederea. Am început să mă
marginalizez puțin” (A.A., 29 ani), „ În mediul școlar am atras atenția într -un mod pozitiv
deoarece, în pofida faptului că provin dintr -o familie monoparentală, am avut realizări
mari, implicându-mă în diverse activități” (Ș.G. . 21 ani), „în perioada claselor primare,
am fost un copil destul de retras, nesigur pe sine, sperios și neîncrezător. Mă
împrieteneam greu, dar totuși temeinic cu câțiva dintre colegi, în special cei care nu
atentau la stima mea de sine. Pe măsură ce am crescut, am învățat să îmi autodepășesclimitele, să mă provoc să îmi încalc barierele autoimpuse și să caut contactul cu cât mai
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 79/179
mulți oameni, posibil tocmai din dorința de a compensa absența unei figuri paterne prin
învățarea din poveștile altora. Față de profesori am avut întotdeauna o atitudine
respectuoasă, fiind crescută în spiritul disciplinei și recunoașterii autorității. Am fost
simpatizată de aceștia pentru devotament, seriozitate și conștiinciozitate, așa încât relațiile
mele cu cadrele didactice au fost fructuoase mereu” (I.B., 22 ani), „cu colegii mei din
școalăm-am înțeles foarte bine, mai ales că eu sunt o fată sociabilă, prietenoasă, liniștită,
care nu dorește ceartă. O singură dată am întâmpinat o problemă cu o colegă de bancă
deoarece, în momentul în care eram în clasa a VIII - A, tatăl acesteia a mers la mama mea
pentru a-i cere să mă mute pe mine din bancă, din cauza faptului că eu sunt un model
negativ pentru fata lui deoarece eu nu am tată și nici bani, condiții necesare în viziunea lui
pentru a-mi face un viitor bun” (M. L. 22 ani)]. Dintre problemele pe care le-au
întâmpinat, discrepanța dintre numele de familie al membrilor familiei binucleare ocupă un
rol primordial [„ A fost destul de greu ,copiii râdeau și șușoteau când auzeau că părinții
mei nu mai sunt împreună. Mi-aduc aminte și acum când am fost întrebată la început de an
școlar numele părinților pentru a fi scrise în catalog, iar eu am specific două nume
diferite. Toți colegii s-au uitat la mine foarte ciudat, ca apoi în pauză, fiecare să mă
oprească și să îmi pună fel și fel de întrebări incomode” (I.I.D., 25 ani), „eram terorizată
de momentele de la începutul anului școlar când se completau cataloagele cu informațiile
despre părinții fiecărui elev. Îmi era rușine să îi spun învățătoarei, iar mai apoi dirigintei
că părinții sunt despărțiț i. M-am ferit mereu să discut asta cu colegii de clasă. Îmi era
rușine și frică să nu mă privească altfel ” (I.A., 22 ani)]. Pe lângă acesta, o altă cauză o
constituie neîndeplinirea responsabilităților parentale a părintelui custodian („ În grupul
școlar, încă din copilărie, în ciclurile primar, gimnazial și mai ales liceal eram
considerată „oaia neagră”. Cred acest lucru deoarece, în drumul meu spre maturitate, am
învățat singură ce este respectul, am învățat să ascult și să mă înțeleg cu toată lumea,
inclusiv profesori, familie, prieteni sau colegi” (K.A., 21 ani). Din cauza discrepanțelorcare se creează între numele de familie ale membrilor familiei binucleare, o parte dintre
subiecți au precizat că și-au dorit să își schimbe numele de familie [„după divorț, chiar
voiam să trec de pe numele tatei, pe cel al mamei, însă ulterior am renunțat. Nu mă
deranjează cu nimic să-mi păstrez numele pe care l -am avut mereu” (A.G., 16 ani), „da,
am vrut și chiar intenționez să o fac curând ” (G.G.C., 18 ani), „da, dar nu am făcut nimic
în sensul acesta” (I.A., 22 ani)]. Un subiect are numele mamei de familie, motiv pentru
care a precizat că „am fost mândră să îl port deoarece este special. Mi-a părut rău cândam renunțat la el pentru a prelua numele actualului soț ” (B.I., 22 ani). Variabila
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 80/179
referitoare la numele de familie al copiilor ce aparțin familiilor divorțate este cu atât mai
importantă, cu cât un subiect de sex masculin de 18 ani a precizat că vrea să preia numele
mamei sale și să renunțe la cel al tatălui său, semn că urmărește să ducă mai departe
numele mamei sale.
Dacă perioada pre divorț a influențat negativ situația școlară a subiecților
intervievați [„Conflictul dintre părinți m-a afectat foarte tare, pentru că eram mereu
speriată și mă gândeam doar la ceea ce se poate întâmpla în lipsa mea acasă, motiv
pentru care nu aveam încredere în mine și eram tot timpul distrată” (I.I.D., 25 ani), „după
divorț notele au început să crească”(V.G., 13 ani), „erau certuri peste certuri, nu mai
mergeam la școală ( M.R. 16 ani)], forma familiei monoparentale are și o influență pozitivă
asupra persoanelor intervievate [„consider că mediul în care am crescut m-a motivat
constant să vreau să îmi depășesc limitele, să vreau să fiu mai bună, să evoluez. Inevitabil,
situația școlară a oglindit această dorință de evadare dintr -un mediu cu resurse lacunare,
performanța fiind obiectivul principal ” (B.I., 22 ani), „ poate m-a influențat făcându-mă
mai muncitoare și mai perseverentă în ceea ce privește învățătura” (M.M., 37 ani).
Divorțul părinților influențează și relația interpersonală dintre copii atât în sens
pozitiv [„ Aș putea spune că avem o relație mai puternică și că ne respectăm mai mult ”
(A.A., 29 ani), „ Relația cu sora mea a fost și a rămas mereu bună, chiar foarte bună. Deși
ne iubim și am rămas apropiate mereu, nu pot spune că avem aceeași relație cu mama.
Cred că intervine diferența de vârstă sau așa zisul „război între generații”. Cu tatăl
nostru, eu nu am ținut legătura deloc, însă ea mai vorbea. Chiar l -a vizitat o dată în
Ar abia Saudită” (K.A., 21 ani)], cât și negativ [„mi-am susținut mereu sora, însă, de la un
timp, comunicarea noastră este de-a dreptul deficitară” (I.A., 22 ani)]. Din răspunsurile
oferite, reiese faptul că separarea definitivă dintre părinți a contribuit la dezvoltarea unei
relații de respect, comunicare și afectivitate ridicată între frați. Însă, potrivit răspunsului
oferit de subiectul K.A., relația pe care o are atât cu părintele custodian, cât și cu celnecustodian, este distantă, spre deosebire de relațiile pe care le are sora sa.
În ceea ce privește relațiile sociale, cea mai mare parte dintre subiecți au afirmat că
sunt mulțumiți de relațiile pe care le au, iar cei care nu sunt pe deplin satisfăcuți au precizat
fie că sunt mulțumiți calitativ („ Putinele persoane care au rămas în viața mea sunt cele
care m-au înțeles și care au avut încredere în mine” (I.I.D., 25 ani), fie cantitativ („… în
schimb, din punct de vedere cantitativ, nu am foarte mulți prieteni apropiați, cu toate că
am o relație foarte bună și cu colegii de grupă, cu fetele din cameră” (M.L., 22 ani).
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 81/179
Conform răspunsurilor oferite, subiecții intervievați își doresc să aibă un loc de
muncă, care să le ofere un venit decent și să își formeze propria familie [„ peste cinci ani
mi-aș dori un job decent și cel mai important să am propria familie” (A.A., 29 ani), „…să
am propria afacere, o așa numită „Ciorbărie”, lângă un campus studențe sc cu ciorbe
ieftine, muncind cu drag pentru familia mea, care sper să o am sănătoasă și cu mulți copii
frumoși și educați” (K.A., 22 ani), „…mă vad absolventă de master sau chiar de doctorat.
În principiu urmăresc să continui formarea mea profesională, însă în același timp vreau
să-mi întemeiez o familie strânsă, unită, închegată și de ce nu să am și un copil, care
mereu va fi binevenit ” (Ș.G., 21 ani), „… îmi imaginez că voi avea deja doi copii, cu care
intenționez să îmi petrec cea mai mare parte a timpului pentru a mă asigura că pun
fundamentele corecte în sistemul lor de valori. Sper că voi avea încă și un job stabil, dar
cel mai important aspect ar fi să fiu o mamă cât mai bună și totodată să continui cu
voluntariatul la copii orfani. Obiectivul meu, indiferent de ani, ar fi să reușesc să fac bine
celor care au nevoie” (B.I., 22 ani)]. Dorința de a avea o familie nucleară a influențat
subiectul M.L. (22 ani) într -un grad extrem de ridicat, astfel încât acesta a precizat că „este
una dintre cauzele care m-a determinat să mă căsătoresc acum. Eu îmi doresc ca peste
cinci ani să fiu o femeie independentă, cu un serviciu care să îmi ofere stabilitatea
necesară și cu familia la care mereu am visat ” (M.L., 22 ani). Pe lângă subiecții care au
precizat planuri optimiste de viitor, au existat și intervievați care au precizat că „ Nu mi-am
făcut și nu am de gând să-mi fac planuri de viitor. Peste 5 ani nu mă văd nicăieri și asta
nu pentru că nu aș fi în stare să lupt pentru ceea ce îmi doresc, ci doar pentru că ziua de
mâine îți ascunde prea multe lucruri” (I.I.D, 25 ani). Insecuritatea, frica și nesiguranța
conturează trăirile acestor subiecți. Cu toate acestea, majoritatea intervievaților au
menționat planuri de viitor optimiste.
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 82/179
Anexa D1 – Interviuri realizare cu profesorii de la Școala „Alexandru cel Bun”
Vorona și „Liceul cu Program Sportiv” Botoșani
Interviu nr. 1
Inițiala numelui și a prenumelui: C.N.
Sex: feminin
Status marital: căsătorită
Vârstă: 45 ani
Educație: studii superioare
Vechime învățământ: 25 ani
Mediu de proveniență: urban
Cum analizați relația instituită între familia monoparentală rezultată în urma
divorțului și școală (vizitele părintelui custodian și a celui necustodian, motivele care îi
determină să meargă la școala, gradul de interes manifestat de aceștia în ceea ce privește
situația școlară a elevilor etc.)?
Relația dintre școală și familia monoparentală (părintele custodian) este mai strânsă
într -o primă fază, ca mai târziu (6 luni – 1 an) să se diminueze. Părintele custodian este
tentat să „sufoce” copilul cu grijă, dragoste, recompense nemeritate, ceea ce duce adesea la
devieri comportamentale ale acestuia. Adesea, elevul primește de la părintele custodian
prea multe recompense materiale pentru orice lucru bun făcut de acesta, pentru a suplini
lipsa celuilalt părinte. După perioada de „grație”, copilul ajunge să-și șantajeze părintele
custodian cu „era mai bine dacă rămâneam la … (părintele necustodian)”. Interesul față de
situația școlară a elevului este absent în cazul părintelui necustodian, iar vizitele la școală
sunt aproape inexistente.
Potrivit testelor sociometrice utilizate la clasă, care este gradul de integrare al
copiilor din familiile divorțate în grupul școlar? Cum sunt acceptați și agreați de colegi?
Cum relaționează cu aceștia? Ce relație au cu profesorii?
Copiii care provin din familii cu părinți divorțați sunt acceptați de colegi destul de
bine și chiar agreați. Există două categorii: copii care „cerșesc” atenție și copii care se
impun printr-un comportament deocheat pentru a capta atenția. De exemplu, un copil
capătă „atenție” de la unii colegi dacă se oferă să le cumpere o gustare, să șteargă tabla în
locul lor, iar alții captează atenția printr -un dans deocheat în clasă, limbaj licențios. Față de
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 83/179
profesor, acești copii se comportă civilizat, dar se observă că își doresc mai multă atenție,
mai multe încurajări, felicitări, iar în cazul mustrărilor au uneori reacții violente (verbale).
V-ați confruntat cu situații în care elevii proveniți din această formă a familiei au
întâmpinat dificultăți de integrare? Cum ați soluționat cazul?
Nu m-am confruntat cu situații în care elevii cu părinți divorțați să nu se integreze
în clasă (grup), ci doar cu situații în care integrarea s -a făcut mai anevoios din cauza grijii
exagerate a părintelui custodian.
Copiii se implică în activități extracurriculare? În ce fel de activități se implică?
Care sunt motivele din cauza cărora copiii refuză să se implice în anumite activități?
Acești copii se implică în activitățile extracurriculare cu plăcere, dar sunt mai puțin
atrași de cele în care familia propusă ca temă.
Ați identificat o corelație între elevii care provin dintr -o familie monoparentală și
situația școlară a acestora? În ce sens se manifestă? Considerați că lipsa părintelui
necustodian influențează situația școlară a copilului?
Există o corelație slabă între situația școlară a elevului și familia monoparentală
într -o primă etapă, dar apoi se constată o interdependență între note, disciplină și situația
familială. Revin la șantajul copilului (descriu anterior), dar și la recompensele nemeritate
din partea părintelui custodian, uneori chiar și din partea celui necustodian. Aici apare o
învățare în salturi, copilul ia note mari când își dorește ceva, apar probleme de disciplină
din când în când.
În ce măsură divorțul influențează situația școlară a elevului?
Situația școlară a elevului este influențată mai mult de situația familială
premergătoare divorțului în sens negativ, iar după divorț se constată o acalmie, ca apoi să
se observe un comportament derutant cu suișuri și coborâșuri.
Care este rolul mass media în procesul de educare al elevilor? Efectele acesteia sunt
mai puternice în cazul elevilor din familii monoparentale?
Elevii, adesea, caută modele de viață și de foarte multe ori le găsesc în mass media.
Cum mass media promovează non valorile cu stare materială (maneliștii, de exemplu), iar
copiii nu au capacitatea să aleagă între ce e bine și ce e rău, se ajunge în situația să -și
aleagă un model nepotrivit. Copiii din familiile cu părinți divorțați, au tendința mai mar e
de a-și alege un model care să înlocuiască părintele necustodian pe care îl vede din ce în ce
mai rar.
Cum ați reacționat în momentul în care elevii v-au spus, din propria lor inițiativă problemele familiale care îi afectează?
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 84/179
Nu am fost în situația în care elevii să-mi spună despre divorț. Am avut „norocul”
să aflu de la părintele custodian.
Ați fost solicitat de un părinte (custodian/ necustodian) să discutați cu elevul pentru
a ameliora problemele pe care acesta din urmă le resimte, de natură școlară sau afectivă?
