Hierasus-V-1983-20
-
Upload
iulian-tihai -
Category
Documents
-
view
218 -
download
0
Transcript of Hierasus-V-1983-20
7/25/2019 Hierasus-V-1983-20
http://slidepdf.com/reader/full/hierasus-v-1983-20 1/32
FOND
Ş I
FORMA ÎN STUDIUL ISTORIC
DUPA CONCEPTIA LUI NICOLAE B Ă L C E S C U
ALEXANDRU S T Ă N C I U L E S C U B e R D A •
I Nicolae B ă l c e s c u nu era
un
teoretician
prin e x c e l e n ţ ă al
istoriei.
P u ţ i n e sînt problemele
pure
de filozofie a
istoriei
c ă r o r a a încercat s ă
le
dea
o
s o l u ţ i o n a r e .
În
cea
mai
mare
parte
eclectic
din
acest
punct
ele
vedere, c ă u t a s ă s u r p r i n d ă mai mult aspectele practice, istoria de
venind
ea î n s ă ş i
un
instrument necesar pentru s o l u ţ i o n a r e a problema
ticii sociale chiar conjunctura p o l i t i c a - s o c i a l ă în
care t r ă i a îl
determinau
s ă adopte o asemenea p o z i ţ i e ,
la
aceasta a d ă u g î n d u - s e
î n s ă
ş i lipsa unui
orizont suficient de bine conturat. D a c ă avem în
vedere î n s ă
stadiul în
care se afla istoriografia r o m â n e a s c ă
în
special ş i
cea
e u r o p e a n ă
în
general, Nicolae B ă l c e s c u se impune atunci ca
un
promotor al
tipului
de
btoric
militant, înarmat cu o ideologie c o r e s p u n z ă t o a r e . Putem afirma
chiar
c ă
el
este
cel
dintîi în
istoriografia
r o m â n e a s c ă m o d e r n ă c a r e - ş i
scrie
istoria pe baza
unui
sistem
filozofic, fiind în acest sens
descenden
tul
lui
Dimitrie Cantemir în
contextul culturii române.
N i c ă i e r i
nu întîlnim
o
d e f i n i ţ i e
a
istoriei
în
opera lui Nicolae B ă l
cescu
;
întreaga sa o p e r ă î n s ă r e p r e z i n t ă concretizarea î n ţ e l e g i i concep
tuale a
problematicii
istorice.
El era
c o n ş t i e n t
de
noutatea metodei sale,
o cultiva cu p e r s e v e r e n ţ ă
deschizînd
istoriografiei
române
noi
orizon
turi.
Afirmînd c ă
nimeni
nu
ne-a
reprodus cu a c u r a t e ţ e i n s t i t u ţ i i l e
s o ţ i a l e ,
ideile, sintimentele, obiceiurile,
c o m e r ţ u l ş i cultura i n t e l e c t u a l ă
a
vremilor trecute
1,
B ă l c e s c u
trasa
de
fapt vastul program
pe
care
tre
buia s ă - 1
realizeze
noua ş t i i n ţ ă
a istoriei.
Istoriografia î n s ă ş i este într-un
proces
evolutiv
permanent sub
aspect calitativ
ş i cantitativ. Aceasta era
posibil prin
descoperiri
reale, sau prin
fapte
puse la locul lor com
pletHte,
sau
prin r ă t ă c i r i
refutate
2
Fenomenul novator al istoriografiei
constituia
de
fapt o
d e t e r m i n a n t ă
a e v o l u ţ i e i sociale î n s ă ş i , cele d o u ă
laturi
fiind
într-o s t r î n s ă i n t e r d e p e n d e n ţ ă f i i n d c ă pentru B ă l c e s c u im
p o r t a n ţ a
istoriografiei
c o n s t ă
în valoarea ei
p r a c t i c ă ca
instrument în
opera de
transformare a
s o c i e t ă ţ i i
:1
F ă r ă
a deveni filozofie
p u r ă istoria
însemna
de
fapt
o
reconsiderare
a
trecutului în
perspectiva
viitorului
1 Nicolae
B ă l c e s c u Opere
alese
B u c u r e ş t i vol.
I,
ESPLA,
1964, p. 1.
2
Ibid.
p. 5J.
l
Radu Pantazi, C o n c e p ţ i a f i l o z o f i c ă a lui Nicolae B ă l c e s c u în
Revista
de
filozofie, t.
XVI, 1969,
nr.
8,
p.
1101.
www cimec ro
7/25/2019 Hierasus-V-1983-20
http://slidepdf.com/reader/full/hierasus-v-1983-20 2/32
298
ALEXANDRU STANCIULESCU-BARDA
de pe p o z i ţ i i l e prezentului,
cu
alte cuvinte
spus,
- în a c c e p ţ i a m o d e r n ă
a
n o ţ i u n i i
- î n ţ e l e g e r e a aproape
d i a l e c t i c ă
a
problematici umane în
context social. Se producea
astfel
o
a d e v ă r a t ă r ă s t u r n a r e
de valori, is
toria devenind din
s i m p l ă
povestire moralizatoare cu
vagi
t e n d i n ţ e
de
patriotism, un instrument eficace
în
lupta
maselor sociale
pentru
solu
ţ i o n a r e a problematicii politica-sociale. Aceasta era de fapt o
a d e v ă r a t ă
n a t u r ă
sine
qua non
a
c u n o a ş t e r i i
istorice ·
Istoria
trebuia
s c r i s ă
astfel
încît s ă d e v i n ă un a d e Y ă r a t îndreptar al marilor interese n a ţ i o n a l e
sociale. Ea
trebuia
s ă î n s u f l e ţ e a s c ă luptele
popoarelor supuse
ş i a
claselor oprimate.
Rostul
ei
era s ă
descopere
în trecut
titlurile
care
j u s t i f i c ă
unui popor
sau
unei clase dreptul
la o
n o u ă v i a ţ ă : ; _
Istoria
devenea, sub aspect practic, o a r m ă de l u p t ă în slujba poporului, un
apel
la
eroismul
lui, un îndemn la r e v o l u ţ i e
•
B ă l c e s c u era c o n ş t i e n t
c ă
românii au t r e b u i n ţ ă
a s t ă z i
s ă se intemeieze
în
patriotism ş i
în
curaj
ş i s ă
c î ş t i g e
statornicie în caracter . Aceasta,
-
credea
el
-
s-ar
dobîndi cînd
ei
ar
avea
o
b u n ă
istorie
n a ţ i o n a l ă
ş i
cînd aceasta
ar
f i
îndestul de r ă s p î n d i t ă ' ·
Sfera
de
cercetare
a istoricului
trebuie s ă
fie
e x t i n s ă la întreaga societate, indiferent de s t r a t i f i c ă r i l e sociale existente
într-o a n u m i t ă e p o c ă i s t o r i c ă , s ă
î n ţ e l e a g ă raporturile
definitorii
sta
bilite
între
f o r m a ţ i u n i l e sociale cît
ş i
în interiorul acestora. Ajungînd
într-un
astfel de stadiu, c e r c e t ă t o r u l trebuie s ă - ş i
îndrepte· cu
p r e c ă d e r e
a t e n ţ i a
asupra
maselor populare,
asupra
acelor milioane de anonimi tru
ditori,
creatori
de fapt
ai
tuturor valorilor
materile ş i
spirituale, iar în
u l t i m ă i n s t n ţ ă ai istoriei
î n s ă ş i .
Pentru istoric
nu
trebuie ca s ă
existe
limite
în timp
s p a ţ i u
ci,
pe baza
d o c u m e n t a r ă
de
care dispune, el
trebuie ca
s ă
î n ţ e l e a g ă procesul evolutiv în întreaga sa complexitate, în
virtutea unei l e g i t ă ţ i de care B ă l c e s c u era c o n ş t i e n t c ă e x i s t ă , dar nu o
putea î n ţ e l e g e în
a c c e p ţ i a
ei d i a l e c t i c ă .
Fiecare
intelectual trebuie s ă fie
capabil s ă - ş i î n ţ e l e a g ă menirea în contextul social
dat,
în spiritul unui
misionarism caracteristic g e n e r a ţ i e i p a ş o p t i s t e , în vederea r e a l i z ă r i i unui
ţ e l
aproape
soteriologic pe plan
social
ş i n a ţ i o n a l . Pentru îndatorirea
.
s c r ă de
a
lupta pentru înaintarea patriei,
cu p r e ţ u l
jertfei de sine ,
nici
o
dezertare
v r e m e l n i c ă , nici
un mobil personal nu putea trece înaintea
4
Al. T ă n a s e ,
Despre natura faptului
istoric,
în
voi.
Filozofia istoriei. Stuclii,
B u c u r e ş t i , 1968, p. 10.
5. G. Zane, Nicolae B ă l c e s c u . Opera. Omul. Epoca, e d i ţ i u a II-a, Bucure<;ti,
Editura Eminescu, 1977, p. 13. B ă l c e s c u nu face istoria
pentru
istorie
i
u r m ă -
r e ş t e
trezirea mîndriei
n a ţ i o n a l e
în
vederea luptei împotriva feudalismului' '
V.
C h e r e s t e ş i u , Nicolae
B ă l c e s c u -
marele r e v o l u ţ i o n a r democrat
român în
... oi.
Studii referate
despre
Nicolae
B ă l c e s c u ,
vol. I, B u c u r e ş t i , Editura Academiei.
1953,
p.
30).
6 Nicolae ·Iorga, Spre Unitatea n a ţ i o n a l ă , V ă l e n i i
de
Munte. f. a.). p. 10.
Drept
t r ă s ă t u r i
definitorii ale lui Nicolae B ă l c e s c u ,
C.
Ionescu-Gulian
îi
g ă s e < ; t e <
împletirea
dintre teorie p r a c t i c ă ,
proclamarea
i m p o r t a n ţ e i istoriei ca r m ă
de
l u p t ă
impotriva oprimatorilor ca
izvor
de înviorare
a
patriotismului
ener
giei maselor populare C. Ionescu-Gulian, Gîndirea s o c i a l - p o l i t i c ă a lui Nicolal?
B ă l c e s c u ,
B u c u r e ş t i ,
Editura pentru l i t e r a t u r ă p o l i t i c ă , 1954, p. 104).
7
Nicolae B ă l c e s c u , op. cit.,
p. 58.
8 Paul
Carnea,
P r e f a ţ ă ,
in
Nicolae B ă l c e s c u , Scrieri alese, B u c u r e ş t i , Edi
tura Minerva, 1973, p. VI.
www cimec ro
7/25/2019 Hierasus-V-1983-20
http://slidepdf.com/reader/full/hierasus-v-1983-20 3/32
STUDIUL
ISTORIC
D U P Ă C O N C E P Ţ I A
LUI NICOLAE B Ă L C E S C U 299
acestui
ţ e l , curat ş i intangibil,
ca steaua
p o l a r ă
8
•
A ş a cum
spunea
Nicolae Iorga, în Magazin istoric
pentru
Dacia B ă l c e s c u
afirma
pe de
o
parte nevoia de
a se observa,
de
a se încerca s ă se
redea
coloarea isto
r i c ă , iar,
pe de
alta, s ă
exprime, pentru întîia o a r ă
în
limba
n o a s t r ă ,
datoria
ce are
istoricul de
a privi
un neam
ca o s i n g u r ă f i i n ţ ă vie,
dez
voltîndu-se de-a
lungul
veacurilor în toate
ramurile v i e ţ i i
sale sufle
t e ş t i ,
de
care
se
î m p ă r t ă ş e s c ,
d e ş i
în
n a t u r ă
d e o s e b i t ă ,
t o ţ i
membrii gene
r a ţ i i l o r
ce se
u r m e a z ă
u
În
acest
sens,
dovedindu-se a
nu
fi
doar un
teoretician, B ă l c e s c u d ă d e a
exemplul
practic,
s c r i i n d u - ş i opera sa de
c ă p e t e n i e Românii supt Mihai Voievod
Viteazul
în
care
a
fost
însu
f l e ţ i t nu
numai
de
ideea
de a se
reconstitui,
din punct de vedere istoric,
personalitatea,
faptele ş i
epoca
acestui ilustru voievod ci mai ales do
r i n ţ a de a
reinvia
una dintre cele mai m ă r e ţ e pilde de l u p t ă
pentru uni
tatea
n a ţ i o n a l ă
spre
a dinamiza c o n ş t i i n ţ a ş i
eforturile
contemporanilor
s ă i
ale
u r m a ş i l o r
10.
Nicolae
B ă l c e s c u a c c e p t ă
vechiul precept al
istoriografiei
europene,
c a r e : ş i g ă s i s e
de fapt cu
mult
înainte ecouri
puternice în
cea r o m â n e a s c ă ,
cu
privire
la rolul moralizator al istoriei. A c e a s t ă ş t i i n ţ ă ,
pe
l î n g ă
multele sale
a t r i b u ţ i i
pe care le î n d e p l i n e ş t e ,
r;;imîne t o t u ş i , în
u l t i m ă
i n s t a n ţ ă ,
o
magistra
vitae.
B ă l c e s c u
î n ţ e l e g e a acest
aspect atît raportat
la nivel de individ, cît ş i la
f o r m a ţ i u n i l e
sociale. Istoria
fiind
întîia
carte·
a
unei n a ţ i i
11
,
ca
o
memorie vie
a
tuturor e x p e r i e n ţ e l o r ances
trale.
trebuie
s ă a i b ă
un rol preponderent în ceea
ce p r i v e ş t e
rezolvarea
problematicii sociale
cît
a
î n ţ e l e g e r i i
fenomenelor istorice.
Privind la
acel ş i r
de
veacuri
în
care p ă r i n ţ i i n o ş t r i
au
t r ă i t
la
chipul
în
care ei
s-au
purtat în v i a ţ a
lor
s o ţ i a l ă , noi
am
c ă u t a s ă dobîndim v i r t u ţ i l e
lor
s ă ne
ferim de
g r e ş e l i l e în
care
ei
au
picat
12
• B ă l c e s c u
nu
propunea
î n s ă
n i ş t e
formule
stereotip în
procesul s o l u ţ i o n ă r i i problemelor
politica
sociale de
pe
p o z i ţ i i l e istoricului. El ajunsese la un
grad
destul de ridicat
in c o n ş t i e n t i z a r e a d i v e r s i f i c ă r i i aspectelor în cadrul
fenomenologiei
is
torice. Afirmînd c ă istoria î n c ă ne-ar
r ă t
c ă
p ă r i n ţ i i n o ş t r i
se
a f l a r ă
în
vremi
cu
mult
mai grele
decît acelea
în care ne a f l ă m
noi
acum t:l,
B ă l c e s c u f ă c e a
începutul
unui
comparativism
istoric
H
n e r ă m î n î n d
î n s ă
numai
la acest
stadiu.
F ă r ă a
c u n o a ş t e
dialectic
legitatea
i s t o r i c ă , el
nu
9 Nicolae Iorga, Istoria
literaturii române
în secolul al XIX-lea vol. II,
Bucu
r e ş t i ,
Hl08,
p. 123-124.
10
Teodor
Vîrgolici, Nicolae B ă l c e s c u
ideea u n i t ă ţ i i
n a ţ i o n a l e , în
Româ-
nia
l i t e r a r ă ,
II 1969), 27 37). 3 iul., p. 12.
l Nicolae B ă l c e s c u , Opere alese I, p. 53.
12 /bici. p.
58.
13 Ibicl. Scriind articole studii de
istorie, B ă l c e s c u
î ş i propunea s ă a d u c ă
,.ami.iJte românilor
unele din faptele
cele mai
s t r ă l u c i t e
ale luptei p ă r i n ţ i l o r lor
pentru
libertate
Ibicl.,
p. 199).
La
B ă l c e s c u trecutul
nu p r e z i n t ă
o
preocupare
în sine ci numai
termenul
de c o m p a r a ţ i e cu prezentul (Aurel R ă d u ţ i u , Nicolae
B ă l c e s c u ,
în Steaua , XX
2:l:l). iulie,
1966, p. Gl).
A l ă t u r i de
Mihail K o g ă l n i c e a n u el
este promotorul
unui
nou
curent în istoriografie,
curent care
cerea
ca istoria s ă
fie
expresia
s t r ă l u c i r i i
trecute,
în \ 'ederea
î n f ă p t u i r i l o r
a s p i r a ţ i i l o r
n a ţ i o n a l e
pentru
viitor (Gh.
Nedioglu,
Istoria
literaturii române
vechi începuturile celei
moderne
ed. a
XI-a, Bucu
:·E iti, 1942, p. 464, sq.).
www cimec ro
7/25/2019 Hierasus-V-1983-20
http://slidepdf.com/reader/full/hierasus-v-1983-20 4/32
300
ALEXANDRU STANCIULESCU-BARDA
se
sfia î n s ă ca
s ă
afirme c ă o n a ţ i e care
in mijlocul
atitor
nevoi ş i - a
p ă s t r a t n a ţ i o n a l i t a t e a ei in curgere de optsprezece veacuri nu mai poate
pieri
1
.
A c e a s t ă a f i r m a ţ i e
nu
r ă m î n e a
î n s ă la
modul
general
e x p r i m a t ă
ci
î ş i
g ă s e a , d u p ă c o n c e p ţ i a
istoricului,
o aplicabilitate c o n c r e t ă , prac
t i c ă
:
a c e a s t ă c o n v i n c ţ i e
ne va
face
s ă avem mai
m u l t ă
încredere
în
viitor
ş i s ă
l u c r ă m
cu
mai m u l t ă
i n i m ă la o r e f o r m ă
p o l i t i c ă s o ţ i a l ă ,
care
s ă
ne
f a c ă
vrednici
a
ne lua rangul
ce
ni
se
cuvine
în
marea
familie
a
n a ţ i i l o r
europene
1
6. Mai mult a c e a s t ă
c u n o a Ş t e r e
ar contribui
la
o mai
b u n ă orientare în
cadrul
r e l a ţ i i l o r politica-sociale,
reglementînd s t ă r i l e
de
lucruri n e c o r e s p u n z ă t o a r e a d e v ă r a t e i
e v o l u ţ i i
istorice
a
popoarelor
ş i n a ţ i u n i l o r : am p ă r ă s i t , prin urmare, acel
duh
de
p a r t i d ă
de
am
b i ţ i e m î r ş a v ă . Am s c ă p a de acele temeri de nimic el-acele
n ă d e j d i
de
ş a r t e . Am
dobîndi a d e v ă r a t e l e principii care trebuie s ă
ne p o v ă ţ u i a s c ă
în v i a ţ a
n o a s t r ă
s o ţ i a l ă , ca s ă ne putem
mîntui
1
.
În
sprijinul acestui
deziderat, istqricul
are
datoria s ă îndemne s t ă r u i t o r la reabilitarea dem
n i t ă ţ i i n a ţ i o n a l e , d u p ă
exemplul
dat
de
î n a i n t a ş i .
Luptele
diplomatice
de arme constituie marile acte care î n a l ţ ă demnitatea n a ţ i o n a l ă , ne
dete un nume o
v a z ă
î n s e m n a t ă în Europa statornici
pentru
\'ii ta
rime
drepturile
patriei noastre tfl Prin istoria sa d e s c o p e r ă
popoare
lor propria lor menire,
iar
pe individ, ca
membru
al
f o r m a ţ i u n i i
sociale
îl
trag di
adormire,
din
n e p ă s a r e ş i
d e ş t e a p t ă
în inima lui
demnitatea
de
om
entuziasmul
l i b e r t ă ţ i i t l. Cel ce ş i - a pierdut istoria, fie
la
·nivel
de individ, fie
la
nivel de grup social sau f o r m a ţ i u n e
p o l i t i c ă
de
sine
s t ă t ă t o a r e ,
ş i - a
perdut propria
sa
identitate
20
.
B ă l c e s c u îndemna s t ă
ruitor
c ă t r e
reabilitarea
a d e v ă r a t e i
valori
a
istoriei
în contextul
supra
structurii
sociale, ca pe o
r e g ă s i r e ele
sine : t,
f i i n d c ă numai în
istol"ie,
a c e a s t ă
l u m i n ă
a a d e v ă r a t u l u i , n a ţ i i l e pot g ă s i î n v ă ţ ă t m i l e politice
sociale 22. Menirea istoriei devine a ş a d a r , o
dimensiune
m a j o r ă a con
ş t i i n ţ e i
de sine a
u m a n i t ă ţ i i
în
continua
sa
e v o l u ţ i e .
Domeniul
s ă u
de
cercetare se extinde
cu atît
mai mult
cu
cît, pe l î n g ă
m i ş c a r e a ·
progre
s i v ă a omenirei , istoria u r m ă r e ş t e ş i dezvoltarea sintimentului a
m i n ţ i i o m e n e ş t i , supt
toate
formele d i n l ă u n t r u d i n a f a r ă în
timp
s p a ţ i u 23.
Nicolae
B ă l c e s c u
rupea
deci
tiparele
istoriografiei
romantice
15 Nicolae
B ă l c e s c u , op.
cit., I, pp. 58.
16
Ibid.
17
Ibid.
18 Ibid. p. 199.
19
Jbicl.,
p. 244.
20 Nicolae B ă l c e s c u
spunea
:
Perzînd suvenirea
faptelor celor mari speranta
in viitor
sentimentul misiei sale. românul ş i - a
pierdut
c r e d i n ţ a Ibicl.) .
.
0
n a ţ i e f ă r ă
istorie
este un popol î n c ă barbar vai
de
acel popol care
ş i - a
pierdut
religia suvenirilor lbicl., p.
5: ).
In vremea lui Nicolae B ă l c e s c u ,
sub
infl
n ţ
romantismului,
a
lui
Schelling, Fichte,
Hegel,
Vico,
Herder
ş . a . ,
,.se p1·oduce o
a d e v ă r a t ă e m u l a ţ i e in d i r e c ţ i a
operelor ample, adesea
de
proporl,ii ciclopice. eare
d e s f ă ş o a r ă perioade întregi
de
istorie n a ţ i o n a l ă sau u n i v e r s a l ă
sub
u n ; ~ h i u l
unor
idei directoare (Paul Cornea,
Nicolae
B ă l c e s c u problemele
filozofiei istoriei
în
voi.
Studii·
despre
Nicolae
B ă l c e s c u , B u c u r e ş t i , 1969, p.
28).
21 , . S - a l e r g ă m
la istorie (Nicolae B ă l c e s c u , op. cit., p. 245).
22 Ibid.
p.
252.
23.
