GEOPOLITICĂ TEORETICĂ

8/16/2019 GEOPOLITICĂ TEORETICĂ

1/201

CUPRINS

Prefaţă (Prof. univ. dr. Ion Velcea)Partea I – GEOPOI!IC" !EORE!IC"Ca#itolul I – $a%ele teoretice &i 'etodoloice ale eo#oliticii. Georafia eorafia #olitică eo#olitica

eoi*toria &i relaţiile dintre ace*tea+.++++.,-. Georafia &i eorafia #olitică. Geo#olitica/. Geo*trateia0. Geo#olitica &i i*toria. Geoi*toria1. Revenirea 2n actualitate a eo#oliticii3. Geoecono'ia &i eoi*toria

Ca#itolul II – Evoluţia 4ndirii eo#olitice. 5coli teorii &i conce#te eo#olitice-. 5coala eo#olitică er'ană-.-. Precur*orii &colii eo#oliticii er'ane. 6riederic7 Rat%el &i Rudolf 89ell:n-.-.-. Statul 2n vi%iunea eo#olitică a lui Rat%el. !eoria *tatului oranic-.-.. Rudolf 89ell:n – fondatorul conce#telor de ;a%ă ale eo#oliticii-.. 8arl ideileII.-./. Carl Sc7'itt &i eo#olitica 'arilor *#aţii. ?No'o*ul tere*tru@. 5coala eo#olitică anlo>a'ericană.-. -,0K)/.-.1. Ca'ille Vallau= (-HK>-,01)/.-.3. Dndr: Siefried (-H1>-,1,)

/.-.. Raoul Ca*te= (-HH>-,3H)/.. Geo#olitica france%ă conte'#orană0. 5coala eo#olitică ru*ă


2/201

0.-. Evoluţia 4ndirii eo#olitice ru*e &i *ovietice #4nă 2n -,H,0.. Curentul ?neoeura*iani*'ului@. Dle=andr Fu7in!e*ta'entul lui Petru cel Bare1. 5coala eo#olitică ro'4nea*că1.-. Firecţii tendinţe &i #er*onalităţi 'arcante ale eo#oliticii ro'4ne&ti inter;elice,

1.. Geo#olitica ro'4nea*că conte'#oranăPartea a II>a – GEOPOI!IC" IN!ERN" (GEOPOI!ICD S!D!UUI)Ca#itolul III – D#ariţia &i evoluţia *tatelor -. !eorii cu #rivire la a#ariţia &i evoluţia *tatelor -.-. !eoriile deter'ini*te-.. !eoriile funcţionali*te. Bodalităţi de con*tituire &i 'odificare teritorială a *tatelor .-. Ocu#area efectivă.. Cucerirea &i ane=area./. !ran*ferul de *uveranitate &i inde#endenţa

.0. !ran*ferul de *uveranitate li'itat (condiţionat 2n ti'#).1. Re*tr4nerea *uveranităţii a*u#ra #ro#riului teritoriu.3. Dcţiunea factorilor antro#ici.. Dcţiunea factorilor naturali/. Evoluţia 7ărţii #olitice a lu'ii/.-. Borfoene%a *tatelor /.. naţiune./. Naţionalitatea naţionali*'ul &i *tatul naţional D=e de fra'entare naţionali*tă 2n Ucraina

Geo#olitica unui *tat 'ultinaţionalM Pai*tan.0. Binorităţile naţionale/. Ca#itala


3/201

Ca#itala &i orani%area teritoriului naţional 2n Ro'4nia0. 6rontiera &i raniţa de *tat0.-. Fefiniţii. D*#ecte enerale0.. !i#uri de raniţe0./. 6uncţiile raniţelor 0.0. !ra*area raniţelor

0.1. one frontaliere &i %one tran*frontalierePartea a III>a – GEOPOI!IC" REGIOND"Panideile &i *tructurarea co'#le=elor eo#olitice 'acro>*#aţiale – Panideile 2ntre *i*te'ul eo#olitic al lui 8. teritoriale 2n *#aţiul i*la'ic.-. Nucleul i*la'ic ara;.. Nucleul i*la'ic din Dfrica *u;*a7ariană./. Nucleul i*la'ic turcofon

Studiu de ca%M a%erii.0. Nucleul i*la'ic iranian.1. Nucleul i*la'ic #ai*tane%.3. Nucleul i*la'ic indone%ian/. I*la'ul &i Occidentul/.-. Bi%ele eoecono'ice ale #ătrunderii ca#italului occidental 2n *#aţiul i*la'ic/.-.-. Re*ur*ele de #etrol &i a';ivalenţa ace*toraM atraerea ca#italului occidental &i *ereareaecono'ică a *#aţiului i*la'ic/.-.. D#a &i 'i%ele *ale eo#olitice &i eo*trateice/.-./. Cliva9ele *#aţiului econo'ic i*la'ic &i ten*iunile indu*e de ace*tea

/.. !erori*'ul i*la'icCa#itolul VII – S#aţii *tructurate ideoloicM *#aţiul co'uni*t-. Pre'i*ele ideoloice &i eo#olitice ale e=#an*iunii 'odelului *ociali*t


4/201

-.-. Sociali*'ul ca doctrină #olitică. Fe la *ociali*'ul uto#ic la co'uni*'ul *talini*t-.-.-. Sociali*'ul-.-.. Co'uni*'ul-.. Conte=tul #olitico>eorafic al e=tinderii *i*te'ului co'uni*tPră;u&irea i'#eriilor 'ultinaţionale &i con*tituirea *tatelor naţionale 2n Euro#a centrală &i de *ud>e*t). Confiurarea di*#o%itivului eo*trateic co'uni*t

.-. Nucleul di*#o%itivului eo*trateic co'uni*tM Ru*ia &i %ona ta'#on interioară (re#u;licile autono'e &iunionale #eriferice Bonolia).. ona ta'#on e=terioarăM Euro#a de E*t &i C7ina..-. Euro#a de E*t... C7ina./. Fi*#o%itivul eo*trateic #eriferic al *#aţiului co'uni*t (-,1K>-,H,)/. Conclu%ii. S#aţiul co'uni*t – unitate &i diver*itatePartea a IV>a – GEOPOI!IC" GENERD"Ca#itolul VIII – Glo;ali%areaM feno'en caracteri*tici ti#uri. 6eno'enul de lo;ali%are

.-. Caracteri*tici.. Centre &i arii lo;ali%ante./. Vectorii lo;ali%ării.0. Co'#onentele lo;ali%ării/. Glo;ali%area culturală &i cultura lo;alăStrateii de lo;ali%areM Studiu de ca% – BcFonald*Ca#itolul I – Ri*curi eo#olitice cu i'#act lo;al-. Glo;ali%area &i conflictele internaţionale-.-. Conflictele identitare-.. Conflictele econo'ice

-./. Conflictele eo*trateice-.0. Conflictele ideoloice-.1. Internaţionali%area conflictelor &i ?actorii ne*tatali@. Ri*cul aroali'entar 'ondial/. Ri*cul terori*t 'ondial/.-. Ri*cul terori*t &i #re'i*ele ace*tuia/.. Internaţionali%area feno'enului terori*t/./. Dreale de 'a=i'ă vulnera;ilitate la feno'enul terori*t/./.-. Princi#alele nuclee terori*te cu caracter local/./.. Princi#alele nuclee terori*te cu caracter internaţional

/././. Ri*cul terori*t 2n Ro'4nia$i;liorafie

Q Drticolele ce #rive*c #ro;le'e de eo#olitică a#licată *unt *cri*e cu caractere 'ai 'ici 'arcate 2nc7enare &i au titlurile *cri*e cur*iv.

Partea I – GEOPOI!IC" !EORE!IC"

CDPI!OU I

$DEE !EORE!ICE 5I BE!OFOOGICE DE GEOPOI!ICII. GEOGRD6ID GEOGRD6IDPOI!IC" GEOPOI!ICD GEOS!RD!EGID GEOIS!ORID 5I REDIIE FIN!RE DCES!ED


5/201

E*te foarte i'#ortant #entru 2nţeleerea corectă a cur*ului *ă *e #reci%e%e conţinutul unor noţiunifunda'entale cu' ar fi eorafie eorafie #olitică eo#olitică eo*trateie eoi*torie evidenţiindu>*erelaţiile de interde#endenţă dintre ace*tea.

-. GEOGRD6ID 5I GEOGRD6ID POI!IC"

Georafia e*te du#ă caracteri%area lui 6erdinand von Ric7toffen ?&tiinţa de*#re faţa Pă'4ntului &i de*#relucrurile &i feno'enele care *tau 2n leătură cau%ală cu ea@ . Si'ion Be7edinţi adăua ideea interacţiuniidintre 2nveli&urile !errei definind eorafia ca fiind ?&tiinţa Pă'4ntului con*iderat 2n relaţia reci#rocă a'a*elor celor #atru 2nveli&uri at4t din #unct de vedere *tatic (al di*tri;uirii 2n *#aţiu) c4t &i din #unct devedere dina'ic (al tran*for'ării 2n ti'#)@ . Pe acela&i curent de a;ordare 'etodoloică *e *itua &i VintilăBi7ăile*cu care afir'a că ?eorafia *tudia%ă co'#le=ul #lanetar *au reional con*iderat ca 2ntrere%ultat din 2';inarea ele'entelor co'#onente (aer a#ă vieţuitoare) *u; i'#ul*ul forţelor interioare &ie=terioare 2nveli&ului eo*feric@ . a r4ndul *ău Paul Vidal de la $lac7e fondatorul eorafiei u'aneintroducea ideea i'#actului antro#ic ca factor de 'odelare a #ei*a9elor definind eorafia ca ?&tiinţă alocurilor ale cărei caracteri*tici *unt date de diferenţele *ociale a*ociate cu diver*ităţile locurilor@ .

Pornind de la ace*te con*ideraţii 6erdinand $raudel a*ocia eorafia cu ?*tudiul *ocietăţii cu a9utorul*#aţiului@. Nu'ai că #rore*ele &tiinţelor ce au caracteri%at 2nce#utul *ecolului au făcut ca eorafia*ă fie din ce 2n ce 'ai conte*tată #e 'otiv că ar fi fo*t *cri*ă la un nivel 'ode*t 2ntr>o 'anieră *tatică &ide*cri#tivă favori%4nd acu'ularea de date i'en*e fără coerenţă &i *i*te'ati%are interioară. S#redeo*e;ire de i*torie &i i*torici eorafii *ecolului al I>lea 'ai ale* cei din 'ediul acade'ic &iuniver*itar *>au 'enţinut de#arte de #olitică re%u'4ndu>*e la a culee date de*#re cli'ă *ol *u;*olrelief vecinătăţi etc. D#ărea a*tfel nece*itatea individuali%ării unei noi ra'uri a eorafiei care *ă *eocu#e cu *tudiul *tatului ca #rodu* al 'ediului eorafic *u; i'#actul #roce*elor #olitice. In ace*tconte=t e#i*te'oloic a a#ărut eorafia #olitică 2nte'eiată de 6riedric7 Rat%el la *f4r&itul *ecolului alI>lea #rin lucrarea funda'entală Politi*c7e Geora#7ie (-H,) .