Cum ați reacționat?
Da, am fost solicitată de părintele custodian să-i ajut copilul să treacă peste
problemele de natură afectivă. Aceste probleme s-au acumulat înainte de divorț, iar copilul
nu acceptă ideea. În această situație, i-am recomandat părintelui și copilului ajutorul
psihologului școlar.
Ați avut nevoie de un psiholog pentru rezolvarea problemelor elevilor proveniți din
familii divorțate?
Nu am avut nevoie de ajutor din partea psihologului. De obicei, colaborez cu
acesta. Foarte des organizez ore de dirigenție cu psihologul școlar.
Ați fost rugat de un părinte să păstrați un secret față de celălalt părinte, în ceea ce
privește elevul? Cum ați reacționat?
Nu.
Copiii și-au schimbat afectele față de un părinte sau față de ambii părinți în
perioada post divorț?
De obicei nu-l mai acceptă pe părintele necustodian, dar îl folosesc pentru a-l
șantaja pe cel custodian.
Interviu nr. 2
Inițiala numelui și a prenumelui: C.C.
Sex: F.
Status marital: Căsătorită
Vârstă: 40
Educație: Studii superioare
Vechime învățământ: 17 ani
Mediu de proveniență: urban
Cum analizați relația instituită între familia monoparentală rezultată în urma
divorțului și școală (vizitele părintelui custodian și a celui necustodian, motivele care îi
determină să meargă la școala, gradul de interes manifestat de aceștia în ceea ce privește
situația școlară a elevilor etc.)?
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 85/179
O relație foare bună, chiar mai bună decât cu familiile nucleu.
Potrivit testelor sociometrice utilizate la clasă, care este gradul de integr are al
copiilor din familiile divorțate în grupul școlar? Cum sunt acceptați și agreați de colegi?
Cum relaționează cu aceștia? Ce relație au cu profesorii? (Exemplificați)
Copiii proveniți din astfel de familii se integrează foarte bine, depinde și de med iu,
temperament și vârsta copilului.
V-ați confruntat cu situații în care elevii proveniți din această formă a familiei au
întâmpinat dificultăți de integrare? Cum ați soluționat cazul?
Nu.
Copiii se implică în activități extracurriculare? În ce fel de activități se implică?
Care sunt motivele din cauza cărora copiii refuză să se implice în anumite activități?
Da. În tot felul de activități.
Ați identificat o corelație între elevii care provin dintr -o familie monoparentală și
situația școlară a acestora? În ce sens se manifestă? Considerați că lipsa părintelui
necustodian influențează situația școlară a copilului?
Nu, nu contează tipul familiei din care provine copilul, ci doar temperamentul și
felul cum este educat.
În ce măsură divorțul influențează situația școlară a elevului?
Am avut o elevă care a trecut prin divorțul părinților când era în clasa a opta și nu
și-a modificat rezultatele la învățătură.
Care este rolul mass media în procesul de educare al elevilor? Efectele acesteia sunt
mai puternice în cazul elevilor din familii monoparentale?
Mass media are un rol important, însă depinde cum i-au educat părinții de la vârsta
copilăriei mici.
Cum ați reacționat în momentul în care elevii v-au spus, din propria lor inițiativă
problemele familiale care îi afectează?
Nu, nu am avut astfel de cazuri.
Ați fost solicitat de un părinte (custodian/ necustodian) să discutați cu elevul pentru
a ameliora problemele pe care acesta din urmă le resimte, de natură școlară sau afectivă?
Cum ați reacționat?
Nu.
Ați avut nevoie de un psiholog pentru rezolvarea problemelor elevilor proveniți din
familii divorțate? Nu.
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 86/179
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 87/179
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 88/179
Interviu nr. 4
Inițiala numelui și a prenumelui: I.C.
Sex: feminin
Status marital: căsătorită
Vârstă: 53 ani
Educație: Facultatea de Științe ale Educației Suceava
Vechime învățământ: 33 ani
Mediu de proveniență: rural
Cum analizați relația instituită între familia monoparentală rezultată în urma
divorțului și școală (vizitele părintelui custodian și a celui necustodian, motivele care îidetermină să meargă la școala, gradul de interes manifestat de aceștia în ceea ce privește
situația școlară a elevilor etc.)?
Relația instituită între familia monoparentală rezultată în urma divorțului și școală
este normală, de colaborare, relație prin care părintele custodian manifestă implicare și
interes în ceea ce privește pregătirea copilului lor sub toate aspectele.
Potrivit testelor sociometrice utilizate la clasă, care este gradul de integrare al
copiilor din familiile divorțate în grupul școlar? Cum sunt acceptați și agreați de colegi?Cum relaționează cu aceștia? Ce relație au cu profesorii?
Copiii proveniți din astfel de familii reușesc să se integreze în grupul școlar, fiind
acceptați și agreați de colegi fără probleme, mai ales dacă destrămarea familiei a avut loc
când copiii erau foarte mici.
V-ați confruntat cu situații în care elevii proveniți din această formă a familiei au
întâmpinat dificultăți de integrare? Cum ați soluționat cazul?
Nu m-am confruntat cu astfel de situații.
Copiii se implică în activități extracurriculare? În ce fel de activități se implică?
Care sunt motivele din cauza cărora copiii refuză să se implice în anumite activități?
Acești copii se implică în activități extracurriculare, precum: concursuri sportive,
excursii, serbări școlare pe diferite teme.
Ați identificat o corelație între elevii care provin dintr -o familie monoparentală și
situația școlară a acestora? În ce sens se manifestă? Considerați că lipsa părintelui
necustodian influențează situația școlară a copilului?
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 89/179
Dacă părintele custodian este o persoană puternică, fermă, dar în același timp și
foarte apropiată de copil și vădit preocupată de educația acestuia nu are de suferit, iar lipsa
părintelui necustodian nu influențează în nici un fel.
În ce măsură divorțul influențează situația școlară a elevului?
Dacă copilul se află în grija părintelui față de care manifestă cea mai mare
afectivitate și acesta îi asigură liniștea și siguranța de care are nevoie, situația școlară a
acestuia din urmă este influențată pozitiv.
Care este rolul mass media în procesul de educare al elevilor? Efectele acesteia sunt
mai puternice în cazul elevilor din familii monoparentale?
În procesul de educare al elevilor, mass media are un rol hotărâtor. Efectele acesteia
oscilează ca intensitate și valoare în funcție de personalitatea fiecărui copil provenit din
astfel de familii.
Cum ați reacționat în momentul în care elevii v-au spus, din propria lor inițiativă
problemele familiale care îi afectează?
I-am ascultat cu răbdare, am luat legătura cu părinții care generau astfel de
pr obleme, sfătuindu-i să facă tot ce este mai bine pentru copilul lor.
Ați fost solicitat de un părinte (custodian/ necustodian) să discutați cu elevul pentru
a ameliora problemele pe care acesta din urmă le resimte, de natură școlară sau afectivă?
Cum ați reacționat?
Nu am fost solicitată de niciun părinte în legătură cu astfel de probleme.
Ați avut nevoie de un psiholog pentru rezolvarea problemelor elevilor proveniți din
familii divorțate?
Nu.
Ați fost rugat de un părinte să păstrați un secret față de celălalt părinte, în ceea ce
privește elevul? Cum ați reacționat?
Nu.
Elevii își schimbă atitudinile față de responsabilitățile școlare în urma divorțului
parental? Dar comportamentul?
Nu își schimbă atitudinea față de responsabilitățile școlare și nici com portamentul.
Copiii și-au schimbat afectele față de un părinte sau față de ambii părinți în
perioada post divorț?
Copiii își canalizează, de obicei, întreaga afectivitate față de părintele custodin dacă
acesta din urmă reușește să comunice cu copilul și-l face să simtă în el un prieten.
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 90/179
Interviu nr. 5
Inițiala numelui și a prenumelui: O.A.
Sex: F.
Status marital: Divorțată
Vârstă:48
Educație: Studii superioare
Vechime învățământ: 30
Mediu de proveniență: Rural
Cum analizați relația instituită între familia monoparentală rezultată în urma
divorțului și școală (vizitele părintelui custodian și a celui necustodian, motivele care îidetermină să meargă la școala, gradul de interes manifestat de aceștia în ceea ce privește
situația școlară a elevilor etc.)?
În cele mai multe cazuri intervine supraprotecția părintelui custodian, ceea ce
determină interesul mai mare manifestat pentru copil. O altă cauză o constituie frica de a
nu fi reclamat de părintele necustodian pentru lipsa grijii pentru copil. Există și cazuri
foarte rare când interesul ambilor părinți lipsește definitiv, cauzate de viciile pe care aceștia
le au. Însă, în 30 de ani de activitatea didactică m-am confruntat la grădiniță cu o vizită a
părintelui necustodian, care a venit hotărât să își ia copilul acasă la el. În momentul în care
copilul l-a văzut a alegat în brațele mele, semn că avea nevoie de protecție și a început să
plângă. L-am convins pe acel părinte atât prin vorbe, cât și prin gestul fetiței să discute cu
fosta sa soție și să nu ia copilul de la grădiniță.
Potrivit testelor sociometrice utilizate la clasă, care este gradul de integrare al
copiilor din familiile divorțate în grupul școlar? Cum sunt acceptați și agreați de colegi?
Cum relaționează cu aceștia? Ce relație au cu profesorii? (Exemplificați)
Majoritatea copiilor din familiile monoparenale rezultate în urma divorțului sunt
foarte bine integrați, agreați de colegi. Datorită supraprotecției părintelui custodian,
implicit a deselor vizite a acestuia la școală, copilul obține rezultata bune, ceea ce-l face să
crească în ochii colegilor. Dintre acești copii au fost lideri în clasă. Un copil care nu avea
rezultate bune la învățătură a ieșit cel mai popular în urma unui test, datorită empatiei de
care a dat dovadă, a ajutorului fizic pe care îl dădea colegilor.
V-ați confruntat cu situații în care elevii proveniți din această formă a familiei au
întâmpinat dificultăți de integrare? Cum ați soluționat cazul?
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 91/179
În 30 de ani de muncă la catedră am avut mulți copii din astfel de familii, însă nu
mi s-a întâmplat să nu se integreze sau să se integreze cu dificultate.
Copiii se implică în activități extracurriculare? În ce fel de activități se implică?
Care sunt motivele din cauza cărora copiii refuză să se implice în anumite activități?
De regulă se implică în astfel de activități și chiar iau inițiativa, un singur caz am
avut când copilul nu participa la activitățile desfășurate în aer liber, din cauza
supraprotecției materne, mama se temea tot timpul de accidente.
Ați identificat o corelație între elevii care provin dintr -o familie monoparentală și
situația școlară a acestora? În ce sens se manifestă? Considerați că lipsa părintelui
necustodian influențează situația școlară a copilului?
Cei mai mulți copii au note bune și foarte bune, contează mai mult cum se implică
părintele custodian în educația copilului.
În ce măsură divorțul influențează situația școlară a elevului?
Probabil că influențează când părinții au mascat neînțelegerile lor în fața copiilor și
îl ia pe copil prin surprindere, însă în cele mai multe cazuri divorțul vine după perioade de
conflicte puternice în familie la care a participat și copilul. În aceste cazuri odată cu
divorțul se instalează liniștea de care copiii au nevoie.
Care este rolul mass media în procesul de educare al elevilor? Efectele acesteia sunt
mai puternice în cazul elevilor din familii monoparentale?
Contează modul cum se implică părintele în educarea copilului. Dacă i se explică
ceea ce vede și aude în mass-media și înțelege corect, este foarte bine. Nu este o diferență
între copiii din familiile monoparentale și cele nucleare în această privință.
Cum ați reacționat în momentul în care elevii v-au spus, din propria lor inițiativă
problemele familiale care îi afectează?
I-am ascultat și i-am sfătuit cum am crezut mai bine.
Ați fost solicitat de un părinte (custodian/ necustodian) să discutați cu elevul pentrua ameliora problemele pe care acesta din urmă le resimte, de natură școlară sau afectivă?
Cum ați reacționat?
Da. Am fost solicitată în această privință și normal că am intervenit și am rezolvat
problema.
Ați avut nevoie de un psiholog pentru rezolvarea problemelor elevilor proveniți din
familii divorțate?
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 92/179
Datorită faptului că am lucra doar cu copii din ciclul primar și grădiniță și acești
copii sunt mult mai deschiși decât cei mai mari, nu am avut nevoie de psiholog, sau poate
nu au fost probleme prea grave.
Ați fost rugat de un părinte să păstrați un secret față de celălalt părinte, în ceea ce
privește elevul? Cum ați reacționat?
Nu
Elevii își schimbă atitudinile față de responsabilitățile școlare în urma divorțului
parental? Dar comportamentul?
Elevii mei nu și-au schimbat atitudinea față de responsabilitățile școlare, însă
comportamentul da, devenind mai introvertiți.
Copiii și-au schimbat afectele față de un părinte sau față de ambii părinți în
perioada post divorț?
Față de părintele necustodian și-au schimbat afectele, deoarece l-a părăsit.
Interviu nr. 6
Inițiala numelui și a prenumelui: A. C.
Sex: F.
Status marital: Căsătorită
Vârstă: 36 ani Educație: Studii superioare
Vechime învățământ: 12 ani
Mediu de proveniență: Rural
Cum analizați relația instituită între familia monoparentală rezultată în urma
divorțului și școală (vizitele părintelui custodian și a celui necustodian, motivele care îi
determină să meargă la școala, gradul de interes manifestat de aceștia în ceea ce privește
situația școlară a elevilor etc.)?
O relație normală, la fel ca și în cazul familiilor normale.
Potrivit testelor sociometrice utilizate la clasă, care este gradul de integrare al
copiilor din familiile divorțate în grupul școlar? Cum sunt acceptați și agreați de colegi?
Cum relaționează cu aceștia? Ce relație au cu profesorii? (Exemplificați)
Gradul de integrare a acestor copii este foarte bun. Acești se afirmă, sunt iubiți de
colegi, au relații bune cu profesorii.
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 93/179
V-ați confruntat cu situații în care elevii proveniți din această formă a familiei au
întâmpinat dificultăți de integrare? Cum ați soluționat cazul?
Nu am avut copii cu dificultăți de integrare.
Copiii se implică în activități extracurriculare? În ce fel de activități se implică?
Care sunt motivele din cauza cărora copiii refuză să se implice în anumite activități?
Copiii proveniți din astfel de familii pe care i-am avut nu s-au implicat în activități
extracurriculare datorită faptului că făceau parte dintr -o religie care interzice astfel de
activități.