Ibicl.
voi. II, p. 7
www cimec ro
7/25/2019 Hierasus-V-1983-20
http://slidepdf.com/reader/full/hierasus-v-1983-20 5/32
STUDIUL
ISTORIC
DUPA C O N C E P Ţ I LUI
NICOLAE BALCESCU
301
a vremii, u r m ă r i n d in scrierile sale nu jelectarea cititorilor prin opere
beletristice,
ci cultivarea v i r t u ţ i l o r
patriotismului, prin opere
istorice
2
4.
Prin istorie, g e n e r a ţ i i l e c o n n a ţ i o n a l i l o r
s ă i î ş i
g ă s e a u
un
limbaj comun',
a d ă p a t la
cele mai
curate
izvoare
de
b ă r b ă ţ i e
de
glorie ale tre
cutului
românesc
25
•
I n f l ă c ă r a t e sint cuvintele
marelui
istoric cînd în
d e a m n ă , in virtutea t r a d i ţ i i l o r de l u p t ă
ale
poporului român, la transfor
marea
pe cale
r e v o l u ţ i o n a r ă
a
s o c i e t ă ţ i i
r o m â n e ş t i de
la j u m ă t a t e a vea
cului
trecut
: acele lupte
u r i a ş e
pentru
libertatea
ş i unitatea n a ţ i o n a l ă ,
cu care
românii,
supt
p o v a ţ a
celui mai
vestit
dintre voievozii lor,
in
c h e i a r ă veacul al XVI-lea. Povestirea mea
va
cuprinde
numai opt ani,
1593-1601, dar
anii
istoriei românilor cei mai a v u ţ i in fapte v i t e j e ş t i
în pilde minunate de jertfire pentru
patrie.
Timpuri
de aducere
aminte
g l o r i o a s ă timpuri de c r e d i n ţ ă ş i de
jertfire
cînd p ă r i n ţ i i n o ş t r i
cre
d i n c i o ş i sublimi, îngenuncheau pe cimpul b ă t ă l i i l o r cerind de la
dum
nezeul armatelor laurii b i r u i n ţ e i sau
cununa
martirilor, ş i astfel î m b ă r -
b ă t a ţ i
ei
n ă v ă l e a u
unul
impotriva
a zece
prin
mijlocul
v r ă j m a ş i l o r ,
ş i
dumnezeu
le da
b i r u i n ţ a ,
c ă c i
el
e
sprijinitorul
pricinilor drepte,
c ă c i
el a l ă s a t
libertatea pentru
popoare ş i cei ce
se
l u p t ă pentru libertate,
l u p t ă
pentru Dumnezeu M o ş t e n i t o r i
ai
drepturilor pentru p ă s t r a r e a
c ă r o r a p ă r i n ţ i i n o ş t r i s-au
luptat
atit in
veacurile trecute, fie ca
adu
cerea aminte a acelor
timpuri
eroice s ă d e ş t e p t e in noi
sintimentul dato
r i n ţ e i ce avem
de-a p ă s t r a
ş i
de-a
m ă r i pentru viitorime a c e a s t ă pre
ţ i o a s ă
m o ş t e n i r e
"
G
Descoperind
în
istorie
,,sfînta
carte
unde
se a f l ă înscnsa· gloria
României
27 B ă l c e s c u
î ş i dedica
întreaga
v i a ţ ă
r e a l i z ă r i i
m ă r e ţ u l u i
de
ziderat
de
a
trasa
chipul ş i
drumul
care s ă c ă l ă u z e a s c ă a d e v ă r a ţ i i isto
rici"
28.
Aici î ş i
g ă s e a marea
ş i constanta lui pasiune ;
în momente de
a m ă r ă c i u n e p o l i t i c ă refugiul consolarea
2 .
Pentru ca s ă realizeze a d e v ă r a t e l e
scopuri
ale acestei
ş t i i n ţ e
isto
ricului revine o mare datorie.
In primul
rînd el
t l
~ b u i e s ă
c u n o a s c ă
in lux
de
a m ă n u n t e fenomenele istorice
studiate
;
apoi
este n e c e s a r ă în
ţ e l e g e r e a contextului ideologic în c a r e - ş i d e s f ă ş o a r ă activitatea.
In
acest
fel,
fenomenele istorice
trecute
sînt
prezentate
interpretate în
spi
ritul suprastructurii contemporane
istoricului
respectiv. C e r c e t ă t o r u l are
astfel posibilitatea s ă
r ă m î n ă
actual pentru contemporanii s ă i a c e ş t i a
g ă s i n d
în
opera
sa r ă s p u n s
la problemele care-i f r ă m î n t ă
• Orice
feno
men istoric
prezentat
nudic
are prea p u ţ i n ă valoare, istoricul trebuie
24.
Ion Bianu,
Curs de istoria literaturii române. Epoca m o d e r n ă , B u c u r e ş t i ,
1925, p. 222.
25
Gabriel
D r ă g a n ,
Istoria
literaturii române ed. a IV-a, B u c u r e ş t i , 1946,
p.
258.
26
Nicolae
B ă l c e s c u ,
op.
cit.
vol.
Il,
p.
25.
27 Ibid.
28 Ibid. vol.
I, p. 2.
29 G. Zane.
op.
cit. p. 24.
30 B ă l c e s c u a dat
istoriei
o valoare p r a c t i c ă
(Dan Berindei, Nicolae
B ă l -
cescu personalitate
m a r c a n t ă
a istoriografiei r o m â n e ş t i ,
în
Revista de Filozo
fie", t.
XVI,
1969,
nr.
9 p. 1118).
www cimec ro
7/25/2019 Hierasus-V-1983-20
http://slidepdf.com/reader/full/hierasus-v-1983-20 6/32
302
ALEXANDRU ST N C I U L E S C U B Ă R D A
sa-1
dea
culoare,
interpretîndu-1 3i în sensul valorilor universale
3
2. În
acest sens
Nicolae
B ă l c e s c u recomanda
s ă se
u r m ă r e a s c ă
in
istorie lupta
maselor p r o d u c ă t o a r e , economia timpurilor trecute ş i descrierea ideilor
social-politice
33
, ceea ce era
de fapt
un mare salt valoric. El î n s u ş i in
cerca
s ă d i s t i n g ă procesul
dialectic al v i e ţ i i
al
m i ş c ă r i i ş i
al d e z v o l t ă r i i
neîncetate
a s o c i e t ă ţ i i a popoarelor
34.
Astfel istoria trebuie s ă d e p ă
ş e a s c ă
momentul
critic de
s i m p l ă
relatare
c r o n i c ă r e a s c ă
a
fenomenelor
istorice, ci ea
este p u s ă în slujba unor idealuri democratice, umaniste.
de
afirmare
n a ţ i o n a l ă "
34
bis.
Aceasta schimba
î n s ă nu
numai fondul
stu
diilor
istorice
ci
ş i forma
lor,
transformînd istoria
într-o ş t i i n ţ ă
ade
v ă r a t ă , o
f o r m ă de c u n o a ş t e r e
a
a d e v ă r u l u i
·obiectiv, o a r m ă de l u p t ă
pentru
idealuri înaintate,
pentru
libertate
35
•
Pentru
B ă l c e s c u istoria
nu
era
o
ş t i i n ţ ă ca oricare alta ci
o
metodologie
a
e x p l i c ă r i i prezen
tului
prin
trecut
ş i a
a n t i c i p ă r i i viitorului,
deci o înce1·care
de
a fun
damenta ş t i i n ţ i f i c
politica,
de a-i
da
acesteea
o
d i r e c ţ i e cu a d e v ă r a t ne
c e s a r ă ş i j u s t ă "
36. A l ă t u r i
de
K o g ă l n i c e a n u
ş i
Papiu-Ilarian,
B ă l c e s c u
poate
fi socotit,
pe b u n ă dreptate, p ă r i n t e
al
istoriografiei moderne la
români.
Pentru
prima
d a t ă B ă l c e s c u a g ă s i t un
loc
geometric al chi
nuitoarei
c o n t r a d i c ţ i i dintre concret
ş i
abstract, dintre ideal ş i real :
istoria
37.
În a c e l a ş i timp,
mesajul
operei sale
a
devenit
stegarul luptei
r e v o l u ţ i o n a r e
a
n a ţ i u n i i române pentru î n f ă p t u i r e a dezideratelor sale
majore 38. Cum afirma Ovid D e n s u ş i a n u , B ă l c e s c u
a ţ i n u t s ă p u n ă
în
scrierile lui
î n s u f l e ţ i r e
s ă le
f a c ă
s ă vibreze de gînduri care-i vorbeau
cu
t o a t ă puterea
îndemnurilor c e - ş i
zicea
c ă trebuie ascultate
; c u n o a ş
terea trecutului
era pentru
el
chemare
spre
î n f ă p t u i r i n o u ă "
9
•
Ideile
culese
din diversele lucrd.ri
lecturate,
f r ă m î n t a t
în creuzetul propriei
sale gîndiri la
c ă l d u r a e x p e r i e n ţ e i
proprii
a
cotidianului
concret, îl
ajutau pe B ă l c e s c u
s ă - ş i
formeze un
sistem
conceptual
din
p ă c a t e
nede
finitivat, care
avea
s ă stea la
baza
proiectatei ş i atît
de
rîvnitei
sale
opere :
Istoria
românilor. Prin aceasta ar fi trebuit s ă realizeze, d u p ă
expresia lui
Tudor Vianu, un episod
în
luptele n a ţ i o n a l e
sociale
ale
timpului
o.
Gîndirea
i s t o r i c ă
a
lui
B ă l c e s c u nu realiza filozoful pur,
31
Vezi Bibl.
Acad.
R.S.R.,
Mss. rom. 82
f
441, cf. Paul
Carnea,
Nicolae
B ă l -
cescu problemele filozofiei istoriei p. 29.
32 Nicolae B ă l c e s c u ,
op.
cit.
vol. I, p.
20.
33
Ibid.
34 Ibid.
35
Gh.
Toma, Nicolae
B ă l c e s c u
- c o n c e p ţ i a asupra istoriei in
Studia
Uni
versitatis B a b e ş - B o l y a i " , Series
Historia ,
an. XIX,
1974),
fasc.
1,
p.
54.
36
Paul Carnea,
Studii
de l i t e r a t u r ă r o m â n ă m o d e r n ă , B u c u r e ş t i , Editura pen
tru
l t e r a t n r ă .
1962,
p.
243.
37
Alexandru
Ivasciuc,
B ă l c e s c u
sau
tensiunea
între ideal real in Româ
nia l i t e r a r ă " , 2
1969), 27 39), 3
iul., p.
8.
38
Un
singur
om,
o
s i n g u r ă
carte
a
conturat, precizat
î n s u ş i t
idealurile
unui popor intreg. l-a î m b r ă c a t in s t r ă l u c i r e de scintei
divine
smulgînd pe
cei
în
sta1·e
de
a
se
devota unei c r e d i n ţ e
sfinte din
materialismul v i e ţ i i i-a indreptat
spre steaua cea
mintuitoare
le-a spus
: intr-acolo
s ă
m e r g e ţ i "
(Petre
H a n e ş ,
Istoria
literaturii române
ed. a
III-a, B u c u r e ş t i ,
1931,
p.
189).
39
Literatura r o m â n ă m o d e r n ă ,
ed.
a
II-a, B u c u r e ş t i ,
1943),
p.
54.
40 Tudor
Vianu,
Studii
de s t i l i s t i c ă
B u c u r e ş t i ,
Editura
D i d a c t i c ă
P e d a g o g i c ă ,
1968,
p.
199.
www cimec ro
7/25/2019 Hierasus-V-1983-20
http://slidepdf.com/reader/full/hierasus-v-1983-20 7/32
STUDIUL
ISTORIC D U P Ă C O N C E P Ţ I
LUI
NICOLAE
BALCESCU 303
cantonat
în
sfera
ideilor abstracte,
a
s p e c u l a ţ i i l o r sterile,
ci filozoful
pentru care gîndirea ş i
practica r e p r e z i n t ă
un tot unitar, o
modalitate
o r g a n i c ă ş i e s e n ţ i a l ă proprie o r i c ă r e i
filozofii
care p ă s t r e a z ă
o
l e g ă t u r ă
p e r m a n e n t ă
cu
terenul solid de neînlocuit al
v i e ţ i i
u .
Il. Nicolae B ă l c e s c u face începuturile istoriografiei moderne la ro
mâni,
a l ă t u r i de
Mihail K o g ă l n i c e a n u Alexandru
Papiu-Ilarian 41 bis.
Pentru
ei trecuse vremea
enciclopedismului
iar
necesitatea
unei istorii
b a z a t ă pe fondurile documentare devenea tot mai s t r i n g e n t ă . Din acest
punct de
vedere,
B ă l c e s c u
î n c e a r c ă
o a d e v ă r a t ă evadare din curentul
romantismului putînd fi socotit, - pe
b u n ă
dreptate - printre cei
dintîi r e a l i ş t i
români.
Pentru realizarea marilor
sinteze
î m b r ă ţ i ş î n d te
matici variate se cerea un imens material informativ, trebuiau între
bate
ş i
r ă s c o l i t e arhivele
ş i
bibliotecile
din ţ a r ă
ş i
s t r ă i n ă t a t e .
Datele
culese trebuiau prezentate ş i analizate într-o m a n i e r ă mai p u ţ i n o b i ş
n u i t ă p î n ă
la
vremea aceea. Multe dintre l u c r ă r i l e acelei perioade au
devenit
a d e v ă r a t e
opere
literare în
care
se resimte
nu
numai
b o g ă ţ i a
i n f o r m a ţ i e i
ci
ş i sensibilitatea artistului.
Tocmai aspectele
literare
ale
operei lui
Nicolae
B ă l c e s c u au dat viabilitate l u c r ă r i l o r
sale,
i n f o r m a ţ i a
d o c u m e n t a r ă
fiind, cum era ş i firesc, d e p ă ş i t ă
la s c u r t ă vreme.
Numai Dimitrie
Cantemir
ş i Gheorghe Ş i n c a i î n c e r c a s e r ă
p î n ă
la
Nicolae
B ă l c e s c u s ă - ş i
fondeze
operele pe
o
bibliografie atît de
b o g a t ă ,
tinzînd
spre
exhaustivitate.
B ă l c e s c u ,
f ă r ă
a o spune el
î n s u ş i , u r m ă r e a
s ă ridice
prin
Românii
supt ihai
Voievod Viteazul
un a d e v ă r a t
moimment
eroului n a ţ i o n a l . Pentru
aceasta era nevoie de o m u n c ă su
p r a o m e n e a s c ă , p l i n ă de d ă r u i r e .
Biblioteci
publice
nu existau,
docu
mentele
nu
erau editate, cronicile
circulau
în copii manuscrise, l u c r ă r i
p r e g ă t i t o a r e nu f ă c u s e mai nimeni •
Trebuia
s ă
se
t r e a c ă peste toate
g r e u t ă ţ i l e , trebuia
s ă
se
realizeze o istorie a d e v ă r a t ă n a ţ i o n a l ă , care
z ă c e a î n c ă supt praful hronicilor documentelor contimporane
3
. B ă l -
f ' ~ S C U
era
c o n ş t i e n t c ă
a
face
un
tot
din
a m ă n u n t e l e
ce se
a f l ă r ă s -
pîndite
în
deosebitele uvrajuri documente este
o
lucrare
l u n g ă
anevoie. Ea
cere pe l î n g ă alte c a l i t ă ţ i
o
r ă b d a r e ,
o
e r u d i ţ i e
o
agerime
de minte
ce rar
se
pot
întîlni într-un a c e l a ş i om
4
4.
Istoria lui
trebuia
s ă se d e o s e b e a s c ă de
cele
precedente
prin
superioritatea i n f o r m a ţ i e i ş i
formei de prezentare 46. Pentru
prima
d a t ă B ă l c e s c u ajungea
la
c o n ş t i i n ţ a
i n u t i l i t ă ţ i i istoriei pur
cronologice.
El g ă s e a
drept partea cea
mai in
t e r e s a n t ă a
istoriei i n s t i t u ţ i i l e , industria, c o m e r ţ u l ,
cultura
i n t e l e c t u a l ă
41
Ion Popa,
Dimensiunea
f i l o z o f i c ă
a
gîndiri i
·lui
Nicolae
B ă l c e s c u
( T e z ă de
doctorat
s u s ţ i n u t ă
în
cadrul
Academiei
Ş t e f a n
Gheorghiu ),
B u c u r e ş t i ,
1974,
p.
61.
42
Paul Carnea, Stucliu introductiv în Nicolae B ă l c e s c u ,
Românii supt
Mihai
Voievod
Viteazul vol. I, B u c u r e ş t i ,
Editura Tineretului, p.
11.
43 Nicolae B ă l c e s c u ,
Opere alese
,
p.
1
44 Ibid.
45 lbid. vol. I, B u c u r e ş t i ,
Editura
Academiei
R.P.R.,
1953,
p.
317.
46
lbid.
p.
53.
www cimec ro
7/25/2019 Hierasus-V-1983-20
http://slidepdf.com/reader/full/hierasus-v-1983-20 8/32
3 4
ALEXANDRU ST N C I U L E S C U B Ă R D A
m o r a l ă
obiceiurile
chipul de
v i a ţ ă ,
care s-au trecut
sub
t ă c e r e ' ·
Singura c a u z ă
a unor astfel
de lucruri
se descoperea a fi lipsa
de
do
cumente;
de
aici
datoria
ce se
impunea cu
necesitate
de
a
ne
adu,na
documentele, care sînt
materialele
istoriei, pentru ca s ă
putem
com
pune o d a t ă
Q a d e v ă r a t ă
istorie
.8.
Pentru Nicolae B ă l c e s c u d o c u m e n t a ţ i a i s t o r i c ă are o s f e r ă foarte
l a r g ă .
În
primul
rînd el are
în
vedere documentele
propriu-zise.
A c e a s t ă
opinie
era
o
a d e v ă r a t ă
r ă s t u r n a r e de valori,
d a c ă
avem
în
vedere marea
pa5iune a istoriografilor p r e c e d e n ţ i pentru bibliografia i s t o r i c ă . P u ţ i n i
f u s e s e r ă care s ă se aplece ş i asupra
documentelor,
s ă alerge la izvoarele
originale,
s ă
caute ş i
s ă
adune
toate daturile putincioase atunci ( .. )
s ă
s c o a t ă
o
b u n ă
istorie 1\ l.
Istoricul
avea posibilitatea s ă s c o a t ă
la
l u m i n ă
dintre
rîndurile
actelor g ă s i t e prin
arhive
50
, biblioteci, m î n ă s t i r i ,
par
ticulari
aiurea
e s e n ţ a v i e ţ i i politice, economice, sociale ş i
culturale
a
s o c i e t ă ţ i i o m e n e ş t i dintr-un anumit timp o a n u m i t ă z o n ă . Substratu
rile
scoase
la
l u m i n ă
trebuiau
cercetate cu
a t e n ţ i e
interpretate
cu
c o n ş t i i n c i o z i t a t e .
B ă l c e s c u nu
c u n o ş t e a în mod dialectic legitatea isto
r i c ă ,
ci
doar
î b ă n u i e
e x i s t e n ţ a
dincolo
de
datele
oferite de
document,
f ă r ă a se
hazarda în
aprecieri eronate. El
trebuia
s ă reconstituie totul,
c ă r ă m i d ă cu
c ă r ă m i d ă pe
baza i n f o r m a ţ i e i
pe care
o
putea
descoperi
la
vremea sa
tocmai
de
aceea,
c o n ş t i e n t de
lipsurile bazei documentare,
B ă l c e s c u
nu se
rezuma la
atît,
c ă u t î n d
ş i alte
surse,
d u p ă
cum se va
vedea
în
cele ce u r m e a z ă .
În felul
acesta
el î m b r ă ţ i ş a întregul complex
al v i e ţ i i
materiale
ş i
spirituale din perioada c e r c e t a t ă
realizînd o ima
gine
foarte
a p r o p i a t ă
de
a d e v ă r .
Meritul lui
B ă l c e s c u
este cu
atît
mai
mare cu cît, d e ş i
t î n ă r
5
1 ş i M r ă studii
superioare,
a
î n ţ e l e s
- ş i a
r e u ş i t destul de
bine
- s ă ne dea o istorie aproape c o m p l e t ă a
epocii
lui
Mihai
Viteazul,
o istorie b a z a t ă un n u m ă r imens de documente ş i
l u c r ă r i de specialitate, o istorie a c c e s i b i l ă î n s ă , departe de a fi s o c o t i t ă
un amalgam de date nesistematizate. În momentele
în
care
B ă l c e s c u
s c h i ţ a dimensiunile epocii n a ţ i o n a l e de la s f î r ş i t u l veacului al XVI-lea,
punînd
oamenii
ş i p ă m î n t u l cerul s ă
v o r b e a s c ă
ş i s ă a c ţ i o n e z e , el se
î n f l ă c ă r a , d e s c o p e r i n d u - ş i a d e v ă r a t a v o c a ţ i e
de
istoric.
Izvoarele
deve-
47 Ibid.
48 .Ibid.,
p.
54.
49 1bid. p. 59.
50
B ă l c e s c u î n s u ş i
a
studiat in arhivele
din Viena, Paris, Neapole,
Roma.
Genova, Londra etc. (Vezi Dan Berindei, art. cit.
p.
1115). B ă l c e s c u scria lui Eu
doxiu
Hurmuzachi :
.. ş
dori tare
s ă
ş t i u
de
a ţ i putut trage copii d u p ă
documen
tele
ce se
a f l ă in
arhivele d-acolo
care privesc istoria
românilor (Nicolae B ă l
cescu, Opere vol. IV, ed. G. Zane, B u c u r e ş t i
Editura Academiei,
1964, p. 77).
In
alt loc
scria
:
cînd
voi s f î r ş i aici adunarea ce fac. m ă voi
duce
la
Viena
prin
Ungaria
Transilvania
s ă
completez
c o l e c ţ i a
mea
Ibid.,
p. 79).
51
Nicolae Iorga scria :
.,Acest
t î n ă r ce trecuse abia de 20 de ani, care n-avea
la d i s p o z i ţ i e nici o i n s t i t u ţ i e p u b l i c ă in care
s ă
se c u p r i n d ă t i p ă r i t u r i ,
manuscrise
acte relative
la
trecut, î n t r e b u i n ţ e a z ă pe l î n g ă c ă r ţ i s t r ă i n e foarte rare
e
ating
in t r e a c ă t istoria n o a s t r ă documente de cea mai
mare
î n s e m n ă t a t e nu
mai p u ţ i n
de ş a s e cronici,
din
care
cinci muntene (Nicolae
orga,
Despre adunarea
t i p ă r i -
rea izvoarelor relative la istoria românilor in vol.
