Green reportAfaceri, legisla]ie [i educa]ie pentru unmediu curat

num`rul 7, septembrie 2007www.green-report.ro

7. Costul polu`rii în 2030– 200 demiliarde dedolari anual

12.Miliardele lui Korodi– interviu cuministrulmediului

45.No Forest LeftBehind – Studiu PLOS

Apa,Apa,cel mai r`sun`tor e[ec al secolului XXcel mai r`sun`tor e[ec al secolului XX

GREEN REPORT 3

Toat` via]a mea am tr`it la bloc. Am avut acelea[i proble-me pe care le-au avut to]i românii: iarna frig, vara cald, „iar amr`mas f`r` butelie“. Primii mei ani de bloc i-am petrecut înDorohoi, într-un frumos cartier-dormitor de provincie. Dou`lucruri mi-au marcat copil`ria: apa cald` care venea o dat` ladou` s`pt`mâni [i coloniile de ]ân]ari din ve[nic inundatulsubsol de bloc. Apa cald` era o adev`rat` comoar`, un bun pecare înv`]ai s`-l folose[ti cât mai eficient. Îmi aduc aminte c`mama înc`lzea ap` în ma[ina de sp`lat Albalux ca s` ne poat`face baie. Îmi mai aduc aminte c` vecinii de la etaj, noi locu-ind la parter, ne rugau s` nu d`m drumul cu presiune la ap`pentru c` nu mai ajungea la 3 sau la 4. Mi-au r`mas în caplucrurile astea, mi-a r`mas în cap tot ce îmi spuneau p`rin]ii:„Nu l`sa apa cald` s` curg`!“. A[ putea spune c` eu fac partedin genera]ia „Nu irosi apa cald`“.

Bunicul meu a fost prizonier der`zboi în Germania. Înainte de a filuat prizonier ascunsese în podulcasei pe care o ap`ra împreun` cual]i solda]i români, dup` o grind`,o cutie cu brânz` cu smântân`. Afost capturat de trupele nazistef`r` a mai apuca s`-[i ia gamela.Tot drumul pân` în lag`rul german,perioada de prizonierat [i drumulînapoi spre cas`, îmi povestea bu-nicul, s-a gândit la brânza cu smân-tân` l`sat` dup` grind`. De câte orimâncam la bunici, el îmi spunea:„Nu l`sa mâncare în farfurie c` nuse [tie când te mai a[ezi la mas`“.Cred c` el f`cea parte din genera]ia„M`nânc` acum, cât mai ai ce“. Euam fost marcat de economiile [iconstrângerile regimului comunist,el – de ororile r`zboiului. Genera]iade azi ar putea fi marcat` de ceva?

La prima vedere ai putea spune c` nu. {i asta pentru c`, nu-ia[a, capitalismul nu ofer` constrângeri, ci oportunit`]i. E unsistem în care po]i lua orice, oricând, oricât, cu condi]ia s` ai[i bani.

Vorbim în num`rul acesta de revist` despre criza mondial`de ap`. Exist` a[a ceva? Se pare c` da. Eu a[ fi tentat s` cred c`exist` o criz` mondial` a apei calde, bunicul meu ar spune, maidegrab`, c` exist` o criz` a hranei. Dar cine ar spune azi c`exist` o criz` a apei potabile? Din lumea a treia ar spune astacam un miliard de oameni. Un miliard de oameni care nu auacces la ap`. Din lumea civilizat` - genera]ia urm`toare. Ge-nera]ia care va veni dup` noi [i care va povesti cum, în urm` cuo jum`tate de secol, o societate capitalist`, de consum, a irosit,secat, poluat cea mai mare parte din rezerva de ap` dulce a ome-nirii. Cu siguran]` c` atunci vor exista [i p`rin]i care vor spune„Nu l`sa apa s` curg`“. Citi]i cover-story-ul lunii septembrie.

text de corneliu belciug

Genera]ia„Nu irosi apa“

ED

ITO

RIA

L

4 GREEN REPORT

CU

PR

INS

7. Poluarea va costa 200

de miliarde de dolari în 2030

8. Ciment verde

10. Euro Tower:

Premier` ecologic` în imobiliarele

bucure[tene

12. Interviu: Attila Korodi

16. Afaceri cu de[euri în România

18. Kyoto: obiective

imposibil de atins

20. Dr. Ionu] Purica:

„E pur si muove“

22. Apa, cel mai r`sun`tor

e[ec al secolului XX

36. Captarea [i stocarea CO2 în subteran

38. Tranzac]ii periculoase –

Cum s` te fere[ti s` cumperi

terenuri contaminate

40. Dezvoltare durabil` [i protec]ia

mediului

42. Concertele Live Earth

44. Construc]iile ecologice,

mai ieftine decât s-ar crede

45. No Forest Left Behind

11.

20.

22.

44.

GREEN REPORT 5

46. Gregor Stephani: „Protec]ia

mediului nu se poate face f`r`

sprijinul popula]iei“

48. Povestea ora[ului meu: Suceava

50. Zona „Verde 003“ a României

51. Coali]ia „România f`r` cianuri“:

Cianur`? Nu, mul]umesc!

52. Viitor Plus: Pompele de c`ldur`

54. Drago[ Bucurenci:

Moartea pe uli]`

56. Ecoefervescent

58. Flash

62. Ba se poate!

63. Energia verde, pe în]elesul tuturor

64. Legea aerului, în suspensie la

Bruxelles

65. Cine vrea gr`dini curate, s`

închirieze ra]e!

66. 200 de cai verzi de la Volvo

68. Între oportunitate [i obstacol:

certificatele de emisii pentru

industria auto

69. Nu ne juc`m cu poluarea

70. Reciclat în România

50. 52.

54. 66.

6 GREEN REPORT

green report este editat` deahead international srl

strada vasile lasc`r 8,ap. 20, sector 2, bucure[titel.: (021) 310.63.97.fax: (021) 316.28.23.

director executiv:raluca fi[er

raluca.fiser@green-report.ro

redactor-[ef:corneliu belciug

corneliu.belciug@green-report.ro

redactori:alexandra kartman

alexandra.kartman@green-report.ro

ecaterina procopovecaterina.procopov@green-report.ro

oana neneciuoana.neneciu@green-report.ro

colaboratori:alexandru baraninel laz`r

victor marcusohndr. ionu] puricaong: viitor plusong: salva]i delta

ong: salva]i ro[ia montan`ong: greenpeace românia

editor:diana pa[a

vânz`ri & abonamente:alexandra golgo]iu

alexandra.golgotiu@green-report.ro

fotografii:mihai stoica,artfoto m

layout:alex baciu

tipar:masterprint superoffset

www.green-report.ro

Green report

Afaceri,

legisla

]ie[ied

uca]ie

pentru

unmed

iucu

rat

nume[iprenume:

adresa

:

firma:

telefon/fax:

email:

observa]ii:Green

report

Pentru a v` abona la revista Green Report,completa]i acest talon [i expedia]i-l prin

fax la num`rul (021) 490.84.81.Costul unui abonament pe un an estede 45 de euro, pl`tibili \n lei \n contul

SC Ahead International SRL:RO30BRDE445SV22984674450 deschis laBRD Avia]iei; cod fiscal RO 15858330

�

În cazul în care aceste schimb`ri nu au loc, în 2030 vor finecesare investi]ii anuale de peste 210 miliarde de dolari, [iasta doar pentru a atinge nivelul actual al emisiilor de gaze cuefect de ser`, se arat` într-un raport emis de secretariatul„Conven]iei pentru Schimb`ri Climatice în cadrul Na]iunilorUnite“ (UNFCCC). În 2030, conform aceluia[i raport, canti-tatea suplimentar` de investi]ii necesare poate însuma între1,1% [i 1,7% din totalul investi]iilor la nivel global.

„Studiul arat` c` un efort con[tient de a face trecerea de lainvesti]iile de tip tradi]ional la cele orientate c`tre alternati-vele prietenoase cu clima va solicita guvernelor s` adopte noipolitici [i s` schimbe modul în care acestea folosesc fondurilede care dispun“, a precizat Yvo de Boer, secretarul executivUNFCCC. El a ad`ugat c` „trecerea la un alt tip de investi]iinecesit` o colaborare între guvernele ]`rilor [i UNFCCC învederea stabilirii unor strategii de ac]iune“.

Reprezentan]ii UNFCCC consider` c` trebuie înt`rit rolulpe care îl joac` în]elegerile [i mecanismele interna]ionale sauProtocolul de la Kyoto. „Pia]a carbonului joac` un rol impor-tant în schimbarea la nivelul investi]iilor. Doar activit`]ile dincadrul Mecanismului pentru Dezvoltare Curat`, aflat subumbrela Protocolului de la Kyoto, au generat, ele singure,investi]ii în valoare de 25 de miliarde, în 2006.“

Yvo de Boer spune c` „acest lucru arat` cât de repede potfluxurile de investi]ii s` r`spund` la schimb`rile de politici [iini]iative. Un acord pe termen lung în domeniul schimb`riiclimatice va l`rgi categoriile de op]iuni la nivelul combateriiacestui fenomen, sporind atractivitatea acestor m`suri în ochiiinvestitorilor, ceea ce ar putea duce la extinderea mecanisme-lor pie]ei existente, dar [i a pie]ei pân` la o valoare de 100 demiliarde pe an“.

Secretarul executiv UNFCCC consider` c` o adev`rat`oportunitate o reprezint` ]`rile aflate în curs de dezvoltare.„Aceste ]`ri vor avea nevoie de o mare parte a investi]iilor [i afluxurilor financiare pentru c` este a[teptat` o rapid` dez-voltare economic`.“ Valoarea estimat` a investi]iilor pentru]`rile în dezvoltare, în 2030, reprezint` 46% din necesarul lanivel global. |n acela[i timp, spun reprezentan]ii UNFCCC, sea[teapt` ca aceste investi]ii s` aib` ca rezultat reducerea cu68% a emisiilor de CO2.

Zeci de miliarde pot lua drumul sectoarelor [i ]`rilorcare prezint` deja o dependen]` ridicat` fa]` de fondurilevenite din exterior. În aceast` categorie ar intra sectorul des`n`tate, în ]`rile cel mai pu]in dezvoltate, [i managemen-tul zonelor costiere, pentru ]`rile vulnerabile la fluctua]iilenivelului m`rii.

Poluarea va costa200 demiliarde de dolari în 2030

UL

TIM

AO

R~

GREEN REPORT 7

Necesarul investi]ional anual, din 2030, în func]ie de sectorul de dezvoltare

Energie din resurse regenerabile 148 miliarde de dolari

Cercetare [i dezvoltare 35-45 miliarde de dolari

Eficientizarea construc]iilor 51 miliarde de dolari

Îmbun`t`]irea transportului 88 miliarde de dolari

Gestionarea p`durilor 21 miliarde de dolari

Agricultur` 35 miliarde de dolari

Industrie 36 miliarde de dolari

Ritmul rapid de cre[tere a emisiilor de gaze cu efect de ser`necesit` schimb`ri dramatice în modul în care se vor face

investi]iile în urm`torii 25 de ani.

8 GREEN REPORT

HO

LC

IM/

PR

OF

ILD

EC

OM

PA

NIE

Compania, unul dintre liderii mondiali din industria cimen-tului, betoanelor [i agregatelor (nisip [i pietri[), a fost, dup`1989, printre investitorii-pionieri în aceast` industrie în Eu-ropa de Est. În prezent, Holcim România are peste 1.300 de

angaja]i [i o cifr` de afaceri, în2006, de 775 milioane RON

(220 milioane euro), ceea cereprezint` o cre[tere de

28% fa]` de anul 2005,când compania a avut ocifr` de afaceri de 603milioane RON (166milioane euro). Esti-m`rile privind evo-lu]ia cifrei de afaceripentru anul 2007

vizeaz` o cre[-tere a acesteiacu 15%-20%,continuândtendin]a ascen-dent` în cares-a men]inutpân` acum.

prima sta]ie ecologic`Obi[nui]i s` fie printre primii, cei de la Holcim au fost ini-

]iatorii, în România, ai sta]iilor ecologice de betoane. FrançoisLaporte, director de marketing [i vânz`ri Holcim, a declarat c`este con[tient de consecin]ele pe care le poate implica pro-duc]ia de ciment, îns`, în acela[i timp, este la curent cu op]iu-nile de diminuare a consecin]elor negative. Pentru aceasta,spune Laporte, „Holcim (România) s-a angajat s` reduc` sub-stan]ial impactul legat de decarbonizarea calcarului în timpulprocesului de fabricare a cimentului, investind în echipamentede produc]ie de ultim` genera]ie, care au un consum termicredus, [i promovând pe pia]` produse care sunt adaptate ne-voilor clien]ilor [i care au impactul cel mai sc`zut asupra me-diului (sc`derea emisiilor de CO2 ca urmare a combin`riiclincherului cu al]i componen]i)“. Mai mult, el a ad`ugat c`„Holcim este prima companie care a introdus în România con-ceptul de sta]ie ecologic` de betoane odat` cu lansarea sta]ieidin Pite[ti, în 2001. În prezent, toate sta]iile de betoanede]inute [i operate de Holcim (România) sunt ecologice“.

În anul 2006, sistemul de management al mediului, imple-mentat de Holcim în toate punctele de lucru din România, afost certificat cu standardul ISO 14001, de organismul inter-na]ional de certificare TÜV Rheinland.

Ciment verdetext de alexandra kartman

François Laporte, director de marketing[i vânzari Holcim România

Parte a unei re]ele cu impact global în industria în care activeaz`, hol-cim [i-a început istoria în elve]ia [i a ajuns s` aib` peste 61.000 de anga-ja]i, în reprezentan]ele din 70 de ]`ri de pe toate continentele.

strategia de mediu holcimFrançois Laporte arat` c` Holcim [i-a stabilit o strategie

coerent` de mediu, subliniind obiectivele pe care compania leare pentru a men]ine un standard înalt de calitate a produsului,f`r` a avea un impact negativ asupra mediului. El a declarat c`,împreun` cu boardul de conducere al Holcim, „ne-am propus caobiective pentru ob]inerea performan]elor de mediu s` redu-cem emisiile atmosferice prin promovarea [i implementareacelor mai bune tehnici disponibile. Dorim s` utiliz`m ra]ionalresursele naturale neregenerabile [i s` dezvolt`m activit`]i decoprocesare a de[eurilor. De asemenea, un alt obiectiv este acelade a livra produse ecologice. Mai mult, ne ocup`m [i de reabili-tarea zonelor industriale dezafectate. Prin implementarea celormai bune tehnici disponibile în industria cimentului (controlulpermanent al emisiilor, automatizarea proceselor, filtre moder-ne de praf [i arz`toare cu emisii sc`zute de NOx) emisiile at-mosferice sunt reduse semnificativ în fabricile de ciment aleHolcim (România). Noi cimenturi compozite, cu componenteminerale de înalt` calitate, ajut` la reducerea emisiilor de gazecu efect de ser` [i la sc`derea consumului de energie, conser-vând astfel resursele energetice naturale. Sta]iile de betoaneecologice ale Holcim (România) opereaz` conform celor mainoi standarde de protec]ie a mediului [i permit reducerea emisii-lor de praf, reducerea zgomotului [i reciclarea betonului proas-p`t rezidual [i a apei uzate de la sp`larea autobetonierelor“.

pre]ul pe mediuSe spune c` respectul nu are pre]. Îns` dac` ne gândim la

respectul pentru mediu, Holcim poate da cifre concrete. Din1998, Holcim a investit aproximativ 24 milioane de euro pentruretehnologiz`ri ale sistemelor de gestionare a apei (decantoare[i separatoare), pentru filtre de praf la instala]iile principale deproduc]ie, cum sunt cuptoarele [i r`citoarele de clincher, dar [iîn morile de materii prime [i ciment. Filtre pentru praf au fost

montate [i la instala]iile auxiliare: la silozuri, la usc`toare dezgur`, la concasoare. Emisiile de praf rezultate pot fi, în pre-zent, analizate cu ajutorul echipamentului de monitorizarecontinu` instalat la co[urile cuptoarelor cu clincher. Holcimeste implicat [i în programe de reabilitare a carierelor. FrançoisLaporte spune c` un exemplu ar fi deschiderea unei noi carierede argil` la Câmpulung, în locul celei vechi, a c`rei materie pri-m` introdus` în procesul de fabricare a clincherului conduceala generarea de emisii peste limitele admisibile. Un alt proiectde mediu realizat de Holcim România este închiderea si reabili-tarea haldei de de[euri industriale de la Ale[d. Anul acesta,Holcim a planificat s` investeasc` aproximativ 2,8 milioane deeuro pentru a continua proiectele legate de protec]ia mediului.

Holcim are un aport important la protec]ia mediului [i prinfaptul c` în uzinele companiei sunt folosite drept combustibilde[euri provenite din alte industrii. Laporte a explicat: „Holcimpoate coprocesa o gam` larg` de de[euri în fabricile sale de laAle[d [i Câmpulung, ca urmare a unui program investi]ionalde 5 milioane de euro. Solu]ia coproces`rii de[eurilor în fabri-cile de ciment este un serviciu de mediu pentru tratarea îndeplin` siguran]` a unor de[euri pentru eliminarea c`rora estenevoie deseori de metode mult mai costisitoare [i dificile“.

Rezumând într-o singur` fraz` implicarea în protec]ia mediu-lui, directorul de marketing Holcim România, François Laporte,spune: „Cimenturile compozite, având componente minerale deceamai bun` calitate, produse deHolcimRomânia, ajut` la redu-cerea emisiilor de gaze cu efect de ser` [i a consumului de ener-gie, conservând astfel resursele energetice naturale“.

10 GREEN REPORT

BU

SIN

ES

S/

CO

MP

AN

IILE

{I

ME

DIU

L

Nu se întâmpl` de ieri, de azi calocuin]a unui om s` vorbeasc`despre statutul lui social, des-

pre educa]ie, despre bunul-gust saudespre absen]a acestuia. casele noas-tre spun despre ce conteaz` mai multpentru noi. ast`zi, pentru cei mai mul]ioameni, biroul a devenit o a doua cas`.de aceea nu-i de mirare c`, spre deose-bire de înainta[ii lor, contemporaniiau preten]ii foarte înalte de la loculunde î[i petrec cea mai mare parte azilei. ]inând cont de acest lucru, erade a[teptat ca [i grija pentru mediu s`se reg`seasc` pe lista caracteristicilorcare promoveaz` o cl`dire de birouri.

dup` blocurile gri,cl`direa verde euro towerÎntr-un Bucure[ti cu evidente reminescen]e comuniste la

nivelul arhitecturii urbane, o cl`dire ecologic` sparge tipare dedesign [i, mai ales, de mentalitate. De[i nu e prima companie,la nivel na]ional, care î[i orienteaz` aten]ia asupra principiilorecologice atunci când construie[te o cl`dire de birouri, loculacesta fiind deja ocupat de Petrom, totu[i Cascade Group estepionierul eco-imobiliarelor în Capital`.

Întrebat cum de a ales tocmai o cl`dire verde ca obiectiv alcelui mai recent proiect al companiei pe care o conduce, Alexvan Breemen, director general Cascade Group, ne-a m`rturisitc` „decizia de a dezvolta o cl`dire de birouri verde a venitdup` analizarea grupurilor-target [i a nevoilor acestora. Amdescoperit c` poten]ialii chiria[i [i angaja]ii lor, au nevoie decosturi opera]ionale sc`zute [i de un mediu de munc` optim.Prin urmare, scopul nostru a fost acela de a le oferi viitorilorchiria[i un spa]iu cât mai eficient din punctul de vedere al cos-turilor, care s` ofere, în acela[i timp, un confort sporit viito-rilor ocupan]i [i care s` aib` un impact minim asupra mediu-lui. A fost o decizie de afaceri bazat` pe fundamente econo-mice deoarece ofer` numeroase avantaje pe termen lung,reducând, totodat`, la minimum impactul asupra mediului“.

Sosit` în România în 1998, tocmai din Olanda, compania de

real estate Cascade Group [i-a axat activitatea pe construireade cl`diri de birouri clasa A. La prima vedere, orientareainvesti]iei c`tre un complex office de tip ecologic poate p`reaun salt în gol, f`cut de un investitor care a ignorat boomulînregistrat, la ora actual`, în sectorul construc]iilor conven]io-nale. Cu toate acestea, cei de la Cascade Group demonstreaz`c` ecologia [i afacerile fac cas` bun`: „Dezvoltarea unei cl`diriverzi nu este mai dificil` decât dezvoltarea unei cl`diri stan-dard“, ne explic` Alex van Breemen. Din punctul de vedere alcosturilor, spune el, „diferen]ele nu sunt atât de mari cât secrede, mai ales dac` proiectele sunt considerate a fi investi]iipe termen lung“.

ecologie clasa aCel mai simplu de observat la Euro Tower va fi, probabil,

designul s`u. „Acoperi[urile pline de vegeta]ie [i zonele verzi,designul inteligent al spa]iului care maximizeaz` p`trunderealuminii naturale în interior, precum [i sistemele de iluminare[i termal ajut` la economisirea de energie pe termen lung,reducând la minimum impactul cl`dirii asupra mediului“,puncteaz` Van Breemen.

Pe lâng` designul conceput s` fie orientat c`tre manage-mentul eficient al luminii naturale [i al energiei, cl`direa EuroTower beneficiaz` [i de un sistem termic economic [i eco-

Euro TowerPremier` ecologic` în imobiliarele bucure[tene

text de alexandra kartman

GREEN REPORT 11

friendly. Directorul Cascade ne-a explicat c` „temperatura dininteriorul cl`dirii va fi monitorizat` permanent printr-un sis-tem automatizat, ce va include senzori de temperatur`, [i careva asigura controlul temperaturii în func]ie de categoria spa-]iului respectiv – birou, hol, acces, garaj, spa]ii tehnice, pre-cum [i în ciclul diurn-nocturn. În plus, sistemele de izolare vorreduce la minimum pierderile de energie. Totodat`, fa]adajoac` un rol important, fiind alc`tuit` dintr-un tip de sticl`care reduce pierderile de c`ldur` pe timp de iarn` [i nu per-mite supraînc`lzirea pe timp de var`“.

inteligent, eficient[i economic

Datorit` unui design inteligent, unui sistem de iluminarecare gestioneaz` eficient lumina natural` [i, nu în ultimulrând, utiliz`rii sistemului termic, costurile opera]ionale aleEuro Tower pot fi [i cu pân` la 35% mai sc`zute decât costu-rile de între]inere a unei cl`diri obi[nuite. „Experien]a a ar`tatsc`deri ale consumului între 20%-35%“, sintetizeaz`VanBreemen,îns` nu uit` s` men]ioneze [i c` atingerea acestui nivel de eco-nomisire „depinde [i de bun`voin]a ocupan]ilor. Prin sistemulde administrare a cl`dirii, le vom ar`ta cum se poate economisi.Este vorba despre o anumit` atitudine [i mentalitate [i desprecum pot fi acestea schimbate“. Reprezentan]ii Cascade vorelabora [i un material de informare care va fi distribuit chiria-[ilor [i angaja]ilor acestora [i care va detalia modalit`]ile deeconomisire a energiei.

ecologia în construc]ii,un ideal fezabil

Toate bune [i frumoase, în teorie. Practica româneasc` aatins îns` performan]a de a contra cele mai frumoase aspira]iiale investitorilor str`ini. Fie c` era vorba despre o legisla]iegreoaie, fie c` era vorba despre o ciocnire frontal` cu zidulcorup]iei, obstacole au existat întotdeauna. În domeniul con-struc]iilor ecologice, dezavantajul premierei l-ar fi putut con-stitui lipsa oamenilor specializa]i sau a celor cu experien]` înarhitectur` durabil`. Alex van Breemen prive[te îns` cu opti-mism aceast` fa]et` a proiectului s`u: „Compania noastr`lucreaz` doar cu cei mai buni [i experimenta]i consultan]i.Dorin {tefan este un arhitect de vârf, cu o gândire inovatoare[i cu o imagina]ie incredibil`. El a f`cut designul care cores-pundea perfect unei cl`diri verzi chiar înainte ca noi s` fi deciss` mergem înainte pe aceast` linie. Managementul construc]ieieste asigurat de Bovis LendLease, o companie cu expertiz` [iproiecte în multe ]`ri. Ei sunt familiariza]i cu aceste tendin]e [inu a existat niciun impediment în colaborarea noastr` din acestpunct de vedere. Pot s` v` spun c` Bovis a f`cut multe proiecteverzi în SUA [i în Europa de Vest“.

despre viitorul cl`dirilorverzi în românia,numai de bine

În str`in`tate, autorit`]ile publice încurajeaz` ini]iativeleprivate care urm`resc [i protejarea mediului, pe lâng` ob]i-nerea unui profit. Discutând despre oportunitatea implic`riistatului român în dezvoltarea sectorului „ecologic“ al imobi-liarelor, Alex van Breemen consider` c` „România va urmatrendul vestic în materie de dezvoltare imobiliar` care se axea-z` tot mai mult pe cl`diri verzi. Pia]a ar trebui s` se conturezede la sine, nu e nevoie de încurajarea statului. Exigen]ele com-paniilor chiria[e vor impune dezvoltarea acestei tendin]e“.Macheta computerizat` a primului complex ecologic

de birouri din Capital`

12 GREEN REPORT

BU

SIN

ES

S/

INT

ER

VIU

Aproximativ 60% din investi]iiledin cadrul programului opera]io-nal sectorial pentru mediu vor

contribui la extinderea sau moderni-zarea re]elelor de ap` [i canalizare,construirea sau modernizarea sta]i-ilor de epurare, dar [i la eficientiza-

rea serviciilor de ap` [i canalizare. mi-nisterulmediului crede c`, pentru con-formarea cu standardele europene dinsectorul de ap`, românia trebuie s` in-vesteasc` 19 miliarde de euro pân` în2018, din care 9 miliarde de euro doarîn perioada 2007-2013.

Miliardelelui Korodi

interviu de corneliu belciug

GREEN REPORT 13

GGrreeeenn RReeppoorrtt:: PPOOSS MMeeddiiuu nnee aadduuccee îînn ]]aarr`̀ 44,,55 mmiilliiaarrddee ddeeeeuurroo.. MMaaii ppuunneemm [[ii nnooii uunn mmiilliiaarrdd,, ss--aauu ff`̀ccuutt 55,,55.. CCee ffaacceemm ccuuaattââ]]iiaa bbaannii??

Attila Korodi: Din p`cate pentru România, cheltuirea aces-tor bani nu este o problem` atât de grea. De ce spun „dinp`cate“? Pentru c`, având o infrastructur` a mediului subdez-voltat` fa]` de media european`, ace[ti bani vor fi orienta]ispre investi]iile majore în domeniul calit`]ii apei, a apeloruzate, în domeniul managementului de[eurilor, al limit`riipolu`rii din industria energetic`, în domeniul infrastructuriide ap`rare împotriva inunda]iilor [i biodiversitate. Acestepu]ine elemente arat` c` POS-ul de mediu din România estemult mai concentrat pe anumite domenii decât un POS demediu dintr-o ]ar` european` normal`. Din p`cate, pân` în2018 avem de cheltuit înc` multe miliarde de euro pentru aacoperi infrastructura de baz` de mediu, care în foarte multe]`ri europene deja exist`.

CCâânndd vviinn pprriimmiiii bbaannii [[ii ccâânndd vvoorr ffii ddeemmaarraattee pprroocceedduurriillee ddeeaaccoorrddaarree??

Anul acesta, conform targetului discutat cu Uniunea Euro -pean`, trebuie s` contract`m aproape 300 de milioane de euro.Acest lucru nu înseamn` îns` c` banii trebuie efectiv cheltui]i,ci c` trebuie s` avem contracte de finan]are cu diferi]i benefi-ciari în valoare de cel pu]in suma aceasta. Din calculele f`cutede noi, probabil c` anul acesta vom dep`[i suma acordat`, pen-tru c` am preg`tit 15 mari proiecte de investi]ii, dintre caresunt sigur c` 10 pot s` plece c`tre Bruxelles, iar în perioada ur -m`toare vor fi aprobate. Înseamn` c` noi ne vom încadra însum`. Cheltuirea banilor se va face în cel mult trei ani, adic`pân` în 2010 inclusiv [i probabil c` cea mai mare parte a aces-tor 300 de milioane de euro se va reg`si în facturi pl`tite înjurul anului 2009.

PPeennttrruu 22000088,, ccee ssuumm`̀ ttrreebbuuiiee ss`̀ ccoonnttrraacctt`̀mm??În 2008 ajungem sigur aproape de 700 de milioane de euro,

urmând ca pân` în 2010-2011 suma s` creasc`. Dup` 2011, ea vaîncepe s` scad`, iar banii care vor fi contracta]i în 2013 trebuiecheltui]i în doi ani, pân` în 2015.

DDaacc`̀ aa]]ii ffii oomm ddee aaffaacceerrii,, ccee aarr mmaaii ttrreebbuuii ss`̀ [[ttii]]ii,, ppee llâânngg`̀ffaappttuull cc`̀ 44,,55 mmiilliiaarrddee ddee eeuurroo vvoorr vveennii ddee llaa UUEE ppeennttrruupprrooiieeccttee ddee mmeeddiiuu??

Dac` a[ fi antreprenor m-a[ concentra pe localit`]ile [i peregiunile care primesc marile finan]`ri în domeniul apei pota-bile, al apelor uzate [i al managementului de[eurilor. PrinMinisterul Mediului, care are informa]ii publice, aflu care suntzonele vizate de astfel de investi]ii [i, dup` aceea, contactezautoritatea local`, care, din fericire, este autoritatea care [iliciteaz`, [i implementeaz` proiectele. Cu ei iau leg`tura pen-tru a afla date destule ca s` pot participa la licita]iile lucr`rii.

