Gradinile Parintelui Victorin Parintelui Victorin... · prea multe, despre o politici benefici i...
10
ffi TIDIA STANILOAE / GRAD PARINTELU N ILE VICTORIN Edituro TRINIIAS o Potriorhiei Romdne Bucuregi - 2018
Transcript of Gradinile Parintelui Victorin Parintelui Victorin... · prea multe, despre o politici benefici i...
octombrie 1933 in Sibiu,
Stiniloae Ei a soliei
de Fizici - Seclia
i (1951-1955), pe
despre teoria fisiuniibEtor pe academicianul
ca asistent in cadrul
calitate de cercetitor la
{€starea tatilui siu dinpiriseasci Universitatea.
rm fitr, Dumitru Horiala Grupul $colar de
In anul 1984 a emigrat inin cadrul Universitilii
zha& 17 februarie 2017,
h ministirea Cernica.
maimultelucriri,(1991, ,201 l, 32017);
':htEreuni cu tatdl meu,
cuDwnnezeu(2003,semnat de Pirintele
(2006), roman
F'rri infiinprea oragului
crr titlul Mo;tenito area
nolum de memorii).lui MalteLaurids
& versuri al poetei
fudrului (2014, '?2015)'
Fre, cat Ei in Germania,
?.O14 a ptimil Ordinul
Preafericitului Pirintepentru activitatea Publi-
a dat-o permanent desPre
prezenla constantl in
ffiTIDIA STANILOAE
/ GRAD
PARINTELU
N ILE
VICTORIN
Edituro TRINIIAS o Potriorhiei Romdne
Bucuregi - 2018
EK
902
s6t
s9r
ESI
I9I
s€I
9ZT
9II
IOI
I6
99
LT
I€
LI
.. IZINNH VETIJSYNYhI
YJONUVVITUIJSYNYI I
'"""""" vcINuaS vf,UIJ.SYNYI^l
"" " "' rNa^uila YiruIJsYNYhI
' rirf,oNY In'rnJNVds YuilJssd
""" virDou{oct NI uvwrud InroI^tsINIJSsuc arawun
..NYISSVf, NYOI'INJNY{S.. YTUIJSYNYhI
"""""' YACNIIH VtrUIJSYNYI I
"' INIIWnI)OS Vf,UIISYNYI^I
" " """ rlvuycNyil viruIJSyNyhI
JNyds tS suvv{ rsc NvasrS Inr v:NIJsYNYI^I
NruOJf, IA IN'IAINTYd II"IINIOYUC......
In.In.IYiI(rf,V'IV HI^INN NN JNV{S NN....
IONS'IINIOYU9
nf,sauol ?IroH nrlltunclp{ns ap rug^nC
g """"""""""" au"BrrroU Jl(opouo rreua$g FqrelrlBd'IIIINV(J +
arupu!luu^n)
SNIUdNf,
U
GRADINILE NOI
Aceste rinduri nu se referl numai la gridinimlnlstiregti. Nici numai la diverse mlnlstiri,pe care unii le vizlteazd. din curiozitate, altii dincucernicie, allii pur gi simplu ca turigti, transporta(icu autobuzele, sub pretexte mai mult sau mai pulincuvioase.
Tiadilia noastr[ monahall este profundi. Men-
talitatea mogtenitl de sute de ani se rlsfringe inacceptarea unei apleclri c[tre duhovnicie. in tre-cutul atAt de zbuciumat, prezenla m[nlstirilor,a monahilor cu adev[rat cuviogi au fost deseori
singurul factor care ne-a ajutat si trecem peste
fapte cumplite cu care puline alte popoare au fost
incercate. Ast[zi tr[im in libertate, cum s-ar zice...
