Grupele de singe

of 27 /27
Grupele de singe

Embed Size (px)

Transcript of Grupele de singe

  1. 1. Grupele de singe
  2. 2. 1. Sangele reprezinta aproximativ 8% din greutatea corporala; el este compus din plasma ( un lichid galben -citrin ) si elementele figurate ( celulele rosii, celulele albe si trombocitele ) care 'plutesc' in plasma. 2. antigenul - este o substanta recunoscuta de sistemul imunitar ca fiind straina; 3. hematia (celula rosie sau eritocitul ) va fi cea care este purtatoare de antigene, deci vorbim despre antigenul de pe suprafata hematiei, care se mai numeste si aglutinogen; 4. anticorpul - este o substanta produsa de sistemul nostru imun pentru a lupta impotriva antigenului; 5. in plasma se afla anticorpii, deci vorbim despre anticorpii plasmatici (aglutinine ); 6. anticorpii plasmatici (aglutininele ) nu trebuie sa intre in contact cu antigenele specifice de pe suprafata hematiilor (aglutinogenele); 7. daca totusi se va produce 'intalnirea' dintre aglutinogene si aglutininele specifice, atunci cea care va avea de suferit va fi hematia, care va fi distrusa in procesul de hemoliza; 8.Datorit faptului c reacia antigen-anticorp la care particip antigenele de grup sanguin i anticorpii lor specifici este una de aglutinare (se soldeaz cu aglutinarea hematiilor) antigenele se mai numesc i aglutinogene, iar anticorpii i aglutinine.
  3. 3. A nu trebuie sa vina in contact cu a B nu trebuie sa vina in contact cu b! Astfel, avem grupa O(I), care nu are pe suprafata hematiei aglutinogene, dar in schimb are in plasma atat aglutinina a cat si aglutinina b. Grupa A(II) are pe suprafata hematiei aglutinogenul A si in plasma aglutinina b. Grupa B(III) are pe suprafata hematiei aglutinogenul B si in plasma aglutinina a. Grupa AB(IV) este caracterizata prin absenta aglutininelor plasmatice, dar prin prezenta pe suprafata hematiilor a atat a aglutinogenelor A cat si a aglutinogenelor B.
  4. 4. Atunci cand se face o transfuzie de sange de la o persoana la alta se urmeaza anumite reguli , prezentate in tabelul de mai jos. Persoana cu grupa de sange O (I) este denumita si 'donatorul universal', pentru ca poate dona sange la orice grupa (O , A, B, AB), dar poate primi in schimb doar sange de grup O. Grupa de sange A (II) poate dona la grupele de sange A si AB si poate primi sange de la grupele O si A. Persoana cu grupa de sange B (III) poate dona sange la persoanele cu grup B sau AB si poate primi sange de la persoanele cu grup O sau B. Persoana cu grupa de sange AB (IV ) este denumita si 'primitorul universal' , pentru ca poate primi sange de la toate cele 4 grupe de sange (O, A, B , AB); in schimb, poate dona sange doar persoanelor cu grupa AB.
  5. 5. Incompatibilitatea in sistemul ABO: In cazul in care se produce izoimunizarea in sistemul ABO, anticorpii generati sunt de tip Ig M, care vor produce o reactie violenta, imediata, cu hemoliza intravasculara. n sngele unui individ nu coexist niciodat aglutinogenul si aglutinina omoloage. Pentru compatibilitate transfuzional este necesar cunoasterea aglutinogenelor donatorului si a aglutininelor primitorului. Aglutininele donatorului sunt neutralizate n organismul primitorului prin fixare pe endoteliu si eritrocite.
