Scris de Marius Radu

Fiind o terapie holistică, homeopatia tratează pacientul ca pe un ansamblu coerent, indivizibil, caracteristic şi unic la un moment dat al existenţei sale. Chiar dacă este vorba doar de o durere de stomac de exemplu sunt importante nu numai toate detaliile legate de acest simptom dar şi întreg contextul în care el apare şi "fondul" pe care el se grefează. Sigur că totalitatea simptomelor şi trăsăturilor caracteristice ale unui individ se poate modifica în timp sub acţiunea numeroşilor factori stresanţi interni sau externi... însă la momentul consultaţiei, de exemplu, această totalitate indică un singur remediu, un anumit tip constituţional. În acest context vorbim de pacientul Calcarea, Lycopodium, Sulphur, etc., fiecare cu un anumit tablou caracteristic de simptome.

Pacientul Calcarea este un tip cu o construcţie fizică solidă de obicei, chiar cu tendinţă la obezitate. Pielea este palidă iar faţa brăzdată de riduri foarte fine. Toleranţa la efortul fizic nu este foarte mare iar alergatul sau urcatul scărilor (în special) nu sunt o îndeletnicire dintre cele mai plăcute pentru el. Nici copilul Calcarea nu se împacă foarte bine cu efortul fizic; de multe ori preferă activităţile mai statice decât cele care implică un efort prea mare. Asta nu este însă o regulă generală ci doar o tendinţă a acestui tip de pacient. Calcarea poate fi, la fel de bine, robust şi energic. Transpiră foarte uşor la cel mai mic efort. Întreg corpul transpiră şi mai ales extremitatea superioară, capul, gâtul, zona decolteului. De multe ori transpiraţia este prezentă şi în timpul somnului, la cap şi în jurul gâtului; poate fi atât de abundentă încât să ude perna şi aşternutul.

Pacientul Calcarea este de obicei friguros, sensibil la rece, curent, umezeală. Copilul însă, până către vârsta şcolară, poate fi călduros, ca majoritatea copiilor dealtfel dar picioarele sunt reci şi umede; deseori trebuie să poarte şosete seara în pat până adoarme. Mâinile sunt jilave şi parcă fără prea multă forţă atunci când dă mâna cu tine. Sensibilitatea la frig îl face susceptibil la afecţiuni ale tractului respirator superior: guturai, amigdalită, otită, polipi, rinită cronică, etc. Este sensibil la fazele lunii, având în general o stare proastă când este lună plină. Este predispus la constipaţie, are o dorinţă crescută de ouă şi dulciuri. Unghiile sunt fragile, deformate, se rup sau se exfoliază. Gleznele sunt slabe şi se răsucesc cu uşurinţă (mai ales după ce-a avut o primă entorsă).

Este un individ mai lent şi greoi; lucrează încet dar susţinut şi metodic. Ritmul de lucru nu poate fi alert dar ai siguranţa că ceea ce face, face bine. Este serios şi responsabil, este un om pe care te poţi baza. Este însă încăpăţânat. Se adaptează mai greu la schimbări bruşte, neplanificate. Are tendinţa să lucreze până la epuizare, copleşit de prea multe sarcini când poate intra în "colaps" (organismul cedează, fie fizic, fie mental). Se îngrijorează uşor vis-a-vis de propria sănătate şi se documentează citind cărţi de medicină dacă are vreo problemă. Ajunge chiar să se teamă că-şi va pierde

minţile şi, foarte caracteristic, se teme că ceilalţi pot observa starea lui de slăbiciune şi de confuzie (chiar dacă ele nu sunt foarte accentuate). Nu suportă să vadă filme violente sau de groază, nici "ştirile de la ora 5". Copilul poate visa monştri şi are coşmaruri după astfel de emisiuni sau poveşti de acest gen. Este în general foarte fricos şi anxios. Se teme de înălţime, şoareci şi şobolani, boli infecţioase, nebunie, moarte. În ultimă instanţă poate dezvolta o stare de depresie pierzându-şi complet interesul faţă de munca sa.

Calcarea carbonica este un tip constituţional întâlnit frecvent în populaţia generală şi mai ales la copii. La copilul Calcarea dezvoltarea fizică poate fi puţin întârziată, dinţii erup mai târziu, fontanela rămâne deschisă mai mult timp, pot exista semne de rahitism, învaţă mai târziu să meargă şi îşi poate luxa uşor gleznele. La nivel mental poate exista o oarecare încetineală, uneori deliberată pentru că procesează mai lent informaţiile... dar ceea ce asimilează, o face corect şi temeinic. Preferă să facă lucrurile în propriul său ritm şi doar atunci când el doreşte, fiind încăpăţânat şi independent. Însă când este bolnav sau are febră are nevoie de prezenţa părinţilor pentru a se simţi în siguranţă. Foarte curios, doreşte să afle de timpuriu ce este viaţa şi moartea preocupat fiind de aspectele metafizice ale existenţei şi supranatural. Dintre afecţiunile la care aceşti copii sunt predispuşi nu trebuie să uităm dermatita seboreică, virozele de tot felul, otitele, candidoza bucală şi aftele, hernia ombilicală, constipaţia, rash-ul de scutece, etc.

Dacă remediul poate fi destul de uşor de recunoscut (deşi diferenţierea faţă de alte remedii nu este întotdeauna uşoară), alegerea potenţei, administrarea remediului, frecvenţa de administrare trebuie lăsate în grija medicului homeopat !

Lycopodium este introdus de Hahnemann ca remediu homeopatic în lucrarea "The Chronic Diseases" (Bolile Cronice), fiind menţionat ca unul din cele mai importante remedii antipsorice. Este unul din exemplele cele mai elocvente privind rolul dinamizării (potenţării) în prepararea remediilor.

"[...] polenul de lycopodium pluteşte în alcool şi apă fără să reacţioneze cu nici unul din lichide - în stare crudă nu are niciun gust şi este inactiv odată ce pătrunde în stomacul omului; dar când este preparat prin triturare nu numai că devine solubil atât în alcool cât şi în apă dar dezvoltă în plus astfel de puteri medicinale extraordinare încât este nevoie de multă atenţie în administrarea sa în scop medicinal."

Dincolo de simpla enumerare a simptomelor caracteristice ale remediului aşa cum sunt ele menţionate într-o lucrare de materia medica este important să înţelegem esenţa remediului. J.T.Kent a fost cel care a introdus prezentarea "teatrală" a remediilor în scopul înţelegerii mai facile şi totodată mai profunde a remediilor vorbind de pacientul Calcarea carbonica, pacientul Lycopodium sau pacientul Sulphur punând astfel oarecare ordine didactică într-o pleiadă de

simptome greu de reţinut şi de folosit. Unele din portretele cele mai cunoscute ale remediilor se datorează lui G.Vithoulkas care a reuşit să sintetizeze cele mai importante date ale remediilor într-o imagine vie, uşor de înţeles şi de folosit în practică.

Astfel, nucleul personalităţii lui Lycopodium ar putea fi laşitatea, lipsa de încredere în sine şi sentimentul de inferioritate. Se simte slab şi inadecvat, incapabil să-şi asume responsabilităţile inerente vieţii de zi cu zi. Este o slăbiciune fizică dar şi emoţională şi mentală. Are în general un tonus muscular scăzut, partea superioară a corpului emaciată, este agravat de efortul fizic şi poate acuza o oboseală cronică, părul încărunţeşte prematur şi are în general o expresie de om serios, matur, încruntat (sau copil cu aspect bătrânicios) cu tenul palid sau palid-gălbui (expresie a suferinţei hepatice).

Iniţial laşitatea se manifestă în relaţiile cu sexul opus; este interesat doar de relaţii superficiale în care caută să-şi satisfacă rapid şi fără consecinţe pulsiunile sexuale. Se teme de ideea de căsătorie considerând că nu va fi capabil să facă faţă unor asemenea responsabilităţi. Căsătoria duce la disfuncţii sexuale (ejaculare precoce sau lipsa erecţiei) care însă nu se manifestă în relaţiile extraconjugale ! In extremis, evitând o relaţie de durată, poate ajunge singuratic şi celibatar.

Această imagine negativă însă este ascunsă cu dibăcie. Compensator, Lycopodium prezintă celor din jur o imagine de curaj, putere şi competenţă. Cunoştinţele, performanţele intelectuale, relaţiile cu cei din jur... totul este afişat într-o lumină favorabilă dar nu este decât un balon de săpun, o imagine frumoasă care ascunde o realitate mai puţin interesantă. Este un mecanism psihologic de adaptare şi apărare. Prin exacerbarea ego-ului încearcă să se convingă pe el însuşi că nu este un tip slab. Trăieşte însă permanent cu teama că ceilalţi vor descoperi slăbiciunea lui interioară şi este preocupat de ceea ce cred ceilalţi despre el. Suferă de o anxietate anticipatorie şi are emoţii puternice când este nevoit să vorbească în public şi înainte de examene (dar de îndată ce reuşeşte să se mobilizeze, îşi duce sarcina la bun sfârşit cu uşurinţă).

Exacerbarea ego-ului îl face să devină dictatorial însă doar faţă de cei slabi (de exemplu cei din subordine sau din familie) şi cu timpul începe să iubească tot mai mult puterea. Îi critică pe ceilalţi, este certăreţ, se supără dacă este contrazis şi îşi impune părerile în încercarea de a camufla cât mai bine propriile slăbiciuni. Cu superiorii însă este maleabil şi supus, o atitudine tipică pentru un individul lipsit de încredere în forţele proprii. Este ambiţios în demersurile sale şi este descris ca un tip care utilizează orice mijloace pentru a-şi satisface ambiţia.

Pe măsură ce această laşitate se accentuează, se conturează tot mai bine frica şi anxietatea (chiar dacă nu sunt făţişe). Lycopodium se teme de singurătate, întuneric, moarte, stafii, locuri înguste, persoane străine, etc. Anxietatea vis-a-vis de propria sănătate se poate transforma în ipohondrie. Starea generală de frică îi afectează în principal tractul gastro-intestinal, digestia fiind unul din punctele slabe la Lycopodium. Egoul exacerbat îşi găseşte corespondentul fizic într-o stare de balonare accentuată care-l chinuie după multe tipuri de alimente.

Este posibil ca latura autoritară compensatorie să nu se dezvolte şi Lycopodium să rămână un individ dominat de sentimente de inferioritate, ruşinos, timid, introvertit, fricos şi singuratic. Simptomele generale însă se regăsesc la ambele tipuri de Lycopodium şi anume: preponderenţa simptomelor pe partea dreaptă a corpului, agravarea după amiaza (4-8 pm sau 3-7 pm), agravarea şi dispoziţia proastă dimineaţa după trezire, agravarea în timpul perioadelor de post sau dacă sare peste o masă, simptomele digestive caracteristice (dorinţa de dulciuri, balonarea ameliorată de eliminarea gazelor, zgomotele abdominale, saţietatea rapidă, apetitul nocturn), ameliorarea generală în aerul liber, deschis, pielea uscată.

La fel ca alte policreste, Lycopodium poate fi util într-un număr foarte mare de afecţiuni. Simptomele fizice propriu-zise sunt descrise în cărţile de materia medica pe zeci de pagini şi acoperă o patologie variată a cărei descriere nu face obiectul acestei scurte introduceri.

Mătrăguna (Atropa Belladonna) este o plantă otrăvitoare din familia Solanaceae cunoscută în popor şi sub numele de Cireaşa lupului, Doamna mare sau Împărăteasa. Frunzele, rădăcinile şi mai ales fructele sunt toxice, toxicitatea datorându-se celor 3 alcaloizi, atropina, hiosciamina şi scopolamina. Ingerată în cantitate mare planta poate provoca moartea; a fost folosită pentru otrăviri dar au existat şi intoxicaţii accidentale, mai ales la copii.Numele Atropos provine de la una din cele trei parce (zeiţele destinului la greci, alături de Clotho şi Lachesis), care tăia firul vieţii. În limba italiană Belladonna înseamnă "femeie frumoasă". În Evul mediu femeile obişnuiau să-şi toarne în ochi sucul obţinut din această plantă care făcea ochii strălucitori şi frumoşi. Însă atropina produce şi midriază (pupile mărite) astfel că frumoasele doamne aveau vederea destul de neclară !

Ca remediu homeopatic Belladonna este lipsită de toxicitate şi de reacţii adverse, ca oricare alt remediu homeopatic. Prepararea remediului prin dinamizare face ca toxicitatea să dispară; în schimb, alte proprietăţi, existente doar în stare latentă în planta ca atare, devin manifeste.

Pacientul care poate beneficia de ajutorul remediului Belladonna ca tip constituţional este un individ robust, vital, cu o sănătate bună în general. Este echilibrat din punct de vedere emoţional dar, în situaţii acute (de exemplu febră mare), poate avea un delir violent şi/sau halucinaţii, de exemplu că este urmărit şi încearcă să scape. Remediul este util mai ales în stări acute cu debut brusc şi acuze intense. Simptomele sunt în general pe partea dreaptă (otită, amigdalită, dureri pe partea dreaptă, etc.), sunt agravate în special la 3 PM, la mişcare şi trepidaţii, apar şi dispar brusc, în paroxisme.

Belladonna este un remediu congestiv şi foarte bun pentru durerile de cap. Durerile de cap sunt de obicei foarte puternice, înnebunitoare, cu un caracter pulsatil. Încep în zona occipitală şi se extind către tâmpla dreaptă sau frunte, deasupra ochiului drept. Sunt ameliorate de aplicaţii reci, presiune, întuneric şi linişte. Sunt agravate de lumină, zgomote, trepidaţii, mişcare, soare, căldură, atingere. Uneori astfel de dureri apar în crizele de hipertensiune; în astfel de situaţii remediul poate fi de folos şi scade tensiunea arterială. Dacă sunt prezente şi alte simptome caracteristice remediului este posibil ca hipertensiunea arterială să se amelioreze substanţial,

nu doar o astfel de criză... dar este posibil ca pentru tratamentul de fond să fie necesar un alt remediu.

Belladonna este un ajutor de nepreţuit în stările febrile. Indiferent dacă apare într-un context infecţios sau nu, remediul scade temperatura corpului şi reduce şi inflamaţia care a produs situaţia respectivă. Este însă necesar să fie prezente simptomele caracteristice ale remediului: faţa este roşie, fierbinte şi congestionată, pupilele dilatate, întreg capul fierbinte dar extremităţile (mâini, picioare) reci. Zona inflamată este roşie, caldă, cu dureri pulsatile ameliorate de aplicaţii reci; căldura iradiază şi se simte chiar de la distanţă. Tegumentele sunt fierbinţi şi uscate, transpiraţia fiind redusă. Setea este mică dar poate exista dorinţa pentru lămâi şi limonadă. La copii, febra poate fi însoţită de halucinaţii vii (câini, tauri, fantome, insecte) şi, uneori, de convulsii febrile.