Georafia #olitică *tudia%ă ?relaţia dintre #roce*ele #olitice 'ediul eorafic@ #recu' &i ?condiţiileeorafice ale con*tituirii de%voltării &i activităţii *tatelor@ . Pe acelea&i coordonate analitice *e *itua &ieoraful a'erican Ric7ard a nă*cut din nece*ităţi utilitare e=tin%4ndu>&i tre#tat *fera decunoa&tere a*u#ra 2ntreului Pă'4nt. Prin e=tinderea co'erţului internaţional &i de*c7iderea de noi #ieţeco'erciale la 2nce#utul e#ocii 'oderne eorafia a devenit un ele'ent e*enţial 2n #roce*ul decunoa&tere a lu'ii #entru ca 'ai t4r%iu *ă devină c7iar un aru'ent indi*#en*a;il re%olvării conflictelor'ilitare. n #erioada afir'ării identităţii naţionale a *tatelor eorafia a devenit o co'#onentă a identităţiinaţionale un i'#ortant factor educaţional fiind inclu*ă 2n toate tre#tele de 2nvăţă'4nt de la cel

ele'entar #4nă la cel univer*itar. Evoluţia eorafiei 2n 6ranţa Ger'ania Barea $ritanie &i Ru*ia 2n#ri'ele fa%e de de%voltare a ace*tora ca *tate 'oderne e*te elocventă 2n ace*t *en*. Infiinţarea #ri'elor *ocietăţi de eorafie la Pari* (-H-) $erlin (-HH) ondra (-H/K) Sant Peter*;ur (-H01) NeJ Tor


6/201

(-H1) $ucure&ti (-H1) au tra*at de fa#t 9aloanele viitoarelor #rinci#ale &coli eorafice.a *f4r&itul *ecolului al I>lea 2ntrea #lanetă cu e=ce#ţia %onelor #olare a fo*t 2'#ărţită 2ntre 'arile#uteri a*tfel că du#ă con&tiinţa naţională a#are con&tiinţa *#aţiului ulti'a enerată de rivalitatea dintreace*te #uteri ceea ce a condu* la #re'i*ele a#ariţiei eo#oliticii. ?Con&tiinţa eo#olitică *au 'ai #e lar*#aţiul #rivit dre#t c4'# de e=ercitare a #uterii *>a făurit de la 2nce#ut 2n cercurile #uterii@ .Că eo#olitica 2&i are rădăcinile 2n eorafie o de'on*trea%ă &i fa#tul că #iatra de te'elie eo#oliticii

e*te con*iderată acee&i Politi*c7e Geora#7ie (Georafia Politică) a lui 6riedric7 Rat%el. n vi%iunea lui Rat%el *tatul era conce#ut ca un orani*' viu ale cărui #articularităţi de#ind #e de o #artede caracteri*ticile #o#orului iar #e de alta de cele ale teritoriului rolul deter'inant revenindu>le celor dinur'ă. ntre ace*te #articularităţi cele 'ai i'#ortante *unt *u#rafaţa #o%iţia eorafică relieful veetaţia&i a#ele etc. Re%ultă de aici deo*e;irea funda'entală dintre eo#olitică &i eorafie. Pri'a ur'ăre&te *ă*ur#rindă 'i&carea o anu'e evoluţie dina'ica *tatelor &i a ra#orturilor dintre *tate 2n ti'# ce eorafiade*crie 'ai 'ult condiţiile naturale ale 'ediului fi%ic. Dnton Golo#enţia re'arca viciul 'etodoloic 2n de'er*urile #rivitoare la *ta;ilirea o;iectului *#ecific aleo#oliticii 2n *en*ul că 2ncercările de definire ?n>au #ornit de la fa#tul #reocu#ării %i*e eo#olitice. Cidi'#otrivă de la definiţii &i &tiinţe e=i*tente cu care credeau că tre;uie *ă le #ună de acord@ . Fe aceea

centrul de reutate a că%ut #e ?con*truirea definiţiilor@ &i nu #e deli'itarea o;iectului de *tudiu *#ecific alace*tei di*ci#lină.Georaful ro'4n cu cele 'ai *i*te'atice #reocu#ări de eo#olitică din #erioada inter;elică Ion Coneacita la r4ndul *ău #o%iţia autorilor er'ani un 'o'entdat – a&adar cu o #er'anenţă – #e c4tă vre'e eo#olitica *e ocu#ă cu 'i&cările din #roce*ul dedevenire a *tatelor 'i&cări care duc la tran*for'area 2nlocuirea *au de#la*area *tărilor celor 2n fiinţă laun 'o'ent dat – cu ace*tea &i cu re%ultatele lor. Georafia #olitică dă in*tantanee i'aini ale unei *tăride 'o'ent la fel cu cli&eele fotorafice eo#olitica di'#otrivă ne #re%intă ca &i un fil' forţe &i #uteri 2n

de*fă&urare@ . Dltfel *#u* eorafia #olitică e*te o eorafie de*cri#tivă a *tatelor #e c4nd eo#oliticae*te o eorafie dina'ică a *tatelor 2n 'i&care. Geo#olitica e*te intere*ată de cerinţele *#aţiale ale*tatului 2n ti'# de eorafia #olitică *e ocu#ă nu'ai cu condiţiile *#aţiale ale ace*tuia (Baull citat deBuir -,3) . Georafia #olitică de*crie &i anali%ea%ă 2n ti'# ce eo#olitica antici#ea%ă funcţionarea lu'ii 2ntr>o anu'ită loică.

!a;elul - – Georafia #olitică &i eo#oliticaGEOGRD6ID POI!IC" GEOPOI!ICDE*te *tudiată de către eorafi E*te *tudiată &i a#licată de către #oliticieniCon*tituie o ra'ură *#eciali%ată a eorafiei Con*tituie un o;iect de *tudiu al eorafiei #olitice &i al

#olitoloiei dar &i un in*tru'ent folo*it 2n #olitica e=ternă a unui *tatE*te o eorafie de*cri#tivă a *tatelor E*te o eorafie dina'ică a *tatelor 2n 'i&careStudia%ă interacţiunea dintre o' *au co'unitate u'ană &i 'ediu Studia%ă cu #recădere interacţiuneadintre *tate &i #uterea ace*tora re%ultată din oferta factorilor de 'ediuFe*crie &i anali%ea%ă *tatul ca orani*' #olitic Dntici#ea%ă funcţionarea lu'ii 2ntr>o anu'ită loicăStudia%ă a*#ectul &i orani%area #olitică a *tatelor la un 'o'ent dat Studia%ă 'i&cările din #roce*ul deevoluţie a *tatelor Se ocu#ă nu'ai cu condiţiile *#aţiale de e=i*tenţă ale *tatului E*te intere*ată de cerinţele *#aţiale ale*tatuluiO#erea%ă cu in*tantanee cu i'aini ale unei *tări de 'o'ent O#erea%ă cu forţe &i #uteri 2n

de*fă&urare


7/201

Georafia #olitică *tudia%ă interacţiunea dintre o' *au co'unitate u'ană &i 'ediu 2n ti'# ce eo#olitica*tudia%ă cu #recădere interacţiunea dintre *tate &i #uterea ace*tora re%ultată din oferta factorilor de'ediu. Georafia #olitică e*te *tudiată de către eorafi eo#olitica e*te *tudiată &i a#licată de#oliticieni. Re%ultă că eorafia #olitică con*tituie o ra'ură *#eciali%ată a eorafiei 2n ti'# ceeo#olitica con*tituie o;iectul de *tudiu al eorafiei #olitice &i al #olitoloiei dar &i un in*tru'ent folo*it 2n #olitica e=ternă a unui *tat .

ntr>una dintre cele 'ai frecvente definiţii eo#olitica e*te de*cri*ă ca fiind di*ci#lina care *tudia%ăra#orturile dintre eorafia *tatelor &i #oliticile *#ecifice de%voltate de ace*tea din ur'ă (eo> >#olitică).Evidenţierea rolului 9ucat de factorii eorafici a influenţei unor ele'ente eorafice (cli'ă relief re*ur*enaturale #otenţial de'orafic #otenţial aricol rute de tran*#ort &i co'unicaţii) a*u#ra vieţii u'ane acon*tituit o;iectul de anali%ă a 'ultor *avanţi 2ndeo*e;i din i*toria 'odernă a u'anităţii. Introducereaace*tora 2ntr>un deter'ini*' loic conduce la conclu%ia că factorii de #utere *unt 2n 'are 'ă*urăde#endenţi de cei eorafici.Cel care a introdu* #entru #ri'a dată ter'enul de eo#olitică a fo*t #olitoloul *uede% Rudolf 89ell:n(-H,,) denu'ind a*tfel o &tiinţă 2n for'are al cărui *co# era *ă anali%e%e *tatele #ornind de la #re'i*acă ace*tea *unt orani*'e eorafice *au feno'ene ale *#aţiului eorafic. 89ell:n *e 2n*cria a*tfel 2ntr>

o #aradi'ă ce fu*e*e de9a con*truită 2n eorafia #olitică er'ană de 8arl Ritter &i 6riedric7 Rat%elcare arăta că *e creea%ă o leătură vie 2ntre co'unităţile u'ane &i 'ediul locuit de ace*tea. Pe #arcur*ulti'#ului evoluţia eo#oliticii a #arcur* trei eta#e di*tincte de de%voltare M-. Eta#a #re'odernă 2n care *>au evidenţiat contri;uţiile adu*e de Dri*totel &i Aean $odin.

