HațegHațeg (în maghiară Hátszeg) este un oraș în județul Hunedoara, Transilvania, România. Are o populație de 9.685 de locuitori.[2]

Cuprins

1 Istoric 2 Toponimie 3 Obiective turistice 4 Lăcașurile de cult hațegane 5 Demografie 6 Galerie de imagini 7 Note 8 Bibliografie 9 Legături externe

Istoric

În 1765, localitatea a fost militarizată în întregime și a făcut parte din Compania a II-a de graniță a Regimentului I de Graniță de la Orlat până în 1851, când a fost desființat.

Toponimie

Prima mențiune a Țării Hațegului (Terra Harszoc) apare în Diploma Ioaniților din anul 1247. În 1276 aflăm de un nobil hațegan, numit Comes de Haczak. Un alt nobil, Nicolaus de Hatzak, este atestat la 1317. Alte atestări: Hatzag (1349), villa Hatzak (1360), civitas Hachzak (1366), Hathzak (1380).[3]

Numele poate veni din maghiară, de la hat-szék, adică „șase scaune de judecată”, înțeles ca „districtul celor șase scaune”, ori de la hát-szeg, „cetatea de pe vârful din spate”.[4]

O altă ipoteză: harszoc ar veni de la cuvântul hârs, care în limba cumană înseamnă „urs”.[5]

Obiective turistice

Mănăstirea Prislop , la 13 km nord-vest de Hațeg, întemeiată de călugarul Nicodim, în 1404, cu sprijinul domnitorului Mircea cel Bătrân. A fost construită în plan triconc și este singura de acest fel din Transilvania. Al doilea ctitor al mănăstirii a fost Domnița Zamfira. Se spune că Domnița Zamfira era foarte bolnavă când a venit la Prislop și s-a vindecat bând apă din izvorul cu puteri tămăduitoare din curtea mănăstirii. Mormântul ei se află în pronaosul bisericii. Avutul cel mai de preț al mănăstirii este icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni, dăruită tot de domnița Zamfira în 1580.

Unul din stareții mănăstirii, Ioan de la Prislop, a fost timp de 20 de ani (1585-1605) Mitropolit al Transilvaniei. Părintele Arsenie Boca este considerat al treilea ctitor al mănăstirii pentru că, timp de 41 de ani cât a fost stareț și, apoi, duhovnic al mănăstirii, a reorganizat-o, a reconstruit-o și a pictat-o, dându-i strălucirea de astăzi. Din 1976, Prislopul este mănăstire de maici. În 1991 a fost înființat în incinta ei Seminarul Teologic Monahal Sfânta Ecaterina, cu o durată de școlarizare de cinci ani.

Mănăstirea Cetatea Colț , situată în comuna Râu de Mori Cetatea Colț , se pare că scriitorul Jules Verne a scris despre această cetate, construită de fam.

Cândea în sec. XV în apropierea com. Râu de Mori, situată pe vârful unui deal. Sarmizegetusa , ruinele Ulpiei Traiana Sarmizegetusa se află la 17 km. de Hațeg pe DN68. Din

anul 108 și până în 271 cea mai importantă metropolă de pe teritoriul Daciei Romane. Castelul Kendeffy de la Sântămăria-Orlea , acest castel feudal a fost construit în sec. XVI pe

malul Râului Mare - cel mai bine păstrat monument din zonă. Biserica Sfântul Nicolae din Densuș , construită în sec. XII pe un sit din sec. IV. Foarte bine

pastrat cu fresca interioară acest ciudat edificiu al Țării Hațegului a fost obiectul multor controverse iscate între diferiți oameni de știință, dornici de a-i stabili originea. Unii au considerat că la început biserica a fost mausoleul generalului roman Longinus Maximus, ucis de daci; alții vorbeau de un fost templu roman al zeului Marte; Nicolae Iorga plasează construirea monumentului în secolul al XVI-lea, iar istoricul de artă Vătășeanu, în ultimul sfert al secolului al XIII-lea.

Se presupune că biserica veche din Densuș a suferit mari modificări de-a lungul timpului și, în special, la sfârșitul secolului al XIII-lea. Construită din bolovani de râu, caramidă cu inscripții romane, capiteluri, pietre funerare, tuburi de canalizare etc., luate desigur din Ulpia Traiana, biserica din Densuș are un aspect straniu, stârnind totodată admirație și uimire. În semiîntunericul care stăpânește interiorul acestei masive construcții se disting cu greu fragmente de pictură rămase peste ani. Picturile de pe registrele superioare ale pereților naosului ca și de pe altar aparțin zugravului Ștefan. Semnătura cu care acesta și-a pecetluit opera se poate vedea și azi. Profilate pe un fond ultramarin, figurile executate vădesc realele calități artistice ale meșterului. Particularitățile operei zugravului Ștefan ne trimit cu gândul la pictura bisericii Sf. Nicolae din Curtea de Argeș, realizată în secolul al XIV-lea. Asemănarea duce la presupunerea că acest meșter ar fi fost un reprezentant al artei din Țara Românească în Transilvania.

Biserica Reformată-Calvină Sântămărie Orlea , biserică reformată, odinioară ortodoxă, ridicată în piatră de cnezii din familia Cândea la sfârșitul sec. XIII în stil romantic, alcătuită dintr-o navă dreptunghiulară tăvănită, cu turn decroșat pe fațada de vest, tribună de lemn pe stâlpi de zid la vest, și un altar dreptunghiular boltit în cruce pe nervuri.

În interior se află un ansamblu de pictură murală comportând trei straturi realizate în trei etape succesive:

o primul, cuprinzând două cruci de consacrație, aparținând chiar etapei construirii

bisericii;o al doilea, opera a unui pictor peregrin originar din sud-vestul peninsulei Balcanice, datat

printr-o inscripție fragmentară la 1311, căruia îi pot fi atribuite picturile din naos;

o al treilea strat reprezentat de picturile din altar, datorate, se pare unui pictor local și de cele de pe pereții de sub tribună, datorate unui pictor peregrin de formație occidentală, datând probabil din perioada anilor 1400.

Parcul Național Retezat , Declarat Parc Național în 1935 Rezevația Retezat cu peste 80 lacuri glaciare este unul din cele mai importante destinații turistice.

Cabane și situri turistice în Gura Zlata, Râușor, Lăpușnicu Mare, Pietrele, Rotunda, Buta, Bucura, Zănoaga, Poiana Pelegii, Câmpușel, Stâna de Râu, Râu Mare.

Rezervația de zimbri , la 3 km de oraș pe DN66, cea mai renumită rezervație de creștere a zimbrilor.