Ați identificat o corelație între elevii care provin dintr -o familie monoparentală și
situația școlară a acestora? În ce sens se manifestă? Considerați că lipsa părintelui
necustodian influențează situația școlară a copilului?
La clasele mici la care lucrez, am observat o îmbunătățire a situației școlare după
divorț. Aceasta se datorează instituirii liniștei după plecarea unui părinte de acasă.
În ce măsură divorțul influențează situația școlară a elevului?
În perioada predivorț, în familie sunt multe tensiuni, certuri, așa că odată cu
divorțul se instalează liniștea de care au atâta nevoie atât copii cât și părinții.
Care este rolul mass media în procesul de educare al elevilor? Efectele acesteia sunt
mai puternice în cazul elevilor din familii monoparentale?
Depinde de părintele custodian, de modul cum permite copilului vizionarea
emisiunilor și cum explică conținutul acestora.
Cum ați reacționat în momentul în care elevii v-au spus, din propria lor inițiativă
problemele familiale care îi afectează?
I-am ascultat și i-am sfătuit cum am știut mai bine.
Ați fost solicitat de un părinte (custodian/ necustodian) să discutați cu elevul pentru
a ameliora problemele pe care acesta din urmă le resimte, de natură școlară sau afectivă?
Cum ați reacționat?
Nu.
Ați avut nevoie de un psiholog pentru rezolvarea problemelor elevilor proveniți din
familii divorțate?
Nu, nu am avut nevoie.
Ați fost rugat de un părinte să păstrați un secret față de celălalt părinte, în ceea ce
privește elevul? Cum ați reacționat?
Nu.
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 94/179
Elevii își schimbă atitudinile față de responsabilitățile școlare în urma divorțului
parental? Dar comportamentul?
Copiii pe care i-am avut au devenit mai responsabili în ceea ce privește
responsabilitățile școlare și mai grijulii în ceea ce privește responsabilitățile gospodărești.
Copiii și-au schimbat afectele față de un părinte sau față de ambii părinți în
perioada post divorț?
Acești copii au afecte mai puternice față de ambii părinți după divorț.
Interviu nr. 7
Inițiala numelui și a prenumelui: B.M.
Sex: feminin
Status marital: căsătorită
Vârstă: 48 ani
Educație: studii superioare
Vechime învățământ: 25 ani
Mediu de proveniență: rural
Cum analizați relația instituită între familia monoparentală rezultată în urma
divorțului și școală? În cazurile cu care m-am confruntat, singurul părinte care a păstrat relația cu școala
a fost cel care deținea custodia. Părintele necustodian nu s-a interesat deloc de situația
școlară a elevului, nu a venit la școală, nici măcar nu a vorbit cu dirigintele.
Care este gradul de interes manifestat de copiii care provin din familiile
monoparentale în ceea ce privește situația școlară?
Anul acesta sunt dirigintă la clasa a X-a și am observat că elevii care provin din
această formă a familiei manifestă un interes mediu, chiar și sub – mediu, deoarece
climatul familial în care au crescut nu a facilitat dezvoltarea lor intelectuală. Totodată, ei
nu au posibilități să se dezvolte profesional și urmăresc doar să finalizeze liceul.
Potrivit testelor sociometrice utilizate la clasă, care este gradul de integrare al
copiilor din familiile divorțate în grupul școlar?
În clasa a X-a am observat că elevii ce au un singur părinte sunt marginalizați de
restul colegilor. Aceștia se află într -o luptă continuă pentru a fi acceptați de colectiv, de
aceea le oferă afecțiune, dragoste. Față de copiii din familii nucleare, cei care trăiesc într -o
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 95/179
familie monoparentală simt repulsie, iar în ceea ce privește relația cu profesorii le cer
afecțiune.
Cum ați soluționat cazurile în care elevii din familiile monoparentale au întâmpinat
probleme de integrare în grupul școlar?
M-am întâlnit des cu astfel de cazuri. De aceea, apelez la două metode: fie îi scot pe
elevii direct implicați din clasă (cu diferite treburi, fără să își dea seama de intenția mea)
pentru a vorbi cu restul colegilor, fie îi las să se certe în fața mea pentru ca ei să se
descarce, iar eu să-i supraveghez direct.
Copiii se implică în activități extracurriculare?
Am observat dorința acestor elevi de a se face remarcați de profesori, de colegi, de
societate în general. De aceea, ei participă la diverse activități, de la cele cu specific
cultural, la cele sportive.
Ce legătură există între familia monoparentală din care provin elevii și situația lor
școlară?
După cum afirmat, interesul acestor copii este mediu și sub-mediu în ceea ce
privește situația școlară. Aceștia nu sunt interesați de note sau de a obține cunoștințe, sunt
supravegheați într -o măsură mai redusă, fiind implicat doar un singur părinte. Totodată, am
mai observat că o parte dintre copiii au cerințe foarte mari din partea părintelui custodian,
iar cu celălalt părinte nu au nicio relație. Ei sunt la extreme.
În ce măsură divorțul influențează situația școlară a elevului?
Elevii sunt influențați foarte tare în perioada divorțului în care trebuie să se
confrunte cu grupul școlar, cu societate și își schimbă statusul social, dar și în perioada
post divorț. După ce se realizează și se obișnuiesc cu ideea, elevii nu mai sunt influențați.
Care este rolul mass media în procesul de educare al elevilor?
Mass media are un rol foarte important în procesul de educare al elevilor deoarece
copilul este ceea ce vede, ce ascultă și ce mănâncă. Elevii petrec foarte mult timp în fațatelevizorului, navigând pe internet și preiau multe modele negative sau non -valori, din
cauza faptului că nu au cu cine discuta.
Efectele mass media sunt mai puternice pentru copiii care provin din familii
monoparentale?
Da, sunt mult mai puternice. Elevii din această formă a familiei nu au în familie un
model corect, de aceea conținutul mediatizat este preluat fără a fi analizat.
Cum ați reacționat în momentul în care elevii v-au spus, din propria lor inițiativă, problemele familiale care îi afectează?
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 96/179
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 97/179
Cum analizați relația instituită între familia monoparentală rezultată în urma
divorțului și școală (vizitele părintelui custodian și a celui necustodian, motivele care îi
determină să meargă la școala, gradul de interes manifestat de aceștia în ceea ce privește
situația școlară a elevilor etc.)?
De obicei unul dintre părinți se implică iar celălalt este dezinteresat.
Potrivit testelor sociometrice utilizate la clasă, care este gradul de integrare al
copiilor din familiile divorțate în grupul școlar? Cum sunt acceptați și agreați de colegi?
Cum relaționează cu aceștia? Ce relație au cu profesorii? (Exemplificați)
Se integrează destul de bine, își fac cercul lor de prieteni.
V-ați confruntat cu situații în care elevii proveniți din această formă a familiei au
întâmpinat dificultăți de integrare? Cum ați soluționat cazul?
Nu.
Copiii se implică în activități extracurriculare? În ce fel de activități se implică?
Care sunt motivele din cauza cărora copiii refuză să se implice în anumite activități?
Sunt chiar încântați de activ. extracurriculare, în funcție de pasiunile fiecăruia:
drumeții, literatură, bucătărie, etc.
Ați identificat o corelație între elevii care provin dintr -o familie monoparentală și
situația școlară a acestora? În ce sens se manifestă? Considerați că lipsa părintelui
necustodian influențează situația școlară a copilului?
Nu. Unii caută motive să nu învețe, alții să învețe.
În ce măsură divorțul influențează situația școlară a elevului?
Nu cred că are vreo influență, dacă părintele custodian se implică în creșterea și
educarea minorilor.
Care este rolul mass media în procesul de educare al elevilor? Efectele acesteia sunt
mai puternice în cazul elevilor din familii monoparentale?
Sunt și aspecte pozitive, dar și aspecte negative. Nu cred că are efecte mai
puternice.
Cum ați reacționat în momentul în care elevii v-au spus, din propria lor inițiativă
problemele familiale care îi afectează?
Am păstrat discreția și am încercat să îi ajut atât cât mi-a stat în putință.
Ați fost solicitat de un părinte (custodian/ necustodian) să discutați cu elevul pentru
a ameliora problemele pe care acesta din urmă le resimte, de natură școlară sau afectivă?
Cum ați reacționat? Nu am întâlnit o asemenea situație.
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 98/179
Ați avut nevoie de un psiholog pentru rezolvarea problemelor elevilor proveniți din
familii divorțate?
Nu.
Ați fost rugat de un părinte să păstrați un secret față de celălalt părinte, în ceea ce
privește elevul? Cum ați reacționat?
Nu.
Elevii își schimbă atitudinile față de responsabilitățile școlare în urma divorțului
parental? Dar comportamentul?
Din experiența mea la catedră nu-și schimbă atitudinea față de responsabilitățile
școlare, uneori comportamentul.
Copiii și-au schimbat afectele față de un părinte sau față de ambii părinți în
perioada post divorț?
Nu.
Interviu nr. 9
Inițiala numelui și a prenumelui: O.N.
Sex:F.
Status marital: Căsătorită
Vârstă:36 ani Educație:
Vechime învățământ:14
Mediu de proveniență: Rural
Cum analizați relația instituită între familia monoparentală rezultată în urma
divor țului și școală (vizitele părintelui custodian și a celui necustodian, motivele care îi
determină să meargă la școala, gradul de interes manifestat de aceștia în ceea ce privește
situația școlară a elevilor etc.)?
Discutând atât cu părintele custodian, cât și cu cel necustodian, aflând atitudinea lor
față de școală.
Potrivit testelor sociometrice utilizate la clasă, care este gradul de integrare al
copiilor din familiile divorțate în grupul școlar? Cum sunt acceptați și agreați de colegi?
Cum relaționează cu aceștia? Ce relație au cu profesorii? (Exemplificați)
Consider că în cele mai multe cazuri, relațiile cu colegii sau profesorii nu sunt în
mare parte influențate de situația familială, ci depind de personalitatea copilului respectiv.
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 99/179
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 100/179
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 101/179
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 102/179
Anexa D2 - Prezentarea și interpretarea rezultatelor obținute din interviurile
realizate cu profesorii
O privire de ansamblu asupra relației dintre familia monoparentală rezultată în
urma divorțului și instituțiile de învățământ, conturează faptul că nu există nicio deosebire
în comparație cu familia nucleară [„O relație foarte bună, chiar mai bună decât cu
familiile nucleu” (C.C., 40 ani), „O relație normală, nu se deosebește de relațiile familiilor
normale” (P.C., 45 ani), „O relație normală, la fel ca și în cazul familiilor normale” (A.C,
36 ani)]. Potrivit răspunsurilor intervievaților, singurul aspect definitoriu îl constituie
interesul manifestat doar din partea părintelui custodian [„ …relație prin care părintele
custodian manifestă implicare și interes în ceea ce privește pregătirea copilului lor sub
toate aspectele” (I.C., 53 ani), „în cazurile cu care m-am confruntat, singurul părinte care
a păstrat relația cu școala a fost cel care deținea custodia. Părintele necustodian nu s-a
interesat deloc de situația școlară a elevului, nu a venit la școală, nici măcar nu a vorbit
cu dirigintele” (B.M., 48 ani), „de obicei unul dintre părinți se implică iar celălalt este
dezinteresat ” (M.M., 37 ani)]. Conform răspunsurilor, preocuparea părintelui custodian
pentru situația școlară a copiilor se datorează „ supraprotecției […] ceea ce determină
interesul mai mare manifestat pentru copil. O altă cauză o constituie frica de a nu fi
reclamat de părintele necustodian pentru lipsa grijii pentru copil. Există și cazuri foarte
rare când interesul ambilor părinți lipsește definitiv, cauzate de viciile pe care aceștia le
au” (O.A., 48 ani). De asemenea, se poate constata descreșterea interesului față de școală,
idee evidențiată de răspunsul „ Relația dintre școală și familie monoparentală (părinte
custodian) este mai strânsă într -o primă fază, ca mai târziu (6 luni – 1 an) să se diminueze.
Părintele custodian este tentat să „sufoce” copilul cu grijă, dragoste, recompense
nemeritate, ceea ce duce adesea la devieri comportamentale ale acestuia […] După
per ioada de „grație”, copilul ajunge să- și șantajeze părintele custodian cu „era mai binedacă rămâneam la celălalt părinte. Interesul față de situația școlară a elevului este absent
în cazul părintelui necustodian, iar vizitele la școală sunt aproape inexist ente” (C.N., 45
ani). Din analiza răspunsurilor, reiese faptul că relația dintre familia monoparentală și
școală este normală, fiind menținută doar datorită interesului manifestat de părintele
custodian, în timp ce părintele necustodian nu s-a interesat deloc de situația școlară a
copiilor. Se evidențiază supraprotecția părintelui custodian, ca fiind un factor declanșator
al comportamentelor deviante ale copiilor ce provin din familii divorțate.
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 103/179
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 104/179
Corelația dintre mediul familial, în cadrul căruia se dezvoltă copilul, și situația
școlară este „ slabă într -o primă etapă, dar apoi se constată o interdependență între note,
disciplină și situația familială” (C.N., 45 ani). Dacă unii subiecți au afirmat că „nu
contează tipul familiei din care provine copilul, ci doar temperamentul și felul în care este
educat ” (C.C., 40 ani) sau că „unii caută motive să nu învețe, alții să învețe” (M.M., 37
ani), elevii ce aparțin unei familii divorțate „au o situația școlară mai bună decât cei care
provin din familii normale” (O.N., 36 ani). De asemenea, s-a conturat faptul că situația
școlară post divorț se îmbunătățește [„după divorț și plecarea unui părinte de acasă,
situația școlară se îmbunătățește” (M.S., 42 ani), „mai degrabă cresc notele după divorț,
deoarece se instalează certitudinea și liniștea în casă” (P.C., 45 ani), „ situația școlară a
elevului este influen țată mai mult de situația familială premergătoare divorțului, în sens
negativ, iar după divorț se constată o acalmie, ca apoi să se observe un comportament
derutant cu suișuri și coborâșuri” (C.N., 45 ani), „odată cu divorțul se liniștesc membrii
acesteia, copiii încep să ia note mai bune” (M.S., 17 ani)]. Influența mediului familial
asupra situației școlare „depinde de situație și de cât de atașat este copilul de ambii
părinți” (P.C., 45 ani). Pe de o parte, atitudinile față de responsabilitățile școlare din
perioada post divorț s-au schimbat în mod pozitiv [„copiii pe care i-am avut, au devenit
mai responsabili” (A.C. 36 ani)], iar pe de altă parte în sens negativ [„am observat că
devin bulversați, marginalizați, haotici, fiind jigniți de cei din jur ” (B.M., 48 ani)]. Potrivit
răspunsurilor oferite, situația școlară post divorț a elevilor ce provin din forma familiei
analizate se îmbunătățește, cu toate că în perioada pre divorț aceasta este influențată
negativ de climatul familial ostil dezvoltării copilului.