Dri*totel (/H0>/ 2.C7r.) a luat 2n con*ideraţie 'ai 'ulte te'e care *>au 2n*cri* 'ai t4r%iu 2n o;iectul de *tudiu al eo#oliticii. 6ilo*oful rec a arătat Wcă e=i*tă o relaţie de *trictă interde#endenţă 2ntre caracterul diferitelor co'unităţi u'ane &i *#aţiul locuit de ace*tea. Fin #unctul *ău de vederenatura 7a;itatul &i #rinci#iul raţional 2i #uteau face #e oa'eni ;uni &i virtuo&i &i #uteau *itua o anu'ită*ocietate 2n a#ro#ierea *tadiului de *tat ideal. El a *u;liniat i'#ortanţa cli'ei #entru o;ţinerea*u;%i*tenţei #o#ulaţiei influenţa caracteri*ticilor teritoriului #entru co'unităţile u'ane &i #entru *tat 2n

an*a';lul *ău a #o%iţiei eorafice ca ele'ent deter'inant #entru crearea funcţionalităţii *#aţiale &ifor'area unui caracter naţional fiind favora;il ideii de *tat i%olat eorafic care *ă favori%e%e autar7ia ca'i9loc de #re2nt4'#inare a influenţelor e=terne nefa*te. a r4ndul *ău Aean$odin (-1/K>-1,3) a #u* accentul 2ntr>o 'ă*ură 'ai 'are dec4t Dri*totel #e influenţa factorilor naturalia*u#ra for'ării caracterului naţional a eneriei u'ane &i c7iar a intelectului. Fu#ă $odin *#aţiul cel 'aifavora;il locuirii u'ane &i con*truirii unui *i*te' #olitic ;a%at #e lee &i 9u*tiţie *>ar *itua 2ntre li'itelenordice ale cli'atului te'#erat &i cele *udice ale cli'atului tro#ical. In ace*t *en* el a făcut o co'#araţietran&antă 2ntre cele două e=tre'ităţiM #e c4nd #o#ulaţiile locuitoare ale reiunilor nordice &i 'untoa*eerau deter'inate de cli'at &i eorafie *ă *e 'anife*te di*ci#linat &i raţional cele *ituate 2n *udulcălduro* *e re'arcau #rin de%ordine &i li#*a iniţiativei. O re'arcă a*e'ănătoare 2i a#arţine lui

Bonte*Luieu care a indicat că #o#oarele ce locuiau 2n %onele călduroa*e erau *u*citate la lenevie dincau%a cli'ei. Bonte*Luieu a fo*t un ad'irator declarat al entităţilor #olitice &i in*ulare din Euro#a de ve*tal căror *#aţiu redu* 2n co'#araţie cu 'arile 2ntinderi din Euro#a e*tică &i D*ia a contri;uit #o%itiv lacrearea *#iritului de li;ertate &i inde#endenţă #olitică. . Eta#a 'odernă 2n care *>a for'at eo#olitica*>a 2ncadrat cronoloic 2ntre *f4r&itul *ecolului al I>lea &i #ri'ele decenii ale veacului ur'ător.

n acea*tă #erioadă *>au conturat &i cri*tali%at trei orientări #rinci#ale de a;ordare a *tudiiloreo#oliticeM cele care ur'ăreau ra#orturile dintre i*toria u'ană &i 'ediul a';iental cele care au evoluatde la eorafia #olitică la teoriile *tatal>oranici*te &i cele eo*trateice.Fe&i 2ntre ace*tea nu #ot fi tra*ate deli'itări *tricte e*te i'#ortant de re'arcat că #ri'a &i a treia dintreace*te direcţii de cercetare *>au de%voltat 2n lu'ea anlo>*a=onă 2n ti'# ce a doua a caracteri%at cu

#redilecţie 2n &coala er'ană. E*te #erioada 2n care *e i'#un conce#te &i 'etodoloii de anali%ă *edefine*c *co#urile *#ecifice ale eo#oliticii *e conturea%ă deli'itările dintre eorafie #oliticăeo#oliticăW &i eo*trateie.


8/201

/. Eta#a conte'#orană a eo#oliticii a 2nce#ut 2n ti'#ul celui de>al Foilea Ră%;oi Bondial 2n*ăde%voltarea ace*tei di*ci#line a fo*t 'arcată de nu'eroa*e controver*e datorită a*ocierii eo#oliticii #rinrenu'ita &coală er'ană cu #olitica na%i*tă. Geo#olitica era con*iderată ca ;a%ă ideoloică #entru#racticile e=#an*ioni*te ale na%i*'ului er'an. Prin ur'are *tudierea ace*tei di*ci#line a fo*ta;andonată 2n Euro#a #entru c4teva decenii cu #recădere 2n #erioada Ră%;oiului Rece c4nd a fo*t*u;*tituită cu eorafia #olitică. Uniunea Internaţională de Georafie a inter%i* c7iar de%;aterea *u;

eida *a a #ro;le'elor de eo#olitică #4nă 2n -,30. Geo#olitica a evoluat 2n*ă dincolo de Dtlantic 2n S.U.D. ulterior &i 2n Barea $ritanie &i ţările ve*t>euro#ene 2n for'a *tudiilor *trateice &ieo*trateice. n #ofida 'arinali%ării #entru o #erioadă a ter'enului de eo#olitică #erioada #o*t;elicăa con*acrat &i validat utilitatea &i i'#ortanţa ace*tor #reocu#ări. Controlul &i folo*irea *#aţiilor Wtere*tre'ariti'e aeriene &i c7iar a *#aţiului co*'ic Wau devenit o;iective funda'entale #entru #olitica *tatelor 2ndeo*e;i ale 'arilor #uteri. Geo#olitica 2&i ă*e&te acu' cele 'ai concrete for'e de e=#ri'are &ia#licare la nivelul realităţilor #oliticii internaţionale #rin conce#ţiile de *ecuritate naţională ale celor două*u#ra#uteri S.U.D. &i U.R.S.S. &i a ;locurilor #olitico>'ilitare for'ate 2n 9urul lor.Pro;le'ele natură 'ilitară au 2nce#ut *ă 2&i #iardă din con*i*tenţă 2nce#4nd din deceniul al &a#telea al*ecolului ca ur'are a unei #erioade de relativă de*tindere ce a ur'at eta#ei de 'a=i'ă ten*iune a

Ră%;oiului Rece. Noul cur* al relaţiilor internaţionale a condu* &i la rea;ilitarea ter'enului de eo#oliticădatorită 'ai cu *ea'ă readucerii 2n actualitate a unor te'e de intere* lo;al care fu*e*eră #re%ente &i 2n a;ordările iniţiale ale di*ci#lineiM di'inuarea re*ur*elor naturale e=#lo%ia de'orafică 'odificărilecli'atice lo;ale #rovocate de activitatea u'ană cri%ele u'anitare #oluarea tran*frontalieră etc.

Sf4r&itul Ră%;oiului Rece a con*tituit 'o'entul rea;ilitării ter'enului &i a #reocu#ărilor deeo#olitică. ntr>una dintre cele 'ai re#utate lucrări 'etodoloice din do'eniu reali%ată *u; coordonarealui Tve* aco*te Fictionnaire de :o#olitiLue Pari* -,,/ -,,1) eo#olitica e*te definită ca fiind oconce#ţie enerală care ia 2n calcul &i anali%ea%ă acţiunile tuturor actorilor #re%enţi #e *cenainternaţională. Fin acea*tă #er*#ectivă a 4ndi eo#olitic 2n*ea'nă a fi intere*at de #lanurileconcurenţilor i'ediaţi &i #otenţiali a ţine cont de eteroenitatea *#aţială &i culturală de condiţiile naturale

&i ca#acităţile *#ecifice ale diferiţilor actori de diver*itatea etnică reliioa*ă &i i*torică &i de di*cre#anţeleecono'ice ale lu'ii 2n care trăi'.Pe de altă #arte cu #recădere 2n #erioada Ră%;oiului Rece au e=i*tat reţineri cu #rivire la folo*ireater'enului de eo#olitică deoarece eo#olitica er'ană a *ervit ca funda'ent ideoloic al fa*ci*'ului.a 2ntre;area Ce e*te eo#olitica X ră*#un*urile au fo*t &i ră'4n e=tre' de variate *itu4nd>o de la&tiinţă *au di*ci#lină &tiinţifică la teorie *au nu'ai 'etodă. Iată c4teva dintre definiţiile date de>a lunulti'#uluiM

!a;elul – Fefiniţii ale eo#oliticii Dutorul Fefiniţia ucrarea

Rudolf 89ell:n 5tiinţa care *e ocu#ă de *tudiul #ătrunderii orani%ării #olitice 2n teritoriu &i de *tudiul'ediului #olitic al #o#orului. Fer Staat al* e;en*for' -,-8arl


9/201

Dnton Golo#enţia Geo#olitica e*te infor'ativă ur'ăre&te lă'urirea fa#telor 2n individualitatea lor Z+[ a 2nt4'#lărilor &i 2'#re9urărilor actuale dintr>o anu'e ţară Z+[. O;iectul ei de *tudiu 2l con*tituie #otenţialul*tatelor. n*e'nare cu #rivire la definirea #reocu#ării ce #oartă nu'ele de eo#olitică -,0KB. Po#a>Vere& Geo#olitica ca &tiinţă are dre#t *co# #ri'ordial de a funda'enta #rinci#iile teleoloiceale #oliticii Statului 2n relaţie cu celelalte State. Sc7e'ă #rivind cercetările eo#olitice *u; a*#ectulintere*elor naţionale -,0K

#olitică ne&tiinţifică retroradă a#ărută către *f4r&itul *ec I care 2ne=#licarea feno'enelor *ociale &i #olitice atri;uie un rol #ri'ordial factorilor eorafici &i de'oraficiinter#retaţi 2n 'od denaturat 2n *#iritul teoriei e=#an*ioni*te a *#aţiului vital &i a ra*i*'ului. FicţionarPolitic Edit. Politică $ucure&ti -,1Colin S. Gra Geo#olitica re#re%intă inter#retarea #olitică a unei realităţi eorafice lo;ale !7eGeo#olitic* of t7e Nuclear Era -,colectiv !eorie care e=aer4nd o *erie de te%e ale deter'ini*'ului eorafic &i ale antro#oeorafiei#rivitoare la i*toria &i filo%ofia culturii a #retin* că #olitica unui *tat ar fi deter'inată de *ituaţia *aeorafică. Ficţionar de 6ilo%ofie Edit. Politică $ucure&ti -,H