Afecţiunile pe care Belladonna le poate vindeca sunt foarte variate: amigdalită, otită, sinuzită, criză hipertensivă, dureri menstruale, cefalee, colică biliară sau orice altceva... ceea ce contează sunt simptomele prin care starea respectivă se manifestă... lucru valabil de altfel pentru orice remediu homeopatic. Daca există caracteristicile generale menţionate, remediul poate fi folosit dar întotdeauna este indicat sfatul medicului homeopat.

Aurul ca atare nu este o substanţă cu valenţe terapeutice deosebite în alopatie. Există săruri de aur care se folosesc în unele afecţiuni reumatismale şi diferite preparate "exotice" de origine asiatică în care se regăsesc urme de aur. Ca remediu homeopatic însă, aurul are nişte indicaţii foarte specifice şi utile, fiind un tip constituţional bine definit, cu trăsături puternice dar şi puncte slabe. Aurum, ca tip constituţional, este un individ foarte muncitor şi ambiţios. Responsabil şi disciplinat, serios şi conştiincios, focalizat pe carieră, el îşi stabileşte standarde înalte, doreşte să fie cel mai bun în ceea ce face şi lucrează plin de însufleţire convins fiind că este mai capabil decât alţii... şi de multe ori chiar este. Nu este de mirare că urcă rapid pe scara socială şi profesională, ajunge să fie preţuit de ceilalţi pentru valoarea sa, aşa cum aurul, ca metal preţios, este întotdeauna dorit şi apreciat.

Fiind un perfecţionist însă el îşi reproşează că nu face destul, că nu-şi îndeplineşte suficient de bine sarcinile, fiind cuprins de mustrări de conştiinţă care-l împing şi mai mult să se dedice muncii sale. Într-un final poate ajunge să aibă iluzia că nimic din ceea ce a făcut n-a ieşit bine, că şi-a neglijat activitatea, că totul este un eşec şi că locul lui nu mai este în această lume. Frustrat în eforturile lui de a face totul perfect, devine iritabil, uneori dominat de gânduri violente şi accese de mânie. Poate ajunge chiar la o adevarată depresie pentru că, în acelaşi timp, el este un individ slab pe plan emoţional, rafinat, uşor de rănit, vulnerabil, predispus la traume emoţionale, cu sentimentul că este abandonat, părăsit de cei dragi. Această slăbiciune însă cu greu răzbate la suprafaţă; doar în timpul somnului lasă să-i scape scâncete pe care nu le poate controla.

Aurum este în mod particular sensibil la suferinţă sufletească, dezamăgire în dragoste,

umilinţă, eşec profesional, dezamăgire în general. Când echilibrul său emoţional se rupe, se îndreaptă cu paşi repezi către o stare de depresie (de exemplu după falimentul firmei la care a muncit atâţia ani)... o depresie "neagră", profundă, cu tendinţă la sinucidere pe care o vede ca pe o ultimă soluţie. Deşi are o frică accentuată de înălţime, se gândeşte (şi uneori o face) să se arunce de la geam. În zilele noastre, goana la volanul maşinii într-o astfel de stare este o altă modalitate de "a părăsi scena" pentru Aurum. Dar nici măcar această depresie nu este întotdeauna vizibilă... decât cand este prea târziu... Cei din jur ajung să spună că nimeni nu s-ar fi aşteptat la aşa ceva ! Un exemplu tipic este cel al bancherilor americani din timpul crahului financiar din anii 30 ai secolului trecut, mulţi dintre ei aruncându-se de la ferestrele zgârie-norilor. Pare greu de crezut la prima vedere dar mulţi dintre ei ar fi putut fi salvaţi de acest remediu care a scos mulţi oameni din depresii aproape de netratat !

O oarecare uşurare o obţine ascultând muzică dar nu orice fel de muzică ci, în special, muzica clasică.

Aurum poate fi un tip foarte religios, ghidându-şi viaţa după principii morale sănătoase şi practicând rugăciunea sau alte forme de meditaţie. Însă în ciuda activităţii spirituale tot ajunge să fie copleşit de depresie la un moment dat şi să aibă nevoie de suport din exterior pentru a depăşi starea respectivă.

Eşecul financiar nu este singura cauză pentru depresie la Aurum. Un eşec sentimental poate avea un rezultat asemănător. Sigur, nu întotdeauna, tabloul este atât de pesimist, depresia are forme variate, mai grave sau mai puţin grave şi există şi alte remedii care pot fi utile într-o astfel de stare. Dacă însă contextul este asemănător situaţiilor menţionate sunt şanse mari ca remediul care-l va scoate pe pacient din această stare să fie Aurum metallicum.

Ce potenţe vor fi necesare, cât de des repetate, ce se poate întâmpla în timpul tratamentului, rămâne la latitudinea medicului homeopat să aprecieze dar dacă înţelegem aceste lucruri putem ajuta medicul să găsească mai uşor remediul potrivit.

Psihologie cognitiva-HomeopatieSankaran, unul dintre cei mai renumiti homeopati ai zilelor noastre,  considera ca boala fizica este un fel de sindrom de adaptare la stres, sindrom care este salutar in conditii de agresiune externa, dar care se perpetueaza si se transforma intr-o ,,boala de stres”, care devine inadecvata.

Pentru a supravietui unei situatii date, unui agent stresor emotional, fiinta umana dezvolta credinte care ii permit adaptarea. De exemplu, ratacit in padure, un om va gandi ca in jur exista pericole la tot pasul. Aceasta convingere il va ajuta sa fie in garda si sa se protejeze. Reintors insa intr-un mediu citadin, aceeasi convingere devine disfunctionala.

Astfel de convingeri -salutare in anumite conditii si ulterior rigidizate- au fost numite de Sankaran ,,DELUSION”. Ele sunt echivalentul convingerilor irationale din psihologia cognitiv-comportamentala. Convingeri care au exact aceleasi caracteristici : sunt ,,imuabile”, fixe, au

tendinta la generalizare, sunt irationale,nu sunt puse la indoiala, se reflecta in intreg comportamentul uman. Aceste convingeri sau ,,delusions” se exprima nu numai la nivelul psihic si emotional ci si la nivelul bolii fizice. De exemplu, o persoana care are convingerea ca nu este iubita pentru ca e urata, ca pentru a fi iubit trebuie sa fii frumos,  va dezvolta la nivel fizic boli de piele de tipul acneei . O persoana care crede ca modalitatea prin care poti sa te feresti de oamenii rai din jur este sa iti dezvolti o ,,platosa” de aparare, va face boli de piele de tipul psoriazisului, care ,,ingroasa” pielea si o saraceste de senzitivitate.

Psihoterapia si homeopatia au  acelasi scop: sa ajute pacientul sa  renunte la aceste convingeri irationale/delusions , reducand manifestarea acestora atat la nivel psihic, emotional, cat si fizic. Modalitatile prin care isi ating acest scop sunt diferite dar , din punctul meu de vedere, complementare. Psihoterapia cognitiva foloseste ,,dialogul socratic”, relativizarea, punerea la indoiala a convingerilor irationale, oferirea de alternative noi, mai adaptate. Homeopatia se foloseste de administrarea remediului potrivit, remediu care prezinta ca si nucleu central acea convingere irationala pe care o identificam la pacient. La fel ca si terapia cognitiva, homeopatia nu pune accentul pe ,,de ce  gandesti asa? Cine si cand te-a convins de aceasta idée?” (desi se intereseaza de punctul de pornire al acestora). In schimb, pune accent pe definirea cat mai exacta a sistemului de convingeri, pentru ca remediul care functioneaza este cel care cuprinde cat mai bine ansamblul de convingeri irationale, de obsesii si compulsii ale pacientului.

Terapia cognitiva ar putea beneficia foarte mult de ajutorul homeopatiei. Observarea simptomelor fizice asociate unui anumit ,,nucleu de gandire disfunctional” ar fi de mare ajutor in interviul psihoterapeutic. Atat psihoterapeutul cat si medicul homeopat sunt veritabili cautatori ai gandurilor negative automate si ai convingerilor irationale. Dar medicul homeopat are in ajutor simptomul fizic care reflecta in lumea materiala, palpabila, gandul inefabil.

Desigur ca si homeopatia beneficiaza de ajutorul psihologiei. Din acest punct de vedere insa, s-au parcurs mai multi pasi, avand in vedere faptul ca multi dintre marii doctori homeopati ai zilelor noastre  au urmat studii psihologice ample. Actualele tablouri psihologice ale remediilor sunt rezultatele acestor demersuri.

Psihologie existentialista-HomeopatiePsihologia existentialista ne-a aratat ca modul de gandire uman este structurat in jurul catorva concepte de baza, a modului in care reusim sa ne raportam la cateva ,,angoase existentiale”. Felul in care reusim sa ne impacam cu constiinta mortii, cu dificultatea libertatii, cu lipsa de sens a vietii, cu neplacerea singuratatii, insumeaza niste ,,postulate” in care alegem sa credem cu convingere.

Moartea

In fata constientizarii mortii, putem crea convingeri diferite: putem nega pericolul (,,asa ceva nu mi se poate intampla mie,eu sunt mai special”), putem incerca sa controlam pericolul( ,,trebuie sa fiu mereu in garda”), putem renunta la orice efort de a trai(,,oricum totul se termina,ce rost are sa fac eforturi?”) putem alege sa traim viata la maxim ,fara sa ne gandim deloc la viitor (,,pentru ca s-ar putea sa mor maine”), sau dimpotriva, sa nu ne asumam nici un fel de risc (de teama ca

moartea ne pandeste),putem sa ne supraveghem exagerat orice simptom (de teama ca el prevesteste apropierea mortii).

Toate aceste tipuri de convingeri se reflecta in modul in care vom evalua orice conjunctura prin care trecem, orice relatie pe care o avem cu cei din jur, orice alegere pe care o facem.

Aceste sisteme de gandire sunt nucleul central al anumitor remedii, in care tema centrala este teama de moarte:

ACONITUL=se teme de o moarte iminenta, se simte atacat. .Este un remediu cu rezultate foarte bune in terapia atacului de panica. O situatie amenintatoare de viata este deseori factorul trigger care declanseaza  seria de reactii psihice si somatice descrise  ca “atac de panica” – atac care initial are un suport real, anamneza reveland deseori  in antecedentele pacientului Aconit, o conjunctura in care viata i-a fost pusa in pericol.  Ulterior insa aceasta frica se permanentizeaza intr-o o componenta care insoteste bolnavul pe tot parcursul vietii sale devenind irationala. Toate reactiile pacientului, de la cele psihice pana la cele fizice se desfasoara dealtfel in aceeasi maniera exacerbata si violenta: frica, febra, durerea etc ating note fulminante la acest tip de pacient.

ARSENICUL=se teme de moarte si se protejeaza incercand sa tina lucrurile sub control, cautand simptome de boala, supraveghindu-se pe sine si pe ceilalti in care nu are incredere, dezvoltand mult citata ipohondrie arsenicoasa. Lipsa de incredere in medici il detemina pe acest pacient sa solicite sfatul unui numar impresionant de medici, de multe ori cu titluri academice, fara ca recomandarile nici uneia dintre somitatile consultate sa  fie in final urmate. Meticulozitatea, perfectionismul aproape ritualic al acestui pacient, obsesia pentru curatenie si ordine, reprezinta tot atatea incercari de a instaura ordinea intr-un univers care ii pare infricosator de haotic Arsenicului.

STRAMONIUM  este prototipul omului pierdut in salbaticie: atitudinea sa este aceea a unui om ingrozit care priveste in toate directiile in incercarea de a identifica la timp pericolele care se ivesc. Noptile nu aduc deloc liniste pacientului care traieste frecvent experienta unor cosmaruri nocturne deosebit de infricosatoare, pline de monstri, personaje malefice si animale salbatice.  Homeopatia descrie o etapa in evolutia copiilor, in jurul varstei de 2 ani, cand visele micutilor se populeaza cu aceste personaje si in care administrarea acestui remediu are beneficii extraordinare

Singuratatea

Teama de abandon este resimtita diferit de catre personae diferite: o persoana se poate agata cu disperare de cei din jur(,,sunt slab, ceilalti trebuie sa ma ajute”cum gandeste PULSATILLA), se poate conforma exagerat nevoilor altora pt a deveni util, indispensabil(,,trebuie sa fiu util ca sa nu fiu parasit” cum gandeste NATRIUM MURIATICUM),se poate inchide intr-un cerc intim,in siguranta casei(cum face BARYTA CARBONICA), sau poate deveni tiranic si banuitor in incercarea de a-l retine pe celalalt cu forta( cum este LACHESIS).

Aflata inca intr-o relatie simbiotica cu mama sa (sau substitutul sau), PULSATILLEI ii este teama de taierea “cordonului ombilical”- care o fereste de abandon. Ursuletul de plus (sau perna)

de care nu se desparte niciodata,  este simbolul placentei materne. Administrarea unei doze de Pulsatilla a ajutat multi copii sa treaca peste trauma separarii pe care o implica prima zi la gradinita. Pretul acestui atasament obsesiv este teama de sufocare care o tradeaza: Pulsatilla traieste cu senzatia “lipsei de aer” si cu o fereastra intotdeauna deschisa.

IGNATIA este o planta agatatoare care si-a pierdut sprijinul. Moartea cuiva drag declanseaza uneori aceasta simptomatologie. Plange usor si daca nu o face, lacrimile sublimate creaza senzatia de “nod in gat”.

Libertatea

BARYTA CARBONICA este constienta de inadecvarea sa, de handicapul sau (deseori pacientii Baryta chiar au macar un usor handicap fizic sau psihic) ceea ce le creaza sentimentul de dependenta si de rusine. Convinsi ca “nu pot face fata”, isi lasa viata in mana celor care ii cresc si nici macar nu mai incearca sa-si castige independenta. Libertatea este o notiune care ii inspaimanta.

SEPIA, in schimb ,tine foarte mult la independenta sa, la posibilitatea de a evolua si de a se realiza personal. Obligata sa se conformeze unei vieti domestice de exemplu, care ii limiteaza posibilitatile de a se explora pe sine, Sepia sufera o aplatizare afectiva, indeplindu-si sarcinile in mod exemplar insa fara strop de entuziasm , ceea ce creaza un simptom psihologic care poate parea ciudat “indiferenta fata de cei dragi”. Predilectia pentru culoarea neagra tradeaza retragerea emotionala a Sepiei in “turnul ei de fildes”.

