Ghid pentru elaborarea lucrărilor practice cu caracter aplicativ, întocmite de fiecare absolvent al cursului în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă – nivel mediu.

Lucrarea nr.1 : Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă

Corespunzător activităţiilor specifice întreprinderii de care aparţine cursantul, se alege un loc de muncă cu activitate/activităţi proprii (ex. atelier „sudură”, depozit materiale, laborator analize medicale, atelier proiectare etc.), pentru care se întocmesc Instr. Proprii de Securitate şi Sănătate în Muncă – IPSSM.

Primul pas: Descrierea locului de muncă: ( …denumirea locului de muncă… )

- amplasare, spaţiu, nr. de lucrători, dotare, activităţi desfăşurate ; - calificarea lucrătorilor corespunzător sarcinilor de muncă stabilite; - starea de sănătatea a lucrătorilor relevată de fişele de aptitudine-medicina muncii;- surse de energie utilizate la locul de muncă; - descrierea sintetică a echipamentelor de muncă (caracteristici, mod de funcţionare ), accentuându-se acţiunile

şi interdicţiile ce trebuie întreprinse de operator. - descrierea sintetică a echipamentelor de muncă, privind caracteristicile şi modul de funcţionare, accentuându-

se acţiunile şi interdicţiile ce trebuie întreprinse de operator.

Al doilea pas: întocmirea instrucţiunilor proprii cu ajutorul informaţiilor colectate de la primul pas.

Pentru întocmirea instrucţiunilor proprii se recomandă utilizarea, ca instrumente de lucru, a normelor specifice de securitate a muncii ( foste NSSM-uri, cod 1—115…, elaborate de MMPS..), din care se pot prelua direct textele articolelor cu conţinut relevant corespunzător activităţii specifice a angajatorului, şi care, introduse în cuprinsul IPSSM-

ului respectiv, fac parte integrantă din acesta. De asemenea, se recomandă utilizarea HG privind cerinţele minime de securitate şi sănătate, de unde, multe

prevederi, pot fi particularizate şi detaliate, în scopul aplicării efective la locul de muncă pentru care se întocmesc IPSSM-uri, precum şi alte reglementări (ex. cartea tehnică a EM, proceduri tehnologice, standarde de securitate, etc.) în domeniu.

De exemplu: pct.2.8.1. din anexa 1 a HG nr.1146/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor de muncă (EM) „Dacă elementele mobile ale unui EM prezintă riscuri de producere de accidente prin contact mecanic, acestea trebuie să fie prevăzute cu protectori şi dispozitive de protecţie care să împiedice accesul în zonele periculoase sau să oprească mişcarea elementelor periculoase înainte de pătrunderea în zonele periculoase.”, precizează obligativitatea dotării EM cu asemenea mijloace de protecţie, care este în sarcina angajatorului, însă nu precizează şi obligativitatea lucrătorului în ceea ce priveşte utilizarea corectă a EM, să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale maşinilor, aspecte care trebuie să se regăsească în cuprinsul IPSSM-ului.

Model

Avizat, A n g a j a t o r

Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă

pentru activitatea/activităţiile de la locul de muncă / unitate. ..( ex. comerţ..).......IPSSM, cod…../200.. Prevederi generale Art. 1. …(text articol)………………. ! Art. n. ……(text articol)…………….. Vânzarea mărfurilor Art.n+1. ....(text articol).................... ! Art. m. …....(text articol)......... …… Manipularea şi transportul maselor prin purtare şi cu mijloace nemecanizate Art. m+1……(text articol)...... ……

! Art. k. ……(text articol)…………

Întocmit, Lucrător desemnat pentru prevenire şi protecţie/ Serviciul intern de prevenire şi protecţie / Serviciul extern de prevenire şi protecţie.

Lucrarea nr.2 : Planul de prevenire şi protecţie întocmit pe baza evaluării riscurilor

Acţiunea nr. 1 – Evaluarea riscurilor – metoda celor cinci paşi.

Primul pas: colectarea informaţiilor. Pentru colectarea informaţiilor de la locul de muncă la care facem evaluarea riscurilor, trebuie

cunoscute : amplasarea locului de muncă, cine lucrează acolo, ce mijloace de muncă sunt utilizate, ce sarcini de muncă sunt realizate, ce pericole sunt identificate în raport cu factorii de risc proprii componentelor sistemului de muncă, ce măsuri de protecţie sunt aplicate, ce accidente au fost raportate, care sunt prevederile legale în legătură cu locul de muncă, folosind următoarele surse: date tehnice despre mijloacele de muncă, proceduri tehnice şi instrucţiuni de lucru, rezultatele măsurătorilor noxelor, înregistrări ale accidentelor de muncă, prevederi legale SSM, standarde etc.

