Hensbergen 1A fiIEANA - cdn4.libris.ro Familia - Gijs van Hensbergen.pdfprecum Oscar Niemeyer gi...
Transcript of Hensbergen 1A fiIEANA - cdn4.libris.ro Familia - Gijs van Hensbergen.pdfprecum Oscar Niemeyer gi...
1A
Gijs van Hensbergen
fiIEANA TAMI
traducere din limba spaniold gi note
LILIANA PLE9A IACOB
LIA
Creat cu pasiune gi savoir-faire. Un volum Baroque Books & Arts@.
discipoli in Spania decAt ar fi fost de agteptat - cd a consti-tuit unul dintre izvoarele de inspirafie ale boomului lati-no-american in arhitectura organicd, caracterizat de figuriprecum Oscar Niemeyer gi Felix Candela. tn zilele noastre,
stilul gi noutatea revolutionard a.tehnicilor lui au avut omare influenfd asupra unei noi generatii de ,,arhitec{i-ve-det6", precum recent dispdruta Zaha Hadid, Frank Gehrygi Santiago Calatrava sau un alt personaj, Frei Otto, preapufin cunoscut in calitate de cAgtigdto r, in 20L5, al pre-miului Prikker. Este suficient sd aruncdm o privire asupra
oricirui edificiu al acestor creatori ca sd elimindm oriceposibile indoieli privind valabilitatea tezei. ln emblematicul
muzeu Guggenheim, conceput de Gehry, in Bilbao, sau
in cramele construite de Calatrava ir:r Laguardia, formele
ondulante gi ritmurile naturale ale valurilor suprapuse dintitaniu gi ofel sunt inspirate de piatra pe care, in urmd cumai mult de o sutd treizeci de ani, Gaudi a azvArlit-oin api.
,,Matematicile reprezinti alfabetul cu care Dumnezeu a
scris universul."
GALILEO GALILEI
Cea mai bund metodd pentru infelegerea insolitei
atraclii exercitate de Sagrada Familia a lui Antoni Gaudi
este sd te agezi cu rdbdare la imensa coadd care se formeazd
in fala porfilor ei.
Existd gi alte modahtefi de depdgire a controalelor de
acces fdrd sd mai fie nevoie de agteptare (o rezervare anti-
cipatd pe internet ca sd nu mergem mai departe), insd
intArzierea pe care o presupune statul la coadd ne obligd
sd tnlelegem chvizitanoastrd are ceva dintr-o peregrinare.
$i, totodatd, ne lasd timp pentru reflecfii. Astfel, acorddm
mai multd atenlie detaliilor exterioare, familiarizAndu-ne
gi cu dramatica siluetd a templului. Primul lucru care ne
atrage atenfia il reprezintd enormele, exoticele gi multico-
lorele coquri cu fructe, reflectAnd soarele in partea cea mai
SAG RADA FAM ILIA
inaltd a fiecdrui pinaclu, cosuri apdrute parci in decursulinvestigafiilor asupra modificdrilor genetice realizate de
un om de Etiintd nebun, din dorinfa de a oferi zeilor unospdf. Pe un cer acoperit cu macarale, vertiginoasele turlese inalgd cu forfa dezldnfuitd a unei erupfii geologice.
ln chpa imediat urmdtoare se impun coplegitoareledimensiuni ale templului, care, micgorAndu-ne, ne asazd
la locul cuvenit. Este un moment tulburdtor, incomod,chiar pufin infricoqdtor. in ciuda rezervelor pe care amputea sd le avem, simlim curAnd nevoia sd ne impdrtdgimimpresiile cu tovardsii de agteptare. Doringa de a ne
exprima gi de a ne compara surprinderea devine, treptat,tot mai imperioasS.
O privire asupra mulfimii aqezate la coada din ce in ce
mai lungd spune mai multe despre atractia universald a
Sagradei Familia si despre puterea publicitdlii decAt oriceposibil sondaj. N-a fdcut o excepfie nici ziua in care amales sd agtept eu. lt spate, la doud persoane distanld, unitalian cu aspect de profesor, cu inevitabilul jerseu dincasmir galben-ldmAie pe umeri, iqi intindea gAtul pe dea-
supra capului insofitoarei lui gi, dotat cu un binoclu, iicomunica goptit la ureche intregul sdu entuziasm - primulefort al zilei pentru mugchii suprasolicitafi ai gAtului sdu.
