HISTORIAE DACO-ROMANORUM - 1308] Geograful anonim... · PDF fileDESCRIPTIO EUROPAE...

Click here to load reader

  • date post

    10-Sep-2019
  • Category

    Documents

  • view

    19
  • download

    3

Embed Size (px)

Transcript of HISTORIAE DACO-ROMANORUM - 1308] Geograful anonim... · PDF fileDESCRIPTIO EUROPAE...

  • FONTES HISTORIAE DACO-ROMANORUM

    FASCICULUS II

    ANONYMI GEOGRAPHI

    DESCRIPTIO EUROPAE ORIENTALIS EDIDIT

    G. POPA.LISSEANU

    BUCUltESTI TIPOGRAFIA (BUCOVINA), I. E. TOROUTIU1934

    www.dacoromanica.ro

  • IZVOARELE ISTORIEI ROMÂNILOR

    VOLUMUL II

    DESCRIEREA EUROPEI ORIENTALE DE

    GEOGRAFUL ANONIM TRADUCERE DE

    G. POPA.LISSEANU

    BUCURESTI TIPOGRAFIA CBUCOVINA», I. E. TOROUTIU1934

    www.dacoromanica.ro

  • DESCRIPTIO EUROPAE ORIENTALIS

    INTRODUCERE

    In anul 1913, un invitat polonez, Dr. Olgierd Giírka, cercetind in Biblioteca Ngionali din Paris izvoarele istorice ale Cruciatelor, a dat peste un manuscris latinesc No. 5515

    ramas pana atuncea necunoscut. Manuscrisul fusese cata- logat subt un titlu gregit §.1 astfel istoricii, speciali§ti in cestiu- nile sud-est-europene, nu i-au dar nici atentie, nici importanta ce i se cuvenea.

    Olgierd G6rka, descoperind acest manuscris, care cuprin. dea un tratat de geografie, 1-a publicat, pe cheltuiala Acade- miei Literare din Cracovia, insotindu-1, totdeodata, de un stu- diu amanuntit g'i foarte documentat, in 49 pagine textul tra- tatului este cuprins in 70 pagine scris §i acest studiu, tot In limba latina, intru cat tratatul avea si intereseze, de o po- trivi, mai multe tari §i popoare.

    Autorul acestui tratat, intitulat probabil Descriptio Euro- pae Ori,entalis, §i al carui manuscris original s'a pierdut, nu se cunoagte. El este un Anonim §i dupi cercetarile lui Keorka pare a fi un calugar dominican sau franciscan, care a trait mai mult timp ca misionar in Balcani, §i anume in Serbia. Simpatiile sale ni-1 arata de nationalitate francezi, eaci se identifica' cu interesele bisericii catolice §i ale politicei fran- ceze in Orient de pe acea vreme.

    Reprezentind politica franceza in Balcani, anonimul acesta este un admirator si un sfatuitor al fratelui regelui Filip al IV-lea al Frantei, al lui Carol de Valois Carolus Valesius vestit osta§ §i pretendent al tronului imperiului latin de Rasarit. 06, acest Carol de Valois, in urma casito- riei sale cu Catharina de Courtenay, nepoata ultimului impi- rat latin din Constantinopol, Balduin al II-lea, mort in 1301, avand sprijinul Papei, la indemnul lui Anonymus, se prega- tea cu tot dinadinsul s'i ocupe pentru sine Constantinopolul.

    www.dacoromanica.ro

  • 6

    In vederea acestui eveniment incheiase §1 un tratat cu Vene- tienii §.1 contractase cisitoria fiului siu, Carol, cu Zara, fiica lui Uro§, regele Serbiei. In acela§i timp, Anonimul geograf, ca reprezentant al Bisericii catolice §1 ca misionar predicatot In Serbia, indemna pe Carol de Valois ca, impreuni cu Carol Robert, regele Ungariei, si supuie pe schismaticii Bulgari, Ru- teni, Sirbi §1 Ru§i.