Al doilea pas: identificarea pericolelor- factori de riscPentru identificarea pericolelor-factori de risc, utilizăm lista de control generală a pericolelor-factori

de risc proprii componentelor sistemului de muncă (anexa nr. 3a (E-S) şi 3b (M-Me) şi lista(ele) de control a pericolelor specifice pe activităţi ( după modelul anexelor nr. 4-6 ), listă(e) întocmită(e) pentru activităţile specifice de la locul de muncă, corespunzător IPSSM-ului de la locul de muncă la care se face evaluarea riscurilor.

Al treilea pas: stabilirea nivelului de riscStabilirea nivelului de risc (estimarea probabilităţii de expunere şi gravitatea consecinţelor riscului)

pentru fiecare pericol-factor de risc evidenţiat la „pasul al doilea”, se face cu ajutorul tabelului nr.4.2, prin care decidem dacă riscul este mic(1), mediu(2) sau mare(3).

Tabelul nr. 4.2. Gravitatea consecintelor

Probabilitateaexpunerii

Vătămare moderată

Vătămare medie Vătămare gravă

Nivelul de risc

Puţin probabil Mic (1) Mic (1) Mediu (2)

Probabil Mic (1) Mediu (2) Mare (3)

Foarte probabil Mediu (2) Mare (3) Mare (3)

Situaţiile privind probabilitatea expunerii: - puţin probabil: nu trebuie să se materializeze pe durata activităţii profesionale a lucrătorului; - probabil : se poate materializa numai de câteva ori pe durata activităţii profesionale a lucrătorului; - foarte probabil: se poate materializa în mod repetat pe durata activităţii profesionale a lucrătorului.

Tipurile de vătămare privind gravitatea consecinţelor: - vătămare moderată: accidente şi îmbolnăviri care nu cauzează suferinţe pe termen lung (cum ar fi

mici tăieturi, iritaţii ale ochiului, dureri de cap etc.); - vătămare medie: accidente şi îmbolnăviri care cauzează suferinţe moderate, dar prelungite sau care se

repetă periodic (cum ar fi răniri, fracturi simple, arsuri de gradul doi pe o suprafaţă limitată a corpului, alergii ale pielii etc.); - vătămare gravă: accidente şi îmbolnăviri care cauzează suferinţe grave şi permanente şi/sau decesul

( ex., amputări, fracturi complexe care produc invaliditate, cancer, arsuri de gradul doi sau trei pe o suprafaţă mare a corpului etc.)

Al patrulea pas: planificarea acţiunilorPlanificarea acţiunilor de eliminare sau reducere a riscurilor şi implementarea

măsurilor de prevenire şi protecţie. Planificarea acţiunilor trebuie să ţină cont de următoarele: - dacă riscul este mare şi evaluat ca fiind inacceptabil, acţiunile de reducere trebuie

luate imediat; - dacă riscul este mediu şi evaluat ca acceptabil, se recomandă acţiuni pentru

reducerea nivelului acestuia; - dacă riscul este mic şi evaluat ca acceptabil este necesar să se asigure că acesta va

rămâne la acelaşi nivel. Măsurile de prevenire şi protecţie trebuie implementate în următoarea ordine de prioritate: - eliminarea riscului – eliminarea/anihilarea acţiunii factorilor de risc care pot

activa pericolul; - reducerea la minim a riscului, prin măsuri organizatorice; - reducerea la minim a riscului, prin măsuri de protecţie colectivă; - reducerea riscului, prin utilizarea EIP.

Al cincelea pas: Elaborarea documentaţiei de evaluare a riscurilor: Fişa de evaluare a riscurilor, după modelul din tabelul urmator:

FIŞA DE EVALUARE A RISCURILOR Data……. Fişa nr. ……..Numele şi adresa întreprinderii: Evaluarea riscurilor efectuată de : (numele persoanelor)

Locul de muncă: (denumire) Numele reprezentantului(lor) lucrătorilor: (de la locul de muncă)

Nr.crt.

Pericole - Factori de risc proprii:E/S/M/Me

(E.=executant; S.=sarcina de muncă; M.=mijloace de muncăMe.=mediu de muncă )

Măsuri de prevenire

(Categorii de măsuri: T.=tehnice; O.=organizatorice; Ig.san.=igienico-sanitare )

Estimare/evaluarerisc

Acţiuni planificate în scopul realizării măsurii de prevenire şi reducerii riscului

0 1 2 3 4

Semnătura persoanelor care efectuează evaluarea riscurilor: Semnătura reprezentantului(lor) lucrătorilor de la locul de muncă.

