Evolutia hartii politice

I Harta politica pana la inceputul modernismului (pana in 1642)perioada imperiilor

Expansiunea si apogeul unor mari imperii care s-au succedat in Extremul Orient. Orientul Mijlociu si Apropiat, Europa sau Nordul Africii sunt specific perioade antice. Un rol deosebit l-au imperiile Chineze (cel mai vechi de pe Glob), Indian, Mesopotamian, Persan si Egiptean. Unele imperii au dainuit milenii si secole, altele au fost efemere,precum imperiul macedonean. Imperiul Roman era intins din Asia de Sud (India) pana in nordul Africii, din vestul Europei pana la Marea Neagra, fiind centralizat pe bazinul Marii Mediterane. Acest imperiu va determina formarea unei civilizatii sclabagiste, avansate pentru acea perioada, determinanad geneza a numeroase popoare.

Lumea araba incepe sa fie cunoscuta dupa secolul al VIII-lea cand se “revarsa ” peste Asia de Sud-Veste, Africa de Nord pana in Peninsula Iberica. In urma acestei expansiuni au aparut numeroase state arabe situate in Asia de Sud-Vest si apoi in Africa de Nord. Tot din “creuzetul” Asiei Centrale porneste si expansiunea turcilor care, incepand din secolul al XIII-lea, intra in contact cu Europa de Est si Centrala, deyintegrarea acestui imperiu avand loc practice in secolul al XIX-lea .

Revarsarea de popoare migratoare din Asia (incepand cu sec. al XI-lea si al X-lea), va determina formarea unor popoare slave,fino-ugirce, celtice pana in Europa de Vest si Peninsula Scandinavica. Peste popoarele deja formate (poporul roman,de pilda), aceasta trecere va influenta diferit evolutia acestora.

Feudalismul timpuriu,fenomenul Renasterii, unele conditii favorabile vor determina formarea unor imperii in vestul Europei (spaniol, francez, englez), cu determinari maxime, dupa marile descoperiri geografice. Astfel mentionam rolul acetor state in crearea Americii Latine si de Nord (pe fondul vechilor civilizatii precolumbiene:azteca,maya, incasa, tolteca,etc), precum si altor regiuni geografice de pe Glob. Putem afirma ca inceputul marilor descoperiri geografice determina o noua harta a lumii,o “impartire” pe sfere de influenta, cu repercusiuni pana in present.

II. Harta politica in perioada moderna (1642-1917)

Principalele elemente care influenteaza harta politica a lumii in acest interval de timp sunt:

Apogeul marilor descoperiri geografice si impartirea “lumii noi ”, intre marile imperii (Englez,Spaniol, Portughez, Francez, Olandez);

Revolutiile burghezo-democratice din vestul Europei cu apogeul in anul 1848, cu consecintele respective, inclusive pentru spatial romanesc.

Aparitia industriei in cadrul Europei de Vest, necesitatea aprovizionarii cu materii prime, aparitia pietelor comerciale, largirea orizontului cunoasterii, mondializarea comertului, cresterea necesarului de forta de munca.

Existent unor imperii care vor decade (otoman, austro-ungar) si ridicarea altora (tarist,inlocuit in 1917 cu cel sovietic).

Apogeul in aceasta perioada aimperiilor colonial care sunt deosebit de vaste (exemplu imperiul colonial britanic in sec al XVIII-lea se intindea pe o suprafata de 35 mil kmp., grupa 530 mil locuitori si eracentrat pe oceanul Indian; imperiul colonial francez se intindea pe o suprafata de 11 mil kmp. si cuprindea 63 mil locuitori, ocupand o mare parte a Africii).

Colonialismul determina raportul de subordonare intre “metropole” si “colonii” (sau alte forme: “dominioane”, “protectoare”, “condominioane”)

Lupta dintre imperii reflecta numeroasele conflicte si puternica tensiune acumulata la inceputul secolului XX.