EExxiisstt`̀ ccoommppaanniiii pprriivvaattee ccaarree ssee ppllâânngg ddee ffaappttuull cc`̀ aattuunncciiccâânndd ssuunntt oorrggaanniizzaattee aassttffeell ddee lliicciittaa]]iiii vviinnee oo ffoosstt`̀ ccoommppaanniieeddee ssttaatt [[ii,, ppeennttrruu cc`̀ aarree eexxppeerriieenn]]`̀,, ppeennttrruu cc`̀ aarree uunn bbaacckk--

ggrroouunndd,, ccââ[[ttiigg`̀ lliicciittaa]]iiiillee rreessppeeccttiivvee.. CCuumm ppuutteemm eevviittaa ccaaffiirrmmeellee ccaarree ccââ[[ttiigg`̀ lliicciittaa]]iiiillee ss`̀ ssuubbccoonnttrraacctteezzee lluuccrr`̀rriillee??

Fiind proiecte cu o valoare ridicat`, mai ales în domeniulapei, unde finan]`m fiecare regiune cu sume cuprinse între 50[i 120 de milioane de euro, încuraj`m participarea companiilorinterna]ionale. Fiindc` procedurile sunt mult mai complexe,eu nu cred c` poate s` câ[tige o firm` local` mic`, ci o com-panie care are atât experien]` în executarea unor lucr`ri deam ploare, cât [i un cash-flow foarte ridicat, dar, pe de alt`parte, are [i experien]` local` [i, implicit, un partener local.De exemplu, la lucr`rile pe ISPA, licita]iile erau câ[tigate deconsor]ii care înglobau atât companii interna]ionale, cât [iromâne[ti.

14 GREEN REPORT

GGâânnddiinndduu--vv`̀ llaa PPOOSS MMeeddiiuu,, llaa ffaappttuull cc`̀ eevvoorrbbaa ddeesspprree mmuull]]ii bbaannii [[ii mmuullttee pprrooiieeccttee ccaarreeuurrmmeeaazz`̀ ss`̀ ffiiee rreeaalliizzaattee îînn ddooaarr ccââ]]iivvaa aannii,, ccaarreeeessttee cceeaa mmaaii mmaarree tteemmeerree aa ddvv.. lleeggaatt`̀ ddeeddeessff`̀[[uurraarreeaa aacceessttuuii pprrooggrraamm??

Pentru mine, partea care necesit` cea maimare aten]ie este înt`rirea autorit`]ilor localepentru a dezvolta capacitatea s` deruleze toateprocedurile. Numai în ultimii doi ani, bugetultotal alocat înt`ririi autorit`]ilor locale se ridic`la 50 de mili oane de euro în total, iar acestea vorcontinua. Eu v`d proble me în acele zone undepân` acum nu au fost implementate programeeuropene, unde acum un an am început înt`rireaautorit`]ilor locale, dar unde se simte nevoia [iunei experien ]e propriu-zise de implementare.Acolo v`d eu problemele.

DDaacc`̀ îînn 22001133 vvoomm rr`̀mmâânnee ccuu bbaannii îînn bbaanncc`̀......cciinnee vvaa ffii ddee vviinn`̀??

În general, structura administrativ` a Româ niei.

DDaarr nnuu aa]]ii ppuutteeaa ss`̀ ssppuunnee]]ii cc`̀ aarr ffii mmiinniisstteerruullssaauu aaddmmiinniissttrraa]]iiaa llooccaall`̀??

Vede]i... eu am luptat [i am câ[tigat, dar eras` pierd lupta aceasta. Pentru c` aveam de lup-tat cu o politic` ce presupunea ca toate pro iec -tele mari s` fie duse de la centru, de la Bucu re[ti,c`tre autorit`]ile locale. V` da]i seama: dac` lafondurile ISPA, din cauza birocra]iei excesive,s-a blocat finan]area în foarte multe zone, ce s`spunem despre fondurile de postaderare, caresunt de trei ori mai multe la nivel de sum` [i cuo perioad` de implementare mult mai rapid`?De aceea eu cred c` ducând aceste lucr`ri, lici-ta]ii, implement`ri la nivelul beneficiaruluiavem [ansa real` s` le implement`m. Îns` nuvom putea face acest lucru dac` înc` mai suntfrâne birocratice la nivel central.

AA]]ii aannuunn]]aatt,, îînnttrr--oo ccoonnffeerriinn]]`̀ ddee pprreess`̀,, cc`̀iinnvveessttii]]iiiillee îînn sseeccttoorruull ggeenneerr`̀rriiii ddee eenneerrggiiee„„vveerrddee““ vvoorr ccrree[[ttee ddee llaa 330000 ddee mmiilliiooaannee ddee eeuurroollaa 22,,77 mmiilliiaarrddee,, ddee nnoouu`̀ oorrii mmaaii mmuull]]ii bbaannii iinn --vveessttii]]ii îînnttrr--oo iinndduussttrriiee ccaarree nnuu aa aavvuutt pprriizz`̀ llaarroommâânnii.. DDee uunnddee vviinn bbaanniiii [[ii ccââtt ddee ooppttiimmiissttssuunnttee]]ii cc`̀ vvoorr eexxiissttaa iinnvveessttii]]iiii ddee 22,,77 mmiilliiaarrddee ddeeeeuurroo îînn eenneerrggiiee rreeggeenneerraabbiill`̀??

Dac` sunt optimist? Nu sunt optimist, suntrealist. Realism înseamn` pentru mine c` tre-buie s` fie l`rgite capacit`]ile de cofinan]are aproiectelor private în România pentru c`ob]inerea energiei regenerabile este legat` desectorul privat. Desigur, sectorul privat nu arecapacitatea financiar` de a implementa acesteproiecte destul de costisitoare în compara]ie cugenerarea energiilor clasice utilizate în Româ -nia. De aceea am vrut, pe de-o parte, s` ar`t`mcompaniilor private care sunt posibilit`]ile delansare în afacerea care vizeaz` generarea ener -giilor regenerabile, pe de alt` parte, s` sensibi-liz`m administra]ia central` s` l`rgeasc` surselede cofinan]are pentru aceste proiecte. La oraactual` exist` doar dou` surse care pot fi utili -zate. Vorbim despre Fondul pentru Mediu [idespre Agen]ia Na]ional` de Conservare a E -ner giei. Va urma o a treia, care va veni de la Pro -gramul Sectorial de Competitivitate, care are [iun sector de energie. Îns` eu nu cred c` suntdestule, mai ales c` sectorul de energie are o ca -racteristic` interesant`. Ca [i internetul, se ma -ni fest` la nivelul cet`]eanului, în casa noastr`, îngospod`ria noastr`. Noi putem s` acoperim oparte din ener giile pe care le utiliz`m. Eu cred c`finan]`rile ar trebui s` ajun g` pân` la persoa nelefizice. De ce cred asta eu, ca ministru al mediu -lui? Nu sunt ministru al energiei, dar voi face

„Cred c` startul \ndomeniul energieieoliene va fi dat înpartea a doua a anu-lui 2008. Chiar dup`conferin]a de pres`,Ministerul Mediului afost contactat de celpu]in 15 grupuri deinvestitori pentru aavea informa]ii.“Attila Korodi, ministrul mediului

GREEN REPORT 15

lobby permanent pentru ca, de exemplu, fondul special pentruautovehicule, care genereaz` venit, s` fie mutat c`tre proiectece cap teaz` sau scad emisiile de CO2. Desigur, fiindc` aceast`emisie de CO2 provine, în cea mai mare parte, din industriaenerge tic`, e clar c` sectorul energetic va avea cel mai mult decâ[tigat.

SSppuunneeaa]]ii,, îînn aacceeeeaa[[ii ccoonnffeerriinn]]`̀ ddee pprreess`̀,, cc`̀ ppootteenn]]iiaalluulleenneerrggeettiicc aall RRoommâânniieeii eessttee ddee 2233..000000 ddee GGWWhh//aann,, ddooaarr îînniinndduussttrriiaa eeoolliiaann`̀.. DDaacc`̀ nnee ggâânnddiimm llaa aammppllaassaarreeaa uunnoorr iinnssttaallaa]]iiiiccuu oo ppuutteerree ttoottaall`̀ ddee 1144..000000 MMWW,, nnee--aamm ssiittuuaa llaa mmiicc`̀ ddiiss--ttaann]]`̀ ddee ccaappaacciittaatteeaa ddee]]iinnuutt`̀ îînn pprreezzeenntt ddee GGeerrmmaanniiaa.. CCââtt ddeeooppttiimmiisstt ssuunnttee]]ii îînn ddiirreecc]]iiaa aacceeaassttaa??

Eu sunt mai precaut în acest sens. Nu cred c` aceast` capa -citate va fi acoperit` vreodat` 100% pentru c` sunt [i zonelimitate de profilul geografic, sau din cauza necesit`]ii de pro-tec]ie a naturii. Dar cred c`, prin semnalul pe care l-am tras,le-am ar`tat investitorilor care sunt zonele în care ei pot s`pro specteze pia]a. Eu cred c`, cel mai devreme într-un an,vom constata o l`rgire a acestor capacit`]i de generare energe -tic`. La ora actual` sunt destul de multe zone unde sunt pusegeneratoare pentru cercetare. Asta înseamn` c` anumite com-panii pot deja prospecta capacitatea de generare energetic` aunor zone geografice [i acestea, dup` un an de adunat date sta-tistice, vor duce fie la decizia de a investi pentru a l`rgi acelegeneratoare într-un parc eolian, fie de a închide aceste pros -pec]iuni. Cel mai devreme într-un an vom vedea mai multecapacit`]i în zona Dobrogei [i în zona Banatului.

CCrreeddee]]ii cc`̀ 22000088 vvaa ffii aannuull eenneerrggiieeii eeoolliieennee??Cred c` startul va fi dat în partea a doua a anului 2008.

Chiar dup` conferin]a de pres`, ministerul a fost contactat decel pu]in 15 grupuri de investitori pentru a cere informa]ii.

Noi i-am dirijat c`tre Autoritatea Na]ional` de Meteorologie,pentru c` ei au date [i le pot pune la dispozi]ia investitorilor.Asta înseamn` c` în anii urm`tori se va accelera. Nu degeabaam f`cut aceast` conferin]` de pres`, ca s` ar`t`m c` [i înRomânia se poate.

VVoorrbbiinndd ddeesspprree ssuurrsseellee aalltteerrnnaattiivvee ddee eenneerrggiiee,, ddee ccee ccrreeddee]]iicc`̀ nniimmeennii nnuu aa ddaatt nniicciiuunn sseemmnnaall ccuu pprriivviirree llaa aacceessttee lluuccrruurrii îînnRRoommâânniiaa?? CCaarree aarr ffii eexxpplliiccaa]]iiaa??

Pentru un simplu motiv: ceea ce se produce în România,utilizând energie hidro, termo [i nuclear`, este la ora actual`suficient. Din fericire pentru s`n`tatea oamenilor din Ro mâ -nia [i pentru dezvoltarea durabil`, schimb`rile vin datorit`politicilor la nivelul Uniunii Europene vizavi de modific`rileclimatice. Sunt convins c` dup` implementarea acestor pro -iec te ori vom exporta energie în afara grani]elor ori vor sc`deasemnificativ capacit`]ile de producere a energiei electrice ter -mo. Aceasta este realitatea în România.

VV`̀ ggâânnddii]]ii [[ii llaa ssuubbvveenn]]iiii ppeennttrruu uuttiilliizzaattoorriiii ddee eenneerrggiieevveerrddee??

La ora actual`, în România exist` un sistem de certificateverzi, implementat de Ministerul Economiei. În 2009, 9,6%din totalul energiei furnizate cet`]enilor trebuie s` provin`din surse regenerabile. Fiecare companie trebuie s` cumpereaceste certificate din oferta final` c`tre cet`]eni, ceea ce în -seamn` o siguran]` pentru cei care produc aceste energii. Deasemenea, trebuie s` spunem c` exist` [i o finan]are de la 20 la40 de euro pe megawattul de energie verde produs` adiacentener gi ei con ven]ionale. Solu]ii exist`, îns`, din cauza r`spân di -rii ener giei hidro, nu sunt foarte vizibile. Poate c` în 2008,2009 sau în deceniul urm`tor vor fi mult mai vizibile pentru c`produce rea energiilor regenerabile va fi mult mai divers`.

Direc]ie [i cuantum în investi]iile prin POS Mediu

Domeniu Fonduri totale (UE [i România) Fonduri UE

Sectorul ap`/ap` uzat` 3,27 miliarde de euro 2,78 miliarde de euro

Sectorul de gestionare ade[eurilor/reabilitarea

terenurilor poluate istoric1,17 miliarde de euro 0,93 miliarde euro

Sectorul termoficare 458 milioane de euro 229 milioane de euro

Sectorul protec]ia naturii 215 milioane de euro 172 milioane de euro

Protec]ia împotriva inun-da]iilor [i reducerea erozi-

unii costiere329 milioane de euro 270 milioane de euro

Asisten]a tehnic` 174 milioane de euro 130 milioane de euro

BU

SIN

ES

S /

NE

WS

Compania american` Greenline In -dustries împreun` cu SC Ulerom auin augurat la Vaslui o nou` fabric` debio diesel. Aceasta va avea, în prima faz`,o produc]ie de 60.000 de tone pe an [iar putea ajunge, în func]ie de cererilepie ]ei, la 120.000 de tone, adeclarat directorul generalUlerom, Viorel Zichil.

Investi]ia total` s-aridicat la 18 mili oanede euro, iar lucr`rileau fost reali zate, încalitate de antre-prenor, de gru pulGreenline Industries,specializat în astfel deproiecte. „Aceast` fa -bric` de biodiesel este untribut adus cooper`rii inter-na]ionale: a fost proiectat` în Sta teleUnite, construit` în Germania [iRomânia [i instalat` de o echip` româ -neasc` [i una american`“, a declaratAdrian Po rumboiu, de]in`torul grupului

Racova din care face parte [i Ulerom.Materia prim` vine, în propor]ie de30%, din cele peste 15.000 de hectareagricole cultivate cu rapi]`, soia [i floa -rea-soarelui ale grupului Racova, iarrestul de la popula]ie. Proiectul a fost

finan]at prin credite, iar investi]iilese ridic` la 18 milioane de euro.

„Clien]ii vor fi atât din ]ar`,cât [i din str`in`tate. Mo -mentan suntem în ne -gocieri cu Petrom [iRom petrol“, a maispus Viorel Zi chil. Maimulte companii deru -leaz` inves ti]ii în fabri-ci de producere a bio -

com bus ti bi lului pe pia]aromâneasc`, pentru c`, po -

trivit normelor europene, tre-buie luate m`suri pentru înlocuirea ben-zinei [i motorinei utilizate în transportcu biocombustibil. Acesta trebuie s` re -pre zinte, în 2007, 2% din consumul totalde combustibil [i 20% în anul 2020.

16 GREEN REPORT

IMM-urile germane sunt interesates` fac` afaceri cu de[euri în România.Investitorii germani vor s` ofere solu]iiinovative, în special pentru procesele deevacuare a de[eurilor. În cadrul celui de-aldoilea forum româno-german organizatde Camera de Comer] [i Industrie a

României (CCIR), Mario Ohoven, pre -[edintele Uniunii Federale a IMM-uri lordin Germania, a declarat c` oa menii deafaceri germani sunt foarte interesa]i s`investeasc` în afacerile cu de[euri dinRomânia. Oficialul german a mai dec la -rat c`, pân` în 2018, în România se vor

face investi]ii de aproximativ 35 de mili -arde de euro în domeniul protec]iei me -diului. Vicepre[edintele CCIR, SorinDimitriu, a subliniat c` este necesarpen tru România s` coopereze în conti -nu are cu investitorii germani, pe bazaconjuncturii economice, ]inând cont defaptul c` la noi în ]ar` exist` aproximativ14.000 de societ`]i cu capital german.Ro mânia ocup` locul al doilea, dup` Po -lonia, în ceea ce prive[te poten]ialul dedezvoltare, cu investi]ii str`ine de aproa -pe 8 miliarde de euro în 2006. Economiaromâneasc` este func]ional`, cu stabili-tate [i credibilitate, lucruri care îi con-fer` statutul de membru al Organis me -lor Europene, având rela]ii diplomaticecu aproape 180 de state, a mai spus SorinDimitriu. Schimburile comerciale ro mâ no-germane au fost de zece miliarde de euroîn 2006, iar în primele patru luni ale lui2007 - de peste patru miliarde de euro.

Afaceri cu de[euri în România

Senatorul PD Marius Marinescupropune acordarea de ajutoare b`ne[tipopula]iei pentru instalarea aparatelorde aer condi]ionat. Potrivit propuneriilegislative, statul ar urma s` subven ]io -neze cu 500 RON achizi]ionarea apa -ratelor de aer condi]ionat pentru famili-ile [i persoanele cu un venit lunar pemembru de familie sub nivelul salariuluiminim. Ini]iatorul proiectului invoc` în -c`lzirea periculoas` a climei [i consi der`c` instalarea aparatelor nu este un lux, cia devenit o necesitate.

Greenline [i Ulerom - prima fabric` de biodiesel

Aer condi]ionatsubven]ionat

GREEN REPORT 17

AD

VE

RT

OR

IAL

Autogunoieraredescoperit`

Autogunoiera ROTOPRESS func]ioneaz` pe principiulcompact`rii prin presare a de[eurilor cu ajutorul unui rotor cumelc cu pas mare. De câ]iva ani buni, operatorii de salubritateau preferat în unanimitate achizi]ionarea de ma[ini com-pactoare constituite pe principiul transla]iei. CTE TRAILERS[i compania produc`toare FAUN nu g`sesc o explica]ie logic`pentru acest lucru, îns` pot argumenta de ce noul vehiculROTOPRESS func]ioneaz`printr-o metod` mai simpl` [imai economic` fa]` de principiulcompact`rii prin transla]ie.

Pe parcursul anilor, construc-torii acestei ma[ini au îmbu n` -t`]it încontinuu calitatea [i, ast-fel, au eliminat principaleledeficien]e pentru care opera-torii români nu au mai solicitatROTOPRESS. Nivelul de zgo-mot a fost adus la standardeledin domeniu, etan[eitatea cuveinu mai permite scurgerealichidului de la de[eurile colectate, iar rulmentul rotorului dis-pune de o protec]ie foarte bun`, acesta nemaivenind în con-tact cu de[eurile menajere, dar [i mai important este, faptul c`datorit` sistemului unic cu tambur rotativ, FAUN ROTO-PRESS reprezint` cea mai economic` autogunoier` pentrucolectarea reziduurilor menajere sau industriale echivalente.Deoarece con]ine mai pu]ine componente mobile, costurilede mentenan]` [i repara]ii sunt mai mici. De altfel, datorit`

faptului c` suprastructura este mai u[oar` cu aproximativ 800kg decât o autospecial` cu plac` de presiune, la acela[i volum,greutatea util` cre[te [i, astfel, concluzia „încarc` mai mult,alimenteaz` mai pu]in“ devine o realitate deloc de neglijat.

Fiind echipat` cu un sistem de lift corespunz`tor, ma[inapoate lucra cu toate tipurile de pubele, de la 60 l pân` la contai -nerele de 1.100 l. Un punct forte \n pro tec ]ia mediului îl repre -

zint` colec tarea resturilor mena-jere, ce sunt imediat omogenizateîn melcul rotativ. Etan[eitateaperfect` a recipientului de co -lectare FAUN ROTOPRESS nupermite lichi dului acumulat [inici prafului sau cenu[ii s` p` -trund` în mediul înconjur`tor,deoarece acesta este pre v`zut cuo van` de colectare a li chidului,inclusiv cu robinet de go lire.Astfel, autospeciala nu va l`sanicio urm` pe strad`.

Pentru a r`spunde normelor îndomeniu în ceea ce prive[te nivelul de zgomot, ma[ina are, \npartea posterioar`, o izolare fonic`, \ntre nervurile recipientuluide colectare, montat` prin c`ptu[ire, iar rama de conectare [icantul de alunecare sunt pulverizate cu material izolant. Poluareafonic` este, astfel, mult mai redus`.

Iat` avantajele oferite de aceast` nou` autogunoier` revo -lu]ionar` pe care operatorii de salubrizare nu trebuie s` oscape din vedere!

O noutate pentru pia]a utilajelor specializate în domeniul salubriz`rii oreprezint` autospeciala tip ROTOPRESS, care nu a mai fost importat`

sau construit` în România de mai bine de 15 ani. Prin compania CTE Trailers, ma[ina revine în slujba serviciilor de salubritate din ]ar`.

BU

SIN

ES

S /

NE

WS

18 GREEN REPORT

Cele 169 de ]`ri care au participat la ratificarea Protoco -lului de la Kyoto [i-au asumat responsabilitatea ca, între 2008[i 2012, s` reduc` emisiile na]ionale de CO2 cu un anumit pro-cent fa]` de anul de baz` 1990. Pentru ]`rile aflate în continu`dezvoltare, ]inta stabilit` ini]ial se dovede[te a fi foarte greude atins. Este cazul Japoniei, care, fiind în plin` ascensiuneeco nomic`, a înregistrat o cre[tere a emisiilor de dioxid decar bon cu aproximativ 8% între aprilie 2005 [i martie 2006.

Cotidianul de afaceri nipon „Nikkei“ titreaz`, citând unraport guvernamental, c` în timp ce se a[teapt` ca emisiile dinindustrie s` scad` cu 9%, cele provenind din gospod`rii vorcre[te, probabil, cu 13%-16%, iar cantitatea de CO2 emis` decentrele de birouri se va m`ri cu 29%-31%.

A[a cum atr`gea aten]ia primul-ministru al Japoniei, ShinzoAbe, japonezii trebuie con[tientiza]i cu privire la consecin]elepe care le poate avea aceast` cre[tere constant` a nivelului ri -dicat al emisiilor de CO2 provenind din gospod`rii.

Protocolul, care p`rea solu]ia salvatoare la problema înc`l -zirii globale, începe s`-[i arate limitele. Eficien]a Acordului dela Kyoto este subminat` nu doar de lipsa conform`rii ]`rilorsemnatare la obiectivele fixate, ci [i de favorizarea ]`rilor dez-voltate în raport cu cele s`race. Dac` ]`rile bogate î[i pot per-

mite, prin intermediul schemei de comercializare a emisiilorde gaze cu efect de ser`, s`-[i duc` la îndeplinire angajamen te le,]`rile s`race nu pot beneficia de astfel de avantaje. În schimb,brokerii londonezi ob]in câ[tiguri uria[e din coordonarea pro -iectelor de reducere a emisiilor poluante în ]`rile în proces dedezvoltare, cele mai multe în India [i China.

Marea Britanie este [i ea în pericol de a rata atingerea unuiobiectiv de mediu, de data aceasta a unuia privind cre[tereaprocentului de folosire a resurselor regenerabile pentru ener -gie. Cel pu]in a[a spun mai multe organiza]ii de protec]ie amediului – printre care se num`r` Greenpeace, Prietenii P` -mântului, Asocia]ia Energiei Regenerabile [i Funda]ia NewEconomics – care i-au cerut premierului britanic GordonBrown s` revizuiasc` politica energetic` a ]`rii. În scrisoareaadresat` acestuia, organiza]iile avertizeaz` c`, în cazul în careBrown nu va lua m`suri privind strategia energetic`, MareaBritanie nu-[i va atinge obiectivele pentru combaterea înc`l -zirii climatice. Organiza]iile i-au comunicat în scris premieru-lui c` „ar fi p`cat ca leadershipul ar`tat de Marea Britanie înadoptarea acestor obiective în martie s` fie acum erodat delipsa grav` de ambi]ie din politica noastr` intern`“.

Obiectivul fixat de Uniunea European` pentru MareaBritanie vizeaz` utilizarea în propor]ie de 20% a energiei dinsurse regenerabile pân` în 2020.

Kyoto: obiective imposibil de atins

La aproape 11 ani de la ratificarea Protocolului de la Kyoto, Japonia risc` s` nu poat` respecta

angajamentele luate odat` cu semnarea acordului.text de alexandra kartman

GREEN REPORT 19

Steve Case, cofondatorul companieiAmerica OnLine, cunoscut` lumii întregidrept AOL, a demarat lucr`rile pentruconstruirea unui complex de lux de va -can]`, gândit în conformitate cu prin-cipiile ecologice. Revolution LLC estenumele companiei de]inute de Case,care va construi complexul turistic Re -volution Places, pe o suprafa]` de 263 dehectare, în Cacique, Costa Rica. Ame -ricanul va investi 800 de milioane dedolari pentru a conferi complexului un

design eco-friendly, care s` exploateze lamaximum poten]ialul natural al zonei.Proiectul, care se estimeaz` c` va fifinalizat în 2010, a fost anun]at chiar depre[edintele republicii, care a dorit s`sublinieze importan]a vital` pe care o auinvesti]iile str`ine pentru dezvoltareaeconomic` a ]`rii. Pre[edintele OscarArias Sanchez a solicitat, de asemenea,companiilor [i „s` respecte mediul [i s`se conformeze tuturor cerin]elor legii”.„Acest lucru“, a continuat pre[edintele,

„aduce un dublu beneficiu: pe de-oparte, este în favoarea locuitorilorcostaricani, pe de alt` parte, este [i înavantajul turismului str`in“. Compania vadona un milion de copaci Funda]iei pen-tru Echilibru între Conservare [i Dezvol -tare, o entitate caritabil` aflat` în subor-dinea guvernului. Revolution Pla ces vacrea, de asemenea, granturi de pân` la35.000 de dolari pentru persoa nele [i or -ga niza]iile care vor avea ini]ia tiva unorproiecte pentru protec]ia mediului.

NE

WS

Guvernul germanreduce emisiile

Guvernul german pl`nuie[te s`creasc` bugetul de mediu la 2,6 miliardede euro pentru a putea sus]ine cele 30de m`suri de economisire a energiei [ide reducere a emisiilor de gaze cu efectde ser` pe care institu]ia oficial` dore[tes` le aplice pentru a combate înc`lzireaglobal`.

Nem]ii au planuri ambi]ioase: ei dis-cut` reducerea emisiilor de CO2 cu 30%fa]` de anul 1990, pân` în anul 2020.Mai mult, 750 de milioane de euro vor fialoca]i anual pentru sus]inerea indus-triei de înc`lzire pe baza combustibililoralternativi. De asemenea, se vorbe[tedespre cre[terea ponderii de energieregenerabil` în industria produc`toarede energie de la 12%, cât este nivelulactual, la 30%.

Turism ecologic de la unul dintre fondatorii AOL

Compania Honeywell a fost contrac-tat` de Departamentul de Energie (DOE)al SUA pentru a contribui la atingerea]intelor anuale de economisire a ener -giei pe care acesta [i le-a fixat.

Ini]iativa de transformare a Mana -gementului Ac]iunilor pentru Energie(TEAM) ar putea u[ura facturile de 90de milioane de dolari anual, prin redu -cerea cu 30% a consumului energetic întoate facilit`]ile departamentului.

Samuel W. Bodman, secretarul De -partamentului de Energie, a declarat c`,

„în urm`torii ani, DOE se va folosi detoate pârghiile publice [i private de caredispune pentru a reduce intensitateaconsumului energetic [i a îmbu n`t`]iperforman]a energetic`“.

Reprezentan]ii companiei Honeywellau declarat pentru publica]ia „Star Tri -bune“ c`, pân` în prezent, firma a desf` -[ u rat programe de eficientizare a consu -mului energetic pentru 2.000 de cli en]i[i c`, prin acestea, s-a reu[it ob]ine reaunei economii de dou` miliarde de do -lari din costurile pentru energie.

Honeywell reduce consumulDepartamentului de Energie al SUA

20 GREEN REPORT

BU

SIN

ES

S /

OP

INII

Nu de mult, un reporter m-a întrebat dac` eucred în înc`lzirea global` produs` de om. Amr`spuns c` nu am ajuns înc` la credin]`, ci maicercetez. Era vorba despre un reportaj venit dinAnglia care relata faptul c` nu numai efecteleantropice (societatea uman`) genereaz` schim-bare climatic`, ci [i Soarele, care are cicluri cos-mice ce pot perturba echilibrul climei terestre.Interesant era ce se sugera: anume c`, dorin]a„Doamnei de Fier“, Margaret Thatcher – prim-ministru al UK în anii ’80 – de a submina pute -rea sindicatelor miniere a condus, datorit`aloc`rii politice de resurse financiare serioase, lajustificarea ac]iunii de închidere a minelor cabenefic` pentru eliminarea efectelor înc`lziriiglobale.

În contextul relat`rii de mai sus este impor-tant – cel pu]in eu cred (de data aceasta chiarCRED) asta – s` se arate publicului toate fa]e -tele unor ac]iuni care pot fi prezentate la extre -

mele date de diverse puncte de vedere. Nu estevorba numai despre îngeri sau numai despredemoni.

Voi vorbi despre un alt caz în care o mani-festare atmosferic` – gaura de ozon – a condusla ac]iuni ce servesc unor scopuri pur comer-ciale. Înainte de a descrie aspectul comercial,trebuie în]eles c` fenomenul gaura de ozonexist` [i este observat de sateli]ii meteorologici.În anii ’80 s-a v`zut c`, deasupra Polului Sud, lafiecare doi ani ap`rea o gaur` de ozon carecre[tea de la o apari]ie la alta. S-au f`cutcercet`ri [i simul`ri care au identificat, între altesubstan]e, cloro-fluor-carbonul (CFC), cunoscut[i ca freon, cu diverse compozi]ii moleculare,drept cauza principal` pentru pierderea ozonu-lui din atmosfer`. Congresul de la Montreal din1987 a încheiat un protocol care era destinatelimin`rii CFC-urilor din utilizarea uzual`.