,,Prinos lui
A. D.
Sturdza ,
B u c u r e ş t i 1903, p. 25).
www cimec ro
7/25/2019 Hierasus-V-1983-20
http://slidepdf.com/reader/full/hierasus-v-1983-20 9/32
STUDIUL ISTORIC DUPA
C O N C E P Ţ I
LUI
NICOLAE BALCESCU
3 5·
neau atunci doar c o n t r a f o r ţ i i m ă r e ţ u l u i
edificiu
pe
care el
î n s u ş i îl rea
liza, descorsetîndu-se, - dar f ă r ă a o
neglija
de atricta i n f o r m a ţ i e cu
l e a s ă
cu
m i g a l ă , c o n ş t i e n t fiind
c ă
atîta vreme cît
au
ţ n u t luptele cele
mari pentru i n d e p e n d e n ţ ă ,
zgomotul armelor î m p i e d i c ă pe români
s ă - ş i
scrie analele 5
2
• In felul acesta, f ă r ă a se tîrî, c e r ş î n d de
la
un fapt
la
altul pe
tihnita
c ă r a r e pur c r o n o l o g i c ă 53, cum
ar
fi spus Nicolae Iorga
mai
tîrziu,
B ă l c e s c u
se ridica
spre monumentalitatea
sintezelor. Mergînd
pe firul t r a d i ţ i e i
istoriografice
r o m â n e ş t i , studiul
istoric
devenea î n s ă
o a r m ă de
l u p t ă
; pe de o parte pentru mobilizarea maselor largi în
vederea r e a l i z ă r i i unui deal n a ţ i o n a l multisecular, pe de
alta
pentru a
fundamenta ideologic drepturile inalienabile ale românilor în contextul
istoriei universale. Intreaga o p e r ă a lui Nicolae B ă l c e s c u , dincolo de
valoarea sa
sub
raportul bibliografic
sau
literar, constituie
unul
dintre
cele mai
frumoase
mesaje pe care le-a adus istoriografia r o m â n ă de-a
lungul vremii : posibilitatea r e a l i z ă r i i
u n i t ă ţ i i
ş i i n d e p e n d e n ţ e i po
litice a
românilor.
D a c ă
a d ă u g ă m
la
acestea încercarea, d e ş i r e u ş i t ă
numai p a r ţ i a l de
a se
propune, în spiritul romantismului p a ş o p t i s t
0
,
a d e v ă r a t a dreptate s o c i a l ă
personalitatea lui B ă l c e s c u devine o f l a c ă r ă
pururea
vie,
întruchipare f i d e l ă
a
î n s ă ş i c o n ş t i i n ţ e i n a ţ i o n a l e
a tuturor
românilor.
Din ş t i i n ţ ă a documentului istoric, istoria se
t r a n s f o r m ă ,
g r a ţ i e
geniului lui B ă l c e s c u , în c r e a ţ i e
i n s p i r a t ă
pledoarie
p a s i o n a t ă
pentru poporul
s ă u
55
.
B ă l c e s c u a
î n ţ e l e s
astfel, cu t o a t ă pasiunea lui
pentru
documentare
c ă istoricul trebuie
s ă
domine materialul empi
ric nu numai prin
perfecta lui c u n o a ş t e r e ,
nu numai prin memorizare,
ci prin
g e n e r a l i z ă r i , prin
efortul de a descoperi analogia ş i fiziologia
populilor 56.
Cu
alte cuvinte spus, opera lui Nicolae B ă l c e s c u s-a n ă s c u t
ca o
necesitate
a luptei r e v o l u ţ i o n a r e
5
i istoria c ă p ă t î n d un folos în
marea
l u p t ă
pe
care
o duce omenirea
pentru drept
ş i unele popoare
pentru î n s ă ş i
e x i s t e n ţ a
lor 58. Ş i pe a c e a s t ă cale B ă l c e s c u se dovedea
a fi un r e v o l u ţ i o n a r convins, abordînd
problematica i s t o r i c ă
în spiritul
n e c e s i t ă ţ i i
ideologice practic-sociale a
maselor populare.
Doveaea c ă
istoricul, ,,ca
un b ă t r î n al
n a ţ i e i sale (Nicolae Iorga), a î p . ţ e l e s
cu mult
inaintea altor
categorii
de
intelectuali
r e a l i t ă ţ i l e
concrete
ş i a s p i r a ţ i i l e
poporului din care face parte. · r e u ş e ş t e
s ă
realizeze, într-o c o n c e p ţ i e sid
tetic u n i t a r ă sinteza raporturilor dintre
trecut,
prezent ş i viitor. Istoria
devenea astfel universul în care cele
trei
dimensiuni ale
e x i s t e n ţ e i
sociale
se
contopeau într-un
tot unitar, organic plecînd de
la
acest aspect
con-
52
Nicolae B ă l c e s c u ,
Opere
alese
ed. 1953, vol. 1 p. 61.
53 Nicolae Iorga. Istoria
poporului românesc
vol. I,
B u c u r e ş t i ,
1922. p. 8.
54
Ideile
exprimate de c ă t r e Nicolae
B ă l c e s c u în
Manualul bunului român
a p a r ţ i n R e v o l u ţ i e i franceze (Vezi P. V. H a n e ş , Studii de istorie l i t e r a r ă B u c u r e ş t i ,
Editura Minerva, 1970, p. 222).
55 C. Ionescu-Gulian, C o n c e p ţ i a f i l o z o f i c ă
s o c i a l - r : o l i t i c ă a lui Nicolae B ă l -
cescu
în
Contemporanul , lfl53, (330), 30 ian., p.
5.
56 Ibid.
57 Aurel R ă d u ţ i u ,
loc. cit.
58 Nicolae Iorga, Ce î n s e a m n ă a s t ă z i c o n c e p ţ i a
i s t o r i c ă
V ă l e n i i
de Munte,
1939, p. 1
www cimec ro
7/25/2019 Hierasus-V-1983-20
http://slidepdf.com/reader/full/hierasus-v-1983-20 10/32
306
ALEXANDRU
STANCIULESCU-BARDA
ceptual, istoricul
putea
î n ţ e l e g e ş i v i a ţ a s o c i a l ă sub raportul
permanentei
e v o l u ţ i i ş i t r a n s f o r m ă r i în contextul e x i s t e n ţ e i î n s ă Ş i .
Pentru
Nicolae
B ă l c e s c u baza d o c u m e n t a r ă constituie substratul
a d e v ă r u l u i
istoric.
Acesta
trebuie scos
la l u m i n ă î n s ă prin c o n t r i b u ţ i a
istoricului, acesta
devenind intermediarul dintre document
ş i cititor,
interJM etul.
Î n ţ e l e g î n d
aceasta, B ă l c e s c u
ş i - a
dedicat o mare
parte
a
a c t i v i t ă ţ i i
sale
strîngerii ş i v a l o r i f i c ă r i i
documentelor privitoare la
isto
ria
românilor
59
• Mergea pe c ă r ă r i aproape
virgine. Editarea Magazi
nulni istoric pentru
Dachia
a reprezentat
un moment
epocal al
v i e ţ i i
sale,
a c e a s t ă p u b l i c a ţ i e deschizîndu-i p o r ţ i l e
spre marele public. Bucu
rîndu-se î n c ă
de
la început
de
o
b u n ă - î n ţ e l e g e r e
din partea intelectua
l i t ă ţ i i contemporane, B ă l c e s c u p u b l i c ă , pentru
prima
d a t ă d u p ă
cri
teriile arhivisticii moderne o serie de
documente
60
, menite
apoi a sluji
drept
b a z ă
studiilor
sale
ulterioare
61. De altfel, fiecare prezentare era
un
a d e v ă r a t
studiu
asupra
problematicii
sociale
din
epoca
r e s p e c t i v ă .
Munca
lui nu
era
u ş o a r ă
d a c ă ţ i n e m s e a m ă c ă la
vremea sa
nu
existau
arhive
publice
iar
documentele la
care
putea
avea
acces erau cele p ă s
trate de
d i v e r ş i particulari. D î n d u - ş i seama de pericolul
d e t e r i o r ă r i i ş i
pierderii multora, B ă l c e s c u
f ă c e a
apeluri s t ă r u i t o a r e
c ă t r e t o ţ i
intelec
tualii
vremii,
c ă t r e întreaga
n a ţ i u n e r o â n ă s ă conserve
acele inegala
bile vestigii ale trecutului. Actele, hrisoavele, uricele, foile
de zestre,
a l ă t u r i de i n s c r i p ţ i i
cronici, cîntece
ş i t r a d i ţ i i de tot
felul 64 constituiau
a d e v ă r a t a b a z ă
a istoriei
românilor.
În studiile publicate în
Magazin
istoric
pentru
Dachia ,
B ă l c e s c u
ş i - a
exprimat
aproape
întreaga
sa
con
c e p ţ i e cu
privire
la baza d o c u m e n t a r ă , aceasta fiind de fapt c o n d i ţ i a
sine
qua
non a unei a d e v ă r a t e istorii n a ţ i o n a l e 65. Pentru prima d a t ă
59
B ă l c e s c u descrie evenimentele 'În
chip
obiectiv, e x t r ă g î n d din
documente
t o ~ ceea ce ele c o n ţ i n e s e n ţ i a l , f ă r ă a se sinchisi de p r e f e r i n ţ e l e personale (Paul
Cornea D. P ă c u r a r i u , Curs dq istoria
literaturii române moderne,
B u c u r e ş t i ,
Edi
tura D i d a c t i c ă P e d a g o g i c ă , 1962, p. 451).
60
In
Magazin
istoric
pentru Dachia s-au
t i p ă r i t
Cronica lui Stoica Ludescu,
Cronica
lui Constan'in
C ă p i t a n u l ,
Cronica
lui Radu P o p ~ s c u ,
Cronica lui
Radu Gre
ceanu, Cronica lui MustPa,
B ă l c e s c u
i n t e n ţ i o n i n d
s ă
publice
Cronica
stolnicului
Con
st;antin Cantacuzino, Genealogia Cantacuzinilor, etc.
Gl
.,Gindindu-se
la o mare
istorie
a l1. 1i Mihai Viteazul, care s ă arate
ce
poate
geniul romfmesc sprijinit de f o r ţ e l e n a ţ i e i luptînd pentru libertatea pretutin
denea,
B ă l c e s c u
se a p u c ă intii s ă dea o mare
culegere
de izvoare care s ă puie la
îndemîna
c e r c e t ă t o r u l u i muntean
mijloace de
cercetare
(Nicolae
Iorga, Istoria
lite-
mtvrii române în veacul al XI X-lea, vol. II, p. 123).
G B ă l c e s r u afirma
c ă
i n s c r i p ţ i i l e monumentele sînt izvoare care aduc mult
folos
istoriei (N_ B ă l c e s c u , Opere alese,
vol.
I, ed.
1953, p. 66).
El
î n s u ş i
avea
o
c o l e r ţ i e proprie
de
i n s c r i p ţ i i
pe
care i n t e n ţ i o n a e ă
le
t ă l m ă c i m
d u p ă
legile
arheo
logice (Jbid., P- 63 _ Ca izvoare ale istoriei el mai considera documentele, hrani
cele istoriile
statelor
vecine,
cunoscînd
c ă
intreaga
v i a ţ ă
a
unui popor se
d e s f ă
ş o a r ă în
s t r i c t ă
i n t e r d e p e n d e n ţ ă
cu
a
popoarelor vecine
(Vezi
Ibid.,
p. 54).
64 Nicolae
B ă l c e s c u
preconiza in Magazin istoric
pentru
Dachia c ă va pu
blica in arest
periodic
,.carte
grafice
deosebite desemnuri de monumente cu
interes istoric
(Nicolae
B ă l c e s c u , Scrieri alese, B u c u r e ş t i ,
1955, p. 28 . B ă l c e s c u
considera drept izYoare
istorice
scrierile ce
dovedesc
obiceiurile cutumiare (ld.,
Opere
alese,
vol.
1, ed.
1953, p. 66).
G5 Ibid., p.
53.
www cimec ro
7/25/2019 Hierasus-V-1983-20
http://slidepdf.com/reader/full/hierasus-v-1983-20 11/32
STUDIUL ISTORIC
D U P Ă C O N C E P Ţ I A LUI
NICOLAE
B Ă L C E S C U 307
B ă l c e s c u
î n c e a r c ă o g r u p a r ~
s i s t e m a t i c ă
a izvoarelor istorice.
Istoria
n o a s t r ă ,
ca a
tuturor n a ţ i i l o r se coprinde
în cinci feluri
de
documente :
1.
Poeziile
t r a d i ţ i i l e populare ; 2. Legi acte oficiale ; 3. Cronicile
care cuprind faptele generale ; 4.
I n s c r i p ţ i i l e
monumentele ; 5. Scrie
rile care z u g r ă v e s c
obiceiurile
private
66
•
A c e a s t ă
clasificare,
d u p ă
cum
u ş o r se poate observa, dovedea o î n ţ l g r u n i l a t e r a l ă a problematicii 67.
Referindu-se doar
la
asemenea
izvoare,
istoricul
actual
n-ar
putea
rea
liza
un
studiu istoric
de c e r t ă
probitate
ş t i i n ţ i f i c ă .
La vremea lui
B ă l -
cescu
î n s ă aceasta
însemna
t o t u ş i
o
p e r s p e c t i v ă
destul
de
l a r g ă .
Plecînd de
la premiza c ă
oamenii întîi c î n t ă
pe
u r m ă
scriu
68,
is
toricul deducea c ă poeziile populare sînt un mare izvor
istoric
69, ceea.
ce constituia
de
fapt o noutate în
istoriografia r o m â n ă 70. B ă l c e s c u se
insscria
pe
linia
lui Neculce, dar mai ales a i n f l u e n ţ e i lui Michelet
ş i
a
f r a ţ i l o r
Grimm
7
1,
care au
f ă c u t a d e v ă r a t ă e p o c ă în
istoriografia euro
p e a n ă . În poeziile populare, dar în special în baladele cu caracter is
toric se
puteau r e g ă s i
nu
numai
faptele generale ci
ş i datele
referi
toare la v i a ţ a p r i v a t ă , la obiceiurile, ideologia
ş i
sentimentele
s o c i e t ă ţ i i
umane dintr-un anumit loc
72
• C r e a ţ i i l e folclorice ar constitui astfel re
licvele fizionomiei
v i e ţ i i
spirituale a maselor
populare
7
3 iar munca
de
\·alorificare sub
aspect
istoric a acestui material, a d e v ă r a t ă arheologie a
spiritului uman c o l e c t i v ~ . _ Apelul lui B ă l c e s c u
la
estimarea memoriei
populare
în contextul
istoriei n a ţ i o n a l e
a avut
slabe ecouri
în
istorio
grafia r o m â n e a s c ă .
Nu s-a încumetat nimeni
î n c ă
s ă realizeze
Cronica
~ n e s c r i s ă
a
românilor pe baza
materialului
folcloric
ş i
etnografic.
Me-
66 Ibid.
p.
59.
67
Nicolae Iorga aprecia c ă e
de
uimit ce l a r g ă ce s i g u r ă
orientare dove
: l e ş t e B ă l c e s c u in ce
p r i v e ş t e izvoarele,
unele a s t ă z i pierdute, ale istoriei
români
:or (Cf. G. Zane, op. cit. p. 57).
68
N. B ă l c e s c u , loc. cit.
69 Ibid.
. , B ă l c e s c u a extins mult g r a n i ţ e l e
i n f o r m a ţ i e i istoriografice,
incorpo
:-ind
t r a d i ţ i i l e folclorice printre izvoarele utile
c e r c e t ă r i i , in
a f a r ă
de legi,
cronici,
:nonumente, acte i n s c r i p ţ i i scrieri asupra moravuilor. A pretins î n s ă interpreta
'ea
cu
spirit
critic
a poeziei
populare, d u p ă cum,
de r e g u l ă , a
procedat cu
orice
a l t ă
s u r s ă
d o c u m e n t a r ă
(Paul
Carnea,
Studii
de
l i t e r a t u r ă
p.
223).
70 Pentru B ă l c e s c u poporul este un mare creator
de
bunuri
spirituale,
de care
> t i i n ţ a
lupta
pentru progres
nu se pot
lipsi. Istoria
nu
e
p o s i b i l ă
f ă r ă raportare
la
folclor
(Al. B i s t r i ţ e a n u ,
Creatia p o p u l a r ă
ca
preocupare
izvor de
i n s p i r a ţ i e
la
Dimitrie
Cantemir
Nicolae
B ă l c e s c u ,
in Studii c e r c e t ă r i de
istorie
l i t e r a r ă
:olclor ,
an. II
(1953).
t.
II, p. 45). Vezi Id., N. B ă l c e s c u , in vol.
Teorie i n s p i r a ţ i e
_ ; o l c l o r i c ă la
predecesorii
lui
V.
Alecsandri B u c u r e ş t i ,
Editura
Minerva, 1977, p. 286,
-q. De nsemenea, Costea Marinoiu,
Nicolae B ă l c e s c u folclorul
în
Caietele B ă l -
:escu.
Studia et
acta Musei Nicolae B ă l c e s c u ,
vol.
VII-VIII, B ă l c e ş t i pe
Topolog,
979, p. 281-285.
71 Nicolae
B ă l c e s c u , op. cit. p. 59.
72
Ibid.
73
B ă l c e s c u
confrunta
documentul cu t r a d i ţ i a
o r a l ă (Vezi Al. B i s t r i ţ e a n u art.
~ i t . p. 46).
74 B ă l c e s c u
spunea
: Hrisoavele sau uricele (
..
) sînt
izvorul
cel
mai
insemnat
?.
istoriei românilor . In hrisoave
g ă s i m
nu
numai acturi
generale de
o
mare
im
; : ; o r t a n ţ ă i s t o r i c ă nu numai cronologia cea mai s i g u r ă
a
domnilor, dar
c o n s t i t u ţ i a
z e n e r a l ă ,
l e g i s l a ţ i a
n o a s t r ă t r ă s ă t u r i
de obiceiuri .
O adunare
de
hrisoave
este
: ar,
n e a p ă r a t ă .
www cimec ro
7/25/2019 Hierasus-V-1983-20
http://slidepdf.com/reader/full/hierasus-v-1983-20 12/32
308
ALEXANDRU
STANCIULESCU-BARDA
ritul
ar fi
cu
atit
mai
mare,
cu
cit ar
putea
s ă p ă t r u n d ă mai adinc
in
substraturile
s p i r i t u a l i t ă ţ i i maselor
populare din anumite
epoci, f ă c î n d
î n ţ e l e s e , ş i sub acest aspect, a s p i r a ţ i i l e , ideile,
n e c e s i t ă ţ i l e
ş i lupta aces
tora de-a lungul marii epopei n a ţ i o n a l e .
C o n ş t i e n t
de pericolul pierderii sau d e t e r i o r ă r i i
folclorului
autentic,
B ă l c e s c u
apela
la
t o ţ i
c o n n a ţ i o n a l i i
s ă i
s ă s t r î n g ă
grabnic,
a l ă t u r i
de
documente, urice ş i hrisoave
75
, folclorul românesc
76
, el î n s u ş i deschi
zind
s e c ţ i u n e
în
Magazin
istoric pentru Pachia acestei inestimabile
comori.
Precipitarea
evenimentelor ş i
apoi suprimarea revistei au
f ă c u t
ca i n i ţ i a t i v a lui
B ă l c e s c u
s ă
nu
se p o a t ă materializa,
r ă m î n î n d
in schimb
o p r o b l e m ă
d e s c h i s ă . Acest aspect dovedea de fapt î n ţ e l e g e r e a pe
care
o· d ă d e a studiului istoric
în special ş i istoriei în general. Istoria
trebuia
· s ă c u p r i n d ă
v i a ţ a
s o c i e t ă ţ i i
in întreaga
ei complexitate, f ă r ă s ă
p i a r d ă
din vedere nici un a m ă n u n t care afi putut reliefa anumite t r ă s ă t u r i
~ a r a c t e r i s t i c e ,
care
ar
fi
putut
s ă
elucideze
o
serie de aspecte concrete,
materiale
ş i spirituale
77.
Am
putea spune chiar, c ă istoria
devenea
o
s i n t e z ă
a Ş t i i n ţ e l o r sociale, inglobîndu-le_ pe
acestea
în întregime. L ă r
gindu-i
atît de mult
sfera,
B ă l c e s c u s i m ţ e a tot
mai
mult necesitatea oa
menilor
c o n s a c r a ţ i ,
a
s p e c i a l i ş t i l o r , diletantismul n e a v î n d u - ş i
loc
în
acest
context.
De
aceea
propunea
î n f i i n ţ a r e a unei
s o c i e t ă ţ i istorice
care s ă
a i b ă fondurile
trebuincioase ca
s ă p o a t ă trimite
c e r c e t ă t o r i în
diferite
p ă r ţ i
pentru
a
descoperi izvoarele
istoriei românilor.
Promitea
chiar
un
plan
pentru
o astfel de a s o c i a ţ i e , p
care
n-a
mai
r e u ş i t î n s ă s ă o rea
lizeze
78.
El
î n s u ş i ,
cu
o
v o c a ţ i u n e
e x t r a o r d i n a r ă
pentru
istorie,
f ă r ă
studii î n s ă de ajuns, f ă r ă
c u n o ş t i n ţ ă
de limbi, numai prin o r ă b d a r e , prin
o v o i n ţ ă de fier,
el
c o n s u l t ă mai·
toate
scrierile s t r ă i n e privitoare la
istoria
n a ţ i o n a l ă
ş i p cind un
Bolintineanu crea palate
de
cristaluri
în
versurile
sale, genialul B ă l c e s c u r ă s c o l e a arhivele
statului.
b ă t e a la u ş i l e
m î n ă s t i r i l o r ,
s t r ă b ă t e a
v ă i l e pentru a culege i n s c r i p ţ i u n i ş i t r a d i ţ i u n i ,
colinda Europa O c c i d e n t a l ă întrebînd
cu
un entuziasm febril arhivele ş i
bibliotecile s t r ă i n e despre
tot
ce puteau s ă - i s p u n ă de trecutul
neamu
lui s ă u 79. Permanent
î n s ă ,
ţ i n e l e g ă t u r ă
cu
realitatea
a u t o h t o n ă ,
româ
n e a s c ă
80
,
toate studiile
sale
slujind
acestui
deziderat major
8
1
.