III. Harta politica intre cele doua razboaie mondiale (1917-1945)

Dupa Primul Razboi Mondial asistam in Europa la dezintegrarea Imperiului Austro-Ungar si formarea statelor nationale unitare(Romania, Ungaria, Austria) sau federale (Iugoslavia si Cehoslovacia). De asemenea aceasta perioada este marcata de aparitia comunismului in Rusia (1917 si continuarea expansiunii rusesti spre Europa de Est si Asia central si de Est).

Cresterea rolului si influentei SUA, care devine una din marile puteri ale lumii contemporane este de asemenea unul din evenimentele importante.

De aseamenea amintim: reasezarea hartii politice prin “jocul de interese” ale marilor puteri din Africa : Asia de Sud-Vest, de Sud, de Sud-Est, America Latina; acutizarea unor tendinte de hegemonie (dominatie) ale Germaniei si aparitia fascismului care va declansa cel de-al Doilea Razboi Mondial in care Germania anexeaza Austria, Cehia, invadeaza Polonia, incepe razboiul cu Franta si Anglia in 1940. Romania, in aceatsa perioda, sufera amputari teritoriale serioasa prin “ultimatumul” dat de Stalin privind ocuparea Basarabiei, Bucovinei de Nord si tinutul Hertei (iunie-1940), cedarea Ardealului de Nord-Est Ungariei hortiste si pierderea judetelor din Dobrogea de Sud (Durostor si Caliacra) in favoarea Bulgariei.Astfel, se declanseaza cea de-a doua conflagratie mondiala din acest secol cu consecinte asupra hartii politice atat a Europei cat si a lumii.

Intre cele doua razboaie mondiale pe harta politica a lumii existau 71 de state independente, repartizate astfe:

Europa-31America-22Asia-12Africa-4Oceania-2

In 1945 doua treimi din populatia globului, care era atunci de 2,4 mild traia in colonii si semicolonii.

IV. Harta politica a lumii dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial

Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, pe harta politica a lumii, drept consecinte ale acestei conflagratii, s-au produs o serie de modificari ce au dus la aparitia a inca 120 de state, in present fiind 191 de state.

Aceste modificari se explica astfel:o Destramarea vechiilor imperii coloniale apartinand statelor europene

ce a dus laobtinerea independentei politice a majoritatii statelor din Africa, Asia de Esto,Sud-Vest,din Caraibe si Oceania; (la14 decembrie 1960 – O.N.U.- Declaratia cu privire la acordarea independentei tarilor si popoarelor coloniale).

o Aparitia unor noi forme de dominare economica, financiara, politica; o Aparitia sistemului comunist Euro-Asiatic (13 state) si a Cubei;o Impartirea Germaniei intre puterile castigatoare ale celui de-al

Doilea Razboi Mondial (intre 1949-1990);o Cresterea influentei URSS in Asia de Est, Sud-Est, Africa, America

Latina;o Cresterea influentei SUA in Europa de Veste (“planul Marshall”) si in

America Centrala si de Sud, Asia de Est;o Ciocnirile de interese determina razboaie locale (exemplu: Peninsula

Indochina, Vietnam, Coreea,Afganistam);o Dezvoltarea economica fara precedent a unor state invinse in cel de-

al Doilea Razboi Mondial: Germania in Europa si Japonia in Asiao “Razboiul Rece” intre blocurile ideologice, economice si

militare( NATO, Pactul de la Varsovia) si “Bipolaritatea mondiala”;o Pentru Asia situatia hartii politice evolueaza astfel dupa 1945: 1945-1960 au aparut 14 state noi 1961-1970- 5 state noi 1971-1990- 6 state noi Dupa 1991 inca 8 foste republici unionale soviatice se alatura ca

republici autonome statelor asiatice Astfel, in rpezent numarul statelor independente ale Asiei este de 45.Pentru harta politica a continentului Africa care in 1945 numara doar 4

state (Africa de Sud, Egipt, Etiopia, Liberia), perioada ulterioara a reprezentat o crestere exploziva a numarului de state in preznt numarul acestora fiind de 53.

Evolutia numarului de state pe harta politica a Africii s-a desfasurat astfel:

1945-1960 au aparut 23 de noi state din care 17 numai in 1960,numit astfel “anul independentei africane”.