Peter OSullivan Geo#olitica e*te o di*ci#lină univer*itară care *tudia%ă eorafia relaţiilor dintredeţinătorii #uterii fie că *unt &efi de *tate fie orani%aţii tran*naţionale. Geo#olitic* NeJ Tor -,H3Bic7el 6ourc7er Geo#olitica e*te o 'etodă lo;ală de anali%ă a unor *ituaţii *ocio>#olitice concrete#rivite du#ă 'odul 2n care *unt locali%ate &i du#ă re#re%entările o;i&nuite #e care le de*criu. 6ront* etfronti]re*M un tour du 'onde :o#olitiLue -,HHPeter A. !alor Geo#olitica e*te di*ci#lina ce tratea%ă rivalitatea dintre două 'ari #uteri &i i'#eriali*'ulca do'inaţie e=ercitată de Statele #uternice a*u#ra Statelor *la;e. n *#aţiu eo#olitica e*te a*ociatărelaţiilor E*t>Ve*t &i i'#eriali*'ului relaţiilor Nord>Sud. Political Geora#7. \orld>econo' nation>*tate and localit -,H,Pierre>Barie Galloi* Geo#olitica re#re%intă *tudiul relaţiilor care e=i*tă 2ntre conduita unei #olitici de

#utere du*ă #e #lan internaţional &i cadrul eorafic 2n care acea*ta *e e=ercită. G:o#olitiLueM le*voie* de #ui**ance -,,K6ran^oi* Aoau= Geo#olitica tre;uie *ă *tudie%e acele ra#orturi internaţionale care au ca efect &i careinfluenţea%ă direct ec7ili;rul #olitic &i *trateic al #lanetei 2n #ri'ul r4nd ra#orturile dintre 'arile #uteri &i*u#ra#uteri. G:o#olitiLue de lE=tre'e Orient -,,-colectiv Geo#olitica e*te *tudiul efectului #o%iţiei unei ţări a #o#ulaţiei *ale a*u#ra #oliticii. o'anFictionar of Enli*7 anuae and Culture -,,-Tve* aco*te Geo#olitica are ca o;iectiv de*crierea &i e=#licarea rivalităţilor de #utere #rivind teritoriilerivalităţile naţionale Z+[ Geo#olitica e*te un alt 'od de a vedea lu'ea &i co'#le=itatea conflictelor *ale.Fictionnaire de G:o#olitiLue -,,1 6la''arion Pari*

colectiv Geo#olitica are dre#t conţinut *tudiul influenţei factorilor fi%ici ca eorafia econo'iade'orafia a*u#ra #oliticii *tatului &i 2n *#ecial a*u#ra #oliticii e=terne. \e;*ter* !7ird NeJ Fictionar-,,/


10/201

colectiv Geo#olitica e*te anali%a influenţelor eorafice a*u#ra relaţiilor de #utere 2n #oliticainternaţională. Noua Enciclo#edie $ritanică -,,/

C7ri*tian Faudel Geo#olitica *e con*truie&te de*c7i%4ndu>*e 2nainte de toate #ro;le'aticilorconte'#orane &i de a'#loare 'ondialăM cele av4nd leături cu #olitica *tatelor &i cu influenţele reci#rocecu dre#tul internaţional cu relaţiile di#lo'atice cu *ecuritatea &i a#ărarea cu ra#orturile de #utere 2n

lu'e. E*te vor;a de a*e'enea de *tudiul acţiunii diferitelor orani*'e internaţionale ur'ărindu>*eceea ce *>ar #utea nu'i reulile 9ocului a#licate la *#aţiu 2n a*#ectele lor cantitative &i calitativeM 9uri*dicţia internaţională 'odalităţile de trecere &i de circulaţie 2n lu'e rele'entări diver*e eventual deo#inii atitudini &i co'#ortări. Georafie Geo#olitică &i Geo*trateie. !er'eni 2n *c7i';are 2n?Geo#olitica@ I Edit. Gla*ul $ucovinei Ia&i -,,0.$:arie Geo#olitica *au eo*trateia nu e=i*tă nici ca *u;*tanţă nici ca e*enţădeoarece ace&ti doi ter'eni nu aco#eră o realitate eo#olitica &i eo*trateia nu re#re%intă dec4t o'odalitate de a;ordare a ace*teia. G:o#olitiLue>G:o*trateie 7tt#MJJJ.tvt.fr/fmes_

6ond*docu'entaireFeni* !oret Geo#olitica e*te &tiinţa u'ană reali*tă care are ca o;iectiv *ă deter'ine dincolo de

a#arenţe care *unt caracteri*ticile o;iective ale eorafiei fi%ice &i u'ane care condiţionea%ă deci%iile*trateice ale actorilor internaţionali din viaţa ideoloică #olitică &i econo'ică 'ondială. El:'ent* deG:o#olitiLue http://www.denistouret.fr/eo#olitiLueCarlo Aean Geo#olitica e*te o reflecţie un *i*te' de raţiona'ent o conce#tuali%are a *#aţiului nunu'ai fi%ică ci &i u'ană &i 2n acela&i ti'# 'ultidi'en*ională care #recede &i care e*te finali%ată #rinindividuali%area intere*elor naţionale &i a 'arilor aleeri _ deci%ii #olitice 2ntr>o lu'e care *>a tran*for'atra#id &i care e*te #e cale de a deveni 'ai lo;ală &i 'ai fră'4ntată 'ai dornică de reuli &i de ordine'ai #uţin incertă &i conflictuală 2n care evoluţia feno'enelor e*te accelerată dacă vite%a de ră*#un* nue*te la fel de ridicată. Geo#olitica Edit. atee%a Ro'a -,,1

Seriu !ă'a& Dnali%a eo#olitică oferă te'eiuri #entru o inter#retare ce #oate funda'enta *trateiiadecvate 2n ra#ort cu o#ortunităţile *au a'eninţările ce #rive*c un *tat. Geo#oliticaM o a;ordare#ro*#ectivă Edit. Noua Dlternativă -,,1colectiv Geo#olitica *tudia%ă influenţa factorilor eorafici a*u#ra #oliticii internaţionale. Fictionnaireencclo#ediLue de la lanue fran^ai*e -,,1colectiv Geo#olitica e*te &tiinţa care *tudia%ă ra#ortul 2ntre eorafia *tatelor &i #olitica ace*tora. ePetit arou**e -,,1Bartin Ira Gla**ner Geo#olitica e*te &tiinţa care *tudia%ă *tatul 2n conte=tul feno'enului *#aţial lo;al 2n 2ncercarea de a 2nţelee at4t ;a%ele #uterii *tatului c4t &i natura interacţiunilor dintre *tate.Political Geora#7 NeJ Tor -,,3

colectiv Geo#olitica re#re%intă *tudiul #oliticii #e *cară 'ondială &i 2n *#ecial cu' afectea%ă ea relaţiiledintre ţări. Ficţionar $$C enle%>ro'4n Edit. Core**i -,,Paul Claval Geo#olitica ia 2n con*iderare totalitatea #reocu#ărilor actorilor #re%enţi #e *cenainternaţională fie că e*te vor;a de*#re #oliticieni di#lo'aţi 'ilitari de orani%aţii nonuverna'entale*au de o#inia #u;lică. Ea e*te intere*ată de calculele unora *au altora &i de ceea ce 2i 2'#ine *ăacţione%e. E*te *en*i;ilă la ceea ce 2n #lanurile #rotaoni&tilor reflectă eteroenitatea *#aţiului condiţiilenaturale i*toria reliia diver*itatea etnică. E*te intere*ată de o;iectivele ce vi%ea%ă coo#erarea *aude*c7iderea relaţiilor dar &i de utili%area forţei *au de 9ocurile viclene. Geo#olitică &i Geo*trateie.G4ndirea #olitică *#aţiul &i teritoriul 2n *ecolul al >lea Edit. Corint $ucure&ti KK-C7arle* Aone* Bod de a;ordare a #oliticii a#ărut la *f4r&itul *ecolului al I>lea 2n Ger'ania &i care

#une accentul #e con*tr4nerile i'#u*e #oliticii e=terne de #o%iţia eorafică &i de 'ediu. O=ford.Ficţionar de #olitică coord. ain Bcean Univer* Enciclo#edic KK- D'eric C7au#rade 6ran^oi* !7ual Geo#olitica e*te 2n #ri'ul r4nd o #ractică aceea a realităţii

http://www.denistouret.fr/http://www.denistouret.fr/


11/201

#o#oarelor &i *tatelor ea e*te 2n*ă &i o 'etodă căreia eorafii tre;uie *ă>i confere 2ntreaa rioare a&tiinţei fără a cădea 2n tentaţia de a for'ula lei enerale. Fictionnaire de G:o#olitiLue Ell#*e* KK/Ole Sere;rian Geo#olitica e*te &tiinţa #olitică ce *tudia%ă i'#actul factorilor *#aţiali a*u#ra #oliticiiinterne &i e=terne a *tatelor &i a #oliticii internaţionale 2n eneral. Ficţionar de Geo#olitică Poliro'KK3Tve* aco*te !er'enul de eo#olitică de*e'nea%ă tot ceea ce *e referă la rivalităţile dintre #uteri *au

la influenţa ace*tora a*u#ra teritoriilor &i a #o#ulaţiilor care le locuie*c. G:o#olitiLue. a lonue 7i*toiredau9ourd7ui arou**e KK3

!oate ace*te a#recieri conver *#re o du;lă definire a eo#oliticii ca &tiinţă a *tatuluiM at4t din #er*#ectivăe=ternă a 'ediului #olitic internaţional &i reional a relaţiilor dintre *tate 2ntr>o lu'e din ce 2n ce 'ailo;ali%ată &i interde#endentă c4t &i din #er*#ectivă internă a dina'icii endoene a *tatului #rivit care%ultant al ec7ili;rului dintre forţele centri#ete coe%ive &i cele centrifue *ece*ioni*te.Po#ulaţia re#artiţia *a 2n teritoriu *tructura etnică &i confe*ională dina'ica econo'iei #oliticile dede%voltare reională *unt tot at4tea ele'ente ce condiţionea%ă dina'ica internă a unui *tat 'ă*ură aafir'ării *ale #e *cena internaţională. Feo*e;i' din acea*tă #er*#ectivă o eo#olitică enerală care *e

ocu#ă cu *tudiul relaţiilor dintre *tate la nivel #lanetar &i a 'arilor #ro;le'e e#olitice cu i'#act lo;al oeo#olitică reională ce a;ordea%ă 'arile co'#le=e *u#ra>*tatale cone=iunile endoene &i e=oene aleace*tora dar &i o eo#olitică a#licată orientată *#re atenuarea di*#arităţilor interne la nivelul *tatului #rininter'ediul #oliticilor de de%voltare reională. Se#arat *e 'ai #oate vor;i &i de*#re o eo#oliticăteoretică orientată *#re anali%ă &i teoreti%ate *#re *tudierea evoluţiei 2n ti'# a 4ndirii eo#olitice./. GEOS!RD!EGID