Lipsa de sens:

O caracterizare magistrala a pacientului AURUM  este facuta de Zola in cartea sa “Bucuria de a trai”. Obsesia mortii la acest pacient vine mai ales din absenta unui sens care poate fi atribuit vietii. Atat timp cat toate drumurile se termina in moarte, viata este privita ca o agonie catre sfarsitul implacabil. Nici un fel de activitate nu aduce alinare acestei  fiinte macinate de ideea inutilitatii -idee care naste ganduri sinucigase. Homeopatii atrag atentia asupra faptului ca- spre deosebire de alti pacienti care doar “flirteaza” cu gandul sinuciderii-  fara a incerca vreodata sa-si puna in aplicare gandul, pacientul Aurum agravat poate recurge intr-adevar la acest gest  disperat.  Spre deosebire de Aurum, Argentum nitricum- speriat de propriile ganduri de genul “ce ar fi sa ma arunc in gol” – dezvolta fobia de inaltime ca mecanism de aparare.

Psihologie Adleriana-HomeopatieComplexul de superioritae/ inferioritate, raportarea la cei din jur, gradul de alegere al laturii sociale in detrimentul celei individuale , determina- de asemenea- convingeri ce stau la baza nucleului anumitor remedii. Putem avea convingerea ca numai cei realizati, cei care sunt cineva, sunt acceptati si iubiti( LYCOPODIUM); putem pastra cu orice chip o imagine dezirabila, in ciuda sinelui nostru( cum este SILICEA) ; putem sa ne stabilim ca prioritati absolute responsabilitati care ne depasesc ( cum este AURUM) si asa mai departe.

Teama de inadecvare apare deseori la copii , iar remediul administrat pentru acei micuti care se ascund “dupa fusta mamei” este CALCAREA CARBONICA.

Pentru LYCOPODIUM, statutul social este un indicator atat de important al valorii sale,  incat recurge la strategii nu tocmai ortodoxe pentru a-l obtine: deosebit de lingusitor cu superiorii, este cateodata chiar grosolan cu cei care-i sunt inferiori. Crescut de parinti cu complexe asemanatoare, copilul Lycopodium se joaca numai cu cei mai mari decat el, “picii” nefiind in nici un fel interesanti pentru acest copacel care se viseaza stejar.

SILICEA este  obstinenta in a-si pastra imaginea de sine, acea “masca”  cu care se identifica in asemenea masura, incat “dezbracarea acestei haine” este sinonima cu desfigurarea.  Inflexibilitatea ei seamana cu cea a sticlei care se sparge dar nu se indoaie. Si fragilitatea ei aminteste  de acest material.

Traume-HomeopatieTraumele prin care trecem in viata -si nereusita  integrarii acestora – se concretizeaza de asemenea in tablouri centrale ale psihicului: sentimentele de abandon ale orfanului, care ar putea persista  in psihicul unei persoane toata viata, indica MAGNESIA MURIATICA;  lupta pentru realizare in conditii vitrege si separarea  pe care le simte emigrantul se regasesc in IODUM; pierderea acuta resimtita in urma decesului/despartirii de o persoana draga ne indreapta catre profilul IGNATIEI; socuri acute ne arunca in anxietatea fulminanta a STRAMONIUMULUI;  nedreptatea unui abuz fizic ne orienteaza gandurile in directia STAPHYSAGRIEI, si asa mai departe.

  Psihologie clinica-HomeopatieDiagnosticul psihologic este uneori prea evaziv.

Anxietatea de pilda, se exprima poate in feluri asemanatoare la majoritatea persoanelor, dar gandurile care stau la baza sentimentului sunt uneori foarte diferite: ARGENTUM NITRICUM , are o anxietate anticipatorie exprimata, activa, despre care vorbeste cu usurinta,combinata cu o impulsivitate care sta la baza anxietatii. Se teme de lucruri absurde, impulsive ,pe care le-ar putea face impotriva ratiunii sale. Poate dezvolta de pilda o frica de inaltime pentru ca in apropierea unui abis gandeste:,, ce-ar fi  daca m-as arunca?”

ARSENICUM ALBUM, un alt anxios veritabil, se teme de moarte si de singuratate , la baza anxietatii sale stand lipsa de incredere in cei de care depinde, inclusiv in medici. Este o anxietate produsa de teama ca nu poate controla totul, ca are nevoie de altii, iar acestia nu vor fi la inaltime. Este o anxietate care asociaza  obsesii pentru curatenie si ordine, frecvent compulsii de curatenie si nosofobie.

HELLEBORUS NIGER are la baza anxietatii sale o senzatie de dezintegrare, de derealizare.

PSORINUM, se teme de viitor, are o anxietate orientata mai ales asupra sigurantei financiare, poate fi bogatul care se teme de saracie.

Atacurile de panica au la baza de asemenea ,,frici” diferite: CALCAREA CARBONICA se teme sa nu inebuneasca; CANNABIS INDICA, asociind o lentoare cognitiva se teme de dementa; LYCOPODIUM se teme de intuneric, de a fi singur in casa,de situatii care l-ar obliga la

asumarea responsabilitatii; NITRICUM ACIDUM se teme de cancer,de boala; PHOSPHORUS se teme ca ,,ceva rau se va intampla” cu cei din jur, asociind  expresivitate si  sociabilitate .

Fobiile sunt caracteristice anumitor remedii: fobia de animale se regaseste in profilul STRAMONIUMULUI, claustrophobia este asociata cu ACONITUL, agoraphobia cu ARGENTUM NITRICUM, arachnofobia apare frecvent la remediul TARANTULA,etc.

Isteria este un alt diagnostic care beneficiaza mult in urma administrarii de remediu homeopat similium: LILLIUM TIGRINUM are la baza   o isterie de tip sexual; HYOSCIAMUS-este o isterie exhibitionista; MEDDHORINUM- asociaza o isterie de tip teatral,extravagant; PULSATILLA-dezvolta histrionism in incercarea de a capata atentie si asigurari.

Tulburarea obsesivo-compulsiva poate avea la origine incercarea de a tine sub control pericole psihologice diferite: THUYA- are idei morale fixe, incearca sa controleze izbucnirea impulsurilor instinctuale, inacceptabile moral; ARGENTUM NITRICUM- crezand ca numai cei care performeaza sunt valorosi ,incearca sa controleze viitorul care le-ar putea infirma performanta; ARSENICUM-din frica de moarte dezvolta compulsii de curatenie.

Depresia este un rezultat al decompensarii catorva remedii: AURUM METALLICUM- considera ca nu mai are nici un rost sa traiasca , este o depresie silentioasa, cu risc mare de suicid. NATRIUM MURIATICUM- isi reprima atat de mult sentimentele, isi asuma vinovatia de a nu fi iubit , considera ca ,,ceva este rau la mine”; SEPIA-sufera de aplatizare afectiva in urma unei perioade in care ,,este obligata sa faca ceea ce trebuie”, in ciuda sinelui sau.

Psihoze: VERATUM ALBUM –dezvolta halucinatii ce se aglutineaza in profilul schizofreniei; MEDDHORINUM-cu extremismul si labilitatea  care sugereaza sindromul border-line, ANACARDIUM-cu tendintele contrare care il pot conduce spre o personalitate antisociala, ARGENTUM NITRICUM- a carui nevoie de a controla totul il poate duce in directia obsesiv-compulsivitatii, ALUMINA- a carei ,,uscaciune” fizica si psihica poate duce la dementa.

ANACARDIUM sufera o dedublare de personalitate mascata deseori de un comportament exemplar. Cu un dracusor pe un umar si un inger pe celalalt, Anacardium-ul este demascat de cateva gesturi de o cruzime bizara. Splitul personalitatii a fost cauzat in cele mai multe cazuri de o copilarie deosebit de traumatizanta.

Acestea sunt numai cateva legaturi intre homeopatie si sistemele psihologice dezvoltate de diferiti autori. Fiecare dintre aceste abordari se regaseste la nivel foarte intim in structura remediilor homeopate. Legatura cu psihanaliza este cea mai cunoscuta si explorata. De aceea am preferat sa accentuez legatura cu alte sisteme de psihoterapie.

Motivul pentru care cred ca este important ca psihologii sa poata dobandi si cunostinte de homeopatie este faptul ca- daca in psihoterapie rezistentele la terapie sunt cauza principala a esecului terapeutic- ajutorul substantelor homeopate scade dramatic incidenta  lor. Schimbarea modului de gandire al unui pacient se loveste de teama, de neincredere, de suspiciune, poate chiar si de rigiditate. Remediile homeopate nu cer insa incuviintarea ego-ului pacientului pentru a actiona. Ele actioneaza pur si simplu, putand fi de mare ajutor terapeutului.

Homeopatia si-a dovedit  indubitabil eficacitatea in cazul bolilor fizice. Dovada este dezvoltarea pe care homeopatia o cunoaste in ziua de azi,  in tari cum ar fi Franta( unde 90% din populatie a apelat la un consult homeopat) sau Anglia ( doctorul care o ingrijeste pe regina Marii Britanii  de peste 30 de ani,este homeopat.  ,, I believe what prevents men from accepting the homeopathic principles is ignorance, but ignorance is criminal when human lives are at stake.” (Queen Elisabeth II )

Toti homeopatii stiu insa ca fara ajutorul psihologiei , remediile nu pot fi insusite si folosite. In acelasi timp, consider ca psihologii ar trebui sa se foloseasca de aceasta stiinta, care ar putea imbogati mult rezultatele psihoterapiei.

Share this:

Informatii pentru cei care sufera de depresie si atacuri de panica.scarface la data de Vin Iul 20, 2012 12:38 pm

Informatii pentru cei care sufera de depresie si atacuri de panica.

Ca sa intelegem atacurile de panica este nevoie de cunoastere adevarata, ceea ce in

medicina nu poate fi gasita caci acolo lipseste cu desavarsire si cine se bazeaza pe medicina

si pe teoriile ei va sta mai departe in aceeasi bezna in care se afla si medicina la momentul

de fata.

Vom incepe insa intai cu depresia, caci aceasta este des una din starile premergatoare a

atacurilor de panica, mai ales la femei. Depresia, ca orice boala, este de fapt o boala a

sufletului si ca sa intelegem boala trebuie sa stim insa intai ce este sufletul.

Orice om are un trup, suflet si un spirit (duh). Cea mai buna analogie pt. a intelege cum sunt

legate aceste trei lucruri esentiale este aceasta: imaginati-va un bec de luminat, asa cum se

gaseste in magazine, si anume becul se afla de regula intr-un ambalaj de carton subtire.

Duhul este filamentul care lumineaza, sufletul este invelisul transparent al filamentului

(sticla cu filetul) si trupul este cartonul. Un bec fara filament nu are cum sa existe functional,

si nici un filament fara bec nu poate sa existe, insa pot exista becuri fara ambalaj si acesta

este cazul cand omul moare cu trupul pe care il lasa aici si ajunge in lumea spiritual (cea de

apoi), unde traieste mai departe numai cu sufletul.

Duhul (filamentul) este de fapt sursa de viata si fara duh sufletul este la fel d emort ca si

trupul far sufelt. Duhule este scanteia divina pusa de Dumnezeu in inima sufletului, dar ca

sa poate lumina acelui duh ii trebuie o forma, un invelis, caci fara invelis nu exista nimic. Si

deci sufletul este invelisul duhului.

Corpul in sine nu are viata deloc, este tinut in viata de duh prin intermediul sufletului si nici

sufletul nu are viata fara duh. Scanteia divina este partea curata, imaculata si

indestructibila, care provine de la Dumnezeu si va incerca permanent sa ne aduca inapoi

catre El caci ne va atrage permanent catre Dumnezeu. Insa sufletul si corpul nu sunt deloc

pure si sunt de fapt construite din “materiulul” incapatanat, intunecata si razvratit alcatuit

de fapt din sufletul ingerului cazut.

Duhul lumineaza mai puternic ca cele mai mari stele existente insa fiind pus in inima

sufletului intunecat, lumina care iese este de mica atata vreme cat sufletul insusi este

intunecat si nu lasa lumina sa iasa. Spre deosebire, daca ne-ar aparea un inger care are

sufletul transparent si curat acesta ar lumina atat de puternic incat nu s-ar putea uita nimeni

la el daca nu si-ar acoperi lumina din cauza noastra.

Sufletul omului se naste deja intunecat datorita pacatului primordial facut de Adam si Eva si

se intuneca si mai mult din cauza pacatelor parintilor si stramosilor, a pacatelor proprii, a

traiului gresit, deci chiar si la nastere un suflet nu este atat de curat cum pare atunci cand

privim un bebelus nevinovat. Cu ajutorul timpului si mai ales al suferintelor, prin educatie

mai severa. Iubire si rabdare si daca omul are o viata conform planului divin, sufletul devine

din ce in ce mai transparent si mai curat lasand lumina din inima lui sa patrunda atat in

restul sufletui cat si in haina acestuia, deci in trup. Printr-un trai gresit insa sufletul de

intunceca si mai mult, asemenea unui geam pe care nimeni nu il curata.

Lumina duhului din inima este aceea care ne da sanatate, minte, care ne LUMINEAZA mintea

si sufletul, ne face ochii sa lumineze, care ne da bucurie, incredere, speranta, generozitatea,

mila, putere de iubire si de iertare si toate virtutile.

Acolo unde lipseste lumina apar in mod automat grijile, frica, neincrederea, deznadejdea,

lipsa de speranta, depresia, atacurilde panica si chiar aversiunea fata de viata sau dorinta

de a muri.

Mintea, memoria cat si toate simturile apartin de suflet, caci corpul si creierul nu simt nimic

si nici nu au cum sa simta, caci nervii sunt doar niste “fire” care aduc senzatiile din afara,

din lumea materiala, catre suflet asa cum si cablurile unui computer duc semnalele la

procesor.

Deci nici un om nu gandeste cu creierul material si nici nu simte cu corpul ceva, ci numai cu

sufletul este in stare de acest lucru. Asa se explica si de ce oamenii care au fost in coma si

in moarte clinica daca isi amintesc spun ca sau vazut si auzit totul in timp ce era in coma

unde evidenta ca simutrile material si creierul nu le functiona.

Sufletul este legat de trup prin intermediul nervilor si hrana nervilor poate fi luata ori din

energia eterica a sufletului ori din sange.

Un om devine depresiv caci nu mai are lumina in suflet. Din duhul mai luminos decat o stea

aflat in inima sufletului nu razbate deloc lumina astfel incat sufletul sa se recunoasca, sa se

bucure, sa stie de unde provine si de unde se duce. Este ca un om pe care il inchizi intr-un

loc intunecat.

Lumina pentru suflet vine insa din doua locuri: cea eteric-materiala vine de la soare si cea

eteric- spirituala vine din duhul din inima sufletului.

Pentru ca omul sa traiasca sanatos si fericit el are nevoie de ambele lumini, insa aceste

doua lumini sunt de fapt similare si ambele provin de la Dumnezeu, caci soarele nu este

deloc ceea ce cred oamenii de “stiinta” despre el, caci si un glob de oglinda aflat intr-o

camera intunecata, asa cum este de fapt si universul pare sa lumineze cu lumina proprie

atunci cand te uiti la el si nue vezi farul care il lumineaza de fapt.