Conform răspunsurilor subiecților, „copiii din familiile monoparentale au tendința
mai mare de a- și alege un model care să înlocuiască părintele necustodian” (C.N., 45 ani),
mai ales că „elevii din această formă a familiei nu au un model corect […] conținutul
mediatizat este preluat fără a fi analizat ” (B.M., 48 ani), însă influența mass mediadepinde de „vârsta copilului, de preocupările și interesele membrilor familiei” (M.S., 42
ani), precum și de „modul în care se implică părintele în educarea copilului. Dacă i se
explică ceea ce vede și aude în mass-media și înțelege corect, este foarte bine. Nu este o
diferență între copiii din familiile monoparentale și cele nucleare în această privință”
(O.A. 48 ani). În ceea ce privește influența mass media asupra procesului de educare al
copiilor, părintele custodian are un rol decisiv în supravegherea consumului de mesaje
media. Medierea instructivă, restrictivă și co-vizualizarea este realizată doar de acesta,motiv pentru care influențează procesul de educare al copiilor
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 105/179
Dacă un subiect a avut „norocul să afle de la părintele custodian” (C.N., 45 ani),
cea mai mare parte dintre intervievați au fost informați cu privire la problemele familiale
de la elevi. În această din urmă situație, cadrele didactice i-au „ sfătuit cum au știut mai
bine” (P.C., 45 ani), iar pe de altă parte au „luat legătura cu părinții care generau astfel de
probleme” (I.C., 33 ani). De asemenea, un subiect a precizat că „ i-am ascultat, i-am
mângâiat și le-am dat exemple de alți copii, care au situații asemănătoare cu a lor și au
ieșit biruitori” (B.M., 48 ani). Din analiza răspunsurilor, reiese legătura puternic afectivă
dintre elevii ce provin din familii divorțate și profesorii acestora.
Subiecții intervievați au fost solicitați de părintele custodian să discute cu elevii
pentru a ameliora problemele pe care le resimt [„am fost solicitată în această privință și
normal că am intervenit și am rezolvat problema” (O.A., 48 ani), „aceste probleme s-au
acumulat înainte de divorț, iar copilul nu acceptă ideea. În această situație i-am
recomandat părintelui și copilului ajutorul psihologului școlar ”(C.N., 45 ani). Totodată,
cadrele didactice intervievate colaborează eficient cu psihologii școlari [„ foarte des
organizez ore de dirigenție împreună cu psihologul școlar ” (C.N. 45 ani), „chiar copiilor
le face plăcere să își povestească viața lor deoarece simt că există cineva care este
interesat de ceea ce fac” (B.M., 48 ani)]. Un alt aspect constatat îl constituie faptul că
subiecții intervievați au fost rugați de părintele custodian să păstreze un secret față de cel
necustodian [„am păstrat secretul deoarece era în interesul elevului” (M.S., 42 ani),
„…chiar am o elevă în clasă care a rămas singură acasă cu tatăl necustodian, părintele ce
deține custodia fiind plecat în străinătate la muncă. Din cauza faptului că tatăl fetei are
probleme cu alcoolul, nu cheltuiește banii primiți în folosul copilului, motiv pentru care
mama elevei m-a rugat să merg cu fata la cumpărături când primește banii de liceu pentru
a- și lua cele necesare, iar eu am acceptat ” (B.M., 48 ani)]. În urma divorțului dintre
părinți, copiii „au devenit mai apropiați de mame” (C.C., 40 ani), astfel încât de la
părintele custodian „le cer prea mult, iar cu cel necustodian nu au nicio relație” (B.M., 48ani).
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 106/179
Anexa E – Interviurile realizate cu psihologii
Interviu nr. 1
Iniţiala numelui şi a prenumelui: K. D
Sex: feminin
Vârstă: 47 ani
Educaţie:Liceul pedagogic/ Facultatea de psihologie şi ştiinţe ale educaţiei
Experienţă psihologică: 4 ani
Mediul de provenienţă: rural
Părinţii vă solicită pentru a ajuta copiii, în urma divorţului dintre ei? Care sunt
problemele cu care se confruntă copiii în perioada post divorţ?
Există părinţi care solicită ajutorul în urma divorţului mai ales atunci când sesizează
la copii anumite schimbări de comportament. Cele mai pregnante şi mai intense probleme
cu care se confruntă copiii în urma divorţului sunt:
a. confuzia – copilul nu înţelege ceea ce se întâmplă cu familia lui şi din lipsă
de informaţii îşi creează propriul scenariu cu privire la motivul pentru care în familia lui se
produce o schimbare, au loc conflicte, unul din părinţi se va muta de acasă sau se mută în
altă cameră din casă; b. vinovăţia – atunci când asistă la discuţii aprinse sau când simt că ceva nu
este în regulă cu părinţii lor, copiii îşi atribuie în dese rânduri vinovăţia, considerându-se
chiar ei motivul pentru care se întâmplă acest lucru, chiar dacă în realitate nu este adevărat;
c. incertitudinea – întregul univers al copilului se clatină şi uneori îi este greu
să integreze aceste schimbări
d. furia – expresie a neputinţei şi suferinţei, apare ca singura modalitate de
manifestare şi descărcare a sentimentelor amestecate, putând fi îndreptată spre: unul din părinţi (considerat „vinovat”), ambii părinţi, alţi membri ai familiei sau din afara familiei;
e. tristeţea – care poate lua diferite forme: o retragere din câmpul social al
copilului, lipsa de a mai par ticipa, de a se mai implica, o apatie, o scădere a rezultatelor
şcolare, plâns facil, o creştere a sensibilităţii şi iritabilităţii, apariţia unor îmbolnăviri
repetate sau stări de rău care nu au o cauză medicală;
f. abandonul – plecarea unuia dintre părinţi conferă copilului trăirea stării de
abandon, el simte că părintele pleacă definitiv, că îl va părăsi pentru totdeauna;
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 107/179
g.
refuzul – incapacitatea de a accepta separarea este însoţită de refuzul
copilului de a accepta ce se întâmplă şi de a se adapta noii situaţii;
h. agresivitatea – copilul poate vorbi urât, poate lovi, strica sau se poate lovi în
încercarea în act tensiunea şi teama pe care o resimte.
Aţi avut situaţii în care copiii v-au cerut sprijinul din propria iniţiativă, fără a se
implica şi părinţii lor ? Ce probleme aveau?
Vin la consiliere din proprie iniţiativă copii cu vârste cuprinse între 14 -18 ani. De
cele mai multe ori copiii erau derutaţi, trăind o stare de incertitudine, nu reuşeau să-şi
stabilească obiective în ceea ce priveşte viitorul, nu-şi găseau energia pentru a face faţă
sarcinilor şcolare.
Ați avut solicitări din partea cadrelor didactice pentru a consilia elevii din familiile
divorţate? Care au fost dificultăţile cu care se confruntau aceştia?
Solicitările cadrelor didactice au apărut în situaţia în care aceştia au observat la
copii anumite schimbări comportamentale: violenţă, scăderea rezultatelor şcolare, apatie,
lipsa interesului pentru activităţile şcolare şi extraşcolare
Cum sunt îndeplinite funcţia economică, cea educativă şi funcţia afectivă în cadrul
familiei divorţate?
Monoparentalitatea rezultată din divorţ este corelată cu o diminuare a activităţii
educative şi mai ales cu o adecvare şi o eficienţă mai mică ale eforturilor educative: rolul
matern este caracterizat în termenii suprasolicitării (materiale, emoţionale, relaţionale), a
unui dezinteres relativ sau al unui conflict de rol, în timp ce rolul patern este analizat în
termenii «absenţei paterne», «deprivării paterne», «deresponsabilizării paterne». Se poate
consemna faptul că divorţul are un efect negativ profund asupra copiilor atât pe plan
afectiv, emoţional, psihologic cât şi în plan educaţional. Sunt identificate carenţe mari şi pe
plan social. Un copil care face parte dintr-o familie dezorganizată prin divorţ se confruntă
cu etichetarea şi marginalizarea socială necesitând un efort mult mai mare din partea lui
pentru a reuşi să se impună în comunitatea din care face parte.
Există vreo corelaţie între forma familiei în care creşte elevul şi situaţia şcolară
(lipsa părintelui necustodian, lipsa familiei nucleare, cât de mult îi afectează pe elevi
des părţirea părinţilor)?
Nucleul central al relaţiilor interpersonale stabilite de cadrul familiei este
reprezentat de sentimentul de dragoste şi de ataşament manifestat faţă de partener, faţă de
copil, faţă de tot ceea ce constituie esenţa vieţii de familie. Încorporată în fiecare rol şicomportament familial, afectivitatea constituie termenul principal al unităţii familiale,
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 108/179
liantul care cimentează cele mai durabile şi mai optime legături între membri familiei şi
care asigură formarea personalităţii lor.
Situaţia de dificultate familială, lipsa de coeziune împiedică o dezvoltare morală
adecvată, carenţele afective şi funcţionale ale familiei, manifestându-se sub forma efectelor
tardive, ale formării unei personalităţi morale imature, definite de noncomformism şi
inadaptabilitate. Lipsiţi de dragostea şi securitatea oferite de o familie cu funcţionalitate
normală, copiii din familiile dezbinate devin capricioşi, instabili, incapabili de adaptarea
unor norme de viaţă colectivă, revendicări etc. Excentrici şi imaturi, ei îşi abandonează
sarcinile în activităţile şcolare la cea mai mică dificultate, manifestând un opoziţionism
disproporţionat faţă de rigorile disciplinare, fiind sensibili sau hipersensibili la sancţiuni.
Gradul în care copiii sunt afectaţi variază în funcţie de vârsta copiilor? (La ce vârstă
suferă cel mai mult? Dar cel mai puţin? Există posibilitatea ca aceştia să nu fie afectaţi
deloc de divorţul părinţilor? Dar să fie marcaţi pentru toată viaţa?)
Reacţiile copiilor în faţa divorţului părinţilor diferă în funcţie de etapa de vârstă;
astfel, ,,copiii de vâr stă mică (sub şapte ani) sunt cel mai puternic afectaţi; ei par a fi mai
dependenţi, mai neascultători, mai agresivi, mai puţin afectuoşi decât cei care rămân în
familii complete, dezvoltarea lor generală fiind bulversată.’’ Aceştia oferă prin
comportamentul lor, semnele unui puternic stres, mulţi dintre ei plângând, având tulburări
în activitatea de hrănire-odihnire, probleme biologice şi de asemenea, manifestă o
agresiune în relaţia cu ceilalţi copii. Ei pot experimenta sentimentul de culpă,
considerându-se vinovaţi de divorţul părinţilor. Copiii în vârstă de şase -opt ani sunt
marcaţi de o mare tristeţe, de sentimente de frustrare, confuzie şi anxietate, de conflicte de
loialitate, mulţi dintre ei căutând contactul cu părintele absent. Pentru copiii între nouă şi
doisprezece ani, percepţia rupturii este mai clară, modalităţile de manifestare mai sobre; ei
sunt capabili să pună în funcţiune diferite mecanisme de protecţie şi să lupte împotri va
propriilor stări psihologice. Mulţi dintre ei reuşesc cu greu să-şi controleze anxietatea,ruşinea, durerea şi sentimentul neputinţei. Nici în adolescenţă experienţa divorţului nu este
suportată fără probleme: aceştia simt mânie, depresie, vină, disperare, devin îngrijoraţi în
privinţa perspectivei financiare, încep viaţa sexuală foarte devreme ca un răspuns
individual la provocarea puternică a divorţului părinţilor săi. Copiii sunt deosebiţi de
afectaţi de divorţul părinţilor chiar dacă nu au o reprezentare conceptuală a relaţiei
întrerupte între părinţi. „Vârsta copiilor la momentul divorţului contează foarte mult: cu cât
copiii au mai puţine amintiri legate de divorţ cu atât ei se adaptează mai bine noilor familii,adică familiei reconstituite sau familiei monoparentale.”
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 109/179
Fiecare societate încredinţează familiei ca întreg, misiunea extrem de importantă de
a transmite copiilor norme şi reguli morale de conduită şi de a asigura interrealizarea
acestora sub formă de convingeri, atitudini şi motivaţii. În acest sens pe lângă comunicarea
verbală nemijlocită, care favorizează dezvoltarea unor atitudini şi reprezentări
corespunzătoare asupra noţiunilor de „bine” şi „rău”, comportamentul nemijlocit al
părinţilor, exemplele personale oferite de aceştia, exercită o influenţă deosebit de
importantă asupra conduitei copilului. Se poate considera, din acest punct de vedere, că
totalitatea manifestărilor comportamentale adecvate ale copilului este funcţie de
integritatea funcţionalităţii familiei, orice conduită morală pozitivă prezentată de copil
purtând pecetea influenţelor exercitate de anturajul său familial.
Un alt efect provocat de divorţ ţine de faptul că responsabilităţile paterne sunt
redistribuite şi preluate în totalitate de părintele căruia i s–a încredinţat minorul. De multe
ori copiii preiau o parte din responsabilităţile părintelui plecat. Astfel se observă o
dezorganizare a întregului proces familial respectiv neglijarea copiilor pe plan afectiv,
material, educaţional.
Copiii îşi schimbă afectele după divorţ faţă de părinţi? Rămân imparţiali sau simt
sentimente pozitive faţă de un părinte şi negative pentru celălalt?
Cercetările psihologice desfăşurate asupra perioadei primei copilării evidenţiază că
toţi copiii lipsiţi de dragoste maternă devin mult mai fragili şi mai vulnerabili decât cei
cărora mama le asigură un suport afectiv deplin. Relaţiile afective stabilite cu mama şi cu
ceilalţi membri ai familiei sunt esenţiale mai ales în prima parte a dezvoltării şi procesului
de creştere, în absenţa lor viaţa relaţională fiind profund alterată. În măsura în care
atmosfera normală a vieţii copilului este familia ca un tot, dislocarea sau disocierea sa,
disensiunile între părinţi sunt, în marea majoritate a cazurilor, responsabile de reacţiile
antisociale ale copiilor. Mediile familiale dezorganizate şi neînţelegerile frecvente între
părinţi, provoacă mari traumecopilului, statisticile occidentale indicând că peste 70% dintrecopiii delicvenţi şi peste 65% dintre cei care prezintă tulburări neuropsihice se confruntă cu
aceste situaţii.