Dre un *en* 'ai re*tr4n* dec4t eo#olitica &i de*e'nea%ă valoarea deo*e;ită a unui loc a unei 2ntindericu deo*e;ire 2n #lan 'ilitar. Fe aceea la 2nce#ut a fo*t #referat conce#tul de eorafia ră%;oiuluiter'enul de eo*trateie i'#un4ndu>*e a;ia către *f4r&itul anilor -,K #rin contri;uţia unor

re#re%entanţi ai eo#oliticii a'ericaneM Ao7n Pa##aeore (Baintainin t7e Geo*trateie DdvantaePara'etu* -,) re*#ectiv Colin S. Gra &i ;inieJ $r%e%in*i (Ga'e Plan. Geo*trateie 6ra'eJorfor t7e Conduct of t7e US – Soviet Conte=t NeJ Tor !7e Dtlantic Bont7l Pre** -,H3) .Un teritoriu de e=e'#lu o trecătoare 'ariti'ă un %ăcă'4nt de #etrol de aur *au de uraniu un ora&*au c7iar un loc *i';olic #re%intă un intere* e=ce#ţional #entru #uterile rivale *au doar #entru una dintreele fa#t #entru care ace*tea _ acea*ta va #une 2n 'i&care re*ur*e i'#ortante #entru cucerirea *aucontrolul acelui loc *au #entru contracararea unei influenţe adver*e. Geo*trateia 2n*ea'nă deci 4ndirea 2n ter'eni *#aţiali a acţiunilor 'ilitare a #reocu#ărilor de a identifica #o%iţiiavanta9oa*e din #unct de vedere *trateic . a fel ca &i 2n ca%ul eo#oliticii nu *>a a9un* la un acordunani' #rivind 2ncadrarea *a e#i*te'oloică #ărerile variind de la a o reduce #4nă la conto#ire cu

eorafia 'ilitară &i #4nă la a o con*idera un do'eniu di*ci#lină *au c7iar &tiinţă care *tă la ;a%aacţiunilor 'ilitare.

!a;elul / – Fefiniţii ale eo*trateiei Dutorul Fefiniţia ucrareaPierre C:l:rier Geo*trateia *ora 'ai 'ică a eo#oliticii for'ea%ă cu acea*ta un duali*' o'oencare oferă a*tfel laturii #olitice &i 'ilitare o aceea&i 'etodă de a#rofundare a #ro;le'elor nece*arcone=ate din lu'ea actuală. G:o#olitiLue et G:o*trat:ie P.U.6. Pari* -,11 Dndr: Viari: Geo*trateia re#re%intă an*a';lul co'#orta'entelor de a#ărare ra#ortate la cele 'aiva*te di'en*iuni &i la cea 'ai 'are varietate de 'i9loace de acţiune. G:o*trat:ie de* ocean*

Paradi'e Caen -,,K6undaţia #entru *tudii de a#ărare naţională (citatde D. Sanuin)


12/201

Geo*trateia e*te o 'etodă a acţiunii #olitice 2n *#aţiu. Strat:iLue vol. 11 nr. / ##. 0->03 -,,Tve* aco*te – !er'enul de eo*trateie *u;linia%ă i'#ortanţa 2n anu'ite ra#orturi de forţe aconfiuraţiilor eorafice care *unt con*iderate 'i%e eo*trateice. Fictionnaire de G:o#olitiLue6la''arion -,,1;inieJ $r%e%in*i Geo*trateia re#re%intă ad'ini*trarea *trateică a intere*elor eo#olitice Bareata;lă de &a7 -,, KKK

$:arie Geo*trateia re#re%intă o 2ncercare teoretică de a *e*i%a conducerea *i'ultanăa o#eraţiilor din teatre de lu#tă #4nă atunci *e#arate Z+[. Ea nu e*te dec4t o raţionali%are are#re%entărilor eo#olitice. !rait: de *trat:ie In*titut de Strat:ie Co'#ar:e Sor;onne -,,,Geore Erdeliet al. !er'en ce define&te un conce#t eo#olitic 'ilitar referitor la #lanificarea *#aţială a unor acţiuni'enite *ă a*iure a#ărarea *au *ecuritatea unui *tat. Ficţionar de Georafie u'ană Edit. Corint -,,,Bircea Co*tea Geo*trateia *tudia%ă *tarea actuală &i evoluţia viitoare a factorilor ce influenţea%ă*ecuritatea naţională &i colectivă funda'entea%ă &i a#lică *trateia nece*ară #entru 2nde#linireao;iectivelor *ta;ilite de #uterea #olitică (*tat *au ru# de *tate) #entru o anu'ită %onă eorafică. Fe laGeo#olitică la Geo*trateie Si;iu -,,,

Paul Claval Geo*trateic *e 2ncearcă *ă *e deter'ine 'odul 2n care *oluţionarea conflictelor e*teinfluenţată de ur'ătorii trei factoriM – locali%area re*ur*elor aflate la di*#o%iţia actorilor – 'o;ili%area lor efectivă 2n anu'ite teritorii – 9ocurile de di*i'ulare &i de *ur#ri%ă #er'i*e de teritoriu &i di*tanţă. Geo#olitică &i Geo*trateieG4ndirea #olitică *#aţiul &i teritoriul 2n *ecolul al >lea Edit. Corint KK-Con*tantin un *#aţiu dat &i ela;orea%ă #roiectul _*cenariul iar eo*trateia indică _ arată căile &i 'i9loacele nece*are #entru a le 'ateriali%a. Geo#olitica&i eo*trateia 2n anali%a i*toriei i'ediate+ KKOle Sere;rian Ra'ură a &tiinţelor *trateice care *e ocu#ă cu *tudiul i'#actului factorilor *#aţiali at4t

de oriine natureorafică (ocean 'are ;ariere naturale tere*tre etc.) c4t &i *ocioeorafică (*tate'i&cări *ece*ioni*te reliii) a*u#ra cli'atului de *ecuritate. Ficţionar de Geo#olitică Poliro'KK3

Geo*trateia *e află a&adar la confluenţa dintre eo#olitică &i eorafia 'ilitară. !otu&i *#re deo*e;ire deeorafia 'ilitară 2n *fera #reocu#ărilor eo*trateiei nu *e află acţiunile 'ilitare #ro#riu>%i*e &i nici c7iarconflictul 'ilitar care e*te o;iectul de *tudiu al #ole'oloiei. Bai dificilă e*te frontiera dintre eo*trateie&i eo#olitică acea*ta fiind foarte #er'ea;ilă &i c7iar reu de identificat. Silviu Neuţ (KK1) identificatrei funda'ente *#ecifice ce 9u*tifică nece*itatea unei eo*trateiiM` e=i*tenţa unei diver*ităţi teritoriale &i a unei 'ari varietăţi a *tatelor ce crea%ă #re'i*ele identificării

unor o;iective *trateice. D*tfel dacă eo#olitica *#une ceea ce tre;uie c4&tiat &i con*ervateo*trateia *#une dacă ace*t lucru e*te #o*i;il cu' &i cu ce #un4nd accentul #e #unctele e*enţiale cu'i%ă 'a9oră ale confiuraţiei teritoriului` *tudiul *trateic al *#aţiului 2n ra#ort de *c7i';ările dina'ice dintre centrele de #utere. Dce*te *tudii*e #ot reali%a 2n ra#ort de *cara *#aţialăM de la naţional &i %onal (reional) la continental &i #lanetar(lo;al). n eneral 2n eo#olitică &i eo*trateie *e di*tin trei niveluri de anali%ăM local reional &i'ondial. Pentru eo*trateie i'#ortanţa unei %one e*te evaluată 2n ra#ort de locul *ău 2n *i*te'ul*trateiei %onale continentale *au lo;ale` conce#erea unei *trateii unitare care *ă re%olve unirea *trateiilor fiecărui 'ediu natural (tere*tru'ariti' aerian &i co*'ic). n fiecare dintre ace*te 'edii di*tanţele ri#o*ta &i 'odelele de lu#tă *unt

diferite e=i*t4nd o 'ultitudine de feno'ene &i #roce*e care devin centre de intere* 'a9or #entru o ţară*au alta #entru un centru de #utere *tat *au ru# de *tate. n #re%ent ter'enul a că#ătat &i un 2nţele* 'ai lar fiind folo*it 2n leătură cu #uncte %one 2ntinderi care


13/201

nu au nea#ărat o *e'nificaţie #entru do'eniul 'ilitar ci &i #entru cel co'ercial al #otenţialului de controlal diferitelor reiuni. ntr>o lu'e tot 'ai lo;ali%ată &i interde#endentă finalităţile *tudiilor eo*trateicetind *ă fie tran*latate de la e*tionarea ra#orturilor de forţe &i a acţiunilor 'ilitare la a*iurarea *ecurităţiinaţionale ;a%ă a *ecurităţii colective.

Fi*ci#lina Paradi'a

Iniţială oica intelectuală Pro;le'atica funcţională 6inalităţileGeorafia ocali%ări &i diferenţieri *#aţiale Culturală &i naţională Interfaţă oa'eni _ teritoriuCon*ervarea &i a'ena9area teritoriuluiGeo#olitica Si*te'ul _ *i*te'ele *ocio>#olitice Fi#lo'atică 9uridică &i *ocio>econo'ică !eoriaacţiunii #olitice &i relaţiile dintre *tate Pentru #o%iţia #e e&ic7ierul continental &i 'ondialGeo*trateia Conflictele Bi&cările de forţe Planificarea &i de*fă&urarea acţiunii *trateiceSecuritate &i a#ărareSur*aM Faudel C7. (-,,0) Georafie eo#olitică &i eo*trateie ter'eni 2n *c7i';are 2n volu'ulGeo#olitica I #. /K.

Re%ultă că eo*trateia eo#olitica &i eorafia (2n #ri'ul r4nd eorafia 'ilitară) *unt &tiinţe_di*ci#line&tiinţifice di*tincte care nu tre;uie nici o#u*e nici confundate ci 2nţele*e 2ntr>o *tr4n*ă corelaţie.