Se vedea ci era impresionat de evolutia giganticelor maca-rale, cele mai inalte din Europa. Ceva mai tArziu l-amrcvdzut in aceeasi stare de transd, privind in sus, qi s-a
dovedit cd nu era profesor, ci patronul uneitrattoriasituatela umbra catedralei din Bologn4 unde percepea efectele
seismice transmise de LaNonna, un clopot de trei tone. Cu
toate cd Bologna adipostegte cea mai veche universitate a
continentului gi le oferd locuitorilor ei multe alte motive
de mAndrie, bolognezul se simfise mai impresionat de
magnitudinea Sagradei Familia. O cutie de rezonanfi
giganticd! Mi-a oferit cartea lui de vizitd: ,,Dac6.intr-o zi o
sd treceli prin Bologna, venifi sd vd delectafi cu o masd ca
acasd... Casa mea e gi casa dumneavoastrd."
it-t ro.ta mea se afla gi o familie care tocmai sosise din
Australia, aducAnd cu ei un ADN arhitectonic totalmente
distinct gi, odatd cu el, alte aqteptdri. Referinla lor pentru
adjectivul ,,impresionartt" era Opera din Sydney, a lui
]orn U2on, a cdrei siluetd tip catedrali, situatd pe peninsula
Bennelong Point, pare sd consiste din acumularea de coji
sparte de oud colosale de emu sau de vele gigantice arbo-
rate de un cliper ce se apropie lent de port. in cazul lor erau
agadar previzibile dorinlele estetice contemporane, oame-
nii fiind predispugi sd accepte noutatea, dramatismul Ei
inovalia cea mai radicald. Ave4 oare, si-i surprindd Gaudi?
Ei bine, da, i-a surprins. $i incd mult! JinAndu-qi respira-
fia, australienii s-au gribit sd exprime ceea ce incepea sd
fie pentru ei o experienfd extraordinarS.
Ceva mai incolo am vdzut grupuri de japonezi qi de
coreeni a cdror dragoste pentru Gaudi pdrea o religie gi pe
care nu era nevoie si ii convingi de geniul etern al catala-
nului. Exact in spatele lor agteptau rdbddtori cAfiva fran-
cezi, o micd reprezentare a celor peste o jumdtate de
milion de cdldtori care traverseazdin fiecare an Pirineii ca
sdviziteze Barcelona. Fiecare, cum este logic, vine cu pro-
priul tipar arhitectonic gi criteriile personale de excelenfi.
Gijs van Hensbergen SAGRADA FAMILIA
in cazul moscovifilor, idealul de teatralitate e fabuloasa
orgie de culori care decorcazd cupolele in formi de bulb ale
catedralei Sf6ntului Vasile din Piafa Rogie, imagine-stampd
a unei lumi orientale si exotice, cu evident aspect btzanfin -ca gi cum viziunile Apocalipsei at' fi prins via!6.
Sd presupunem cd vizitatorul vine din Qatar sau dinalte state ale Golfului Persic. Va fi existAnd ceva in stare
s6, rivalizeze sau sd intreacd in indrdzneald industria con-
strucfiilor din acea zon6, care inghite, in fiecare ord dinzigi din noapte, deqertul qi finuturile furate Mediteranei?
Sau ceva similar care sd se poatd mdsura cu summumulde ostentalie qi de lux reprezentat de Burj al-Arab, dinDubaiul Emiratelor Unite, un complex hotelier de gapte
stele? Pare de neconceput. Cu toate astea, in peregrinarea
la sanctuarul catolic al lui Gaudi se intAlnesc chiar gi
practicanfi ai islamului, budigti chinezi qi vorbitori de
hindi din subcontinentul indian, in a cdror dieti zilnicdintrd templul Taj Mahal, Marele Zid sau impresionanta
descoperire a celor gase mii de rdzboinici din teracotd aiimpdratului Qin Shi Huang Di. 9i cu tofii acceptd ca
respectivele lor religii sd rdmAnd, pentru moment, pe
planul al doilea.
StrdbitAnd, in orice zi, mulqimea de oameni care
agteaptd la porfile Sagradei Familia, pofi si remarci peste
doudzeci de grupuri lingvistice, fdrd a-imai socoti pe cata-
lani, galicieni gi pe ceilalfi spanioli. E o adeviratd adunare
a Naliunilor Unite care, in fiecare an gi in numir tot maimare, doresc sd ia contact cu acel miracol care e proiectulconstructiv al lui Gaudi (gi care cuprinde finalul secolului
al XIX-le4 intregul secol XX gi ?nceputurile celui de-al
XXI-lea). De ce vin acegti oameni? Ce gtiu despre Gaudi?