    Anonymus i§i scrie tratatul siu de geografie, dupi cum a dovedit-o Gòrka, in primävara anului 1308 §i s'a folosit la compunerea lui, in afari de cuno§tinlele sale personale, mai ales de izvoare franceze. El descrie, rand pe rind, &dud in- dicatii, nu numai de geografie, ci §i de istorie, urmitoarele firi: Imperiul Constantinopolitan, Albania, Serbia, Bulgaria, Rutenia, Ungaria, Polonia §i Boemia.

    Cuno§tintele ce ni le procuri Anonymus asupra acestor OH, când sunt culese din izvoarele ce el le utilizeazi aunt, de sigur, importante §i ele ne confirmi §i stabilesc, de cele mai mult ori, adeviruri §i fapte §tiute deja de aiurea 1) Cuno§tin- ple insA ce el ni le di dela sine, personal, din observatia pro- prie sau din observatia prietinilor sii, sunt cu mult mai im- portante, ele fiind, mai totdeauna, originale. SiiimportanIa lor cre§te cu atät mai mult cu eat, in afari de doui pasagii, ex- plicate de altfel de Górka, in intreaga operi a lui Anonymus, nu gäsim nici o eroare de fond. Anonimul nostru nu inven- teazi nimic. El spune numai adevirul controlat. Pe spusele sale putem pune tot temeiul, in spusele lui putem avea toatá increderea.

    Despre firile noastre, necunoscandu-le, nu ne vorbe§te nimic. Face ins5, in doui pasagii, oarecari aprecien i asupra Vla- chilor din Peninsula Balcanici §i asupra originii lor, precum §i asupra pistorilor §i pi§unilor romane din Ungaria, Roma- norum pastores §i pascua Romanorum §i de asemenea §i asu- pra principatelor romane din Ungaria la venirea Ungurilor.

    Dati fiind obiectivitatea acestui anonim, recunoscut ca un scriitor veridic, importan/a acestor aprecien i nu va scipa niminuia din vedere.

    1) Anonymus utilizeazii, in specia/ pentru imperiul Constantinopolitan, operile lui Vincentius Bellovacensis (Vincent de Beauvais), pe cari le-a avut inaintea ochilor. Regretiim ci nu avem la indemimi aceste opere spre a ne putea da seama, prin noi in§ine, de imprumuturik finite.

    www.dacoromanica.ro

  • 7

    Iati aceste doui pasagii: Nota.ndum est hic quod inter Machedoniam, Achayam

    et Thesalonicam est quidam populus ualde magnus et spa- ciosus qui uocantur Blazi, qui et olim fuerunt Romanorum pastores, ac in Ungaria, ubi erant pascua Romanorum, propter nimiam terre uiriditatem et fertilitatem ohm morabantur. Sed tandem ab Ufigaris inde expulsi, ad partes illas fugierunt; habundat enim caseis optimis, lacte et carnibus super omnes nationes. Terram enim horum Blachorum que est magna et opulenta exercitus domini Karuli qui in partibus Grecie mora- tur f ere totam occupauit et ideo conuertit se ad regnum Thesa- lonicense et actu mari terraque, expugnant ciuitatem Thesalo- nicensem dictam cum regione circumadiacente 1)

    Et est notandum, quod regnum Vngarie ohm non dicebatur Vngaria, sed Messia et Panonia. Messia quidem di- cebatur a messium prouentu 2), habundat enim multum in messibus, Pannonia dicebatur etiam a panis habundantia; et ista consequenter se habent, ex habundantia enim messium se- quitur habundantia panis Panoni autem, qui inhabitabant tune Panoniam, omnes erant pastores Romanorum, et habe- bant super se decem reges potentes in tota Messia et Panonia ; deficiente autem imperio Romanorum egresi sunt Vngari de Sycia prouincia et regno magno, quod est ultra Meotidas pa. ludes, et puguauerunt in campo magno, q-uod est inter Sicam- briam et Albam Regalem cum X regibus ilictis et optinuerunt eos et in signum uictorie perpetuum erexerunt ibi lapidem marmoreum permaximum, ubi est scripta prefata uictoria, guiad huc perseuerat usque in hodiernurn diem 8).