V` întreba]i, probabil, la ce serve[te freonul?Toat` industria refriger`rii se baza pe aceast`substan]`; toat` industria spray-urilor se baza peaceast` substan]`. Imagina]i-v` cum a]i tr`i f`r`frigider. Imagina]i-v` cum ar fi via]a f`r` spray-uri de diverse feluri.

Acum putem trece la problema economic` ag`urii de ozon. Trebuie [tiut c` un patent inter-na]ional – de pe urma c`ruia se câ[tig` „royal-ties“, beneficii mari – are o durat` de via]` de 50de ani, dup` care devine de uz public. Lamomentul discu]iei noastre, freonul împlineaspre 50 de ani de când fusese patentat. Gândi]i-v`la sutele de milioane de frigidere [i la mili ar delede spray-uri din lume [i la ce venituri nu vor maicurge pentru cine a patentat freonul. Dou`ac]iuni sunt evidente. Prima, s` se introduc`patentul unor noi tehnologii care s` înlocuiasc`freonul [i s` dea înc` 50 de ani de beneficii. Adoua se refer` la un mijloc de a elimina utili za -rea freonului astfel încât concuren]a acestuia s`nu mai existe pentru noile tehnologii. În con-cluzie, freonul produce gaura de ozon, deci fre-onul trebuie eliminat. Ce noroc are omenirea c`exact acum exist` tehnologii alternative care s`permit` înlocuirea freonului d`un`tor.

E pur si muovetext de dr. ionu] purica

V` întreba]i, probabil,la ce serve[te freonul?Toat` industriarefriger`rii se baza peaceast` substan]`;toat` industria spray-urilor se bazape aceast` substan]`.Imagina]i-v` cum a]itr`i f`r` frigider.Imagina]i-v` cum ar fivia]a f`r` spray-uri dediverse feluri.

GREEN REPORT 21

cum v` place viziunea economic` a problemei

g`urii de ozon?În cazul schimb`rilor climatice se constat` efecte planetare

de net`g`duit. Este dovedit c` au existat cicluri de cre[tere atemperaturii cu efecte asupra dinamicii climei [i în milioanelede ani care au trecut. Exist` îns` o diferen]`: acum câteva mili -oane de ani nu putea s` dispar` specia uman` pentru c` ea nuap`ruse înc`. Azi îns` suntem aici [i, fie c` este numai dincauza noastr`, fie c` nu, va trebui s` ne adapt`m schimb`rilorclimatice.

Conven]ia Na]iunilor Unite pentru Schimb`ri Climatice,semnat` dup` Conferin]a de la Rio, din 1992, a reprezentatprima ac]iune convergent` a întregii societ`]i umane. Esteoare acesta un semn de con[tien]` a conceptului de specieuman` care trebuie s` supravie]uiasc`, ce a evoluat din supra -vie]uirea grupului (fie el tribal, etnic, na]ional, corporatistetc.)? În orice caz, este un efect important pe termen lung,indiferent de ce l-a produs.

Aspectul comercial asociat nu a întârziat, fiind reprezentatde Protocolul de la Kyoto. Un aranjament win-win genial, des-tinat s` creeze activitate economic`. Protocolul a venit latimp. Dup` criza pre]ului petrolului din 1973-1975, toate teh -nologiile energo-intensive au fost transferate c`tre econo miilecare aveau ca teorie de dezvoltare “industria grea [i construc-toare de ma[ini” (pentru cei mai în vârst`, sintagma asta sun`cunoscut). Cu banii ob]inu]i s-au început programe deinvesti]ii în eficien]a energetic`. Acestea au creat activitateeconomic` [i locuri de munc`. Dar o investi]ie, chiar de anver-gura acesteia, are un ciclu de via]` care dureaz` circa 20 de ani,dup` care nu se mai genereaz` activitate economic` [i locuride munc`. Dup` circa 20 de ani trebuia inventat altceva pen-tru a relansa cicluri de activitate economic`. Autostrada infor-ma]iei era o idee care a dat rezultate mai pu]ine decât a[tep -t`rile. Astfel, în 1997 s-a semnat Protocolul Kyoto care intro-ducea o nou` marf` (comodity): Unit`]ile de Reducere deEmisii de CO2. Acestea pot fi tranzac]ionate cu scopul finalde reducere a emisiilor globale, deci de reducere a cauzeiantropice a schimb`rilor climatice. Nu discut`m acum meca -nismele Protocolului Kyoto. Atragem îns` aten]ia asupra ex -ploziei de tehnologii noi, a transferului lor între diverse na -]iuni [i a proiectelor care au fost generate de noul concepteconomic introdus în acest mod, cu locurile de munc` asoci-

ate [i, de ce nu, cu noii milionari ce apar în acest domeniu. Schimb`rile climatice exist`, dar nu se pot separa de opor-

tunit`]ile economice la nivelul societ`]ii umane.Concluzia final` a celor spuse mai sus este c` tr`im într-un

sistem complex, având o interac]ie a societ`]ii umane cu pla -neta care se manifest` în multe feluri [i se suprapune pesteefec tele cosmice ale Soarelui [i ale planetelor [i peste cele geo-logice ale P`mântului. Chiar dac` nu consider`m influen]asociet`]ii umane asupra proceselor climatice terestre ca semni-ficativ`, suntem pu[i în fa]a unor efecte manifeste de schimbarea climatului la care va trebui s` ne adapt`m. Altfel, peste 65 demilioane de ani, o civiliza]ie de furnici va încerca s` în]eleag`cum au disp`rut ni[te dinozauri care dominau P` mântul, a[acum [i noi vrem s` în]elegem azi ce s-a întâmplat acum 65 demilioane de ani cu dinozaurii care dominau atunci planeta.

Ionu] Purica a absolvit cursurile Facult`]ii de Ener ge ti c ,̀Centrale Nucleare Electrice. În debutul carierei sale acontribuit la construc]ia Centralei Nucleare de la Cer -na vod`. A fost un pas important înaintea ob]inerii unuidoctorat în domeniul energeticii, construc]ia de reac-tori nucleari. În a doua etap` a carierei sale a lucrat încadrul Agen]iei Italiene pentru Energie, Noi Tehnologii[i Mediu pentru analize de risc în sistemele energeticedin Italia, dar [i din Uniunea European`. Reîntors în Ro -mânia, a coordonat proiectele [i programele interna -]ionale al RENEL-ului. Activitatea sa pofesional` a con-tinuat patru ani în Banca Mondial`, ca Project Officerpentru Energie [i Infrastructuri. S-a dedicat apoi activ-it`]ii de cercetare, consultan]` pe probleme de analiz`de risc [i de mediu, pentru companii din sectorul ener-getic românesc [i interna]ional, cum ar fi Marsh, ItochuJaponia. În continuare, a predat cursuri pentru master-anzii Institutului Politehnic [i alte universit`]i. Dup`încheierea profesoratului, a fost consilier personal alministrului mediului [i a activat ca expert pe lâng`Comisia pentru industrie [i servicii a Parlamen tuluiRomâniei. Ca autor, Ionu] Purica a publicat 80 delucr`ri [i c`r]i în domeniul energie [i mediu, în revistede circula]ie interna]ional`. Cea mai recent` realizare înCV-ul specialistului este ob]inerea celui de-al doileadoctorat, în economie.

CV Ionu] Purica

22 GREEN REPORT

CO

VE

R S

TO

RY Apa,

cel mai r`sun`tor e[ec al secolului XX

text de ecaterina procopov

GREEN REPORT 23

În mod ironic, pe o planet` acoperit` în propor]ie de 70%de ap`, un miliard de oameni sufer` din cauza lipsei apei, iaralte patru miliarde (aproximativ 65% din totalul popula]iei) auun acces limitat la rezervele de ap` dulce. Doar 15% din totalulpopula]iei tr`ie[te în zone în care apa se g`se[te din abun-den]`. 2,6 miliarde de oameni, aproape jum`tate din totalulpopula]iei, nu au acces la condi]ii sanitare adecvate (WHO /UNICEF 2004). Estim`rile mondiale arat` c`, anual, suntînregistrate 250 de milioane de cazuri de îmboln`vire care auleg`tur` cu apa. 68% dintre persoanele spitalizate în ]`rile af la -te în curs de dezvoltare sufer` de o boal` asociat` cu calita teasau lipsa apei (UNESCO-IHE). Între dou` [i trei milioane depersoane mor anual din cauza calit`]ii [i accesului redusla resursa de ap`, din cauza condi]iilor sanitare [i deigien`. Pe scurt: patru din cinci oameni sufer` dincauza lipsei apei. Pre [edintele Pacific Institute, dr.Peter H. Gleick, are cifre [i mai îngrijor`toare: „Pro -babil 20.000 sau 30.000 de oameni mor zilnic dincauza bolilor care au leg`tur` cu apa, boli pe care [tims` le prevenim, sunt u[or de tratat, dar e[u`m îna face asta“.

La nivel global, cantitatea de ap`dulce reprezint` aproximativ2,5% din cantitatea total`.Cea mai mare parte dinaceas t` cantitate nu esteîns` accesibil` oamenilor.Doar 0,1 la sut` din totalulapei de pe P`mânt o re pre -zint` apa râurilor, lacu rilor,bazinelor acvifere de mic`adâncime, adic` resursa deap` accesibil` oamenilor.Consumul mondial de ap`se ri dic` la 3.600 de kilo-metri cubi pe an, adic` 25%din cantitatea de ap` dulceregenerabil` la care are ac -ces popula]ia anual. Înaces te condi]ii, apare în -tre barea dac` putem s`vorbim sau nu despre ocriz` a apei, dac` exist` cuadev`rat motive de îngrijo-rare. R`spunsul general,dat de speciali[tii din în -treaga lume, este „da“ – [iasta pentru c` nu canti-tatea de ap` reprezint` pro -

blema principal`, ci distribuirea pe glob, accesul la aceast` re -surs`, cât [i cum o folosim, sursele utilizate, poluarea [i, nu înultimul rând, calitatea apei.

distribuirea resurselor de ap` pe glob

America Latin` este regiunea cea mai bogat` în ap`, de]i -nând 1/3 din totalul de ap` dulce regenerabil` din lume. Pelocul doi se situeaz` Asia, cu 25%, OECD cu 20%, Rusia [iAfri ca Saharian` cu câte 10%. Pe ultimul loc sunt Africa deNord [i Orientul Mijlociu - cu 1%. Cifrele devin mai relevante

dac` raport`m resursa la cerere sau consum. S` lu`mdrept exemplu China. Are o resurs` de ap` de 7% dintotalul mondial [i o popu la]ie reprezentând 22% dinnum`rul locuitorilor planetei. Canada, în schimb, are9% din resursa de ap` mondial` [i o popula]ie carereprezint` doar 0,5% din totalul popula]iei.

Efectele distribu]iei inegale a resursei de ap` suntagravate [i de gradul de dezvoltare a ]`rilor [i, nu

în ultimul rând, de nivelul de trai al fie c` -rui individ în parte. Studiile interna -

]io na le recente arat` c`, în 22de ]`ri africane, apa nu esteasigurat` pentru jum`tatedin popula]ie. Solu]ii mo -derne pentru asigurareaapei exist`. În 2002 erau10.000 de in stala]ii dedesali nizare, care produ -ceau 5 milioane de me tricubi de ap` dulce. 70% din-

tre acestea erau îns` am pla -sate în ]`rile bogate în pe troldin Orientul Mijlo ciu [i Afri -ca de Nord, ]`ri care î[i per-mit s` pl`teasc` între 1 [i 4dolari pe metru cub de ap`produs` din ex tragerea s`riidin apele o cea nelor. NiciEuropa nu este ocolit` decriza apei. Lipsa apei, pro -vocat` de înc`l zirea globa -l`, secet` [i cre[ terea con-sumului, se arat` în ultimulraport european, a afectataproximativ 15% din supra -fa]a UE [i apro ximativ 17%

din totalul popula]iei.

„Perhaps the greatest failure of development in the 20th century was our failure to meet basic human needs for water for everyone.“

Dr. Peter H. Gleick, pre[edintele Pacific Institute

Accesul la resursa de ap` nu este doar o problem` regional`,de ]ar`. Mai toate marile aglomer`ri urbane se confrunt` cuaceea[i problem`. Studiile UNESCO arat` c`, pentru a asiguranevoile de baz`, fiecare individ necesit` zilnic între 20 [i 50 delitri de ap`. În 2000, mai mult de 900 de milioane de locuitoriurbani (aproape o treime din to]i locuitorii urbani ai lumii),care tr`iau în cartiere s`r`c`cioase, aveau acces la doar 5 pân`la 10 litri de ap` pe zi.

consumul de ap` s-a dublatîn 40 de ani

Un alt factor-cheie care st` la baza crizei mondiale a apei,dup` distribu]ie, este consumul. Un consum dictat de cre[ tereapopula]iei mondiale, de industrializare [i, nu în ultimul rând, deagricultur`. Între 1960 [i 2000, consumul global de ap` s-a du -blat, de la 1.800 la 3.600 kilometri cubi pe an, cu o cre[tere de17% pe decad`. Consumul de ap` dulce va cre[te în perioada2000-2010 cu 10 procente. În Europa, prognozele arat` o cre[ -tere a exploat`rii apei de la nivelul actual, de 415 de kilometricubi, la 660 de kilometri cubi pe an pân` în 2070-2080.

Pe regiuni, Asia este cel mai mare consumator – cu aproapejum`tate din totalul de ap` consumat la nivel mondial, urmat`de OECD, fosta Uniune So vietic`, America Latin`, Americade Nord, Orientul Mijlociu [i Africa sub-saharian`. Diferen]eimportante [i, poate, mai relevante apar în mo mentul în careanaliz`m consumul din perspectiva surselor folosite, dar [i ra -

portând cantitatea la resur sele de ap` existente în fiecare re -giune. Asia, cel mai mare consumator mondial, de]ine [i loculdoi în ceea ce prive[te resursele existente. Prin urmare, con-sumul de ap` este de doar 16%-22% din resurs`.

America Latin`, cea mai bogat` regiune în ap`, consum`doar 1-2 procente din resursa anual`. La polul opus, OrientulMijlociu [i Africa de Nord (MENA), cea mai s`rac` zon` înrezerve de ap` regenerabile, au ajuns s` foloseasc` între 108% [i120% din resursa de ap` regenerabil` existent` în zon`. Expli-ca]ia este dat` de faptul c` o treime din cantitatea de ap` uti-lizat` este ob]inut` din surse neregenerabile, din rezervelesubterane. Previziunile arat` [i mai sumbru – pân` în 2010,procentul va ajunge la 130.

Motive de îngrijorare apar [i dac` ne uit`m la sursele de ap`care asigur` consumul mondial anual. Ca o consecin]` a distri -bu]iei inegale sau din considerente economice, multe state î[iasigur`, în diverse propor]ii, necesarul de ap` folosind rezerve -le subterane de mare adâncime, rezerve de ap` considerate cafiind neregenerabile. Studiile arat` c`, la nivel mondial, 25%pân` la 40% din apa potabil` a globului este furnizat` de apasubteran` (UNESCO). S-a estimat c` 1,5 miliarde de oameni(UNEP 1996), respectiv 3 miliarde de oameni (UN/WWAP2003) depind de proviziile de ap` subteran`.

agricultura, cel mai mareconsumator mondial de ap`Continua cre[tere a popula]iei va determina o cre[tere a

produc]iei de mâncare, care va cere aliment`ri cu mai mult`ap` dulce pentru iriga]ii sau un consum mult mai eficient alproviziilor de ap`. (WMO 1997)./MA.

Peter Gleick, pre[edintele Pacific Institute, spunea: „Poatecea mai bun` estimare actual` este c` 80% din cantitatea to tal`de ap` folosit` de oameni reprezint` consumul din agri cul tur`.Doar 18% din zonele cultivate sunt irigate, îns` acestea produc40% din totalul produselor agricole din lume. Este absolut vitalpentru asigurarea hranei unei popula]ii aflate în cre[tere. Cutoate acestea, folosirea apei în agricultur` este ineficient`.

Putem s` produ cem mult mai mult` mâncare cu apa pe careo folosim în prezent. Una dintre marile încerc`ri cu care se con-frunt` în prezent multe ]`ri este c` nu au suficient` ap` pentru aacoperi consumul, în special în agricultur`. Sunt 18 sau 20 de ]`riîn lume care nu produc suficient` hran` pentru a satisface ce -rin]a intern` [i trebuie s` cumpere nece sa rul de pe pia]`. Cândcump`r` hran`, ei cump`r` [i ap`. Ei cump`r` apa pe care alte]`ri au folosit-o pentru a produce hrana respectiv`. Anumi]ioameni nu mesc asta ap` virtual`. Este absolut re zonabil s` seîntâmple asta, dac` pia]a o permite, dar trage [i un semnal dealar m` referitor la provoc`rile viitoare într-o lume în care popu -la]ia cre[te de la 6,5-7,9, la pro babil 11-12 miliarde de oa meni“.

În Asia, Orientul Mijlociu, Africa sub-saharian` [i de nord –iriga]iile reprezint` 85%-90% din totalul de ap` consumat. ÎnEuropa, analiza principalelor utiliz`ri ale apei în bazinelerâurilor afectate relev` c` agricultura este principalul consu -mator, cu 64%.

©mihai stoica

În 2000, mai mult de 900 de milioane de locuitori urbaniaveau acces la doar 5 pân` la 10 litri de ap` pe zi. În

Bucure[ti, în cartierul Colentina, zeci de familii împart osingur` surs` de ap`: un robinet montat în cap`tul străziipe care locuiesc. Ei se pot considera noroco[i. În multe

alte cartiere din zonele s`r`c`cioase ale Capitalei, apa provine din pu]urile sau fântânile s`pate în curte.

©mihai stoica

26 GREEN REPORT

numitorul comun: poluareaPe lâng` cre[terea consumului de ap`, poluarea este un alt

factor care limiteaz` cantitatea de ap` accesibil` oamenilor.Amenin]`rile legate de degradarea calit`]ii apei cresc în zoneleîn care resursa de ap` este redus` pentru c` efectul de diluareeste invers propor]ional cu cantitatea de ap` aflat` în circu la]ie.

Pentru ]`rile slab dezvoltate, tratarea apelor menajere nueste înc` ceva obi[nuit, 89%-95% din acestea fiind rev`rsatedirect în râuri, lacuri [i în zonele de coast`. În mod consec -vent, bolile generate de ap`, ca holera [i dizenteria, printrealtele, afecteaz` milioane de vie]i anual. Cea mai mare surs` depoluare din Africa, potrivit evalu`rilor f`cute în deceniul tre-cut, este contaminarea cu fecale. Cele mai multe contamin`ris-au înregistrat în Bazinul Nilului [i în Africa de Nord, darasta s-a observat [i pentru c` sunt amplasate cele mai multesta]ii de monitorizare.

În ]`rile dezvoltate, cea mai mare surs` de poluare o re pre -zint` compu[ii chimici rezulta]i din activitatea industrial`.Unele industrii emit în atmosfer` cantit`]i semnificative desulfuri [i compu[i de nitrogen. Acestea se pot dizolva în pic` -turi de ploaie care genereaz` ploile acide. În Europa, poluareaorganic` [i contaminarea cu metale toxice exist` la un nivelmai sc`zut decât în anii ’50-’80 datorit` îmbun`t`]irilor aduselegisla]iei de mediu. Ultima modificare legislativ` a fost con-venit` de mini[trii mediului din ]`rile UE la sfâr[itul lunii iu -nie 2007. Ace[tia au ajuns la un acord privind eliminarea pe

termen lung a 41 de substan]e chimice nocive, pesticide [imetale grele, din apele de suprafa]`. Una dintre cele mai im -portante schimb`ri se refer` la m`surarea standardelor de cali-tate nu doar în ap`, a[a cum cere Comisia European`, ci [idup` concentra]ia din ]esuturile fiin]elor vii [i din sedimente.

O alt` surs` important` de poluare o reprezint` accidenteleindustriale. Unul dintre cele mai mari [i grave accidente eco-logice a fost înregistrat pe 30 ianuarie 2000 chiar în România.100.000 de metri cubi de steril, aproximativ 50-100 de tonede cianur` de la exploatarea minier` Baia-Mare au ajuns înSome[, Tisa [i, în cele din urm`, în Dun`re. 24 de localit`]i auîntrerupt alimentarea cu ap`, afectând peste 2,5 milioane depersoane.

românia, mereu surprinz`toare

În contextul mondial, România continu` s` aib` o pozi]ieprivilegiat`, atât din punctul de vedere al resurselor, cât [i alconsumului. Cu o resurs` total` de 71,5 de miliarde de metricubi (40,4 conform gradului de amenajare hidrografic`), Ro -mâ nia ocup` locul 21 în Europa în topul ]`rilor celor mai bo -gate în ap`. Paradoxal, am putea spune, declinul economic dinpe rioada de tranzi]ie a avut efecte de mediu benefice la capi-tolul ap`, chiar dac` acestea au fost doar pe termen scurt.Consu mul a sc`zut, poluarea s-a redus ca urmare a închideriisau re ducerii activit`]ii industriale în majoritatea întreprinde -rilor de stat, dar [i în sectorul agricol.

Teren agricol – fermele agricole din comuna Cop`ceni, jude]ul Ilfov

GREEN REPORT 27

reversul medalieiDin 1990 [i pân` în 2006, consumul de ap` în

România a în registrat o sc`dere dramatic`. Dela 20,4 miliarde de metri cubi la 6,08 miliardede metri cubi. „Reducerea cea mai semnificativ`este în agricultur`, unde de la o cerin]` de circa9 mili arde metri cubi în anii 1985-1993, a sc`zutpân` la 0,5 miliarde metri cubi. Se estimeaz` c`valorile cerin]elor înregistrate în prezent vorcre[ te în anii urm`tori, pe fondul dezvolt`riieco nomice“, spune prof. conf. dr. ing M`d`linMihailovici. Be ne fic` pentru mediu, dar, pe ter-men lung, reducerea consumului de ap` în agri-cultur` a demonstrat nu atât o eficien]` a consu -mului sau o reducere a pierderilor, ci, mai de gra -b`, un dezinte res fa]` de acest sector. Distru ge -rea sistemelor de iriga]ii, dar [i nefolosirea celoraflate înc` în func]iune sunt demonstrate desuprafa]a irigat` la nivelul anului 2007 –500.000 de hec ta re, dintr-un total amenajat de3 milioane.

În contextul înc`lzirii globale [i al feno mene -lor meteo ex treme, secete-inunda]ii, Româniatrebuia s` ia m`suri drastice [i urgente. Vara2006 a demonstrat, o dat` în plus, c` agriculturaromâneasc` este, în cel mai bun caz, una de sub-zisten]`, iar rezultatele anuale bune ]in mai multde providen]` decât de [tiin]` [i planificare. Din2,8 milioane de hectare cultivate cu grâu, secar`,orz, orzoaic` [i rapi]`, circa 1,7 milioane de hec -tare au fost calamitate (date existente la 20 iu -nie). Recolta de grâu este de 2,6 milioane de to -ne, de dou` ori mai mic` decât anul trecut.

Strategia de combatere a secetei elaborat`de guvernul T`riceanu în aceast` var` vine preatârziu, ar spune unii speciali[ti, iar unele m` -suri sunt, mai degrab`, pripite [i eficiente petermen scurt decât sustenabile economic [iecologic.

strategia guvernului Ministerul Agriculturii sus]ine irigarea cul-

turilor agricole cu ap` din acumul`ri sau pânzafreatic`, în prezent fiind permis` doar folosireaapei din cursurile râurilor. Decebal Traian Re -me[: „Trebuie s` permitem accesul la apa ad mi -nistrat` de Apele Române din diverse acumul`ri[i ap` freatic`. La noi se face iriga]ie numai dinDun`re [i Prut, singurele prize de ap` pe carele-am permis pân` acum“. Mai mult, guvernul aaprobat [i alocat fonduri pentru efectuarea a 140de foraje de mare adân cime în zonele în care seprefigureaz` un deficit de ap` în sol.

Nu toat` lumea este de acord cu strategiaMinisterului Agriculturii. Marius Postelnicescu,directorul general Admi nis tra]ia Na]ional` Ape-le Române (ANAR), spune c` folo si rea ape lordin subteran este justificat` doar în cazul popu-la]iei [i doar în cazul înregistr`rii unor secetesevere. „Pentru agricultur`, consider`m c` celmai important lucru, în aceast` si tua]ie, ar fidemararea unor proiecte pentru reabilitarea re -]elelor de irigare existente. Recomand`m Minis -terului Agri culturii s` foloseasc` apa din resur -sele de suprafa]`, din lacuri sau râuri.“

Nicolae M`r`cine, director general al Ad mi -nistra]iei Na ]ionale de Îmbun`t`]iri Funciare(ANIF), este de aceea[i p` rere: „Toat` lumea aspus, hai s` facem sisteme de iriga]ii cu ap` dinpânza freatic`. Eu nu recomand acest lucru, bachiar sunt împotriv`, pentru c` singura rezerv`de ap` pe care o mai avem este apa din subteran.Apa din subteran este o rezerv` int angibil`, pecare o vom folosi doar pentru oameni [i animale“.

Nicolae M`r`cine spune c` o solu]ie mai bu -n` o reprezint` investi]iile în tehnologii moder -ne [i în reducerea pierderilor din iriga]ii. „Siste -mul de irigare pe baz` de picurare genereaz` unconsum minim [i un maximum de eficien]`.Acest sistem este o solu]ie foarte bun`, dar nupoate fi folosit pentru culturile mari. Cel mai

„Toat` lumea aspus, hai s` facemsisteme de iriga]iicu ap` din pânzafreatic`. Eu nu reco-mand acest lucru,ba chiar sunt împo -triv`, pentru c` sin-gura rezerv` de ap`pe care o mai avemeste apa din subte ran.Apa din subteraneste o rezerv` int an-gibil`, pe care ovom folosi doarpentru oameni [ianimale“.Nicolae M`r`cine,director general alAd mi nistra]iei Na -]ionale de Îmbun` -t`]iri Funciare (ANIF)

28 GREEN REPORT

modern sistem de irigare este submersia princare apa se duce direct în sistemul radicular alplantei, f`r` a exista pierderi. Îns`, pentru a adu -ce aceast` tehnologie în România trebuieproiecte [i foarte mul]i bani, deci va dura multtimp.“

Prof. conf. dr. ing M`d`lin Mihailovici mergechiar mai departe în privin]a restric]ion`riifolosirii apelor subterane: „Cred c` m`rirea va -lorii contribu]iei specifice la agen]ii economicide tip industrial la 80-90 lei/1.000 m3 ar duce ladescurajarea acestora în folosirea apei subteraneîn procese care nu reclam` ap` de cali tatea celeipotabile. O alt` m`sur` care se im pune esteini]ierea unui act normativ care s` detaliezeprevederile art. 4, alin. (1) din Legea Apelor nr.107/1996 cu modific`rile [i com ple t`rile ulte-rioare. Un act care va stabili regimul de folosirea resurselor de ap` de suprafa]` [i din subteranîn func]ie de specificul folosin]ei; aplicarea unorm` suri de reglementare a folosin]elor existente,cu restric]io na rea prelev`rii apei din subteranpentru folosin]ele de tip industrial, contorizareatuturor volumelor de ap` prelevate din subteran[i intensificarea controalelor la agen]ii economi-ci în vederea identific`rii si tua ]iilor de func]io -nare f`r` acte de re gle mentare [i f`r` abona-ment de utilizare a resurselor de ap` [i, nu înultimul rând, închiderea forajelor de captare aapei sub t erane, scoase din func]iune din diferitemotive“.

Strategia guvernului mai prevede sprijinireaagricultorilor care [i-au construit propriul sis-tem de iriga]ii, crearea de noi acumul`ri pe cur-surile râurilor, norme stricte privind materialulde îns`mân]are, dar [i m`suri de împ`durire.Decebal Tra ian Reme[ vrea, în urm`torii 15 ani,s` împ`dureasc` 12% din suprafa]a ]`rii.

industria, poluatorul cu cel mai

mare consumDac`, la nivel mondial, agricultura este cel

mai mare consumator, cu o pondere de 80% dinapa planetei, în România industria este cea careconsum` 78 de procente. {i tot industria este [icel mai mare poluator în România. OctavianMa rius Popa, comisar general al G`rzii Na]io -nale de Mediu, spu ne: „În general, to]i opera-torii industriali din România au probleme, maimari sau mai mici, în domeniul protec]iei me -diului. Este foarte greu de inventariat [i de spusprocentul operatorilor care se conformeaz` le -

gisla]iei de mediu deoarece vorbim despre unindicator variabil. Ce pot s` v` spun e c` avem660 de operatori, vorbim despre cei care intr`sub inciden]a directivei IPPC, care sunt subatenta supraveghere a autorit`]ilor de mediu.Dintre ace[tia, 161 au o perioad` de tranzi]ienegociat` cu UE care se întinde, în unele cazuri,pân` în 2015, iar ceilal]i 499 trebuie s` se con-formeze normelor de mediu pân` la sfâr[itullunii octombrie, anul curent“.

„Un mare poluator este industria mineritului,care evacu eaz` în cursurile de ap` de suprafa]`cantit`]i importante de ioni de metale grele,cupru [i materii în suspensie. Un alt poluatorsemnificativ îl reprezint` complexurile de cre[ -tere a animalelor care, din cauza faptului c` nuau prev`zute instala]ii moderne de epurare aapelor uzate, elimin` direct în cursurile de ap`[i/sau în canalele de iriga]ie ape uzate cu în -c`rc`ri importante de nitra]i, fosfa]i, amoniu,uree etc.“, spune prof. conf. dr. ing. M`d`linMihailovici.

