Gestiunea Riscului de Lichiditate - BRD
-
Upload
bogdan-crisnic -
Category
Documents
-
view
169 -
download
0
description
Transcript of Gestiunea Riscului de Lichiditate - BRD
8
Localizarea băncii comerciale în cadrul sistemului bancar românesc
Cadrul juridic
BRD - Groupe Société Générale este o societate pe actiuni, fiind a doua bancă din sistemul
bancar românesc. Ea functioneaza conform Legii nr. 31/1990 cu privire la societatile comerciale
si Ordonantei de Urgenta nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului,
precum si conform altor reglementãri specifice.
Intrarea Bancii la categoria I a Bursei de Valori Bucuresti, la inceputul anului 2001, a
determinat cresterea exigentelor in materie de management bancar, in conditiile unei mai mari
transparente cerute de regulile bursiere. In calitate de societate listata, BRD se supune legislatiei
in vigoare cu privire la pietele de capital, reglementarilor Comisiei Nationale a Valorilor
Mobiliare si ale Bursei de Valori Bucuresti.
BRD Groupe Société Générale SA
Sediu: Bd. Ion Mihalache nr. 1-7, sectorul 1, Bucuresti
Capital Social în RON: 696.901.518 Lei
Nr. Registrul Comertului: J40/608/1991
Cod fiscal: RO 361579/1992
Simbol bursier: BRD
Ratingurile acordate BRD - Groupe Société Générale
Fitch Ratings (ultima actualizare la
13/11/2013) Rating
Perspect
iva
Datoria in valuta pe termen scurt F2 n/a
Datoria in valuta pe termen lung BBB+ Stabila
8
Suport 2 n/a
Moody's (ultima actualizare la
23/07/2013) Rating
Perspect
iva
Depozite in lei pe termen scurt
Not
prime Negativa
Depozite in lei pe termen lung Ba2 Negativa
Depozite in valuta pe termen scurt
Not
Prime Negativa
Depozite in valuta pe termen lung Ba2 Negativa
Soliditate financiara E+ Negativa
Sursa:www.brd.ro
Istorie
Societatea Natională de Credit Industrial, stramosul BRD-Groupe Société Générale, a
fost creata in 1923 ca institutie publica, statul detinand 20% din capitalul social, Banca Nationala
a Romaniei 30%, restul fiind detinut de particulari, printre care si un grup de fosti directori ai
Marmorosch, Blank & Co., prima banca moderna din Romania. Misiunea acestei noi institutii
era finantarea primelor etape ale dezvoltarii sectorului industrial din Romania.
Dupa Al Doilea Razboi Mondial, conform Legii Nationalizarii din iunie 1948, Societatea
Nationala de Credit Industrial a fost nationalizata, devenind Banca de Credit pentru Investitii.
In decembrie 1998 s-a semnat un acord intre Société Générale si Fondul Proprietatii de
Stat (autoritatea care gestiona participatiile statului), prin care Société Générale a subscris o
majorare de capital de 20% si a cumparat un pachet de actiuni care i-a permis sa devina
proprietara a 51% din capitalul majorat al BRD.
In 2001, BRD a fost listata la Bursa de Valori Bucuresti, in prima categorie, devenind rapid
una dintre cele mai tranzactionate societati. In anul 2003, Banca Romana pentru Dezvoltare a
devenit BRD – Groupe Société Générale in urma unei campanii de rebranding. In 2004, Société
Générale a cumpărat pachetul rezidual de acţiuni detinut de statul roman in capitalul BRD.
8
Consiliul de Administratie
Consiliul de Administratie determina orientarile activitatii bancii si supravegheaza punerea
lor in practica. Membrii Consiliului sunt alesi de Adunarea Generala a Actionarilor iar mandatul
lor are o durata de 4 ani si poate fi reinnoit.