Chiar
atunci cînd î ş i propunea s ă realizeze l u c r ă r i de interes general, c o n ş t i e n t
75 în
Tara
o m â n e a s c ă f ă c u s e încercarea de a
aduna
hrisoavele clucerul Dimi
trache,
dar
' încercarea lui s-a
pierdu-t. B ă l c e s c u apela a ş a d a r
la t o ţ i
românii
iubi
tori
de
istoria n a ţ i e i s ă dea la
l u m i n ă
hrisoavele
ce
le
au N. B ă l c e s c u , op.
cit.
p. 60).
76 Ibid.
p.
59.
77 B ă l c e s c u ar fi
voit
o
cercetare d e p l i n ă în toate
p ă r ţ i l e
care s ă dea vii
torului istoric al poporului românesc p u t i n ţ a de a
vorbi
despre
toate
în c u n o ş t i n ţ ă
d e s ă v î r ş i t ă
a
î m p r e j u r ă r i
lor (Ticolae Iorga, Despre adunarea
t i p ă r i r e a
izvoare-
lor
p.
26).
78 Nicolae
B ă l c e s c u ,
op.
cit.
p. 67.
· 79
Grigore
Tocilescu, Nicolae B ă l c e s c u . V i a ţ a ,
t fmpul operile
sale Bucu
r e ş t i , 1876, p. 66-67.
8
Nicolae
B ă l c e s c u ajunsese la
concluzia c ă
.,istoria nu
poate face
a b s t r a c ţ i e
de
faptul concret, individual
Vezi Ion
Popa,
op.
cit.
p. 11).
81 El î n s u ş i
m ă r t u r i s e a
c ă
este P î n ă
in
urechi
îngropat
în
n i ş t e
folio grozave,
de unde
culeg vitejiile s t r ă m o ş i l o r
N.
B ă l c e s c u ,
Opere, voi. IV, p. 353).
www cimec ro
7/25/2019 Hierasus-V-1983-20
http://slidepdf.com/reader/full/hierasus-v-1983-20 13/32
~ T U D I U L
ISTORIC
DUPA
C O N C E P Ţ I
LUI
NICOLAE BALCESCU
3 9•
fiind c ă alte popoare au
n e c e s i t ă ţ i
aproape, similare poporului ro
mân,
B ă l c e s c u
nu pierdea t o t u ş i
din
vedere mediul autohton, toate ge
n e r < i . l i z ă r i l e f ă c u t e avînd la b a z ă acest
mediu.
În
a l t ă
ordine de idei,
B ă l c e s c u nu
r ă m î n e a
pasiv
f a ţ ă de cuceririle
istoriografiei europene ci,
în
m ă s u r a în care era posibil,
le aplica
rea
l i t ă ţ i l o r
istorice
r o m â n e ş t i .
Astfel,
el putea
sublinia la
noi
e x i s t e n ţ a
a c e l o r a ş i
trepte ale
e v o l u ţ i e i istorice
europene-imperiul, absolutismul,
feudalitatea,
statul
aristocratic,
burghez
apoi
democratic 82. B ă l c e s c u
situa în felul acesta
istoria românilor
în
contextul universal,
c o n ş t i e n t
fiind de i n t e r d e p e n d e n ţ a celor
d o u ă
domenii. D e ş i nu s-a
referit
direct
la categoriile de general individual.
B ă l c e s c u a
v ă z u t , t o t u ş i utili
tatea unor
concepte
c o n c e p ţ i i generale, apte de
a
lumina teoretic
metodologie c e r c e t ă r i l e istorice, de
a
d e z v ă l u i sensurile d e z v o l t ă r i i is
torice ~ : : .
B ă l c e s c u
n-a închinat
nici
o
p a g i n ă m ă c a r
rolului
bazei
docu
mentare în
procesul
c u n o a ş t e r i i
istorice,
dar
din scrierile sale ş i maniera
de
a
publica
folosi
documentele,
se
pot trage
concluziile
corespun-
z ă t o a r e .
·
A l ă t u r i de documentele arhivistice,
etnografice,
folclorice, epigra
fice etc., B ă l c e s c u a ş e a z ă cronicile, ca izvoare
istorice
w
Acestea
î n s ă
ca
toat2
celelalte. de
fapt, nu
trebuiau
utilizate f ă r ă
d i s c e r n ă m î n t , ci
cu m u l t ă p r u d e n ţ ă , avîndu-se în vedere caracterul lor
subiectivist,
de
c a s t ă .
El
î n s u ş i
supunea
de
fapt
izvoarele
controlului
r a ţ i u n i i
în
m ă s u r a în care scrierile
se dovedesc
autentice, le
f o l o s e ş t e
fie c ă
ele
sînt favorabile
lu'i
Mihai,
fie
c ă
îl
d e z a v a n t a j e a z ă
.
F a ţ ă
de
cronicile
autentice,
B ă l c e s c u
avea
un profund
respect.
În cronicari el vedea pe
î n ş i ş i î n a i n t a ş i i
s ă i
într-ale
istoriografiei.
Stilul lo.r e
serios,
s e n t i n ţ i o s
.plin
de r e f l e c ţ i i
filozofice ;
aceasta
îl
face
s ă . fie
cam rece
ş i
oste
nitor. Uneori î n s ă ne r e p r e z e n t e a z ă
cîte
un tablou mai variat ş i mai
naiv t li. B ă l c e s c u merge p î n ă la analiza caracteristicilor stilistice ale
cronicilor române ,
în
c ă u t a r e a
propl iei
sale forme. Pentru
el,
croni
cile
nu aveau î n s ă valoare numai
sub
raportul exterior, formal, ci mai
ales
pentru c o n ţ i n u t u l
lor, acesta subliniind
în mare
parte
lipsa docu
mentelor p r o p r i u - z i s e ~ ~ .
c o n ş t i e n t
fiind c ă
ele,
a l ă t u r i de hrisoave
sînt
baza
r e a l ă a
istoriei
Uneori, nu numai
cronicile
române, ci
82 Alexandru
Balaci,
Nicolae B ă l c e s c u
Italia
în
voi. Studii
despre
Nicolae·
B ă l c e s c u , B u c u r e ş t i , 1969, p. 11.
83 Ion
Popa, op. cit.
p. 11-12.
84
Nicolae
B ă l c e s c u ,
op.
cit.
p.
60. •
85 Paul
Cornea, Studiu introductiv,
p. 12.
8 ) Nicolae
B ă l c e s c u ,
op. cit. p.
G2.
81
Id., Opere
alese
voi. I, 1953, p. 65. B ă l c e s c u c u n o ş t e a
majoritatea croniciloe
române.
88 Pentru Puterea
a r m a t ă la
români, B ă l c e s c u f o l o s e ş t e ,.mai
m u l ţ i
autori
streini,
l e t o p i s e ţ e hrisoave
(Nicolae
B ă l c e s c u ,
Opere
voi. IV, p. 48).
89 P. P.
Panaitescu,
Nicolae B ă l c e s c u ,
în
V. H a n e ş , C. G. Dinu,
Lecturi
alese
Studii l
l i m b ă
l i t e r a t u r ă r o m â n ă , B u c u r e ş t i , (1940), p. 60.
www cimec ro
7/25/2019 Hierasus-V-1983-20
http://slidepdf.com/reader/full/hierasus-v-1983-20 14/32
310
ALEXANDRU
STANCIULESCU-BARDA
cele
s t r ă i n e
9 pot constitui surse potrivite pentru cercetarea i s t o r i c ă ,
fiind
privite î n s ă
cu p r u d e n ţ a
ş i obiectivitatea
n e c e s a r ă .
Abia pe ultimul plan
între izvoarele istorice
situa Nicolae B ă l c e s c u
bibliografia i s t o r i c ă p r o p r i u - z i s ă ş i l u c r ă r i l e de
specialitate. Adeseori,
n e m u l ţ u m i t numai cu bibliografia pe care o g ă s e a în ţ a r ă , el
colinda
marile·
centre
europene spre a - ş i completa i n f o r m a ţ i i l e .
Vrea s ă epuizeze
totul ş i
s ă ş t i e
totul l i . Românii
supt
Mihai
Voievod
Viteazul
este
b a z a t ă
pe
o m i n u ţ i o a s ă "despuiere a
bibliotecilor
din
mai multe ţ ă r i ,
pe o
a n c h e t ă
care n-a
d i s p r e ţ u i t nimic pentru
a - ş i î m b o g ă ţ i rezultatele, de
la
documentul iconografie ş i poezia p o p u l a r ă p î n ă la analele popoarelor
vecine
cronicile
interne,
pe
atunci î n s ă
needitate"
n. Peste
cinci
sute
de opere au
stat
la
baza acestei l u c r ă r i ca
material bibliografic l:J. Autori
ca Iacob Franco, Spontoni,
Cantu,
Dubokay,
Francheta,
Guerin,
Sacy,
Szarrioscozi, Botholou, Sieur d'Amari, Bissoli.on,
Iacobini,
Ioachim,
Filstich.
Istvanfi, Tarducci,
Walther, Montreux,
Horrora
ş . a .
stau la
baza
l u c r ă r i l o r lui Nicolae B ă l c e s c u . ·
Nicolae B ă l c e s c u n-a teoretizat nici cu privire la metodele
pe
care
trebuie
s ă
le î n t r e b u i n ţ e z e istoricul în cercetarea
ş i
expunerea sa. Numai
observînd felul de lucru al
lui B ă l c e s c u putem deduce. aceasta.
A ş a cum precizam mai sus,
istoricul
român considera istoria ca o
? t i i n ţ ă s o c i a l ă , care u r m ă r e ş t e dezvoltarea f o r m a ţ i u n i l o r sociale în timp
ş i
s p a ţ i u . De
aceea,
orice
studiu
istoric
trebuie s ă
a i b ă
în vedere
cele
trei dimensiuni temporale în cadrul a b o r d ă r i i problematicii
istorice.
Orice
fenomen
istoric,
indiferent
cînd
s-a
petrecut,
trebuie
descris
în
primul
rînd
prin
raportare la contextul epocii respective
9 ,
analizat apoi
în perspectiva
a p l i c a b i l i t ă ţ i i
practice în
contemporan ",
subliniindu-se
mesajele în
spiritul
p e r m a n e n ţ e l o r istorice. D u p ă ce
t r a t e a z ă
o ·insti
t u ţ i e
în dezvoltarea
sa i s t o r i c ă p î n ă
în zilele
sale, el pune
problema
reformelor necesare, a n u n ţ ă
principii
ş i expune s o l u ţ i i în spiritul vede
rilor generale"
l6.
l n s ă ş i
lucrarea
de r e f e r i n ţ ă a lui Nicolae B ă l c e s c u ,
Românii supt
Mihai
Voievod
Viteazul este s c r i s ă
în
a c e a s t ă m a n i e r ă .
D u p ă
ce
epuizase toate
fondurile documentare ş i
bibliografice posibile
la acea
vreme
m
d u p ă
ce
conturase dimensiunile
s o c i e t ă ţ i i
r o m â n e ş t i
de
90
Vezi Nicolae Iorga, Istoria
literaturii
române în secolul al XI X-lea p. 129.
ll B ă l c e s c u
se
a d r e s e a z ă constant
izvoarelor,
întreprinde •ostenitoare c e r c e t ă r i
rle
a r h i v ă , e p u i z e a z ă
aproape t o a t ă bibliografia subiectului propus, ceea ce e de-a
dreptul uimitor In
raport
cu c o n d i ţ i i l e deosebit de anevoioase
ale
muncii intelec
tuale
de acum un veac·•
(Paul
Cornea, Studii de l i t e r a t u r ă
...
p. 222.
92
Ibid.
9:l
G. Adamescu,
Istoria
literaturii române
B u c u r e ş t i ,
ed. a IV-a, (1938, p. 32-l.
9-l La
B ă l c e s c u
.. trecutul
nu
r e p r e z i n t ă o preocupare
în
sine ci numai
terenul
rle
c o m p a r a ţ i e
cu
prezentul"
(AUI·el
R ă d u ţ i u ,
art. cit.
p. 61).
95
B ă l c e s c u c e l e b r e a z ă
î n s ă mai ales gloriB prezentului, a n e c e s i t ă ţ i i de ac
ţ i u n e h o t ă r î t o a r e
(Marcel Mihale,
Tensiunea c ă t r e prezent în "Gazeta
l i t e r a r ă ,
an. XIV (19fl7), nr. 18 (757), 4
mai,
p. 5).
9o G.
Zane.
op. cit. p. 51.
97 Românii supt Mihai Voievod
Viteazul
r e p r e z i n t ă o monografie
ş t i i n ţ i i f i c ă ,
ci
nu o biografie r o m a n ţ a t ă , fantezia nu intervine n i a i o d a t ă ca s ă corecteze a d e v ă r u l
{Paul Cornea, Studiu introductiv
..
p. D).
www cimec ro
7/25/2019 Hierasus-V-1983-20
http://slidepdf.com/reader/full/hierasus-v-1983-20 15/32
STUDIUL ISTORIC
D U P Ă
C O N C E P Ţ I LUI NICOLAE
B Ă L C E S C U 311
la s f î r ş i t u l secolului al XVI-lea, B ă l c e s c u u r m ă r e ş t e
ecourile
mesajelor
celor
mai profunde ale acelor evenimente în c o n ş t i i n ţ a s o d e t ă ţ i i româ
n e ş t i contemporane.
În
acel moment, fenomenele istorice erau valori
ficate
în
perspectiva prezentului
98
ş i a viitorului apropiat. P e r m a n e n ţ e
ale
istoriei
poporului
român
ca cele de
unitate
ş i i n d e p e n d e n ţ ă î ş i do
vedeau
osmoza
d e p l i n ă
în
suprastructura
s o c i a l ă r o m â n e a s c ă
dintot
deauna.
Fenomenele concrete
din secolul
al XVI-lea nu mai
interesau
stricta
sensu
ci
ele
deveneau doar
a c c i d e n ţ i
istorici
necesari
t r a n s f e r ă r i i
acelor p e r m a n e n ţ e
istorice.
In
a c e l a ş i timp, înscriind istoria contempo
r a n ă ,
propria
g e n e r a ţ i e , în
circuitul
istoriei generale, B ă l c e s c u îi trasa
un a d e v ă r a t program de a c ţ i u n e pe plan politica-social. În a c e l a ş i timp,
analizînd o e p o c ă
î n d e p ă r t a t ă
nu ca un
scop în sine,
ci ca s ă - i
s m u l g ă
intreaga r e z e r v ă de î n v ă ţ ă m i n t e , îndemnuri
ş i
pilde necesare prezen
tului, ea vorbea
spiritului
dornic
s ă - ş i
astîmpere
curiozitatea în e g a l ă
m ă s u r ă
inimii
î m p o v ă r a t e
de
amaruri
ş i
e x p e r i e n ţ e
dureroase
;
ea
edifica
mobiliza la l u p t ă , lumina
trecutul
anticipa viitorul
100
.
O a l t ă
c a r a c t e r i s t i c ă
a metodei de lucru a
lui
Nicolae
B ă l c e s c u
o
::onstituie integrarea istoriei n a ţ i o n a l e în
cadrul celei universale
101
. Ra
porturile
n a ţ i o n a l - u n i v e r s a l
particular-general
1 2
existau în
gîndirea
lui Nicolae B ă l c e s c u într-un
mod
foarte
acut,
d e ş i
în
istoriografia 1·omâ
n e a s c ă
p r e c e d e n t ă lui
ele existau
p o t e n ţ i a l ş i f u s e s e r ă abordate
doar tan
g e n ţ i a l to:J. Nu ş t i m cît de c o n ş t i e n t a
fost Nicolae
B ă l c e s c u de rolul
< ; ă u
în
promovarea acestui principiu al
istoriografiei
moderne,
cert este
î n s ă c ă ş i - a
adus
o c o n t r i b u ţ i e e s e n ţ i a l ă
în
acest
domeniu.
Era aproape
pentru prima d a t ă
cînd
un erudit
al
nostru
dispunea de p r e g ă t i r e a , de
orizontul, de s i m ţ u l
just al
p r o p o r ţ i i l o r care s ă - i p e r m i t ă s ă
descopere
UB ,.Se poate spune c ă ten si unea spre prezent este c a r a c t e t · i s t i c ă
acestei
c ă r ţ i
,storice
omânii
supt
Mihai Voievod Viteazul
-
n. n.). Prezentul ca timp al reali
l ă r i i ,
al
î n f ă p t u i r i i , al a c ţ i u n i i , în care evenimentele sînt în t o a t ă glorioasa lor lu
: n i n ă
,prezentul
- p ă m î n t a d e v ă r a t , hotar palpabil
între
trecut viitor,
unde între
.;ubiect predicat nu e x i s t ă
d i s t a n ţ ă ,
unde trebuie s ă
faci (Marcel
Mihalas,
loc. cii.).
99 B ă l c e s c u invoca : timpul
acela de
g l o r i o a s ă aducere aminte , ca
pe
un
zeu antic. . Ş i
acest
gen al epopeii este chemat nu
numai s ă
cînte, ci
s ă
îndemne.
Trecutul este chemat s ă
d e v i n ă
prezent (Ibid.).
100 Paul
Cornea,
op.
cit.,
p. 12. B ă l c e s c u
pare
preocupat,
ca un istoric un
filozof, s ă r e ţ i n ă acele
aspecte
semnificatiYe care-I
c l a s e a z ă
pe
individ
într-un gen
'i
i l u s t r e a z ă istoria cu o
p i l d ă
(Paul Cornea D.
P ă c u r a r i u ,
op. cit., p. 451).
101
C ă u t î n d
sensul m o d a l i t ă ţ i l e
concrete de
elaborare a unei istorii ş t i i n -
:ifice
(
.
o istorie a d e v ă r a t ă - cum o
numea
el),
se
\'a axa,
de
fapt, pe o c e r i n ţ ă
impunea de la
sine
p r e z e n ţ a
generalului în istol ie, întrucît lipsa
acestuia
ar fi f ă -
~ u t cu
n e p u t i n ţ ă
î n s ă ş i constituirea
acestei
discipline ca ş t i i n ţ ă (Ion Popa, op. cit.,
p
11).
102 . B ă l c e s c u avea o p e r c e p ţ i e t o t a l i z a n t ă a procesului istoric : el
plasa
întot
:leauna fenomenele individuale în contextul orizontal, al epoc.ii, vertical, al seriei
::·\·olutive (Paul Cornea, Nicolae B ă l c e s c u problemele
filozofiei
istoriei, p. 29).
103 Inainte
de
A.
D.
Xenopol
B ă l c e s c u este unul dintre primii c e r c e t ă t o r i din
gîndirea i s t o r i o g r a f i c ă f i l o z o f i c ă
r o m â n e a s c ă
ce va tinde s ă
descifreze contururile
i
s e m n i f i c a ţ i i l e acestor r e l a ţ i i (a generalului a particularului - n.n.). 1. Popa,
·- p. cit.,
p. 11).
www cimec ro
7/25/2019 Hierasus-V-1983-20
http://slidepdf.com/reader/full/hierasus-v-1983-20 16/32
-312
ALEXANDRU ST N C I U L ' i C U - B Ă R D A
i m p l i c a ţ i i l e
universale
ale istoriei r o m â n e ş t i
ş i s ă
le
evalueze
ponde
rea
1
v.•
.Integrind particularul
in
circuitul
general,
B ă l c e s c u
nu
diminua
cu
nimic b o g ă ţ i a f a c t o l o g i c ă
a individualului, ci d i m p o t r i v ă
10
:5. Pasiu
nea
1
00 lui pentru
a d e v ă r ,
pentru
c u n o a ş t e r e ,
l f ă c e a u s ă
p ă t r u n d ă
p î n ă
in
cele
mai
mici a m ă n u n t e JO'i fenomenele istorice, s ă le sesizeze sem
n i f i c a ţ i i l e s ă t r a g ă
concluziile necesare. Nu f ă c e a
din aceasta filo
zofie
s o c i a l ă
p r o p r i u - z i s ă ci
dorea
cu orice p r e ţ s ă - ş i s l u j e a s c ă na
ţ i u n e a
in î n f ă p t u i r e a
idealurilor sale.
Pentru
aceasta,
atunci
cind
docu
mentele lipseau, cind toate izvoarele t ă c e a u , sufletul lui vorbea. Se în
s ă i l a u
discursuri, descrieri
ş i idei, f ă r ă o
b a z ă
d o c u m e n t a r ă
r e a l ă ,
ci,
in
spiritul i n e r ţ i e i a d e v ă r u l u i istoric, f ă r ă a
se
ş t i r b i cu nimic din
au
tenticitatea
ş i grandoarea
acestuia.
B ă l c e s c u
se
transpunea în
rolul eroilor
istoriei, - el
î n s u ş i
erou
n a ţ i o n a l - le p ă t r u n d e a e s e n ţ a gîndirii
s i m ţ i r i i , iar apoi vorbea gîndea în locul
lor
JO l. Acest procedeu
de
s u b s t i t u ţ i e i s t o r i c ă
era inaugurat pentru prima
d a t ă
în
istoriografia
r o m â n ă . D e ş i mergea
pe
un drum n e s t r ă b ă t u t in a c e a s t ă
d i r e c ţ i e ,
B ă l
cescu î ş i p ă s t r a seriozitatea sobrietatea ş t i i n ţ i f i c ă r ă m î n î n d -departe
de
aspectele negative ale problemei : psihologism, diletantism
sau
Iite
raturizare.
Mai
tîrziu,
criticii
i-au g ă s i t în o p e r ă numeroase
caracteristici
literare,
dar
nu credem c ă B ă l c e s c u a vrut v r e o d a t ă , scriind
istoria
ro
mânilor, s ă f a c ă l i t e r a t u r ă . Temperamentul s ă u r e v o l u ţ i o n a r
conjunc
tura p o l i t i c o - s o c i a l ă
in care ş i - a d e s f ă ş u r a t
activitatea
nu-i î n g ă d u i a u
asemenea digresiuni.
B ă l c e s c u
scria ş i vorbea pentru mase ; dorea s ă
se
f a c ă
î n ţ e l e s
ş i
c o n v i n g ă t o r
1
ş i
tocmai
de
aceea
era
nevoit
s ă - ş i
însu-
10-l
Paul
Cornea, Studiu introductiv, p. 12.
105
1.
Popa, op. cit., p. 120.