  6. 6. PRODUSE SANGUINE UTIZATE PENTRU TRANSFUZIE Sange Total omolog, unitate adult Este un sange venos, de origine umana, prelevat aseptic de la un donator a carui aptitudine pentru donarea de sange este constatata printr-un act medical. Este recoltat intr-un recipient sau sistem de pungi autorizat cu un volum maxim autorizat de 450ml sange la care se adauga volumul de solutie anticoagulanta si de conservare. Sangele total unitate adult se prezinta macroscopic ca un lichid de culoare rosu inchis, care dupa o perioada de de repaus sau dupa centrifugare se separa intr-un sediment de globule rosii si un supernatant de plasma. Conservarea unitatii adult de sange total se face in spatii frigorifice, la temperaturi cuprinse intre +2 C si +8 C.In caz de transportare in timpul duratei de conservare, in interiorul continatorului nu este admisa depasirea temperaturii de +10 C mai mult de 24 de ore. In timpul conservarii singelui se produc urmatoarele modificari:trombocitele si factorii labili V si VIII isi reduc viabilitatea dupa 24 ore,leucocitele dupa 48 de ore,pH-ul scade prin acumulare de acid lactic,creste continutul de potasiu.Se formeaza microtrombi de aceea trusele pentru transfuzia de singe trebuie sa contina un filtru.
  7. 7. Concentrat Eritrocitar homolog Este un sediment eritrocitar impreuna cu stratul sau leuco-plachetar de origine umana, de culoare rosu inchis, preparat aseptic prin decantarea supernatantului plasmatic, obtinut prin centrifugarea unei unitati adult de Sange Total, provenita de la un donator Este recoltat intr-un sistem de pungi autorizat, inchis, continand un volum corespunzator de solutie anticoagulanta si de conservare, sterila si apirogena. Volumul minimal al unui Concentrat Eritrocitar unitate adult este de 150 ml.
  8. 8. Concentrat Trombocitar Standard homolog Concentratul Trombocitar Standard este o suspensie de trombocite in plasma, obtinuta in mod aseptic prin centrifugare, dintr-o singura unitate adult de Sange Total uman, preparata intr-un sistem de pungi autorizat, inchis, steril si apirogen. Dupa preparare, produsul prezinta o culoare galbuie, cu un aspect turbid la o agitatie usoara. Obtinerea se face printr-o prelevare de Sange Total proaspat
  9. 9. REACTII ADVERSE LA ADMINISTRAREA SANGELUI SI A PRODUSELOR DERIVATE DIN SANGE Pot apare in timpul transfuziei sau postransfuzional.In functie de timpul de aparitie se descriu reactii postranfuzionale acute (in timpul sau la 2-3 ore dupa transfuziei) si cronice.Marea majoritate au etiologie imunologica. Cea mai severa complicatie este reprezentata de hemoliza acuta intravasculara.10 ml de singe incompatibil sint suficienti pentru declansarea acestei reactii cu mortalitate de peste 50% in formele grave.Apare hemoliza severa a eritrocitelor transfuzate urmata de necroza corticala acuta cu oligurie si anurie. Simptomatologia clinica include durere la locul de infuzie,dispnee severa cu durere toracica,hipotensiunearteriala,hemoglobinurie,febra,greturi,varsaturi,olig urie. Tratmentul trebuie instituit de maxima urgenta si consta in oprirea imediata a perfuziei, fiind obligatorie si inlocuirea trusei de perfuzie
  10. 10. Sistemul Rh este definit de prezenta sau absenta antigenului D. Daca o persoana are pe suprafata hematiilor antigenul D, atunci aceea persoana are Rh pozitiv; absenta antigenului D inseamna ca persoana respectiva are Rh-ul negativ. Rh pozitiv Rh negativ
  11. 11. Grupa de sange Frecventa (%) 0 34% A 41% B 19% AB 6%
  12. 12. Sistemul Rh clasific sngele uman dup prezena sau absena unor proteine specifice pe suprafaa hematiilor. Determinarea statutului Rh ine cont de cea mai frecvent dintre acestea: factorul D, sau antigenul D. Indivizii ale cror hematii prezint antigen D pe membran sunt considerai Rh+ (pozitiv), ceilali Rh- (negativ). Spre deosebire de sistemul AB0, n sistemul Rh absena antigenului nu presupune existena anticorpilor specifici; indivizii Rh- nu au n mod normal n ser anticorpi anti D. Statutul Rh se asociaz obligatoriu grupei din sistemul AB0, astfel c "grupa sanguin" este exprimat prin adugarea semnului + sau - la grupa AB0; de exemplu: A+, B+, 0+, 0- etc. Aceste informaii reprezint minimul necesar n practica medical pentru realizarea unei transfuzii. La nivelul populaiei globale, frecvena fenotipurilor Rh este:[4] Rh+ 84% Rh- 16% La poporul romn, frecvenele sunt apropiate de media global, cu 86% Rh+, iar ca medie pentru populaia european se consider 85% Rh+.[6] Exist abateri remarcabile de la medie n cazul unor populaii. Spre exemplu, la africani, asiatici i eschimoi, frecvena fenotipului Rh+ este peste 95%.