Nu cumva e deseori o libertate prost in{eleas[? Sifie ea oare motivul pentru care, in momentul de
fa!i, se trece cu ugurin
18 I LIDIA STANILOAE
imagina, s-a dezvoltat din p[cate un fel de ,,cucer-nicie de show'l aseminitoare unor manifestiri dinemisiuni distractive sau palpitante pe care ni le ser-
vesc deseori media, conform mentahte$i contempo-rane. Nu e un secret pentru nimeni c[ ea presupuneo superficialitate,,occidentalf],,liberala",,,rafinatintelectualS", cum vor s-o numeasci unii gi algi. Deremarcat c[ aceast[ atitudine de negare a tradilieiautentic cregtine, ln spiritul cireia am trecut prinatAtea incerciri, p[strdndu-ne caracterul gi gAndi-rea proprii, aparfine unor indivizi cu provenientlincerti, pe care nu prea gtim cum s-o definim, nuprea gtim de cine qi de ce este provocat[, de undeprovine, nu prea gtim multe, prea multe, desprepersoane care pretind a face o politicl beneficipentru poporul nostru. Nici micar asta nu e preaclar. Doar recompensele, care nu se prea gtie de
unde provin, sunt mai llmuritoare. Degi realita-tea existentl pretutindeni cere ca politicienii si nuaibi nimic de ascuns...
Odinioari, mentalul colectiv asocia monahis-mului, vie{ii ascetice, conotalii profunde, grave.
De aceea, se flcea economie in privinla adres[riiapelativelor de ,,sfAnt", de ,,mare sfhnt". Nu li se
acorda credit unora care pretindeau a face tot felulde minuni, atit in viall cAt gi dupl moarte, careigi afirmau inrudirea cu prorocul Ilie. Daci ar fifost s[ adopte atitudinea contrard., ar fi urmat caoamenii s[ stea cu ochii pe cer, agteptAnd c[ruta defoc trimisi ca si-l inal1e la cer pe respectivul >,mare
GRADINILE PARINTEI.II
duhovnic'l (in paranteza fre tn-a aplrut niciodati, iar sfindfolosea mijloace de circulaSelafacerea cu autobuzele turistice s[ renunle la ea firmele tau investit atit de mult in dpublicalii bine pl[tite care trla sus-zisele obiective turistlfolosesc necazurile bielilor Irotunj i punga. in lumea noastrliar pseudo-sfinlenia este o sd
venituri frumugele. Este er{dcrpe mormintele cirora unii Ipoate inchipui o minune dtimp s[ se ocupe, modest, dtrebuie s[ fie senza]ionali! I{iunor ,,sfin!I" care s-au bitrf r
,,Uita!i-v[ ce sfint sunt eu!- ]
acegtia. De aceea organizimpseudo-pelerinaje care fac astloarecum sentimentul de senzr
buzunarele unor firme turistbTot acest showbine orgad
si un sens primejdios, pe carcl
ritatea entuziagtilor de o nait
mil[. Ba mai mult el are un ]
cum au intuit unele spirite lu(desfiinleazi dreapta credin[i" tde dreapti socoteal[, cum qrIstoria cunoagte destule asci
{
{
a
ffi
GRADINILE pAzuNTnTuI VICTORIN
duhovnic". (in parantezd, fi,e spus, aceasti ciru![n-a ap[rut niciodatd, iar sfhntul proaspit proclamatfolosea mijloace de circulalie mai banale.) Oricum,afacerca cu autobuzele turistice e profitabili, de
ce si renunle la ea firmele respective, dupl ce
au investit atit de mult in ele? Existi gi destule
publicalii bine pldtite care trimit corespondenli
la sus-zisele obiective turistico-,,sfin{ite" si care
folosesc necazurile bie{ilor oameni pentru a-gi
rotunji punga. in lumea noastrl, afacerile primeazi,iar pseudo-sfinfenia este o surs[ inepuizabill de
venituri frumugele. Este evident, asemenea ,,sfin[i",pe mormintele clrora unii se lasi de fumat (se
poate inchipui o minune mai mare?), nu aveau
timp s[ se ocupe, modest, de gr[dini. Sfin{enia
trebuie s[ fie senza]ionall! Ne prosternim in fa[a
unor ,,sfin!i" care s-au bltut cu pumnul in piept:
,,Uita!i-v[ ce sfhnt sunt eu!" Da, am avut gi dinacegtia. De aceea organizim ,,excursiile sfinlitd',pseudo-pelerinaje carefac ast[zi furori, care ne dau
oarecum sentimentul de senzalional gi care umplubuzunarele unor firme turistice, create anume.