În primele faze ale conştientizării divorţului părinţilor, copilul poate reacţiona la
şocul emotiv prin două tipuri de comportamente: fie printr -o atitudine de agresivitate şi
ostilitate faţă de unul din părinţi, sau faţă de amândoi, atitudine care se poate extinde şi
asupra altor persoane, fie printr-o inhibiţie profundă cu refuz de participare chiar şi la
actele simple, alimentaţie, sau prin trăirea unui sentiment profund de culpabilitate ce setransformă în anxietate, frică patologică, perturbări ale proceselor intelectuale, inadaptare.
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 110/179
Care este cea mai bună relaţie între părinţi în perioada post divorţ: co – parentală
(colaborare eficientă între părinţi), paralel parentală (fiecare creşte copilul în mod
independent de a celuilalt) sau monoparentală (este implicat doar un părinte).
Relaţiile post-divorţ dintre părinţi reprezintă un factor important în funcţionarea
sistemului familial: cu cât contactele sunt mai continue, sunt calitative, cu atât efectele
divorţului sunt mai diminuate. „Absenţa tatălui a fost corelată cu comportamentul deviant
al copilului şi cu tulburări de comportament precum şi cu tulburări de viaţă sexuală”.
Reacţiile copilului la impactul agresiv al divorţului, sunt atât de ordin general cât şi de
ordin par ticular, în funcţie de vârsta la care survine divorţul, şi de reacţiile părinţilor după
divorţ.
Absenţa controlului exercitat de părinţi, o educaţie prost orientată, abandonul
familial, dezorganizarea familiei, reprezintă principalele cauze care facilitează inadaptarea
socială a tânărului şi integrarea sa negativă în cadrul grupurilor cu caracter antisocial. Din
modul în care se confruntă adolescentul cu problemele familiale şi din modul în care-i sunt
asigurate sau nu condiţiile necesare pentru a putea socializa ca adult pot să rezulte fie
reuşita - reuşită socială, pozitivă, fie eşec - devianţă, marginalizare. „Marginalizarea apare
atunci când are loc o , «ruptură a transmisiunilor sociale», când «opresiunea socială e
suportată în linişte», când nu mai există contacte directe, fireşti, sincere, fără formalism şi
rigiditate.” Cea mai mică tulburare în echilibrul afectiv al părinţilor provoacă tulburări în
psihicul copiilor, atât iubirea tiranică, cât şi indiferenţa afectivă fiind resimţite profund de
copil.
Cum s-au schimbat relaţiile interpersonale dintre membrii familiei în perioada post
divorţ (părinte custodian – părinte necustodian, părinte custodian – copii, părinte
necustodian – copii, părinţi – copii, copil – copil)? În ce mod s-a schimbat relaţia de
comunicare?
Copiii fac faţă divorţului mult mai greu decât părinţii. La început copiii nu vor ca părinţii să divorţeze; conflictul este mai mult al părinţilor decât al copiilor. În timp ce
părinţii au motive reale pentru separare, copiii (în special cei mici) înţeleg arareori aceste
motive, însă nu deţin nici un control asupra divorţului. Decizii ca acelea referitoare la
persoana cu care vor locui sau cât de des îţi pot vedea celălalt părinte nu sunt în mâinile
lor. În sfârşit, copiii, în special cei mici, nu au suficientă maturitate emoţională pentru a
putea trece printr-o asemenea experienţă care s-ar putea dovedi copleşitoare. Copilul
începe să-şi pună o serie de întrebări cărora nu le poate da un răspuns şi nici nu este ajutatsă o facă. Poate cea mai tulburătoare întrebare pe care şi-o poate pune un copil aflat în
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 111/179
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 112/179
părinte pot duce adesea la pierderea contatului dintre copil şi tată, acesta fiind unul din cele
mai negative efecte ale divorţului. În situaţiile în care tatăl are un rol activ în viaţa
copilului copiii au o mai bună adaptare psihologică şi socială, dar şi performanţele
academice sunt mai bune. O relaţie sănătoasă între tată şi copil poate diminua unele dintre
efectele secundare ale conflictului parental. Cercetările au descoperit că acei copii care
petrec mai mult timp cu taţii (post-divorţ) au relaţii mai bune pe termen lung chiar şi în
familiile în care conflictul părinţilor este de durată. De asemenea, o creştere a timpului
petrecut în relaţia tată-copil mai ales când această relaţie implică şi manifestarea
responsabilităţilor parentale, poate genera o descreştere a conflictului dintre cei doi părinţi.
Este important să subliniem următorul amendament: implicarea tatălui în viaţa
copilului nu este mereu sănătoasă sau dezirabilă. În situaţiile în care există probleme
mentale severe, abuz de alcool sau droguri, violenţă domestică sau abuz asupra copilului,
accesul tatălui trebuie limitat, supervizat sau suspendat în conformitate cu interesul
superior al copilului.
Cum sunt influenţate relaţiile sociale ale părinţilor după divorţ (dimensiunea,
compoziţia şi densitatea)?
Majoritatea bărbaţilor se căsătoresc mai repede decât femeile în special după divorţ.
Femeile par a fi dominate mai mult de procese de conştiinţă şi de tulburări psiho -
fiziologice, care fac mai probabilă o perioadă de pauză decât intrarea într -o nouă relaţie.
Atât bărbaţii, cât şi femeile care intră într -un nou mariaj pot întâmpina mari dificultăţi dacă
nu găsesc persoana potrivită, ajungând la un nou divorţ, trăind acut sentimentul
însingurării. Există şi persoane care nu se implică mult în căsătorie şi din această cauză
despărţirea se produce mai uşor.
Interviu nr.2
Inițiala numelui și a prenumelui: F.B.
Sex: M
Vârstă: 29 ani
Educație: Facultatea de Psihologie, UBB Cluj
Experiență psihologică: 4 ani
Mediul de proveniență: urban
Părinții vă solicită pentru a ajuta copiii, în urma divorțului dintre ei? Care sunt
problemele cu care se confruntă copiii în perioada post divorț?
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 113/179
Da. Probleme de concentrare a atenției, indisciplină, randament școlar scăzut,
absenteism etc.
Ați avut situații în care copiii v-au cerut sprijinul din propria inițiativă, fără a se
implica și părinții lor? Ce probleme aveau?
Da. Nu se înțelegeau cu părinții.
Ați avut solicitări din partea cadrelor didactice pentru a consilia elevii din familiile
divorțate? Care au fost dificultățile cu care se confruntau aceștia?
Da. Acestea au fost din cauza absenteismului, indisciplinei.
Cum sunt îndeplinite funcția economică, cea educativă și funcția afectivă în cadrul
familiei divorțate?
De multe ori sunt neglijate.
Există vreo corelație între forma familiei în care crește elevul și situația școlară
(lipsa părintelui necustodian, lipsa familiei nucleare, cât de mult îi afectează pe elevi
despărțirea părinților)?
Da.
Gradul în care copiii sunt afectați variază în funcție de vârsta copiilor? (La ce vârstă
suferă cel mai mult? Dar cel mai puțin? Există posibilitatea ca aceștia să nu fie afectați
deloc de divorțul părinților? Dar să fie marcați pentru toată viața?)
Suferă mai mult în timpul copilăriei mici și mai puțin în adolescență. Nu există
posibilitatea să nu fie afectați deloc.
Care este rolul mass media în ceea ce privește procesul de educare al copiilor
proveniți din familiile divorțate?
Rol nesemnificativ.
Copiii își schimbă afectele după divorț față de părinți? Rămân imparțiali sau simt
sentimente pozitive față de un părinte și negative pentru celălalt?
De regulă se aliază cu unul dintre părinți.Care este cea mai bună relație între părinți în perioada post divorț: co – parentală
(colaborare eficientă între părinți), paralel parentală (fiecare crește copilul în mod
independent de a celuilalt) sau monoparentală (este implicat doar un părinte).
Co- parentală deoarece îi are alături pe ambii părinți și este stimulat afectiv de
aceștia.
Cum s-au schimbat relațiile interpersonale dintre membrii familiei în perioada post
divorț (părinte custodian – părinte necustodian, părinte custodian – copii, părinte
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 114/179
necustodian – copii, părinți – copii, copil – copil)? În ce mod s-a schimbat relația de
comunicare?
Comunicare defectuoasă între membrii familiei.
Cum sunt afectate relațiile interpersonale ale copiilor după divorț? În ce aspect al
vieții se resimt cel mai intens aceste influențe?
Apar anturaje nefavorabile. Se resimt în viața personală.
Care este relația dintre copil și familia extinsă a părintelui custodian? Dar a celui
necustodian?
De multe ori, copilul nu comunică nici cu familia extinsă a părintelui custodian,
nici a celui necustodian.
Cum sunt influențate relațiile sociale ale părinților după divorț (dimensiunea,
compoziția și densitatea)?
În funcție de persoană.
Foștii parteneri resimt singurătate emoțională? Dacă da, cum influențează acest
fenomen relaționarea cu minorii?
De regulă, da. Din acest motiv se recăsătoresc, iar copiii sunt dezorientați.
Care este părerea dumneavoastră despre „ciclul divorțului”?
Un fenomen complex cu repercusiuni asupra dezvoltării normale ale copiilor.
Interviu nr. 3
Inițiala numelui și a prenumelui: S.I.
Sex: F.
Vârstă: 42 ani
Educație: Universitatea „A.I. Cuza”
Experiență psihologică: 12 ani
Mediul de proveniență: urban
Părinții vă solicită pentru a ajuta copiii, în urma divorțului dintre ei? Care sunt
problemele cu care se confruntă copiii în perioada post divorț?
Părinții solicită ajutorul psihologului pentru a ajuta copiii. În urma unui divorț,
copiii nu pot accepta plecarea unui părinte din familie.
Ați avut situații în care copiii v-au cerut sprijinul din propria inițiativă, fără a se
implica și părinții lor? Ce probleme aveau?
Da, sunt copii care au cerut ajutorul psihologului deoarece încercau să rezolve
problemele familiale.
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 115/179
Ați avut solicitări din partea cadrelor didactice pentru a consilia elevii din familiile
divorțate? Care au fost dificultățile cu care se confruntau aceștia?
Cadrele didactice sunt primii care observă schimbările din viața copilului.
Profesorii observă la acești copii dificultăți de a comunica și în a se implica în activitățile
școlare.
Cum sunt îndeplinite funcția economică, cea educativă și funcția afectivă în cadrul
familiei divorțate?
Acestea sunt preluate de părintele căruia i-a fost încredințat copilul.
Există vreo corelație între forma familiei în care crește elevul și situația școlară
(lipsa părintelui necustodian, lipsa familiei nucleare, cât de mult îi afectează pe elevi
despărțirea părinților)?
Situația școlară a copilului are de pierdut în urma divorțului deoarece sentimentele
manifestate asupra lui nu pot fi gestionate deplin. Există o luptă interioară pe care copilul o
resimte, dar nu o poate explica.
Gradul în care copiii sunt afectați variază în funcție de vârsta copiilor? (La ce vârstă
suferă cel mai mult? Dar cel mai puțin? Există posibilitatea ca aceștia să nu fie afectați
deloc de divorțul părinților? Dar să fie marcați pentru toată viața?)
Cu cât copiii sunt mai mici, cu atât suferă mai puțin de pe urma divorțului. Șocul
este mai mare atunci când ei sunt adolescenți deoarece ei înșiși au probleme pe care nu le
pot rezolva. Fiecare copil are personalitatea lui, el pleacă din familie cu un bagaj de
sentimente. Este marcat de problemele care i-au schimbat viața.
Care este rolul mass media în ceea ce privește procesul de educare al copiilor
proveniți din familiile divorțate?
Mass media are rol de a informa. De multe ori, îndulcesc informațiile pe care le
primește copilul, dar totodată poate scoate în evidență lucruri urâte, ce îl vor marca
negativ.
Copiii își schimbă afectele după divorț față de părinți? Rămân imparțiali sau simt
sentimente pozitive față de un părinte și negative pentru celălalt?
După divorț, afectele față de părinți se schimbă. Depinde foarte mult în ce relație
rămân cei doi părinți în urma divorțului. Copiii nu pot să rănească voit părinții, ei încearcă
să-i împace sau să îi educe.
Care este cea mai bună relație între părinți în perioada post divorț: co – parentală
(colaborare eficientă între părinți), paralel parentală (fiecare crește copilul în mod
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 116/179
independent de a celuilalt) sau monoparentală (este implicat doar un părinte). Avantaje și
dezavantaje ale fiecărui tip.
Cea mai bună relație post divorț este co- parentală deoarece există o colaborare
eficientă, astfel încât divorțul nu mai are o importanță prea mare.
Cum s-au schimbat relațiile interpersonale dintre membrii familiei în perioada post
divorț (părinte custodian – părinte necustodian, părinte custodian – copii, părinte
necustodian – copii, părinți – copii, copil – copil)? În ce mod s-a schimbat relația de
comunicare?
Relația de comunicare poate să întâmpine dificultăți, întrucât pentru copil păr intele
nou venit este văzut ca cineva care încearcă să ia locului părintelui plecat. Apropierea
dintre copil și părintele nou venit se realizează după o lungă perioadă de timp.
Cum sunt afectate relațiile interpersonale ale copiilor după divorț? În ce as pect al
vieții se resimt cel mai intens aceste influențe?
După divorț, relațiile interpersonale ale copiilor au de suferit, ei devenind puțini
comunicativi. Cel mai intens aceste influențe se resimt în perioada adolescenței.
Care este relația dintre copil și familia extinsă a părintelui custodian? Dar a celui
necustodian?
Relația dintre copil și familia extinsă a părintelui custodian cunoaște o îmbunătățire,
spre deosebire de relația cu familia extinsă a părintelui necustodian, care rămâne la un
nivel de încercare de apropiere.
Cum sunt influențate relațiile sociale ale părinților după divorț (dimensiunea,
compoziția și densitatea)?
După divorț, relațiile sociale ale părinților suferă modificări, de cele mai multe ori
în sens negativ. Dimensiunea, compoziția și densitatea diferă de la caz la caz.
Foștii parteneri resimt singurătate emoțională? Dacă da, cum influențează acest
fenomen relaționarea cu minorii?
Singurătatea emoțională există și se manifestă atunci când sunt împreună pentru o
scurtă perioadă de timp. Față de copii, părinții se comportă elegant, drăgăstos și cu respect.
Care este părerea dumneavoastră despre „ciclul divorțului”?
În viața fiecărui om există un prag înalt pe care toți trebuie să îl pășim, dar nu toți
reușesc să-l urce. De aceea, cei care nu pot să-l urce se confruntă cu ruptura numită
„divorț”. Dacă nu afectează pe nimeni, poate să vindece rănile provocate în cadrul
mariajului. Aceste persoane simt o eliberare, o relansare în viața socială și particulară.