106 Românii
supt
Mihai Voievod
Viteazul
e
î n s ă ,
înainte de
orice,
o
o p e r ă
ce
se c o n s t r u i e ş t e nu pe e ş a f o d a j u l
unor
idei ci pe c o n t r a f o r ţ i i
pasiunilor
puternice
Istoria literaturii române moderne, voi. I,
B u c u r e ş t i , 19H,
p. 65).
107 B ă l c e s c u a ş t i u t ,
..plasîndu-se
în
zona
supraindividualului a socialului,
s ă nu neglijeze nici î m p r e j u r ă r i l e particulare nerepetabile. El a încercat s ă d e p ă
< : ; e a z ă
atît
vechea istorie
n a r a t i v ă
care
se
oprea doar la evenimente, cît istoria
f a c t o l o g i c ă , a t e n t ă
doar
la
soara
i n s t i t u ţ i i l o r
(Paul Cornea,
Studii
, p. 224).
108
..
Ideile
lui
B ă l c e s c u
nu sînt expuse
dialectic, cu
o
s i s t e m a t i c ă
dezbatere
a
principiilor
; ginditorul nu e un filozof ci un
iluminat
în
posesiunea
a d e v ă r u r i l o r
pe
care
le
e n u n ţ ă asertoric dar cu
c ă l d u r a
convingerii pasionale Istoria literaturii ro
mâne , p. 65).
109 Personajul lui B ă l c e s c u nu e o f i c ţ i u n e . e
autorul î n s u ş i ,
e omul cti min
tea p ă t r u n z ă t o a r e inima c a l d ă
ce
a
ars ca
o
f l a c ă r ă
transferînd operei, p î n ă la
istovirea combustiei, tot
ce
avea
mai
bun
în
cristalul s ă u sufletesc ; e omul
în sensul
deplin
major
al cuvîntului
(Paul
Carnea,
Studii
,
p. 267).
110
.,Istoricul
a
s u s ţ i n u t
astfel pe
r e v o l u ţ i o n a r u l B ă l c e s c u
ideile, ca ten
d i n ţ e l e lui practice active, ş i - a u g ă s i t
forma
a d e c v a t ă în limba
procedeele
lui
artistice (Tudor
Vianu, Studii
,
p. 20:1).
111 Ideea de libertate care d o m i n ă filozofia
p o l i t i c ă
a lui
Nicolae B ă l c e s c u ,
a r a t ă c ă el a î n ţ e l e s c ă legea d r e p t ă ţ i i nu se
poate
î n f ă p t u i
decît
liber egal, atri
bute
f ă r ă
de
care
omul
nu e om. l n s ă dreptatea egalitatea n u - ş i g ă s e s c reali
ta
tea decit prin f r ă ţ i e t a t e , care
le
f u n d a m e n t e a z ă economic le fac posibile numai
prin r e v o l u ţ i e (Ion Mihail Popescu. Doctrina l i b e r i c i ţ i i în gindirea p o l i t i c ă z lui
Nicolae B ă l c e s c u ,
în
An. Univ.
Buc.
Sociologie , an. XXVII 1973), p. 41). ln ce
p r i v e ş t e exactitatea a c u r a t e ţ e a materialului
informativ,
el e un
pozitivist
prin
tre romantici,
un
savant -cu o
i n f l e x i b i l ă
c o n ş t i i n ţ ă c r i t i c ă
în
mijlocul unui audi
toriu indulgent p î n ă la naivitate (Paul Carnea, op. cit., p. 222).
www cimec ro
7/25/2019 Hierasus-V-1983-20
http://slidepdf.com/reader/full/hierasus-v-1983-20 17/32
STUDIUL ISTORIC D U P Ă C O N C E P Ţ I LUI NICOLAE
BALCESCU
313
ş e a s c ă o m e t o d ă
un
stil adecvat. ln vremea
în
care Alexandria
mai
cutreiera î n c ă
satele,
iar spiritul hiperbolic
napoleonian
mai
s t ă r u i a î n c ă
în
c o n ş t i i n ţ
unui popor
cu o
s t r ă v e c h e t r a d i ţ i e
f o l c l o r i c ă , Mihai
Viteazul
nu
putea a p ă r e a decît
pe fundalul
unui mit i z b ă v i t o r .
Cartea
lui, istoria,
nu trebuia s ă ş t e a r g ă doar praful
de
pe
cronici,
11
2, ci s ă
creeze
oameni.
1
1:1.
·Trebuia
înviorat
acel
spirit
de eroism
j e r t f ă ,
m,
d u p ă
d o u ă
veacuri
de
o b i d ă , s p e r a n ţ ă
r u g i n ă tt:>.
B ă l c e s c u
era
c o n ş t i e n t c ă nu
se
a d r e s e a z ă
unui
public savant
ci
unor mase aproape
n e ş t i u t o a r e de carte. Tocmai
de
aceea,
el avea
nevoie
de tablouri m ă r e ţ e , pentru
ca oamenii
s ă - I
v a d ă
pe
Mihai
m ă r e ţ n e c r u ţ ă t o r în atingerea idealurilor unui
popor
întreg.
Oamenii trebuiau s ă a u d ă
tropotele
cailor lui Mihai ş i ş u i e r u l securii
spulberînd prin d u ş m a n i , trebuiau s ă v a d ă ilti aevea miile
de
o b i d i ţ i ai
p ă m î n t u l u i ridicîndu-se
ca
unul
singur
în
jurul acelui F ă t - F r u m o s al
s p e r a n ţ e i
lor,
î n ţ e l e g î n d u - 1 ,
iubindu-1
ş i
urmîndu-1 cu
încredere în
v i a ţ ă
ş i
în
moarte. F ă r ă a face
biografie
r o m a n ţ a t ă , \ B ă l c e s c u realiza o
112
I n s u ş i n d u - 5 i
ş t i i n ţ a cronicilor ideologia r e v o l u ţ i o n a r ă a timpului
s ă u ,
pe care a dezvoltat-o aplicat-o la î m p r e j u r ă r i l e nevoile s o c i e t ă ţ i i noastre,
el
a
dat
o
o p e r ă în care m ă r e ţ i a trecutului c u n o a ş t e r e a liniilor lui de
dezvoltare de
vin o putere a r e v e n d i c ă r i l o r , luptelor
prezente
(Tudor
Vianu,
op. cit., p. 216).
~ , E x i s t ă p u ţ i n e documente care ilustreze cu atîta p r e g n a n t ă
cursul
unei v i e ţ i su
bordonate
total unui ideal umanitar n a ţ i o n a l
(B.
Cazacu,
Omagiu
lui Nicolae
. B ă l e e s c u , in
voi.
Studii
despre
Nicolae B ă l c e s c u ,
B u c U t · e ş t i ,
1968, p.
9).
1
t:l
Paul
Cornea,
Studii
p.
247.
,.Opera
sa
(a
lui
B ă l c e s c u
-
n.n.)
r a p o r t a t ă
la
stadiul
d e z v o l t ă r i i culturii noastre
din
acea vreme, se impune prin noutatea spi
ritului,
prin i n o v a ţ i a i n t e g r a l ă
a formudei de c r e a ţ i e -
s i t u a t ă
la
i n t e r f e r e n ţ a isto
riei
cu
beletristica
-
prin
claritatea f o r ţ a
de
convingere
a d e m o n s t r a ţ i e i ,
î m b r ă -
c a t ă în
formele
e x p r i m ă r i i
literare moderne B. Cazacu,
op. cit.; p.
8)J
114 In
spiit
de c a s ă , A. D. Xenopol
spunea
: , . B ă l c e s c u avea deci, pe l î n g ă
ex
punerea istoriei lui Mihai V o d ă a l t ă ţ i n t ă inaintea ochilor, aceea de a aprinde
în
sufletele
cititorilor
iubirea
de m ă r i r e de glorie a n a ţ i e i
române,
de a ~ e ş t e p t a in
ei
s i m ţ ă m î n t u l
patriotismului (A. D.
Xenopol, D o u ă
scrieri
istorice asupra lui Mi
hai
Viteazul.
B ă l c e s c u T e u t s c h l ă n d e r in Convorbiri
literare ,
1880, nr. 2,
• 1
mai,
p. 41).
115
B ă l c e s c u
a
folosit
argumente
istorice
menite
s ă
probeze legitimitatea
drep
turilor n ă z u i n ţ e l o r care î n s u f l e ţ e a u p ă t u r i l e oprimate
ale
poporului
român,
dar
<în
acela-:;i
timp
s ă
le mobilizeze in
lupta
lor, prin
evocarea
trecutului plin de
m ă r e ţ i e (Tudor Vianu, op.
cit.,
p.
20:3).
116 B ă l c e s c u nu u r m ă r e ş t e , de altfel,
numai s ă
ne î n f ă ţ i ş e z e oamenii trecutu
lui 5i
faptele
lor, a ş a cum ele s-au petrecut, dar s ă ne f a c . ă a le
vedea
(Ibid.
p. 207).
117
Mihai
Eminescu scria
despre
Nicolae B ă l c e s c u :
0
n e o b i c i n u i t ă
c ă l d u r ă
s u f l e t e a s c ă
r ă s p î n d i t ă asupra
scrierii intregi t o p e ş t e
n e n u m ă r a t e l e
n u a n ţ e . Intr-un
·singur
intreg
asemenea scriitorilor din
vechime,
el îi
vede pe eroii s ă i
aevea ş i - i
aude
vorbind
d u p ă
cum le
d i c t e a z ă caracterul
ş i - i
ajunge
mintea, încît
t o a t ă de
scrierea persoanelor
î n t î m p l ă r i l o r
e
d r a m a t i c ă , f ă r ă ca
autorul
s ă - ş i
fi
î n g ă d u i t
a
î n t r e b u i n ţ a
undeva
izvodiri
proprii
ca p o e ţ i i
(Cf.
Cezar
Petrescu,
Despre
scris
scriitori,
B u c u r e ~ t i , Jc:.S ..L.A., (1953),
p. 24). Nicolae
B ă l c e s c u
î n s u ş i
spunea :
Intui
ţ i u ,
i n d u c ţ i a , unalogia, fiziologia individelor a populilor, studiul epochelor a
doctrinelor c r e d i n ţ e l o r din acele a g l o m e r a ţ i u n i sint n i ş t e ş t i i n ţ i mai
presus
de
documente
m ă r t u r i i
(Cf. C.
I. Gulian, op.
cit.,
p. 101).
118
Paul
Cornea,
Studii. p. 13. Vezi G. G.
Florescu,
Unele aspecte
ale con-
c e p ţ i e i lui,
Nicolae
B ă l c e s c u despre suveranitatea ţ ă r i l o r
române în
Studii cer
c e t ă r i
juridice ,
VI (1961), 4, p. 618.
www cimec ro
7/25/2019 Hierasus-V-1983-20
http://slidepdf.com/reader/full/hierasus-v-1983-20 18/32
314
ALEXANDRU
S T A N C I U L E S C U B Ă R D A
mare
monografie ş t i i n ţ i f i c ă ,
119
,
un
capitol
de istorie a românilor, pentru
t o ţ i românii. Materialul documentar ş i bibliografic f o r m e a z ă o o s m o z ă
p e r f e c t ă cu cel
intuitiv,
lW ceea ce nu
"constituie
nici
un fel de rebe
liune împotriva v e r i d i c i t ă ţ i i , fiind vorba "de
mijloace figurate,
cu rolul
de a suplini
verigile
l i p s ă ale
l a n ţ u l u i ,
care a l c ă t u i e s c versiuni verosimile
ale
r e a l i t ă ţ i i
ş i
în orice
caz
nu contravin
cu
nimic
datelor ei
fundamen
tale."
121
•
Cel
dintîi
care
a
e v i d e n ţ i a t
procedeul lui
Nicolae
B ă l c e s c u
a
fost Mihai
Eminescu.
În
acest sens,
el spunea :
D e ş i
B ă l c e s c u
se
înte
m e i a z ă pe izvoare
ş i
scrierea lui e
rezultatul
unei îndelungate
ş i
a m ă -
n u n ţ i t e
munci, t o t u ş i
munca lui nu
se
b a g ă
n i c ă i e r i
în s e a m ă , precum in
icoanele m a e ş t r i l o r mari nu se vede amestecul a m ă n u n ţ i t de v ă p s e l e
desemnul îngrijit linie
cu
linie. O n e o b i c i n u i t ă c ă l d u r ă s u f u e t e a s c ă , r ă s
p î n d i t ă asupra
scrierii întregi t o p e ş t e toate n e n u m ă r a t e l e n u a n ţ e
·intr-un
singur
întreg
asemenea
scriitorilor
din
vechime, el
îi
vede pe eroi
aevea ş i - i
aude
vorbind d u p ă cum le
d i c t e a z ă
caracterul ş i - i
ajunge
min
tea,
incit
t o a t ă
descrierea persoanelor
ş i î n t î m p l ă r i l o r e
d r a m a t i c ă , f ă r ă
ca
autorul s ă - ş i
fi î n g ă d u i t a î n t r e b u i n ţ a
iscodiri
proprii ca p o e ţ i i . t: : .
B ă l c e s c u nu
recurgea
nici
la
descrierea 123
personajelor
relatarea
feno
menelor istorice ; el filozofa pe marginea acestora,
,
j u d e c î n d u - ş i eroii
ş i
faptele lor
12:;
în spiritul r a ţ i u n i l o r
istorice
universal
valabile
dar mai
cu
s e a m ă în spiritul maselor largi populare ş i
ale
ţ ă r i i . î n s ă ş i . Aceasta
nu
falsifica
a d e v ă r u l
istoric
ci doar îi d ă d e a o a n u m i t ă specificitate, îl
scotea
din
starea
sa
n u d i c ă , transformîndu-1, în
u l t i m ă
i n s t a n ţ ă într-un
mesaj.
1: 6.
Greutatea
pe care o
d ă d e a el
faptelor
istorice,
r e a l i t ă ţ i î n s e ş i ,
erau p r e c u m p ă n i t o a r e
în raport
cu f i c ţ i u n e a , cu propriile
sale
i n v e n ţ i i .
digresiuni ş i
m e d i t a ţ i i . Istoricul
era
"totdeauna
s t ă p î n pe sine, î ş i domina
119 B ă l c e s c u scria a c e a s t ă istorie pe b a z ă de documente indigene s t r ă i n e .
El nu
vrea
s ă f a c ă o
o p e r ă ş t i i n ţ i f i c ă ,
ci mai d e g r a b ă
se
s t r ă d u i e ş t e s ă evoce cu
evlavie,
cu entuziasm î n f l ă c ă r a t ă iubire de
ţ a r ă trecutul
nostru m ă r e ţ . Ne m i s c ă o
prin c ă l d u r a sufletului s ă u . El vrea s ă puie in f a ţ a contemporanilor o
pilduitoare
i c o a n ă din trecut
de
aceea nici nu ne vor mira i n t e r v e n ţ i i l e
sale
lirice exclama
tive.
Limba este
c u r a t ă ,
fraza
b o g a t ă
i n s u f l e ţ i t ă (Constantin
Loghin, Istoria
lite-
raturii române ed. 1-a,
C e r n ă u ţ i ,
1926, p. 61).
120
Pentru
B ă l c e s c u
"istoria
nu trebuie
s ă
inventeze,
ci
s ă
r e p r o d u c ă
autentic
obiectiv realitatea timpurilor
apuse. De
aceea
socotea t ă c e r e a
p r e f e r a l : 1 i l ă rostirii
unei
j u m ă t ă ţ i sau unui sfert de
a d e v ă r
(Paul Carnea,
Studii...,
p. 222).
121
Vezi
Id., Studiu introductiv
p.
13.
122 Mihai Eminescu, cf.
Istoria
literaturii
rom,âne
moderne B u c u r e ş t i ,
ESPLA,
195- , voi. I, p. 157.
123
,,In
ideea
lui, descrierea
(sub . n.)
trebuia
c o m p l e t a t ă cu explicarea,
iar
a c e a s t ă
explicare presupunea o
d u b l ă
r e l a ţ i e : d e t e r m i n a t i v ă
(de
la
c a u z ă
la
efect)
f u n c ţ i o n a l ă (constatarea
elementelor
componente ale s i t u a ţ i e i
istOJ·icE' pe baza
unui principiu de
c o e r e n ţ ă )
(Paul Carnea,
Nicolae
B ă l c e s c u probleniele
filozoJiei
·istoriei p. 29). ·
124
B ă l c e s c u
nu
d i s p r e ţ u i e ş t e
luminile
filozofiei,
dar
nici
nu
a b a n d o n e a z ă
tere
nul sigur al faptelor; e un
veritabil
om
de
ş t i i n ţ ă , c a r e - ş i ~ p r i j i n ă
cercetarea
pe
o documentare r i g u r o a s ă (Id., Studii , p. 221). ·
125
La B ă l c e s c u "fiecare
imprejurare t r ă i e ş t e
p a r c ă un sentiment, fiecare
idee
c o n ţ i n e ,
dincolo de
sens,
o
î n c ă r c ă t u r ă de
pasiune
energie
n e r v o a s ă lbid., p. 2- 7).
126
B ă l c e s c u e preocupat mereu de "gindul de a da o
valoare e d u c a t i v ă
con
s t a t ă r i l o r
lui" (G. Nedioglu, Istoria literaturii
române
vechi începuturile celei
moderne
p.
4G6).
www cimec ro
7/25/2019 Hierasus-V-1983-20
http://slidepdf.com/reader/full/hierasus-v-1983-20 19/32
STUDIUL
ISTORIC
DUPA
C O N C E P Ţ I
LUI
NICOLAE
B Ă L C E S C U 315
·condeiul,
era
capabil
de
cazna giuvaergiului
în
ş l e f u i r e a frazei
în
ace
l a ş i timp
era
preocupat
de planul
arhitectonic
de
a n s a m b l u ~ ~ . 1
2
7). A ş a
cum
bine a sesizat Paul
Carnea, Românii supt Mihai
Voievod Viteazul -
precum
ş i întreaga
o p e r ă a lui Nicolae B ă l c e s c u , p r e c i z ă m noi
-
re
p r e z i n t ă
o
o p e r ă c l ă d i t ă
d u p ă un
plan monumental,
în care
fiecare
f r a z ă
p a r c ă
s c u l p t a t ă , a p a r ţ i n e
unui
vast
edificiu, conceput cu grija simetriei.
a
echilibrului perspectivei . Istoricul realiza
o
mare
comuniune
cu
eroii s ă i p r e f e r a ţ i l:l l cu cititorii ;
r e u ş e a altfel
spus,
s ă
î n g e m ă n e z e ,
peste timp
ş i
s p a ţ i u oamenii, indiferent
de
c o n d i ţ i a lor i s t o r i c ă într-un
ideal
comun, el î n s u ş i fiind veriga
de
l e g ă t u r ă . B ă l c e s c u
ş t i a
s ă c u l e a g ă ,
pe de o parte
din
realitatea i s t o r i c ă a b o r d a t ă , iar
pe
de a l t ă parte din
n e c e s i t ă ţ i l e
politico-sociale ale
g e n e r a ţ i i l o r dintotdeauna e s e n ţ i a l u l ; ple
cînd apoi de la aceste aspecte concrete, no, el r e u ş e a s ă le abstractizeze,
conceptualizîndu-le ş i f ă c î n d
astfel
g e n e r a ţ i i foarte
d e p ă r t a t e
real,
în
timp
ş i s p a ţ i u , s ă se î n t î l n e a s c ă , s ă se î n ţ e l e a g ă s ă c o n v i e ţ u i a s c ă în spiritul
a c e l o r a ş i gînduri s i m ţ ă m i n t e . B ă l c e s c u izbutea cu m u l t ă
m ă i e s t r i e
s ă
g ă s e a s c ă numeroase puncte
de
l e g ă t u r ă între masele ţ ă r ă n e ş t i h o t ă r î t e s ă
infrunte
cu j e r t f ă b ă r b ă ţ i e pericolul cu s p e r a n ţ a r e z o l v ă r i i propriei
ne
- c e s i t ă ţ i
politica-sociale
cu ţ ă r ă n i m e a
g e n e r a ţ i e i p a ş o p t i s t e . C o n t i n g e n ţ a
nu
numai în vremile de l u p t ă m ă r i r e
ci
în
cele
de
înfrîngere,
de
o b i d ă ş i nedrept;;1te
Prin l u c r ă r i l e
sale de filozofie s o c i a l ă
B ă l c e s c u în
f r ă ţ e a
masele populare,
peste
g r a n i ţ e l e timpului ,subliniindu-le
i d e n t i t ă
ţ i l e de v i a ţ ă l u p t ă s p e r a n ţ ă .
In mijlocul
maselor
ridica
uneori eroii,
nu
in spiritul
lui Carlyle,
ci,
dîndu-le dimensiuni epopeice, el
contura li
mitele
posibilului, al realizabilului. Eroii
nu reprezentau, a ş a d a r ,
apari
ţ i i singulare, unice în
destinul
lor, ci ele nu erau decît e x p o n e n ţ i ai ma
selor de o p r i m a ţ i , s t r i g ă t u l milioanelor de o b i j d u i ţ i ai soartei. Eroii lui
B ă l c e s c u
erau f r u m o ş i .
m ă r e ţ i în fapa ş i gîndul lor, g r a n d i o ş i adesea
mai
mult
decît
f u s e s e r ă
în realitate. m Nu însemna aceasta
falsificarea
a d e v ă r u l u i istoric, c ă c i plecîndu-se de
la baza d o c u m e n t a r ă
p r o p r i u - z i s ă ,
~ e realizau personaje pe m ă s u r a destinului lor în contextul politico-so
d<Jl.
Oamenii
sînt cei
care c r e e a z ă ş i v e h i c u l e a z ă
ideile. Cu cît
ideile
lor
sînt
mai
m ă r e ţ e ,
cu cît
mesajul
lor
î ş i j u s t i f i c ă
perenitatea,
cu
atît
creatorii lor
se
impun contemporanilor p o s t e r i t ă ţ i i . In spiritul acestui
principiu,
B ă l c e s c u î ş i
c o n t u r e a z ă
el personajele ş i eroii.
Aceasta
nu
î n ~ e a m n ă
î n s ă
c ă ar sublinia
numai
aspectele
pozitive
ale acestora. Eroii
lui
B ă l c e s c u , pe
cît de m ă r e ţ i ,
pe
atît sînt
de
capabili
de
g r e ş e l i
de
po
ticniri. Cînd l u p t ă cu patimi
p î n ă
la jertfa s u p r e m ă , cînd, din interese
minore, n e d r e p t ă ţ e s c
pe
cei m u l ţ i ,
eroii
lui
B ă l c e s c u sînt
r ă m î n în li
mitele
umanului.