În cuprinsul fişei de evaluare a riscurilor, se precizează: - la col. „pericole-factori de risc”, fiecare pericol identificat şi cărui element din

sistemul de muncă (E-S-M-Me) îi este propriu; - la col. „măsuri de prevenire”, măsurile de prevenire pentru reducerea riscului şi

cărei categorii de măsuri ( T-O-Ig.san.) îi aparţine; - la col. „estimare/evaluare risc”, nivelul de risc: mic/acceptabil, mediu/acceptabil

sau mare/inacceptabil; - la col. „acţiuni planificate în scopul reducerii riscului”, acţiuni în scopul realizării

măsurilor de prevenire şi reducerii riscului. De asemenea, în cuprinsul fişei de evaluare se mai precizează: întreprinderea, locul

de muncă, evaluatorul(ii), reprezentanţii lucrătorilor de la locul de muncă, data evaluării riscurilor.

Acţiunea nr. 2 – Întocmirea planului de prevenire şi protecţie Anexa nr. 7 NM-LSSM

Informaţiile cuprinse în fişa de evaluare a riscurilor de la locul de muncă, şi anume: riscuri evaluate, măsurile de prevenire stabilite pe categorii (tehnice, organizatorice şi igienico-sanitare) şi acţiunile planificate, sunt transferate în cuprinsul planului de prevenire şi protecţie, la care se adaugă: termenele de realizare a măsurile de prevenire şi persoanele responsabile.

Planul de prevenire şi protecţie Anexa nr.7 la NM-LSSM

Nr.crt.

Loc de muncă/post de lucru

Riscurievaluate

Măsuritehnice

Măsuriorganiz

Măsuriig-san.

Măsuride altă natură

Acţiuni în scopul realizăriimăsurii

Termen de realizare

Persoana care răspunde de realizarea măsurii

Obs

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Avizat, CSSM / reprez. lucrătorilor Angajator

În situaţia în care nu se identifică pericole în formă activă, ci se constată numai pericole în formă pasivă (când se respectă prescripţiile tehnice şi reglementările SSM), în planul de prevenire şi protecţie se consemnează măsuri de prevenire în scopul menţinerii stării de fapt corespunzătoare.

De exemplu, dacă în instalaţiile şi echipamentele electrice de la locul de muncă nu se identifică pericole-factori de risc privind electrosecuritatea, în planul de prevenire şi protecţie, ca măsuri de prevenire, se va preciza, de exemplu: verificarea instalaţiei de protecţie contra electrocutării, care este proprie sarcinii de muncă şi face parte din categoria de măsuri organizatorice.

* În lucrare se prezintă numai fişa de evaluare şi planul de prevenire şi protecţie, pentru locul de muncă stabilit.

Lucrarea nr.3 Cercetarea unui eveniment-accident: Procesul verbal de cercetare.

Se stabileşte o situaţie ipotetică de accidentare a unui lucrător de la locul de muncă pentru care s-a făcut evaluarea riscurilor.

Situaţia ipotetică de accidentare se va concretiza printr-o scurtă descriere a modului în care s-a produs evenimentul, în cuprinsul căreia să se regăsească:

- locul producerii evenimentului; - echipamentul de muncă implicat în eveniment; - sarcina de muncă a victimei şi realizarea acesteia în funcţie de asigurarea şi respectarea măsurilor de

prevenire şi protecţie; - modul de lucru necorespunzător, care a condus la producerea leziunii;- natura şi locul leziunii.

Exemplu: Situatia ipotetica de accidentare a unui lucrator

În data de……., în jurul orei ……, vânzătorul SP (cod 522004) se afla la locul de muncă (sector preparate din carne) unde executa, la maşina de tăiat mezeluri, sarcina de muncă programată – felierea unui salam. Datorită neutilizării dispozitivului din dotarea maşinii (dispozitiv cu mânere de presare a produselor şi manevrare a mesei mobile), în timpul funcţionării normale a maşinii de tăiat mezeluri, SP a suferit rană deschisă falanga I, degetul mijlociul de la mâna dreaptă.

Dintre capitolele PVC a evenimentului, se vor dezvolta, respectând prevederile NM-LSSM, următoarele:

i). Descrierea detaliată a locului, echipamentului de muncă, a împrejurărilor şi modului în care s-a produs evenimentul.