Putem face un om sa fie depresiv si daca ii rapim lumina soarelui. Cine locuieste intr-o casa

ara lumina si nu iese deloc afara devine repede depresiv. Iar daca tinem un astfel de om

devenit depresiv din cauza lipsei luminii mai departe in acel loc intunecat degeaba ii dam

pastile chimice de orice fel si alte remedii caci nu avem cum sa-l facem bine in acest mod.

Singura modalitate este sa-I readucem inapoi la lumina caci lumina este pentru om ceea ce

este benzina pentru un motor si cu pastille nu putem face sa mearga nici o masina si cu atat

mai putin un om. Omul trebuie sa traiasca in mod natural, asa cum este necesar si acum a

fost stabilit de Dumnezeu.

Atunci cand este privat de lumina interna a duhului, sufletul se comporta similar unui om

tinut in intuneric, devine depresiv. Insa daca un om are lumina interna puternica, chiar si

privat de lumina externa el nu va putea fi infrant si nici nu va devein depresiv si acest lucru

cunoastem cel tarziu de la

crestinii adevarati intemnitati in timpul comunismului decenii de-a randul si ul care nu si-au

pierdut speranta si increderea in Dumnezeu in ciuda conditiilor de viata extreme si a

torturilor in care au fost tinuti.

Lumina duhului prin care omul trage putere direct de la Dumnezeu este deci atat cauza,

atunci cand lipseste, cat si solutia depresiei si acelasi lucru se poate spune si depre lumina

soarelui.

Cine este depresiv trebuie sa stea cat mai mult la soare, sa faca bai de soare, sa bea apa

insorita , sa manance fructe si cereale integrale – caci contin multi fotoni solari - si eventual

sa ia si granule insorite.

Despre vindcarea cu lunina soarelui citit aici:

http://www.leacuri.net/index-Dateien/heliopatie.htm

Luminarea sufletului cu lumina interioara se face prin rugaciune , iubire de semeni si prin

legatura zilnica cu Dumnezeu. Insa este clar ca daca un om a cazut in depresie tocmai din

cauza despartirii de Dumnezeu atunci nu va fi posibil sa se vindece singur din aceasta

depresie si trebuie deci sa se ajute mai injtai cu rugaciune, cu remedii insorite, remedii

florale sau remedii homeopate.

Daca omul nu a avut credinta si legatura cu Dumnezeu cand era sanatos, cu atat mai putina

va avea cand a ajuns deja depresiv si ca urmare nu se poate scoate singur din mlastina

tragandu-se in sus de par.

Omul care se defineste numai prin trup si creier, deci un om indepartat de Dumnezeu, va

incerca

mai intai sa se repare cu mijloace material cu medicamente chimice insa acestea actioneaza

insa doar la trup si la creier si nicidecum la suflet, acolo unde este buba.

Cum sa faci un bec complet murdar de smoala sa lumineze o camera atata vreme cat nu-l

cureti de smoala si incerci doar sa aprinzi si sa stingi curentul si incerci tot felul de tensiuni,

poate poate lumineaza ? Asa ceva este imposibil si de aceea nu veti intalni pe nimeni

vindecat cu adevarat de despresie si boli psihice cu medicamente chimice. Daca cineva s-a

vindecat de depresie in timp ce a luat medicamente a facut-o de fapt pe alta cale, caci multi

apleaza parallel si la alte terapii si la rugaciune asa la urma este greu de zis ce anume a

ajutat si medici vor zice ca medicamentele lau ajutat iar preotii ca rugaciunea l-a ajuat.

Asa cum este sufletul omului asa va fi si tratamentul la care apeleaza acesta caci un suflet

intunecat de unde sa aiba lumina care sa-i “lumineze” mintea incat sa aleaga un tratament

folositor cu adevarat sufletului si sa distinga intre bine si rau ?

Atat gandirea omului cat si starea lui psihica sunt urmarea directa a intunecarii sufletului

astfel incat lumina duhului nu mai razbate prin acest suflet intunecat si de aceea vine si

boala.

Cum psihiatrii si doctorii insasi au de regula niste suflete cam intunecate, a apela la un astfel

de doctor ca sa-ti vindece sufletul este similar cu ajutorul dat un un orb unui al orb ca sa

gaseasca un drum. Caci cum poti avea un suflet si o minte luminata atata timp cat incerci ca

tratezi sufletul cu toxine in forma materiala si in plus care provin de la niste concerne

lacome si perverse in timp ce se renege si existent sufletului declarand trupul singura

realitate ?

Cand toate grijile omului sunt de nivel material, adica legate de bani si de bunuri maeriale,

de iubit si iubita, de sex si distractii si de alte lucruri materiale sau pseudo-spirituale si nu

exista nimic sau decat ceva doar foarte superficial legat de Dumnezeu si de viata spirituala

este o urmare fireasca sa apara depresie si frica atunci cand ceva din cele de mai sus se

deterioreaza in viata omului. Iar cine crede ca credinta intr-un Dumnezeu sau mersul la

biserica si postul este vreun instrument care te apare de ceva, se inseala la fel de mult, caci

Iisus nu a spus niciodata “credeti in Dumnezeu si mergeti la biserici de piatra si rugati-va la

sfinti si la icoane de lemn” ci “iubiti pe Dumnezeu inainte de toate si pe semenii vostrii ca si

pe voi insasi”.

In icoane si in biserica Dumenzeu nu este mai mult decat este intr-o piatra de pe fundul

marii sau intr-un lemn uscat din desert. Dumnezeu este in inima noastra, acolo este biserica

adevarata si trebuie cautat si gasit prin iubirea de semeni si nu prin mers la ceremonii

bisericesti.

Suprasolicitarea prin munca fizica sau psihica – o cauza deasa a depresiei - este tot o

urmare a departarii de Dumnezeu si a gandirii gresite, caci un suflet luminat nu isi va bate

joc de corp terminand-ul prin munca excesiva. De aceea avem duminica liber si intre timp si

sambata, ca sa ne odihnim.

Am venit pe pamant goi si plecam goi, nu putem lua nimic cu noi, nici un copil sau nici un

iubit nu ne apartine noua ci de fapt numai lui Dumnezeu, caci toti suntem copiii lui

Dumnezeu.

Moarte nu exista ci doar faptul ca sufletul traieste ori aici in trup ori in lumea de dincolo si

deci ce sa ne facem griji cand de fapt nu putem pirde nimic care ne apartine in afara de

lumina sufletului?

Dumnezeu nu ne paraseste niciodata si chuar daca nu de dam seama de prezenta Lui, El va

fi mereu langa noi. Insa ajutorul vine altfel decat asteapta omul.

Vindecarea depresiei se poate face numai cu mijloace adecvate care pot ajunge la suflet sau

care sunt in stare sa-i mareasca acestuia legatura cu Dumnezeu si increderea in El si sa-i de

alumina necesara.

Acestea sunt:

a) Identificarea cauzei depresiei, de cele mai multe ori o cauza sufleteasca

b) Remedii homeopate, floarale sau insorite potrivite caci acestea actioneaza la suflet, spre

deosebire de medicamente chimice care actioneaza numai la trup si mai sunt si toxice

c) constientizarea gandirii gresite, a atraiului gresit si a lipsei de incredere si de legatura cu

si fata de Dumnezeu

d) Rugaciune din inima, fara intermediari platiti (preoti) sau sfinti.

e) Trecerea de la indeltniciri pur material catre cele spirituale, insa bigotismul si sectarismul

nu duc catre Dumnezeu ci mai degraba departeaza de Dumnezeu

Tendinta la depresie nu este la fel la oameni. Ea depinde foarte mult de tipul constitutional.

Hildegard von Bingen si alti oameni intelepti ne-au invatat inca de acum cateva milenii ca

exista 4 tipuri de constitutii: sanguina, colerica, flegmatica si melancolica cat si combinatii

dintre acestea.

Asa cum arata si numele cea melancolica este cea mai predispusa la despresie.

Mai exista un tip rar de depresie cauzata de o problema organica si anume de un exces de

bila in sange care apare la oamenii melaconlici. Acest lucru a fost descris de Hildegard von

Bingen si nu este cunoscut nici macar in homeopatie. Am intalnit un singur caz pana acum.

Acesti oameni au nevoie de un fel de trai si de remedii care le elimina bila din sange sau

impiedica surplusul ei.

Atacurile de panica

Dupa experienta mea personala atacurile de panica au doua cauze declansatoare

principale : cele care provin de la socuri emotionale puternice sau cele care provin in urma

unei depresii sau a unei suferinte sau slabiciuni fizice sau psihice indelungate.

Insa ambele cazuri insa sufletul este deja slabit sau intunecat si lipsa de apar insa pe un

teren slabit similar, si deci nu numai cauza declansatoare dar si terenul sunt de vina.

De multe ori terenul favorabil a fost produs de o trauma. Aceasta este des intalnita in timpul

sarcinii sau la nastere. Poate fi un accident, o sperietura, faptul ca mama a dorit sa avorteze

copilul, ca nu si-a dorit copilul, sperieturi si trauma ale gravidelor sau in timpul alaptatului.

Atacurile de panica apar in mai mare masura la femei si la barbati cu nervii slabi, ceea ce ne

arata ca este si ceva legat de nervi. Insa ce sunt de fapt nervii si ce rol au acestia nu este

cunoscut de lume si cu atat mai putin de doctorii.

Daca ne uitam la un bec aprins de la distanta vom observa o sfera luminoasa in jurul lui . La

fel si omul are in jurul sufletului lui o sfera luminoasa numita cel mai des aura. Aceasta aura

este in acelasi timp si un fel de scut de aparare si de protectie pentru suflet si un mic

rezervor de energie nervoasa, numit eter nervos.

Asa cum descrie si Valentina Garlea, clarvazatoare din Iasi, aura omului bolnav fizic sau

psihic prezinta daune si dereglari, adica gauri , desprinderi, destramari si nu mai ofera

protectie buna sufletului. La preotii care traiesc sexual abstinent si sunt plini de iubire fata

se semeni si fata de Dumnezeu aura are dimensiuni foarte mari. La cei despartiti de

Dumnezeu si traumatizati aura poate deveni foarte mica. Acesta este de buna seama si

cazul celor care sufera de atacuri de panica. Aura lor este mica sau destramata, cu gauri si

fara acest rezervor energetic si protectie omul este prada usoara oricarui atac energetic.

Atacurile energetice sunt de 2 feluri: cele facute de oameni de aici si cele facute de oameni

din lumea de apoi, numite des duhuri.

Cand doi sau mai multi oameni intra in contact unii cu altii aurele lor intra in contact unele

cu altele si are loc si un schimb de energie in sensul unul fura energie din aura altuia sau

unul da da benevol energie altuia, fie ea buna sau rea. Un “vampir energetic “ fura deci

energie de la altii si pe urma risipeste aceasta energie la altii.

Oamenii care fura energie sunt simtiti ca atare de ceilalti si des victimele se manifesta prin

cascat sau oboseala dupa ce au intrat in contact cu acestia. Des „vampirii“ obtin energie

prin producerea de mila, prin vorbit numai despre problemele lor, prin vorbit neincetat, insa

de multe ori numai prezenta lor este suficienta.

Pe langa faptul ca nervii unui om slabit energetic si nervos sunt imediat influentati de

gandurile duhurilor rele acestia sunt si foarte usor excitabili de catre orice emotie externa

sau interna. (emotie inseamna miscare)

Nervii fara protective sunt ca o planta subtire pe un camp deschis unde orice adiere de vant

o face sa se miste si in cazul celor care sufera de anxietate au atacuri de panica nervii sunt

o fara prada usoara oricarei excitari nervoase. De aceea linistea interna si externa, evitarea

emotiilor, a supararilor, a stimulilor nervosa gen televizor, radio, galagie, celulare, stiri,

oameni galagiosi si locuri galagioase

si aglomerate este indispensabila pentru vindecarea.

Meditatia zilnica pentru linistirea sufletului si conectarea la duhul intern din inima este chiar

o obligatie.

Duhurile rele aflate peste tot in jurul nostrum si cu care rezonam des dinc auza insusirilor

negative pe care le-am capatat pot induce si chiar induc tot feluri de ganduri straine, dorinte

si idei fixe in oamenii cu nervii slabiti – chiar si gandul de sinucidere ! Puteti fi siguri ca

gandurile ciudate si rele in cazul oamenilor cu problem psihice nu provin deloc din creierul

acestora ci din munca continua de “exterminare” a duhurilor rele de imprejur sau chiar de

cele care posedeaza omul.

Astfel de oameni au devenit deci prada unor fiinte invizible pentru ei crezand ca gandurile

induse sunt ale lor si ca au innebunit.

Excitabilitatea aceasta duce ulterior la oboseala caci nervii atunci sunt nevoiti sa-si traga

energia din sange pentru ca nu mai isi pot trage energia din aura sau din fluidul eteric, asa

cum este normal si urmarea acestui fapt este ca si sangele si trupul incepe sa sufere.

Excitabilitatea nervoasa este atat de puternica incat orice cearta, enervare, excitatie

sexuala sau stare de frica si soc pot duce la atacuri de panica sau la epuizare.

Excitatia sexuala si orgasmul sau ejacularea consuma extreme de multa energia vitala, si

deci si nervoasa, slabeste aura si trebuie deci evitate cat mai mult, la orice boala, indeosebi

la bolile de nervi. Sursa de energie vitala necesara pentru vindecare este identica cu cea

care livreaza energia sexuala. La cei mai multi pacienti se instaleaza insa in mod automat un

libidou sexual scazut, tocmai pentru a apara organismal de consumul energiei sexuale

necesara pentru vindecare.

Avand in vedere modul oribil in care mor animalele in abatoare moderene si tinand cont de

PANICA si FRICA IMENSA pe care o traiesc animalele – care stiu deja inainte sa ajunga la

abatoare ce li se va intampla - toti cei cei care sufera de anxietate si de atacuri de panica ar

trebui sa evite pana la vindecare carnea animalelor taiate in abatoare caci sangele acestor

animale contin hormonii si neurotransmiterii cauzati de frica si acestia ii pot afecta in mod

direct.

Alte sursa de epuizare nervoasa si de atacuri de panica sunt drogurile, tigarile si mai ales

cafeaua.

Cofeina, de care sunt dependente in special femeile, este un mare distrugator al nervilor si

creeaza numai ea in sine tot felul de boli psihice sau pregateste cel putin terenul pentru

acestea.

Cine este depresiv sau are atacuri de panica ar trebui sa renunte COMPLET la orice bautura

cu cofeina. Multe medicamente si aproape toate antinevralgicele contin cofeina in doze mari

si alte surse de cofeina sunt ceaiul nergu, verde cat si ciocolata si cacao.

Evitarea “vampirilor energetici” , deci a persoanelor care concuma energia altora - indiferent

ca prin contact fizic, prin internet sau telefon, a locurilor cu lume multa, a persoanelor

straine este necesara la cei cu atacuri de panica si anxietate pana la vindecarea si intarirea

aurei.