Conform statisticilor furnizate de ANAR,num`rul polu` rilor a sc`zut de la 90-100 decazuri înregistrate în 2004, la 63 în 2005 [i la 54anul trecut. Pe de alt` parte, num`rul amenzi lordate de Garda Na]ional` de Mediu a crescut înfiecare an. Octavian Marius Popa, comisar ge-ne ral al G`rzii de Mediu, spune: „Num`rul [ivaloarea amenzilor aplicate a crescut de la 55(196.000 RON) în 2005, la 90 (1,024 milioaneRON) în 2006. Anul acesta, doar în primele 6luni, am dat 51 amenzi în valoare de 886.000RON“.

„Un poluator semnificativ îl repre -zint` complexurile decre[ tere a animalelorcare, din cauza faptu-lui c` nu au prev` -zute instala]ii moder ne de epurarea apelor uzate, elimin` direct în cursurile de ap`[i/sau în canalele deiriga]ie ape uzate cuîn c`rc`ri importantede nitra]i, fosfa]i,amoniu, uree etc.“Prof. conf. dr. ing.M`d`lin Mihailovici

Radu Cosma, [ef Departament tehnologia mediului [iresurse minerale PORR: „România are o problem` cu apelesub toate aspectele - alimentare, epurare, ecologizare. Este oproblem` de anvergur`, care va necesita mult timp [i o dez-voltare sustenabil`. Avem o legisla]ie demediu bun` în Ro mâ nia, care a devenitîn ultimul timp mai draconic`. R`u estec` implementarea acesteia las` de dorit.Aici intervine [i lipsa edu ca]iei demediu a românilor“.

Pot companiile române[ti s`g`seasc` o scuz` în faptul c` solu]iile demediu, la capitolul ap`, nu sunt accesi-bile în Ro mânia? Daniel Petcu, directorgeneral Envirochemie: „Solu]ii exist`,fie c` vorbim despre cele standard saudespre solu]iile care sunt dictate decerin]ele specifice ale clientului. Noide ]inem vârful de tehnologie întratarea apelor industriale [i tehnice.Acum, companiile care folosesc apa înprocesele teh nologice trebuie s` mai în]eleag` faptul c` pro-tec]ia mediului nu mai este de mult o chestiune facultativ`.Un alt lucru im portant este s` apeleze la firmele care de]insolu]ii, s` nu în cerce s` inventeze roata de fiecare dat`“.

Daniel Petcu spune c` exist` un cerc vicios atunci cândvine vorba despre protec]ia mediului. Companiile nu suntobi[ nuite s` apeleze la consultan]i pentru a g`si solu]ii, consul-tan]ii, oricât de buni teoreticieni ar fi, nu pot da performan]`

maxim` dac` nu au o bogat` experien]`practic`. În felul acesta se închide cercul.

„Lipsa informa]iilor este, poate, ceamai important` piedic` în momentul defa]`. Când se gândesc la mediu, com-paniile se gândesc la costuri opera ]io -nale suplimentare. Este foarte ade v`ratc`, în cele mai multe cazuri, o sta]ie deepurare nu produce decât costuri. Dac`prive[ti doar din acest unghi, e de în]e -les de ce unele companii împing cât maideparte momentul investi]iilor în me -diu. Dar mai exist` [i reversul medaliei.De multe ori, cu cât apa rezultat` dinprocesul tehnologic este mai înc`rcat`,cu atât beneficiile pot fi mai mari.Exist` solu]ii care permit ob]inerea de

biogaz din apa poluat`, gaz care poate fi refolosit în proceseletehnologice. Exist` solu]ii care permit tratarea [i recirculareaapei, ceea ce înseamn` o reducere important` a consumului deap`. {i, nu în ultimul rând, este impactul asupra brandului. A fi

Când se gândesc la mediu, companiile segândesc la costuri

opera ]io nale suplimen -tare. Dac` prive[tidoar din acest unghi,

e de în]e les de ce unelecompanii împing cât

mai departe momentulinvesti]iilor în me diu.

©mihai stoica

30 GREEN REPORT

ecologic, chiar dac` nu conteaz` prea mult pe pia]a româ nea s c`,va deveni în scurt timp o direc]ie foarte bun` de promo va re aproduselor“, mai spune Daniel Petcu.

Sunt [i companii care v`d în provoc`rile de mediu nu opiedic` sau o cheltuial` suplimentar`, ci o oportunitate deafaceri. Rompetrol, una dintre cele mai mari companii pe -troliere din Europa, vrea s` foloseasc` tehnologia specific`forajelor petroliere pentru descoperirea [i exploatarea z`c` -mintelor de ap` de mare adâncime. Theodore Or`[ianu, mem-bru al Societ`]ii Elve]iene de {tiin]e Naturale [i consilier alGrupului Rompetrol, ini]iatorul acestui proiect, propune re -evaluarea datelor din sondele de petrol abandonate [i corela -rea cu datele seismice în vederea identific`rii nivelurilor acvi -fere str`b`tute de acestea. Proiectul porne[te de la premiselec` pânzele de ap` subterane întâlnite în forajele de explorarepetrolier` nu au fost studiate [i inventariate în mod sistematicîn vederea unei utiliz`ri ra]ionale [i de lung` durat`. Mareamajoritate a sondelor de explorare care nu au descoperit pe -trol sau gaze au fost abandonate ca fiind „seci“. Rompetrolinten]ioneaz` s` foreze în blocul s`u de sonde de la Zegujani,care se afl` în estul Depresiunii Getice, una dintre cele maibogate zone în petrol din România.

românia, o ]ar` în curs de dezvoltare

În România, dezinteresul fa]` de ap` nu se opre[te doar laagricultur` [i industrie. Sub alt` form` întâlnim aceea[i atitu-dine [i în ceea ce prive[te alimentarea cu ap` a popula]iei, ca -nalizarea, epurarea sau tratarea apelor menajere. Aproape40% din totalul apei potabile distribuite la nivel na]ional afost pierdut`, iar, la nivelul ora[elor, cifra se apropie [i maimult de jum`tate - 43,5%. Asta înseamn` c` peste 460 de mili -oane de metri cubi de ap` potabil` au fost irosi]i din cauzauzurii avan sate a conductelor de aduc]iune, distribu]ie, cap -tare [i pompare a apei potabile.

O situa]ie la fel de nefericit` întâlnim [i la capitolul cana -lizare [i epurare a apelor. Este un lucru [tiut c` Bucure[tiuleste singura capital` european` care nu are un sistem de tra -tare [i epurare a apelor. Ultimul studiu INS arat` c`, în 2006,doar 49% dintre români aveau casele racordate la sistemul decanalizare, în timp ce procentul celor care erau racorda]i la unsistem de canalizare prev`zut cu sta]ii de epurare era de doar28,1%. Un studiu UNESCO arat` c` salubrizarea apei acoper`49% în ]`rile în curs de dezvoltare, [i c` reprezint` doar jum` -tate din procentul înregistrat în ]`rile dezvoltate. În cazulacesta, România, cu cele 28 de procente, se situeaz` la jum` -tatea distan]ei dintre o ]ar` nedezvoltat` [i una aflat` în cursde dezvoltare.

În acela[i registru pesimist vine [i întrebarea: va reu[i Ro -mânia s`-[i respecte angajamentele privind racordarea în tregiipopula]ii [i industrii la canalizare [i sta]ii de epurare pân` în2018? Cu siguran]` [tim c` pragul de 33,7%, stabilit de ANARpe baza studiilor INHGA, care trebuia atins în 2002, a fostdep`[it. Marius Postelnicescu, directorul ANAR: „Cred c`

]intele vor fi atinse. Eu cred c` vor urma câ]iva ani foarte pu -ternici din punct de vedere investi]ional. Pe aliment`ri cu ap`cred c` vom reu[i s` ne atingem ]inta de 100%. În privin]arealiz`rii sta]iilor de epurare, nu cred c` vom reu[i pân` în2018 s` avem toate re]elele de canalizare racordate la astfel deinstala]ii“.

Radu Cosma, [ef Departament tehnologia mediului [i re -surse minerale PORR, este mai pesimist: „Avem nevoie de ostrategie pe termen lung pentru c`, s` nu uit`m c` jum`tatedin popula]ia României tr`ie[te la sate [i c` marea majoritatea satelor se alimenteaz` cu ap` din pu]uri. Înc` nu exist` infra-structura necesar`. Dup` p`rerea mea, pân` când România vaajunge la nivel European, cu o infrastructur` de ape, aliment`ricu ape [i asanarea apelor contaminate, va trece o genera]ie,poate dou`“.

©mihai stoica

32 GREEN REPORT

3,3 miliarde de euro pentru a prinde europa din urm`Aprobarea POS Mediu [i promisiunea UE de a acorda

un ajutor financiar de 3,3 miliarde de euro reprezint` cu si -guran]` o veste bun`. Totul depinde acum de abilitateaautorit`]ilor centrale [i locale de a construi [i pune în apli-care proiectele necesare. Ministerul Mediului a anun]atdeja c` în acest an va demara 15 proiecte pe sectorul ap` [iap` uzat` [i managementul de[eurilor în valoare de 270 demilioane de euro, proiecte care se vor realiza din banieuro peni. Mai mult chiar, la începutul lunii august, guver-nul a alocat 100 de milioane RON din Fondul Na]ional deDezvoltare pentru proiecte prioritare de mediu [i gospo -d`rirea apelor. MMDD explic` faptul c` lucr`rile propusevor avea un impact socio-economic major prin amenajareaunitar` a bazinelor hidrografice de pe teritoriul României,prin adoptarea unor concepte noi, adaptate la noile con -di]ii hidrologice [i meteorologice [i la cerin]ele din dome-niul mediului, pe care trebuie s` le îndeplinim ca ]ar`mem br` a Uniunii Europene.

Directorul ANAR, Marius Postelnicescu, spune c` apli-carea directivei de ap` din cadrul POS Mediu va avea [ipuncte sensibile. „Dac` pân` în 2006 aveam o problem` cu

realizarea proiectelor, cu accesarea fondurilor, acum avemo alt` problem`. Am putea s` ne trezim în situa]ia în carevom avea proiectele aprobate, banii asigura]i, dar nu vomavea for]a de munc` necesar` pentru realizarea acestora.Sunt foarte mul]i bani, sunt foarte multe proiecte care ur -meaz` a fi realizate într-un termen foarte scurt. Eu sf` tu -iesc autorit`]ile locale s` organizeze licita]ii la care s` in -vite [i companii din Europa, pentru c` exist` riscul de a nug`si for]a de munc` necesar` în România.“

consum`m mai pu]in, pl`tim mai mult

La jum`tatea lunii iulie, Stavros Dimas, comisarul euro-pean pentru mediu, spunea, referindu-se la criza apei, c`nu exist` solu]ii miraculoase. „Trebuie s` avem mai multem`suri, diferite, pentru solu]ionarea problemei apei. Deasemenea, trebuie s` existe o economie eficient` de ap`,pentru c` nu putem inventa apa.“ Comisarul propune capre]ul apei s` reflecte situa]ia de criz`, iar aceasta s` deastimulente pentru economisirea apei. Cu alte cuvinte, s`consum`m mai pu]in [i s` pl`tim mai mult. Asta în con -di]iile în care, chiar în civilizata [i dezvoltata Europ`, circa20 la sut` din apa furnizat` consumatorilor este irosit`.

34 GREEN REPORT

proiecte locale, implicareacomunit`]ii

Dr. Peter H. Gleick, pre[edintele PacificInstitute, spune: Sunt locuri în lume unde avemnevoie de o infrastructur` nou`, de baraje mari,de un sistem centralizat de tratare a apelor. Dar,de asemenea, am înv`]at c` doar aceste sistemenu rezolv` toate problemele la nivel global. Tre -buie s` investim [i în tehnologii la o scar` maimic`, unele tradi]ionale, cum ar fi strângereaapei de ploaie, [i care au fost folosite în trecut cumult succes, dar care acum nu fac parte din sis-temul de servicii pe care ]`rile bo gate îl ofer`.Aceasta este problema pe care am des co perit-ola proiectele secolului XX. {i din aceast` cauz`c`ut`m acum cu disperare tehnologii inteligente[i mai apropiate ca dimensiune de nevoile locale“.

provoc`rile viitorului

ÎÎnncc`̀llzziirreeaa gglloobbaall`̀Dincolo de toate problemele actuale care

contribuie la criza mondial` a apei mai exist` unfactor care abia acum începe s`-[i fac` sim]iteefectele: înc`lzirea global`. {i nu este greu deima ginat c`, ad`ugat` la cre[terea popula]iei, ne -voii de asigurare a hranei, consumului ridicat deap` din sectorul casnic, cre[terea temperaturiiva duce la accelerarea efectelor negative ale cri -zei. Dac`, în prezent, un miliard de oameni nuau acces la ap`, datele Comitetului Intergu ver na -mental pentru Schimb`ri Climatice (IPCC) arat`c` schimbarea climatic` la scar` global` va gene -ra lipsa apei pentru 1,1-3,2 miliarde de persoane,[i asta în condi]iile în care temperaturile arcre[te cu 2-3 grade C.

BBiiooccoommbbuussttiibbiillii vveerrssuuss aapp`̀Epuizarea resurselor mondiale de petrol [i

înc`lzirea global` au determinat apari]ia [i dez-voltarea pie]ei biocombustibililor. O dezvol -tare care ridic` deja semne de întrebare [i stâr -ne[te critici aprinse din partea ecologi[ ti lor [inu nu mai. Este foarte adev`rat c` folosireabiocombustibilului nu adaug` CO2 în atmos-fer` [i nu contribuie la procesul de înc`lzireglobal`, dar produc]ia de plante energeticeintr` în compe ti]ie cu culturile de produse des-tinate alimenta ]iei.

Va intra sectorul transporturilor în compe -ti]ie cu cel alimentar? Vor intra ]`rile bogate încompeti]ie cu cele s`race? Unii vor vrea com-bustibili, ceilal]i hran`. Agricultorul va cultivaplanta mai scump` sau î[i va vinde produselecelui care ofer` mai mult. În felul acesta, se în -treab` cei care nu sus]in biocombustibilul, nu eevident c` tot mai multe produse vor ajunge înfabricile de bioetanol sau biodiesel? La înce pu -tul lunii august, în cadrul World Water Week(Stockholm, Suedia), speciali[ti din întreagalume au discutat despre viitorul biocombustibi -lului din perspectiva consumului de ap`. Între-barea pe care ace[tia au pus-o este: cum vomputea asigura apa pentru a produce alimentelenecesare hr`nirii unei popula]ii mondiale aflateîn cre[tere, când tot mai mult` ap` este direc -]io nat` spre culturile pentru biocombustibil?

O întrebare care are nevoie de un r`spuns câtmai urgent, ]inând cont c` doar UE inten]io nea -z` s`-[i creasc` consumul de biocombustibil, dela 1,6% din totalul combustibilului consumat la10% pân` în 2020.

Dac`, în prezent, un miliard de oameninu au acces la ap`,datele ComitetuluiIntergu ver na mentalpentru Schimb`riClimatice (IPCC)arat` c` schimbareaclimatic` la scar`global` va generalipsa apei pentru 1,1-3,2 miliarde depersoane, [i asta încondi]iile în care temperaturile arcre[te cu 2-3 grade C.

36 GREEN REPORT

Temperaturile globale medii au crescut deja cu 0,6° C dinperioada preindustrial`. Proiec]iile indic` faptul c` sunt 50% posi-bilit`]i ca acestea s` dep`[easc` recordul de temperatur` înregis-trat în 1998. Se anticipeaz` patru efecte majore cu rezultateincomensurabile asupra vie]ii pe P`mânt a[a cum o cunoa[tem:

• cre[terea temperaturii P`mântului [i modificareaanotimpurilor;

• cre[terea nivelului m`rilor [i oceanelor este a[teptat` [i dup`2100, chiar dac` nivelul gazelor cu efect de ser` va fi stabilizat;

• cre[terea varia]iilor/incidentalit`]ii bolilor; • retragerea ghe]arilor, dispari]ii ale speciilor.

solu]iile prezentuluiOp]iunile tehnologice de reducere a emisiilor de gaze cu

efect de ser` se restrâng în prezent la îmbun`t`]irea eficien]eienergiei atât la surs`, cât [i la consumator [i folosirea de sursede energie con]inând carbon foarte pu]in sau deloc, cum ar figazele, energia nuclear`, biomasa, energia solar` [i cea eolian`.

În condi]iile date, în ciuda con-flictului determinat desporirea costurilor sau modi-ficarea menta li t`]ilor, tre-buie s` se pun` accentul pesolu]ii rapide de eficienti-zare a produc]iei energetice[i termice, eficientizare atransportului [i stoc`rii de

energie, reducerea can-tit`]ilor de com-

bustibiliconsu-

mate în proces [i folosirea energiilor alternative.Op]iunile de stocare a emisiilor de CO2 provenite din

activit`]ile umane se refer` la optimizarea capt`rii CO2 înp`duri [i soluri prin m`suri specifice de împ`durire [i pom-parea CO2 în straturile geologice prin pu]urile de extrac]ie apetrolului/gazelor naturale sau în straturile geologice saline.

cum se poate depozita subteran c02

Emisiile globale de CO2 sunt, în prezent, de aproximativ 24gigatone/an, în timp ce capacitatea cunoscut` de depozitare înrezervoarele de hidrocarburi este de 800 gigatone. De aseme-nea, se anticipeaz` c` cele mai adânci forma]iuni saline la nivelglobal dep`[esc capacitatea de depozitare a rezervoarelor dehidrocarburi.

Procesul const` în separarea dioxidului de carbon rezultatdin func]ionarea termocentralelor sau din alte surse industri-ale [i pomparea acestuia în subteran, la mari adâncimi. Proce -sul de separare a carbonului este în]eles de mai bine de 70 ani,iar CO2 este pompat în subteran de aproximativ 30 de ani.

Pân` în prezent sunt func]ionale trei mari depozite deCO2, cel mai mare fiind Sleipner, din Marea Nordului. Acestafunc]ioneaz` din 1996, separând metanul din gazul naturalextras [i pompând un milion de tone CO2 anual.

Proiectul Salah din Algeria depoziteaz` un milion de toneCO2 anual, adic` echivalentul emisiilor provenite de la 250.000de autoturisme. Aici se extrage gaz natural, care se separ` înmetan, pompat la o termocentral` local`, [i CO2, care estepompat înapoi în rezervoarele din forma]iunile de roc` subterane.

Destul de întâlnit este [i procesul prin care CO2, ca produssecundar al unei industrii, este folosit drept recuperator înindustria extractiv`. Un asemenea exemplu este industria degazefiere a c`rbunelui din Weyburn (Canada), de unde bioxi -dul de carbon rezultat este comprimat [i pompat laexploatarea Saskatchewan.

Captarea [i stocarea CO2

în subteran

CO

NS

UL

TA

N}

~ {

I FIN

AN

}A

RE

Studiile interna]ionale recente arat` c` impactul înc`lzirii globale ar putea fi mai grav decât s-a crezut. Se anticipeaz` c` temperaturile pe glob ar putea cre[te

cu 1,1° C pân` la 6,4° C în decursul acestui secol, lucru care va avea impact asupra a milioane de oameni.

text de alex bara

analiza swotPPuunnccttee ttaarrii::

• Capturarea [i depozitarea CO2 produs de 700 de termo-centrale ar reprezenta echivalentul anul`rii emisiilor de CO2ale tuturor autoturismelor de pe Terra.

• Oamenii de [tiin]` sunt de p`rere c` exist` un poten]ialsemnificativ [i ireversibil pentru reducerea cantit`]ilor de gazecu efect de ser` eliberate în atmosfer` de activit`]ile umanepân` la sfâr[itul secolului.

• Schimb`rile climatice for]eaz` la utilizarea unortehnologii alternative de produc]ie [i de protec]ie a mediului.

• Utilizarea depozitelor geologice naturale din care s-auexploatat hidrocarburi, a sondelor deexploatare seci sau a celor cu apeimpure pentru stocarea CO2 emis demarii produc`tori industriali.

• CO2 comprimat [i pompat în sub-teran este în principal lichid, el esteabsorbit de porii [i granulele de roc`subteran`.

• Prezen]a infrastructurii necesare:rezervoare epuizate de petrol [i gaze,utilizarea CO2 pentru recuperareapetrolului [i a gazelor naturale pe plat-formele de extrac]ie.

• Alte situri poten]iale de depozi -tare: forma]iunile saline teritoriale [imarine de mare adâncime, filoane dec`rbuni ce nu pot fi extrase, acviferecaline de mare adâncime.

• Industria de captare a CO2 per-mite eficientizarea extrac]iei de petrolf`r` sporirea emisiilor de gaze cu efectde ser`.

• Estomparea efectelor secundareale sectoarelor de care omenirea depinde (energie, ciment,rafin`rii [i procesare combustibili, o]el, fier, petrochimie etc.).

• Costuri de stocare semnificativ mai mici fa]` depoten]ialele costuri ale schimb`rilor climatice.

• Ini]iativele în domeniu sunt conduse de sectorul indus-trial extractiv/procesare CO2

PPuunnccttee ssllaabbee::

• Captarea CO2 de la termocentrale = 15-75 euro/t CO2net capturat.

• Captarea CO2 de la produc]ia de H [i amoniu [i pro ce -s`ri gaze = 5-55 euro/t CO2 net capturat.

• Captarea CO2 de la alte procese industriale = 25-115euro/t CO2 net capturat.

• Transport = 1-8 euro/t CO2

• Depozitare geologic` = 0,5-8 euro/t CO2 injectat subteran.

• Monitorizare [i verificare depozit = 0,1-0,3 euro/t CO2injectat.

• Dezvoltarea unor sisteme de colectare [i transport CO2rezultat din alte procese industriale.

• Necesitatea folosirii re]elelor de distribu]ie gaz/petrolsau a dezvolt`rii unor re]ele considerabile pentru trans-portarea CO2 c`tre sta]iile de pompare în subteran.

• Riscul sc`p`rilor bru[te la pomparea în pu] sau la transport.

• Riscul contamin`rii graduale a straturilor superioare alesolului sau a pânzei freatice.

• Exist` p`reri împ`r]ite cu privire la probabilitatea capa -ci t`]ii de re]inere a depozitelor:

Caz A: este foarte probabil s` dep`[easc` 100 de ani [iprobabil s` dep`[easc` 1.000 de ani.

Caz B: CO2 fiind depozitat în form` lichid` este re]inutpentru milioane de ani.

• Schimbarea institu]ional`, eco-nomic` [i social` (mentalitatea) vadetermina [i investi]ii în aceast`tehnologie.

• }inta de emisii Kyoto a Românieide 8% fa]` de 1989 a fost atins` între1990 [i 2006 cu pu]ine eforturi tehno-logice.

• Tehnologia este în mod specialfolosit` în domeniul extrac]iilorpetroliere/gaze naturale.

OOppoorrttuunniitt`̀]]ii::

• Riscurile [i beneficiile pe termenlung, în mod special în privin]a moni-toriz`rii depozitelor, sunt obiectul unorprograme de cercetare de amploare aleUE

• UE are în vedere promovarea [isus]inerea legislativ` a acestortehnologii.

• Comer]ul cu emisii de CO2 [i pe -na liz`rile existente 40-100 euro/t CO2 emis`.

• Proiectele JI [i Clean development Mechanism.

• Protocolul Kyoto [i ]intele de emisii pentru state care l-auratificat, în perioada 2008-2012.

• Procesele de extrac]ie/procesare a combustibililor fosilisunt energofage, iar stocarea de CO2 ar contrabalansa atâtecologic, cât [i economic acest efect.

• Revitalizarea zonelor monoindustriale din domeniulextrac]iilor fosile (platformele de extrac]ie) sau a produc]iei deenergie (platformele termocentralelor).

• Existen]a legisla]iei [i reglement`rilor privind mineritul,schimb`rile climatice, extrac]iile, controlul polu`rii, manage-mentul de[eurilor, drepturile de proprietate subterane.

• Consult`rile privind cadrul legislativ au început din 2006.

AAmmeenniinn]]`̀rrii::

• Pasive pe termen lung.

• Un cadru politic pasiv la schimb`rile climatice pe termenlung ar putea cauza efecte negative în lan].

• Inexisten]a unei politici/legisla]ii strict legate de depozi -tarea subteran` a CO2.

GREEN REPORT 37

38 GREEN REPORT

Ce are asta a face cu protec]ia mediului? Simplu. Ceea cecumperi aceea vei avea. Cum în România nu a existat [i nici nuexist` un registru al zonelor contaminate (în afar` de cele care sev`d direct de pe satelit), tranzac]iile cu terenurile [i activeleimobiliare implic` un risc de mediu asociat.

Societatea noastr`, ca oricare alta de pe P`mânt, este depen -dent` de substan]e chimice de variate tipuri care sunt produseîn fabrici. Apoi, ele sunt stocate, transportate, prelucrate [i uti-lizate în mii [i mii de alte locuri, în circumstan]e extrem de vari-ate, generând astfel o sumedenie de presiuni asupra mediuluiînconjur`tor. Nu este nevoie s` vezi un recipient cu de[euri desubstan]e chimice uitat pe terenul pe care vrei s`-l cumperi cas`-]i pui întrebarea: „Oare nu cump`r o bomb` la pre] de inves -ti]ie a anului?“.

Totu[i c`ile pe care umbl` poluarea pot fi cel pu]in b`nuitedac` apelezi la speciali[ti experimenta]i. De pild`, chiar dac` peun teren nu s-a desf`[urat niciodat` altceva decât agricultur`,particulele de metale grele de la uzina din apropiere se pot acu-

mula în timp acolo, luând calea aerului [i sedimentându-se undele-a condus vântul.

Alteori, poluarea terenului survine ca urmare a transportuluipoluan]ilor de la sute de metri distan]` (în unele cazuri chiarkilometri) prin intermediul apelor subterane, care, pu]ini [tiu,nu sunt un mediu static, ci au o direc]ie [i o vitez` cu care curgprin sol. A[adar, poluare care se adun`, dar nu se vede de lasuprafa]`.

Sunt, de asemenea, situa]ii în care cantit`]i mai mici sau maimari de de[euri au fost îngropate sau abandonate pe anumiteterenuri, urmele lor fiind acoperite în timp, îns` contaminarear`mânând în adâncime.

ce implica]ii aduc aspectelede mediu asupra tranzac]iei

cu terenuri?Simplu. Orice tranzac]ie implic` asumarea de responsabili -

t`]i, îns`, în cazul nostru, cump`r`torul este cel care trebuie s`

CO

NS

UL

TA

N}

~ {

I FIN

AN

}A

RE

Tranzac]ii periculoaseCum s` te fere[ti s` cumperi terenuri contaminate

V estea c` pia]a imobiliar` din ro mânia este una dintre cele mai dinami -ce [i at ractive a f`cut în conjurul lumii. ]ara noastr` este deja peharta celor mai profi ta bile zone în care merit` s` investe[ti banii în

va lori imobiliare.

text de ninel laz`r

GREEN REPORT 39

deschid` bine ochii, altfel se poate g`si fie însitua]ia în care mult-visata dezvoltare imobiliar`nu se poate realiza decât dup` remedierea terenu-lui, fie dezvoltarea nu se poate face întrucât nouafolosin]` a terenului nu este permis` deautorit`]ile de mediu în contextul existen]ei con-tamin`rii. În ambele cazuri, cel care înregistreaz`pierderi este CUMP~R~TORUL. Con secin]acea mai grav` a tranzac]ion`rii unui teren conta-minat f`r` ca partea care cump`r` s` cunoasc`acest aspect este pier derea valorii terenului dincauza faptului c` acesta, odat` contaminat, nupoate fi utilizat pentru folosin]e comerciale saureziden]iale având în vedere riscurile generate depoluan]ii din sol.

Exist` deja companii din România a c`ror va -loare de pia]` se afl` sub cuantumul costurilor curemedierea terenurilor pe care î[i desf`[oar` ac -tivitatea. Mai mult, dificultatea [i costurile cu re -medierea acestor amplasamente diminueaz` [imai mult valoarea activelor companiilor în cauz`.Dac` [i b`ncile ar avea aceste informa]ii, atuncipân` la dezastru nu ar mai fi decât un singur pas,întrucât, în realitate, valoarea activelor cu carecompaniile garanteaz` împrumuturile nu ar aco -peri pierderile poten]iale ale b`ncilor.

cum po]i evita s`cumperi un teren con-taminat? cum po]i [tiacest lucru înaintea

tranzac]iei?Practica din România este, în general,

urm`toarea: avoca]ii, de cele mai multe ori, suntcei care asigur` [i rolul de exper]i în evaluarea ris -curilor de mediu. Din p`cate îns`, lipsa de preg` -tire [i experien]` practic` a acestora face ca evalu-area riscurilor s` se limiteze la un chestionar cu x[i zero pe care vânz`torul îl completeaz` [i la una-dou` fotografii f`cute terenului în cauz`. Sau, încazul în care obiectul tranzac]iei este vreo fabric`muribund`, se examineaz` autoriza]ia de mediu,care, între noi fie vorba, con]ine deseori informa -]ii ce nu au prea mare relevan]` pentru riscurilede mediu analizate în tranzac]ii. {i asta fiindc`terenu rile contaminate nu figureaz` în hârtiileoficiale, iar fotografiile, de cele mai multe ori, nupot s` spun` mai nimic despre existen]a [i gravi-tatea contamin`rii.