Vor comite aproape toli (la fel cum continui sd fac gi
eu) o gregeald elementard: sd considere Sagrada Familia
drept catedrald a Barcelonei, ceea ce, de fapt, nu este. inBarri Gdtic (Cartierul Gotic) al oraqului, perfect conservat
continui sd stea in picioare catedrala - predominant goticd
si ea - Santa Cruz y Santa Eulalia, a cdrei construcfie a
durat aproape de cinci ori mai mult decAt aceea a Sagradei
Familia (gapte sute de an| dacd, nu gi mai mult, incluzAnd
gi antecedentele ei preromanice).
Azi,in era informaticii, putem sd afldm mai ugor ,,opi-nia populard", de pe Trip Advisor, unde Sagrada Familia
hgureazl, capunctul de atrac(ie cel mai vizitat al Barcelonei,
depdgind cu douizeci de voturi la unu vechea catedrald
gotici. Descrierile cele mai frecvente apeleazi,la obignui-
tele adjective:,,impundtoare",,,halucinant 6,",,,unicd si
magnificd". Alfii opteazi pentru,,psihedelic6", inspirati
de mania Disneyland sau de vreun basm. Existd si voci
discordante, rbferindu-se, aproape toate, la inevitabilele
consecinte ale turismului de masd: aglomeratia, cozile,
proasta educafie, invazia de lanfuri alimentare Starbucks
qi Subway, magazinagele pentru turigti infesate de nimicuri
din plastic, sclipiciogenia vitrinelor Swarovski, porfelanurile
kitsch, de culoare crem, marca Lladr6l, tricourile cu Messi
1 Brand spaniol cunoscut pentru fabricarea de bibelouri din porfelan,
de o valoare indoielnic5.
Gijs van Hensbergen SAGRADA FAMILIA
gi cu emblema Qatar Airways, ineluctabilul si mereu zgo-
motosul pub irlandez... E greu de spus dacd optiunea luiLeo Messi de a-gi acoperi un brat intreg, de la umdr pAnX
la incheieturd, cu tatuaje, dintre care unul inspirat de
Sagrada Familia irrseamnd ceva mai mult decAt o paradd
tribal6, meniti sd demonstreze, prin echipamentul clubu-
lui BarEa, iubirea pe care o nutregte fafi de oraqul sdu de
adopfie. Din punctul de vedere al omagiului, md indoiesc
cd i-ar face vreo favoare proiectului, degi, in ceea ce pri-veste alegerea, ea este, intr-adevdr, revelatoare.
in tivdlugul comertului de masd, apar qi persoane care
nu se sfiesc sd critice Sagrada Familia pentru prostul ei
gust, in vreme ce alfii studiazd,perplecgi varietatea ei stilis-
ticd. SX nu omitem nici inevitabila minoritate care se simte
deranjatd de faptul cX se cheltuiesc atAt de mulfi bani pen-
tru un edificiu extravaganf in timp ce pe strdzi existd cer-
getori care mor de foame.
lntotdeauna a fost aga.
in perioada epocii de aur a arhitecturii spaniole, care
cuprinde, cu aproximatie, secolele al XV-lea si al XVI-lea,
Spania investea in jur de 10"/" din PIB in opere de art6,, incatedrale, biserici, mdndstiri gi tapiserii de lux, care, an
de an, serveau preamdririi credinfei catolice. Acest nivelal cheltuielilor era considerat cAt se poate de normal, unimperativ politic care, in treacdt fie spus, demonstra oenormi eficienfd ca formi de propagandd. in 1900, patro-
nii risipei s-au schimbat. Nici imperiul nu mai exista. inatenfie au intrat atunci dezbaterea gi tensiunile dintreconstructia ecleziasticd si caritate.
in 189& la vArsta de doudzeci gi cinci de ani, pictorul
Joaquim Mir, pe-atunci pufin cunoscut, a semnat o pinzddespre Sagrada Familia, care degajd o emotie excepfio-
nald. Viziunea lui Mir ne oferd un instantaneu perfect al
operei lui Gaudi aflatd in curs de infdptuire, printre fasci-
cule de lumind in culoarea ldmAii gi pe fundalul intens
rogiatic al crepusculului. Cu trecerea anilor, Mir a ajuns sd
fie catalogat drept,,Van Gogh al Cataloniei", in contextul
unei generafii cu stele de magnitudinea sclipitorului
Santiago Rusiffol gi a lui Ramon Casas, fird s5-l uitdm pe
genialul Pablo Picasso.