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 117/179
Anexa E2 – Prezentarea și interpretarea răspunsurilor oferite de psihologii
intervievați
În urma analizării interviurilor, a rezultat faptul că subiecții intervievați au fost
solicitați de către părinți în perioadele pre divorț, divorț și post divorț, cu scopul de a ajuta
copiii să treacă peste aceste etape traumatizante. Problemele pe care le-au întâmpinat copii
în aceste perioade sunt „de concentrare a atenției, indisciplină, randament școlar scăzut,
absenteism” (F.B., 29 ani) și „confuzia, vinovăția, incertitudinea, furia, tristețea,
abandonul, refuzul, agresivitatea” (K.D., 47 ani). Aceștia se confruntă cu dificultățile
prezentate, din cauza faptului că „nu pot accepta plecarea unui părinte din familie” (S.I.,
42 ani). De asemenea, subiecții intervievați au precizat că au avut pacienți copii ce
proveneau din familii divorțate, care le-au cerut ajutorul din propria inițiativă, fie din cauza
faptului că „nu se înțelegeau cu părinții” (F.B., 29 ani), fie „încercau să rezolve
problemele familiale” (S.I., 42 ani). Totodată, este necesar a se sublinia că „de cele mai
multe ori, copiii erau derutați, trăind o stare de incertitudine, nu reuşeau să- şi stabilească
obiective în ceea ce priveşte viitorul, nu- şi găseau energia pentru a face faţă sarcinilor
şcolare” (K.D., 47 ani). Subiecții au fost solicitați și de cadre didactice deoarece acestea
sunt primele persoane „care observă schimbările din viața copilului” (S.I., 42 ani).
Cauzele care au determinat profesorii să apeleze la psihologii școlari sunt „absenteismul,
indisciplina” (F.B., 29 ani) și „violența, scăderea rezultatelor școlare, apatie, lipsa
interesului pentru activitățile școlare și extrașcolare” (K.D., 47 ani). Din răspunsurile
oferite, reiese faptul că există o legătură strânsă între psihologi și copiii din familiile
monoparentale deoarece aceștia au fost solicitați să amelioreze consecințele divorțului
dintre părinți asupra copiilor.
Potrivit răspunsurilor subiecților, funcțiile specifice familiei monoparentale fie sunt
„neglijate” (F.B., 29 ani), fie sunt „ preluate de părintele căruia i-a fost încredințat copilul ”(S.I., 42 ani). Dacă „rolul matern este caracterizat în termenii suprasolicitării (materiale,
emoționale, relaționale) […] rolul patern este analizat în termenii «absenţei paterne» ,
«deprivării paterne» , «deresponsabilizării paterne» […]Un copil care face parte dintr -o
familie dezorganizată prin divorţ se confruntă cu etichetarea şi marginalizarea socială
necesitând un efort mult mai mare din partea lui pentru a reuşi să se impună în
comunitatea din care face parte” (K.D., 47 ani). De asemenea, se poate constata că gradul
în care copiii sunt afectați de separarea definitivă a părinților variază în funcție de vârstacopiilor. Răspunsurile intervievaților se situează la poluri opuse. Pe de o parte, „ suferă mai
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 118/179
mult în timpul copilăriei mici și mai puțin în adolescenț ă” (F.B., 29 ani), iar pe de altă
parte „cu cât copiii sunt mai mici, cu atât suferă mai puțin de pe urma divorțului. Șocul
este mai mare atunci când sunt adolescenți deoarece ei înșiși au probleme pe care nu le
pot rezolva” (S.I., 42 ani). Suferința de o intensitate ridicată provocată de separarea
definitivă a părinților din cadrul primei copilării, este evidențiată și trăsăturile specifice
acestei etape, astfel „ei par a fi mai dependenţi, mai neascultători, mai agresivi, mai puţin
afectuoşi decât cei care rămân în familii complete, dezvoltarea lor generală fiind
bulversată’’(K.D., 47 ani). De asemenea, „vârsta copiilor la momentul divorțului contează
foarte mult: cu cât au mai puține amintiri legate de divorț, cu atât se adaptează mai bine
noilor familii, adică familiei reconstituite sau familiei monoparentale” (K.D., 47 ani).
Datorită faptului că psihologii școlari consideră că divorțul provoacă suferință mai
puternică copiilor de vârste mici și terapeutul adolescenților, se poate constata că cei din
prima categorie se confruntă în experiența psihologică zilnică cu elevi ce au vârste mici,
spre deosebire de terapeut, în cazul căruia pacienții au o vârstă mai mare. De aceea, se
poate deduce faptul că divorțul afectează copiii, indiferent de vârstă.
Conform răspunsurilor oferite, copilul poate reacționa la „ șocul emotiv prin două
tipuri de comportamente : fie printr-o atitudine de agresivitate și ostilitate faţă de unul din
părinţi, sau faţă de amândoi, atitudine care se poate extinde şi asupra altor persoane, fie
printr-o inhibiţie profundă cu refuz de participare chiar şi la actele simple, alimentaţie,
sau prin trăirea unui sentiment profund de culpabilitate ce se transformă în anxietate, frică
patologică, perturbări ale proceselor intelectuale, inadaptare” (K.D., 47 ani). De
asemenea, în perioada post divorț, copiii „ se aliază cu unul dintre părinți” (F.B., 29 ani),
însă ei „nu pot să rănească voit părinții, ei încearcă să-i împace sau să-i educe” (S.I., 42
ani). Relațiile post divorț din cadrul familiei monoparentale sunt influențate de relația
parentală, astfel încât „cu cât contactele sunt mai continue, calitative, cu atât efectele
divorțului sunt mai diminuate” (K.D., 47 ani). Relația co- parentală este cea mai eficientădeoarece „există o colaborare eficientă, astfel încât divorțul nu mai are o importanță prea
mare” (S.I., 42 ani), iar climatul binuclear este „ stimulat afectiv de aceștia” (F.B., 29 ani).
Relațiile interpersonale post divorț sunt caracterizate printr -o „comunicare defectuoasă
între membrii familiei” (F.B., 29 ani).
În ceea ce privește relația dintre copil și familia extinsă a părintelui custodian,
aceasta „cunoaște o îmbunătățire, spre deosebire de relația cu familia extinsă a părintelui
necustodian, care rămâne la un nivel de încercare de apropiere” (S.I., 42 ani). Spredeosebire de acest răspuns, psihologul școlar afirmă că „de multe ori, copilul nu comunică
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 119/179
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 120/179
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 121/179
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 122/179
48 1 2,9 2,9 82,9
49 3 8,6 8,6 91,4
55 1 2,9 2,9 94,3
56 1 2,9 2,9 97,1
57 1 2,9 2,9 100,0
Total 35 100,0 100,0
Mediul de proveniență
Frecvență Procent Procent valid Procent cumulativ
Rural 21 60,0 60,0 60,0
Urban 14 40,0 40,0 100,0
Total 35 100,0 100,0
Venitul net
Frecvență Procent Procent valid Procent cumulativ
Valid <850 13 37,1 37,1 37,1
850-1250 10 28,6 28,6 65,7
>1250 12 34,3 34,3 100,0
Total 35 100,0 100,0
Nivelul studiilor
Frecvența Procent Procent valid Procent cumulativ
Valid 10 clase 6 17,1 17,1 17,1
Liceale 20 57,1 57,1 74,3
Postliceale 2 5,7 5,7 80,0
Superioare 7 20,0 20,0 100,0
Total 35 100,0 100,0
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 123/179
Anexa G1 – Model chestionar nr. 1
Acest chestionar are o finalitate științifică deoarece urmărește să identifice modul în
care se desfășoară relația interpersonală dintre dumneavoastră și copiii pe care îi aveți încustodie. Vă rog să răspundeți la toate întrebările, după cum este cazul în situația
dumneavoastră. Nu există răspunsuri bune și proaste, ci toate informațiile oferite sunt
confidențiale. De sinceritatea răspunsurilor dumneavoastră depinde valabilitatea încercării
mele de a identifica relațiile interpersonale dintre membrii familiei monoparentale,
rezultate în urma divorțului.
Chestionar nr.
1. De cât timp aveți încredințată custodia copiilor?
2. Câți ani au aceștia?
3. Cum caracterizați relația dintre dumneavoastră și copiii pe care îi aveți în custodie?
4.
În ce mod s-a schimbat după divorț?
5. Care este climatul psihoafectiv din cadrul familiei dumneavoastră?
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 124/179
6. Cum se desfășoară relația de comunicare?
7.
Ați precizat copiilor să nu spună părintelui necustodian ceea ce discutați?
o DA
o NU
8. Cum se manifestă autoritatea în familia dumneavoastră?
9.
Cine ia deciziile importante cu privire la viitorul copilului?
10. Ce activități desfășurați împreună cu copiii dumneavoastră?
11. Care sunt problemele cu care vă confruntați cel mai des, în relația cu copiiidumneavoastră?
12. Ce reproșuri ați primit din partea copiilor?
13. Ce sprijin primiți din partea familiei extinse?
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 125/179
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 126/179
22. Ce relație are cu colegii de clasă?
23.
Cât de des merge în vizită la aceștia?
o Niciodată
o Rareori
o Deseori
o Mereu
24. Colegii de clasă ai copilului dumneavoastră cât de des îl vizitează?
o Niciodată
o Rareori
o
Deseorio Mereu
25. Ce părere aveți despre anturajul copiilor dumneavoastră?
Vă rog să precizați următoarele date personale:
A. Inițiala numelui și a prenumelui: B. Vârsta în ani împliniți: C. Sex:
D.
Domiciliul stabil:
E. Educația: F.
Venitul dumneavoastră se încadrează în intervalul:
o
< - 850 leio 850 – 1250 lei
o
1250 - >
Vă mulțumesc pentru timpul acordat!
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 127/179
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 128/179
monoparentale studiate și unitățile de învățământ sunt pozitive în procent de 85,7% și
defectuoase în proporție de 11,4%. Dintre părinții chestionați, 82,9% au precizat că merg
deseori la școală, iar 14,3% rareori. De asemenea, 85,7% dintre aceștia vorbesc cu toți
profesorii copilului său, iar 11,4% doar cu dirigintele sau învățătorul. În 94,3% dintre
cazuri, copiii din familiile monoparentale s-au integrat foarte bine în grupul școlar, doar în
proporție de 2,9% au întâmpinat dificultăți de integrare. De asemenea, relația dintre acesta
și colegii de clasă este pozitivă în 94,3% din familiile cercetate și doar în 2,9% este
negativă. Copiii din familiile divorțate merg în vizite la colegii de grupă în proporție de
94,3% deseori, iar 2,9% rareori. Colegii de clasă îi vizitează pe copiii ce provin din forma
familiei analizate în procent de 94,3% deseori, doar în 2,9% rareori. În cele din urmă,
părinții respondenți au precizat în proporție de 91,4% că sunt de acord cu anturajul copiilor
pe care îi are în custodie și în 5,7% cazuri că nu este de acord. Reprezentarea răspunsurilor
este realizată în anexa G2.
Itemul1 Itemul 2 Itemul 3 Itemul 4 Itemul 5 Itemul 6
N Valid 35 35 35 35 35 35
Missing 0 0 0 0 0 0
Mean 1,40 1,66 1,09 1,17 1,11 1,11Std. Deviation ,497 ,482 ,284 ,382 ,323 ,323
Percentiles 25 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
50 1,00 2,00 1,00 1,00 1,00 1,00
75 2,00 2,00 1,00 1,00 1,00 1,00
Itemul 7 Itemul 8 Itemul 9 Itemul 10 Itemul 11 Itemul 12
N Valid 35 35 35 35 35 35
Missing 0 0 0 0 0 0
Mean 1,11 1,20 1,31 1,23 1,46 1,29
Std. Deviation ,323 ,406 ,471 ,426 ,505 ,458
Percentiles 25 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
50 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
75 1,00 1,00 2,00 1,00 2,00 2,00
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 129/179
Itemul 13 Itemul 14 Itemul 15 Itemul 16 Itemul 17 Itemul 18
N Valid 35 35 35 34 34 34Missing 0 0 0 1 1 1
Mean 1,43 1,83 1,69 1,53 1,35 1,12
Std. Deviation ,502 ,382 ,471 ,507 ,485 ,327
Percentiles 25 1,00 2,00 1,00 1,00 1,00 1,00
50 1,00 2,00 2,00 2,00 1,00 1,00
75 2,00 2,00 2,00 2,00 2,00 1,00
Itemul 19 Itemul 20 Itemul 21 Itemul 22 Itemul 23
N Valid 34 34 34 34 34
Missing 1 1 1 1 1
Mean 1,15 1,12 1,03 1,03 1,03
Std. Deviation ,359 ,327 ,171 ,171 ,171
Percentiles 25 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
50 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
75 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
Itemul 24 Itemul 25
N Valid 34 34
Missing 1 1
Mean 1,03 1,06
Std. Deviation ,171 ,239
Percentiles 25 1,00 1,00
50 1,00 1,00
75 1,00 1,00
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 130/179
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 131/179
Itemul 6
Frecvență Procent Procent valid Procent cumulativ
Valid Pozitiv 31 88,6 88,6 88,6
Negativ 4 11,4 11,4 100,0
Total 35 100,0 100,0
Itemul 7
Frecvență Procent Procent valid Procent cumulativ
Valid Pozitiv 31 88,6 88,6 88,6
Negativ 4 11,4 11,4 100,0
Total 35 100,0 100,0
Itemul 8
Frecvență Procent Procent valid Procent cumulativ
Valid Pozitiv 28 80,0 80,0 80,0
Negativ 7 20,0 20,0 100,0
Total 35 100,0 100,0
Itemul 9
Frecvență Procent Procent valid Procent cumulativ
Valid Pozitiv 24 68,6 68,6 68,6
Negativ 11 31,4 31,4 100,0
Total 35 100,0 100,0
Itemul 10
Frecvență Procent Procent valid Procent cumulativ
Valid Pozitiv 27 77,1 77,1 77,1
Negativ 8 22,9 22,9 100,0
Total 35 100,0 100,0
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 132/179
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 133/179
Itemul 16
Frecvența Procent Procent valid Procent cumulativ
Valid Pozitiv 16 45,7 47,1 47,1
Negativ 18 51,4 52,9 100,0
Total 34 97,1 100,0
Missing System 1 2,9
Total 35 100,0
Itemul 17
Frecvența Procent Procent valid Procent cumulativ
Valid Pozitiv 22 62,9 64,7 64,7
Negativ 12 34,3 35,3 100,0
Total 34 97,1 100,0
Missing System 1 2,9
Total 35 100,0
Itemul 18
Frecvența Procent Procent valid Procent cumulativ
Valid Pozitiv 30 85,7 88,2 88,2
Negativ 4 11,4 11,8 100,0
Total 34 97,1 100,0
Missing System 1 2,9
Total 35 100,0
Itemul 19
Frecvența Procent Procent valid Procent cumulativ
Valid Pozitiv 29 82,9 85,3 85,3
Negativ 5 14,3 14,7 100,0
Total 34 97,1 100,0
Missing System 1 2,9
Total 35 100,0
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 134/179
Itemul 20
Frecvență Procent Procent valid Procent cumulativ
Valid Pozitiv 30 85,7 88,2 88,2
Negativ 4 11,4 11,8 100,0
Total 34 97,1 100,0
Missing System 1 2,9
Total 35 100,0
Itemul 21
Frecvența Procent Procent valid Procent cumulativ
Valid Pozitiv 33 94,3 97,1 97,1
Negativ 1 2,9 2,9 100,0
Total 34 97,1 100,0
Missing System 1 2,9
Total 35 100,0
Itemul 22
Frecvența Procent Procent valid Procent cumulativ
Valid Pozitiv 33 94,3 97,1 97,1
Negativ 1 2,9 2,9 100,0
Total 34 97,1 100,0
Missing System 1 2,9
Total 35 100,0
Itemul 23
Frecvența Procent Procent valid Procent cumulativ
Valid Pozitiv 33 94,3 97,1 97,1
Negativ 1 2,9 2,9 100,0
Total 34 97,1 100,0
Missing System 1 2,9
Total 35 100,0
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 135/179
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 136/179
Anexa H1 – Model chestionar nr. 2
Acest chestionar are o finalitate științifică deoarece urmărește să identifice modul în
care se desfășoară relațiile interpersonale dintre foștii parteneri, în momentul în care suntimplicați copiii în mod direct. Vă rog să răspundeți la toate întrebările, după cum este cazul
în situația dumneavoastră. Nu există răspunsuri bune și proaste și toate informațiile oferite
sunt confidențiale. De sinceritatea răspunsurilor dumneavoastră depinde valabilitatea
încercării mele de a identifica relațiile interpersonale dintre membrii familiei
monoparentale, rezultate în urma divorțului.