0. GEOPOI!ICD 5I IS!ORID. GEOIS!ORID

Dlăturarea c7iar 2n titlul #ri'ei revi*te eo#olitice ro'4ne&ti a celor două conce#te eo#olitică &ieoi*torie evidenţia%ă leăturile indi*olu;ile *tatornicite 2ntre cele două di*ci#line. I*toria #re*u#unei'#ortante cone=iuni cu eo#olitica &i #rile9uie&te o 'ai ;ună 2nţeleere a ace*teia din ur'ă.Fu#ă cu' *e evidenţia%ă &i 2n Cuv4ntul 2nainte al #ri'ului nu'ăr al revi*tei Geo#olitica &i Geoi*toria(-,0-) ?Geo#olitica nu e*te altceva dec4t 2n 'are 'ă*ură eoi*toria #re%entului (#rin eoi*torie tre;uind

*ă 2nţelee' at4ta i*torie ro'4nea*că *au oricare alta c4tă *e #oate #rin eorafie e=#lica)@.Fu#ă cu' *e #oate o;*erva eo#olitica #re%intă o 2nrudire de *u;*tanţă cu eoi*toria. Nu *e #ot faceanali%e eo#olitice reali*te &i funda'entate fără a lua 2n calcul trecutul i*toric ceea ce tran*'ite ace*ta*u; for'ă de e=#erinţă i*torică. Referitor la ace*t a*#ect 2n #refaţa aceleia&i revi*te *e *u;linia fa#tul că?eo#olitica #urcede 2n #arte din eoi*torie &i nu'ai la lu'ina ace*teia #oate eo#olitica lă'uri 2ndea9un* #re%[email protected] toate *tatele e=#erinţa i*torică #rivind relaţia dintre eorafie &i viaţa oa'enilor de>a lunulti'#ului #re%intă o i'#ortanţă deo*e;ită. Dcea*ta e*te evidenţiată 'ai ale* #entru acele *tate dedi'en*iuni 'ai redu*e dar cu o #o%iţie eo*trateică deo*e;ită aflate la ceea ce iniţiatorii revi*tei?Geo#olitica &i Geoi*toria@ nu'e*c ?vaduri eo#olitice ale vre'ii &i #lanetei@ *au ?ră*#4ntii eo#olitice@.

Geoi*toria e*te o di*ci#lină i*torică ce *tudia%ă evoluţia 2n ti'# a 7ărţii #olitice &i a realităţilor eo#olitice aunei entităţi teritoriale. D#ariţia *a *e *ituea%ă 2n deceniul al III>lea al *ecolului fondatorul *ău fiindcon*iderat i*toricul &i eoraful france% ucien 6e;vre #rin lucrarea Pă'4ntul &i evoluţia u'anăMintroducere eorafică 2n i*torie (-,).I*toria #ro#une &i o anu'ită #erce#ţie a*u#ra unui eveni'ent *au a*u#ra unei interacţiuni eo#olitice#erce#ţie fi=ată 2n 'entalul colectiv al unei co'unităţi &i folo*ită ca factor educativ 2n &coli. C4nd *evor;e&te de eoi*torie nu *e #oate avea 2n vedere doar anali%a rece &i o;iectivă a unei *ituaţii ci &i#erce#ţia acelei *ituaţii care vine din trecut. O a*e'enea realitate #*i7oloică influenţea%ă atitudinea 9udecata co'#orta'entul are o e=i*tenţă de *ine *tătătoare 2n con&tiinţa #u;lică av4nd tendinţa *ă *eo#ună #arcă altor inter#retări *au a;ordări ale acelora&i eveni'ente *au *ituaţii.

Dtunci c4nd 2n di*#ută *e află un teritoriu 2n conflict intră idei #erce#ţii de*#re #ro;le'atica aflată 2ndi*cuţie care tinde *ă 2nlocuia*că adevărul. Iar deci%ia luată de un lider ia 2n calcul &i #ro#ria evaluaredar 2ncor#orea%ă &i ideile #erce#ţiile care e=i*tă la nivelul *ocial 'ai lar de*#re acea #ro;le'ă. n


14/201

#rea';ulul Ficţionarului de eo#olitică a#ărut *u; coordonarea lui Tve* aco*te *e re'arcă #e ;unădre#tate că ?Rolul ideilor – c7iar &i fal*e – e*te ca#ital 2n eo#olitică 2ntruc4t ele *unt cele care e=#lică#roiectele &i care a*e'enea cau%elor 'ateriale deter'ină aleerea *trateiilor@.

1. REVENIRED N DC!UDI!D!E D GEOPOI!ICII

Fu#ă conul de u';ră 2n care a intrat 2n #ri'ii ani ai #erioadei #o*t;elice ca ur'are a identificării *ale cueo#olitica er'ană &i i'#licit cu fa*ci*'ul &i i'#eriali*'ul o #ri'ă 2ncercare de rea;ilitare a eo#oliticiica &tiinţă 2i a#arţine anali*tului a'erican (de oriine ro'4nă ) adi* 8ri*tof care a #ledat #entru

revenirea la ter'enul de eo#olitică 2nce#4nd cu *tudiul *ău din -,3K . Dce*ta con*idera că ?ter'enul deeo#olitică a do;4ndit o *ini*tră conotaţie. El i'#lică o di*tor*iune &i o utili%are re&ită a factoriloreorafici 2n intere*ul #oliticii naţionale are*ive. Dcea*ta e*te o nefericire 2ntruc4t el e*te un ter'en ;un&i noi ave' nevoie de o noţiune care *ă aco#ere *tudiile de eorafie orientate *#re #olitică@. Cu toateace*tea #4nă la 2nce#utul anilor HK ai *ecolului trecut c4nd 2nce#e *ă *e facă *i'ţită revenirea

eo#oliticii 'ai cu *ea'ă 2n 6ranţa *tudiile de eo#olitică au fo*t a#roa#e ine=i*tente.Revenirea 2n actualitate a eo#oliticii #oate fi 2n*ă con*iderată o con*ecinţă a eveni'entelor #olitice dinulti'ul deceniu al *ecolului trecut. Pe fondul unui de%7eţ al relaţiilor E*t>Ve*t au fo*t readu*e 2n atenţiecu #recădere #rin inter'ediul 'a**>'ediei conce#te eo#olitice #recu' #utere>'are #utere>*u#er#utere *fere de influenţă>*fere de intere* %one eo#olitice #uncte eo*trateice conflictualitate#ani*' ca #uncte de *#ri9in e=tre' de i'#ortante 2n e=#licarea a tot ceea ce *e 2nt4'#lă 2n lu'e. aacea*ta a contri;uit deci*iv con9unctura #olitică internaţională a 'o'entului caracteri%ată #rinM` *f4r&itul Ră%;oiului Rece &i tendinţa de 2nlocuire a ace*tuia cu o ?#ace rece@ 'ateriali%ată #rin*u*#iciunea Ru*iei 2n faţa e=tinderii către e*t a *tructurilor euro#ene &i euro>atlantice (refu%ul iniţial de aacce#ta includerea 2n N.D.!.O. &i U.E. a Statelor $altice #ă*trarea unor enclave de intere* eo*trateicM

8alininrad &i !ran*ni*tria etc) dar &i #rin a*cen*iunea #e *cena eo#olitică internaţională a unor noiactori C7ina fiind e=e'#lul ti#ic` *i*te'ul ;i#olar definit #rin cliva9ele Ve*t>E*t *au S.U.D. – U.R.S.S. a devenit #entru o vre'euni#olar S.U.D. #relu4nd *tatutul de 7ee'on 'ondial dar cu tendinţa evidentă de a deveni 'ulti#olară#rin de%voltarea unor centre *ecundare de #utere (Uniunea Euro#eană C7ina Aa#onia &i ?draonii@ dinE=tre'ul Orient Ru*ia etc.)` Feclinul ideoloiilor 2n eneral &i al 'ar=i*'ului 2n *#ecial care nu 'ai #uteau oferi e=#licaţii credi;ileale eveni'entelor 2n favoarea enerali%ării *i*te'ului de'ocratic &i al econo'iei li;erale de #iaţă` Inten*ificarea &i diver*ificarea conflictelor &i a *tărilor conflictuale la nivel 'ondial ca e=#re*ie aduali*'ului lo;ali%are – fra'entare.

n ace*t conte=t revenirea #refi=ului ?eo@ e*te un feno'en ce a caracteri%at deceniul al o#tulea dar 'aicu *ea'ă al noulea al *ecolului trecut ace*ta reă*indu>*e 2n a*cen*iunea eo#oliticii eo*trateiei &ieoi*toriei dar &i 2n #roliferarea unor neoloi*'e ca eoecono'ie eocultură eo'odernitateeo#*i7oloie eo'aretin etc.

3. GEOECONOBID 5I GEOCU!URD

Geoecono'ia e*te o &tiinţă de *inte%ă la aflată contactul dintre eorafie &tiinţele econo'ice &i cele#olitice care are ca o;iect de cercetare ra#orturile dintre econo'ie (activitate econo'ică) &i *#aţiu(teritoriu) &i care *tudia%ă influenţa reci#rocă dintre ace*tea #recu' &i *trateiile de de%voltare

econo'ico>*#aţială a relaţiilor dintre diferite reiuni %one orani%aţii .Fe&i a#ro#iate ca te'atică *tudiile de eoecono'ie *e di*tin de cele din *fera eorafiei econo'icedeoarece 2n #ri'ul ca% accentul cade #e i'#actul 'ediului #olitic a*u#ra celui econo'ico>eorafic


15/201

interfer4nd 2n ace*t *en* cu eo#olitica 2n vre'e ce *tudiile de eorafie econo'ică 'ini'i%ea%ă rolulfactorului #olitic centrul de reutate că%4nd #e *tudierea dina'icii *#aţiilor econo'ice &i #e anali%a 7ărţiiecono'ice.Geocultura re#re%intă totalitatea valorilor 'ateriale &i *#irituale dintr>un *#aţiu eorafic oarecarerecuno*cute &i acce#tate ca fiind co'une deter'inate de intere*e eo#olitice co'une 2ntr>o anu'ită#erioadă de ti'# .

!er'enul a fo*t introdu* 2n -,,- de către *ocioloul a'erican I''anuel \aller*tein de&i a*tfel de *tudiiau fo*t reali%ate 2ncă din #erioada inter;elică.Geocultura *tudia%ă relaţia dintre *#aţiu #olitică &i cultură 2n toate 'anife*tările ace*teia (cultură'aterială reliie li';ă artă) fiind o di*ci#lină culturoloică de contact cu eorafia (2n *#ecial cueorafia culturală dar &i cu cea linvi*tică *au confe*ională).