Tabloul lui Mir, care a primit mai tdrziu titlul Catedrals
sdracilor, ne conduce imediat privirea spre ceva ce pare a fio ruind in restaurare, un capriciu romantic sau un edificiu
in construclie. Puternicelor contraste dintre soare gi umbrd
li se aldturd culoarea oranj, care aprinde neasteptatul alb
al zidurilor din piatrd cioplitd, din planul mijlociu. inprimul rAnd vedem, in partea stAngd, in umbrd, o mame
care vegheazd somnul pruncului adormif in timp ce-Ei
line pe genunchi fiica mai mare, sleitd de puteri, iar tatdl
cergegte cu mAna intins6. Imaginea, incdrcatd de tristefe gi
de resemnare, imbind patetismul cu impactul unei luministrdlucitoare, care ne atrage din nou spre capodopera luiGaudi. Cu toate acestea, ceea ce ne rimAne cel mai adAnc
imprimat, ceea ce ne atrage iar si iar este privirea implora-
toare a cersetorului dintre umbre.
Nelinigtitoare si incomodd, aceastd intdlnire dezvdluie
tot atAtea lucruri pe cAte ascunde. Studiinil-o pulin mai
atenf vom descoperi in spatele cersetorului o pereche de
rB Gijs van Hensbergen SAGRADA FAMILIA
vArstd avansatd, ce ar putea apar{ine familiei sale extinsegi, in planul depdrtat, in spatele celor doi cioplitori in pia-trd, o procesiune abia schilatd, care inainteazd sinuosspre bisericd.
Ce vedem? Pe fundal se contureazdsagrada Familia,inconjuratd de macarale - in funcfiune, la fel ca gi acum.De la amdnunlitul studiu al lui Mir s-au produs, in modlogic, multe schimbdri. intre 1898 gi momentul actual,lucrdrile la Sagrada Familia au continuat aproape fdrdintrerupere. $i imprejurimile au suferit modificdri drastice.in 1882, cAnd a fost pusd piatra de temelie, nu existaumagini, calculatoare, telemetre cu laser, nici macaraleuriage de ultimd generafie, ci doar cdrule trase de cai, hrecu plumb gi scripeli mecanici prea pufin modificali de lainceputurile Evului Mediu, care se foloseau si inainte cudoud mii de ani, pe vremea lui Iisus Hristos, epoc6 in care
romanii au construit castrum-ul qi portul Barcinol.
Faptul cd Mir a ales ca temd a unui tablou o construcliepoate sd pard curios. E vorba despre o pdnz|in mod voitprea pulin eroicd, pentru care cea mai potrivitd descrierear putea fi: o capodoperd a realismului social. Dar ce vreaea sd ne spunX? Va acorda biserica ajutor nefericitei fami-lii? Privirea artistului este de o contemporaneitate abso-
lut5, la fel de relevantd. azi, ca si atunci cAnd a fost pictattabloul. N-o sd afldm niciodati dacd abordarea lui Mir a
fost ironicd, satiricd, criticd sau de purd constatare. pe de
altd parte, lucrarea se supune unei atente codificdri. Exact
in spatele grupului se observd un copac tAndr, sprijinit cu
o proptea, ceea ce pare sd indice necesitatea protejdrii celor
tineri. Si fie oare ceea ce pare, o simpld invita(ie la o pri-vire asupra credinfei?
Cu pulin timp in urm5, Muzeul Nafional de Artd al
Cataloniei (MNAC) a achizifionat schifa pregdtitoare
realizatd de Mir pentru Cstedrala sdrncilor, care iscd dubii qi
mai profunde.
in aceastd schifd, ,,catedrala sdracilor" e plasatd gi mai
mult cdtre fundal, ca o siluetd indepdrtatd in vastele qi
nepopulatele suburbii ale unei Barcelone industriale,
dornici de expansiune. in locul optimismului gi al luminiicalde a tabloului, gdsim aici detalii explicite, chiar dacd
numai schifate. Se percepe mai multd aciditate gi distan-
fare gi mai pulind umanitate.
Familia de cersetori (lipsitd in acest caz de orice indiciucare sd trimitd la SfAnta Familie) ocupd un loc marginal,
iar ceea ce ne capteazl. atenlia este o coadd formatd dintriqtii deposedafi ai lumii modeme, cu bruma de bunuripersonale adunatd in boccele. Sub povara respingerii 9i a
infrAngerii, procesiunea pare interminabili si e semnificativ
cd ea nu se indreaptd cdtre bisericS.