Chestionar nr.
1. Câți ani aveau copiii dumneavoastră în momentul în care ați început procesul de
divorț?
2. De cât timp aveți încredințată custodia copiilor?
3. Care a fost reacția fostului partener în momentul în care dumneavoastră ați obținut
custodia?
4. Părintele necustodian trimite pensie alimentară?
o Da
o
Nu
5. Care este modul în care s-a stabilit să o plătească:
o la inițiativa părintelui necustodian;
o de comun acord;
o prin instanță judecătorească.
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 137/179
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 138/179
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 139/179
20. Copiii dumneavoastră v-au solicitat împăcarea cu părintele necustodian?
o Da
o Nu
Vă rog să precizați următoarele informații personale:
a) Inițiala numelui și a prenumelui:
b) Vârsta în ani împliniți:
c)
Sex:
d)
Domiciliul stabil:
e) Educația:
f) Venitul dumneavoastră se încadrează în intervalul:
o
< - 850 lei
o 850 – 1250 lei
o 1250 - >
Vă mulțumesc pentru timpul acordat!
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 140/179
Anexa H2: Prezentarea și reprezentarea rezultatelor obținute din chestionarul
ce vizează relația interparentală post divorț
Prin intermediul acestui se urmărește identificarea relațiilor interpersonale dintre
foștii parteneri în momentul în care rolurile maritale se termină, însă cele parentale trebuiesă continue. Astfel, din analiza răspunsurilor oferite de părinții ce dețin custodia copiilor, a
reieșit că în momentul în care a început procesul de divorț 80% dintre copii aveau sub zece
ani, iar 20% peste această vârstă. Custodia copiilor a fost încredințată respondenților în
proporție de 65,7% de mai puțin de zece ani, în timp 34,3% dintre aceștia dețin custodia de
mai mult de zece ani. În momentul în care s-a încredințat custodia copiilor, 34,3% dintre
părinții necustodiani au avut o reacție corectă, iar 65,7% au fost indiferenți. Dintre părinții
ce nu au încredințată custodia copiilor, 54,3% trimit pensie alimentară, iar 45,7% nu trimit.Un procent de 28,6% au hotărât de comun acord sau chiar la inițiativa părintelui
necustodian plata acestei sume de bani, iar în 71,4% dintre cazurile cercetate părintele ce
nu deține custodia a fost obligat prin instanță judecătorească. De asemenea, 42,9% dintre
copii primesc pensie alimentară peste 200 RON, iar 67,1% sub această sumă. În proporție
de 29,6% relația interparentală post divorț este de cooperare, iar în 71,4% dintre cazuri este
de monoparentalitate. Părintele necustodian își îndeplinește responsabilitățile parentale
doar în proporție de 20% dintre familiile monoparentale studiate, iar în 80% nu îșiîndeplinește rolul de părinte. Doar 11,4% dintre foștii parteneri se consultă împreună cu
privire la creșterea și educarea copiilor, în timp 88,6% nu colaborează. De asemenea,
17,1% iau decizii împreună, în timp ce 82,9% din eșantion iau deciziile doar părintele ce
deține custodia. Părintele necustodian oferă sprijin copiilor doar în procent de 17,1% dintre
cazurile cercetate, în timp ce în proporție de 82,9% nu le oferă niciun fel de suport. În urma
divorțului, familia binucleară s-a reunit în 17,1% cazuri, în timp ce pentru 82,9% dintre
respondenți ultimul moment în care au fost toți membrii familiei împreună a fost în
perioada pre divorț. Totodată, în momentul în care familia binucleară este împreună, copiii
se simt confortabil în proporție de 25,7% iar 74,3% au sentimente negative. În aceste
momente, părintele custodian are sentimente pozitive doar în proporție de 20%, iar în 80%
se simte inconfortabil. Atmosfera din cadrul familiei binucleare este pozitivă în 22, 9%
dintre cazurile cercetate și negativă în 77,1%. Potrivit răspunsurilor oferite de părinții ce
dețin custodia copiilor, aceștia din urmă sunt de acord cu relația pe care o au cu părintele
necustodian în proporție de 34,3% și nu sunt de acord în 65,7% dintre cazurile studiate. De
asemenea, 51,4% dintre părinți nu au primit reproșuri din partea copiilor, însă 48,6% au
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 141/179
primit dif erite reproșuri. Relația dintre copil și părinte necustodian este caracterizată
pozitiv doar în 25,7% din cazuri și negativ în 74,3%. De asemenea, doar 34,3% dintre copii
și-au exprimat dorința de a locui cu părintele necustodian, în timp ce 65,7% nu au pr ecizat
acest aspect. Conform răspunsurilor, 25,7% dintre copii au cerut părintelui custodian să se
împace cu cel necustodian, în timp ce 74,3% nu au cerut împăcarea.
Itemul1 Itemul 2 Itemul 3 Itemul 4 Itemul 5 Itemul 6
N Valid 35 35 35 35 35 35
Missing 0 0 0 0 0 0
Mean 1,20 1,34 1,66 1,46 1,71 1,57
Std. Deviation ,406 ,482 ,482 ,505 ,458 ,502
Procentiles 25 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
50 1,00 1,00 2,00 1,00 2,00 2,00
75 1,00 2,00 2,00 2,00 2,00 2,00
Itemul 7 Itemul 8 Itemul 9 Itemul 10 Itemul 11 Itemul 12
N Valid 35 35 35 35 35 35
Missing 0 0 0 0 0 0
Mean 1,71 1,80 1,89 1,83 1,83 1,83
Std. Deviation ,458 ,406 ,323 ,382 ,382 ,382
Procentiles 25 1,00 2,00 2,00 2,00 2,00 2,00
50 2,00 2,00 2,00 2,00 2,00 2,00
75 2,00 2,00 2,00 2,00 2,00 2,00
Itemul 13 Itemul 14 Itemul 15 Itemul 16 Itemul 17 Itemul 18
N Valid 35 35 35 35 35 35
Missing 0 0 0 0 0 0
Mean 1,74 1,80 1,77 1,66 1,49 1,74
Std. Deviation ,443 ,406 ,426 ,482 ,507 ,443
Procentiles 25 1,00 2,00 2,00 1,00 1,00 1,00
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 142/179
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 143/179
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 144/179
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 145/179
Itemul 14
Frecvență Procent Procent valid Procent cumulativ
Valid Pozitiv 7 20,0 20,0 20,0
Negtiv 28 80,0 80,0 100,0
Total 35 100,0 100,0
Itemul 15
Frecvență Procent Procent valid Procent cumulativ
Valid Pozitiv 8 22,9 22,9 22,9
Negativ 27 77,1 77,1 100,0
Total 35 100,0 100,0
Itemul 16
Frecvență Procent Procent valid Procent cumulativ
Valid Pozitiv 12 34,3 34,3 34,3
Negativ 23 65,7 65,7 100,0
Total 35 100,0 100,0
Itemul 17
Frecvență Procent Procent valid Procent cumulativ
Valid Pozitiv 18 51,4 51,4 51,4
Negativ 17 48,6 48,6 100,0
Total 35 100,0 100,0
Itemul 18
Frecvență Procent Procent valid Procent cumulativ
Valid Pozitiv 9 25,7 25,7 25,7
Negativ 26 74,3 74,3 100,0
Total 35 100,0 100,0
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 146/179
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 147/179
Anexa I1 – Model chestionar nr. 3
Acest chestionar are o finalitate științifică deoarece urmărește să identifice
modul în care se desfășoară relațiile sociale ale părintelui custodian, în urma divorțului. Vă
rog să răspundeți la toate întrebările, după cum este cazul în situația dumneavoastră. Nuexistă răspunsuri bune și proaste, ci toate informațiile oferite sunt confidențiale. De
sinceritatea răspunsurilor dumneavoastră depinde valabilitatea încercării mele de a
identifica relațiile interpersonale dintre membrii familiei monoparentale, rezultate în urma
divorțului.
Chestionar nr.
1. Sunteți mulțumit de relațiile sociale pe care le aveți în prezent?
o Da
o Nu
2. În ce mod s-au modificat relațiile dumneavoastră sociale în urma divorțului?
3. Cu cine locuiți în prezent?
4. Cum caracterizați relația dumneavoastră cu familia extinsă (părinți, frați, verișori)?
5. Cum s-a schimbat relația cu familia extinsă în perioada post divorț?
6. Ce suport primiți din partea membrilor familiei extinse în ceea ce privește creșterea
și educarea copiilor, pe care îi aveți în custodie?
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 148/179
7. Ce relație aveți cu familia extinsă a fostului soț?
8. Ce sprijin aveți din partea membrilor acesteia, în ceea ce privește creșterea șieducarea copiilor?
9. Cum s-au modificat relațiile sociale pe care le aveți cu prietenii, în urma divorțului?
10. V-ați confruntat cu situația în care relațiile de prietenie pe care le aveați înainteadivorțului să se încheie din cauza faptului că cei doi parteneri nu puteau rămâne
buni prieteni și cu dumneavoastră și cu fostul soț?
o Da
o Nu
o Nu știu
11. Cât de des mergeți în vizite?
o Niciodată
o Rareori
o Deseori
o Mereu
12. Cât de des primiți musafiri?
o Niciodată
o Rareori
o
Deseori
o Mereu
13. Persoanele care vă vizitează și pe care le vizitați sunt: o Rude
o Prieteni
o Colegi
o Persoane cu același status marital o Vecini
o
Altele
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 149/179
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 150/179
l) Venitul dumneavoastră se încadrează în intervalul:
o < - 850 lei
o
850 – 1250 lei
o 1250 - >
Vă mulțumesc pentru timpul acordat!
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 151/179
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 152/179
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 153/179
Itemul1
Frecvență Procent Procent valid Procent cumulativ
Valid Pozitiv 30 85,7 85,7 85,7
Negativ 5 14,3 14,3 100,0
Total 35 100,0 100,0
Itemul 2
Frecvență Procent Procent valid Procent cumulativ
Valid Pozitiv 28 80,0 80,0 80,0
Negativ 6 17,1 17,1 97,1
11 1 2,9 2,9 100,0
Total 35 100,0 100,0
Itemul 3
Frecvență Procent Procent valid Procent cumulativ
Valid Pozitiv 29 82,9 82,9 82,9
Negativ 6 17,1 17,1 100,0
Total 35 100,0 100,0
Itemul 4
Frecvență Procent Procent valid Procent cumulativ
Valid Pozitiv 31 88,6 88,6 88,6
Negativ 4 11,4 11,4 100,0
Total 35 100,0 100,0
Itemul 5
Frecvență Procent Procent valid Procent cumulativ
Valid Pozitiv 27 77,1 77,1 77,1
Negativ 8 22,9 22,9 100,0
Total 35 100,0 100,0
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 154/179
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 155/179
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 156/179
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 157/179
Anexa J1 – Modelul singurătății sociale
Prin intermediul acestui chestionar se urmărește să se identifice relațiile sociale pe
care le aveți în urma divorțului. Vă rog să răspundeți la toate întrebările prin bifarea unui
„x” în căsuța corespunzătoare. Nu există răspunsuri bune și răspunsuri mai puțin bune, citoate informațiile pe care le oferiți sunt confidențiale.
Nr.
crt.
Întrebare Niciodată Rareori Deseori Mereu
1. Cât de des considerați că relațiiledumneavoastră sociale sunt satisfăcătoare?
2. Cât de des considerați că relațiiledumneavoastră sunt nesatisfăcătoare?
3. Cât de des simțiți că nu aveți nicio persoanăcăreia să îi cereți ajutorul?
4. Cât de des vă simțiți singur/ ă ?
5. Cât de des simțiți că aparțineți unui grup de prieteni?
6. Cât de des simțiți că aveți lucruri în comuncu prietenii dumneavoastră?
7. Cât de des simțiți că nu aveți nicio persoanăapropiată?
8. Cât de des simțiți că interesele și ideiledumneavoastră nu sunt împărtășite de
ceilalți?
9. Cât de des simțiți că vă comportați prietenosși sociabil cu persoanele din jur?
10. Cât de des vă simțiți apropiat de persoaneledin jurul dumneavoastră?
11. Cât de des simțiți că sunteți exclus dingrupul dumneavoastră de prieteni?
12. Cât de des simțiți că relațiile cu cei din jursunt superficiale?
13. Cât de des simțiți că nimeni nu vă cunoaștecu adevărat?
14. Cât de des vă simțiți izolat de cei din jur?
15. Cât de des credeți că obțineți compania prietenilor atunci când aveți nevoie?
16. Cât de des simțiți că persoanele cu care
interacționați vă înțeleg cu adevărat?