El
recurgea, ce-i
drept, la serviciile i m a g i n a ţ i e i pentru
127
Paul Cornea, Studii...
p. 17.
128 Jbid.
129 B ă l c e s c u nu
face pur simplu istorie
;
el s-a l ă s a t substituit
de perso
na_iul
creat
(Nicolae
Manolescu,
Cartea
lui B ă l c e s c u ,
in România
l i t e r a r ă ,
II
\1% 1),
27
:W),
:
iul., p. 1).
1:10
La B ă l c e s c u
caracterul empiric i n t r ă
chiar
în d e f i n i ţ i a ,modului
de cu
n o a ~ t e r e (I.
Popa, op.
cit. p.
57).
l:l1 Nicolae Manolescu,
art. cit.
www cimec ro
7/25/2019 Hierasus-V-1983-20
http://slidepdf.com/reader/full/hierasus-v-1983-20 20/32
316
ALEXANDRU STANCIULESCU-BARDA
a suplini
golurile
i n f o r m a ţ i i l o r documentare,
pentru
a
reliefa
a m ă n u n -
tele, m pentru a crea discursuri dialoguri în c a r e - ş i expunea propriile
sale
idei
ş i
principii,
construind
scene vii
ş i
s t r ă l u c i t e . Prin aceste pro
cedee d ă d e a studiului un mare dinamism istoric în special în n a r a ţ i u -
nea
b ă t ă l i i l o r , în
care,
în
cadrul
m i ş c ă r i l o r f u l g e r ă t o a r e de
trupe
al
faptelor de vitejie, apar caracteristicile umane
ale masei
ş i eroilor s ă i . 1:1::
Aceasta
dovedea
î n s ă
o
c u n o a ş t e r e
d e s ă v î r ş i t ă
a
materialului documen
tm· I:Jt o mare abilitate în folosirea lui.
Nicolae
B ă l c e s c u
u r m ă r e a
insistent
crearea
unei
istoriografii acti
ve,
n;_
militante, care s ă p o a t ă
d e p ă ş i principiile
minore,
pur cronologice.
devenind o f o r ţ ă
i n c o n t e s t a b i l ă
pe
plan
ideologic ş i o
a r m ă de
l u p t ă .
I:IG_
Ca o istorie s ă p o a t ă aduce aceste foloase, nu trebuie s ă fie
numai
ca
un ş i r
de
oarecare î n t î m p l ă r i politice sau
militare
uscate,
f ă r ă
nici o
coloare, f ă r ă nici
un
a d e v ă r local, nu
trebuie
s ă se ocupe
numai
de oare
care
persoane privilegiate,
dar
s ă ne arate poporul român cu i n s t i t u ţ i i l e .
ideile,
sintimentele obiceiurile lui
în
deosebite
veacuri .
l:li_
Adîncind
problemele
trecutului, B ă l c e s c u a d e p ă ş i t istoria d e s c r i p t i v ă , istm·ia ca
ş i r
de î n t î m p l ă r i , s-a s t r ă d u i t
s ă u r m ă r e a s c ă
firul r o ş u
al
luptei de
c l a s ă ,
d e ş i el reducea a c e a s t ă l u p t ă de c l a s ă la lupta dintre bbieri
ş i
ţ ă -
rani , nx,
Uneori,
B ă l c e s c u ·
f ă c e a un salt
valoric foarte
mare
pentru vre
mea sa, caracterizînd chiar epocile istorice
sub
raportul r e l a ţ i i l o r social
economice
J:m
al c o n t r a d i c ţ i i l o r
ele c l a s ă .
Masele populare
ş i
în special
ţ ă r ă n i m e a sînt
scoase
din anonimat, repuse
pe
a d e v ă r a t a
t t · e a p t ă
a
edi
ficiului
social
n a ţ i o n a l ,
ca
b a z ă a viitoarelor t r a n s f o r m ă r i structm·ale
ale
s o c i e t ă ţ i i . Jt,O. Poate
era
ş i aceasta
o încercare
de
a
intui
a d e v ă r a t a
legitate
s o c i a l ă . tH Am putea
afirma chiar
c ă ceea ce c a r a c t e r i z e a z ă
cer
cetarea
i s t o r i c ă la B ă l c e s c u o constituie conexiunea între faptele
poli
tice,
sociale
ş i economice , ceea ce este sîmburele inalterabil ' al
metodei sale. De aici
istoricul
pornea spre cercetarea i n s t i t u ţ i i l o r poli
tico-sociale :
istoria
o ş t i r i i ,
istoria
e c o n o m i c ă , istoria s o C i a l ă . Acest lu
cru
era o noutate f e c u n d ă în
istoria
n o a s t r ă , c ă c i nimeni p î n ă la dînsul
nu cercetase e v o l u ţ i a s o c i a l ă formele
politice ale
istoriei r o m â n e ş t i .
H
2
_
Luînd interesele majore
ale
n a ţ i u n i i
române
m drept criteriu în
valori-
1:12
La
B ă l c e s c u nici un a m ă n u n t . g ă s i t
oriunde,
nu se b ă n u i e ş t e nu se
î n l ă t u r ă (Nicolae Iorga, Istoria
literaturii române
în secolul al XIX-lea p. 121).
13:1 Vezi G. Zane, op. cit. p. 61-62.
1: 4
Emil Biedrzyki, cf. Nicolae A r m e ş Nicolae B ă l c e s c u în Polonia în:
.,România l i t e r a r ă ' ' , II, (1 9), 27 (:H), :1 iul., p. 22.
135 Vezi Nicolae B ă l c e s c u , Opere alese ed. 1953,
voi.
I, p. 244.
136 Nicolae ~ o r g a , Istoria literaturii
voi.
II, p. 129.
137 Nicolae B ă l c e s c u , op. cit. p. 58.
138 V.
C h e r e s t e ş i u , Nicolae B ă l c e s c u
p. 31. Pentru
B ă l c e s c u
conceptul luptei
de c l a s ă este o c o n s t a n t ă a
istoriei
ca un
punct
de vedere în interpretarea ace.s
teea (Aurel
R ă d u ţ i u ,
art. cit.
p. 61).
139 C. I
Gulian,
Nicolae B ă l c e s c u , în
voi. Istoria gîndirii
sociale filozofice-
în România B u c u r e ş t i ,
Editura
Academiei, 1964, p. 179.
140 Alexandru Balaci,
Nicolae
B ă l c e s c u în Italia p. 11.
141
Paul
Carnea, Studii... p. 224.
142 P. P.
Panaitescu,
op. cit. p. 61.
143 La B ă l c e s c u
înainte
de toate e
n a ţ i a ,
mare sau m i c ă ,
dar
p u t e r n i c ă ,
ori
de
cîte
ori are c o n ş t i i n ţ a
menirii sale
(Nicolae Iorga, op. cit. p. 127).
www cimec ro
7/25/2019 Hierasus-V-1983-20
http://slidepdf.com/reader/full/hierasus-v-1983-20 21/32
STUDIUL
ISTORIC
DUPA C O N C E P Ţ I
LUI NICOLAE
BALCESCU 317
ficarea
fenomenelor istorice,
B ă l c e s c u
nu
numai
c ă î n c e a r c ă
s ă le carac
terizeze in acest
spirit
dar le c l a s e a z ă . Clasarea
v a l o r i c ă
in
maniera
sa
de abordare
este
c a r a c t e r i s t i c ă . Personajele
pozitive
din
acest
punct
de
vedere sint contura e
în prim plan, avind t r ă s ă t u r i
bine
definite,
Ht.,
în
timp
ce
personajele
negative,
antipatice
autorului
pentru p o z i ţ i a lor
in contextul
epocii respective,
sînt
z u g r ă v i t e
pe
fundal, in
plan secund.
Este
o
m e t o d ă n o u ă
de
realizare la care
B ă l c e s c u
ţ i n e a
foarte mult.
Pen
tru aceasta se f o l o s e ş t e de verb, realizînd -acelt stil baroc ; d u p ă expre
sia lui
Tudor
Vianu. H _ Toate aceste procedee,
rezultante
ale unor înde
lungate
s t r ă d a n i i ,
u r m ă r e a u victoria unei neîncetate lupte
a
tuturor epo
cilor istoriei
române
pentru realizarea marilor deziderate n a ţ i o n a l e .
În
cadrul
acestora
c i t ă m in primul rînd mesajul
l i b e r t ă ţ i i , 11i
6
, al d r e p t ă ţ i i ,
u n i t ă ţ i i ş i i n d e p e n d e n ţ e i . pentru aceasta se u r m ă r e a
în fond
realizarea
a d e v ă r a t u l u i sens
al
istoriei, care
nu se putea s ă
fie decît
în
istoria
în
s ă ş i .
În
metoda
de
lucru
a
lui
Nicolae
B ă l c e s c u
se
mai poate
surprinde
un
aspect
deosebit
de important
: t e n d i n ţ a
spre marile sinteze.
D a c ă epoca·
~ i contextul
politico-social i-ar
fi
permis,
d a c ă
vîrsta
ş i studiile ar f i
fost
similare, Nicolae B ă l c e s c u ar fi
fost poate de
a c e e a ş i
prolificitate
cu des
cendentul
s ă u , Nicolae Iorga.
4. Nicolae B ă l c e s c u
poate
fi considerat
printre
cei dintîi istorici ro
mâni
care
f o l o s e ş t e
critica i s t o r i c ă .
În
acest
sens
el face,
a ş a cum s-a
spus, o
a r m ă de l u p t ă d ~ n studiul
istoric.
Nu
f ă c e a el
inceputurile
ci
î n c ă
din secolul
al
XVIII-lea
se
afirmase
în istoriografia
e u r o p e a n ă
a d e v ă r a t a
c r i t i c ă i s t o r i c ă .
Chiar
ş i cronicarii
români
au
încercat,
în
m ă s u r a posibi
l i t ă ţ i l o r lor,
s ă
t r e a c ă
prin
f i l i e r ă c r i t i c ă p e r s o n a l ă , adesea s u b i e c t i v ă ,
eve
nimentele
istorice.
Majoritatea lor î n s ă erau s t r ă i n i de
o
c r i t i c ă a d e v ă -
r a t ă .
m_ În secolul al
XIX-lea
B ă l c e s c u
se
inscrie, a l ă t u r i de
K o g ă l n i -
ceanu, H a ş d e u , Odobescu, Xenopol
ş i
apoi
Iorga, printre f ă u r i t o r i i vîrstei
de
aur ai criticii
istorice
r o m â n e ş t i .
Pentru B ă l c e s c u , critica i s t o r i c ă are
o d e o s e b i t ă
i m p o r t a n ţ ă , d e ş i
t e o r e t i z ă r i l e
în
a c e a s t ă d i r e c ţ i e sînt foarte p u ţ i n e . Orice document
ş i
in
f o r m a ţ i e
b i b l i o g r a f i c ă
ru
r ă m î n e
pentru el
în
f o r m ă
n u d ă ,
ci
c a p ă t ă
sem
n i f i c a ţ i i .
Critica sau
interpretarea bazei
documentare
face
ca: aceasta s ă - ş i
m ă r e a s c ă
sau nu valoarea,
critic devenind, în u l t i m ă i n s t a n ţ ă c o n d i ţ i e
sine qua
non
a e x i s t e n ţ e i ş i
p e r e n i t ă ţ i i
operei istorice.
Faptele sînt fixate,
selectate
ş i
prezentate
d u p ă ·
un
anumit criteriu
de r e f e r i n ţ ă .
Rolul cri
ticului nu este numai
acela
de
a
vorbi numai despre
fenomenele
isto
rice,
de
a
le compara interpreta, ci el
este cel
care
poate
distinge spi
ritul intim al
a d e v ă r u l u i istoric, l e g ă t u r i l e
sale cu intregul context
al
144
,.Portretele
lui B ă l c e s c u
sînt
construite mai
ales
din t r ă s ă t u r i
interioare,
din
î n s u ş i r i l e
de
caracter din deprinderile
modelelor lui (Tudor
Vianu,
Arta
prozatorilor români p. 36 .
145
ld., S t u ~ de s t i l i s t i c ă , p. Hl =l
. 146 , . E x i s t ă
în
scrisul
marelui
patriot un
patos
impresionant al l i b e r t ă ţ i i , care
V I b r e a z ă în
fiecare
p a g i n ă D. P ă c u r a r i u , P r e f a ţ ă , în
voi.
Nicolae B ă l c e s c u ,
Scrieri
B u c u r e ş t i , Editura Ion
C r e a n g ă ,
1974, p. 14 .
4 7 Nicolae Iorga, G e n e r a l i t ă ţ i cu privire la studiile istorice B 1 1 c u r e ş t i , ed.
III-a,
1940,
p.
176.
www cimec ro
7/25/2019 Hierasus-V-1983-20
http://slidepdf.com/reader/full/hierasus-v-1983-20 22/32
318
ALEXANDRU STANCIULESCU-BÂRDA
epocu m care fenomenele analizate
s-au
petrecut. Este un
efort
deose-
bit
de care istoricul
trebuie
s ă dea d o v a d ă . Prin a c e a s t ă m e t o d ă a criti
cii istorice,
istoriografia
î ş i d e p ă ş e ş t e limitele învechite de a
fixa
doar o
d a t ă c o n t r o v e r s a t ă ori de a descrie un
eveniment
istoric oarecare, ci
toate acestea devin elemente constitutive care duc la
viziunea
g l o b a l ă a
trecutului. Tocmai
de
aceea, avînd
în vedere
i m p o r t a n ţ a h o t ă r î t o a r e
pe
care
o
are
istoricul
în
prezentarea
evenimentelor,
B ă l c e s c u
cerea
ca
el
s ă fie
un
om
cinstit
care j u d e c ă f ă r ă patemi , f ă r ă
s ă se
g r ă b e a s c ă
a
afirma decît d u p ă dovezi mai temeinice ş i
evidente , lli8,
ceea ce pre
supune un a s c u ţ i t spirit de
obiectivitate. B ă l c e s c u
î n s u ş i ,
scriind despre
Mihai
Viteazul,
î ş i
d e s f ă ş u r a
întreaga
sa
pasiune ş i
iubire de a d e v ă r is
toric.
Era vorba de un
erou
cu
mari
c a l i t ă ţ i ,
v i c t i m ă a
propriilor
gre
ş e l i ş i
a
unor a m b i ţ i i pentru care
nu
sunase
î n c ă ceasul
î n f ă p t u i r i l o r .
Mai mult decît de destinul tragic al unui om era
vorba
de destinul tra
gic al
unei
idei, ideea
de unitate i n d e p e n d e n ţ ă n a ţ i o n a l ă c ă r e i a B ă l -
cescu î
jertfea
v i a ţ a
p i c ă t u r ă c·u p i c ă t u r ă
f ă r ă s ă - i v a d ă
perspectiv
unei
apropiate izbîndiri .
H
9
.
Pe
baza
surselor documentare pe
care
le scotea
la l u m i n ă
istoricul f ă c e a
d e d u c ţ i i
cu valoare a x i o m a t i c ă
p e r m a n e n t ă .
Sfînt
este
dreptul
o r i c ă r e i n a ţ i u n i , oricît
de
m i c ă
ar
fi
ea ,
1
50, sau noi
trebuie s ă p r o f e s ă m respectul n a ţ i o n a l i t ă ţ i l o r egalitatea
lor ,
1
5
1
ceea
ce presupune .un vast orizont politic ş i un sensibil s i m ţ istoric. Militan
tismul lui B ă l c e s c u
nu
se oprea aici. Istoria lui Mihai Viteazul trebuia
s ă fie ea î n s ă ş i piatra
de
temelie a u n i t ă ţ i i n a ţ i o n a l e . 52. Se surprind
ea·
a ş a d a r
spiritul intim
al
evenimentelor
istorice
permanente
istorice
fun
damentale ale
poporului român,
ceea ce era un
mare
profit pentru
isto
riografia
m o d e r n ă . F ă c u s e r ă
s f o r ţ ă r i ca
s ă a j u n g ă
la
acest
rezultat
un
Gheorghe Ş i n c a i ş i Petru
Maior,
dar
rezultatele
lor
r ă m ă s e s e r ă
în
stare
i n c i p i e n t ă . Î n ţ e l e g î n d c ă faptele v a l o r e a z ă
în
istorie
în
limita semnifi
c a ţ i e i pe care
le-o
atribuie
istoricul ,
B ă l c e s c u
t ă i a
nodul gordian
al pro
blematicii
istorice. Un
eveniment
istoric
poate fi
abordat de n u m e r o ş i
istorici
dar
ceea ce da valoare
f i e c ă r u i
studiu
în
parte este tocmai capa
citatea
istoricului
de a-1 interpreta de pe
p o z i ţ i i
cît mai originale
ş i
în
a c e l a ş i
timp
de a-i
sesiza
mesajul
pe care-I
transmite
peste veacuri
ge
n e r a ţ i i l o r . Critica i s t o r i c ă devine a ş a d a r cu t e n d i n ţ ă p a r t i n i c ă chiar
în
anumite cazuri, d a c ă avem
în
vedere c ă sistemul de r e f e r i n ţ ă
trebuie
s ă
fie
universal valabil.
Critica p r i v e ş t e elementele
structurale ale fenome
nelor
propriu-zise în
totalitatea
lor. Orientarea criticului
spre un
anumit
sistem
de
r e f e r i n t ă
care trebuie s ă a i b ă
ca
element
esential
umanismul
a c t i v i t ă t i i sociale · r i d i c ă valoarea acestuia în
planul
s u p ~ a s t r u c t u r i i
so
ciale a ·epocii saie. Dar critica nu î n s e a m n ă ,
în
c o n c e p ţ i a lui B ă l c e s c u
repovestire
sau
c o m p a r a ţ i e ci o a n a l i z ă p r o f u n d ă
în
perspectiva viito
rului.
C o n d i ţ i a
de
b a z ă
pe
care ne-o
s u g e r e a z ă
î n s ă
este
sincronismul eri-
148 Cf. G.
Zane, op. cit. p.
56.
149 Paul Cornea, Studiu introductiv p. 16-17.
150 Cf. G. Zane,
op
cit. p. 18.
151 Jbid.
15') Cf. Ibid. p. 27.
www cimec ro
7/25/2019 Hierasus-V-1983-20
http://slidepdf.com/reader/full/hierasus-v-1983-20 23/32
.:STUDIUL ISTORIC DUPA C O N C E P Ţ I LUI NICOLAE BALCESCU 319
ticii istorice cu ideologia epocii in care
este
f ă c u t ă . Din a c e a s t ă c a u z ă nu
poate
f i vorba de o c r i t i c ă
universal
v a l a b i l ă ci ea e v o l u e a z ă , chiar d a c ă
se r e f e r ă la un singur fapt istoric
in
f u n c ţ i e , p de o
parte,
de datele
i n f o r m a ţ i o n a l e p
care
cercetarea d o c u m e n t a r ă le-a scos la l u m i n ă între
timp, iar
p
de
alta
în f u n c ţ i e de convingerile filozofica-sociale ale epo
di
Istoricul
trebuie s ă c u n o a s c ă ş i s ă î n ţ e l e a g ă întregul complex al ideo
logiei
vremii ş i s o c i e t ă ţ i i
sale.
Pe
l î n g ă
aceasta
trebuie
a d ă u g a t e
o
serie
de c a l i t ă ţ i indispensabile a d e v ă r u l u i istoric : r ă b d a r e , e r u d i ţ i e agerime
ş i o c o n c e p ţ i e î n a i n t a t ă
despre
lume ş i v i a ţ ă . Operele lui
B ă l c e s c u
sînt,
din acest punct de vedere a d e v ă r a t e l u c r ă r i ş t i i n ţ i f i c e in
care
nu n u m a ~
d o c u m e n t a ţ i a ş i dispunerea materialului ci ş i
aparatul critic
d e n o t ă un
-bun c u n o s c ă t o r al
metodelor
moderne
de
lucru.
Departe de a fi u r m ă r i t delectarea proprie în
studiul
s ă u B ă l c e s c u · a
depus o
m u n c ă
u r i a ş ă
realizînd
o s i n t e z ă i s t o r i c ă
privitoare la
o
e p o c ă
o t e m ă aproape n e a b o r d a t ă in
istoriografia
r o m â n e a s c ă
p î n ă la
acea
vreme.
Prin metoda
de
lucru, dar mai ales
prin
interpretarea
ce da fe
nomenelor istorice
B ă l c e s c u punea bazele
studiului istoric
cu t e n d i n ţ ă .
D e ş i era o lucrare de pionierat în istoriografia m o d e r n ă , istoricul
român
r e u ş e a
t o t u ş i s ă
realizeze
o
unitate p e r f e c t ă între
mesajul evenimentelor
istorice ş i a s p i r a ţ i i l o r maselor largi populare ale vremii sale. Opera
lui,
p
l î n g ă descoperirea
a d e v ă r u l u i
istoric
avea drept
scop s ă
s m u l g ă
pe
cititor din i n e r ţ i e biciuindu-i s i m ţ u l
de
responsabilitate
c e t ă ţ e n e a s c ă .
B ă l c e s c u a c ţ i o n a astfel pe un plan dublu
:
politic ş i
publicistic in rezol
varea
problematicii
politica-sociale
a
p a ş o p t i ş t i l o r
români,
folosindu-se
pentru
a c e a s t ă
atît
de arma
criticii
cît de critica armelor. t53.
El
de
venea
astfel
cel
dintîi
care folosea in
a c c e p ţ i u n e a m o d e r n ă
a n o ţ i u n i i ,
critica i s t o r i c ă în
lupta
de c l a s ă . Istoricul avea de
acum
datoria s ă des
copere a d e v ă r u l istoric
prin
aceasta
mecanismul
l e g i t ă ţ i i sociale ş i a
t r a n s f o r m ă r i l o r
structurale
în contextul evolutiv. B ă l c e s c u nu se
sfia s ă afirme c ă sint a d e v ă r u r i d-acelea care dau pe f a ţ ă toate r ă n i l e
unei n a ţ i i care
a r u n c ă l u m i n ă asupra
c ă d e r i i popolului
ş - a s u p r a
cauzei
acestei c ă d e r i ş i care
e x p l i c ă
mii de
n e î n ţ e l e s u r i - a d e v ă r u r i
care
nu sînt
n i c i o d a t ă
destul
de
repetate
ş i
pe care
adesea,
s t ă p î n i ţ i
de
un sentiment
ele
egoism
n a ţ i o n a l le
asqmdem .