Evitarea medicamentelor chimice este recomandata, daca este posibila, caci aceste

medicamente

distrug creierul si deregeleaza hormonii si nu ajuta cu nimic decat pentru un scurt moment,

de vindecare nici vorba nu poate fi iar cu hormonii dereglati se va instala dependenta pentru

aceste medicamente. Si aceasta dependenta nu este usor de eliminat ulterior. Renuntarea la

medicamente psihice sepoate face numai miscorand treptat dozeöe insa in prealabil trebuie

sa se instaleze deja o vindecare destul de buna, adica nu se incepe renuntarea la ele decat

dup ace organismal s-a intarit ca sa reziste si fara ele.

Folosirea de remedii naturiste si homeopate adecvate este cea mai buna optiune in locur

medicamentelor chimice.

Insa avand in vedere costurilor consultatiilor la un medic homeopat si care nu sunt

rambursate de asigurari cat si de faptul ca nu multi medici homeopati sunt cu adevarat buni

in tratarea la astfel de afectiuni iar pacientii insasi nu inteleg nici cauza bolii, nici

homeopatia si nu mai au des incredere in nimic, mai ales ca vor in general o alinare rapida a

simptomelor, este foarte greu de gasit un pacient care sa nu apeleze la medicamente

chimice.

Alinarea rapida a simptomelor este posibila si cu remedii homeopate insa in general

pacientul ajunge la un medic homeopat la deznadeje, dupa ce e a realizat ca medicamentele

chimice nu il ajuta si in acest caz speranta lui este foarfte mica. Fiind si dependent si slabit

de medicamemte este destul de greu in a ajuta unui pacient ajuns intron asemenea stadiu.

Cand te duci cu masina la service dup ace ai facut-o deja praf, reparatia va fi dificila sau

imposibila.

Atacurile de panica sunt des urmarea directa a slabirii nervilor si si apare dupa

- lipsa cronice de somn si a suprasolicitarii

- depresie indelungate cauzata de diferite cauze sufletesti (dezamagire, decese, suparari,

traume)

- sperieturi si socuri emotionale pe un teren deja slabit

- consum de droguri si de etnobotanice

- consum de cafea si produse cu cofeina

- contacte sexuale si masturbare excesiva

- avorturi

La toti cei care sufera de anxietate si atacuri de panica trebuie sa renunte la cafea, sa

devina cat mai abstinent dpdv sexual, sa renunte pana la vindecarfe la carne produsa in

modul industrial, sa evite locurile si oamenii negative, certurile si supafarile.

La femei o perioada foarte periculoasa pentru nervi este sarcina si lauzia si care cer des un

tribute energetic mare chiar si de la femeile sanatoase si puternice, cu atat mai mult vor fi

influentate negative in acest timp femeile slabe cu nervii si epuizate. De aceea apare atat de

des depresia dupa nastere, caci organismal si nervii sunt deja epuizati de la sarcina si

nastere-

Remedii intaritoare la cei epuizati si obositi:

Acidum phosphoricum CH30, o doza dimineata ceva timp. Da putere, reface energia fizica si

mai ales psihica.

Kalium phosphoricum CH5, tonic nervos. Se ia la nevoie o granula/gura de apa programata,

sau de

1-2 ori pe zi.

Ginseng CH5 sau 7 sau 9 pt. refacerea energiei vitale (1-2 ori pe zi)

Tinctura de Avena sativa (1-2 ori) sau Avena sativa D2, tonic nervos si dupa boli.

Tinctura de Alfalfa, zilnic de 2-3 ori cateva picaturi in apa sau Alfalfa D3 cu eticheta.

Remedii homeopate si florale folosite des la atacuri de panica si axnietate:

Remedii florale Bach:

Mimulus (frica de ceva anume), Aspen (frica indefinita), Cherry plum (atac de panica)

Star of Bethehem ( remediu pentru socuri si trauma ), Rock rose (remediu pt. sperieturi)

Remedii homeopate:

Aconitum CH30 – atac de panica subit, puternic, insotit des de frica de moarte si agitatie.

Des teama de locuri deschise. Cel mai caracteristic este teama moarte si faptul ca atacul

apare foarte subit.

Un remediu mai putin cunoscut pentru cei care nu mai pot iesi din casa in urma unor frici

puternice si la cei care se simt fara nici un fel de aparare este Astacus astacus (in dilutii mai

inalte CH200 sau 1M, 10M). Este un remediu facut din racul de rau si esenta remediului este

idea ca racul atunci cand isi schimba carcasa de chitina ramane fara nici o protectie o

perioada, deci ramane fara nici o aparare. Si trebuie sa stea ascuns undeva. Aceasta

senzatie o au des si cei supusi la atacuri de panica si frici inexplicabile si des unii nu mai pot

iesi din casa nici macar sa cumpere o paine.

Un remediu naturist dovedit util si folosit des la stari de frica si anxietate este Kava kava. A

fost interzis de curand in multe tari occidentale de catre lobby-ul industriei farmaceutice caci

il foloseau deja prea multi oameni cu success. Se poate folosi cred si in doze homeopat joase

si deci se poate face si cu metoda cu eticheta (D3-D6, CH2-CH5). Kava kava relaxeaza si

elimina frica, ajuta si ca antidepresiv.

La cei cu atacuri de panica este necesar des (chiar zilnic) remediul homeopat Calcarea

carbonica CH7 sau CH9 (zilnic de 1-3 ori caci la panica si frica este consumat mult calciu

ionic produs in rinichi si des producerea lui este dereglata (deci nu lipsa din mancare!).

Pastilele cu calciu anorganic date des de medici insa nu sunt de fapt bune caci acel calciu nu

este asimilabil si infunda mai degraba corpul Calciu nu lipseste din mancare si lipsa lui in

sange nu inseamna ca nu este inmancare ci ca nu poate fi asimilat.

Calcarea este cu atata mai necesar daca pacientul este tipul constitutional Calcarea (gras,

lenes, fricos, necesitate de companie, putin rezistent la stress si effort, pofta mare de dulce

si mancare, transpira des la ceafa sau palme sau picioare), in acest caz remediu va face

minuni si sepoate lua si in dilutii mai mari.

La femei un remediu des folosit la depresia dupa nastere este Sepia (CH30, 200, 1M, 10M) .

Sepia se caracterizeaza cel mai mult prin gandurile de a fugi si a lasa totul in urma, inclusiv

copilul (din cauza epuizarii), are pofta de dulce si de acrituri, epuizare, nervozitate. Sepia

poate fi ori apatica, depresiva si indiferenta ori artagoasa, nervoasa, si nimic nu-i mai

convine.

Un remediu mai putin cunoscut la oboseala si suprasolicitare de la nastere mai este si

Bambusa arundinacea (CH30, 200, 1M). Este planta de bambus. Simptome: Probleme cu

coloana, indeosebi parte acervicala sau lombara, lipsa de flexibilitatea fizica si psihica,

oboseala, epuizare, tendinta de a se suprasolicita incercand sa faca totul singur.

La epuizarea aparuta de la pierderi de sange (operatii, nastere cu sangerari, avorturi) dar si

alaptare (laptele este facut de fapt direct din sange !) remediul este China CH30, 200.

Alaptarea prea mult timp este daunatoare atat pentru copil cat si pt. mama. Alaptarea se

opreste dupa ce au iesit destui dinti si copilul poate manca. Iar laptele unei femei care are

deja menstruatie este mai mult nesanatos decat sanatos, asa cum scrie Hildegard von

Bingen de la Dumenzeu.

O alta posibilitate adjuvanta generala la cei cu boli indelungate este suplimentarea de

saruri tisulare (minerale

care se gasesc de regula in celule si se dau ca remedii homeopate date in dilutii joase D6-

D12 sau CH3-CH5) pentru reglarea metabolismului celular, caci in urma bolii se deregelaza

si multe functii celulare si adminstarea de fier, calciu si magneziu anorganic cu kilogramele ,

asa cum se face de regula este daunatoare caci acestea nu ajung nicidecum in celule ci doar

in mate.

O pastila de Ferrum phos D12 (CH5) este deajuns de a alimenta toate celulel corpului cu fier,

caci doza de fier continuta in celula este extreme de mica. Se pot lua zilnic pana la 6-7 saruri

tisulare diferite in dilutia D6 si D12 sau CH3 si CH5 si asta mia 66multe saptamani la rand.

Un link cu remedii tusiulare gasiti mai jos.

Cele mai des necesare saruri tisulare sunt Calcarea phosphorica, Ferrum phosphoricum

(anemie, sange), Kalium phosphoricum (nervi, tonic, epuizare), Magnesium phosphoricum

(crampe, “lipsa de calciu”) , Silicea, Natrium sulfuricum (ficat, detoxifiere), Natrium

chloratum ( = Natrium muriaticum) (multe).

Alegerea lor se face dupa prezenta anumitor simptome fizice, daca nu se stie nimic se pot

alege cele de mai sus luate alternant sau cel putin Calc phos , Magn phos, Ferrum phos ,

Kalium phos si Silicea.

Linkuri:

Saruri tisulare

http://www.leacuri.net/index-Dateien/saruri_tisulare.htm

Cafeaua

http://sanatate.findtalk.biz/t76-cafeaua-o-planta-extrem-de-toxica-laudata-peste-masura?

highlight=cafeaua

Vindecarea cu fotoni solari si remedii insorite

http://www.leacuri.net/index-Dateien/heliopatie.htm

SEPIA (note de curs)Dr Doina PavlovschiCefalopodă – Sepia – cerneală de sepia (melanina)ACTIUNE · psihic : depresie, fatigabilitate iritabila ; · congestie venoasa portala cu insuficienta hepatica si greutate pelvina,prolaps uterin ; · slabiciunea tuturor tesuturilor, visceroptoza. MODALITATIAgravare : inainte de pranz si seara, inainte de furtuna, aer rece, vant de est, în societate. Ameliorare : exercitiu fizic, mergand repede, la presiune, la cald, intinzandu-se. SISTEM NERVOSTrista si abatuta, fara bucurie de viata, plange cand vorbeste despre ea, totu-i negru, se simte nenorocita. Indiferenta la preajma si la ai sai. Obosita fizic si psihic, apatica, taciturna, inchisa în ea, nimic nu o intereseaza, nimic nu o distreaza. „Nostalgica pentru trecut, indiferenta pentru prezent, dar face planuri pentru viitor. ”Se doreste singura, nu suporta consolarea. Iritabila, se vexeaza usor, nemultumita de ceilalti si de ea insasi. Nu suporta contradictia. Foarte impresionabila, cu nelinisti si frici. Poate fi anxioasa seara ca si Causticum. Somnolenta ziua, mai ales cand sta, insomniaca noaptea, foarte obosita dimineata la trezire. Bufeuri de caldura cu vertij dimineata la trezire. Cefalee cu durere apasatoare în ochiul stang, cu iradiere în occiput, cu impresia ca globii oculari sunt impinsi în afara, agravata clatinand capul sau la efort, ameliorata seara si la aer curat. Sensibilitate dureroasa a pielei capului, caderea parului. Sensibilitate dureroasa a ochilor seara, cu senzatie de arsura si nisip în ochi, lacrimare dimineata si seara. Pleoape superioare grele si cazande (Gelsemium). Eruptie herpetica a pleoapelor superioare. Intoleranta pentru lumina stralucitoare. Hipersensibilitate la zgomot, acufene. Dureri dentare agravate ora 18-24, cu senzatia de dinti prea lungi, carii dentare, pioree. APARAT DIGESTIVGura uscata, buze umflate dimineata, herpes al buzei inferioare. Gust sarat (Carbo vegetabilis, China). Dorinta de lucruri acide, otet, muraturi, aversiune pentru carne. Nu suporta mirosul de bucatarie (Colchicum). Agravare la lapte – diaree. Greturi dimineata la sculare si spalandu-se pe dinti, ameliorate dupa ce mananca. Senzatie de gol în stomac (Ign. , Puls. , Podoph. ) imediat ce se gandeste la un aliment dorit, neameliorata mancand. Dispepsie prin abuz de tutun. Distensie abdominala cu borborigme si flatulenta cu senzatie de greutate pelvina. Durere profunda în regiunea hepatica ameliorata culcat pe dreapta sau la masaj. Constipatie cu scaune dificil de evacuat, insuficiente, dure, scibale brune. Senzatie continua de bol greu în rect (Anac. , Lach. , Lil. tigr. , Platina), neameliorata de scaun. Durere brusca, acuta în anus ameliorata mergand repede sau daca incepe sa evacueze scaunul. Hemoroizi proccidenti în mers sau la scaun. Secretie anala quasi constanta (Ant. cr. ). Prolaps rectal. APARAT RESPIRATOR

Nari uscate, umflate si ulcerate. Aversiune pentru mirosuri. Tuse seaca, spastica, iritanta, obositoare, agravata seara dupa ce s-a culcat (Sang). Dureri constrictive în piept agravate dupa somn, ameliorate mergand repede. Senzatie de opresiune dimineata si seara. APARAT URO-GENITALSenzatie de presiune în vezica, pelvis, cu nevoia imperioasa de a urina („bearing down”); cistite repetate. Incontinenta de urina în prima parte a noptii. Urina tulbure, fetida, cu depozit rosu aderent de peretii vasului. Barbat : secretie uretrala cronica, senzatia de picatura cronica, transpiratii fetide ale scrotului. Condiloame în jurul glandului. Femeie : menstre intarziate si de scurta durata, cu aparitie matinala, sange negricios. Senzatie de presiune pelvina în jos, ca si cand totul ar vrea sa iasa prin vulva (Lil-t. ) Uscaciunea vaginului si vulvei dupa menstre. Vagin dureros la actul sexual. Dureri lombare sfasietoare la menstre. Simte nevoia sa-si incruciseze picioarele. Prolaps uterin. Leucoree galbena, acida inainte de menstre, dupa fiecare mictiune, cu aspect laptos (Calc. phos. , Puls. ) numai ziua, cu arsuri si escoriatii ale coapselor. Avort în ultimele luni de sarcina. Frigiditate. Sterilitate. Dureri lombosacrate. PIELE Senzatie de frig pe alocuri : vertex, intre umeri, picioare reci în pat. Prurit în plicele coatelor(Rhus tox. , Sulph.) sau oriunde în alte parti neameliorat de scarpinat , ci transformat în arsuri. Eczema. Psoriazis. Herpes circinat catamenial. Ihtioza. Urticarie agravata la aer, ameliorata în camera calda. Pete galbene sau brune pe spate, umeri, abdomen, pata calare pe nas, pete de sarcina. Fata palida. Transpiratii abundente, acre, mai ales axile si scrot. Durerile toate converg spre spate si se insotesc de frisoane si slabiciune. BIOTEREN : psoro-tuberculinica cu tendinta cancerinica. REMEDII COMPLEMENTARE : Natrum muriatic, Sulphur iodat, Tuberculine. Nux vomica ii intensifica actiunea. RELATII : Pentru tulburari reflexe de origine uterina : Bell. , Act. rac. , Helonias, Kali carb. , Lil. t. , Platina. Pentru tulburari hepatice : Chel. , Nux v. , Phos. , Lyc. Pentru urini fetide : Benzoic acid, Nitri ac. Pentru psoriazis : Arsenicum album, Arsenicum iodatum. Pentru psihism : Natr. mur. , Phos. ac. , Caust. Pentru „bearing down” : Lilium tigrinum, Murex purpureaINDICATII CLINICEAfectiuni hepato-digestive : visceroptoza, dispepsie atona, hemoroizi, migrene digestive. Afectiuni genito-urinare: metrite, leucoree, prolaps uterin, amenoree, dismenoree, menopauza, sterilitate, frigiditate, colibaciloze urinare. Afectiuni cutanate : eczema, herpes catamenial, pete de sarcina, psoriazis, fisuri sangerande nedureroase, veruci. Afectiuni nervoase : depresie.