Anul in care Mir a pictat acest tablou, 1,898, afost dezas-
truos pentru Spania gi Catalonia. Evenimentele petrecute
in acele doudsprezece luni au traumatizat pe viat6. deza-
migita intelligentsia care primea numele de ,,Generafia'98". Dramatica infrAngere a Cubei, dup5 gase sdptdmAni
de rdzboi impotriva Statelor Unite, a avut drept urmareI Numele strdvechiului port al Barcelonei.
Gijs van Hensbergen SAGRADA FAMILIA
?ntoarcerea imediatd a unui numdr imens de rdnifi, margi-nalizati qi invingi, gi a mii de cdlugdrife gi de preo{i, a cdror
activitate misionard nu mai era necesard. Peste tot intAl-neai cerqetori, mutilafi de rdzbo| care nu aveau ce simdnAnce. Dupd cum aratd atAt deveridic schifa lui Mir, pe
treptele oricdrei biserici din Barcelona intAlneai o victimdcu mAna intinsd.
tnsd ceea ce Mir nu a fost in stare sd prevadi in 1898
este cd lucrarea lui, Catedrala sdracilor, avea si devind unuldintre primele documente vizuale ale transformirii acelor
imense mase de piatri in temelia unui edificiu care va
reprezenta, atAt din punct de vedere material, cAt gi spi-ritual, cel mai mare templu dedicat lui Dumnezeu, ?n
mileniul al III-lea.
intre 1883 gi 1926, anul morfii sale, Gaudi gi-a dedicatcea mai mare parte a timpului Sagradei Famili4 care l-a
acaparat complet in ultimii zece ani de viafi, un deceniu
pe parcursul cdruia nu s-a abitut nici mdcar un momentde la strddania modelSrii in piatrd a propriei viziun! sin-
gurul lucru care il interesa.
,,Dacd. Gaudi a construit Sagrada Familia - a observat
un ierarh al Bisericii Catolice -, la rAndul ei Sagrada
Familia este cea care l-a transformat in crestinul fidel care
a ajuns sd fie." Aceastd frazi reflectd un lucru intr-atA!incAt unii, continuAnd-o, emit pireri privind singularita-tea si exemplaritatea personajului.
Asociatia pentru Beatificarea lui Antoni Gaudi depune
eforturi, de mai bine de douizeci de ani, pentru recunoag-
terea devotiunii intru credinfi a arhitectului catalan. Spre
a nu cddea intr-o inevitabill confuzie, meritd sd schildm
procesul prin care, infi-o zi, Gaudi ar putea fi sanctificat.
ln pufine ocazii, titlul de sfAnt se acordd printr-un pro-
ces rapid. Recordul absolut, de sub un ary a fost inregistrat
in cazul sfAntului Pedro din Verona, cate, in secolul
al XIIIlea, dupd ce a fost doborAt de securea unui asasin
catat, a mai avut prezenta de spirit gi forfa de a scrie, cu
propriul sAnge, primele cuvinte ale Crezului Nicenian
(Credo in Unum Deum). Urmeaz6, la micd distanfd, cazul
taumaturgului San Antonio de Padua, ,,ciocanul (ridicat)
impotriva ereticilor", al cdrui har oratoric hipnotiza pegtii
din ape gi a cdrui limbi a tezistat, fdri si putrezeascd,
treizeci de ani dupd moartea lui. Ambele situafii reprezintd
totugi exceplii notabile, care confirm5 regula. Pornind
de la aceste doud precedente ale cdii rapide, recunoagte-
rea sfinfeniei a devenit tot mai lentd, iar acLlm, aproape
intotdeauna, avanseazi, cu viteza melcului.
Sanctificarea este un proces lung Ei complex, supus, in
toate etapele, controalelor: mai intAi, ale bisericii locale,
apoi, ca in cazul lui Gaudi, ale arhiepiscopului Barcelonei
si ale asesorilor sdi, ajungAnd sd fie prezentat, in cele din
urmd, in vederea scrutinului, in fafa Congregaliei pentru
Doctrina Credinfei de la Vaticaru precum gi a altor institu-
lii catolice. Finalitatea acestui proces este oblinerea beatifi-
cdrii, ca pas inifial al unei eventuale canonizdr| prin care
Antoni Gaudi si fie recunoscut ca primul sfAnt patron al
artelor. Dupd logica acestui itinerariu, condifia lui Gaudi
ar progresa de la aceea de Servitor al lui Dumnezeu (pen-
tru care se strAng mdrturii ale virtulilor sale qi se transmit
Gijs van Hensbergen SAGRADA FAMILIA 23