15
1i S t ă p î n i n d perfect materialul do
cumentar, B ă l c e s c u recurgea adesea la oratorie
pentru ca
verbul s ă u
s ă
d e v i n ă mobilizator
in mase,
iar p e r m a ţ 1 e n ţ e l e istoriei _ s ă d e v i n ă
arme
imbatabile. Românii
în care elementul
de
v i a ţ ă
e puternic, românii
în
z e s t r a ţ i
de n a t u r ă cu toate f a c u l t ă ţ i l e cerute
pentru
o dezvoltare
mare
m o r a l ă
i n t e l e c t u a l ă
v e g e r e a z ă
azi in
mijlocul v i e ţ i i m i ş c ă r i i
gene
rale.
Pentru
ce a c e a s t ă
adormire?
Istoria
s t r ă b u n i l o r , b o g a t ă
de suve
nire
glorioase
nu-i
d e ş t e a p t ă ?
U r m a ş i ai
romanilor care
d i c t a r ă legi
lumii d-atunci,
n u - ş i
aduc aminte de luptele
s t r ă l u c i t e
ale
p ă r i n ţ i l o r
lor,
ele
laurii
c î ş t i g a ţ i
pe cîmpul de b ă t a i e ? Vorbele I n d e p e n d e n ţ ă ,
Patrie,
N a ţ i o n a l i t a t e
nu c h e a m ă
în inima
lor nici
o
s i m ţ i r e n o b i l ă ? 155.
în felul
153
Paul
Cornea, P r e f a ţ ă în voi.
Nicolae B ă l c e s c u
Scrieri
alese B u c u r e ş t i
Editura Minerva, 1973 p.
VII.
154
Nicolae
B ă l c e s c u , op. cit. p. 244.
155 Ibid
www cimec ro
7/25/2019 Hierasus-V-1983-20
http://slidepdf.com/reader/full/hierasus-v-1983-20 24/32
32
ALEXANDRU S T A N C I U L E S C U B Ă R D A
acesta masa de lucru
a
istoricului
se
transforma într-o t r i b u n ă de l
care el exprima gîndurile,
convingerile
s p e r a n ţ e l e , afirmînd sau ne
gînd, înfierînd sau a p ă r î n d , demascînd
ori mîngîind.
Adesea î n t r e b ă r i l e
retorice
priveau
problemele
fundamentale
ale x i s t n ţ i n a ţ i o n a l e î n s ă ş i
r ă s p u n s u l
fiind
a ş t e p t a t
din
partea milioanelor de a s c u l t ă t o r i imaginari,
c ă r o r a B ă l c e s c u
li se adresa. Î n t r e b î n c l u - ş i interlocutorul ,,pentru ce ţ a r a
e - m p ă r ţ i t ă
ş i s u p u s ă
la
streini
? L iti
istoricul
nu numai
îl
antrena
în
d i s c u ţ i e
dar
îi devenea în acel moment
j u d e c ă t o r . El se
situa
pe
p o z i ţ i a
acelor g e n e r a ţ i i ancestrale
în
vremea c ă r o r a
ţ a r a
nu
era
s u p u s ă ş i
nici
î m p ă r ţ i t ă , biciuind
în
felul acesta
l a ş i t a t e a c o n n a ţ i o n a l i l o r s ă i din ulti
mele veacuri. Acest procedeu
trebuia î n s ă
aplicat
cu m u l t ă
obiectivitate,
f ~ r ă patemi ,
1
57
,
i în spiritul t r a d i ţ i i l o r istorice ale poporului
român. În
acest
fel B ă l c e s c u p r e g ă t e a terenul propice r e a l i z ă r i i destinului româ
nilor în contextul
istoriei
universale. N a ţ i u n e a r o m â n ă , care este mare,
cred
mai
la
zece
milioane,
este
c o m p a c t ă
cuprinde
tot
ţ i n u t u l
de
Ia
Tisa
la Marea N e a g r ă din C a r p a ţ i la Balcani ,
1
5
8, dintre
toate n a ţ i i l e
Orientului , ·are
cel
mai
frumos
viitor .
150
• În perspectiva r e a l i z ă r i i unOt
asemenea deziderate majore ale n a ţ i u n i i ,
istoricul
trebuie, d u p ă c o n c e p ţ i a
lui Nicolae
B ă l c e s c u , s ă f o l o s e a s c ă
toate mijloacele pe
care i le pune
Ia
î n d e m î n ă
ş t i i n ţ a
istoriei în limitele pe
care i
le
permite
obiectivitatea
veridicitatea
ş t i i n ţ i f i c ă ,
s ă - ş i c o n v i n g ă cititorii ş i auditorii
de impor
t a n ţ a actului respectiv. Astfel,
toate
fenomenele istorice, tot materialul
pe care i-1
poate
furniza
baza
d o c u m e n t a r ă ,
se
c o n c e n t r e a z ă într-un com
plex
unitar,
pe
care
istoricul
trebuie
s ă - I
reliefeze.
Mai
mult, cercetarea
i s t o r i c ă nu se o p r e ş t e
aici.
Ea trebuie s ă do
v e d e a s c ă nu nu·mai drepturile unui popor asupra unui anumit
teritoriu
pe
harta
lumii , sau s ă - ş i reclame acest loc
libertatea
sa în
numele
suvenirilor
istorice,
ca
dreptul
s ă a j u n g ă a fi
respectat
ş i recunoscut
de
celelalte
n a ţ i i , ci ea s ă d o v e d e a s c ă ,.folosul ce a
adus
ş i poate aduce
lumii acea n a ţ i u n e , trebuie s ă arate formula î n ţ e l e g ă t o a r e ş i s o c i a l ă
ce
ea r e p r e z e n t e a z ă
în
marea carte
a
î n ţ e l e g e r i i
a
istoriei omenirii . 160.
A c e a s t ă p o z i ţ i e deosebit ele
î n a i n t a t ă
pentru acra vreme
propunea teza,
d e z v o l t a t ă
ulterior,
c ă
oamenii
ş i
n a ţ i u n i l e
t r ă i e s c
în
istorie
ş i
prin
isto
rie. A c e a s t ă ş t i i n ţ ă este cea care distinge l e g ă t u r i l e
intime
între
forma
ţ i u n i l e sociale,
legile obiective
care g u v e r n e a z ă
e v o l u ţ i a acestora în con
textul u m a n i t ă ţ i i . B ă l c e s c u
se dovedea
a f i un
istoric realist,
c u n o s c ă t o r
profund al
r e a l i t ă ţ i l o r istorice,
atît pe baza
bogatuluj
material documen
tar
de care
dispunea, cît
ş i din
propria sa
e x p e r i e n ţ ă
r e v o l u t i o n a r ă , iar
ipotezele i n t e r p r e t ă r i l e sale erau apropiate de dialectica realului .
161
•
El
î n s u ş i era un convins
l u p t ă t o r
pentru
libertatea n a ţ i o n a l ă ş i s o c i a l ă ,
care;
înainte de orice,·
relevind
a d e v ă r u l
istoric, oferea poporului
s ă u
156
lbid.
157 Id., Opere
vol.
IV, p. 138.
158
lbid. p. 210.
159 Ibid.
J iO Id., Opere alese ed. 1953,
vol.
II, p. 11.
161
Paul
Carnea, tudii
p.
244.
www cimec ro
7/25/2019 Hierasus-V-1983-20
http://slidepdf.com/reader/full/hierasus-v-1983-20 25/32
STUDIUL ISTORIC DUPA CONCEPTIA LUI
NICOLAE BALOE.'iCU 321
umilit sprijinul unor
argumente incontestabile . Hl
2
• B ă l c e s c u , cu el
istoricul
î n s u ş i ,
se
integra activ în
contextul social.
Se propunea
o
armo
n i o a s ă
împletire a teoriei
cu
practica ş i o revalorizare a
materialului is
toric din a c e a s t ă
p e r s p e c t i v ă . , . , B ă l c e s c u
nu
este filozoful pur,
cantonat
în sfera
ideilor
abstracte, a s p e c u l a ţ i i l o r sterile, ci filozoful pentru care
gîndirea·
practica
r e p r e z i n t ă un tot unitar, o
modalitate
o r g a n i c ă
e s e n ţ i a l ă
proprie
o r i c ă r e i
filozofii
care
p ă s t r e a z ă
o
l e g ă t u r ă
p e r m a n e n t ă
cu
terenul solid de neînlocuit al v i e ţ i i . Jti:J. A c e a s t ă l e g ă t u r ă indisolu
b i l ă
dintre
teorie ş i p r a c t i c ă ,
la
nivelul c o n c e p ţ i e i lui Nicolae
B ă l c e s c u ,
f o r m e a z ă
un act unitar al c u n o a ş t e r i i . , . , D e p ă ş i n d empirismul, descripti
vismul, în c u n o a ş t e r e a
fenomenelor
sociale, el se va situa ferm pe linia
t e o r e t i z ă r i i faptelor reale,
elaborînd
sinteze fecrmde
pentru
gîndirea filo
z o f i c ă ş i s o c i a l - p o l i t i c ă p o s t r e v o l u ţ i o n a r ă . 1i •.
5. D a c ă avem în vedere c ă Nicolae B ă l c e s c u se impunea în
cultura
român cu
un
sfert
de
veac
înaintea lui
Mihai Eminescu,
r e a l i z ă r i l e
sale
sub
raport stilistic
sînt
dintre cele mai remarcabile. Nu trebuie uitat
faptul
c ă în perioada
primei j p m ă t ă ţ i
a veacului al XIX-lea o serie de
curente au frînt dezvoltarea
limbii ş i
literaturii române. B ă l c e s c u
se
si
t u e a z ă pe o p o z i ţ i e
net
s u p e r i o a r ă sub acest
aspect,
recurgînd la limba
veche r o m â n e a s c ă , limba cronicarilor, pentru
a - ş i
forma un
stil
propriu
de
exprimare.
A c e a s t ă
încercare
deosebit
de
c u r a j o a s ă
ş i
r i s c a n t ă
pen
tru vremea aceea în ceea
ce
p r i v e ş t e
viabilitatea
operei,
a f ă c u t
din au
tor
nu
numai un mare
c ă r t u r a r ci ş i
un
pionier
al limbii române
mo
derne.
,.,Cînd
s t r ă b a ţ i
rîndurile
p ă t r u n s e
de entuziasm
ale
acestei
c ă r ţ i ,
te s i m ţ i
cine
ş t i e
la
ce d e p ă r t a r e
de
toate p r o d u c ţ i i l e oamenilor
de
la
18 .S ş i
uneori
ş i d u p ă a c e a s t ă e p o c ă de r e n a ş t e r e n a ţ i o n a l ă
ş i
de p ă c a t e
neiertate
împotriva limbii ; nu mai g ă s e ş t i acolo nici perioadele greoaie
ale lui Asachi egale în lungimea
lor
î n c u r c a t ă cu ale cronicarilor,
dar
f ă r ă de
farmecul
naiv
ş i
blajin al acestora, nici misticismul pindaric
ş i
apocaliptic
al operelor din
u r m ă ,
i e ş i t e
din condeiul a ş a de roditor
al
neobositului
Eliade, nici
anemia p r o z a i c ă a p u ţ i n e l o r fragmente
r ă m a s e
din poezia
timpului, poezie
cam
n e s i g u r ă
ş i p u ţ i n cam r i d i c u l ă în
care
o
b i a t ă
idee
i n f o r m ă
se
c l a t i n ă
într-un
chip vrednic
de
m i l ă
pe
neegalele
picioare ale unui vers schilod din n a ş t e r e .
i6. >.
M ă r e ţ i a
eroilor ş i a evenimentelor istorice desprise în opera
ba -
c e s c i a n ă era
f ă r ă
egal în literatura r o m â n ă . C ă l u g ă r e n i i
ş i eroul-simbol
al românilor c ă p ă t a u dimensiunile unui Crai Nou intrat
demult
în legen
d ă .
T o a t ă bucuria victoriilor r o m â n e ş t i c î ş t i g a t ă de-a lungul vremurilor
era c o n c e n t r a t ă în a c e a s t ă descriere. Cîrlova ş i Alexandresc-u nu
au reu
ş i t s ă s m u l g ă cititorului, - cîntîndu-i ruinele - sentt:nente de o mai
mare intensitate decît B ă l c e s c u . D a c ă Românii supt Mihai Voievod Vi-
teazul
ar
f i
fost
t e r m i n a t ă
înainte de
R e v o l u ţ i a
de
la
1848
ş i
p u b l i c a t ă
în
162 Ibicl.
163 I Popa,
op. cit.
p. 65.
164
lbid.
p. 65.
165
Nicolae Iorga,
Pagini din t i n e r e ţ e , voi. 1, B u c u r e ş t i ,
Editura pentru
lite
r a t u r ă , 1966, p. 65.
www cimec ro
7/25/2019 Hierasus-V-1983-20
http://slidepdf.com/reader/full/hierasus-v-1983-20 26/32
322
ALEXANDRU
STANC'IULESCU-BARDA
a c e e a ş i
vreme
într-un tiraj
de
m a s ă ,
evenimentele
de la j u m ă t a t e a vea
cului trecut,
credem,
ar
fi
avut
un alt
curs.
Era î n d r e p t ă ţ i t ă a f i r m a ţ i a
lui
Nicolae
Iorga
c ă
în
acea a t m o s f e r ă de l i m b ă
greoaie,
c a r e - ş i
l e p ă d a
a m o r ţ e a l a
c r o n i c ă r e a s c ă
numai
pentru a se modela d u p ă formele rigide
ale unei
l a t i n e ş t i îndoielnice, in
care cuvintele
cad
pe rind sub secera
i t a l i e n i ş t i l o r , l a t i n i ş t i l o r ş i
f r a n ţ u z i ş t i l o r , limba
c u r a t ă a
lui
B ă l c e s c u e o
a d e v ă r a t ă
minune
ş i
te prinde
mirarea
cum de
a
î n d r ă z n i t s ă
scrie
a ş a
omul
acesta
in ajunul bahanalelor
Academiei
t r a n s i l v ă n e n e
ş i
epopeilor
patriotice,
sub
regimul literar al calendarelor
lui Asachi, in
a c e l a ş i timp
cu fabulele informe, cu
baladele
in
agonie,
cu
articolele ş t i i n ţ i f i c e asu
pra g u t a - p e r ş i e i .
1
6
6
• Nicolae B ă l c e s c u
r e a l i z e a z ă
un a d e v ă r a t
record in
epoca sa :
eliberarea stilului din incorsetarea vorbelor
goale, c ă u t a r e a
ideilor reliefarea lor într-o f o r m ă m o d e r a t ă ,
a c c e s i b i l ă ,
r e ţ i n u t ă , p l i n ă
de bunul s i m ţ al m ă s u r i i .
Din
a c e a s t ă
c a u z ă ,
expresia lui B ă l c e s c u de
vine
e c h i l i b r a t ă , p l i n ă de s a t i s f a c ţ i i intelectuale superioare. În limba
aceea
c l a r ă ,
f l e x i b i l ă ,
m u z i c a l ă ,
care e
c a p a b i l ă
s ă î m b r ă ţ i ş e z e
dialec
tica
iâeii
in
t o a t ă ' m i ş c a r e a
ei
c a p r i c i o a s ă ,
trecind
de la v e h e m e n ţ ă
ener
gie v i r i l ă p î n ă la d u l c e a ţ a melancoliei
ş i
a m ă r ă c i u n e a
durerii ,
167, is
toricul punea temelia a ~ e v ă r a t e i
istorii
a românilor. A l ă t u r i de Mihail
K o g ă l n i c e a n u el
atingea
culmile cele mai înalte
ale istoriografiei
ro
mâne moderne în
primele
ei
stadii. Cei doi se
înscriau în
fond
pe
linia
t r a d i ţ i i l o r istoriografice
r o m â n e ş t i ,
avind la b a z ă nu numai cronicile
l e t o p i s e ţ e l e
medievale ci
ş i un
n u m ă r impresionant
de
documente
ori
ginale. a D c ă Mihail
K o g ă l n i c e a n u ,
o d a t ă
cu
maturizarea ş i comple
tarea
studiilor universitare, va
deveni mai greoi
în exprimarea unor
idei prin perioade lungi
ş i
fraze
stufoase,
c ă u t a t e
ş i gustate
de intelec
tualul fin dar greu accesibile cititorului
de
rînd, B ă l c e s c u
p ă s t r e a z ă
p î n ă
la s f î r ş i t
crezul nealterat.
Pe
l î n g ă
calitatea
i n c o n t e s t a b i l ă de istoric, Nicolae
B ă l c e s c u
·este un
scriitor.
Un
scriitor, nu
în
î n ţ e l e g e r e a
a c t u a l ă
a n o ţ i u n i i , ci prin
rapor
tare la capacitatea
de a emite
e x p r i m ă r i
stilistice. B ă l c e s c u nu f a l s i f i c ă
a d e v ă r u l istoric, ci tocmai
pe
acesta î c a u t ă cu
asiduitate
se s t r ă d u i e ş t e
s ă - 1
redea
cit mai obiectiv
posibil.
Adresîndu-se
î n s ă
maselor, istoricul
se s t r ă d u i e ş t e ca ş i
forma de redare
a a d e v ă r u l u i
istoric
s ă fie
nu
nu
mai
a c c e s i b i l ă
ci
ş i
c a p t i v a n t ă . Din acest
punct de
vedere el
r e a l i z e a z ă
un
stil propriu,
o l i m b ă
r o m â n e a s c ă a u t e n t i c ă ş i
a d e v ă r a t ă ,
care
este,
d u p ă a f i r m a ţ i a lui
Mihai Eminescu,
culmea în care a ajuns români
mea .
1
68.
F ă r ă a r ă m î n e la
nivelul aprecierilor generale
ale problemei,
vom
încerca,
în
limitele admise
de prezenta
comunicare, . s ă
ne
reiferim la
aspectele formale ale
operei
lui Nicolae
B ă l c e s c u .
e m a r c ă m
în prim
plan
caracterul
oratoric al expresiei
b ă l c e s c i e n e .
Istoricul
nu scria pentru biblioteci, scria pentru oameni,
pentru
mase.
U r m ă r e a e d u c a ţ i a acestora in
spiritul
t r a d i ţ i i l o r istorice de l u p t ă , pentru
166
Ibid.
167
Ibid.
p.
23.
168 Cf.
Cezar Petrescu, op. cit.
p. 24.
www cimec ro
7/25/2019 Hierasus-V-1983-20
http://slidepdf.com/reader/full/hierasus-v-1983-20 27/32
STUDIUL ISTORIC
DUPA
C O N C E P Ţ I LUI NICOLAE BALCESCU 323
unitate
ş i i n d e p e n d e n ţ ă
ale poporului
român.
Pentru
aceasta trebuia s ă
f a c ă din istorie ş i din
fenomenele
istorice
atît
arme
de
l u p t ă
cît
ş i mij
loace pedagogice.
O b s e r v ă m ,
din acest punct de
vedere
o
e x e m p l a r ă
armonizare a v i e ţ i i
particulare
a
autorului cu propria
sa o p e r ă ş i cu
me
sajul acesteia, o l e g ă t u r ă i n d e s t r u c t i b i l ă între
teorie
ş i practica i m e d i a t ă .
Maniera
de abordare a problematicii istorice
în
p e r s p e c t i v ă
r e t o r i c ă era
o
noutate
în
istoriografia
r o m â n ă . B ă l c e s c u citise, f ă r ă î n d o i a l ă , î n s ă
din
Cicero,
Demostene
ş i
Bossuet
ş i de aceea procedeul îl putea mînui cu
l J . Ş U r i n ţ ă . E x i s t ă
în
opera sa fragmente destul de întinse, demne de
a.
face parte dintr-o
antologie
de oratorie r e a l i z a t ă
d u p ă
cele mai exigente
criterii. K o g ă l n i c e a n u ş i Iorga îl
vor
d e p ă ş i mai tîrziu, Titulescu
ş i
Dela
vrancea î vor
prelua
mesajul, dar B ă l c e s c u r ă m î n e , t o t u ş i , de neînlocuit
în
cultura r o m â n ă . Prin sobrietatea v i b r a n t ă care-I
c a r a c t e r i z e a z ă ,
prin
viziunea
m e s i a n i c ă a
s o l u ţ i o n ă r i i problematicii
istorice, prin
fondul
ş i
forma unei opere care
face
trecerea de
la
istorie
la
l i t e r a t u r ă ş i
invers,
B ă l c e s c u se
înscrie la
loc de frunte printre clasicii
culturii
n a ţ i o n a l e .
B ă l c e s c u
scria,
adresîndu-se unui
auditoriu
imaginar, întregii na
ţ i u n i române
:
C ă l u g ă r e n i
Termophile al românilor Cîte iPimi
nu
tresar la suvenirea ta
Cîte suflete nu
aprinzi Cîte b r a ţ e
nu armezi
Cînd
românul ş i - a r
pierde de tot c r e d i n ţ a , cînd orice
scînteie de
patrio
tism s-ar stinge
în inima lui, numele
t ă u
singur
ar
fi în stare
s ă - 1
ridice,
s ă - 1 entuziasmeze s ă - 1 f a c ă a muri
luptîndu-se
sau a triumfa
"
169.
Comparativ cu Mihail K o g ă l n i c e a n u , în formularea o r a t o r i c ă , B ă l c e s c u
este
capabil
de mai
m u l t ă
concentrare
a
expresiei
ş i
a ideilor,
ceea
ce-i
d ă un p r o n u n ţ a t spirit mobilizator
al
maselor de
auditori.
B ă l c e s c u
ur
m ă r e ş t e ideea
în
prim plan, K o g ă l n i c e a n u formularea a r t i s t i c ă a expri
m ă r i i aoesteia.
La
B ă l c e s c u
materialul
pare uneori
brut, în
stadiul nudic,
la K o g ă l n i c e a n u , ca ş i la
Iorga
de altfel,
conceptualizarea
a n t r e n e a z ă un
proces complex, unitar, î n s ă , în
care imagini
multiple se
succed
cu rapi
ditate, realizînd,
în cadrul f i e c ă r e i fraze-perioade,
tablouri picturale, de
o
monumentalitate
c a r a c t e r i s t i c ă . La cei doi
exprimarea c a p ă t ă
o anu
m i t ă monotonie prin m u l ţ i m e a ş i
varietatea
digresiunilor,
la
B ă l c e s c u ,
p ă s t r î n d u - s e
permanent
l e g ă t u r a
cu
terenul
viu al evenimentelor,
verbul
este plin de
î n f l ă c ă r a r e , antrenant ş i palpitant. De
la relatare
la reflexie
ş i
d ~
la
aceasta
la actualizare
este un drum extrem de
scurt.