POSOLOGIE · simptome locale : dilutii joase: 5-7 CH· simptome generale, simptome locale severe, simptome cronice : dilutie 9-15 CH (de 1-3 ori/sapt.) · simptome psihice : dilutie 30-200-M CH la 1-2-4-8 saptamani· simptome genitale : 15-30 CH în a 5-a si a 20-a zi de ciclu menstrual. Sterilitate : 30CH-30CH- 200 CH dimineata, pranz si seara intr-o singura zi. Ora 16 ar fi de preferat în afectiunile digestive. Prizele de dilutii inalte nu se repeta prea des. In depresie cu idei suicidare nu sunt recomandate dilutiile inalte de la inceput pentru ca pot grabi sinuciderea (Aurum). Sunt preferabile dilutiile crescande.

SILICEA TERRA in viziunea lui

R. SANKARAN

Unul din marii homeopaţi contemporani, indianul R. Sankaran, are meritul de a fi adâncit studiul remediilor homeopatice, detectând aşa numitul "spirit al remediului", în urma interpretării unor observaţii minuţioase asupra simptomelor. Deşi nu lipsite de controverse, lucrările sale aduc o serie de elemente preţioase în diagnosticul de remediu şi atrag atenţia asupra rolului imens al felului cum trebue să decurgă o consultaţie homeopatică.Dr. Ioan Teleianu

Cuvântul “ Neastâmpăr (Agitaţie)” este menţionat în Repertoriul lui Phatak în dreptul remediului Silicea. Silicea este încordat, mai ales în prezenţa celorlalţi. Cel mai important lucru la Silicea este gândul “Oare ce cred ceilalţi despre mine ?”Nu este important faptul că oamenii se gândesc la el ca la o persoană bună sau drăguţă, ci faptul că el este privit într-un anumit fel, într-un mod fix (stabil, neschimbat). El nu doreşte o opinie (apreciere) bună, ci una fixă şi precisă, de exemplu, el nu vrea ca ceilalţi să spună: “Acest om este o persoană foarte utilă şi înţelegătoare”. Dacă el are ideea (fixă) că ar trebui să fie un mare savant, atunci are grijă ca ceilalţi să creadă acest lucru despre el. Astfel ajungem la concluzia că o persoană Silicea are un sentiment de bine condiţionat de obţinerea unei (anumite) imagini specifice.Starea de Silicea se naşte astfel din situaţii în care acceptarea unei persoane de către ceilalţi presupune ca o condiţie necesară atingerea unei imagini specifice. De exemplu, unui copil i se spune că va fi acceptat şi iubit doar dacă va evolua într-un anumit mod.Astfel el va excela în sport, devenind un bun jucător de cricket. De aceea este foarte important pentru acest copil ca ceilalţi să creadă despre el că este un bun jucător de cricket, chiar mai bun decât în realitate. Aceasta va crea tensionare şi timiditate în prezenţa celorlalţi:

Timiditate în public, Monomanie, Idei fixe, Acţiuni fixe, Numără bolduri, Gândire rigidă, Egotism, Tulburări datorită egotismului, Agitaţie (neastâmpăr).

Comparaţie cu Palladium: sentimentul de bine al lui Palladium este condiţionat de obţinerea părerii bune a celorlalţi şi nu de o părere specifică. Este “Dorinţa de a fi apreciat de ceilalţi”. Aceasta înseamnă că trebuie să spui: “Ce persoană drăguţă este!” sau “ Ce persoană bună este el!”. Nu poţi spune aceste lucruri despre Silicea. Palladium apare în situaţia în care un copil are nevoie să obţină părerea bună a celorlalţi, altfel el va fi neglijat şi neapreciat.Situaţia lui Carcinosinum este asemănătoare: copilul trebuie să fie perfect din toate punctele de vedere - în activitatea lui, în îmbrăcăminte etc., iar acest sentiment de bine este motivat de faptul că el este perfect şi controlat (stăpânit). Astfel, vom căuta în rubricile:

Mofturos, dificil, greu de mulţumit, Sensibil la dojană, ceartă, Se ofensează cu uşurinţă, Dorinţa de a călători (Tuberculinum).

Starea de Tuberculinum apare când părinţii forţează copilul să adopte standardele lor şi astfel copilul va încerca să se revolte - “Obrăznicie”- şi să plece - “Dorinţa de a călători”. Aceasta este conexiunea dintre Carcinosinum şi Tuberculinum. Aceasta ilustrează cum Materia Medica situaţională leagă remediile unele de altele. Am ajuns la Palladium de la Silicea, la Tuberculinum de la Carcinosinum – toate au stări similare, dar trebuie să observăm micile diferenţe în starea fiecărui remediu. Diferenţele apar în exprimarea şi în starea de fapt. Se spune că Silicea apare în situaţia în care trebuie să obţii o anumită imagine pentru că numai aşa vei fi acceptat, de aceea, nevoia de a fi acceptat este o componentă a situaţiei de Silicea.

Supus, influenţabil, cedează uşor, Caracter slab, blândeţe.

Deci Silicea încearcă să atingă o imagine făcută pentru el de altcineva. Pentru aceasta el se va supune acestei imagini, dar va deveni fixat în ea şi va fi “Încăpăţânat”. Această combinaţie de “Încăpăţânare” şi “Supunere” se va găsi la Silicea într-un mod neobişnuit. Pe de o parte există “Dorinţa de a fi magnetizat, hipnotizat” – de exemplu vrea să fie complet sugestionat de altcineva -, iar pe de altă parte este atât de fixat în opiniile sale încât atunci când este contrazis devine violent: “Contrazicere, intolerant la, trebuie să-şi înăbuşe violenţa” (Aloe socotrina, Silicea). Silicea nu se revoltă deschis, ci îşi menţine opiniile. Samuel Butler spunea: “Convinsă împotriva voinţei sale, ea îşi va menţine totuşi aceeaşi opinie.” Deci ea va spune “Da” în final şi nu va face mare caz, dar în interior ea va gândi:”Nu, este greşit”. Silicea este “Dependentă”. Ea este incapabilă să se revolte, dar dacă se va supune complet şi va renunţa la scopurile şi reprezentările sale, atunci cel de care este dependentă nu o va mai place, aceasta este o contradicţie stranie.Situaţie: Un bărbat este însurat cu o femeie nu prea educată şi curând ea descoperă că bărbatul ei îşi doreşte numai o soţie educată, cu anumite cunoştiinţe. Dacă ea nu este aşa, soţul va începe să o dispreţuiască. Astfel ea va începe să studieze literatura, va învăţa foarte mult şi va încerca să devină perfectă. De aceea, rubricile în care vom căuta vor fi:

Tulburări din cauza anticipării, Anticipare, examen, înainte de, Teama de eşec, Iluzia, cădea, că va.

Deci ea se va concentra în totalitate asupra literaturii şi va încerca să-şi construiască o imagine în acest mod, ea va fi foarte nervoasă atunci când va avea oaspeţi deoarece se teme că ignoranţa ei va fi dezvăluită. Ea este dependentă de şi supusă bărbatului. În acelaşi timp, dacă soţul spune:”Lasă literatura, hai să ieşim în oraş“, ea va deveni încăpăţânată deoarece dacă ea va renunţa la asta, bărbatul îşi va pierde respectul pentru ea. Soţul o vrea supusă, dar în acelaşi timp vrea să aibă personalitate, astfel că îi va transmite ambele mesaje, iar ea va răspunde în acest mod, ea nu poate ceda prea mult, dar nici nu poate fi prea încăpăţânată, asta este situaţia ei. Supravieţuirea ei depinde de modul în care le demonstrează celorlalţi că este foarte bună într-un anumit fel.Lycopodium este asemănător lui Silicea. Supravieţuirea lui Lycopodium depinde de atingerea unui anumit scop mai degrabă decât de obţinerea unei anumite imagini. De aceea Lycopodium nu este prezent în rubrici ca:

Timiditate la apariţia în public,

Monomania. Fixitatea lui Silicea nu este prezentă la Lycopodium. După ce Lycopodium atinge un ideal, el se va pregăti pentru un altul, dar la Silicea există o imagine specifică pe care nu o atinge niciodată.Una din situaţiile de tip Silicea este cea a copilului cel mai mare dintr-o familie. Acest copil este “purtătorul torţei”, cel care duce mai departe numele familiei, prinţul regent. Prinţul regent trebuie să corespundă unei imagini extraordinare. Oamenii pot ignora (ocroti) cel de-al doilea sau treilea copil, dar atenţia tuturor este îndreptată asupra prinţului regent. Astfel Silicea se apropie de Aurum metallicum care este de asemenea copilul cel mai mare. Diferenţa este aceea că Silicea este legată de imagine în timp ce Aurum metallicum este legat de datorie. Silicea nu are responsabilitate pe când Aurum metallicum are responsabilitatea întregii familii.Aurum metallicum: Materia Medica situaţională este cea care ne arată că supravieţuirea lui depinde de îndeplinirea datoriei. Aurum metallicum este copilul cel mai mare dintr-o familie în care tatăl a murit. Societatea îl va blama pe Aurum metallicum dacă nu va avea grijă de fraţii săi. Deci supravieţuirea lui Aurum metallicum va depinde de faptul că este moral. El îşi va sacrifica propriile interese în favoarea intereselor familiei, el îşi va creşte familia. El este fiul-legat-de-datorie ce are păreri foarte rigide, este foarte moral şi conştiincios. Sentimentul datoriei la Aurum metallicum este total absent la Silicea. Aurum metallicum este mai interesat de părerea lui despre el, decât de părerea celorlalţi despre el. Întotdeauna va verifica să vadă dacă a făcut totul corect pentru că supravieţuirea lui depinde de asta. În consecinţă el nu va fi timid la apariţia în public. Atât timp cât este corect şi îşi face bine treaba este în regulă. Deci sentimentele de vinovăţie, cele morale şi religioase sunt foarte puternice la Aurum metallicum. “Dacă îmi fac treaba, nimeni nu poate spune nimic despre mine.” Aceasta este starea de Aurum metallicum. Aurum metallicum este de asemenea foarte hotărât în privinţa principiilor sale. Sistemul său de valori este foarte strict şi le impune propriile valori şi celorlalţi, ceea ce este descris în rubrica “Dictatorial”.Baryta carbonica este un alt remediu care se apropie de Silicea, este exact opusul lui, deoarece Baryta carbonica este cineva care nu este preocupat deloc de imaginea lui. Este un nebun şi o ştie, şi ştie că şi ceilalţi o ştiu. Cu toate acestea, acest lucru nu îl deranjează. Baryta carbonica este copilul dependent al unei familii, este copilul de care toţi au grijă, dar de care nimănui nu-i pasă cu adevărat dacă îi este bine sau nu. El este acceptat ca un nebun, este acceptat că nu va face nimic bine şi că va trebui suportat. Acesta este Baryta carbonica, exact opusul lui Silicea şi de aceea sunt complementare. Baryta carbonica se simte inferior:

Iluzia că picioarele îi sunt tăiate, Iluzia că merge în genunchi, Acceptă ajutorul celorlalţi.

Silicea este ” Intolerant la contrazicere”, “Orgolios, trufaş“ şi “Egoist”.Sulphur este un alt remediu apropiat de Silicea. Sulphur are deja o părere bună despre el, de aceea apare în rubrica opusă: “Indiferenţă pentru aspectul personal”. Diferenţele între Silicea şi Sulphur sunt următoarele:Silicea SulphurPalme şi plante umede şi reci Palme şi plante arzătoareFriguros CăldurosCurat MurdarFoarte atent cu imaginea sa Neglijent în aspectul personalAceastă fixitate nu este întâlnită la Lycopodium . După ce Lycopodium atinge un ideal, el se va pregăti pentru un altul, dar la Silicea există o imagine specifică pe care nu o atinge niciodată. Ideea aceasta de imagine ne conduce la rubricile:

Conştiincios şi la fleacuri, Remuşcări pentru nimicuri (unde Silicea este principalul remediu).

Silicea trebuie să fie foarte minuţioasă cu cele mai mărunte lucruri, pentru ca ceea ce face să nu dezvăluie adevărata ei natură, ce este opusă imaginii pe care o doreşte. Ea este foarte atentă în privinţa perfecţiunii într-un mod particular. Silicea este prinţesa, o prinţesă de sânge regal, iar supravieţuirea ei depinde de atingerea unei anumite imagini. Ea trebuie să vorbească, să meargă, să şadă, să stea etc., într-un anumit fel în public. Dacă merge la discotecă, nimănui nu-i va păsa de ea, nimeni n-o va iubi. Deci, de câte ori este nevoie să atingi o imagine pentru a fi acceptat de ceilalţi, Silicea va fi prezentă. Este surprinzător cum copilăria, o perioadă în care aceste imagini nu sunt încă stabilite, este preferata lui Silicea. Chiar şi în vise vom găsi “Vise despre tinereţe”, acestea sunt visele predominante la Silicea.