Tot acest showbine orgarizat bine finanfat, are
gi un sens primejdios, pe care nu-l intuiegte majo-
ritatea entuziagtilor de o naivitate care provoacimil[. Ba mai mult: el are un efect devastator, aqa
cum au intuit unele spirite lucide. El desfigureazl,
desfiin{eazi dreapta credin
20 LIDIA STANILOAE
consecinle grave, schisme, abateri de la drumuldrept, slnitos, al adevlratei credinle. CAte asemenea
fenomene eretice nu au incercat s[ distrugi adevlrulreligiei, aga cum a mogtenit-o omenirea de Iainaintagii ei! ,,Elanurild' falsei religiozitdli au ficutdestule victime, au provocat abateri catastrofale.Este gi aceasti manipulare a unei false cucerniciio metod[ foarte eficient[ de a s[pa la rid[ciniledreptei credinfe. Daci ne-am da osteneala slcercet[m istoria, am fi de-a dreptul speriafi. Se gtie
bine, po{i distruge mai greu credin{a unui popornegind-o. Calea cea mai eficace este deformarea ei.
$i acest lucru se lncearci ast[zi. Pentru ci, dupi unii,e foarte util ca oamenii s[ lepede reala moralitate,credin{a tradilionalS., adevirati. Astfel, ei pot devenimult mai ugor de manipulat, de atras in alte sfere de
simpatii, de atitudini, de slujire a unor mentalitili pe
care el nu le-ar adopta niciodatl in mod congtient...Existl o zicere, nu mai qtiu cui ii apar{ine, cum
c[ e bine si-fl lagi inima cdl?tuzitd de dragoste gi
deschidere, dar s[ nu uili si iei gi mintea cu tine...Ciluglrii adevlrali, congtien]i c[ sfinfenia e
smerit[, c[ drumul spre rai este cel al unor sufletecare nu {in si provoace senza(ii tari, ii invali,prin propriul exemplu, pe oameni c[ Dumnezeule-a llsat aceasti lume plini de frumusele ca s-oindrigeascl gi s-o imbunitlfeasci, dind dovadi inacest sens de hlrnicie gi de tragere de inim[, aga
ca Pirintele Victorin de la min[stirea Sih[stria.Ca mulli alli cllugiri asemenea lui, iubea oamenii,
GRADINILE PARNM
aritindu-le c[ drumul spclal firescului, al bunititii, dllor. $i avea qi certitudinea Itoate aceste aspiralii derinlcolo de ceea ce putem nri:imanentei noastre.
I
*** ,
l
Kierkegaard povesteqts
sat danez, unde tocmai pqnit cdndva un incendiu prlputut stinge. Speriat, direcfin sat ca s[-i anunle pe <x!torul, mai ales c[ focul arasupra satului. Dar sltenil:imbr[clmintea lui, izbucnofars[ gi-l aplaudi cu veselhs[ ii convingl de adevirullte vorba de spectacol, nu reqmult, cu atit s[tenii rid mfurtunos, convingi c[ e I'qlspectacolul circului. in scucuprins gi satul, distrugindcasele oamenilor.
S-a relatat deseori ms-au atribuit semnifica$i f,dreptate. Ea este o alegorietnoastre. Poate ci filozofirl t'evolu$a omenirii, evolu$ed
de la drumulCite asemenea
distruge adevlrulomenirea de Ia
au fhcuti catastrofale.
false cucerniciisnpa la rldlcinileda osteneala sI
speriali. Se gtie
unui poporeste deformarea ei.
ci, dup[unii,reala moralitate,
ei pot deveniin alte sfere de
unor mentalitlli pe
in mod conqtient...i ii aparline, cum
de dragoste gi
i mintea cu tine...c[ sfinlenia e
cel al unor suflete
ii tari, ii inva
)) LIDIA STANILOAE
imprimat un curs mult diferit de cel inregistrat insecolele anterioare. Cu un dram de onestitate, tre-buie s[ recunoagtem cl triim o catastrofh general[,
chiar dac[ ne liudim cu tot felul de giselni]e, pe
care le considerim semne de progres. Ce se intim-p15 cu mentalitatea omenirii? Cu apetitul ei pen-
tru dezm[!, pe care il socotim drept manifestare a
Iiberti{ii, sl[vindu-l ca ,,lips[ de prejudecifi' sau
capacitate de a ne adapta ,,cuceririlor inteligenlei
noastre". Oare chiar aga sd fie? Oare n-ar trebui s[ ne
sperie ceea ce vedem in jurul nostru? Incendiul s-a
extins gi a cuprins satul nostru, lumea noastri. Pe
cei ce incearc[ s[ ne previnl, ii considerim a fi nigte
clovni hilari. Nu trebuie luafi in serios. ii aplaudimin deridere, ne batem joc de ei! Sunt spirite simpliste,
care inc[ mai cred intr-o Fiin{[ Superioarl gi nu inatotputernicia omului. $i ne facem c[ uit[m cAt de
limitati este puterea noastr[. Ce putem, in definitiv?