"Retorismul
nu devine la el o f o r m ă
a g r e s i v ă
a s u b i e c t i v i t ă ţ i i , care
impune
lumii s ă
se costumeze în straie ţ i p ă t o a r e . D e ş i
î n c o r p o r e a z ă
o
g a m ă
l a r g ă de
mij
loace,
acelea tocmai
de
care
vorbesc. tratatele de p o e t i c ă ( ..
,
retorismul
nu
e nici strident,
nici ostentativ.
Tonul e cald
ş i
în a c e l a ş i timp so
lemn.
Lirismul s ă u
se c a r a c t e r i z e a z ă 'prin pudoare
ş i gravitate.
E un l -
rism curat
ca
lacrima,
de o r e a l ă austeritate m o r a l ă ş i
î n ă l ţ i m e
de cu
get".
no.
B ă l c e s c u
era
o
fire
d i n a m i c ă ,
-
"om
al
a c ţ i e i
-
tocmai
de aceea caracterul retoric al
operelor
sale r ă s p u n d e n e c e s i t ă ţ i i inte
rioare
de a da
expresie
unor impulsuri l ă u n t r i c e ,
pentru
a m ă r i nu nu
mai intensitatea e m o ţ i e i ci ş i r e u ş i t a .
Istoricul
se impune cititorilor s ă i
169.
Nicolae B ă l c e s c u , Opere alese
I, p. 247.
170
Paul Cornea, tudiu introductiv p.
17. Vezi
Istoria literaturii romdne.
www cimec ro
7/25/2019 Hierasus-V-1983-20
http://slidepdf.com/reader/full/hierasus-v-1983-20 28/32
324
ALEXANDRU
S T A N C I U L E S C U B Ă R D A
cu mai
m u l t ă f o r ţ ă , fraza sa
avind
"puterea
unei
convingeri absolute ş i
a
unei
v o i n ţ e
care nu i a r t ă nu concede nimic".
1
71
•
Vorbirea e
de
o
gravitate
c o p l e ş i t o a r e care c r e e a z ă
impresia
unei mari
primejdii
se apro
pie ş i
in
f a ţ a
c ă r e i a auditoriu trebuie s ă
r ă m î n ă neclintit.
B ă l c e s c u de
vine astfel un
comandant
imaginar
a
c ă r u i o ş t i r e
e
n a ţ i u n e a î n t r e a g ă .
Seriozitatea
lui
e
pe
m ă s u r a temelor abordate. Adeseori,
de
la
îndem
nuri la
m e d i t a ţ i i
profunde, de
la
descrieri
la
reculegeri
nostalgice, .
de
la
fragmente
de document la discursuri improvizate, drumul e
foarte scurt.
Totul
se a r m o n i z e a z ă ,
devine parte
i n d e s t r u c t i b i l ă
dintr-un întreg, iar
· autorul, sculptorul
c a r e - ş i
c u n o a ş t e ş i - ş i
s t ă p î n e ş t e
bine
uneltele. D u p ă
a f i r m a ţ i a
lui Tudor Vianu n a r a ţ i u n e a ş i discursul sînt principalele
forme
de
a r t ă
ale lui
B ă l c e s c u .
172.
Aceasta face din autor unul dintre
foarte p u ţ i n i i
scriitori
retorici ai literaturii
române.
Nicolae
B ă l c e s c u era un ş l e f u i t o r
al
expresiei, nimic inutil, nimic
de
u m p l u t u r ă în
opera sa. O
p e r f e c t ă
armonie
intre c o n ţ i n u t ş i f o r m ă ,
intre
idee
ş i
exprimarea
ei, d ă
un
caracter
de
autenticitate
c l a s i c ă .
Pen
tru inceputurile literaturii
ş i istoriografiei
moderne la români, B ă l c e s c u
poate fi a s e m ă n a t cu B r â n c u ş i
din
domeniul sculpturii. A f i r m ă m aceasta,
avind in vedere capacitatea
sa
de concentrare
stilizare,
de ă s i r e a echi
valentului
ideal pentru
idee.
În e s e n ţ a
sa,
B ă l c e s c u r ă m î n e
un
ţ ă r a n
au
tentic, capabil
de a
g r ă i in
proverbe,
de
a
spune legende ş i
a
cînta
balade,
de
a - ş i
s t î m p ă r a
jalea amarui
in
fiorul viersului de d o i n ă ,
de-a blestema
ş i sudui,
de-a munci
ş i de-a lupta f ă r ă rezerve. Tocmai
de aceea, felul in
care
el
î ş i î n ţ e l e g e eroii de
care se
o c u p ă
este accesi
bil captivant
pentru
românii
din
toate timpurile,
f i i n d c ă se î n c a d r e a z ă
perfect într-un
fond
comun, unui mod de
gîndire
ş i de
expresie
autoh
ton. Era tocmai ceea ce
B ă l c e s c u
propunea
tuturor celor
care
se o c u p ă de
istoria ş i literatura unui popor
de
a p ă s t r a n e a l t e r a t ă "culoarea
l o c a l ă
in scrierile
lor. A c e a s t ă
t r ă s ă t u r ă
î
î n d r e p t ă ţ e a
pe
Tudor
Vianu
s ă afir
me
c ă
unele dintre
"episoadele narative
sau
din tablourile
istorice
ale
lui B ă l c e s c u sint a d e v ă r a t e basoreliefuri literare,
inspirate
din caldul
s ă u
sentiment n a ţ i o n a l .
7
Textele b ă l c e s c i e n e închid în ele f o r ţ a m a g i c ă
a
unui
suflet
consacrat
in
întregime unei
cauze
n a ţ i o n a l e
acea
f o r ţ ă
me
n i t ă
s ă
electrizeze masele ş i s ă le c o n v i n g ă
de
necesitatea a c ţ i u n i i revo
l u ţ i o n a r e in vederea cuceririi unor drepturi politica-sociale
ş i r e a l i z ă r i i
unor
idealuri
n a ţ i o n a l e . "Culoarea l o c a l ă
pe
care o cerea B ă l c e s c u in
istoriografie
era î m p r u m u t a t ă
de la
Thierry,
care î n ţ e l e g e a prin
aceasta
o cale spre a d e v ă r u l istoric
prin
cultivarea detaliului
ş i o m a n i e r ă
sti
l i s t i c ă
c a p a b i l ă s ă
imprime operei de istorie un nteres,
un
caracter de
e p o c ă , p ă s t r î n d u - i
t o t u ş i
autentcitatea
ş t i i n ţ i f i c ă .
Istoricul preme
dita fraza; c ă u t a forma
d e s ă v î r ş i t ă
din punct
de
vedere stilistic
pentru
a - ş i
exprima
ideile.
Manuscrisele
sale
dovedesc,
ca
la
Mihai Emines
cu, o
g r i j ă d e o s e b i t ă pentru citatele
din
l e t o p i s e ţ e l e documentele
B u c u r e ş t i , Editura Academiei, 1968,
p.
525.
171 G. Zane, op. cit., p. 5
172 Tudor Vianu, tudii
de
s t i l i s t i c ă , p. 206.
173
Ibid.
p. 199.
174 G.
Zane,
op cit. p. 61.
www cimec ro
7/25/2019 Hierasus-V-1983-20
http://slidepdf.com/reader/full/hierasus-v-1983-20 29/32
STUDIUL
ISTORIC
DUPA
C O N C E P Ţ I
LUI
NICOLAE
BALCESCU
325
vechi.
Le aduna,
ş i le î n s u ş e a iar apoi_ le, folosea
pentru
a - ş i îm
b r ă c a
în
ele
propriile sale gînduri. Nu a c e l a ş i interes manifesta istoricul
pentru
neologismele
ş i
elementele
cosmopolite
din limba r o m â n ă , în ciu
da
t e n d i n ţ e l o r
la m o d ă
din
vremea
sa. A c e a s t ă atitudine poate avea în
vedere cele spuse
de
Mihail K o g ă l n i c e a n u : s ă ne ferim, domnilor mei,
de
a c e a s t ă manie care atrage
asupra
n o a s t r ă
rîsul
s t r ă i n i l o r .. . S ă ne
coborîm
din
Ercul,
d a c ă
vom
fi m i ş e i
lumea
tot
de
m i ş e i
ne va
ţ i n e a ;
d i m p o t r i v ă , d a c ă izgonind d e m o r a l i z a ţ i a , ş i neunirea o b ş t e a s c ă care
ne
' d ă r î m ă
spre pieire, ne
vom sili cu
un pas mai sigur
a
ne
îndrepta
*
calea
f r ă ţ i e i a
patriotismului,
a unei c i v i l i z a ţ i i s ă n ă t o a s e
nu
superfi
ciale,
cum
o
avem, atunci vom
fi
r e s p e c t a ţ i de Europa, chiar d a c ă
ne-am
trage
din
hoardele lui Gingis-Han . 175. Pe l î n g ă limba specific
româ
n e a s c ă , B ă l c e s c u
a d ă u g a ,
în descrierile sale, elemente de v i a ţ ă a u t e n t i c ă .
Î n f r u m u s e ţ a tablourile,
dramatiza
evenimentele, învia eroi fapte, crea
discursuri
ş i .
a m ă n u n t e n e p r e v ă z u t e , f ă r ă
a
denatura prin aceasta ade
v ă r u l
istoric. Î n s u ş i n d u - ş i vastul material documentar, istoricul poves
tea apoi faptele unui auditoriu imaginar. Ca un bun retor,
tatona
tere
nul,
c u n o ş t e a
s e n s i b i l i t ă ţ i l e
amplifica ceea
ce
considera c ă i n t e r e s e a z ă
rezuma
ceea
ce
plictisea pe
a s c u l t ă t o r i i s ă i În.
felul acesta
f ă c e a din
istorie
v i a ţ ă a c e a s t ă v i a ţ ă o reda
v i e ţ i i
c u r a t ă , a u t e n t i c ă ş i
p l i n ă de
î n v ă ţ ă m i n t e .
Metoda
d ă d e a studiului s ă u
istoric dinamism vitalitate.
iar
prin
aceasta
îi
asigura viabilitatea.
Preocupat c;ie
evocarea
trecutului -în
imagini de
f r e s c ă , B ă l c e s c u
r e a l i z e a z ă
victoria
c o m p o z i ţ i e i
mai
ales
a
stilului
asupra
complexi
t ă ţ i i datelor documentare .
.
D u p ă exemplul
lui
Thierry el avea o ,.con
c e p ţ i e a r t i z a n a l ă asup,ra
scrisului ,
m\ u r m ă r i n d cu asidui tate realizarea
expresiei d e s ă v î r ş i t e -sub aspect stilistic. Nimic nu a trecut cu
vederea.
Frazele erau concepute ca u n i t ă ţ i ritmice,
echilibrîndu-le c a d e n ţ e l e . fa
vorizînd pauza
r e s p i r a ţ i e i d u p ă intervale egale,
preocupînclu-se de nuan
ţ r e
d i r e c ţ i e i prin diversificarea
i n t o n a ţ i e i .
tin. D u p ă cum observa
George
C ă l i n e s c u ,
fraza
îi erE d r e a p t ă , bine b ă t u t ă , cu r e s p i r a ţ i i f i r e ş t i
s c u t i t ă
de v u l g a r i t ă ţ i l e
graiului
vorbit ş i
mai cu
s e a m ă e x p u r g a t ă
de pi
torescul dialectal
ce
î n c a r c ă
scrierile de
i n f o r m a ţ i e
ale moldovenilor .
18
0.
Pentru
B ă l c e s c u
forma nu
este î n s ă
un scop în sine
ci
un
mijloc.
Cînd
n-are cineva decît
vorbirea
spre
a - ş i
propaga ideile, trebuie s-o
între
b u i n ţ e z e tare mult acei ce au idei s ă n ă t o a s e
folositoare
au datoria
s f î n t ă
a
le propaga . 181. În acest sens, B ă l c e s c u
î n s u ş i constituie
un
exemplu demn
de
urmat,
d e ş i
pentru a ajunge la stadiul
de
percepere
a m u z i c a l i t ă ţ i i frazei a
r e a l i z ă r i i
acelei m u z i c a l i t ă ţ i e
un drum
lung
175
Mihail
K o g ă l n i c e a n u ,
cf.
V.
H a n e ş ,
op. cit.
p. 181-182.
176 P. P. Panaitescu, Nicolae B ă l c e s c u în istoriografia r o m â n ă , în Scrisul
românesc , Craiova,
1 1928), nr. 3 ian.), p. 35.
177 B.
Cazacu,
loc. cit.
178 Paul Cornea,
P r e f a ţ ă ,
p. XII.
179 Id.,
Studiu
introductiv p. 19. Vezi D. M u r ă r a ş u , op. cit. p. 246.
180 George
C ă l i n e s c u ,
Istoria
literaturii române
de la
origini p î n ă
în pre-
zent B u c u r e ş t i , 1941, p. 181.
www cimec ro
7/25/2019 Hierasus-V-1983-20
http://slidepdf.com/reader/full/hierasus-v-1983-20 30/32
7/25/2019 Hierasus-V-1983-20
http://slidepdf.com/reader/full/hierasus-v-1983-20 31/32
STUDIUL ISTOfUC DUPA C O N C E P Ţ I LUI NICOLAE
B Ă L C E S C U
327
Nicolae B ă l c e s c u r ă m î n e in cultura r o m â n e a s c ă drept un istoric ş i
un scriitor.
Operele
sale
fac
l e g ă t u r a dintre istoriografie
ş i
l i t e r a t u r ă .
B ă l c e s c u a dat modele de p r o z ă ce
au
rezitat
eroziunii
sînt
sub ra
portul
vocabularului,
al
t ă i e t u r i i
frazei ş i al ritmului interior de
o
sur
p r i n z ă t o a r e noutate . • Entuziasmat de m ă r e ţ i a eroului s ă u
preferat,
Mihai
Viteazul,
Nicolae B ă l c e s c u a
dat
literaturii
române
un erou unic
in
felul
s ă u ,
aproape
complet deosebit
de
Mihai
Viteazul.
B ă l c e s c u
a
c ă u t a t s ă p ă t r u n d ă
în
e s e n ţ a gîndirii s i m ţ i r i i eroului s ă u , s ă - i î n ţ e l e a g ă
n ă z u i n ţ e l e , g r e ş e l i l e , poticnirile ş i î n ă l ţ ă r i l e , s ă - I î n ţ e l e a g ă ca om în com
plexitatea m a n i f e s t ă r i l o r
sale.
În
felul acesta el a d e p ă ş i t de mult limi
tele
studiului
istoric
al vremii
sale, dar, fiind
un
d e s c h i z ă t o r
de
drumuri
în acest sens, nu a r ă m a s lipsit de o serie de e x a g e r ă r i . Din
a c e a s ' ă
c a u z ă opera
aceasta n e a d e v ă r a t ă a
i e ş i t minunat de f r u m o a s ă în haina
a r t i s t i c ă , atît de fin: l u c r a t ă .
1
90. Am putea
afirma
chiar c ă , în ciuda
i n t e n ţ i e i
i n i ţ i a l e de
a scrie
istoria lui
Mihai Viteazul
ş i
a epocii lui, Ni
colae
B ă l c e s c u
a
realizat
primul roman
istoric românesc,
h r ă n i t
din
a b u n d e n ţ ă
din
ma-terialul
documentar.
E
un roman
realist, în care
se
pot intrevedea
î n s ă cu
u ş u r i n ţ ă
urmele
romantismului
epocii,
un roman
care
p ă c ă t u i e ş t e
prin aceea
c ă ,
în e s e n ţ a sa nu
p r e z i n t ă
lucrurile cum
au fost ci
cum
ar fi dorit autorul
s ă u
s ă fie. Astfel, Niocale B ă l c e s c u ,
d e ş i
s-a vrut un istoric, un mare istoric al
n a ţ i e i
sale, prin felul în care
ş i - a
conceput
ş i realizat opera, se inscrie mai întîi
la
loc
de frunte
prin
tre
scrii:torii români clasici ş i
numai
d u p ă aceea printre promotorii isto
riografiei
române
moderne. 191. B ă l c e s c u n-a fost un
creator
de f i c ţ i u n i
artistice î n s ă operele lui istorice economice, prin
cultul
expresiei, or
d o n a n ţ a arhitecturii, sentimentul care
le
a n i m ă , a p a r ţ i n literaturii cel
p u ţ i n ca
stil,
d a c ă nu ca
subiect
i n t e n ţ i e . 192.
E x e g e ţ i i operei lui
Nicolae
B ă l c e s c u au surprins ş i un alt caracter,
acela de p r o z ă p o e t i c ă . Chiar Românii supt Mihai Voievod Viteazul re
p r e z i n t ă
puntea
de trecere intre ş t i i n ţ ă poezie .m
1
• Am
putea spune
c ă elementele poetice ale operei b ă l c e s c i e n e se
surprind
nu numai
în
domeniul expresiei
stilistice
ci ş i
ale
gîndirii
sale
filozofico-istorice.
Ade
v ă r u l
istoric,
în
e s e n ţ a
sa
r ă m î n e î n s ă
nealterat.
F o r ţ a
impulsurilor
su
biective
a
elanurilor poetice
e s t ă p î n i t ă
de
disciplina
c e r c e ' t ă t o r u l u i
obiectiv, care
vrea
s ă
s e r v e a s c ă înainte de toate a d e v ă r u l ' ' · wr Nervul
s ă u poetic se resimte în c a d e n ţ a r e a frazei ş i a ritmului general de ex
primare,
în
coloristica
d e s c r i p t i v ă a a c ţ i u n i l o r
ş i
peisajelor cit ş i
în
mo
dul general de î n ţ e l e g e r e a dinamicii ş i
determinismului
social. Scrii-
189
Paul
Carnea, Studiu introductiv p. 23.
190 Nicolae Iorga,
Pagini
din t i n e r e ţ e ,
vol.
I, p. 96.
ln povestirea
lui B ă l -
cescu, Mihai nu e
a d e v ă r a t u l Mihai,
a ş a
cum ni-l
a r a t ă inaintea ochilor
descope
ririle
mai
tirzii
cum trebuie
s ă - 1
v a d ă
un
nou
istoric al
s ă u .
In
schimb,
d a c ă
nu e
a d e v ă r a t u l Mihai,
e mai frumos decit
dinsul,
mai
viu, trebuie s-o r e c u n o a ş -
tem, mai mare. E un erou de epopee cu toate
i n s u ş i r i l e
defectele acestuia
lbid., p. 94 .
191 Vezi Istoria literaturii române moderne B u c u r e ş t i , 1944, vol. J p. 71.
192 Paul Cornea D. P ă c u r a r i u , op cit., p. 450.
193
Ibid.
194 Paul Carnea, Studii de l i t e r a t u r ă , p. 226.
www cimec ro
7/25/2019 Hierasus-V-1983-20
http://slidepdf.com/reader/full/hierasus-v-1983-20 32/32
328
ALEXANDRU
STANCIULESCU-BARDA
torul î n s ă nu e un colorist ; e
un
poet cu s i m ţ u l m u z - i c a l i : t ă ţ i i frazei
ş i
un
filozof
mai
mult decît
un
pictor ;
Hl;i
un
poet
cu
i n i m ă
fierbinte,
cu r e a c ţ i i vii d e ş i
refulate
ascunse celor mai
m u l ţ i din
d i s c r e ţ i e
de
pudoare .
HJ6 Numai intr-un
limbaj
poetic, plin de
expresivitate sen
sibilitate
a r t i s t i c ă
î n ţ e l e g e a B ă l c e s c u
s ă
o m p u n ă o epopee
n a ţ i o n a l ă
î n c h i n a t ă unuia dintre cei mai mari eroi ai poporului român. Sufletul
lui de
poet
î
ducea
mereu spre dramatizarea a c ţ i u n i i spre e x u b e r a n ţ e
de
lirism, cu a c e l a ş i suflet l-a f ă c u t s ă î n t r e z ă r e a s c ă pentru ţ a r a
lui
zile
de
înseninare cu dorul de a î n ţ e l e g e mult mai p u ţ i n , cu acele presim
ţ i r i
care
sînt un
privilegiu al s e n s i b i l i t ă ţ i i
poetice .
1
.
Istoriografia
r o m â n e a s c ă
p o s t e r i o a r ă epocii
lui
Nicolae B ă l c e s c u nu
a respectat decît într-o foarte m i c ă
parte
d i r e c ţ i i l e sale stilistice, d e ş i
,.Românii supt
Mihai Voievod Viteazul
a dovedit pe deplin utilitatea
acestui procedeu
pentru
asigurarea p ă t r u n d e r i i
în
mase a operelor
istb
rice.
A ş a
cum
preciza
Cezar Petrescu,
sînt
oameni
s o r t i ţ i
prin
firea
lor
î n f o c a t ă
s ă
se
m i s t u i a s c ă într-o v ă p a i e de
la n a ş t e r e p î n ă la moarte .
1 1 ~ .
A c e a s t ă a f i r m a ţ i e
se
p o t r i v e ş t e
atit
de bine
lui
Nicolae
B ă l c e s c u , avin
du-se
in
vedere
intreaga sa
v i a ţ ă ş i activitate. Astfel de oameni fiind
r ă
de
la n a ş t e r e p î n ă la
moarte ard
se
mistuie - de
la
n a ş t e r e p î n ă
la
moarte
r a d i a z ă
in
preajma lor a c e e a ş i dogoare a a v i n t ă r i l o r , a c e l a ş i
tumult
de revohe, de s p e r a n ţ e , de
fapte i n d r ă ~ n e ţ e .
19
9.
Nicolae B ă l c e s c u este un a d e v ă r a t Miron Costin al veacului al
XIX-lea, care a creat primul monument clasic al istoriografiei
noastre,
d u p ă
opera
marilor
cronicari,
a
f ă u r i t
proza
de
idei
m o d e r n ă . YIO
195
Id., P r e f a ţ ă ,
p. XXIII.
196
Id., Studiu introductiv p.
16.
197
Ovid
D e n s u ş i a n u ,
op .cit. p.
58.
198
Cezar
Petrescu,
op. cit. p.
9.