Componenta Consiliului de Administratie
Philippe Charles LHOTTE - Presedinte
Petre BUNESCU - Membru
Jean-Luc André Joseph PARER - Membru
Didier ALIX - Membru
Bernardo SANCHEZ INCERA - Membru
Jean-Louis MATTEI - Membru
Dumitru POPESCU - Membru
Sorin Marian COCLITU - Membru
Ioan CUZMAN - Membru
Comitetul de Directie
Sub autoritatea Presedintelui Director General, Comitetul de Directie asigura conducerea
strategica a bancii.
Membrii sai au mandat pentru a conduce si coordona activitatea de zi cu zi a bancii, cu
exceptia operatiunilor care sunt, in mod expres, de resortul Consiliului de Administratie sau al
Adunarii Generale.
Componenţa Comitetului de Directie
Philippe Charles LHOTTE - Director General
Petre BUNESCU - Director General Adjunct
Claudiu CERCEL - Director General Adjunct
Gabriela GAVRILESCU - Director General Adjunct
8
Jean-Luc GRASSET - Director General Adjunct
Gheorghe MARINEL - Director General Adjunct
Didier COLIN - Director General Adjunct
Cauze ale riscului de lichiditate
Riscul de lichiditate este asociat fie dificultatii intampinate de a obtine fondurile necesare
pentru a-si indeplini angajamentele, fie imposibilitatii de a realiza un activ financiar in timp util
si la o valoare apropiata de valoarea sa justa.
Structura activelor şi datoriilor băncii (pe scadenţe reziduale) pe ultimii 3 ani;
Structura pe maturitati a activelor si datoriilor bancii pe baza maturitatilor reziduale
contractuale la data de 31 decembrie 2013, 2012 si 2011 este urmatoarea:
Sursa:www.brd.ro
8
Anul 2012
Sursa:www.brd.ro
Anul 2013
8
Gap-ul de lichiditate, gap-ul cumulat de lichiditate şi indicatorul
de lichiditate pe ultimii 3 ani
LICHIDITATEA EFECTIVĂ-ajustări prevăzute de Regulamentul nr. 25 din 8.noi.2011,
intrat în vigoare la 1.ian.2012, privind lichiditatea instituţiilor de credit:
Activele cu scadenţă la vedere(operaţiunile reverse repo de pe o zi pe alta cu
clientela, titlurile luate cu împrumut de pe o zi pe alta de la clientelă, ) vor fi
înscrise pe prima bandă de scadenţă la o valoare ajustată reprezentând 90% din
valoarea contabilă brută.
Instrumentele de capitaluri proprii înscrise la cota unei burse de valori din ţări din
categoria A sau din România, înregistrate ca active financiare deţinute în vederea
tranzacţionării, active financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin
profit sau pierdere ori active financiare disponibile în vederea vânzării şi, respectiv,
cele evaluate la cost vor fi înscrise pe prima bandă de scadenţă la o valoare
ajustată reprezentând 50% din valoarea contabilă.
Sursa:www.brd.ro
8
Instrumentele de datorie cu scadenţă reziduală de până la un an inclusiv şi, după
caz, creanţele ataşate aferente vor fi înscrise pe prima bandă de scadenţă la o
valoare ajustată reprezentând 95% din valoarea contabilă.
Instrumentele de datorie cu scadenţă reziduală mai mare de un an şi, după caz,
creanţele ataşate aferente vor fi înscrise pe prima bandă de scadenţă la o valoare
ajustată reprezentând 90% din valoarea contabilă. Celelalte vor fi înscrise pe
prima bandă de scadenţă la o valoare ajustată reprezentând 60% din valoarea
contabilă.
Instrumentele de datorie înregistrate ca investiţii păstrate până la scadenţă şi
creanţele ataşate aferente vor fi înscrise pe prima bandă de scadenţă la o valoare
ajustată reprezentând 95%, 90% sau, după caz, 60% din valoarea contabilă brută
diminuată cu ajustările pentru depreciere constituite.
Principalul curent sau restant şi creanţele ataşate şi sumele de amortizat ale acestuia
aferente creditelor acordate clientelei din afara sectorului instituţiilor de credit,
pentru care sunt înregistrate întârzieri la plata dobânzii şi/sau la rambursarea
principalului de maximum 30 de zile, inclusiv, de la data scadenţei, vor fi
repartizate pe benzile de scadenţă în funcţie de durata rămasă de scurs,exceptând
cel restant(pe prima bandă), la o valoare ajustată reprezentând 90% din valoarea
contabilă brută aferentă fiecărei benzi de scadenţă.