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 158/179
17. Cât de des credeți că sunteți timid?
18. Cât de des simțiți că persoanele din grupuldumneavoastră de prieteni nu vă acordă
ajutor?
19. Cât de des simțiți că aveți cu cine vorbidespre problemele importante pentru
dumneavoastră?
20. Cât de des simțiți că aveți la cine apela într -oanumită situație?
Vă rog să completați următoarele date personale:
A. De cât timp ați divorțat?
B. Câți copii aveți în custodie?
C.
Care este vârsta dumneavoastră?
D. Domiciliul dumneavoastră stabil se află în mediul: o Urban
o Rural
E. Care este profesia dumneavoastră?
Vă mulțumesc pentru timpul acordat!
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 159/179
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 160/179
Anexa K – Analiza materialelor din mass media
Sursa articolelor analizate
14,20%
11,40%
11,40%
8,57%
8,57%
8,57%5,71%
5,71%
5,71%
5,71%
2,85%2,85%
2,85% 2,85% 2,85%http://stirileprotv.ro/
http://www.csid.ro/http://www.copilul.ro/
http://www.psychologies.ro/
http://observator.tv/
http://www.desprecopii.com/
http://www.avantaje.ro/
http://www.121.ro/
http://www.intrenoiparintii.ro/
http://www.mayra.ro/
http://www.ziaruldeiasi.ro/
http://sfatulparintilor.ro/
http://www.7p.ro/http://www.ziarulevenimentul.ro/
http://www.asociatiafamo.com/
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 161/179
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 162/179
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 163/179
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 164/179
singur (1
dată) cea mai
bună prietenă.
material;
dificultăți pe plan
emoțional. 8. http://
www.copilu
l.ro/
Copil „Cum
esteafectat
copilul
crescut
de un
singur
părinte?”
Părinte
singur (8ori)
neutr
ă
26
rânduri
Apropiere;
Maturitate;stres
suplimentar;
nesiguranță.
Relație
strânsă cu părintelecontinuu;
sprijin
permanent
din partea
unui
părinte;responsabil
itate
timpurie;sc
ăderearandament
ului școlar;gândirenegativistăși depresie.
9. Copil „Divorţul
părinţilor şicopilul,
cum îlafecteaz
ă şi cumîl ajuţisă treacă
peste?”
Divorţ(6 ori)
Nega
tivă
104
rânduri
Confuzie;
vinovăţie; incertitudine
; furie;
tristeţe;abandon;
refuz;
agresivitate
(fizică şiverbală).
Scenarii
proprii
despre
divorț;diversitatea
schimbărilor din viaţacopilului;
suferinţă şineputinţă;r elaţiisociale
deficitare;
sensibilitat
e
puternică;scăderearezultatelor
şcolare. 10. Familia
monopar
entală
„Familiile cu un
singur
părinte”
Părintesingur (9
ori)
neutr
ă
49
rânduri
Supraprotecţie; confuzie;
stimă desine redusă; echilibru.
Douăfamilii cu
stiluri de
viață șiconcepțiidiferite;
dezvoltare
normală arelaţiei
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 165/179
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 166/179
pentru
propria
dramă; Mamăeroină;
Tată absent.
victimizare
,
introvertire
Supraprote
cţia
maternă Taţii seauto-
iresponsabi
liează înmeseria de
părinte. 14. Copil „Divorţu
l lasăurme
adânci însufletelecopiilor”
Divorţ(5 ori);
Familie
destrăma
tă (1dată).
negat
ivă
31
rânduri
Suferinţacopiilor înetapele pre
divorţ,
divorţ şi post divorţ; internalizare
a proprii
experienţe.
Starea
emoţionalăse
degradeazătreptat;frustrare;
nesiguranţă;
involuțieşcolară; abilităţisociale.
15. Copil „Prindivorţtrec şicopiii”
Divorţ(2 ori)
neutr
ă
10
rânduri
Experienţăstresantă;discuţiidespre
divorţ; copilul nu
va fi marcat
toată viaţa.
Ocupălocul 2
într -un top
privitor la
cele mai
stresante
experienţe;asigurarea
copilului;
respingerea
ideii cătoate
relaţiile se
destramă.16. http://
www.
despr
ecopii
.com/
Copil „Pregătiţi-văcopiii
pentru
divorţ”
Divorț(19 ori)
neutr
ă
79
rânduri
Traumăemoțională;discuțiidespre
divorț;nevoia
copilului de
a ști căambii părințiîl iubesc.
Răbdare; explicații; argumentar
e;
discuții cu persoanele
din rețelelesociale
(profesori,
apropiați).
17. Copil „Copiii Divorț negat 57 Dramă; Sănătatea
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 167/179
și răniledivorțului”
(26 ori) ivă rânduri
afecteazărelațiile
părinți – copii;
incertitudine
; cicluldivorțul; suferința dea aparțineunei astfel
de familii.
psihică(divorțulocupă locul3 într -un
top de 125
evenimentestresante);
situațiașcolară (aurezultate
mult mai
slabe decâtceilalțicopii);
stabilitatea
maritală și
relaționarea socială(comporta
ment
delincvent
și agresiv). 18. Familia
binuclear
ă
„Ceînseamnă de faptcustodi
e
comună> îneducațiacopiilor?
”
Divorț(8 ori)
Părintesingur (2
ori)
pozit
ivă
67
rânduri
Custodie
comună;înțelegere
prealabilă;colaborare.
Ameliorea
zăconsecințele negative
ale
divorțului; petrecerea
timpului cu
ambii
părinți. 19. http://
www.
ziarul
eveni
mentu
l.ro/
Familia
binuclear
ă
„Și-a bătutcopiii cu
țeava casă se
răzbune pe
nevastă”
Divorț(1 dată) Tatăabuzator
(1dată)
negat
ivă
17
rânduri
Divorț,triangulație;violență; consiliere
psihologică.
Lipsa
figurii de
atașament; comportam
ent violent
pentru a serăzbuna pemamă.
20. http://
www.
asocia
tiafa
mo.co
m/
Familie
monopar
entală
„Feminitate vs.
Maternit
ate -
Carmen
Ragea-
Psiholog
si
Psihoter apeut”
Structurăfamilialăasimetric
ă (1),divorț(1),
familie
monopar
entală(3),
neutr
ă
105
rânduri
Schimbări înraporturile
părinți – copii;
comportame
nt matern
extrem
(toleranță/
autoritate);dificultăți;pr
Responsabi
litățileaparținmamei;
regularitate
a conferăsentimentu
l de
siguranță;relațiile
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 168/179
părintesingur
(3),
mamăsingură
(4), tatăsingur
(2), tatăabsent
(1),
părinteabsent
(1)
eluarea de
modele.
copil – părinte serigidizează/
diluează;di
ficultățimateriale șiafective;
înlocuireaimaginii
părinteluiabsent cu o
imagine
prezentădin familia
extinsă. 21. http://
stirile
protv.
ro/
Familia binuclear
ă
„Apeluldisperat
al
româncei, care îlacuză pefostul
soț, un
italian,
că i-arăpitcopilul”
Fostulsoț (1),tatălnecustod
ian (1
dată),despărțir e (1
dată)
negativă
29rânduri
Divorț;răpire; tatănecustodian;
răzbunare;suferință; violențăinterparental
ă.
Drept ladouăweekendur
i pe lună cuminorul;
decăzut dindrepturi
părintești;apel
disperat al
părinteluicustodian.
22. Copil „ Cântădespre
mama
sa, deșiaceasta a
părăsit-ocând eraun
bebeluș.
Lecțiede viațăa unei
fetițecare s-a
născutfărămâini”
Părăsităde
mamă,crescutăde un
asistent
maternal
.
pozit
ivă
17
rânduri
Asistent
maternal;
părăsită demamă;emoții; ambiție; talent;
sprijin de la
primărie.
Bebeluș,optimism,
a lansat 3
cărți de poezii
scrise cu
picioarele
sau cu
nasul pe
tastatură.
23. Copil „Nu are părinți șieste
sărac,însă la
Părintelecustodia
n a
murit,părinte
pozit
ivă
25
rânduri
Relațiestrânsă între
părinte
custodian șicopil; premii
Toate
premiile le
dedică
mameisale;
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 169/179
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 170/179
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 171/179
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 172/179
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 173/179
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 174/179
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 175/179
unchi” fost
încredințatunui unchi
matern,
tatăl
necustodian s-a
interesat de
soarta
copilului șia exprimat
dorința dea-l avea
aproape.
35. Părintenecustodi
an
„Emoționant: O
mamădisperatăîncearcăsăîmpiedice
autoritățile să îi iafetele”
Instanță judecăto
rească(2),
custodie
(1)
negat
ivă
12
rânduri
Relațiestrânsă
mamă – copii;
disperare;
hotărâre de arecâștigacustodia.
Lacrimile
copiilor;
rugămințilemamei;
instanța adecis
încredințar ea celor
patru fete
tatăluiitalian.
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 176/179
Anexa K1 – Prezentarea articolelor din categoria „familie monoparentală”
Nr. crt. TitluValență
titlului
Unitatea de
măsurare
Analiza
frecvențelor 1. „Copiii crescuți doar de mama” neutră 90 rânduri 28 unități
2.„Mesajul unui copil ascuns în
dulap” neutră 21 rânduri 1 unitate
3.„Ce informații au primit mamelesingure la <Între noi părinții>?”
pozitivă 54 rânduri 8 unități
4. „Familia cu un singur părinte” neutră 48 rânduri 10 unități 5. „Mamele singure” neutră 70 rânduri 6 unități 6. „Familiile cu un singur părinte” neutră 49 rânduri 9 unități
7.
„Feminitate vs. Maternitate -
Carmen Ragea - Psiholog siPsihoterapeut” neutră 105 rânduri 16 unități
8.
„A fi mamă singură – o provocare în viața oricărei
femei”
neutră 68 rânduri 13 unități
9.
„Copilul pe care mama sa a vrutsă-l ia cu ea în ceruri va fi
crescut de un unchi”
negativă 21 rânduri 1 unitate
Concluzie
7 * neutre
1 *
pozitiv
1 *negativ
Medie:
58, 44
rânduri
Medie:
10, 44
unități deînregistrare
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 177/179
Anexa K2 – Prezentarea articolelor din categoria „familie binucleară”
Nr. crt. Titlu Valența titlului
Unitatea de
măsurare
Analiza
frecvențelor
1.„Greşeli pe care le fac
părinţii divorţaţi ” neutru 34 rânduri 4 unități
2.
„Cum ar trebui să procedeze părinţii aflaţi
într -un divorţ? ”
neutru 12 rânduri 2 unități
3.„Cum trec copiii pestedivorţul părinţilor? ”
neutru 31 rânduri 4 unități
4.
„Ce înseamnă de faptcustodie comună> în
educația copiilor?”
neutru 67 rânduri 10 unități
5.
„Și-a bătut copiii cuțeava ca să se răzbune pe
nevastă”
negativ 17 rânduri 2 unități
6.
„Apelul disperat alromâncei, care îl acuză
pe fostul soț, un italian,că i-a răpit copilul”
negativ 29 rânduri 3 unități
7.„Copiii și divorțul: două
case, două educații” neutru 127 rânduri 16 unități
8.„Custodia comună în
cinci întrebări” neutru 81 rânduri 8 unități
Concluzie6* neutru
2 * negativ
Medie:
49, 75 rânduri Medie:
6,125
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 178/179
Anexa K3 - Prezentarea articolelor din categoria „copil” ce provine dintr-o familie
divorțată
Nr. crt. Titlu ValențatitluluiUnitatea demăsurare
Analizafrecvențelor
1.
„O fată de 16 ani a născut un băieţel pe care l-a ascuns sub pat o
lună de zile!”
negativă 16 rânduri 1 unitate
2.„Efectele divorțului asupra
copiilor” neutră 47 rânduri 8 unități
3.„Cum este afectat copilul crescut
de un singur părinte?” negativă 26 rânduri 8 unități
4.
„Divorţul părinţilor şi copilul, cumîl afectează şi cum îl ajuţi să treacă
peste?” neutră 104 rânduri 6 unități
5.„Divorţul lasă urme adânci în
sufletele copiilor” negativă 31 rânduri 6 unități
6. „Prin divorţ trec şi copiii” neutră 10 rânduri 2 unități 7. „Pregătiţi-vă copiii pentru divorţ” negativă 79 rânduri 19 unități 8. „Copiii și rănile divorțului” negativă 57 rânduri 26 unități
9.
„ Cântă despre mama sa, deșiaceasta a părăsit-o când era un bebeluș. Lecție de viață a uneifetițe care s-a născut fără mâini”
pozitivă 17 rânduri 2 unități
10.
„Nu are părinți și este sărac, însă la 10 ani creează magie la pian.
Povestea emoționată a lui Fabianși cum îl puteți ajuta”
pozitivă 25 rânduri 3 unități
11.
„Un adolescent de 17 ani și-a ucis
bunicul pentru că ar fi intervenit îndivorțul părinților săi”
negativă 20 rânduri 1 unitate
12.„Cum să gestionăm divorțul când
avem copii?” neutră 49 rânduri 14 unități
13.„Adolescenții față în față cu
divorțul părinților” neutră 58 rânduri 11 unități
14. „Locuința copilului după divorț” neutră 29 rânduri 9 unități
15.„Programul de vizitare a minorului
în cazul unui divorț” neutră 87 rânduri 4 unități
16.„Ce să le spui copiilor despre
divorț? Ghid pe vârste” neutră 55 rânduri 12 unități
Concluzie
6*
negative
8* neutre
2* pozitive
Medie:
44, 375
rânduri
Medie:
8, 25 unități
7/26/2019 Humeniuc Diana Madalina CRP Anul III Anexe
http://slidepdf.com/reader/full/humeniuc-diana-madalina-crp-anul-iii-anexe 179/179
Anexa K4 – Prezentarea articolelor din categoria „părinte necustodian”
Nr. crt. TitluValența
titlului
Unitatea de
măsurare
Analiza
frecvenței
1.
„ Un pompier miliar s-a împușcatîn inimă chiar de ziua fiului său.
Ce l-a împins la acest gest?”
negativă 31 rânduri 1 unitate
2.
„Emoționant: O mamă disperatăîncearcă să împiedice autoritățile
să îi ia fetele”
negativă 12 rânduri 3 unități
Concluzie negativă Medie:
21, 5 rânduri Medie:
2 unități