Inventlm magini de spilat, computere cu care aflimtot ce vrem, fhrd sd ne batem capul, automobile dince in ce mai rapide, care distrug puritatea aerului, gi
pe care apoi tot noi ne striduim s[ le inlocuim cu
altele gi mai rapide, gi mai diunitoare. Ne liudim cd
ne ap[r[m sin[tatea cu mijloace fbr[ greg, care inslpe de o parte vindec[ organele bolnave, pe de alta le
imboln[vesc pe cele sinltoase... Cu toati aroganfa
noastr[, suntem trigti gi nelinigtili, pentru ci ,,atot-puternicia noastrf' nu ne aduce bucurie... $i apoi?
Atingem vegnicia, ne-o putem oferi noi ingine, ca pe
dovada definitivi a superiorit[lii noastre? Nu, din
GRADINILE P.{RI
picate, vremurile noastrr
evenimente care si he ju$i care vor fi. consecintel
Oamenii pirisesccliditd pe stiLlpii bunei <
normalitl1ii potrir{te vpentru a se scufunda iljosniciei, a atitudinilor r
ar trebui s[ provoace udin vocabularul nostru<invi{at de la predeceso
,,aga se cade'l ..
Zllele trecute, am rviu referitor la faimoas
Am importat moda acc
mai ,,occidentali'1 Nu e,relaliilor dintre oameni?
cati anume iubirii? N-rvielii noastre s[ ne gindpre care spunem ca ne
deauna in minte? Se-i pSi-i sprijinim, s[-i ajutiei in toate imprejuririlnoastre ,,zlle ale Sfanu
intrebase o femeie in vaceastl ,,zi de slrbatoarei belicoasl. impreunistricate", cum spune atitul), ea tuna ;i fulgeramedia, nici Biserica nu I
t
IIILOAE
irit de cel inregistrat in&am de onestitate, tre-
im o catastrofb general[,
bt felul de giselnile, Pe
de progres. Ce se intAm-
lrii? Cu apetitul ei Pen-
ilim drept manifestare a
psa de prejudec[li" sau
t .cuceririlor inteligenlei
te? Oare n-ar trebui sd ne
rul nostru? Incendiul s-a
mu, lumea noastrl. Pe
ii ii considerlrn a fi nigte
4i in serios. ii aplaud[m
lcei! Sunt sPirite simPliste,
Iiinta Superioarl 9i nu inr iacem ci uitlm cit de
trL Ce putem, in definitM
L computere cu care aflIrn
h capul, automobile dinlistrug puritatea aerului, 9i
hiduim si le inlocuim cu
idiunitoare. Ne liudim ciniiloace fir[ greg, care insipele bolnave, pe de alta le
Xoase... Cu toatl aroganla
ndinigtili, pentru c[ ,,atot-
r aduce bucurie... $i aPoi?
utem oferi noi inEine, ca Pe
lrioritafli noastre? Nu, din
GRADINILE PARINTELUI VICTORIN
picate, vremurile noastre nu se caracterizeazd prinevenimente care si fie justificate inteligent sau logic.
$i care vor fi consecinfele?
Oamenii plrisesc o mentalitate fireascl,cllditl pe stilpii bunei cuviin(e, ai generozitifii, ai
normalitSlii potrivite vArstei, educaliei, traditiei,pentru a se scufunda in mocirla prostului gust, a
josniciei, a atitudinilor care, in cel mai fericlt caz,
ar trebui s[ provoace un zAmbet ironic. Am scos
din vocabularul nostru cuvinte unice pe care le-aminv[fat de la predecesorii nostri: ,,asa se cuvine",
,,asa se cade"...