Evaluarea riscurilor de mediu realizat` de pro-fesioni[ti presupune un proces mult mai complex,[i aceasta este, într-adev`r, în m`sur` s` salvezebuzunarul cump`r`torului de consecin]ele finan-ciare ale achizi]iei unui teren contaminat. În ge -ne ral, procesul de evaluare se desf`[oar` în etapesuccesive, de la examinarea documentelor [i în -registr`rilor istorice privind activitatea de pe [idin jurul terenului analizat (audit de faz` 0), laevaluarea vizual` detaliat` a terenului, vizitareaîmprejurimilor, examinarea detaliat` a documen -telor referitoare la teren (audit de faz` 1) [i pân` larealizarea de investiga]ii detaliate, cu prelevarea [ianaliza de probe de sol [i ape subterane (audit defaz` 2). Un audit de mediu adecvat realizat poateaduce economii începând cu zeci de mii de euroîn ceea ce prive[te atât costurile cu remediereasolurilor posibil contaminate, cât [i întârzierile înredezvoltarea terenurilor, întârzieri ce pot fiprovocate de depistarea tardiv` a contamin`rii.

Întrucât remedierea siturilor contaminate esteextrem de costisitoare, cu valori cuprinse între 80pân` peste 1.500 de euro/m3 de teren contaminat,dar [i cu durate de implementare mari, pân` laani, chiar zeci de ani, riscurile de mediu audevenit în timp un factor critic în achizi]ia uneipropriet`]i.

A[adar, gânde[te-te bine înainte s`-]i cumperiun teren, chiar dac` la prima vedere ar p`reanecontaminat. Nu-]i cump`ra o bomb` la pre] deaur imobiliar. Nu tot ce luce[te este aur!

Întrucât remedierea siturilor con taminateeste extrem de costisitoare, cu valori cu -prinse între 80 pân` la peste 1.500 de euro/m3

de teren contaminat, dar [i cu durate deimplementare mari, pân` la ani, chiar zeci deani, riscurile de mediu au devenit în timp unfactor critic în achizi]ia unei propriet`]i.

40 GREEN REPORT

CO

NS

UL

TA

N}

~ {

I F

INA

N}

AR

E

Dezvoltarea durabil`, economic` [i social` constituie unadintre priorit`]ile politicii Uniunii Europene începând cu anul1997, când a fost inclus` ca obiectiv în cadrul Tratatului de laMaastricht, o Strategie de Dezvoltare Durabil` pentru oEurop` extins` fiind adoptat` în iunie 2006.

Scopul declarat al Strategiei este de a ac]iona pentru oîmbun`t`]ire continu` a calit`]ii vie]ii atât pentru genera]iileprezente, cât [i pentru cele viitoare. Dar acest lucru nu sepoate ob]ine decât în cadrul unor comunit`]i capabile s` uti-lizeze resursele în mod ra]ional [i eficient [i s` descoperepoten]ialul ecologic al economiei, asigurând prosperitate, pro-tec]ia mediului [i coeziune social`.

România are un capital natural impresionant, cu mult pestecelelalte ]`ri UE. Cu toate acestea, [i în ciuda veniturilor mult

mai mici comparativ cu cele de la nivel european, în Româniaconsumul de resurse [i cantitatea de de[euri generate suntmari, situându-se peste capacitatea de regenerare natural` amediului înconjur`tor.

În acest context, atât institu]iile statului, cât [i comunita -tea de afaceri [i societatea civil` con[tientizeaz` [i accept`treptat nevoia de a pune în practic` o politic` social` [i demediu. De exemplu, protec]ia mediului devine din ce în cemai mult o responsabilitate comun` a mai multor grupuri deinterese: autorit`]i, companii, institu]ii financiare, manageri,creditori, contractori, consumatori, precum [i marele public.Dezvoltarea durabil` nu poate fi realizat` f`r` o corelare atuturor acelor politici sectoriale ce privesc, pe de-o parte, dez-voltarea economic` [i social` [i, pe de alt` parte, protec]iamediului.

Institu]iile statului sunt cele ce pot impune, prin reglemen -t`ri clare [i conven]ii interna]ionale la care ader`, norme apli -cabile de dezvoltare durabil`. Strategia de dezvoltare durabil`a României a fost dezvoltat` sub genericul „Orizont 2025“. Deasemenea, exist` legi dedicate protec]iei mediului, gradului depoluare [i a colect`rii de[eurilor. Alte institu]ii guvernamen-tale sau autorit`]i independente stabilesc cote ale consumuluide resurse pentru a se asigura continuitatea lor de-a lungultimpului. La nivel regional sau jude]ean, autorit`]ile publicelocale sunt implicate în elaborarea unor programe de dezvol -tare durabil` pentru obiective specifice.

În aceste condi]ii, investi]iile de acum vor aduce perfor-man]a de mâine. De aceea, dezvoltarea durabil` trebuie inte-grat` în nucleul strategiei unei companii. Întotdeauna, com-paniile care au gândit pe termen lung, considerate vizionare,care [i-au asumat activit`]i privind furnizarea de servicii des`n`tate, educa]ie, protec]ia mediului, solu]ionarea schim b` -rilor climatice, atenuarea s`r`ciei prin strategii corporative, auavut mai mult de câ[tigat decât o firm` condus` pe fundamen -tele managementului clasic, orientat pe resursele tradi ]ionale.

Dezvoltarea durabil`[i protec]ia mediului

„Dezvoltarea durabil` este definit` ca fiind acel tip de dezvoltare care r`spunde nevoilor prezentului, f`r`

a periclita posibilitatea genera]iilor viitoare de a-[i alege propria cale de exploatare a teritoriului pe care locuie[te.“

text de ramona ivan

GREEN REPORT 41

Dac` lu`m în calcul resursele, este evident c`alternativa creat` de sursele de energie necon-ven]ionale este mai rentabil` pe termen lung.Combustibilii fosili necesit` costuri permanentepentru achizi]ionare. În schimb, energia eolian`sau solar` este natural` [i gratuit`. „Achizi]io -narea“ ei nu cost`, ci se investe[te în echipa-mente pentru transformare în energie electric`.

Dac` lu`m în calcul materiile prime, se con-stat` un avantaj dat de refolosirea anumitormateriale care se pot recicla, precum hârtia, sti-cla sau plasticul. Pe termen lung, este mai ren -tabil` investi]ia în instala]iile de reciclare, decâtde produc]ie. Companiile care investesc în sta]iide epurare ecologic` nu numai c` protejeaz`mediul înconjur`tor, dar reintroduc apa în pro-cesul de produc]ie.

Nu în ultimul rând, dac` lu`m în calcul teh -no logia [i resursele umane, vor avea de câ[tigatcompaniile care investesc în programe de cerce -tare, în burse [i programe de studiu, pentru c`nevoia de speciali[ti este sporit` în condi]iilecre`rii unei economii ecologice din ce în ce maicompetitive [i dezvolt`rii acelor activit`]i cuimpact deosebit pentru protec]ia mediului.

Programele de dezvoltare durabil` au înprim-plan tocmai protec]ia mediului [i a re -surselor în sc`dere. Strategia de dezvoltare aRomâniei pentru 2007-2013 se concentreaz` peinvesti]ii [i servicii colective, care sunt necesarepentru cre[terea competitivit`]ii pe termenlung, crearea de noi locuri de munc` [i pentru odezvoltare durabil`. Infrastructurile [i serviciilede baz` vor trebui create, îmbun`t`]ite [i ex -tinse în scopul dezvolt`rii economiei regio nale[i locale, al înfiin]`rii unui cadru eficient de spri-jinire a afacerilor [i al exploat`rii oportuni t` ]iloracordate de pia]a european`. Înfiin]area uneiinfrastructuri eficiente de mediu va crea unpoten]ial pentru noi locuri de munc` [i va re -duce migrarea for]ei de munc`, oferind astfelpopula]iei posibilit`]i de a-[i dezvolta afacerisau de a atrage al]i investitori [i prin folosireaavantajelor locale competitive.

Aderarea la Uniunea European` a adus acor-duri de mediu care trebuie implementate [i decompaniile din România. În contractele de pri-vatizare ale multor societ`]i mari poluatoare,sunt dedicate capitole speciale protec]iei me -diului [i investi]iilor pe care noii proprietari tre-buie s` le fac` în aceast` direc]ie. Fabricile con-struite de companiile multina]ionale în Româ -nia sunt, de asemenea, în conformitate cu nor -mele de mediu europene. Multe companii auconstruit sta]ii de epurare ecologice a apelor

reziduale, care pot fi refolosite. {i în continuare,companiile care vor propune proiecte de inves -ti]ii cu o component` de mediu dezvoltat` voravea [ansele cele mai mari pentru a fi implemen-tate, inclusiv cu fonduri europene.

Având în vedere aceste aspecte, FondurileStructurale [i de Coeziune ale Uniunii Euro peneconstituie un sprijin major pentru recuperareadecalajelor de dezvoltare, ridicarea standarduluide via]`, dezvoltarea economiei ecologice [i pro-tec]iei mediului.

Dezvoltarea economic` este important` pen-tru orice societate, îns` beneficiile ei trebuie s`fie mai mari decât costurile, inclusiv costurilelegate de conservarea [i protec]ia mediului. Înacest context, Banca Comercial` Român` a fostprima banc` din sistemul bancar românesc care[i-a modificat procedurile privind analiza aspec -telor de mediu, proceduri utilizate în analiza decredit a clien]ilor s`i, pentru a corespunde stan-dardelor impuse de Comunitatea European`.

De asemenea, în perioada care urmeaz`, încalitatea sa de partener al poten]ialilor benefi-ciari de fonduri europene, BCR, prin structurileEU Office, va acorda o aten]ie sporit` modalit` -]ilor prin care aceste principii ale protec]iei me -diului pot [i trebuie s` fie aplicate în diferitesectoare ale economiei [i ale dezvolt`rii sociale.

ppeennttrruu mmaaii mmuullttee iinnffoorrmmaa]]iiii::

EU Office BCR CentralaDirec]ia Institu]ii Financiaretel.: 313.12.46fax.: 313.12.46/310.02.39e-mail: EU.Office@bcr.ro

Dac` lu`m în calculresursele, este evi-dent c` alternativacreat` de sursele deenergie neconven -]ional` este mairentabil` pe termenlung. Combustibiliifosili necesit` costuripermanente pentruachizi]ionare. Înschimb, energia eo -lia n` sau solar` estenatural` [i gratuit`.

42 GREEN REPORT

EV

EN

IME

NT

Nu sunt un fan al televizorului. Nici m`car al ziarelor. Mise par anoste [i obositoare. Cu toate astea exist` anumite eve -nimente, de regul` [i din p`cate prea pu]in mediatizate în Ro -mânia, care merit` urm`rite. A[a stau lucrurile [i cu seria con-certelor Live Earth. Proiectul este ambi]ios, indiferent de un -ghiul din care este privit: cele mai mari nume în muzic` alemomentului, cântând în opt ora[e de pe glob, neîntreruptvreme de 24 de ore.

Ca [i predecesorul s`u din anul 2006, Live 8, care a fost de -dicat combaterii s`r`ciei din Africa, concertul Live Earth dinacest an s-a concentrat pe o alt` problem` major`, [i anu mepericolul evident al înc`lzirii globale.

Aflat la originea organiz`rii evenimentului, fostul vicepre -[edinte al SUA, Al Gore, a spus c` spectacolele Live Earth din7 iulie, ce au avut loc la Johannesburg, Londra, New Jersey,New York, Rio de Janeiro, Shanghai, Sydney [i Tokio,reprezint` un apel pentru popula]ia lumii pentru a ajunge la unconsens în domeniul schimb`rilor climatice.

„Aceasta reprezint` o încercare global`, deoarece ideea debaz` din spatele Live Earth este c` avem nevoie de informa]ii,dar [i de solu]ii cu privire la criz`, care s` vin` de la cât maimul]i oameni, din cât mai multe ]`ri, ca apoi, fiind în cuno[ -tin]` de cauz`, s` poat` pune presiune pe liderii politici“, aspus Gore într-o conferin]` de pres` ]inut` la New York.„Vom avea nevoie de un tratat global mai puternic [i vom aveanevoie ca fiecare na]iune s` fie parte la solu]ie. Concertele

Live Earth reprezint` o oportunitate f`r` precedent de a atra -ge aten]ia lumii [i de a transmite un SOS pentru ca, apoi, s`înceap` s` ofere informa]ii cu privire la solu]iile pentru fiecarepersoan` în parte“, a mai ar`tat acesta.

Angajamentul în [apte puncte al Live Earth cere guvernelors` convin` [i s` semneze în termen de doi ani un tratat interna-]ional pentru a lupta cu schimb`rile climatice, cere oamenilors`-[i reduc` propria poluare, s`-[i fac` locuin]ele, afacerile,[colile [i transportul mai eficiente energetic, s` planteze co -paci [i s` protejeze p`durile, dar mai cere [i lumii s` lupte pen-tru a stopa producerea de energie pe baz` de c`rbune, mili -tând pentru politicile ce extind folosirea surselor de energieregenerabil`.

„Trebuie s` implic`m toate na]iunile, dar pentru asta tre-buie s` schimb`m mentalitatea opiniei publice“, a men]ionatGore, al c`rui documentar despre înc`lzirea global`, „An In -convenient Truth“, a câ[tigat dou` premii Oscar în acest an.Gore este [i partener în proiectul Live Earth, el participând laconcertul din New Jersey, unde au cântat Bon Jovi, The Police,Smashing Pumpkins, Alicia Keys [i al]ii. Arti[ti precum Ma -donna sau Black Eyed Peas au scris chiar [i cântece originaleîn onoarea Live Earth.

O critic` adus` concertelor a fost c` atitudinea unora din-tre starurile prezente a ridicat o serie de întreb`ri în privin]averidicit`]ii preocup`rilor la adresa mediului înconjur`tor. Deexemplu, Madonna, capul de afi[ al concertului de la Londra,este criticat` pentru c` folose[te ma[ini extrem de poluante.În aceea[i situa]ie se afl` [i rapperul Snoop Dogg, care a ap` -

Concertele Live Earthtext de victor marcusohn

GREEN REPORT 43

rut în reclama unei cunoscute m`rci auto americane. {i altenume din industria muzical`, precum trupa Arctic Monkeyssau Bob Geldof, [i-au manifestat anumite rezerve cu privire lamesajul concertului [i la modul în care va fi perceput de public.Îns` exist` [i o serie de trupe, ca The Police sau Red HotChilli Peppers, care chiar pun în practic` mesajele pe care letransmit.

Organizatorii s-au str`duit, la rândullor, s` foloseasc` pe cât posibil produseecologice ori reciclabile. Fanii arti[tilorprezen]i la concerte au fost încuraja]i s`mearg` cu transportul în comun, be -curile ce s-au utilizat au fost dintre celeeficiente energetic, în Brazilia genera-toarele au func]ionat pe baz` de bio -diesel, iar recuzita scenelor din Tokio [iNew York a fost reciclat`.

Live Earth s-a dorit a fi un eveni-ment care s` promoveze energia ob -]inut` din surse regenerabile, dar [itransportul cu vehicule hibrid sau cueficien]` ridicat`.

De[i fostul vicepre[edinte americana declarat de nenum` rate ori c` nuinten]ioneaz` s` candideze la alegerilepreziden ]iale de anul viitor, el consider`c` obiectivul principal al Live Earth este s` fac` dinschimb`rile climatice un factor-cheie al alegerilor din noiem-brie 2008. Probabil c` momentul crucial în luarea unei deciziiprivind candidatura lui Gore la preziden ]ialele din 2008 va fianun]area câ[tig`torilor Premiului Nobel pentru Pace, în lunaoctombrie a acestui an, Gore aflându-se printre cei 181 de no -minaliza]i. Prin urmare, nu pot s` nu m` întreb, din nou, dac`nu cumva Gore ne-ar putea rezerva surpriza, extrem de

pl`cut`, a unei candidaturi la preziden]ialele americane, maiales c` sus ]inerea exist`, atât cea material`, din partea anumero[i oameni de afaceri, cât [i cea din partea mass-media,în special la acest moment critic din punctul de vedere al glo -baliz`rii problemei înc`lzirii planetare, când mul]i v`d în Goreunicul capabil s` g`seasc` o modalitate concret` de diminuarea acesteia.

În alt` ordine de idei, concerte maimici au avut loc [i în alte ora[e, inclusivla Bucure[ti, care intr`, cel pu]in prinacest lucru, în rândul marilor capitaleeuropene. Totu[i, cu regret trebuie s` ospun, ca participant la eveniment, c`impactul mi s-a p`rut prea mic în raportcu amploarea ideii promovate. Pu bliculmi s-a p`rut prea pu]in numeros, celpu]in pe 7 iulie, doar legendara noastr`trup` Phoenix reu[ind s` strâng` unauditoriu impresionant. Pe de alt` parte,în ziua urm`toare, la recita lul vocalistu-lui de la Led Zeppelin, Robert Plant, amavut de-a face cu un public mult mainumeros, dar [i mai pu]in educat! De[iorganizatorii s-au str`duit pe cât posi-bil, amplasând chiar [i containere pen-tru separarea de[eurilor, în final, pe jos

erau aruncate destul de multe pahare de bere [i suc! Desigur, oproblem` r`mâne [i faptul c` atât autorit`]ile, cât [i o bun`parte din mass-media nu reu[esc s` fac` diferen]a între ecolo-gie [i salubritate, a[a c` s` nu ne mai mire c` marele publiceste needucat! Totu[i, din p`cate, oricât de mult s-ar str`duiunii sau al]ii, în scopuri cu adev`rat ecologiste sau doar publi -citare, românii se confrunt` cu aceea[i caren]` major`: lipsa deeduca]ie ecologic` [i nu numai!

Fostul vicepre [edinte al SUA,Al Gore, a spus c` spectaco -lele Live Earth din 7 iulie, ceau avut loc la Johannesburg,Londra, New Jersey, New

York, Rio de Janeiro,Shanghai, Sydney [i Tokio,reprezint` un apel pentrupopula]ia lumii pentru a

ajunge la un consens în do -meniul schimb`rilor climatice.

44 GREEN REPORT

ST

UD

II /

WB

CS

D

Investitorii majori în industria imobiliar` [imarii constructori supraevalueaz` pre]urile con-struc]iilor verzi cu 300%, se arat` într-un studiuefectuat de Consiliul Mondial de Afaceri pentruDezvoltare Durabil` (WBCSD). Sondajul, apli-cat pe un e[antion de 1.400 de exper]i din do -meniul construc]iilor [i imobiliar, relev` o dife -ren]` considerabil` între costul real im plicat deridicarea unei case sustenabile [i costul estimatde con structori. De[i, în realitate, construireaunei case ecologice cost` cu 5% mai mult decâta uneia conven]ionale, exper]ii chestiona]i esti -meaz` diferen]a de cost la 17%, adic` de maimult de trei ori mai mare. Autorii studiului suntde p`rere c` aceas t` diferen]` între percep]iaconstructorilor [i statusul real de pre] va inhibadezvoltarea unei pie]e a construc]iilor eficienteenergetic.

Dac`, în ceea ce prive[te costurile, respon-den]ii au fost pesimi[ti, nu acela[i lucru se poatespune despre estimarea impactului mondial pecare l-ar avea emisiile de CO2 care provin dinsectorul construc]iilor. Cei intervieva]i au r`s -puns c`, în opinia lor, sectorul construc]iilor arfi responsabil pentru 19% din emisiile totale deCO2. Realitatea este îns` alta. Nu mai pu]in de40% din totalul emisiilor de dioxid de carbonprovine din construc]ii. Realizatorii studiuluispun c` acest procent nu este unul static [i c` sea[teapt` ca varia]ia lui s` fie ascendent`, maiales din cauza industriilor poluante ale Indiei [iChinei. Studiul arat`, de asemenea, c` doar unadin [apte persoane dintre cele intervievate auparticipat la vreun proiect de rea li zare a uneicl`diri sus tenabile din punct de ve dere energe -tic. }ara cu cea mai mare implicare în acestdomeniu este Ger mania, unde 45% dintre res -pon den]i au de cla rat c` au contribuit la constru-irea unei case ecolo gice, în timp ce China se afl`pe ultimul loc, cu doar 5%.

De asemenea, rezultatele sondajului spun c`aproximativ 20% dintre arhitec]ii, inginerii [iconstructorii care au fost intervieva]i au fostimplica]i, cândva, într-un proiect de construc]ieverde, în timp ce procentul implic`rii propri-etarilor de case sau al chiria[ilor nu se ridic` lamai mult de 9%.

Sondajul realizat de WBCSD este o etap` deînceput a pro iectului EEB, Energy Efficiencyin Buildings, al c`rui scop anun]at este de aajunge la performan]a de a avea zero emisiinete de CO2 în procesul de construc]ie [i uti-lizare a caselor. Cei de la WBCSD [i-au propuss` atin g` acest standard redu când cerin]eleenergetice ale designului [i sporind capacitateade generare de energie a cl`dirilor pentru asus]ine integral consumul lor de energie.

Bjorn Stigson, pre[edintele WBCSD, adecla rat: „Pentru a atinge pragul de schimbareîn domeniul construc]iilor este nevoie ca guver-nul s`-[i acorde sprijinul prin elaborarea unordirective-suport. Este sarcina guvernului [i aautori t` ]ilor lo cale s` ofere o contribu]ie solid`prin dezvoltarea unor politici s`n`toase“.

Construc]iile ecologice, mai ieftine decât s-ar crede

text de alexandra kartman

Nu mai pu]in de 40%din totalul emisiilorde dioxid de carbonprovine din construc -]ii. Realizatorii studiu-lui spun c` acest pro-cent nu este unul sta -tic [i c` se a[teapt`ca varia]ia lui s` fie

ascendent`, mai ales din cauza

industriilor poluanteale Indiei [i Chinei

GREEN REPORT 45

Cei [ase repro[eaz` sistemului prezent c` încurajeaz` per-vertirea politicii de sus]inere, atacând însu[i obiectivul ei prin-cipal, acela de a contribui la stoparea fenomenului de defri[are[i acordarea unui suport material ]`rilor care se folosesc deindustria lemnului pentru a ob]ine profit.

Studiul, intitulat „No Forest Left Behind“, atrage aten]iaasupra faptului c` ]`rile în curs de dezvoltare, care au o rat`mic` a desp`duririlor, nu beneficiaz` de niciun fel de sus]inerefinanciar`. Din acest mo -tiv, tenta]ia de a desp` -duri, pe temei economic,este foarte mare pentruc` ar aduce un dublu be -ne fi ciu material. Pe de-oparte, ]`rile respective arcâ[tiga de pe urma comer-cializ`rii lemnului ob ]i -nut, iar, pe de alt` par te,având o rat` mare de des -p`durire, s-ar încadra în[ablonul ]`rilor ce ne ce -sit` ajutor prin schemaProtocolului de la Kyoto.În condi]iile în care baniiar veni din dou` direc]ii,iar profitul ar fi conside -rabil, ce ar împiedicaaceste ]`ri s` practice odesp`durire masiv`?

Autorii studiului reco-mand` acordarea de „cre -dite preventive“, tran-zac]ionabile asemeneacreditelor pentru emisiide CO2 din industriilepoluante. Sistemul arfunc]iona ca o încurajarea men]inerii unei ratesc`zute a desp`duririlor,întrucât ]`rile care armen]ine sau chiar ar

cre[te suprafe]ele lor îm p`durite ar putea primi bani pentrutona de CO2 economisit. Acest lucru ar sus]ine cele 10 ]`ri [iun teritoriu francez care de]in, în prezent, 20% din fondul fo -restier mondial, cu aproximativ 365 de milioane de dolari anual.

Autorii sunt îns` con[tien]i de faptul c` introducerea credi -telor pentru ]`rile cu suprafe]e mari de p`dure [i cu o rat`mic` de desp`durire ar diminua valoarea pre]ului carbonului,ceea ce ar limita m`surile luate în ]`rile unde rata de desp` -

durire este foar te mare.Cu toate acestea, oa me -nii de [tiin]` arat` c`dac` sistemul de credi -tare preventiv` ar fi im -plementat, acest lucru arcontribui considerabil lasc`derea net` a emisiilorde CO2.

Speciali[tii estimeaz`c`, pentru a stimula ]`rilecu rat` mic` a desp`duri -rilor s`-[i men]in` acestavantaj pentru o dezvol ta -re sustenabil`, ar fi nevoiede acordarea de creditepentru 10 pân` la 49 demilioane de tone CO2anu al, echivalentul a1,3%-6,5% din emisiilerezultate din desp`duririîn ]`rile în dezvoltare.

Oamenii de [tiin]` sea[teapt` ca, în lipsa unorm`suri concrete, defri[` -rile p`durilor tropicale s`creasc` emisiile de CO2din atmosfer` cu 29 pân`la 129 ppm (p`r]i per mi -lion) în urm`torii 100 deani, o estimare care de -p`[e[te cu mult previ ziu -nile anterioare.

„Poluatorul pl`te[te“, dar ecologul se r`spl`te[te. Aceasta este sugestiape care [ase oameni de [tiin]`, din cadrul organiza]iei nonguvernamen-tale americane PLOS, o aduc pentru a îmbun`t`]i actuala schem` desus]inere financiar`, acordat` în baza Protocolului de la Kyoto ]`rilor

afectate de poluarea rezultat` în urma defri[`rilor masive.

No Forest Left Behind

text de alexandra kartman

ST

IUD

II / PL

OS

46 GREEN REPORT

AU

TO

RIT

~}

I /

AN

PM

Speciali[tii de mediu români în va -]` din experien]a occidental`. a -gen ]ia na]ional` pentru protec ]ia

me diului, cele opt agen]ii regio na le[i garda na]ional` de mediu au in tratîntr-un proiect de twinning cu ex per]idin germania, fran]a, ita lia [i grecia.scopul proiectului este de a cre[te ca pa -citatea speciali[tilor ro mâni de admi -nistrare, monitoriza re [i implemen tarea legisla]iei comuni ta re la nivel central[i local.

M`d`lina Cozma, director Direc]ia de programe [i comuni-care, Agen]ia Na]ional` pentru Protec]ia Mediului spune: „Unlucru interesant este acela c` încerc`m s` facem autori t` ]ilelocale s` în]eleag` demersul nostru [i s` înve]e din experien]anoastr`. Am constatat de mai multe ori c` aceste auto ri t`]i nusunt îndeajuns de deschise la ceea ce am dori noi, ele nevenindîn întâmpinarea noastr`. Prin programele de twinning, exper -]ii din cadrul Agen]iei Na]ionale se perfec]ioneaz`, iar, maideparte, ace[tia devin formatori, având obliga]ia s` transmit`informa]ia, [i pe partea tehnic`, [i pe partea de le gis la]ie, c`treto]i cei interesa]i“. Am stat de vorb` cu Gregor Stephani, unuldintre exper]ii str`ini care particip` la proiectul de twinning,despre pa[ii pe care România îi mai are de f`cut pentru a înde -plini criteriile de mediu europene, dar [i despre ce pot înv`]aspeciali[tii români din experien]a german`.

GGrreeeenn RReeppoorrtt:: CCuumm vveeddee]]ii eevvoolluu]]iiaa RRoommâânniieeii ddiinn ppuunnccttuullddee vveeddeerree aall pprrootteecc]]iieeii mmeeddiiuulluuii??

Gregor Stephani: Cred c` România este pe un drum bun, st`în fa]a unui proces important, trebuind s` preia întreaga struc-tur` legislativ` a Comisiei Europene din domeniul mediului,dar, pe lâng` preluarea legilor, trebuie s` le umple cu via]`.

VVoorrbbiinndd ddeesspprree ddeezzvvoollttaarree,, vvoorrbbiimm [[ii ddeesspprree ccaaddrruull lleeggiissllaa--ttiivv.. RRoommâânniiaa aarree aacceesstt ccaaddrruu,, îînnsseeaammnn`̀ aacceeaassttaa cc`̀ eessttee [[iiiimmpplleemmeennttaatt?? DDiinn eexxppeerriieennttaa ddvv.. [[ii aavvâânndd eexxeemmpplluull GGeerr mmaa --nniieeii,, ccââtt ttiimmpp eessttee nneecceessaarr ccaa ooaammeenniiii ss`̀ îînncceeaapp`̀ ss`̀ ssiimmtt`̀eeffeecctteellee aacceessttoorr lleeggii??

Pentru mine este greu de evaluat. Din ceea ce am observat,cadrul legislativ este destul de bine de servit în momentul de

fa]`. Singura problem` este crearea unor autorit`]i necesare [i,bineîn]eles, c` nici cu aceasta nu s-a rezolvat problema. Ur -m`torul pas este ca aceste autorit`]i, ace[ti func]ionari, s`în]eleag` legile [i, foarte important, popula]ia trebuie s` fiedeschis` s` contribuie la acest proces. Pe termen lung nu va fiposibil pentru administra]ie s` aplice lu cruri contra voin]eioamenilor. Oamenii trebuie s` fie de acord [i s` în]eleag` im -portan]a protec]iei mediului. Vorbim despre cazul în care, deexemplu, o fabric` veche trebuie asanat` [i modernizat`,aceasta însemnând, evident, costuri mari [i posibilitatea dereducere a locurilor de munc`. Evident, autorit` ]ile româneau din acest motiv o problem` cu acceptarea deci ziilor ce tre-buie luate. Este un drum lung, pe care noi îl cu noa[tem dinGermania, unde autorit`]ile au luptat ani întregi pentru accep -tarea acestor demersuri, lucru sus]inut [i printr-o comunicareputernic`.