Se dezvoltă pe subcapitole: i.a), i.b), i.c), i.d)..------------------------------------------------------------------------------------------------------k). Cauza producerii evenimentului ( care este cauza principală şi dependentă de

componentele E sau S din sistemul de muncă); l). Alte cauze care au concurat la producerea evenimentului (care sunt cauze

favorizante pentru cauza principală şi care pot fi dependente de toate componentele sistemului de muncă) ;

---------------------------------------------------------------------------------------------s). Măsuri dispuse pentru prevenirea altor evenimente similare şi persoanele responsabile pentru realizarea acestora; t). Termenul de raportare la ITM Timiş privind realizarea măsurilor dispuse pentru prevenirea altor evenimente similare. ---------------------------------------------------------------------------------------------

Referitor la întocmirea PVC a unui eveniment-accident, se poate uzita modelul prezentat în anexa nr.2 la cursul SSM-nivel mediu.

* In lucrare se prezintă numai capitolele ( i, k, l, s şi t ) precizate mai sus.

Lucrarea nr. 4. Material pentru efectuarea instruirii introductiv-generale . Materialul pentru efectuarea instruirii introductiv-generale trebuie să cuprindă următoarele probleme

(art. 88 din HG 1425/2006):

1. Legislaţia de securitate şi sănătate în muncă. Se precizează principalele acte normative în domeniul SSM – Legea nr.319/2006, HG nr. 1425/2006,

HG-uri privind cerinţele minime de securitate şi sănătate, IPSSM-uri, Standarde de securitate, Codul Muncii – iar pentru fiecare, în material se prezintă sinteza acestora, accentuându-se aspectele relevante pentru lucrător.

De exemplu, dacă ne referim la Legea nr.319/2006, trebuie accentuat „obligaţiile lucrătorilor”; dacă ne referim la HG nr.1425/2006, trebuie accentuat „reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul SSM” şi CSSM – în unităţile cu cel puţin 50 de lucrători; dacă ne referim la Codul Muncii, trebuie accentuat Regulamentul intern etc.

2. Consecinţele posibile ale necunoaşterii şi nerespectării legislaţiei de securitate şi sănătate în muncă.

Consecinţele necunoaşterii şi nerespectării legislaţiei SSM se regăsesc în cuprinsul temei „ Măsuri de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale”, fiind consemnate la subtitlul „Consecinţele accidentelor de muncă”.

3. Riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice unităţii. La acest capitol, se recomandă folosirea, ca instrument de lucru, a situaţiilor în care

se poate produce leziunea, situaţii care reprezintă de fapt riscuri de accidentare. Exemplu de riscuri de accidentare : 1. căderea accidentatului la acelaşi nivel; 2. căderea accidentatului de la înălţime; 3. căderea, prăbuşirea de materiale şi obiecte; 4. proiectarea de materiale şi obiecte; 5. prinderea, lovirea sau strivirea de maşini, utilaje în funcţiune; 6. prinderea, lovirea sau strivirea cu scule acţionate mecanic; 7. prinderea, lovirea sau strivirea cu scule acţionate manual; 8. prinderea, lovirea sau strivirea mijloace de transport;9. prinderea, lovirea sau strivirea cu obiecte şi materiale transportate; 10. contact cu curent electric (atingere directă, indirectă sau tensiune de pas); 11. contact cu substanţe fierbinţi; 12. contact cu substanţe nocive; 13. explozii; 14. scufundare; 15. incendii etc. Fiecare risc de accidentare, preluat din lista riscurilor şi considerat specific unităţii,

trebuie precizat în ce condiţii poate să apară. De exemplu, riscul de accidentare: căderea accidentatului la acelaşi nivel poate să

apară în timpul deplasării pe suprafeţe (pardosele, căi de circulaţie etc) denivelate sau alunecoase (care pot cauza alunecări, împiedicări, căderi etc), cu precizarea amplasării acestor suprafeţe.

În material trebuie să se precizeze, după caz, zonele cu risc ridicat şi specific de accidentare, aşa după cum au fost nominalizate şi localizate în cadrul unităţii.

4. Măsuri la nivelul unităţii privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor.

Corespunzător fiecărui risc de accidentare şi efectului asupra organismului, în material se precizează măsurile de prim-ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor.

De asemenea, în material trebuie să se precizeze, pentru a fi cunoscuţi, lucrătorii desemnaţi de către angajator, care aplică măsurile de prim-ajutor, de stingere a incendiilor şi de evacuare a lucrătorilor.

* In lucrare se prezintă succint cele patru probleme –1. legislaţia de…….….., 2. consecinţele posibile…..……, 3. riscurile de ……………………. şi 4. măsurile de primajutor…. ………………………..