Creditele curente şi creanţele ataşate şi sumele de amortizat aferente clientelei din
afara sectorului instituţiilor de credit, pentru care nu se înregistrează întârzieri la
plata dobânzii şi/sau la rambursarea principalului, vor fi repartizate pe benzile de
scadenţă în funcţie de durata rămasă de scurs, la o valoare ajustată reprezentând
90% din valoarea contabilă brută aferentă fiecărei benzi de scadenţă.
Categoriile de active şi, după caz, creanţele ataşate şi sumele de amortizat incluse în
calculul lichidităţii efective, cu excepţia celor menţionate anterior, vor fi repartizate
pe benzile de scadenţă în funcţie de durata rămasă de scurs, la valoarea contabilă
brută diminuată cu ajustările pentru depreciere constituite
Garanţiile financiare irevocabile şi necondiţionate primite de la instituţiile de credit
vor fi înscrise pe prima bandă de scadenţă la o valoare ajustată obţinută prin
aplicarea la valoarea contabilă a coeficientului k. Coeficientul k se determină
8
prin raportarea soldului mediu al garanţiilor a căror executare a fost solicitată de
instituţia de credit în perioada de 6 luni anterioare lunii pentru care se întocmeşte
raportarea, şi încasate în termen de 30 de zile de la data la care executarea a fost
solicitată, la soldul mediu al garanţiilor financiare irevocabile şi necondiţionate
primite, calculat pentru o perioadă de 6 luni anterioare lunii pentru care se
întocmeşte raportarea.
LICHIDITATEA NECESARĂ-ajustări
Depozitele la vedere ale clientelei, depozitele clientelei rambursabile după
notificare şi conturile curente creditoare ale clientelei vor fi înscrise pe prima bandă
de scadenţă la o valoare ajustată, reprezentând 40% din valoarea contabilă.
Depozitele la termen ale clientelei din afara sectorului instituţiilor de credit vor fi
repartizate pe benzile de scadenţă în funcţie de durata rămasă de scurs, la o valoare
ajustată reprezentând 15% din valoarea contabilă aferentă fiecărei benzi de
scadenţă.
Garanţiile financiare executabile la vedere sau pentru care se prevede un termen de
valabilitate vor fi înscrise pe prima bandă de scadenţă, la o valoare ajustată
obţinută prin aplicarea la valoarea contabilă a coeficientului k.
În cazul în care nivelul unui risc mare de lichiditate depăşeşte 15% din totalul datoriilor,
altele decât împrumuturile, şi al angajamentelor de creditare date de instituţia de credit,
evidenţiate în afara bilanţului, instituţiile de credit vor calcula lichiditatea necesară aferentă
indicatorului de lichiditate.
Prin urmare, am calculat GAP-ul de lichiditate, GAP-ul cumulat şi indicatorul de
lichiditate în anii 2011, 2012 şi 2013, pe scadenţe.
8
Anul 2012 0-1 luna 1-3 luni 3-12 luniTI 11815596 2656695 8704371TE 27075995 5999590 6226550GAP -15260399 -3342895 2477821GAPC -15260399 -18603294 -16125473LN 27075995 5999590 6226550LE 11815596 2656695 8704371IL 0,4363864 0,4428128 1,3979444
Anul 2013 0-1 luna 1-3 luni 3-12 luniTI 12540342 2086199 8994117TE 26141873 5715699 6480170GAP -13601531 -3629500 2513947GAPC -13601531 -17231031 -14717084LN 26141873 5715699 6480170LE 12540342 2086199 8994117IL 0,4797033 0,3649946 1,3879446
Comparaţia indicatorului de lichiditate al băncii cu media sistemului bancar românesc
pentru indicatorul de lichiditate
Anul 2011
0-1 luna 1-3 luni 3-12 luniTI
14807121 2105179 9091848TE 26977722 4912847 7914827GAP -12170601 -2807668 1177021GAPC -12170601 -14978269 -13801248LN 26977722 4912847 7914827LE 14807121 2105179 9091848IL 0,548864763 0,4285049 1,14871089
8
Administrarea riscului de lichiditate reprezintă un factor determinant al solidităţii
instituţiilor de credit, în special în condiţiile unei volatilităţi ridicate a pieţelor fi nanciare. Banca
centrală acordă o importanţă deosebită gestionării lichidităţii din sistem, inclusiv prin adecvarea
cadrului de reglementare.