CDPI!OU II

EVOUID GNFIRII GEOPOI!ICE5COI !EORII 5I CONCEP!E GEOPOI!ICE

Pentru a e=#lica feno'enele #olitice *ociale *au econo'ice teoreticienii eo#oliticii au ela;orat o 2ntreaă *erie de teorii &i 'odele e=#licative care #rin a#licare au funda'entat o anu'ită liniedirectoare 2n #olitica internaţională. Dce*tea au #urtat 2n*ă o #uternică a'#rentă locală a &coliieo#olitice care le>a dat na&tere con*tituind un e=#onent o funda'entare a intere*ului eo*trateic alre*#ectivei #uteri. n linii enerale teoriile eo#olitice indiferent de &colile care le>au dat na&tere *e 2n*criu 2n două curente'a9oreMCurentul eodeter'ini*t ce acordă 'ediului eorafic rolul de factor deter'inant 2n de%voltarea*ocietăţii de%voltat 'ai ale* de &coala er'ană (teoria *tatului oranic teoria *#aţiului vital)

Curentul eo*trateic orientat *#re #lanificarea *#aţială a acţiunilor 'ilitare 'enite *ă a*iure o c4t 'ai;ună *ecuritate (a#ărare) a unui *tat. Dcea*tă orientare a fo*t de%voltată cu #recădere de &coalaeo#olitică anlo>a'ericană (teoria #uterii 'ariti'e teoria #uterii continentale teoria ţăr'urilor teoria#uterii aeriene teoria *#aţiilor lo;ale).

Princi#alele teorii &i conce#te eo#olitice(*ur*eM Bartin Ira Gla*ner -,,3 #. /// Frao& 6ră*ineanu KK1 #. 3, cu co'#letări)

a. Curentul eodeter'ini*t – 6riederic7 Rat%el (-H00>-,K0)M ele'entele e*enţiale de anali%ă ale *tatului lei de e=#an*iune ale

*tatului (-H,) teoria *tatului oranic – Rudolf 89ell:n (-H30>-,)M introduce ter'enul de ?eo#olitică@ (-,KK) *i*te'ati%area anali%ei *tatului(-,-3) – 8arl -,0)M #uteri continentale _ #uteri 'ariti'e teoria *#aţiului vital frontiere 2n'i&care teoria #an>ideilor (#an>reiunilor) (-H,)

;. Curentul eo*trateic – -,0)M eo*trateia #ivotul eorafic al i*toriei (-,K0) teoriaului (-,-,) Dlfred !. Ba7an (-H0K>-,-0) teoria #uterii 'ariti'e (-H,K) – Nic7ola* Ao7n S#'an (-H,/>-,0/)M teoria Ri'land>ului (-,00) – Dle=ander P. de Sever*M teoria #uterii aeriene (-,0) – Saul $. Co7enM teoria *#aţiilor lo;ale (-,/) – ;inieJ $r%e%in*iM i'#erativele eo*trateice ale S.U.D. eo*trateia #entru Eura*ia


16/201

– Sa'uel au 2ncadrat #e acela&i curent de a;ordare fie că au venit cari#o*tă ca reacţie 2ndre#tăţită din #artea coleilor din alte ţări inclu*iv din Ro'4nia contri;uind laa#ariţia &i de%voltarea altor &coli eo#olitice. D*tfel &coala eo#olitică er'ană a enerat o vie de%;atere#e continent 2n leătură cu noua di*ci#lină contri;uind i'#licit la clarificarea o;iectului *ău de *tudiu.

-.-. Precur*orii &colii eo#olitice er'aneM 6riedric7 Rat%el &i Rudolf 89ell:n

Nă*cut la /K auu*t -H00 2n ora&ul er'an 8arl*ru7e 6riedric7 Rat%el a a;*olvit Univer*itatea din

*e la i'#ortanţa ace*tei lucrări dar &i a o#erei &tiinţifice a lui 6riedric7 Rat%el 2n an*a';luSi'ion Be7edinţi *criaM ?ucrarea acea*ta a fo*t 'enită *ă ră*toarne &i *ă tran*for'e o 2ntreaă ru;ricăa literaturii eorafice. P4nă la Rat%el *u; nu'ele de eorafie #olitică *e 2nţeleea o 2n&irare de*u#rafeţe ale *tatelor &i #rovinciilor de raniţe #o#ulaţii 2'#ărţiri ad'ini*trative for'e de uvernare &ialte a'ănunte fără *#irit eorafic. Era o adevărată 'o&tenire din vre'ea #erucilor o eorafie Dl'anac7 – Got7a+ Rat%el 2&i dă *ea'a că o a*tfel de 'o&tenire #eni;ilă nu 'ai #oate fi *uferită 'ultti'#. Georafia #olitică are *ă *e ocu#e %icea el de *tat. Iar *tatul nu e*te o ficţiune cartorafică ci orealitate ;ioloică. E o #arte din faţa #ă'4ntului &i o #arte din o'enire diferenţiată 2n anu'ite 2'#re9urări

naturale ce tre;uie *tudiate. Statul ca &i orice orani*' *e na&te cre&te decade &i #iere 2n leătură cuanu'ite 2'#re9urări fi%iceM ra*ă for'ele #la*tice ale *coarţei cli'ă etc. Prin ur'are 2n *#aţiu – 2ntreecuator &i #oli – iar 2n ti'# – evolutiv de la *tatul u'ilit co'#u* a;ia din c4teva *ate &i #4nă la *tatele'ondiale cu' e cel enle%e*c cel ru*e*c etc. – o'ul de &tiinţă tre;uie *ă ur'ărea*că toate for'eleace*tea *ociale cu 4ndul de a le reduce la cateorii eorafice@ .Rat%el con&tienti%ea%ă 'o&tenirea #eni;ilă a eorafiei *f4r&itului de *ecol I 2ncerc4nd *ă*i*te'ati%e%e 2ntr>o vi%iune interatoare i'en*ul 'aterial de*cri#tiv cule* de>a lunul vre'ii. Dce*tde'er* i>a i'#u* 2n*ă de*c7iderea cercetării eorafice *#re feno'enele *ociale &i #olitice fără de careeorafia nu ar avea *en* 'ai 'ult autorul 2ncearcă *ă intre 2n #rofun%i'ea ace*tor interde#endenţecăut4nd *ă funda'ente%e &i *ă e=#lice *tatul ca orani*' #olitic dintr>o #er*#ectivă eorafică. D*tfel

el de#ă&e&te raniţele eorafiei #olitice &i face anali%ă eo#olitică fără a #ronunţa 2n*ă ace*t nu'e.


17/201

-.-.-. Statul 2n vi%iunea eo#olitică a lui Rat%el. !eoria *tatului oranic6iind la oriine de for'aţie ;iolo Rat%el a #ornit 2n anali%a *a de la analoia dintre *i*te'ele ;ioloice &icele #olitice conce#4nd *tatul du#ă 'odelul *tructurii celulare alcătuit dintr>un nucleu denu'it #unctcentral ('ittel#unt) *#aţiu *i'ilar cito#la*'ei din *tructura celulară &i un orani*' #eriferic (raniţa)core*#un%ător 'e';ranei celulare. 6uncţionarea *tatului era 2n vi%iunea *a *i'ilară cu cea a unui #ul*arMde #uterea &i vitalitatea 'ittel#unt>ului de#in%4nd 'ări'ea *u#rafeţei &i confiuraţia raniţei. 6iecare

*tat ar avea 2n ace*t 'odel de evoluţie o tendinţă ?naturală@ de e=#an*iune a*e'ănătoare cre&teriiorani*'elor vii tendinţă deter'inată &i condiţionată de cre&terea #o#ulaţiei.

6i. - – Geo#olitica *#aţiului vital (6riederic7 Rat%el)Sur*aM $ăde*cu KK0 #. 03-.Bittel#unt>ulM e*te centrul *#aţial nucleul etno>#olitic al *tatului GraniţaM dă for'ă *tatului *tatului &i e*te#rodu*ul e=#an*iunii centrului *ău PeriferiileM or;itea%ă 2n 9urul 'ittel#unt>ului *tatelor #uternice S#aţiulvitalM di*tanţa dintre 'ittel#unt &i #eriferii e*te controlată #rin 'i9loace 'ilitare co'erciale *#irituale.S#aţiul vital a*iură de%voltarea 'ai de#arte a centrului *tatului #uternic.

Proce*ul *e reali%ea%ă #e două căiM #rin coloni%are internă a unui *#aţiu ceea ce re#re%intă tendinţa*#re o di*tri;uţie c4t 'ai o'oenă a #o#ulaţiei #e *u#rafaţa *tatului adică reali%area unei concordanţeantro#oeorafice 2ntre *u#rafaţă &i #o#ulaţie. C4nd *u#rafaţa *tatului e*te locuită fie de un nu'ăr #rea'are fie di'#otrivă de o #o#ulaţie #rea redu*ă a#are o di*cordanţă antro#oeorafică ceea cedeter'ină o coloni%are e=ternă adică o coloni%are dincolo de raniţele *tatului din*#re teritoriul*u#ra#o#ulat *#re cel *u;#o#ulat deoarece *#aţiile *u;#o#ulate atra cu o ?#utere fi%ică@ #o#ulaţia din*#aţiile *u#ra#o#ulate. Un a*tfel de feno'en e*te caracteri*tic la raniţa ru*o>c7ine%ă #rin dina'icare#u;licilor autono'e ;ud7i*te din *udul Si;eriei de la raniţa 6ederaţiei Ru*e cu C7ina &i Bonolia .?Un #o#or cre&te #rin aceea că>&i 'ăre&te nu'ărul o ţară #rin aceea că>&i 'ăre&te teritoriul. ntruc4tunui #o#or 2n cre&tere 2i tre;uie teritoriu nou el cre&te #e*te 'arinile ţării. Bai 2nt4i el valorifică 2n

interior #entru *ine &i #entru *tat #ă'4ntul care nu fu*e*e 2ncă ocu#atM acea*ta e*te coloni%area internă.Facă nici acea*ta nu 'ai a9une atunci #o#orul năvăle&te 2n afară &i a#ar toate acele for'e ale cre&terii*#aţiale+care duc 2n cele din ur'ă 2n 'od nece*ar la do;4ndirea de noi teritoriiM acea*ta e*tecoloni%area e=ternă. Inva%ia 'ilitară cucerirea e*te ade*eori *tr4n* leată de acea*tă coloni%are@ . no#inia lui Rat%el nece*itatea de *#aţiu devine e=#lica;ilă &i are un 'otiv re%ona;il atunci c4nd *e 2nrei*trea%ă o den*itate #rea 'are de #o#ulaţie care nu 'ai a*iură condiţii o#ti'e de evoluţieM ?Pe unteren 'ic oa'enii devin #rea nu'ero&i *e a#ro#ie unii de alţii *e 2ncaieră &i *e lu#tă 2ntre ei *ee#ui%ea%ă dacă nu li *e oferă *#aţiu nou #entru coloni%are@ . Au*tificarea#ornind de la ace*te aru'ente a acţiunilor 'ilitare de inva%ie &i cucerire de teritorii a avut un i'#act'a9or nu nu'ai a*u#ra &colii eo#olitice er'ane dar &i a eo#oliticii &i eo*trateiei 2n an*a';lu. Pe de