  13. 13. Limfa este un lichid care circul prin vasele i ganglionii limfatici, precum i n spaiile intercelulare, mediind schimbul de substane ntre snge i esuturi. Aceasta este format ca un lichid interstiial. Ptrunde n vasele limfatice prin filtrare, trecnd cel puin printr- un ganglion limfatic nainte s se verse n snge n vena subclavian. Limfa circul de la esuturi la snge, prelund deeurile. Organismul uman are n jur de 1,5 l de limf.
  14. 14. Limfa are aceeai compoziie ca i plasma sangvin. Conine leucocite, i n special limfocite. Aceasta ns nu conine trombocite sau eritrocite. Deoarece trebuie sa transporte substanele nutritive i s preia resturile, aceasta este bogat n deeuri.
  15. 15. Circulaia limfei, spre deosebire de cea a sngelui, este o circulaie unic, care genereaz n spaiile periferice interstiiale i finalizeaz n unghiul venos drept sau stng. Circulaia limfei se produce n sens contrar forei de gravitaie i este determinat de urmtorii factori: Inima; Travaliul peretilor vaselor limfatice; Travaliul peretilor venelor.
  16. 16. Funcii Rol n sistemul imunitar prin prezena leucocitelor; Rentoarcerea n circuitul sangvin a unor proteine, grsimi i metabolii; Rol de drenaj i epurare. Sistemul limfatic contine vase limfatice, ganglioni si organele limfoide repartizate n diverse regiuni ale corpului Toate vasele limfatice ajung la ganglionii limfatici, aglomerari celulare de forma rotunjita, care pot fi mici (cat un varf de ac) sau mari (cat o maslina). In corpul nostru exista intre 400-700 de ganglioni, care filtreaza si purifica limfa, acestia fiind localizati preponderent in abdomen si la nivelul gatului.
  17. 17. Amigdalele, apendicele vermicular si splina sunt organe limfoide. Ele servesc drept depozit pentru celulele de aparare, cum ar fi limfocitele, care pot astfel sa intervina la aparitia unei infectii. Ganglionii limfatici sunt mici aglomerari celulare de forma rotunjita, cu diametrul de 10-15mm, distribuiti sub forma de ciorchini de-a lungul vaselor limfatice. Fiecare ganglion este compartiment n mai multi foliculi limfatici bogati n globule albe, cum sunt limfocitele si macrofagele. Limfa care patrunde n ganglioni este filtrata de foliculi limfatici si debarasata de eventualii sai agenti infectiosi. Amigdalele sunt conglomerate de foliculi limfatici, n care abunda celulele de aparare. De forma rotunjita, ele sunt acoperite de o mucoasa.
  18. 18. Apendicele este situat ntre intestinul subtire si cel gros. Cu o lungime de 8 cm, are si el foliculi limfatici, care i permit sa ajute organismului la combaterea infectiilor. Are totusi un rol minor, iar absenta sa nu se perturba cu nimic echilibrul mediului inferior al organismului. Alt organ limfoid, splina este situata n partea de sus a abdomenului si cntareste cam 150g la adult. Functia sa principala este distrugerea globulelor rosii utilizate, dar ea joaca un rol important n sistem imun. Splina cuprinde minusculi foliculi repartizati n doua grupe: unii sunt compusi din limfocite imature, iar ceilalti din limfocite mature. Celulele defensive ale foliculelor asigura functiile imune ale splinei, producnd anticorpi