Am întâlnit un medic elveţian care, atunci când a fost întrebat :”Ce puteţi să-mi spuneţi despre tatăl dvs.?”, a răspuns :”Tatăl meu a fost medic-şef al unui anumit loc”, se observă din nou necesitatea unei imagini. De ce a fost nevoie să accentueze faptul că tatăl lui a fost medic-şef? Ceea ce se întâmpă de fapt este că din cauza anxietăţii lui de a menţine o imagine (o imagine fixă ce este ameninţată tot timpul), Silicea se va concentra asupra sa. Dacă ar fi existat rubrica “Anxietate numai pentru sine” ar fi fost o rubrică bună pentru Silicea. Persoanelor Silicea le lipsesc emoţiile, emoţiile lor sunt ciuntite, inclusiv capacitatea lor de comunicare, afecţiunea şi căldura lor, acestea lipsesc cu excepţia cazului în care ele fac parte din imagine. Am întâlnit persoane Silicea care erau asistenţi sociali şi lucrau în cartiere sărace, dar aceasta era o parte a imaginii lor.Silicea nu are nevoie de companie, dar aceasta nu este o condiţie obligatorie. Silicea nu reacţionează bine nici la consolare, astfel încât nu va arăta recunoştinţă sau afecţiune, şi de aceea este dificil să te înţelegi cu ea. O Silicea se poate rupe, dar nu se frânge. Astfel apare un alt fenomen – vom observa că ei nu pot accepta afecţiunea aşa cum nu o pot nici oferi. Ei pot accepta numai laude, recunoaşterea celorlalţi că sunt extraordinari în domeniul lor. Dar dacă spui: ”Te plac aşa cum eşti”, ei vor fugi pentru că nu se pot accepta aşa cum sunt. Ei nu sunt în regulă aşa cum sunt, iar dacă tu îi placi aşa, ei ajung la concluzia că ceva nu este în regulă cu tine. Persoanele Silicea pot “Întârzia în a avea relaţii sau a se căsători”. Ei îşi vor ocupa timpul cu cărţi, unii ar putea să-i numească “eterni studenţi”. Atfel, la 60 de ani ei vor urma cursuri universitare pentru a mai adăuga alte titluri numelor lor.Câteva exemple de Silicea:* Dacă te place o fată Silicea, ea nu îţi va spune, pentru că este sub demnitatea ei, nu face parte din imaginea ei. Prinţesa nu se poate duce la oricine şi să spună : ”Îmi place de tine”, deci va veni la tine cu o problemă ce interesează imaginea ei. De exemplu, dacă ea este o colegă sau o studentă va veni la tine cu un eseu şi-ţi va cere opinia despre el. În acest mod ea te va întâlni de trei ori: o dată să-ţi dea eseul, a doua oară să-l ia înapoi, iar a treia oară să-l discutaţi. Această abordare îi va permite să-ţi arate şi cât de bună este ea.* Fixitatea în gândire, dificultatea de a accepta lucruri din exterior şi violenţa împotriva a tot ceea ce vine în contradicţie cu ideile ei fixe, toate aceste aspecte găsesc expresie la nivelul fizic în accesele de astm, în intoleranţa la vaccinare şi la corpii străini şi în reacţia cronică puternică de apărare împotriva lor. * Când Silicea munceşte, o face cu multă precizie, cu multe calcule şi multă exactitate, dar cu puţin suflet. Va fi multă analiză, dar puţină sinteză. Vor fi multe fapte şi cifre, dar puţină filozofie. Majoritatea lucrării va avea numai valoare teoretică. * Homeopatul Silicea va folosi computerul pentru că acesta reprezintă precizia, un mare număr de simptome pot fi luate în calcul, se poate face o analiză mult mai detaliată (ce remediu are câte grade, în ce fel este mai eficient decât alte remedii etc.), dar va exista foarte puţină simţire. Modul în care homeopatul analizează pacientul este similar. Am văzut studenţii mei Silicea care argumentau foarte încăpăţânat de ce eu am ales un anumit remediu atunci când altele aveau acelaşi punctaj (şi câteodată chiar mai mare)! Când am încercat să le explic faptul că spiritul remediului ales era exact ca în carte ei mi-au răspuns: ”Şi ce dacă, ce facem cu restul simptomelor?”* Poţi citi antetul unei scrisori şi să spui că este scrisă de o Silicea deoarece există atâtea titluri ce urmează numelui său, de la variate universităţi de pe glob, iar dedesubt sunt scrise ce slujbe importante a deţinut. Trei sferturi din antet vor fi ocupate cu scrisori de recomandare, astfel că va rămâne foarte puţin spaţiu pentru scrisoarea propriu-zisă!* Modul în care îşi face apariţia Silicea este foarte important. Când un doctor este chemat să ţină o prelegere – de exemplu despre Silicea – va spune : ”Dragi colegi, îmi amintesc de vremea când luam cina cu Regina Angliei şi ea s-a întors spre mine şi mi-a spus : "Doctore cutare, eşti unul dintre cei mai mari homeopaţi din lume, şi aş vrea să ştiu care este remediul dumitale favorit?` Am răspuns :`Silicea`”, şi restul prelegerii va continua numai după ce el şi-a expus în amănunt toate recomandările. Prelegerea va fi pregătită cuvânt cu cuvânt, va fi dactilografiată, tipărită şi distribuită tuturor participanţilor. Ea va fi foarte exactă şi va conţine citate din cărţi, o bibliografie foarte mare şi multe referinţe la sfârşit. Totul va fi clar marcat, dar articolul nu va spune nimic nou, nu va aduce nici o revelaţie, nici un strop de imaginaţie. Va fi o copie searbădă a ceea ce alţii au spus înainte, dar totul reliefat foarte frumos, perfect şi impresionant.

Traducere: Dr. Oana CULDA ---------------------------------------------------------

Sursa: SANKARAN R., The Spirit of Homoeopathy (Archibell - Encyclopaedia Homeopathica)

Sindromul Oboselii cronice (SOC)de Dr.Vijay Vaishnav

traducere Dr. Ileana RîndaşuCe este? Este numele curent pentru un sindrom caracterizat de oboseala debilitanta la care se asociaza o serie de simptome fizice, constitutionale si psihologice. In trecut, o serie de persoane etichetate cu diferite diagnostice ca neurastenie, sindromul de efort, si de oboseala post-virala, neuromiastenia epidemica, etc. sufereau probabil de sindromul oboselii cronice, asa cum este definit de Centrul SUA pentru Controlul si Preventia bolilor( CDC).Cine poate fi afectat? Prevalenta la femei este de doua ori mai mare. Grupa de varste se situeaza intre 25-45 ani, desi se descriu cazuri si in copilarie sau la varsta a treia.Care sunt cauzele? Exista numeroase teorii si ipoteze referitoare la cauzele posibile. Au fost incriminate virusurile, dat fiind ca sindromul urmeaza adesea dupa o serie de infectii acute. In orice caz, este improbabil ca ele sa contribuie la simptomele de durata.La pacientii cu SOC, s-au raportat numeroase perturbari imunologice subtile. Ele nu sunt specifice acestui sindrom si nici nu se intalnesc la toti pacientii. Studii recente controlate ale pacientilor au constatat si anomalii ale functiei endocrine. Anomaliile neuro-endocrine pot contribui la afectarea starii energetice, precum si a starii de spirit a pacientilor.La cca 2/3 pacienti, se constata o depresie usoara spre medie. Astfel, unii considera SOC o tulburare din domeniul psihiatriei, iar tulburarile neuro-endocrine si imunologice se considera secundare.Care sunt manifestarile? Simptomele apar brusc, la indivizi anterior activi. O afectiune de tip gripal sau un stres acut se remarca adesea ca evenimente trigger, urmate de o epuizare insuportabila. Apar si alte simptome ca: cefalee, dureri in gat, mialgii si dureri articulare, adenopatii sensibile si stare febrila care conduc la ideea ca infectia persista.In cateva saptamani, devin evidente si celelalte trasaturi ale sindromului- tulburarile somnului, concentrarea dificila si depresia.Diagnosticul SOC este mai mult unul de excludere al altor afectiuni. Istoricul minutios, examenul fizic complet si teste de laborator judicioase ne vor ajuta in acest scop. Nici un test de laborator nu poate masura severitatea bolii.Poate fi homeopatia de folos? Sistemul homeopatic trateaza pacientul si nu boala.De aceea, este mai mult decat probabil sa fie util si in asemenea cazuri. Remediul constitutional selectat pe baza istoricului amanuntit si al examenului fizic, vor readuce pacientul la normal. In afara unor remedii constitutionale profunde cum ar fi Phos., Lyc., Puls., Nux-vom. si Sepia, iata alte cateva remedii ce pot ajuta la abordarea oboselii:Kali phos: este numit “sarea nervilor” si se intalneste in neuronii encefalici, precum si in fluidele de la nivelul nervilor, dar si in lichidul intercelular. Este util la pacientii suferind de melancolie, anxietate, stari de frica, tulburari de memorie, degradare mentala, colaps mental si fizic, neurastenie, hipocondrie, isterie, insomnie, terori nocturne, iritabilitate,

paralizii sau dementa. S-a dovedit curativ si in cazuri de nervozitate, surmenaj, epuizare, crize epileptice si delirium tremens.Phosphoric acid: este util in debilitatea nervoasa, ca fierul in anemie si corespunde starilor de slabiciune provocate de suparari indelungate, suprasolicitare mentala, excese sexuale si orice fel de tensiuni nervoase. Se caracterizeaza prin indiferenta, apatie, torpoare. Pacientii acuza senzatii de arsura la nivelul coloanei si al membrelor, somnolenta si nepasare. Orice incercare de studiu duce la senzatia de greutate a capului si membrelor. Este util pentru tinerii care au crescut rapid si mai ales in cazuri de depresie datorate spermatoreei.Gelsemium: remediul principal in aceasta afectiune. Stupid, lent, nu se poate concentra; ameteli, cefalee surda localizata la baza craniului. Nu are incredere in sine. Emotiile bruste ii declanseaza diaree sau indigestie.Picric acid: Corespunde surmenajului oamenilor de afaceri care ajung sa se simta deprimati si obositi la cel mai mic efort. Inactivitate mentala, cu dorinta de a sta culcati si de a se odihni. Caracteristica principala este aceea ca la cel mai mic efort apar epuizarea si cefaleea ce il impiedica pe bolnav sa lucreze, facandu-l sa se simta lipsit de vlaga. La cel mai mic efort mental, apar senzatii de greutate si caldura. Cefaleea poate fi fontala sau occipitala, cu iradiere pe coloana, de fapt simptomele par sa se centreze pe occiput. Iritabilitatea sexuala poate fi un simptom proeminent. Dimineata poate fi prezenta o durere surda in regiunea lombara, isi simte picioarele slabite si grele, cu dureri musculare si articulare.Avena sativa: Are actiune selectiva la nivelul creierului si a sistemului nervos, influentand favorabil functia lor nutritiva. Slabiciune nervoasa, oboseala cerebrala, irascibil, se irita din orice.Cefalee occipitala;urina contine fosfati in exces, exista un istoric de excese sexuale. Cel mai bun tonic pentru debilitate dupa boli epuizante. Tremor nervos al batranului. Insomnia alcoolicului. Remediul va calma si va tonifica nervii.Nota: Este necesar ca simptomele oricarei boli sa fie tratate de un homeopat calificat, cu ajutorul tratamentului constitutional, dupa o anamneza amanuntita. Automedicatia nu este recomandabila in nici o afectiune. Remediile de mai sus sunt doar cateva dintre posibilele alegeri si au fost mentionate doar pentru a deveni mai constienti de eficienta homeopatiei in sd. oboselii cronice.

GREUL DRUM AL ABORDĂRII PSIHISMULUI ÎN HOMEOPATIE *)

(Întrebări - Ezitări)Dr. Gh. Bungetzianu

REZUMAT Abordarea psihismului în cadrul consultaţiei homeopatice presupune, în

primul rand, înţelegerea celuilalt. Multe dintre procesele psihice care duc la dezechilibrul biologic se petrec

în inconştient. Cu toată importanţa care trebuie axcordată psihismului, nici prescrierea

exclusiv pe simptome psihice nu este recomandabilă. Ambelor niveluri (psihic şi somatic)

le trebuie dat de ce are nevoie fiecare, fără a favoriza excesiv o parte în defavoareaceleilalte.

Simptomele psihice se pot prezenta foarte variat din punctul de vedere al gravităţii : de la abia schiţat pană la severitatea extremă.

Cum trebuie interpretate titluri din Repertorii ca "apte for mathematics" sau "ability for philosophy".

Se analizează faptul "banal" al obligării unui stangaci să scrie cu mana dreaptă, acţiune care poate să se înregistreze în inconştient ca o violentare a unei tendinţe naturale a copilului respectiv.

Din toată practica medicală acesta este domeniul cel mai delicat, care pretinde din partea medicului diplomaţie, răbdare şi în primul rand înţelegerea celuilalt. Apoi, trebuie asamblate informaţii atat despre turburările actuale cat şi despre evenimente din trecut care potenţial au putut declanşa dezechilibrul biologic. Pe langă aceste informaţii mai sunt necesare şi cele adunate de la familie sau de la anturajul mai larg ( apropiaţii pacientului, prieteni, colegi...) care ar fi putut remarca unele bizarerii sau schimbări de temperament. Şi etiologiile posibile trebuie bine cantărite, căci există riscul angajării pe o pistă falsă dacă se acordă importanţă unei ipoteze cauzale greşite.Iar, pentru ca lucrurile să fie şi mai complicate, domeniul psihic este, la randul lui, structurat, astfel încat există procese psihice de care pacientul este conştient şi procese de care pacientul nu este conştient, care au loc în subconştient, ascunse de perceperea lor de către pacient. De multe ori dezechilibrul biologic, care caracterizează starea de boală îşi are originea în ceea ce se petrece la acest nivel şi cu atat mai mult în acest caz boala este ceva propriu, intrinsec, ce vine din interiorul profund al Eului.Si, ceea ce este important este faptul că procesele ce se petrec în acest strat profund al Eului pot să întreacă pe cele ce se desfăşoară conştient.Se întrevede astfel o primă dificultate. Conceptul iniţial care a stat la baza doctrinei homeopatice a fost legat de observarea simptomelor, declarate de pacient sau observate de catre medic, adică procese din domeniul conştientului, iar ceea ce era ascuns, subconştient se considera de domeniul psihanalizei. Dar, din cele spuse se deduce că şi homeopatul trebuie să procedeze la "descătuşarea" unor mărturisiri de care nici pacientul nu este conştient.Dar oricat de important ar fi domeniul psihic (împreună, cel conştient ca şi cel inconştient), eu apăr ideea că nici prescrierea exclusiv pe simptome psihice nu este recomandabilă. În primul rand pentru că este mai expusă subiectivismului medicului.