Zllele trecute, am vdzut la televizor un inter-viu referitor la faimoasa zi a SfAntului Valentin.Am importat moda acesteia, in dorinla de a fi citmai ,,occidentali". Nu e cumva o notS proasti datirelaliilor dintre oameni? E nevoie oare de o zi dedi-cat[ anume iubirii? N-ar trebui ca in toate zilelevielii noastre si ne gAndim cu afecliune la cei des-
pre care spunern ci ne sunt dragi? Si-i avem tot-deauna in minte? Si-i purtlm totdeauna in inimi?Si-i sprijinim, si-i ajutim, s[ fim prezen\i pentruei in toate imprejuririle? Si fie toate zilele vie{iinoastre ,,zile ale Sfintului Valentin'? Reporterulintrebase o femeie in virst[ ce pirere are despre
aceastl ,,zi de slrb[toare" si m-a uimit atitudineaei belicoasi. impreun[ cu solul ei (,,dou[ juciriistricate", cum spune atit de plastic gi de trist poe-tul), ea tuna gi fulgera impotriva faptului ci nicimedia, nici Biserica nu se implicl intr-o celebrare a
lzt
T
241 LIDIA STANILOAE
zilei SfAntului Valentin, ca zi a proslivirii relaliilorsexuale. Pentru c[, spunea ea, asta e semnificaliaacestei zile: celebrarea relaliilor sexuale. Ele suntsingura formi adevirati de relalii interumane. S[ le
fie rugine tuturor celor care nu sunt adepli ai aces-
tei dovezi de modernitate gi rafinament! Ce suntalea credinll in dragoste, sentimente durabile care
inviluie persoana iubitl mergAnd pAn[ la sacri-ficiu, la uitatea de sine pentru ea? S[ Ie fie ruginepopilor ci vorbesc de sentimente profunde, defi-nitive, Ei nu prosl[vesc erotismul, aventura, plice-rea de a experimenta parteneri noi... Nu, n-am rAs,
mi-a venit si pling.Incendiul din povestea lui Kierkegaard... Iati
realitatea pe care am adoptat-o: incendiul care ne
pustiegte sufletul, pe care nu-l recunoagtem, nuadmitem c[ el cuprinde lumea noastrl incapabillsd in{eleagi cl se indreapt[ spre distrugere spiritu-al[. $i atunci, se pune intrebarea: de ce oare? Este
firesc, omenegte, s[ ne construim o asemenea lumeamizeriei spirituale? Si acceptim incendiul care se
extinde inevitabil?Nimic nu poate dep[gi puterea imaginaliei
slujiti de cuvintul scris. Orice incercare de-a pre-schimba imaginile sugerate de acesta egueazi,
dezamlgegte. Eventual, surprinde. Materializareaingroaqi liniile, preschimb[ imaterialitatea, prin a
cirei transparen(i te apropii de un dincolo numai aI
t[u, in contururi apisate, precise, imobile. Rare suntacele frinturi de realitate care igi p[streaz[ farmecul.
GRADINILE PARINTE LL-I 1
Farmecul a ceea ce este qi pare a n
pare a fi. Farmecul a ceea ce se arll
s[ fie, nu cum este in realitate. Aaltul, la fel de insetat de ceea ce n
definit tocmai prin aceasta iqdefini. $i devine clar c[ existi gi o
Ci putem s[ ne ferim de incendiu
de flicirile mizeriei sufletesti, dcare accept[m entuziaEti si miniitexisten{a.
Sunt citate deseori cur-intdment despre ,,taina insondabili aexact ceea ce am resimlit atunci
pentru prima oari pe pirintele CPaisie de la Sihla, pe pirintele .
che de la Rime!i... Exista oarn€n
expriml cu intensitate aspiratia oF[ri ostentafie, flri a incerca sisfiala pe care o simli de obicei frlaltceva decit eEti obiEnuit a intih,,taina insondabill a felei umareicunoscut[ vocalia omului peutn
adev[rat. Cea pe care Creatorul ilui in acea ,,Zi a gasedi Ar tr&rrde prezenla acestei vocalii in om
din nefericire o ascundem cu gl
vad[, si nu se manifeste. Si he mi