    Din primul pasagiu al lui Anonymus rezulti a Blazii, numire subt care ii g'isim amintili mai ales in izvoarele fran- ceze contimporane 4), aunt aceia§i cu Blachii, a Bunt un popor foarte mare §i riíspandit, c'á sunt pistori, dupA cum au §i fost altgdati pilstori ai Romanilor, cri odinioarli trgeau in Ungaria,

    Olgierd Glorka, Anonyni, Descriptio Europae Orientalis, p. 13. Aceste cuvinte sunt luate dupi Vincentius Bellovacensis I, 71, la Górka

    op. cit. p. 43. Olgierd Górka, op. cit. p. 44. Cf. Philippe Musket, din jumitatea intaia a sec. XIII, Historia regum

    Francorum, versurile 23008, 29954 si 30961.

    www.dacoromanica.ro

  • 8

    unde se gisesc bogatele §i plinele de verdeati pa§uni ale Ro- manilor, di au fost, mai a rziu, goniti de Unguri §i au fugit In acele rani (peste Dunire), ca produc o mare bogatie de bränza excelentä, de lapte §i carne, cum nu produce nici un alt popor, ca aceasta tari a Blachilor, mare §i bogati, a fost ocupatä, mai in intregime, de armata lui Carol de Valois care stationa in regiunea Greciei g care a ocupat pe api §i uscat cetatea Salonic, impreuni cu tinutul dimprejur.

    lar, din al doilea pasagiu al Anonimului geograf rezultä ca numirea de Ungaria dateaza numai dela venirea Maghia- rilor, §i ea, inainte vreme, aceasta tari puna numele de Pan- nonia §i Messia el ne di §i etimologia acestor doua nu- iniri1), ca locuitorii acestor doua teri Panonnia se intin- dea pe acel timp liana la Tisa se gaseau constituiti in zece regate, ca, la venirea Ungurilor, s'au dat lupte in camp deschis, in regiunea dintre Sicambria §i Alba Regala, cu a- ce§ti regi romani cari au fost invin§i §i ca Ungurii cari se mai numesc §i Huni qui alio nomine Huni vocantur au ri- dicat ca semn al victoriei lor o mare statui de marmora 2), care däinuia luck' pe la anul 1308.

    Informatiunea Anonimului geograf, in ce prive§te pe Vla- chii din Peninsula Balcanici, ne confirma teoria lui Ha§deu asupra originii Aromanilor3). Ha§deu, grit si fi cunoscut lucrarea lui G6rka, aparuta mai tarziu, dupi moartea sa, sus- tinuse printeo intuitie geniali ca Românii din Peninsula Bal. canica sunt urma§ii acelor pastores Romanorum, pe cari i-au gonit Ungurii, la venirea lor in Pannonia. 0 parte dintre ace§ti pastori romani, despre cari, de altfel, ne vorbeac mai multe cronici, s'au dus spre nord §i s'au slavizat in Moravia, altii au trecut in spre apus §1 au ajuns in Istria, iar alti parte, mai numeroasi, au fost impin§i spre miazi-zi §i au cuprins mai multe regiuni din Peninsula Balcanilor, &And na§tere popu- latiunilor aromane. i tia§deu i§i intemeia afirmatia sa, mai ales, pe unitatea limbei noastre. Caci dialectul aroman ar fi

    Numirea Messiei ni.o dii dupti Speculum historial e I, 71, al lui Vincen- tins Bellovacensis.

    Despre aceasti statui ne vorbegte gl cronicarul Simon de Kéza, la Endlicher, Mon. Arp. p. 91.

    Hasdeu, Strat si Substrat, Genealogia popoarelor balcanice, in An. Ac. Rom. 1892.

    www.dacoromanica.ro

  • 9

    o dovadi ca despärtirea Aron:ranilor de Dacorornani s'ar fi fault inteo epoca relativ tarzie, &and adeca limba romaneasca hi desivargise unitatea sa.

    Teoria lui Hagdeu asupra originii Aromanilor, teorie sustinuti in cartea sa Strat §i Substrat gi care concordä, dupi cum a obse