EEssttee uunn pprroocceess îînnddeelluunnggaatt,, ccaarree aarree llaa bbaazz`̀ aacccceeppttaarreeaarreeaalliitt`̀]]iiii [[ii nneecceessiitt`̀]]iiii pprrootteecc]]iieeii mmeeddiiuulluuii..

Sigur c` este vorba despre acceptare. Un lucru pe care îlspun în seminariile pe care le ]in cu colegii mei români este c`,într-un proces, fiecare pas este pre]ios [i valoros. Nu trebuieca de la început s`-[i ating` scopul, ci trebuie s` fie con[tien]ic` pentru a ajunge la acea ]int` trebuie realiza]i mai întâi mul]ipa[i mici, dar foarte importan]i. Motiva rea [i angajamentulsunt esen]iale în acest proces. România, am mai spus, trebuies` ating` anumite standarde într-un timp foarte scurt în com-para]ie cu alte ]`ri care au avut mult mai mult timp la dispo -

Gregor Stephani:

„Protec]ia mediuluinu se poate face f`r` spijinul popula]iei“

interviu de ecaterina procopov

Gregor Stephani, consilier al ministrului mediului al LanduluiBaden-Würtenberg

GREEN REPORT 47

zi]ie. Are îns` [i câteva avantaje: tehnica a avansat foarte mult[i poate profita de pe urma experien ]ei altora. Acesta este defapt [i rolul meu în proiectul de twinning. Este evident c`, încei 50 de ani pe care Germania i-a avut la dispozi]ie, au fostf`cute foarte multe gre[eli, [i ar fi minunat dac` o alt` ]ar`poate înv`]a din aceste gre[eli. Des pre asta vorbim, s` desco -perim un dialog între exper]ii str`ini [i cei români. Este foarteimportant s` în]elegem c` românii nu trebuie s` aleag` neap` -rat drumul pe care l-am parcurs noi ci s` încerce s`-[i g`seasc`propriul drum.

AA]]ii vvoorrbbiitt ddeesspprree ggrreeuutt`̀]]iillee ppee ccaarree llee--aa îînnttââmmppiinnaatt GGeerrmmaa --nniiaa îînn ddrruummuull ss`̀uu cc`̀ttrree oo ]]aarr`̀ oorriieennttaatt`̀ sspprree mmeeddiiuu.. ÎÎmmii ppuuttee]]iiddaa uunn eexxeemmpplluu ddee oo ggrree[[eeaall`̀ ppee ccaarree RRoommâânniiaa aarr ppuutteeaa,, ccuu aajjuu--ttoorruull dduummnneeaavvooaassttrr`̀,, ss`̀ oo eevviittee??

Dac` m` gândesc la epurarea apei, am realizat multe.Aceast` tehnic` era la început una relativ sim pl`, numai c`, înmomentul de fa]`, cerin]ele tehnice au crescut prin legisla]iagerman`, dar [i prin cea european`. Trebuie implementatemai multe trepte de epurare [i din ce în ce mai multe substan -]e trebuie extrase din ap`, procesul devenind foarte costisitor.Acum încerc`m s` închidem sta]iile de epurare mai mici [i, înloc, s` se constuiasc` sta]ii mai mari, în care s` fie preluat` [iapa acestora. Sfatul meu pentru România ar fi ca, de la înce -put, s` se stabileasc` o colaborare intercomunal`, ca mai multesate [i comune, dar [i ora[e mai mici s` co laboreze pentrusta]iile de epurare a apei, s` încerce s` lu cre ze cu sta]ii maimari, c`ci, pe termen lung, este mult mai eficient din punctulde vedere al costurilor.

CCaarree ssuunntt cceellee mmaaii mmaarrii pprroobblleemmee aallee RRoommâânniieeii ccâânndd vvoorr--bbiimm ddeesspprree mmeeddiiuu?? EEssttee vvoorrbbaa ddeesspprree ppaarrtteeaa lleeggiissllaattiivv`̀,, ddeesspprreeiimmpplleemmeennttaarreeaa eeii ssaauu ddeesspprree mmeennttaalliittaatteeaa ooaammeenniilloorr??

Cred c` legisla]ia este destul de înaintat`, au fost preluatenormele europene [i cred c` cel mai important acum este

implementarea ei. Oamenii trebuie s`-[i asculte con[tiin]a înleg`tur` cu problemele de mediu [i mai trebuie ca societateas` aib` voin]a s` se confrunte cu aceste probleme [i s` lesolu]ioneze.

ÎÎnnttoorrccâânndduu--nnee llaa pprreezzeenn]]aa ddvv.. îînn RRoommâânniiaa îînn ccaaddrruull pprrooggrraa--mmuulluuii ddee ttwwiinnnniinngg,, ccee pp`̀rreerree aavvee]]ii ddeesspprree ssppeecciiaallii[[ttiiii ddee mmeeddiiuuddee llaa nnooii ddiinn ]]aarr`̀?? ÎÎii ccoonnssiiddeerraa]]ii ddeesscchhii[[ii ssaauu,, mmaaii ddeeggrraabb`̀,,rreettii cceenn]]ii??

În acest domeniu, experien]a mea este pozitiv`. Am f`cutun seminar despre studii de impact asupra mediului [i apro -b`ri. Au participat reprezentan]i ai autorit` ]ilor locale carelucreaz` în domeniul aprob`rilor. Pe colegii mai tineri îi v`dfoarte angaja]i. Cred c` pentru ei va fi important s` nu-[ipiard` motivarea [i angajamentul din cauza greu t`]ilor actualepe care practica le aduce cu sine. Începând de la plata proast`[i mergând mai departe, la senza]ia c` deciziile lor de multeori nu sunt bine primite de oameni. Este important s` se men -]in` motivarea acestora c`ci sunt preg`ti]i [i angaja]i s` fac` omunc` bun`.

AA]]ii aabboorrddaatt ssuubbiieeccttuull ssaallaarriiiilloorr mmiiccii îînn ddoommeenniiuull aaddmmiinniissttrraattiivv……

Pierderea motiv`rii duce clar la o calitate mai proast` amuncii. Cu siguran]` are [i o influen]` asupra problemei co -rup ]iei. Din experien]a noastr` din Germania putem spune c`solu]ia împotriva corup]iei este acordarea unui salariu conve -nabil. Dac` ace[ti oameni, care sunt preg` ti]i corespunz` tor,care sunt motiva]i [i care ocup` func]ii importante, vor fipl`ti]i corespunz`tor pentru a duce o via]` decent`, atunci evi-dent sunt mai pu]in tenta]i în fa]a corup ]iei. Important pen-tru un sistem s`n`tos este ca oamenii din domeniul adminis-trativ s` aib` o constan]` s`n`toas`, nu la fiecare 6 luni s` fieschimba]i, deoarece acest lucru nu le permite s` în]eleag` undomeniu în adâncimea problematicilor ce pot ap`rea.

„Sfatul meu pentru România ar fi ca,de la înce put, s` se stabileasc` o

colaborare intercomunal`, ca maimulte sate [i comune, dar [i ora[e

mai mici s` co laboreze pentrusta]iile de epurare a apei, s` încerce

s` lu cre ze cu sta]ii mai mari, c`ci, petermen lung, este mult mai eficientdin punctul de vedere al costurilor.“

48 GREEN REPORT

AU

TO

RIT

~}

I /

SU

CE

AV

A

Povestea ora[ului meu:

Suceavatext de ecaterina procopov

GGrreeeenn RReeppoorrtt:: CCaarree eerraa ppoolliittiiccaa ddee pprrootteecc]]iieeaa mmeeddiiuulluuii îînn mmuunniicciippiiuull SSuucceeaavvaa îînnaaiinnttee ddee aapprreelluuaa dduummnneeaavvooaassttrr`̀ mmaannddaattuull ddee pprriimmaarr??

Ion Lungu: Ca apreciere general`, pot afirmac` politica de mediu anterioar` anului 2004 afost practic inexistent`, în sen sul c` planurile [im`surile adoptate de administra]ie nu s-au rea -lizat. Aveam probleme în ceea ce prive[te cali-tatea aerului, care era total necorespunz`toare,aceasta în principal din cau za traficului rutierhaotic. În domeniul apei potabile [i a celei uzatenu exista o infrastructur` solid construit`. Solulera po luat ca urmare a unui management defec-tuos al de[eurilor. Nici spa]ii verzi nu erau sufi-ciente, pentru c` nu au existat in vesti]ii [i nicireglement`ri în acest domeniu. Deficien]e erau[i în domeniul transportului în comun, fiindc`nu era adoptat un sistem eficient [i durabil.

CCuumm ssee ddeessff`̀[[ooaarr`̀ îînn pprreezzeenntt ttrraannssppoorrttuullppuubblliicc îînn SSuucceeaavvaa??

În domeniul transportului public au avut loctransform`ri considerabile. Având în vedere c`,în anii anteriori, transportul în comun se des -f`[ura haotic, existând un num`r mare de ope -ratori maxi-taxi [i trasee supraînc`rcate, înprezent, în baza stu diilor efectuate, am stabilit12 rute de operare. Ne dorim ca transportulpublic în ora[ul nostru s` devin` cât mai ecolo -gic, fapt pentru care avem în studiu stabilirea aIon Lungu, primarul municipiului Suceava

Cetatea de scaun a sucevei, capi ta l` a moldovei, ora[ secular, municipiulsu cea va a purtat, prin negura timpului, mantaua a numero[i oameni de oînalt` valoare cultural-isto ri c`. \ntr-un ora[ în care istoria refuz` s`

fie redus` la t`cere, prezentul î[i ce re [i el drepturile. confruntat` cu ce rin-]ele civiliza]iei vitezei [i, mai nou, a comunic`rii, suceava se str`duie[te s`]in` pa sul cu schimbarea. pe planul pro tec]iei mediului, vântul românesc alschim b`rii aduce proiecte de reabili tare, de construc]ie [i de management ur -ban. [i cine este în m`sur` s` ne vorbeasc` despre toate acestea, dac` nu ionlungu, primarul municipiului suceava?

GREEN REPORT 49

patru trasee care s` devin` rute ecologice, operate doar devehicule dotate cu Euro 3 [i Euro 4. În acest sens, am achi -zi]ionat 30 de autobu ze noi marca Iveco-Iribus, din Fran]a,fiind dintre cele mai moderne autobuze din transportul publicdin România. Mai mult, am restructurat [i disciplinat trans-portul de maxi-taxi, reducând num`rul acestora de la aproxi-mativ 200 de ma[ini la 30, plus 10 rezerve, [i am reabilitat [imodernizat sta]iile de transport public local.

Avem în lucru o hart` administrativ` care va prezenta îndetaliu municipiul Suceava [i va include o schi]` a traseeloroperate de transportul în comun, a sta]iilor deservite de acesta[i a orarului de func]ionare, astfel încât s` putem maximizautilitatea [i efectele a[teptate. Pentru optimizarea transportu-lui în comun [i crearea de facilit`]i pentru transportul alterna-tiv, prim`ria a introdus cinci minibusuri [i zece maxi-taxiurialimentate cu GPL, care opereaz` pe trasee diferite de cele aleautobuzelor.

RReessppoonnssaabbiilliiii AAggeenn]]iieeii NNaa]]iioonnaallee ppeennttrruu PPrrootteecc]]iiaa MMee --ddiiuulluuii aauu aajjuunnss llaa ccoonncclluuzziiaa cc`̀ aapprrooaappee 7700%% ddiinn ppoolluuaarreeaa ddiinnmmaarriillee oorraa[[ee eessttee oo ccoonnsseecciinn]]`̀ aa ttrraaffiiccuulluuii.. CCee ffaaccee]]ii ppeennttrruu aassppoorrii ccaalliittaatteeaa aaeerruulluuii îînn mmuunniicciippiiuull ppee ccaarree îîll ggoossppoo dd`̀rrii]]ii??

Pentru reducerea polu`rii aerului produse de traficul rutierse urm`re[te transformarea a 20% din Centrul istoric al ora -[ului într-o zon` curat`, cu emisii joase de gaze, prin men]i -nerea zonei str`zii {tefan cel Mare închis` circula]iei vehi -culelor pe o durat` mai mare decât în mo mentul actual, cândexist` restric]ia doar pe perioada weekendului.

AAccoolloo uunnddee ssuunntt ooaammeennii ssuunntt [[ii ddee[[eeuurrii.. EEssttee uunn ttrruuiissmm ccuuiimmpplliiccaa]]iiii mmaajjoorree llaa nniivveelluull aaddmmiinniissttrr`̀rriiii uunnuuii oorraa[[.. CCee sseeîînnttââmmppll`̀ ccuu ddee[[eeuurriillee ddiinn SSuucceeaavvaa??

În municipiul Suceava, serviciul public de salubrizare esteexecutat de un operator unic, care presteaz` aceast` activitateîn baza unui contract de delegare a gestiunii prin concesiune.Acest operator, pe lâng` activitatea de colectare [i transport ade[eurilor menajere de la popu la ]ie, asigur` co lectarea selec-tiv` a de[eurilor reciclabile, colec tarea de[eurilor periculoase,a de [eurilor de echi pamente electrice [i electronice, a de[eu ri -lor voluminoase [i nepericuloase, a celor rezultate din demo -l`ri [i activit`]i de construc]ii. Toate aceste activit`]i suntmonitori zate [i confirmate de c`tre inspectorii serviciului despecialitate din prim`rie.

OOrriiccee iinnssttiittuu]]iiee ppuubblliicc`̀ eessttee iinntteerreessaatt`̀ ss`̀ eeccoonnoommiisseeaasscc`̀ ppeeccââtt ppoossiibbiill mmaaii mmuulltt.. CCââtt ddee bbiinnee eessttee iimmpplleemmeennttaatt ssiisstteemmuullddee aacchhiizzii]]iiii vveerrzzii îînn PPrriimm`̀rriiaa SSuucceeaavvaa??

Din acest punct de vedere suntem, deocamdat`, la începutde drum. Îns`, în ultima perioa d`, acest aspect a fost luat înconsiderare la achi zi]ionarea dot`rilor necesare birourilorinsti tu]iei. Mai exact, am cump`rat l`mpi fluorescente [i echi -pamente electronice care au un consum redus de energie, iarîn viitor ne pro punem s` achizi]ion`m numai hârtie reciclat`.

În sectorul lucr`rilor, aten]ia prim`riei s-a orientat spreconstruc]ii durabile, eficiente din punct de vedere energetic.

Aceste aspecte se materializeaz` la execu]ia lucr`rilor demansardare a blocurilor, precum [i la cele de reabilitare a cl` -dirilor administrate de prim`rie.

CCee pprrooiieeccttee aavvee]]ii ppeennttrruu mmuunniicciippiiuull SSuucceeaavvaa??În momentul de fa]` exist`, în faza de pro iect, dou` pro-

grame care necesit` investi]ii de aproximativ 130.000 de euro.Proiectul „SE LECTA - Sistem integrat de management al de -[eurilor solide” are ca obiectiv principal implementarea lascara întregii localit`]i a colect`rii selective [i recicl`rii de[e u -ri lor, în vederea minimiz`rii cantit`]ii de de[euri la nivel local,[i valorificarea eficient` a de[eurilor regenerabile. Proiectul vaprimi 108.423 de euro fonduri de la Uniunea European`, iar12.047 de euro repre zint` contribu]ia municipiului Suceava.Cel de-al doilea proiect se intituleaz` „HELP – Servi ciul devoluntariat pentru situa]ii de urgen]`“ [i urm`re[te creareaunei unit`]i operative, dotat` modern, pentru interven]ii efi-ciente în cazul calamit`]ilor naturale, dezastrelor ecologice,st`rii de asediu, atacurilor teroriste etc. Pentru acest proiectvom investi 108.200 de euro, din care 82.830 de euro vor venide la Uniunea Euro pean`, iar 7.250 de euro vor constituiinvesti]ia prim`riei sucevene.

ECO SIMPLEX NOVA ofer` servicii profesionale

\n domeniul protec]iei Mediului:

• Elabor`ri de documenta]ii [i studii pentru ob]inerea Avi ze -lor/Acordurilor de mediu/Acordurilor integrate de mediu:

• Elabor`ri de documenta]ii [i studii pentru autorizarea acti -vit`]ilor cu impact redus sau semnificativ asupra mediului:

• Elabor`ri de documenta]ii [i studii pentru ob]inereaAutoriza]iilor integrate de mediu:

• Elabor`ri de documenta]ii [i studii in domeniulgospod`ririi apelor;

• Elabor`ri de documenta]ii privind ob]inerea acceptului deevacuare a apelor uzate;

• M`sur`tori [i analize privind calitatea factorilor demediu-aer, ap`, sol;

• M`sur`tori de zgomot.

Punct de lucru: B-dul Tineretului, nr. 11; bl. A3, et. 6, ap.27, interfon 27 C; Sector 4, Bucure[ti; Tel: 021 - 330 11 16;Fax: 021 - 301 85 80; GSM: 0722 43 10 67, 0726 68 86 92

Director: Stela Capr`; stelacapra@ecosimplexnova.rooffice@ecosimplexnova.ro/www.ecosimplexnova.ro

50 GREEN REPORT

SO

CIE

TA

TE

/ T

~{

UL

EA

SA

SO

CIA

L

Schimb`rile climatice tot mai dese, inunda]iile dezastru oa se,nivelul ridicat de poluare a apelor [i a aerului, sunt toate pro -bleme cu care parc` începem s` ne obi[nuim, pe care [tim c`singuri nu le putem rezolva, trebuie s` ne ia cineva de mân` [is` ne arate ce s` facem, s` ne arate cum s` salv`m planeta [ivia]a. O mân` de oameni s-au hot`rât s` fac` acest lucru, s` nearate ce trebuie f`cut [i s` dea un exemplu tuturor ne[tiuto-rilor, tuturor celor care vor s` fac` ceva, dar nu [tiu cum s`înceap`. A[a s-a n`scut proiectul „Verde 003“.

Coca-Cola HBC România, în parteneriat cu Asocia]ia „T` -[uleasa Social“ [i Asocia]ia „Salva]i Dun`rea [i Delta - Acade -mi a Ca]avencu“ au lansat pe 18 august, în campusul T`[uleasa,jude]ul Bistri]a-N`s`ud, proiectul „Verde 003“. Acesta î[i pro -pune ca în urm`torii trei ani s` cure]e albia râului Dorna, s`reîmp`dureasc` versantul unui munte defri[at [i, mai ales, s`planteze în sufletele tinerilor regulile naturii.

Laura Sgârcitu, reprezentanta Coca-Cola HBC România la

eveniment, a explicat implicarea companiei [i conceptul pro -iectului: „Noi suntem o companie care consum` ap`. Avemdatoria s` d`m comunit`]ii de unde lu`m apa ceva în schimb.M` gândeam c` ar fi interesant s` lu`m o ap` de la izvoare [i s`o ducem pân` la v`rsare, s` o înfiem, s` îngrijim locul de undeizvor`[te, s` împ`durim unde e nevoie, s` o cur`]`m [i s` avemgrij` de ea pân` la v`rsarea \n Dun`re“.

Începând cu 18 august, o sut` de tineri voluntari din zon`au f`cut dou` s`pt`mâni de preg`tire, dup` care, în perioada 2-6 octombrie vor planta 10.000 de puie]i pe un versantdefri[at din zona Cândrenilor. A doua etap` a proiectului vaavea în vedere cur`]area râului de la izvor pân` la v`rsarea înDun`re, iar ultima etap` se refer` la campania de educare aoamenilor [i voluntariat.

„Mai important decât s` s`dim un copac este s` s`dim însufletul unui tân`r ideea c` t`iatul copacilor nu este o activi-tate durabil`, e ca [i cum ]i-ai t`ia craca de sub picioare, în cer -c`m s`-i ajut`m pe oamenii din aceste locuri s` nu-[i mai taiecraca de sub picioare“, a spus Drago[ Bucurenci, directorAsocia]ia „Salva]i Dun`rea [i Delta-Academia Ca]avencu“.

Pre[edintele Asocia]iei „T`[uleasa Social“, Alin UlhmanUseriu, a creat tab`ra de la T`[uleasa în urm` cu 6 ani [i, deatunci, a lucrat cu sute de tineri voluntari, scopul s`u fiindacela de a-i educa pe tineri în spiritul respectului fa]` de na -tur`: „La început am tr`it un vis, am vrut s` intr`m în Europamai repede, s` respect`m natura, s` înv`]`m reguli. Noi nuplant`m copaci, puie]ii no[tri sunt, de fapt, ace[ti tineri. Noiplant`m oameni“.

C`lin Dr`gan, director general Coca-Cola România, a sub-liniat c` acest proiect reprezint` doar „începutul unei lupteîndelungate cu noi în[ine“. La eveniment au mai participat [iactorul Marcel Iure[, solistul Florin Chilian [i C`t`lin {tef` -nescu, realizatorul emisiunii „Garantat 100%“.

text de oana neneciu

Zona „Verde 003“ a României

Alin Ulhman Useriu, presedinte „T`[uleasa Social“, Laura Sgârcitu,Coca-Cola HBC România, Drago[ Bucurenci, director Asocia]ia„Salva]i Delta“

©˙C

osmin B

umbu

]

©˙C

osmin B

umbu

]

L`sând joaca la o parte, cianura este o substan]` extrem depericuloas`, care, folosit` în sectorul minier, a fost cauza anumeroase catastrofe naturale în întreaga lume. Cantit`]i in -cre dibil de mici pot omorî pe[tele dintr-un râu, cum s-a în tâm -plat în anul 2000 când fauna de pe 700 de kilometri ai râurilordin România [i Ungaria a fost distrus` în totalitate în urmaaccidentului de la Mina Aurul din Baia-Mare. Efecte pe termenlung ale polu`rii cu cianur` sunt: poluarea pânzei freatice, dis-trugerea vie]ii acvatice [i otr`virea unor specii de p`s`ri. {itoate acestea pentru câteva tone de aur sau argint... Merit`?

Peste 5.000 de persoane au considerat c` este mai impor-tant` protejarea mediului [i a vie]ii oamenilor decât sunt câte-va tone de aur. În consecin]`, au votat DA pe www.faracianu-ra.ro. Cianura este, în aceast` perioad`, subiectul celei maiîndr`zne]e campanii de mediu din ]ara noastr` a Coali]iei„România f`r` Cianuri“.

Societatea civil`, prin ONG-urile membre ale Coali]iei,publicul, personalit`]i ale vie]ii publice [i politicieni pot s`sus]in` propunerea legislativ` de interzicere a cianurii în Ro -mânia. Aceast` propunere urmeaz` s` fie supus` dezbaterii [ivotului în Camera Deputa]ilor în luna septembrie. Pe site-ulwww.faracianura.ro, publicul se poate informa despre cianur`[i efectele ei, are posibilitatea s` voteze DA, sus]inând astfelinterzicerea cianurii în minerit în România, [i s` trimit` o pe -ti]ie c`tre deputa]ii din circumscrip]ia electoral`, cerându-les` mearg` la vot [i s` voteze DA. Personalit`]ile [i politicieniipot s`-[i declare sprijinul public, iar numele lor va ap`rea pelista sus]in`torilor. De asemenea, exist` [i nep`s` tori, care lavotul din Senat au votat NU, permi]ând astfel ca accidente

similare celui din anul 2000 din Baia-Mare s` mai aib` loc. State precum Cehia, Germania [i Turcia au interzis cianura

în minerit din cauza numeroaselor întreb`ri legate de efecteleutiliz`rii acestei substan]e [i a accidentelor ce au ca numitorcomun cianura. România are acum oportunitatea s`-[i adaugenumele pe aceast` list`, [i fiecare român care dore[te s` aib`un mediu mai curat [i mai s`n`tos poate contribui într-unmod destul de simplu: un click pe site-ul campaniei sau odiscu]ie cu deputatul din circumscrip]ia sa electoral`.

Dup` septembrie, una dintre întreb`rile de la începutularticolului ar putea suna astfel: ce substan]` nu poate omorîîntreaga faun` a unui râu, fiind interzis` utilizarea ei în mine -rit? {i vom avea to]i satisfac]ia c` am contribuit la salvareaunor zone de o frumuse]e deosebit`, a unor râuri [i a pe[tilordin ele. Cianura poate deveni istorie, România o ]ar` maicurat`, iar noi putem spune c` ne-am adus contribu]ia la pro-tec]ia mediului, de[i este doar începutul.

Cianur`? Nu, mul]umesc!

Dac` ar fi s` ne juc`m de-a ghicitul am începe a[a: ce e praf alb [i are miros de migdale amare? Nu [ti]i… Ce poate omorî întreaga faun` a unui râu

cu o concentra]ie de doar 3 mg/l sau un om cu 1 mg substan]`/greutate corporal`?Evident, aceast` substan]` e extrem de toxic`. Nu vreau denumirea [tiin]ific`,

ci pe cea comun`… A fost folosit` în lag`rele de exterminare naziste, este folosit` în sectorul minier, dar [i în litera tur` de Agatha Christie sau chiar de

Shakespeare. Da, a]i ghicit: e cianura de sodiu sau NaCN – formula chimic`.

GREEN REPORT 51

CO

AL

I}IA

„RO

MÂ

NIA

F~

R~

CIA

NU

RI“

text de anamaria bogdan, coali]ia „românia f`r` cianuri“

©˙T

ibor

Koc

sis

Accidentul ecologic – Baia-Mare, 2000

52 GREEN REPORT

text de dan vladwww.viitorplus.ro – asocia]ia pentru dezvolatre durabil`

De curând l-am întâlnit pe sorinpîr[u, director ascolor. \mi po -vestea despre avantajele pompe -

lor de c`ldur` geotermale pentru c`tocmai instalase un sistem în noiem-brie 2006 pentru sediul companiei sale:„cu toate c` aveam gazul tras la poar -t`, am ales solu]ia pompelor de c`l -dur` geotermal` de oarece am conside-rat recuperarea destul de rapid` a in -ves ti ]iei: 5-6 ani pentru o suprafa]` de500 mp. \n plus, apreciem posibilitateade a folosi sistemul atât pentru în -c`lzire pe timp de iarn`, cât [i pentrur`cire pe timpul verii – anul acestane-a fost foarte folositor“. el a mai pre-cizat c` valoarea investi]iei s-a ridicatla aproximativ 35.000 euro, din care otreime a fost valoarea pompei propriu-zise.

Mi-am adus aminte c` v`zusem câteva prezent`ri ale unorastfel de sisteme în aprilie, la ConstructExpo. Mi se p`ruser`interesante, îmi doream s` aflu mai multe pentru casa pe caremi-o voi construi anul urm`tor, dar pân` la întâlnirea cu Sorinuitasem de ele.

Acum eram din nou curios, a[a c` am purces la a c`uta in -for ma]ii. Iat` ce am aflat.

ce sunt pompele de c`ldur`?

Probabil c` de]ine]i o pomp` de c`ldur` f`r` s` realiza]iasta: un frigider este, de fapt, un tip de pomp` de c`ldur`.Când sunt folosite pentru înc`lzire, pompele de c`ldur` eco -nomisesc energie prin extragerea c`ldurii dintr-o surs` extern`[i o folosesc în interiorul cl`dirii. Pot fi utilizate pentru oricefel de nevoie normal` de înc`lzire. Aceast` tehnologie aparent„magic`“ nu este nou`, dateaz` din anii ’50.

Ce este, de fapt, o pomp` de c`ldur`: un dispozitiv care„mut`“ c`ldura dintr-un loc în altul printr-un proces de transfer.

Instala]iile de climatizare cu pompe de c`ldur` folosescener gia termic` înmagazinat` în scoar]a p`mântului sau înapele freatice. Temperatura constant` a p`mântului la o adân -cime mai mare de 1,5 m (10-12° C) indiferent de temperaturaexterioar`, d` posibilitatea pompei de c`ldur` s` func]ionezecu o eficien]` energetic` bun`. Astfel, acest sistem poate fimai eficient decât cele conven]ionale de înc`lzire (centrale pegaze, electrice sau pe combustibili solizi) ori cele de r`cire (aercondi]ionat).

avantajeÎn momentul de fa]`, aceste instala]ii de climatizare sunt

foarte r`spândite în Europa (mai ales în ]`rile scandinave, El -ve]ia, Benelux, Austria, Germania) datorit` avatajelor pe carele ofer`:

• sunt nepoluante• nu exist` pericol de explozie• nu exist` pericol de intoxicare• nu necesit` o între]inere special` ca instala]iile pe gaz

sau combustibili solizi

• nu necesit` existen]a unui co[ de evacuare• nu necesit` existen]a unei camere special amenajate

pentru func]ionare

Pompele de c`ldur`S

OC

IET

AT

E /

VIIT

OR

PL

US

GREEN REPORT 53

provoc`riImpedimentul major în achizi]ia sistemului este investi]ia

ini]ial` mai mare, dar, având în vedere costurile mici de func -]ionare, investi]ia se amortizeaz` destul de repede.

Un alt impediment este riscul de a nu g`si un furnizor se -rios din cauza unei pie]e nedezvoltate înc`, chiar dac` cu ovechime destul de mare – aproximativ 6 ani.

În afara costurilor lunare de consum trebuie luate în calcul[i urm`toarele aspecte:

• centralele pe combustibil lichid sau gazos au o durat` defunc]ionare de 12 ani (conform normativelor ISCIR), în timpce o pomp` de c`ldur` – o durat` de minimum 25 de ani (presu -pu ne achizi]ionarea a minimum dou` centrale termice normalepe durata de func]ionare a unei pompe de c`ldur`, iar dup` acei25 de ani, nu este necesar` decât înlocuirea compresorului)

• centralele pe combustibil lichid sau gazos necesit` exis-ten]a unui proiect [i a unor avize pentru montare [i înlocuire(conform normativelor ISCIR [i DISTRIGAZ), în timp cepentru pompa de c`ldur` nu este nevoie de niciun proiect cuavize speciale

• centralele pe combustibil lichid sau gazos necesit` reviziianuale (conform normativelor ISCIR [i DISTRIGAZ), întimp ce pompa de c`ldur` nu necesit` o între]inere serioas`.