Pe parcursul anului 2012 şi în prima jumătate a anului 2013, BNR a asigurat gestionarea
adecvată a lichidităţii din sistemul bancar, cu excepţia perioadei noiembrie 2012 – ianuarie 2013,
interval în care banca centrală a adoptat o politică de gestiune fermă a lichidităţii.
Indicatorul de lichiditate trebuie să fie mai mare de 1, iar media în sistemul bancar
românesc este de 1,51. După cum se observă, pe scadenţa 3-12 luni a celor 3 ani, IL al BRD este
mai mic decât media sistemului bancar românesc.
Măsuri de diminuare sau eliminare a riscului de lichiditate
O bancă poate minimiza lichiditatea prin vânzarea activelor lichide şi investirea fondurilor
astfel obţinute pe termen lung în scopul maximizării profitului (banca se bazează pe faptul că va
obţine din împrumuturi lichiditatea necesară acoperirii nevoilor apărute în mod neaşteptat).
În situaţia inversă, banca poate maximiza gradul de lichiditate prin deţinerea unei părţi
importante a activelor în active lichide, dar profitabilitatea va fi substanţial afectată. Astfel, luând
în considerare aceste aspecte, un management bun al lichidităţii trebuie să ţină cont de toţi
factorii care influenţează atât riscul de lichiditate, cât şi profitabilitatea băncii.
Banca reuşeşte să gestioneze acest risc de lichiditate printr-o concordanţă prudentă a
scadenţei activelor şi pasivelor şi prin menţinerea unui stoc de active lichide (de ex. numerar,
disponibilităţi în bancă şi titluri cu înalt grad de lichiditate)
Concluzii
Unul dintre cele mai importante aspecte ale managementului oricărei bănci constă în
asigurarea unei lichidităţi adecvate. Aceasta presupune că banca fie dispune de sumele
respective, fie le poate procura prin împrumuturi sau vânzări de active.
Managementul unei instituţii financiare poate controla propria lichiditate printr-o
planificare şi anticipare atentă a schimbărilor în cadrul depozitelor şi creditelor, precum şi în
1 Raportul de stabilitate financiară BNR, 2013
8
cadrul profitului. Pentru a-şi putea controla propria lichiditate, managementul va stabili o
strategie privind deţinerea unui volum mai mare sau mai mic de lichidităţi, în funcţie de
necesarul anticipat de fonduri, de aversiunea faţă de risc, de factorii de risc şi de alte
considerente. Totodată va trebui să ia în considerare şi relaţia lichiditate – profitabilitate.
Bibliografie
http://www.bnr.ro/Publicatii-periodice-204.aspx
https://www.brd.ro/_files/pdf/RO-Raport-RGB-web1-2012.pdf
https://www.brd.ro/_files/pdf/raport-anual-2011-ro.pdf
https://www.brd.ro/_files/pdf/raport-anual-romana-2010.PDF
https://www.brd.ro/_files/pdf/Situatii%20financiare%20individuale%20si
%20consolidate%2031.12.2013.pdf
https://www.brd.ro/_files/pdf/situatii-financiare-31.12.2012.pdf
https://www.brd.ro/_files/pdf/situatii-financiare-ifrs-ro.pdf
https://www.brd.ro/despre-brd/profil/management
https://www.brd.ro/despre-brd/investitori-si-actionari/date-bursiere
https://www.brd.ro/despre-brd/investitori-si-actionari/ratinguri
8
http://www.bnr.ro/PublicationDocuments.aspx?icid=6711