1961-1970 – 15 state noi 1971-1990- 11 state noi cel mai nou stat al Africii este Eritrea- 24 mai 1993

Harta politica a celor 2 continente americane a inregistrat de asemenea modificari dupa anul 1945. La sfarsitul razboiului, in afara celor 3 tari mari ale Americii de Nord, mai existau 19 state independente in America Centra si de Sud.

1961-1970 – 4 state noi 1971-1990 – 8 state noi

Pecontinentul American sunt in present 35 de state (3 in America de Nord, 20 in America Centrala, 12 in America de Sud). Pentru Oceania, daca in 1945 existau doar 2 state, in prezent numarul lor a crescut la 14:

1961-1970 – 4 state noi 1971-1990 – 8 state noi

V. Noi modificari pe harta politica a lumii dupa 1989

O serie de modificari au survenit pe harta politica a lumii si in special a Europei, plecand de la dezintegrarea sitemului communist. Astfel, mentionam dezintegrarea URSS si transformarea acestuia in Comunitatea Statelor Independente ce a dus in 1991 la declaratia independentei politice a statelor baltice cat si al miscari centrifuge a statelor din Caucaz si din Asia Centrala; reunificarea pasnica a Germaniei in 1990 si sfrasitul “Razboiului Rece”, dezintegrarea Iugoslaviei( incepand cu 1991 cu consecinte imprevizibile in Peninsula Balcanica) si aparitia de noi state Balcanice; Slovenia, Croatia, Bosnia si Hertegovina, Macedonia si redimensionarea Iugoslaviei (Serbia si Muntenegru); desprinderea pasnica a Cehiei de Slovacia (incepand cu 1 iauaria 1993); cresterea influentei SUA ca singura superputere mondiala si rolul acestora de “arbitru” mondial (rezolvarea unor conflicte: Golf, Haiti) influenta sporita a lumii musulmane in Asia Centrala si de Sud-Vest datorita importantei economice si militare a Turciei; conflicte regionale si locale in fosta URSS (Caucaz,Asia Centrala, Transnistria); cresterea rolului si a influentei Germaniei si Japoniei la nivelul mondial si dorinta lor de a devein membri in Consiliul de Securitate.

Harta politica a lumii contemporane consemneaza, alaturi de majoritatea statelor independente 191 si prezenta unui numar de 69 de teritorii dependente.

Despre statutul politic viitor al acestor teritorii s epoate afirma ca majoritatea acestora se afla intr-un veritabil “statu-quo”.

In fostele metropole functioneaza organism specializate (Departamentul Teritoriilor de peste mari-in Franta).

In anumite, cazuri dupa indelungate negocieri s-a ajuns la solutii de obtinere a independentei si alipirii unor teritorii la statele in interiorul carora se afla. Astfel,in 1997 in Hong Kong s-a alipit la China cu un statut special iar in 1999 urmeaza Macao, Zona Canalului Panama va fi retrocedata statului Panama de catre SUA.

Interesul geostrategic al unor teritorii se reflecat si prin prezenta unor baze militare straine in Gibraltar, Panama, Zvalbard, Falkland, Chagos, apartinand marilor puteri. Uneori, disputele de interese s-au finalizat prin izbucnirea unor conflicte armate (interventia militara a SUA in Zona Canalului Panama).

O alta problema o constituie statutul Antarcticii, desi acest imens spatiu a fost “impartit ” intre diferite state:Marea Britanie, Australia, Franta,Norvegia; totusi, “continental alb” reprezinta patrimoniul comun al umanitatii, trebuind a fi folosit doar in scopuri pur stiintefice.

In secolul nostru, unele state si-au schimbat denumirea mai ales dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial.Astfel, sunt consemnate statele: Bangldesh (Pakistanul de Est), Srilanka (Ceylon), Myanmar (Uniunea Birmana) in Asia, Burkina Faso (Volta Superioara) in Africa, ori Belarus (Bielorusia) si Georgia (Gruzia) in spatial fost sovietic. Aceste schimbari au motivatii istorice, traditionale sau entice.

BIBLIOGRAFIE

BRAGHINA,C., FRASINEANU,D., 1998, Geografie economica mondiala, Editura Fundatiei “Romania de maine”