Am aflat c` exist` mai multe tipuri de pompe. Sistemelecele mai frecvent folosite, pe lâng` cel care utilizeaz` ener-gia p`mântului, sunt: aer-aer, ap`-aer, aer-ap` [i ap`-ap`.Dintre aceste sisteme, cel mai folosit este cel ap`-ap` de -oarece poate fi utilizat în zonele cu varia]ie mare a tempera-turii exterioare. Sistemul ap`-ap` poate fi instalat în treivariante: cu dou` pu]uri (circuit deschis, un pu] din care seabsoarbe apa din pânza freatic` [i cel`lalt pentru a deversaapa dup` ce a trecut prin pompa de c`ldur`), cu serpentin`orizontal` (circuit închis, f`r` impact asupra mediului ambi -ant, dar necesit` o suprafa]` de teren mai mare pentruamplasare) [i cu serpentin` vertical` (circuit închis, f`r`impact asupra mediului ambiant, necesit` foraje mai mici încare se introduc serpentinele [i nu e nevoie de o suprafa]`mare de teren).

investi]ia ini]ial`PPoommppaa ddee cc`̀lldduurr`̀:: 5.000-15.000 euroIInnssttaallaa]]iiaa ccoommpplleemmeennttaarr`̀:: 5.000-15.000 euroMMaannooppeerraa:: 1.000-5.000 euroPre]urile variaz` în func]ie de mai multe criterii: tipul/cate-

goria de pomp`, puterea/suprafa]a necesar` în a fi acoperit` [i,nu în ultimul rând, compania care import`/distribuie/mon-teaz` sistemul.

{tiu c` pre]ul unei pompe de c`ldur` ar necesita ini]ial unefort financiar mai mare fa]` de achizi]ia unui sistem clasic,dar parc` pe termen lung b`taia de cap este mai mic`. Dac`m` mai gândesc [i la posibilit`]ile de scumpire a combustibilor(mai ales a gazului), la lipsa de independen]` energetic` aRomâniei, ca s` nu mai vorbesc despre perspectiva epuiz`riire surselor naturale, parc` mai g`sesc câteva argumente înfavoarea pompelor.

„De[i oamenii sunt din ce în ce mai informa]i despre ele,deocamdat` pompele de c`ldur` nu sunt o op]iune real`,serioas`, pe pia]a din România. Apreciez c` sunt maximumzece companii care iau în serios comercializarea acestor sis-teme acum. Probabil c` în maximum 2-3 ani pia]a va cre[te,în anumite condi]ii chiar exploziv (m`rirea pre]ului gazului[i mai ales dac` vor exista subven]ii ca în Uniunea Euro pea -n` de 30%-50%)“, a spus Dan Brâncu[-Ignat, director gene -ral Termo solare, unul dintre distribuitorii de pompe exis-ten]i pe pia]`.

Pentru casa mea am mai aflat c` ar fi bine s` combin uti-lizarea pompei cu alte câteva elemente de actualitate în con-struc]ia unei case moderne:

• izolarea serioas` a casei (pentru c` astfel nu pierde c`l -dur`, deci cre[te eficien]a pompei)

• echipamente (cum ar fi ventiloconvertorul [i radiatorul)preg`tite pentru temperaturi sub 50° C

• instalarea unui tank special, la care pot monta oricândmai târziu, în func]ie de buget, fie panouri solare, fie orice alt`central` (de preferin]` cu condensa]ie) sau sistem compatibil

În concluzie, a[ înclina spre utilizarea pompei de c`ldur`,dar, în acela[i timp, am r`mas cu gândul la posibilitatea sub-ven]iei de 30%-50%. Oare merit` s` mai a[tept?

Studiu comparativ de consum [i costuri de func]ionare, în func]ie de tipul centralei folosite

Necesar de înc`lzire 24kW Electric GPL Motorin` Gaz MetanPomp` dec`ldur`

Pre] combustibil 0,43 RON/kW 2,261 RON/l 2,9 RON/l 1,01 RON/m3 0,43 RON/kW

Consum 24 kW/h 4 l/h 2,8 l/h 2,7 m3/h 4,54 kW/h

Timp mediu de func]ionare 1.800 h/an 1.800 h/an 1.800 h/an 1.800 h/an 2.000 h/an

Costuri de func]ionare 18.576 RON/an 16.280 RON/an 14.616 RON/an 4.908 RON/an 3.909 RON/an

Sursa: w

ww.te

rmos

olare.ro

54 GREEN REPORT

Acum nu foarte mul]i ani, când eram în gimnaziu [i apoi înliceu, manualele de literatur` repetau ad nauseam o formul`ritual` care, pentru c` nu spunea mare lucru, se potrivea ori-unde, de la „Miori]a“ la „C`lin, file din poveste“: poporul ro -mân a tr`it mereu în comuniune cu natura.

Aceast` platitudine absolut`, care bate multe recorduri înmaterie de cretinism [col`resc, ascunde o minciun` enorm`,de care ar trebui s` ne fie tuturor ru[ine.

Poporul nostru n-a tr`it niciodat` în comuniune cu natura.Cump`tatul Deceneu a dat foc viilor,vitejii no[tri domnitori pârjoleau hol -dele [i otr`veau fântânile, regretatulNicolae Cea u[escu a secat o treime dinDelt` [i aproape toat` lunca Dun` rii, cuInsula Mare a Br`ilei cu tot, iar ]`raniiard [i în zilele noastre miri[tile cu onon[alan]` demn` de str`mo[ii lor daci.

Între acest popor [i natura care l-ag`zduit nu poate fi vor ba de alt` comu-niune decât de cea care exist` între unfum`tor [i un nefum`tor prin[i într-unspa]iu închis: unul fumeaz` [i cel`laltîndur`.

Comuniunea adev`rat` presupune cafiecare partener s` în ]eleag` nevoileceluilalt [i s` se str`duiasc` s` vin` înîntâmpi narea lor. Noi îns` nu cred c`am în]eles vreodat` adev`ratele nevoiale naturii.

Poate c` dacii aveau o scuz` când tr`geau cu s`ge]i în aer cas` pedepseasc` norii. În definitiv, niciun popor nu s-a n`scut în -v`]at. Dar ce scuz` mai au aceia dintre români care-[i pun as t`zisperan]ele în slujbe care cheam` ploaia sau cer risipirea norilor?

Dac` dup` 2000 de ani nu în]elegem c` distan]a între druj -b` [i inunda]ii, ca s` dau un singur exemplu, e de o mie de orimai scurt` decât leg`tura dintre inunda]ii [i acatist, cum de

mai avem înc` obrazul s`-i înv`]`m pe copiii no[tri c` acestpo por a tr`it vreodat` în comuniune cu natura?

Aceast` a[a-zis` comuniune este, de altfel, perfect ilustrat`de balada „Miori]a“: ciobanul halucineaz` abundent despre onunt` la care natura întreag` e chemat` s` fie p`rta[`, dar pân`[i oaia pricepe c` nu e vorba despre nimic altceva decât despreo înmormântare.

Comuniunea acestui popor cu natura n-a însemnat maimult decât celebrarea continu` a parastasului înconjur`tor.

Iar acum, în ceasul al doisprezecelea, în loc s` încerc`m dinr`sputeri s` prevenim o apocalips` anun]at`, nu [tim decât s`

între]inem voluptuos dezbateri sterile,cu argumente de cafenea, care relati vi -zeaz` [i arunc` în derizoriu poluareacatastrofal` [i schimb`rile climatice.Evi dent, ca [i în Bizan] acum [ase vea -curi, discu]iile filosofilor nu reu[esc s`întârzie Sfâr[ itul. Inac]iunea, oricât ar fide elevat`, nu face altceva decât s`-l gr` -beasc`.

Marii poluatori dau vina pe con-sumatori, oamenii simpli dau vina peautorit`]i, autorit`]ile dau vina pe men-talitate. Foarte pu]ini români se apleac`s` ridice de pe jos gunoiul ce luilalt, darfoarte mul]i sunt dispu[i s`-]i explice culux de am` nunte bazele metafizice alemoralei care-i împiedic` s`-[i duc` laco[ gunoiul propriu.

Relaxarea cu care ne-am obi[nuit s`trat`m problemele me diului e la fel de

lini[titoare ca rânjetul care se instaleaz` pe chipul condam na -]ilor la moarte. Dac` semnul universal al produselor [i servici-ilor eco este o bulin` verde, poate c` n-ar strica s` existe [i unsemn al produselor [i serviciilor care nu dau doi bani pe pro-tec]ia mediului: un [treang sau o ghilotin`, sti lizate pe fundaltricolor.

www.bucurenci.ro

Moartea pe uli]`

text de drago[ bucurenci

„Dup` 2000 deani nu în]elegem c` distan]a întredruj b` [i inun-da]ii e de o miede ori mai scurt`decât leg`turadintre inunda]ii

[i acatist.“

SO

CIE

TA

TE

/ I

NV

ITA

TU

L L

UN

II

© cristi petrescu

56 GREEN REPORT

GR

EE

N F

AC

TS

• Casele izolate termic necesit` mai pu]in` c`ldur` petimp de iarn`. Pere]ii neizola]i fac s` se piard` 35% dinc`ldur`, în timp ce alte 25 de procente se pierd din cauza unuiacoperi[ neizolat.

• Cutiile [i foliile din aluminiu reprezint` ca volum cam 2%din de[eurile domestice, dar aproape 25% din de[e urile reci-clabile.

• 50% din energia folosit` de înc`rc`toarele de telefoanemobile este risipit` prin l`sarea acestora în priz` f`r` ca tele-fonul s` fie conectat la ele.

• 35%-40% din de[eurile domestice provin de la primele 5 lan]uri de supermarketuri.

• Peste 20.000 de tone de gunoi sunt aruncate anual înMarea Nordului. 70% se depun pe fundul m`rii.

• O ton` de plastic înseamn` 20.000 de sticle de 2 litri sau120.000 de pungi.

• Este nevoie de 1,5 litri de ulei pentru a face un cartu[ deimprimant`.

• Aproximativ 17 milioane de cartu[e laser de imprimant`au fost reciclate în Europa în 2002, însemnând 6 milioane delitri de ulei virgin salvat, suficient pentru a umple 3 bazineolimpice.

•• CCeerrnneeaallaa ddee iimmpprriimmaanntt`̀ ccoosstt`̀ mmaaii mmuulltt ddeeccââtt ccoomm--bbuussttiibbiilluull ppeennttrruu nnaavveellee ssppaa]]iiaallee ssaauu [[aammppaanniiaa vveecchhee..

• Aproximativ 1,3 milioane de cartu[e sunt fabricate înEuropa, în fiecare lun`. Acestea, puse cap la cap, se întind depân` la 5 ori, pe distan]a de la cea mai mare adâncime a ocea -nului pân` la suprafa]` [i înapoi.

• Cantitatea de de[euri produs`, într-o zi, în MareaBritanie este suficient` pentru a umple Trafalgar Square.

• Reducerea temperaturii cu doar un grad Celsius poatemic[ora factura la caldur` cu 10%.

Ecoefervescent

Sursa: www.recyclenow.com

58 GREEN REPORT

• flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash •

AAuuttoommoobbiilluull ccoonneeccttaatt llaa pprriizz`̀Toyota a introdus în faza de testare

un prototip de autoturism hibrid carepoate fi reînc`rcat de la o priz` decurent electric. Automobilul este con-ceput s` func]ioneze exclusiv electricpe distan]e scurte (pân` la 20 km), cu ovitez` maxim` de 100 km/h. Pe lâng`motorul electric, ma[ina are [i unul pebenzin`, cu o capacitate de 1.449 cmcubi, care permite o vitez` de croazier`mai mare [i asigur` reînc`rcarea acu-mulatorilor în timpul deplas`rilor petrasee mai lungi de 20 de kilometri.Esen]ial este faptul c` ma[inile hibridreînc`rcabile constituie un mijloc delupt` împotriva polu`rii atmosferice [ia înc`lzirii climei.

AAll GGoorree,, DDooccttoorr HHoonnoorriiss ppeennttrruu cclluujjeennii

Universitatea „Babe[-Bolyai“ dinCluj-Napoca îi va acorda fostului vi ce -pre[edinte al SUA, Al Gore, titlul Doc -tor Honoris pentru contribu]ia sa larelansarea mi[c`rii ecologiste mondiale.„UBB are prima facultate de [ti in]elemediului din România, prin in termediulc`reia noi urm`rim evolu]ia dezbaterilormondiale privind schim b`rile climaticede pe glob. Apreciem în mod deosebitcontribu]ia lui Al Gore prin c`r]i de im -portan]` fundamental` [i ac]iuni publi -ce de înalt prestigiu“, a spus CristinaNistor, purt`torul de cuvânt UBB.

BBuullggaarriiaa îî[[ii îînn`̀sspprree[[ttee lleeggiissllaa]]iiaaddee mmeeddiiuu

Parlamentul bulgar a modificat le -gisla]ia în domeniul mediului pentru areu[i protejarea mai eficient` a rezer-va]iilor naturale, amenin]ate de pro -iectele imobiliare. Una dintre schim -b`ri prevede c` statutul de „teritoriuprotejat“ nu va mai putea fi contestatîn justi]ie a[a cum s-a întâmplat cu re -zerva]ia natural` Strandja. Curtea Su -prem` de Justi]ie din Bulgaria i-a retrasacesteia statutul de „teritoriu protejat“pentru a permite unei firme imobiliares` construiasc` o sta]iune la malulM`rii Negre. Decizia a fost criticat`vehement de organiza]iile de profil [ichiar de Comisia European`.

ÎÎnnccoonnjjuurruull lluummiiii îînnttrr--oo mmaa[[iinn`̀eeccoollooggiicc`̀

Elve]ianul de 35 de ani Louis Pal mervrea s` fac` înconjurul lumii în 16 lunila volanul unei ma[ini alimenta teexclusiv cu energie solar`. Prin acestproiect comun Elve]ia-Germania, spri-jinit de secretarul de stat german alme diului, Astrid Klug, aventurierul el -ve]ian spune c` poate s` ruleze circa100 km/zi datorit` panourilor solare cuo suprafa]` de 6 metri p`tra]i care aco -per` ma[ina. Pentru a merge mai multtimp „este suficient` bran[area pentrua înc`rca bateriile“, a precizat Palmer,explicând c` electricitatea utilizat` ast-fel prin întreaga lume va fi compensat`de cea produs` în Elve]ia de o central`solar`.

RReeîîmmpp`̀dduurriirreeaa AAmmaazzoonniieeii ddeevviinneepprroovvooccaarree mmoonnddiiaall`̀

Prizee.com, unul dintre principaliiactori ai jocurilor on-line cu premii,lupt` împotriva desp`duririi din Ama -zonia. Provocarea de a replanta în to -talitate o p`dure virtual` se adre sea z`internau]ilor din întreaga lume prin in -termediul site-ului clicksospa du rea.com,tradus în cinci limbi. Pentru c`, dup`numai o s`pt`mân` de la lansarea pro -iectului, mai mult de 1.500.000 de per-soane au contribuit fiecare cu câte ofrunz`, Prizee.com se a[teapt` la peste100 de milioane de vizite în dou` luni[i la 10.000 de euro strân[i, pe care-i vadona unei asocia]ii de mediu.

}}`̀rriillee ddeezzvvoollttaattee nnuu ssee pprreeooccuupp`̀ddee sscchhiimmbb`̀rriillee cclliimmaattiiccee

Locuitorii ]`rilor în curs de dezvol -tare sunt mai interesa]i de problemeleschimb`rilor climatice decât cei din]`rile dezvoltate, potrivit unui studiupublicat de grupul bancar britanicHSBC. Ancheta, realizat` în nou` state,arat` c` 60% dintre oamenii chestio -na]i în China, Mexic, India [i Braziliasunt preocupa]i de înc`lzirea global`,fa]` de 22% în Marea Britanie [i 26%în Germania, care par resemna]i înceea ce prive[te problemele de me -diu. Motivul pentru care HSBC a sta-bilit acest indice de încredere clima -tic` a fost colaborarea cu guvernele [icu comunit`]ile de afaceri pentru aveni cu solu]ii financiare.

GREEN REPORT 59

• flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash • PPoolluuaarreeaa ffaaccee mmiilliiooaannee ddee vviiccttiimmee

Organiza]ia Interna]ional` de S`n` -tate (IHO) a estimat c` 13 milioane dedecese pot fi evitate anual dac` mediular fi mai s`n`tos. Cele mai multe victi -me ale polu`rii, 74%, sunt copii din]`rile subdezvoltate [i în curs de dez-voltare, arat` raportul IHO. Calitateaproast` a apei [i a aerului sunt princi-palele probleme care trebuie rezolvate,raportul indicând c` deja exist` teh no -logii pentru energia „curat`“ [i pentrupurificarea apei care ar putea da rezul-tate foarte repede. Provocarea este, înschimb, implementarea acestor solu]iipentru mediu.

FFoonndd iinntteerrnnaa]]iioonnaall îîmmppoottrriivvaaddeeffrrii[[`̀rriilloorr

Banca Mondial` va crea un fondpentru lupta împotriva defri[`rilor.Acesta va fi de cel pu]in 250 de mili oa -ne de dolari [i va fi destinat tuturor ]` -rilor care au arii semnificative de p` -duri tropicale, cum sunt Brazilia, Con -go [i Indonezia. Banii vor fi aloca]i pebaza performan]elor acestor ]`ri, dup`ce se va constata reducerea emisiilor dedioxid de carbon. Defri[`rile sunt res -ponsabile pentru 20% din totalul deemisii anuale de CO2 sau trei miliardede tone de CO2. În prezent, p`durileasigur` 47 de milioane de locuri demun c` în întreaga lume [i acoper`aproape 40% din suprafa]a globului.

SSUUAA iinnttrr`̀ îînn lluuppttaa ccuu îînncc`̀llzziirreeaa gglloobbaall`̀

O conferin]` la nivel înalt pe temaînc`lzirii globale va avea loc în luna sep-tembrie, la Washington, a anun]at ad -mi nistra]ia Bush. Conferin]a va reuni]`rile cu cel mai înalt grad de poluaredin lume, în vederea încheierii unuiacord pe termen lung privind reduce reaemisiilor de gaze cu efect de ser`. Pre -[e dintele american a trimis invita]iipentru unsprezece state, UE [i ONU,care sunt a[teptate pe 27 septembrie laWashington. Conferin]a va fi g`zduit`de secretarul de stat Condoleezza Rice[i are ca scop negocierea unui nou pactprivind clima, care s` extind` Proto co -lul de la Kyoto dincolo de 2012

PPrrootteessttee „„vveerrzzii““ llaa LLoonnddrraaPeste o mie de activi[ti s-au adunat

în apropierea Aeroportului Heathrow,din Londra, pentru a atrage aten]iaasu pra impactului avia]iei asupra înc`l -zirii globale. Protestatarii [i-au ampla -sat corturile [i au stat timp de o s`pt` -mân` lâng` aeroport. Ei au cerut auto -rit`]ilor s` renun]e la planurile de ex -tindere a aeroportului, pledând pentrudiminuarea traficului aerian. Activi[tiiau f`cut chiar [i un lan] uman pe loculunde va fi construit` cea de-a treia pis -t` a celui mai aglomerat aeroport dinlume. O alt` manifesta]ie de protest aavut loc chiar în centrul Londrei, unde[apte tineri s-au lipit cu adeziv de u[ileMinisterului Transporturilor, iar al]idoi protestatari s-au urcat pe cl`dire cuo pancart` prin care î[i explicau opozi -]ia fa]` de extinderea principalului ae -roport britanic: „Vede]i c` suntem cuto]ii foarte tineri, suntem cei care vortrebui s` suporte consecin]ele schim -b`rii climatice“.

CCeeaa mmaaii vveerrddee zzii aa IInnddiieeiiDepartamentul P`duri al guvernului

din Uttar Pradesh, cel mai populat statal Indiei, a declarat ziua de 31 iulie 2007cea mai „verde“ zi a Indiei. În acea zi,peste 600.000 de voluntari din toat`]ara au plantat 10,5 milioane de copaci.Acest proiect ambi]ios a fost menit s`con[tientizeze popula]ia asupra impor-tan]ei plant`rii copacilor [i a rolului vi -tal al acestora în procesul de corec ta rea destabiliz`rii ecologice. Prin acestexerci]iu, care face parte din campania„Un miliard de copaci“, guvernul statu-lui indian a dorit s`-[i arate implicareaîn problema înc`lzirii globale [i s` sub-linieze importan]a vital` a p`durilor înaceast` lupt`.

MMiirroossiinndd ppoolluuaarreeaaPersoane special preg`tite pentru a

detecta poluarea au fost angajate deMi nisterul Mediului din Israel. Nivelulde poluare [i originile sale vor fi evalu-ate doar cu ajutorul mirosului, de c`trepersoane care activeaz` în cadrul Mi -nis te rului Mediului. Ministerul dispu nede mai multe echipe formate din ast felde persoane, pe care le trimite pe terennumai în caz de alert`. „Exper]ii“ nutre buie s` consume alcool, mânc` ru ricondimentate, s` fumeze [i s` fo lo seas -c` deodorant, pentru c` aceste produsepot afecta sim]ul olfactiv.

60 GREEN REPORT

TTiinneerriiii cchhiinneezzii nnuu rreennuunn]]`̀llaa mmaa[[iinnii

Chiar dac` sunt foarte îngrijora]i deschimb`rile climatice [i de efectelepolu`rii, tinerii chinezi nu ar renun]a laluxul de a-[i cump`ra o ma[in`. Rezul -tatele sondajului de opinie realizat pe2.500 de tineri or`[eni din China arat`c` peste 75% dintre ei fac tot ce le st`în putin]` s` economiseasc` energie,dar dac` ar avea suficien]i bani [i-ardori în primul rând o ma[in`. 78% din-tre persoanele intervievate cred c` gu -vernul ar trebui s`-[i asume responsa bi-litatea protej`rii mediului.

CCoossttuurriillee sscchhiimmbb`̀rriilloorr cclliimmaattiicceeUn raport prezentat de guvernul de

la Berna arat` c` înc`lzirea global` vacosta Elve]ia 600 de milioane de euroîn fiecare an pân` la sfâr[itul secolului,avertizând c` aceast` ]ar` alpin` va fimai afectat` decât altele. Costurile iauîn calcul impactul furtunilor, al inun-da]iilor, al alunec`rilor de teren [i al se -cetei, precum [i m`surile ce vor trebuiluate pentru combaterea înc`lzirii cli -ma tice. Raportul mai arat` c` tempera-turile medii anuale vor cre[te mai multîn Elve]ia decât în restul lumii, iernileavând precipita]ii abundente, iar verilefiind mai secetoase.

SSee îînncchhiidd mmiinneellee ddee uurraanniiuuSingurele zone miniere din Mara mu-

re[ despre care geologii cred c` ar aveao cantitate însemnat` de uraniu vor fiecologizate [i apoi închise în 2008. Dincele [ase galerii, din comunele Repedea[i Poienile de sub Munte, oamenii de[tiin]` au extras probe pentru a stabiliconsisten]a z`c`mântului de uraniu. Mi -nele au fost p`r`site la sfâr[itul anilor’70, iar de atunci nu s-a f`cut nimiccon cret pentru închiderea lor. Pentruecologizarea [i închiderea galeriilor,guvernul a alocat 185 de milioane de lei,iar lucr`rile vor demara la începutulanului 2008.

CCoonncceeddiiiillee ccrreesscc nniivveelluull ppoolluu`̀rriiiiConform unui studiu realizat de

Institutul Francez al Mediului, perioa-da concediilor în Fran]a are o contri -bu]ie considerabil` la cre[terea polu`rii[i accelerarea înc`lzirii globale. Fran -cezii care pleac` în concediu cu ma[inasunt responsabili pentru producerea a12,4 milioane de tone de dioxid de car-bon, ceea ce înseamn` 16% din totalulemisiilor anuale provenite de la ma[inipe teritoriul Fran]ei. Pe de alt` parte,53% din turi[tii francezi prefer`c`l`toriile cu avionul, ceea ce înseamn`alte 13 milioane de tone de CO2 anual.Din p`cate, doar 13% din turi[ti pre-fer` c`l`toriile cu trenul.

AAuuttoommoobbiilleellee ddiieesseell aauu ffoossttgg`̀ssiittee „„vviinnoovvaattee““

În Japonia, companiile produc` toa -re de automobile diesel au fost g`site„vinovate“ în cadrul unui proces în care540 de reclaman]i au acuzat compani-ile [i guvernul c` au c`p`tat afec]iunirespiratorii din cauza polu`rii. Procesula început în 1996 [i a fost ini]iat de ungrup format din 99 persoane din To kio,care au considerat c` guvernul [i com-paniile produc`toare de ma[ini suntvinova]ii pentru suferin]ele lor.Audierile au durat mai bine de zece ani,iar, între timp, la proces s-au mai al` tu -rat 421 de reclaman]i. Acordul întrereclaman]i [i pârâ]i prevede plata a 7,4milioane de euro ca desp`gubiri celor520 de reclaman]i, iar produc` torii dema[ini diesel - Toyota, Nissan, Hino,Mitsubishi, Isuzu [i Mazda - vor maipl`ti înc` 20,4 milioane de euro unuiprogram medical din Tokio care îi vaajuta pe astmatici s`-[i recapetes`n`tatea.

BBrriittaanniicciiii ssppuunn NNUU SSUUVV--uurriilloorrMai multe asocia]ii ecologice din

Marea Britanie au ini]iat ac]iuni deprotest la adresa SUV-urilor. Ei sunthot`râ]i s` ob]in` acte normative cares` diminueze num`rul de astfel de ma -[ini de pe [oselele Regatului Unit. Aso -cia]iile au amplasat zeci de bannere deprotest pe mai multe [osele din MareaBritanie, iar autorit`]ile sprijin` tacitm`surile luate de ace[tia, spu nând, tot -odat`, c` înc` nu se poate pune proble-ma unei legi în acest sens.

• flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash •

GREEN REPORT 61

ÎÎnncc`̀llzziirreeaa gglloobbaall`̀ îî[[ii iinnttrr`̀ îînn ddrreeppttuurrii

Insule care nu se cuno[teau pân`acum apar în urma mic[or`rii supra fe -]ei de ghea]` din Oceanul Arctic. To -pi rea ghe]ei a atins un nou record [i separe c` înc`lzirea global` are efecte multmai rapide decât preconizau ex per]iiNa]iunilor Unite. Cei care sufer` celmai mult în aceast` perioad` sunt ur[iipolari [i focile din Arhipe lagul Sval barddin Norvegia. Animalele se ba zeaz` pesuprafa]a de ghea]` pentru a vâna, iaraceasta s-a topit cu mult îna inte devreme în acest an.

AAnnggeellaa MMeerrkkeell aa vviizziittaattGGrrooeennllaannddaa

Cancelarul german Angela Merkels-a deplasat în Groenlanda pentru avedea personal consecin]ele înc`lziriiglobale în regiunea arctic`. „Trebuie s`facem tangibile aceste chestiuni poli -tice importante. Nu este r`u s`-]i daiseama de situa]ie la fa]a locului“, a de -clarat Merkel. Cancelarul german avrut s` ob]in`, în cadrul SummituluiG8 din iunie, o reducere la jum`tate aemisiilor de gaze cu efect de ser` pân`în anul 2050, dar Statele Unite au re -u[it s` blocheze obiectivele exprimateîn cifre [i care s` poat` fi m`surate întimp.

MMaa[[iinnaa eelleeccttrriicc`̀,, ppee ppiiaa]]aa mmoonnddiiaall`̀

Compania indian` Reva, pro duc` -toare de ma[ini din Bangalore, va lansape pia]` prima ma[in` electric`. În pre -zent, pe pia]a indian` [i european`exis t` 2.000 de astfel de ma[ini, dincare 600 numai în Londra, iar aceast`faz` de testare a pie]ei a luat sfâr[it. Înurm` cu o lun` s-a lansat noul Reva,care are dou` locuri pentru adul]i [i do -u` pentru copii [i poate atinge 80 deki lometri pe or`, aceea[i distan]` pu -tând fi parcurs` la o singur` înc`r ca rede la priz`. Compania se a[teapt` lavânz`ri de peste 3.000 de unit`]i nu -mai în acest an, iar pentru 2008 targetuleste de 30.000 de unit`]i.

AAddiioo ddeellffiinnuulluuii aallbbO specie rar` de delfini a disp`rut.

Este concluzia cercet`torilor care timpde [ase s`pt`mâni au încercat s` g` seas-c` în râul Yangtze, din China, delfinulBaiji. Oameni de [tiin]` din China, Ja -ponia, Marea Britanie [i Statele Uniteau plecat într-o expedi]ie în habitatulnatural al delfinului alb, cunoscut subnumele de baiji, pe râul Yangtze, pen-tru a vedea câte exemplare mai exist`.Se pare c`, din cauza industrializ`riirapide a Chinei, aceast` specie, careexistase de peste 20 de milioane de ani,a disp`rut. Ultima num`r`toare a ex em-plarelor a avut loc în 1997 [i atunci s-aconfirmat un num`r de 13 delfini Baiji.Dispari]ia este prima în rândul mami -ferelor de peste 50 de ani.