Există în homeopatia modernă tendinţa de a hipertrofia simptomatologia psihică. În ţări în care de mult se practică o homeopatie de înaltă calitate pare-se că varfurile profesionale simt nevoia de suptilităţi şi rafinamente şi parcă se întrec în a mai adăuga la simptomele psihice, multe din ele nu reprezintă exprimări ale pacienţilor ci interpretări ale autorilor. Se constată o progresivă îndepărtare de la realitatea patogeneziilor.Hahnemann însuşi a atras atenţia asupra pericolului abaterii speculative, căci se alterează astfel tabloul natural al bolii. Paragraful 144 din Organon sună astfel : "...trebuie total eliminate ipotezele, simple afirmaţii sau imaginaţiile pentru ca să rămană numai limbajul pur al Naturii investigate cu onestitate".Dar, chiar dacă nu trebuie să interpretă simptomele, tot aşa trebuie uneori să ne distanţăm de declaraţiile pacienţilor şi să ghicim ceea ce n-au vrut să spună cu vorbe. Se poate ca pacientul, în mărturisirile sale să nu reproducă fidel senzaţiile. Spre exemplu el se poate considera impulsiv, dar dacă este rugat să dea exemple, apare mai de grabă violent. Ori, în repertorii la cele două exprimări găsim remedii diferite ("impusive" are anexate 35 de remedii şi "violent" 103, iar comune sunt numai 8, şi acestea cu grade diferite, spre exemplu Nux-vomica are gradul1 la "impulsive" şi are gradul 3 la "violent"). Foarte adesea pacienţii nu sunt obiectivi. Spune mai puţin despre întamplări în care nu s-au comportat lăudabil, în schimb îşi atribuie adeseori calităţile care tocmai le lipsesc. Se cere abilităţii medicului să descopere unde este adevărul şi care este simptomul care n-a fost spus.Alteori trebuie ca, pornind de la simptomul aparent, actual, să descoperim pe cel din subconştient. O femeee se plange de frică de caini. Prin conducerea iscusită a interogatoriului descoperim că această frică a avut-o în trecut în prezenţa tatălui foarte sever. În acest caz simptomul actual "frică de caini" capătă altă valoare, mai mare.Revin însă la ideea că, dacă este adevărat că "mens agitat molem" (mentalul conduce corpul), tot aşa de adevărat este şi "mens sana in corpore sano" (mintea este sănătoasă cand corpul este sănătos). Separarea omului în corp şi suflet este dăunătoare găsirii remdiului similimum şi este contrară spiritului unicist holistic. Tratamentul trebuie să se adreseze simultan corpului şi psihicului (conştient şi inconştient). Unul dintre pacienţii mei, medic şi poet anonim, compara omul cu un arbore. Partea aeriană, frumoasă, impunătoare -simbolizează sufletul; partea subpămanteană -corpul.Cat ar fi de bogată şi mandră coroana, ea n-ar putea să fie asa cum este fără partea subterană,

invizibilă, ştearsă, pe nedrept minimalizată, căci ea este cea care hrăneşte întregul. Dar nici rădăcinile nu s-ar putea dezvolta fără energia cosmică absorbită şi prelucrată de părţile verzi conţinătoare de clorofilă. Natura a avut grije ca cele două parţi să se completeze şi să se ajute reciproc.Tot astfel la om trebuie să ne preocupăm în egală măsură de echilibrul biologic al ambelor niveluri, chiar dacă pentru ierarhizarea simptomelor, acordăm preponderenţă celor psihice. Să dăm Cezarului ce-i al Cezarului şi lui Dumnezeu ce-i al lui Dumnezeu ! fiecărui nivel din om să-i dăm de ce are nevoie, să nu favorizăm excesiv o parte în detrimentul celeilalte.O altă dificultate o constituie, mai ales pentru homeopatul începător, faptul că acelaş simptom psihic poate îmbrăca o gamă largă pe scara gravităţii (de la simptomul abia schiţat pană la severitatea extremă). Astfel o mamă a unei familii numeroase poate resimţi o oboseală de durată, determinată de repetatele eforturi impuse de gospodărie şi de creşterea copiilor, eforturi monotone şi lipsite de satisfacţii directe, dar care -oboseală- la o personalitate echilibrată se opreşte aici şi, mai ales, este reversibilă. La altă persoană oboseala se manifestă ca intolerabilă (ceea ce este o trăire subiectivă) şi induce o adevărată depresie, cu triteţe asociată cu indiferenţă faţă de cei ce ar trebui să-i fie dragi, cu dorinţa de a fi lăsată în pace (recunoaşteţi desigur Sepia). Dacă însă persoana este taciturnă şi apatică, măcinand în ea necazurile şi doliile (aproape cu delectare), se înfurie dacă este contrazisă, se izolează cu încăpăţanare sau alternează plansete cu crize de ras, ne vom gandi la Ignatia amara. Dar pe scara gravităţii Aurum este cel care prezintă depresia cea mai rea, melancolia lui este foarte profundă. Nu mai aşteaptă nimic de la viaţă, are vise groaznice, este iritabil. Ficatul său este sensibil (atat la alimente grele cat şi la palpare).La toţi aceşti bolnavi este necesar să le caştigăm încrederea şi nu greşim dacă, pe de altă parte, în lipsa altor indicaţii simptomatice mai specifice, susţinem tratamentul principal cu o gemoterapie bine aleasă şi cu cateva oligoelemente : zinc, cupru şi eventual lithium --tocmai în ideea de a ne adresa şi nivelului somatic.Iată acum o altă întrebare, care adaugă şi ea la complicata abordare a psihismului. Trebuie luate în considerare şi simptome ce caracterizează personalitate individului şi nu sunt de fapt simptome de boală ? Mă refer la particularităţi constatate la indivizi în stare de sănătate. Pentru mine personal au constituit motive de nedumerire, la începutul învăţării

homeopatiei, prezenţa în repertorii a unor enunţuri precum : "apte for mathematics" (Synthetic Repertory, pg. 720), cu remediile : cocc, lach, nux-v"ability for philosophy","great inclination to philosophical reveries" ori chiar"courageous" (dacă nu este vorba de temeritate inconştientă)"precocity" (dacă nu este vorba de precocitate la rele).Se ştie că orice specificare din Repertorii, dacă nu este însoţită de cuvantul "ameliorare", înseamnă agravare sau o caracteristică negativă. Atunci, este normal ca cineva să se întrebe : Trebuie să intervenim dacă un copil are aptitudini pentru matematică ? sau dacă este curajos ? Eu cred că există articole în Repertorii care reprezintă, nu un simptom, ci o caracterizare a persoanei respective şi, dacă întalnim şi această caracteristică se întăreşte convingerea că am ales bine remediul indicat de simptomele suferinţei actuale, fie că este de natură somatică sau psihică. Aceste caracteristici sunt expresia nucleului de bază al personalităţii individului şi pot fi momentan umbrite de simptomele unui epizod acute, dar vor reveni la suprafaţă după trecerea acestuia, căci ele reprezintă modelul constituţional permanent al personalităţii respective.Legat de această idee amintesc cele scrise de Hahnemann în paragraful 90 al Organonului : ...după ce medicul a terminat de notat toate aceste particularităţi, va stabili câte dintre observaţiile acestea sunt specifice pacientului în starea de sănătate(!!). Este surprinzător să constaţi că într-un tratat de terapeutică se vorbeşte deodată de " caracteristici în starea de sănătate" (!). Pentru mine este clar că Hahnemann s-a referit tocmai la acest nucleu profund, la personalitatea individului, la partea invizibilă de cele mai multe ori, dar şi cea mai importantă.Am ţinut în mod special să mă refer la unele situaţii mai neclare. Şi acum am ajuns la ultima întrebare pe care am dorit s-o dezbat în faţa D-voastră, şi anume : Pană unde îi este permis societăţii (şi, pe cale de consecinţă, medicilor) să intervină ca să modifice nişte comportamente ce nu pot fi patologice sau asociale, dar nu sunt aprobate de societate. Un exemplu foarte bun este cazul stângacilor. Eu am o nepoată stângace în Germania; acolo societatea şi educatorii sunt toleranţi în această privinţă şi, deşi era singura din clasa ei, i s-a permis să înveţe să scrie cu mana stangă. Dar mi-am amintit de situaţia copiilor stangaci din ţara noastră. Cel puţin pe vremea copilăriei şi tinereţii mele ei erau obligaţi să înveţe să scrie cu mana dreaptă, pentru că societatea considera ca aşa

este "normal"; mana dreaptă este cea care execută mai corect lucrurile de fineţe, are o "dexteritate" mai mare.(O dovadă a acestei concepţii o constituie însăşi şi faptul că sintagma "dexteritate" derivă din latinescul "manus dextra" = mana dreaptă).Bine -ar zice unii- şi ce, trebuie să faci din asta o problemă ? Nu a rezultat nimic dramatic din faptul că stangacii au fost obligaţi să scrie cu drapta ! Am fost dispus multă vreme să gandesc şi eu la fel, dar recent am citit un articol al medicului homeopat W. Tasche (Allg. Hom. Ztg., nr 4 / 2000) care, fiind el însuşi stangaci (ca şi mama lui), a fost obligat, copil, să scrie cu mana dreaptă, fără ca să sezisese "conştient că acest lucru a însemnat o violare a unei tendinţe naturale a sa.Este foarte interesant faptul că în anul 1994, cu ocazia auto-administrării remediului de fond, dr.Tasche a realizat dintr-o dată că doreşte să scrie cu mana stangă şi că este capabil să facă acest lucru cu toată naturaleţea. Totodată a realizat că pană atunci personalitatea lui a fost oprimată şi s-a hotarat să să-şi schimbe felul de viaţă, să fie mai independent, să ia hotărari după propriile păreri.. De fapt ceea ce a făcut dr. Tasche se potriveşte foarte bine cu expresia "şi-a luat viaţa în propriile maini".

Articolul acesta m-a impresionat din două motive :Pe de o parte întamplarea descrisă constituie o dovadă cat de profund acţioneazăremediile noastre cand sunt similimum, ce zguduire determină, pană la rădăcina Eului, încat s-a produs conştientizarea oprimării inconştientului, lucru pe care pană la luarea acestui remediu nu-l realizase.

Al doilea motiv l-a constituit faptul că este vorba despre o problemă legată de funcţiile mainii, care este mai mult decat o simplă parte din corp, ea are valoare deosebită - atat reală, cat şi simbolică. Mana este o unealtă a creierului, legată strans funcţional de acesta, şi de aceea, în cursul ontogenezii, cele două organe s-au influenţat reciproc, progresele unuia au determinat şi progresele celuilalt. Mana este organ de prehensiune, susţine echilibrul corpului (vezi cei ce merg pe sarmă), susţine şi accentuează discursul (vezi comunicarea dintre surdo-muţi), poate înlocui pană şi vederea (vezi scrierea Braille) şi uneori devine...armă, iar în celebra frescă din Capela sixtină din Vatican, genialul Michel Angelo l-a descris pe Dumnezeu transmiţand suflul vieţii lui Adam prin apropierea varfului araătătorului de la mana sa dreaptă de degetul întins al lui Adam. Mana participă nemijlocit la caştigarea de cunoştiinţe despre mediul înconjurător, şi într-un fel şi condiţionează dobandirea de cunoştiinţe. Pe de altă parte, fiind organul de execuţie în activităţile manuale, exprimă

abilitatea de a traduce în acţiuni şi obiecte cunoştiinţele şi gandurile noastre.

Aceste aspecte au constituit pentru mine motivaţia de a vedea dacă, şi în ce fel, se regăsesc în repertorii titluri legate de..."stangăcie".Am identificat simptomul care se potriveşte cel mai bine situaţiei menţionate, şi anume :- MIND: OBLIGED to comply the wishes of others, feels;(PSIHICE: OBLIGAT să se conformeze voinţei altora, simte), care simptomface trimitere la :- MIND: COMPLY to the wishes of other, feeling of obliged to(PSIHICE: OBLIGAT să se conformeze voinţei altora, simte că este), remediulindicat fiind mag-m (de gradul 1).Este vorba, consider eu, de senzaţia de frustrare, de suportare pasivă mai mult sau mai puţin resemnată.Este interesant faptul că Magnesia muriatica este remediu şi pentru copiii marcaţi de certurile (uneori bătăi) dintre părinţi, care eventual duc la divorţ (Ailments from discords between parents; one's = Mag-c şi Mag-m (ambele de rangul 2).În MM găsim că Magnesia muriatica este agresiv; dar foarte adesea are o frică mare de a fi părasit (de părinţi, de familie, de prieteni), încât ezită să dea frau liber agresivităţii şi...se supune.Am putea să ne mai gandim şi la alte simptome care se apropie ca sens de cel de mai înainte.Oprimarea, obligaţia supunerii la voinţa altora poate duce la:

DEPERSONALIZARE (DEPERSONALIZATION) = Anh (gr. 2)

CONFUZIE MINTALĂ,în ceea ce priveşte identitatea lui (MIND CONFUSION of, identity, as to is) = 21 simptome, dintre care de gradul 3 sunt ALUM, de gradul 2 Alumn (şi la DISPOZIŢIE DOCILĂ, v. mai jos, dar de gradul 1), Anh şi 18 remedii de gradul 1.

ESTRĂMAREA PERSOANEI (MIND, SIARUPTION, personal) : anh, aur.

ÎN ANTAGONISM, cu ea însăşi (MIND, ANTAGONISM, with herself) = Anac, Kali-c, Sep (se întalneşte şi la următorul simptom, dar de gradul 1).

DISPOZIŢIE DOCILĂ/ CARE CEDEAZĂ (MIND-YIELDING

DISPOSITION) : PULS, Cori-r, Croc, Lyc, Nux-v, Sil şi 17 remedii

de gradul 1, dintre care sunt de reţinut alum, bamb-a, petr, sep, şistaph, care mai apar şi la alte simptome RESEMNARE (RESIGNATION) : Alum, Ph-ac, Tab şi 12

remedii de gradul 1, dintre care este de reţinut anh, care mai apare şi la alte simptome.

Homeopatului îi revine sarcina de a decide între rubricele de mai sus, atent la suptilităţile care l-ar putea ajuta în alegere. Dacă administrand remedii din seria simptomelor de mai sus (simptome de cedare) problema pacientului nu se rezolvă decat la sprafaţă, în vreme ce stratul profund, al inconştientului nu este vindecat de urmele adanci ale unor traume vechi, atunci trebuie să caute remediul de fond care corespunde totalităţii personalităţii pacientului, dar care trebuie obligatoriu să aibă printre simptome şi sentimentul de frustrare.Simptomele enumerate pană acum se referă în general la o silnicie exercitată asupra cuiva (şi suportată de cineva), fără să fie legată în mod special de problema stangacilor. Am dorit însă să văd dacă găsesc în Repertorii acest fenomen raportat în mod ţintit la stangacii obligaţi să scrie cu mana dreaptă.Iată rezultatul acestor căutări : doar...2 simptome !!

MIND-AILMENTS FROM - writing left-handed, suppression of(SUFERINŢE PROVOCATE de împiedicarea scrisului la un stangaci /împiedicarea unui stangaci să scrie) : staph. MIND-CONFUSION OF MIND- writing, while left-handed when

usually writing right-handed (CONFUZIE MINTALĂ, cand un stangaci este pus să scrie în mod

obişnuit cu mana dreaptă) : bamb-aStimaţi colegi, mulţumindu-vă pentru răbdarea şi toleranţa cu care mi-aţi ascultat reflexiile, mă opresc aici, căci altminteri există riscul să căpătaţi senzaţia neplăcută că sunteţi obligaţi să suportaţi ceea ce voinţa altora vă impune şi astfel să ajungeţi în situaţia stangacilor cărora li se impune să scrie cu mana dreaptă.

*) Referat prezentat la Cea de a XVI-a Conferinţă Naţională de Homeopatie din 6-8 0ct.2000