AAppaa îîmmbbuutteelliiaatt`̀,, iinnaammiiccuull ppuubblliicc nnuumm`̀rruull uunnuuOrganiza]iile ecologice americane

militeaz` pentru apa de la robinet înlocul apei plate îmbuteliate. De la în -ceputul verii, oamenii au fost îndemna]is` bea ap` de la robinet [i s` nu maicum pere PET-uri cu ap` pentru c`odat` cu cre[terea vânz`rilor în indus-tria apei cre[te [i volumul de sticle dinplastic aruncate peste tot. Aceast`campanie s-a extins în pres`, care sub-liniaz` c` apa de la robinet în Americaeste una dintre cele mai pure din lume[i în timp ce aceasta cost` pe an, pentruo persoan`, mai pu]in de un dolar, apala sticl` poate costa 1.400 de dolari.

• flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash • flash •

62 GREEN REPORT

SO

CIE

TA

TE

/ V

EL

O

La mijlocul acestei veri, primarul Parisului, Bertrand Dela noë,a acceptat un parteneriat cu firma de publicitate J.C. De caux,în urma c`ruia compania va pune la dispozi]ia parizienilor10.000 de biciclete. În schimbul acestora, firma pri me[tedreptul de a folosi 1.600 de panouri publicitare în capitalaFran]ei.

Conceptul programului presupune stimularea fo losiriibicicletelor ca mijloc de deplasare în ora[, iar avantajesunt de par tea tuturor celor trei p`r]i im plicate.Fiecare cet`]ean are po sibilitatea s` închi rieze o bici-clet` din sta]iile amenajate, ur mând s` o returneze înalt` sta]ie de gen, dintre cele 1.000 r`s pândite prinParis. Folosirea timp de o jum`tate de or` a uneibiciclete este gratuit`. Dup` acest prim interval seaplic` o tax` de 1 euro pe or`. J.C. Decauxestimeaz` c`, în ur m`torii zece ani, va câ[tigadin închirierea bicicletelor, în cadrul acestuiprogram, undeva între 34 [i 46 de milioane deeuro. Pe lâng` profitul ob]inut din închirieri,compania se a[ teapt` s` câ[tige bani [i din folosireacelor 1.600 de pa no uri publicitare, care vor aduce,spun cei de la J.C. Decaux, în jur de 60 de mili -oane de euro în fiecare an.

Primarul Bertrand Delanoë, citat de ziarulfrancez „La Gazette“, spune: „Ambi]ia noastr`este ca un num`r cât mai mare de persoane s`poat` beneficia de pe urma acestui sistem ino-vator [i ecologic, pus în slujba unei dezvolt`ridurabile [i unei calit`]i înalte a vie]ii urbane“.

Carmen Silanovschi, reprezentant al Direc]ieide Schimb`ri Climatice în cadrul MinisteruluiMe diului [i Dezvolt`rii Dura bi le, a declarat într-oconferin]` cu tema impactului transpor tuluiasupra mediului c` aceast` industrie este respon -sabil` pen tru 26% din emisiile totale de gaze cuefect de ser`, pentru 31% din consumul total de energie

[i 71% din consumul de com bus tibil. În aceste condi]ii, ar trebuis` ne a[tept`m ca [i românii s` implementeze un sistem eco-logic de transport de genul celui implementat la Paris?

Cu noscând rapiditatea de reac]ie a na]iunii mioritice, ne-amputea gândi resemna]i c` va mai dura un secol pân` când vombeneficia [i noi de a[a ceva. Îns` semne de schimbare exist`.

Attila Korodi, ministrul mediului, va lan sa o pro -punere pentru un act normativ pe tema con struc -]iei de piste de biciclete în zonele urbane. Minis -trul a spus c` „\n ca drul acestui grup de lucrusunt implicate trei di rec]ii din MMDD, [i anu -me Direc]ia de Schimb`ri Climatice, Direc]iade Dez vol tare Durabil` [i Direc]ia Protec]ieAtmosferic`“.

C` europenii sunt, în general, mai deschi[ila minte [i la schimbare zicem c` [tim. Euro -baro metrul efectuat de Gallup Ungaria, în

luna iulie, ofer` informa]ii concrete despreopiniile locui torilor UE privind tran sportul. Son-

dajul ara t` c` 53% dintre europeni prefer` trans-portul cu au tovehi cule, în timp ce 23% fo losescvehicule f`r` motor. Pe ultimul loc în prefe rin ]eleeu rope nilor este transportul public, cu 20%.

Opt europeni din zece sunt con[tien]i c` sta reamediului este afectat` de transport. Aproa pejum` tate dintre cei intervieva]i (49%) consi -der` c` cea mai bun` solu]ie pentru reduce reapolu`rii este îmbun`t` ]i rea sistemului pu blicde transport. În acela[i timp, 17% dintreeuropeni v`d restric ]io narea accesului încen trele urba ne o solu]ie, în procent egal cucei care ar fi de acord cu limitarea vitezeipentru a re duce poluarea. Numai 5% dintreresponden]i consider` c` stabilirea unortaxe pentru drumuri ar putea conduce la

îmbun` t`]irea situa]iei.

Tuturor celor care cred c` a merge cu bicicleta în ora[ eutopic, fanatism ecologic sau întoarcere la comuna primi-tiv`, parizienii le-au ar`tat c` „le vélo“ poate fi… mi[to [i

poate genera [i profit pentru ni[te oameni cu idei ecologice.

Ba se poate!text de ecaterina procopov

GREEN REPORT 63

Sursele alternative de energie au fostvara aceasta subiectul unei campaniistra dale sus]inute de membrii organi za -]iei nonguvernamentale Terra MileniulIII (TMIII).

Demarat` pe 2 iulie [i încheiat` pe18 august, „Caravana Energiei Curate“ afost, a[a cum a declarat Ionu] Apostol,director executiv al funda]iei TMIII,„doar o component` a unui proiect maimare, care se cheam` Resurse energe -

tice pentru viitor, [i care î[i propune s`intervin` la nivel guvernamental cu unplan de ac]iune pentru utilizarea resur -selor regenerabile. Planul, la care aulucrat, pe lâng` diver[i exper]i, [i parte -nerii no[tri - Agen]ia Român` pentruConservarea Energiei, asocia]ia de me -diu Prietenii P`mântului din Gala]i [iSo cie tatea Român` pentru Eficien]`Ener ge tic` din Craiova - se afl`, înacest mo ment, în faza de proiect [i va fi

propus Ministerului Economiei [i Fi -nan]elor“.

Cei care au vizitat caravana, în cele 11ora[e în care a ajuns, au putut s` vad` cumfunc]ioneaz` diverse obiecte alimen tatecu energie solar` [i chiar s` studieze oschi]` de construire a unui panou foto-voltaic, utilizând doar componente dis -ponibile în magazinele de bricolaj. Maimult, persoanele interesate de o inves -ti]ie într-un sistem alternativ de furni -zare a energiei au putut afla c`, la un cal-cul sumar, în cazul unei case pentru do -u` persoane „recuperarea investi]iei du -reaz` cam 5-6 ani“. A[a cum ne-a spusIonu] Apostol, „pentru o durat` de via]`de 20 de ani a sistemului de alimentare,putem vorbi despre o economie de pân`la 50.000 de euro“.

Energia verde, pe în]elesul tuturor

Petrom a alocat peste 1,5 milioaneeuro pentru proiectul „Parcurile Viito -rului“, ca parte a investi]iei de 10 mili -oane de euro anun]ate la începutul anu-lui pentru sus]inerea proiectelor de res -ponsabilitate social` din urm`torii doiani. Proiectul „Parcurile Viitorului“ ur -m`re[te amenajarea unei serii de parcurila standarde europene, în spiritul pro-tec]iei mediului [i al utiliz`rii energiiloralternative, [i a debutat prin lansareaunui concurs de solu]ii creative la nivelna]io nal. Anul acesta, provocarea pentrutine rii arhitec]i [i peisagi[ti a fost de aconcepe proiecte pentru reconfigurareapri melor trei parcuri din Bucure[ti (Par -cul Lunca Florilor), Moine[ti (ParculCen tral) [i Pite[ti (Expo Parc).

„Lipsa spa]iilor verzi este, în primulrând, o problem` social`, iar proiectulnostru poate conta sim]itor în via]a celorcare locuiesc în ora[ele incluse în acesta.Totodat`, vrem s` sprijinim autorit`]ilelocale s` lucreze la standarde europene

în astfel de proiecte. Felul în care aur`spuns [i implicarea ar`tat` pân` acumdovedesc ferm c` exist` voin]` în aceas -t` direc]ie. Faptul c` [i reprezentan]iisociet`]ii civile sunt al`turi de noi îmi d`mie, personal, speran]a c` acest gen departeneriat va fi un model de urmat în

societatea noastr`; c` mesajul nostru,Respect pentru Viitor, va fi în]eles [ipreluat de cât mai mul]i români pentruprotejarea genera]iilor prezente, dar [i acelor ce vor urma“, a spus Mariana Ghe or-ghe, CEO Petrom.

Petrom a oferit tinerilor arhitec]i pre-mii în valoare de 4.000 de euro (locul I),1.000 de euro (locul II) [i de 500 deeuro (locul III). Câ[tig`torii premiului Ivor fi implica]i în implementarea propu -nerii creative, împreun` cu constructo rulales în urma licita]iei.

Responsabilitatea social`, prioritate pentru Petrom

NE

WS

Legea aerului,\n suspensie la BruxellesS

TU

DII

/ C

ER

CE

T~

RI

Draftul directivei este o m`sur`-cheie în Strategia Tema tic`privind Poluarea Aerului, pe care Comisia a adoptat-o în sep-tembrie 2005. O strategie care fixeaz` ]inte ambi]ioase, cum arfi reducerea cu 80% a emisiilor de mari poluan]i, în urm`torii15 ani. Într-un comunicat al Comisiei Europene se estimeaz` c`Strategia Tematic` privind Poluarea Aerului va contribui lareducerea num`rului de mor]i premature cauzate de inhalareaunor particule fine de materie [i a ozonului, de la 370.000 pean, în 2000, la 230.000 - în 2020. F`r` aceast` strategie, spunexper]ii Comisiei Europene, în 2020 num`rul mor]ilor prema-ture va fi în continuare peste 290.000. Atin gerea acestei ]intear diminua cu 43% num`rul zonelor poluate cu nitrogen.

legea în aerPropunerea Comisiei, în momentul de fa]`, nu modific`

standardele maxime pentru marii poluan]i [i men]ine, de ase -menea, aceea[i cot` a nivelului maxim de particule mai mici de10 micrometri, cunoscu]i ca PM10. Directiva fixeaz` îns` limi -te privind concentra]ia de substan]e aeropurtate în praful cuparticule mai mici de 2,5 micrometri, având ca ]int` reducereaexpunerii popula]iei la aceste particule cu 20% între anii 2010[i 2020. PM2,5 sunt principalele cauze ale apari]iei bolilor car-diace [i respiratorii [i sunt vinovate de 9 din 10 mor]i cauzatede poluarea din atmosfer`, în Europa.

Noua directiv` a fost prezentat` Parlamentului Europeanpentru prima dat` în septembrie, anul trecut. Parlamentarii aurecomandat îns` modificarea câtorva aspecte ale propunerii.Acestea se refer` la posibilitatea ca nivelul maxim de dep`[irea valorii de PM10 s` creasc` de la 35 de zile, cât este în pre -zent, pân` la 55 de zile, iar datele-limit` pentru atingerea ]in -

telor etapizate pe ani s` se poat` prelungi cu pân` la patru anipeste propunerea Comisiei, care viza luna ianuarie din anul2010 ca termen-limit`, în timp ce valoarea limit`rii PM10 s`fie redus` de la 40 la 33 de micrograme/m3.

comisia [i consiliul spun „nu“Comisia se opune recomand`rilor Parlamentului pentru c`

se teme c` adoptarea acestora va însemna întârzierea imple-ment`rii m`surilor de reducere a polu`rii [i va sl`bi protec]iaexistent` la nivelul s`n`t`]ii publice. Consiliul European a ]i -nut isonul Comisiei, a[a c`, pân` la ob]inerea unui acord întreConsiliu [i Parlament, este de a[teptat ca directiva s` intre învigoare, cel mai devreme, la începutul anului 2008.

bucure[tiul, de 3 ori bruxellesUn studiu comandat de revista american` „People“ arat` c`,

în zonele unde traficul este intens, concentra]ia de benzen dinaerul respirabil ajunge la 18,2 micrograme/m3. Aceea[i substan -]` se g`se[te în aerul din Bruxelles la o cot` de 2,5 microgra -me/m3, în timp ce, la Lisabona, benzenul atingea o valoare de3,8 micrograme/m3, iar la Ljubljana aceasta era de 3,1 micro-grame/m3. În Bucure[ti, poluarea cu benzen este de trei orimai mare decât cea de la Bruxelles.

În timp ce 370.000 de europeni moranual din cauza polu ̀ rii aerului,iar durata me die de via]` scade cu

8 luni, comisia [i parlamentul euro-pean nu reu[esc, de aproape un an, s`g` seas c` o solu]ie de compromis le ga -t` de noua directiv`-cadru privind ca -li tatea ae ru lui, se arat` într-un ar ti -col publicat în „environment for eu -ropeans“.text de alexandra kartman

64 GREEN REPORT

GREEN REPORT 65

NE

WS

S` scapi de musafirii nepofti]i [i ne -dori]i e o sarcin` dificil` pentru c`, ori -cum ai face, una din p`r]i iese r`nit`. Ces` faci îns` atunci când ace[ti musafirisunt ni[te necuvânt`toare numeroasecare se dau în vânt dup` salata verde dingr`dina ta?

Un german inventiv, Werner Kiwitt,a venit cu o solu]ie ecologic`. El le în -chiriaz` ra]e înfometate gr`dinarilornem]i care doresc s` scape de invaziamelcilor Limax, inamicii salatelor.

Ideea de a închiria ra]e a fost ini]ialfolosit` ca strategie de marketing, fiindmenit` s` m`reasc` num`rul de vizita-tori ai Glücksburger Energie-Erlebnis-Park din Schleswig-Holstein. Curândîns`, ea s-a transformat într-o re]ea na -]ional` de închiriere a ra]elor cu sim]

ecologic. „Interesul este mare“, afirm`Kewitt. „De doar câteva s`pt`mâni, decând exist` conceptul Rent an Ent (n.r. -Ente, în limba german` înseamn` ra]`),avem deja cereri din München sau Ber -lin. Acum avem comenzi care intr` dejaîn anul viitor“, ne-a spus Kewitt. Ger -manul nu garanteaz` totu[i succesulunei astfel de metode deoarece, spuneel, „ra]ele au o personalitate mult preaputernic`“. Sistemul inventat de Kewittmai are [i un alt dezavantaj: r`]u[tele num`nânc` doar melci, ci mai gust` [i dinalte plante sau le calc` în picioare.

Pentru a oferi o imagine cât maiexact` asupra inconvenientului pe careacest soi de melci ro[ii spanioli îl cre ea -z`, trebuie men]ionat faptul c` pot de -pune pân` la 400 de ou`.

Compania chinez` Haier va lansa înaceast` toamn` pe pia]a european` pri -ma ma[in` de sp`lat rufe care nu folo -se[te detergent. Ma[ina numit` WasH20cur`]` hainele prin „curen tare“.

Tehnologia pus` la punct de specia -li[tii chinezi se bazeaz` pe principiileprocesului de electroliz`. Prin transmi -terea unui curent electric în apa folosit`pentru sp`lare apar ioni negativi [i ionipozitivi. Ace[tia preiau rolul detergen-tului, eliminând murd`ria, omorândbacteriile [i sterilizând rufele. Ma[inaîns` nu reu[e[te s` elimine petele vechide cafea sau de iarb`. Produc`torul chi -nez spune c` pentru rufele foarte mur-dare sau p`tate poate fi folosit [i un de -tergent obi[nuit, ma[ina oferind [iaceast` posibilitate. WasH2O are o ca -pacitate de [ase kilograme [i cinci pro-grame de sp`lare, printre care [i progra-mul „Eco Time“, care permite reduce -rea consumului de ap` în schimbul unuiproces de sp`lare mai lent. Speciali[tiicompaniei Haier spun c` inven]ia lor nunumai c` este ecologic`, dar [i cur`]` cu25% mai bine hainele decât ma[inile desp`lat obi[nuite. WasH2O a fost lansat`pe pia]a chinez` anul trecut, iar de atuncis-au înregistrat vânz`ri de aproximativ200.000 de unit`]i. Pe pia]a european`,ma[ina de sp`lat va fi distribuit` întâi înFran]a, la sfâr[itul lunii noiembrie, iar laînceputul anului viitor în Ma reaBritanie. Pre]ul unei astfel de ma[inieste în jur de 700 de euro. WasH2Oreprezint` o solu]ie de viitor, în condi -]iile în care se [tie c` substan]ele chimi -ce din detergen]i, care nu se degra dea z`,au un rol important în poluarea râu rilor,m`rilor [i oceanelor.

Cine vrea gr`dini curates` închirieze ra]e!

Ma[ina de curentat rufe

66 GREEN REPORT

AU

TO

/ V

OL

VO

FL

EX

IFU

EL

„FlexiFuel are un poten]ial considerabil [i pentru modelelemai mari. Din acest motiv, noi inten]ion`m s` extindem imple-mentarea acestei tehnologii în anii urm`tori. Este o mi[careîncurajat` de extinderea pie]ei de biocombustibil în Europa“,declar` Lex Kerssemakers, senior vicepre[edinte Brand,Business and Pro duct Strategy, Volvo Cars. Pe lâng` V70 [iS80, [i variantele Volvo C30, S40, [i V50 vor fi echipate cumotoare FlexiFuel.

etanolul e preten]iosCaracteristicile noului tip de motorizare au necesitat efectu-

area câtorva modific`ri pentru ca autoturismul s` aib` o com-patibilitate perfect` cu modul de alimentare cu etanol. Maiexact, furtunurile pentru combustibil, valvele [i garniturile aufost adaptate pentru a rezista etanolului, mai coroziv decât al]icombustibili. Valvele au fost înt`rite [i regândite astfel încât s`

În prima jum`tate a anului 2008, Volvo pl`nuie[te s` introduc` pe pia]a european` primele modele

V70 [i S80, cu motor turbo FlexiFuel, în cinci cilindri, cu o capacitate de 2,5 litri [i alimentare cu etanol.

Ambele modele vor fi disponibile [i în varianta de 2 litri.

200 de cai verzi de la Volvo

text de alexandra kartman

suporte o utilizare mai frecvent`, întrucât alimentarea cu E85se face mai des decât în cazul altor combustibili, dat fiind fap-tul c` E85 are un con]inut energetic mai sc`zut decât petrolul.Chiar [i echipamentul software este calibrat pentru alimenta-rea cu E85. Sistemul de management cu care este dotat motorulsimte automat tipul de amestec de combustibil din rezervor [ioptimizeaz` procesul de combustie în func]ie de acesta. Înaceste condi]ii, consumul de combustibil variaz` de la 10,3 l/100 km (la modelul C30 1.8F) pân` la 11.3 l/100 km (S80 2.0F,cifr` preliminar`).

radiografie de pia]`Cât de rapid va putea intra pe pia]a româ neas c` un astfel de

autoturism nu se [tie înc`. În Ro mânia, pia]a bio-autoturis-melor nu este deocamdat` consolidat`, nu exist` furnizoriautohtoni de bioetanol [i, în momentul de fa]`, dac` ar exista,nu ar avea unde s` depoziteze, în con di]ii sigure, acest com-bustibil. În plus, românii nu manifest`, în general, o grij` exte -nuant` pentru mediu. Pornind de la aceste lipsuri, nu e dificilde în]eles de ce importatorii auto nu se înghesuie s` aduc` dinstr`in`tate ma[ini cu bioetanol. „În România cred c` mai suntfoarte multe de f`cut înainte ca aceast` pia]` s` prind` contur[i s` se dezvolte“, a declarat Alexandru Florescu. El a precizat:„Industria transporturilor este unul dintre cei mai mari factoricare contribuie la în c`lzirea global`, iar 12% din totalul emisi-ilor de dioxid de carbon p`trunse în atmosfer` sunt cau zate deautoturisme. Pentru a face cunoscute aceste lucruri [i alterna-tivele existente în scopul unei reduceri semnificative a polu`riieste nevoie de o implicare mult mai real` [i mai agresiv` ainstitu ]i ilor guvernamentale al`turi de produc` tori [i alte orga-niza]ii nonguvernamentale. Toate aceste ac]iuni comune nece-sit` un cadru legislativ adecvat [i m`suri de incentivare. ÎnSuedia, spre exemplu, exist` scutiri de taxe [i subven]ii carefaciliteaz` fi nanciar dezvoltarea pie]ei bio. Aici, cota de pia]` avânz`rilor de automobile cu surse alternative de combustibili aajuns la 15%-17%, fiind aproape dublat` în ultimii ani compara-tiv cu anii anteriori“.

românul este tentat mai mult de ofertele de pre]Privind pia]a bio-automobilelor din dubla perspectiv` a

importatorului, dar [i a clientului, Alexandru Florescu spune:„Nu a[ numi implicarea în aceast` pia]` bio ca fiind o afacere.Cu siguran]` Volvo nu o prive[te ca pe o afacere. Investi]iile pecare trebuie s` le faci în acest domeniu dep`[esc cu mult even-tualul profit pe care ai putea s`-l ob]ii din vânzarea produselornepoluante”. Pe de alt` parte, Florescu recunoa[te c`, deocam-dat`, „consumatorul român este tentat de ofertele financiarespeciale în detrimentul calit`]ii [i grijii pentru mediu [i via]`.Este o etap` normal` în ciclul de dezvoltare economic` [i social`prin care trecem. Exist` îns`, mai ales în pia]a autoturismelorpremium, [i consumatori informa]i care apreciaz` solu ]iilenepoluante“. În ciuda tuturor obstacolelor, Florescu e de p`rere

c` „sunt produc`tori [i importatori care au început s` includ` înoferta local` [i autoturisme/motoriz`ri bio, îns`, f`r` un cadruprestabilit, aceste ac]iuni vor avea caracter temporar promo ]io -nal, f`r` consecin]e pozitive semnificative la nivelul consumato -rului [i aerului respirat. Sper`m într-un efort mai mare din par -tea organismelor guvernamentale în sprijinul promov`rii oferteilocale de autoturisme ecologice pe care Volvo, spre exemplu, lecomercializeaz` cu succes de mai bine de 10 ani“.

volvo - 85% reciclabilMotorizarea bio nu reprezint` primul pas f`cut de compania

Volvo în direc]ia protec]iei mediului. „Autoturismele Volvosunt reciclabile în propor]ie de 85% [i se spune c` datorit` sis-temelor interne de control al calit`]ii aerului, aerul respirat îninteriorul unui Volvo este mai curat decât cel respirat în afaraacestuia“, a precizat Alexandru Florescu, Product Manager,EIT-Forum Auto, importator Volvo în România.

GREEN REPORT 67

68 GREEN REPORT

SO

CIE

TA

TE

/ N

EW

S

Punctul de referin]` privind cota de poluare a stârnit contro-verse în rândul produc`torilor de autovehicule. Propunerea Co -misiei Europene vine într-un moment în care produc`torii dinindustria auto, în special cei germani, sunt deja nemul]umi]i deanun]ul f`cut de oficialii europeni în februarie. Conform acestu-ia, din anul 2012, cantitatea de emisii de CO2 la ma[inile noi vafi limitat` la 130 grame pe kilometrul parcurs, fa]` de 160 gCO2/km, cât este în prezent.

Avantaja]i de acest nou standard ar fi produc`torii italieni [icei francezi, care construiesc autoturisme mai economice [i maipu]in poluante în compara]ie cu produc`torii germani.

Comisarul european pentru Întreprinderi [i Industrie, Gün -ter Verheugen, a declarat, pentru publica]ia EUobserver c` „li -mita de emisii nu poate fi aceea[i pentru toate tipurile de ma -[ini“. Nem]ii argumenteaz` c` produc`tori precum Porshe nu artrebui s` fie atât de strict limita]i de respectarea cotelor de emi -sii, în timp ce Fiat sau Peugeot nu ar fi defavoriza]i în niciun fel,pentru c` raportul consumului la suta de kilometri este mult maisc`zut în cazul ma[inilor produse de italieni [i francezi. „Nu tre-buie s` uit`m c` ma[inile de lux [i cele peste clasa mijlocie re -pre zint` punctul nostru forte“, a subliniat comisarul europeande origine german`.

Verheugen a mai declarat, de data aceasta în s`pt`mânalulgerman „Bild am Sonntag“, c` Uniunea European` a analizat 46de modele de implementare a limitelor de emisii de CO2. Dinacestea, Comisia a selectat opt, care urmeaz` s` fie supuse uneiexamin`ri mai am`nun]ite, pentru a putea estima impactulasupra mediului înconjur`tor, dar [i asupra mediului economic,tehnologic [i social.

EUobserver informeaz` c` reprezentan]ii industriei auto dinGermania, sus]inu]i de Verheugen, au demarat o campanie delobby la Bruxelles pentru a se asigura c` punctele lor de vederesunt luate în considerare.

Asocia]ia European` a Produc`torilor de Automobile (ACEA)[i-a f`cut public scepticismul legat de eficien]a planului Comi -siei Europene [i a transmis c` „industria auto, deseori numit`„motorul Europei“, are nevoie de o politic` s`n`toas` ca baz`

pentru securitatea deciziilor legate de investi]ii [i planuri pe ter-men lung. A l`sa întreaga povar` (a diminu`rii emisiilor de CO2- n.r.) numai pe seama industriei auto este cea mai costisitoaredintre strategii [i va conduce la diminuarea nivelului de produc -]ie a autovehiculelor în Europa, ceea ce va avea consecin]e eco-nomice greu de estimat deocamdat`“.

Între oportunitate [i obstacol:certificatele de emisii pentru industria auto

Comisia european` vrea s` implemen teze un sistem de tranzac]ionare a cer-tificatelor de emisii pentru produc`torii de au tovehicule, care s` intreîn vigoare cel târziu la jum` ta tea anului 2008. sistemul de tranzac ]io -

nare a certificatelor de emisii de ga ze cu efect de ser` din industria auto esteasem`n`tor celui valabil în cazul companiilor poluante. principiul pe care îl arela baz` acest sistem presu pu ne ca produc`torii de ma[ini mari, implicit mai po -luante, s` cumpere permise de po luare de la produc`torii care polu ea z` foartepu]in.

text de ecaterina procopov

GREEN REPORT 69

SO

CIE

TA

TE

/ NE

WS

Ford Fusion Hydrogen 999 intr` înCartea Recordurilor, la categoria „Ceamai rapid` ma[in` ecologic`“. Autovehi -culul [i-a câ[tigat locul înscriind pe rada -rele oficiale o vitez` de 333,54 km/h. Se -danul, al c`rui motor se alimenteaz` princonversia celulelor de hidrogen, a fostcondus în demonstra]ie de Rick Byrnes,fost designer de automobile Ford [i pi -lot cu experien]` acumulat` pe pista desare de la Boneville. Bolidul fuel-cell are700 de cai-putere [i, pentru construirealui, compania de tunning Roush [i Uni -versitatea Statului Ohio, împreun` cuinginerii Ford, au muncit mai mult deun an, folosindu-se de toate progreseletehnologice de care dispuneau.

Pre[edintele Comitetului Interna]io -nal Olipmic (CIO) a anun]at c`, din cau -za polu`rii, câteva probe ale JocurilorOlimpice ar putea fi amânate. JacquesRogge, pre[edintele CIO, spune c` „nuva fi cazul tuturor sporturilor, ci doar alcelor de anduran]`, cum ar fi ciclismul,în care sportivii trebuie s` concurezeîntre patru [i [ase ore“.

Cu numai un an înainte de eveniment,chinezii au luat numeroase m`suri pen-tru a diminua poluarea: multe fabrici aufost închise, iar altele, aflate chiar în Bei -jing, [i-au suspendat activitatea din ora[,bazându-se numai pe activit`]ile dinafara lui. O alt` m`sur` se refer` la inter -zicera accesului pe str`zile Beijingului acel pu]in un milion de autovehicule.

Municipalitatea a împ`r]it autovehi -culele, în func]ie de ultima cifr` a num` -rului de înmatriculare, în pare [i impare.În urma acestei împ`r]iri, autorit`]ile aupermis circula]ia o zi din dou` a uneiadintre categoriile de autovehicule. Pose -so rii auto care nu s-au conformat inter -dic ]iei au fost amenda]i cu 13 dolari. Con -form estim`rilor oficiale, pe parcursulexperimentului, aproximativ 1,3 mili oane

de autoturisme au r`mas în fiecare zi îngaraj. 6.500 de poli]i[ti au fost mobiliza]ipentru a dirija circula]ia în zonele undeautorit`]ile se a[teptau s` fie probleme.[eful Comisiei de transport din Beijing,Liu Xiaoming, a declarat c` dore[te ca,prin intermediul acestei m`suri-[oc, s`reduc` poluarea urban` cu 40%.

Chinezii a[teapt` cu entuziasmJocurile Olimpice din 2008. Cel pu]in

asta par s` comunice cele 63 de eveni-mente care au avut loc pe tot teritoriulChinei pentru a marca începutul num` -r`toarei inverse pân` la debutul eveni-mentului. Organiza]iile pentru dreptu -rile omului profit` [i ele de faptul c`republica este sub lumina reflectoarelor[i atrag aten]ia asupra problemei Tibe -tului [i a explo at` rii minorilor pentrumunc`.

Ford Fusion, cea mai rapid` ma[in` ecologic`

Nu ne juc`m cu poluarea

Jacques Rogge, pre [e dintele CIO

70 GREEN REPORT