o #arte ace*tea au contri;uit deci*iv la ?funda'entarea &tiinţifică@ a #oliticii i'#eriali*te a Ger'aniei din#ri'a 9u'ătate a *ecolului trecut #olitică ce a *tat la ;a%a celor două conflaraţii 'ondiale iar #e de altă#arte au au fo*t inten* criticate ener4nd &i a'#lific4nd curentul eo#olitic defen*iv #ro'ovat de alte&coli eo#olitice. 5i nu 2n ulti'ul r4nd ace*te a;ordări au enerat ?anate'i%area@ eo#oliticii 2nan*a';lul *ău ce a caracteri%at #erioada #o*t;elică c4nd eo#olitica deveni*e *inoni'ă cu na%i*'ul &ii'#eriali*'ul 2n eneral. Potrivit lui Rat%el *#aţiul nu e*te ec7ivalent cu teritoriul unui *tat cide*e'nea%ă li'itele naturale 2ntre care *e #roduce e=#an*iunea #o#oarelor arealul #e care ace*teatind *ă>l ocu#e con*ider4nd că le revine 2n 'od natural. n ace*t conte=t el folo*e&te noţiuni cu' ar fi?Vol o7ne Rau'@ (#o#or fără *#aţiu) *au ?Rau'*in@ (*i'ţul *#aţiului).Pe de altă #arte *#aţiul 'odelea%ă ad4nc e=i*tenţa #o#ulaţiei care 2l locuie&te condiţion4nd nu nu'ai

li'itele fi%ice de e=tindere a unei co'unităţi ci &i atitudinea *a 'entală faţă de lu'ea 2ncon9urătoare. Feaici *>au de%voltat ulterior conce#tele de *#aţiu 'ental &i *#aţiu trăit (le*#ace vecu) ce de*e'nea%ăacele *#aţii ;ine individuali%ate 2n decur*ul ti'#ului #e ;a%a tradiţiilor co'#le'entarităţilor econo'ico>


18/201

*ociale &i #atri'oniului cultural &i *#iritual co'un. 6uncţionalitatea ace*tora e*te #roiectată 2n #*i7oloialocuitorilor ace*tea devenind *#aţii de ra#ortare a identităţii locuitorilor al co'uniunii dintre o' &i 'ediul*ău de viaţă ele'ent funda'ental 2n dura;ilitatea oricărei *tructuri reionale. S#aţiile 'entale *unt 2nacela&i ti'# *#aţii funcţionale dar &i *#aţii de o'oenitate etnică &i culturală *#aţii *tructurate de 9o* 2n*u* #e ;a%a relaţiilor dintre colectivităţile locale. Pentru Rat%el ?den*itatea 'are a #o#orului 2n*ea'năcultură@ e=i*t4nd o interde#endenţă 2ntre 'arile focare de cultură ale lu'ii &i %onele de 'a=i'ă #re*iune

antro#ică. Valea Nilului Barea C4'#ie C7ine%ă India Orientul D#ro#iat Be*o#ota'ia *au Grecia anticăau fo*t 2n acela&i ti'# 'ari focare de cultură &i civili%aţie ale lu'ii antice dar &i %one de inten*ă locuire%one ce *>au ;ucurat de condiţii eorafice ce au favori%at o inten*ă antro#i%are. In ace*t *en* Rat%elvor;e&te de eo*#aţii #rin ace*tea 2nţele4nd e=tinderea influenţei unei civili%aţii la nivel 'acroteritorial(ade*ea continental). O a*e'enea e=tindere #oate fi &i #olitică 2n ace*t ca% re%ult4nd i'#eriile care au o 2n*ă e=i*tenţă efe'eră deoarece au de reulă o *tructură 7i;ridă for'ată din 'ai 'ulte *tate &i naţiuni.Ceea ce deo*e;e&te eo*#aţiul de i'#eriu e*te #re%enţa e*enţială a culturii &i a forţei *ale'odelatoare. Po#ulaţia e*te indicator nu nu'ai #entru cultura dar &i #entru #uterea unui *tat#uterea fiind ele'entul c7eie ce condiţionea%ă dina'ica ra#orturilor dintre *tate. Un *tat #uternic va tindetotdeauna *ă ocu#e #o%iţiile naturale cele 'ai avanta9oa*e adică #o%iţii eo*trateice #rin ace*tea

2nţele4ndu>*e #uncte o;liatorii de trecere (#a*uri 'ontane *tr4'tori *au canale 'ariti'e) ie&irea la'are fluvii de i'#ortanţă deo*e;ită #entru naviaţie vecinătatea unui lanţ 'ontan etc. Fe aici derivă &iideea lan*ată de Rat%el #rivind ciclul oceanic #otrivit căruia valoarea unor 'ări &i oceane *e *c7i';ă &iea 2n funcţie de 'ări'ea i'#ortanţa ţărilor care le *tră9uie*c. Ciclul oceanic a evoluat de>a lunul vre'ii'ut4ndu>*e din Barea Bediterană la Oceanul Dtlantic &i de aici la Pacific. Rat%el con*idera că Pacificule*te oceanul viitorului deoarece e*te locul unei activităţi *u*ţinute &i al unui #otenţial conflict de intere*e 2ntre unele dintre cele 'ai #uternice cinci ţări ale lu'iiM S.U.D. Ru*ia C7ina Aa#onia &i Dnlia (care laacea dată deţinea colonii 2n Pacific). Bi%a ace*tui conflict ar fi re#re%entată de #o%iţia *trateicăre*ur*ele unice &i di'en*iunile uria&e ale Pacificului . Conco'itent 2n Pacific ar ur'a *ăai;ă loc &i #rinci#ala confruntare 2ntre *tatele 'ariti'e (Dnlia Aa#onia) &i cele continentale (Ru*ia

C7ina). Rat%el con*idera că 2n acea*tă confruntare #uterile continentale vor avea c4&ti de cau%ă 2ntruc4t di*#un de re*ur*e 'ult 'ai nu'eroa*e #recu' &i de un *#aţiu *uficient ca ;a%ă eo#olitică. nacela&i ti'# el #revedea că ;ătălia #entru Pacific ar #utea avea un final catra*trofal care ar 'arca &i 2nc7eierea evoluţiei ciclice a o'enirii .Po%iţia 2n vi%iunea eo#olitică a lui Rat%el e*te cea care decide valoarea *#aţiului. ?Po%iţia cori9ea%ă*u#radi'en*ionea%ă *au *u;di'en*ionea%ă *#aţiul@ . E*te vor;a de #o%iţia eo*trateică a unui *#aţiuconce#t deo*e;it de co'#le= ce *e referă la interde#endenţa dintre factorul natural cel #olitic &i celde'orafic la cu'ulul dintre #o%iţia naturală #olitică &i *ocială. Ba=i'i%area valorii eo#olitice a*#aţiului *e #roduce atunci c4nd ace*ta are o *u#rafaţă con*idera;ilă dar are &i de*c7idere la 'are &i cuat4t 'ai 'ult la *tr4'tori *au canale de 'are i'#ortanţă #entru naviaţie. Situarea #e cur*ul inferior al

unor i'#ortante a=e navia;ile tran*continentale la ura de văr*are a ace*tora *au de>a lunul unorcoridoare de tran*#ort internaţional aduc un #lu* de valoare *#aţiului. Cecenia *#re e=e'#lu e*tei'#ortantă #entru 6ederaţia Ru*ă deoarece e*te *ituată de>a lunul unei i'#ortante a=e de tran*#ort a7idrocar;urilor du#ă cu' Eriteea era i'#ortantă #entru Etio#ia #entru că 2i a*iura ie&irea la 'are *auFo;roea a*iură Ro'4niei nu nu'ai ie&irea la 'are dar &i urile Funării canalul Funăre>BareaNeară &i #ortul Con*tanţa. Fe aici *>a de%voltat &i conce#tul de *#aţiu de *ecuritate un *#aţiu care de&inu *e află 2ntre raniţele unui *#aţiu are o deo*e;ită i'#ortanţă eo*trateică #entru ace*ta controlul*ău 'a=i'i%4ndu>i cu 'ult i'#ortanţa eo*trateică. D*tfel de&i *tr4'torile #onto>'editeraneene ($o*for&i Fardanele) nu *e 2ncadrea%ă 2n teritoriul Ro'4niei ele intră 2n *#aţiul *ău de *ecuritate deoarece 2icondiţionea%ă acce*ul la Oceanul Planetar la fel i'#ortanţa #ortului Con*tanţa &i a Canalului Funăre>

Barea Neară ar fi 'ult di'inuată dacă nu ar e=i*ta Canalul Funăre>Bain>R7in care *ă>i a*iure leăturacu Barea Nordului &i cu nord>ve*tul Continentului. Prin ur'are dacă #o%iţia eorafică ră'4ne 'ereune*c7i';ată de*e'n4nd *ituarea *trict to#orafică vecinătăţile naturale #o%iţia deţinută 2ntr>o e'i*feră


19/201

*au alta a Pă'4ntului for'ele de relief *au arterele 7idrorafice #e care le 2nlo;ea%ă un *#aţiu #o%iţiaeo*trateică e*te 2ntr>o continuă tran*for'are evoluţie deoarece con9unctura #olitică ce 'oderea%ăvaloarea unui *#aţiu e*te 2ntr>o #er'anentă evoluţie. Fin acea*tă #er*#ectivă Rat%el vor;e&te de*#re#o%iţie inter'ediară de 'i9loc (?Bittelaa@) at4t de ordin natural c4t &i de ordin #olitic. E*te un ti# de#o%iţie caracteri*tic 'ai ale* *tatelor 'ici *au a celor a#ărute de cur4nd. n ace*t conte=t el vor;e&te deuna dintre cele 'ai intere*ante #o%iţii #olitico>eorafice inter'ediare din Euro#a cea a noului reat de

la Funăre Ro'4nia aflată 2ntre intere*ele *trateice ale Ru*iei &i !urciei . Conce#tul de *tat ta'#on(?;uffer *tate*@) de%voltat 'ai t4r%iu cu' era Ro'4nia 2n acea #erioadă *ituată 2ntre intere*eleeo*trateice a două 'ari #uteri *au cu' au fo*t 'ai t4r%iu Dfani*tanul creat #entru a li'itae=#an*iunea ru&ilor către Oceanul Indian 2n dauna intere*elor eo*trateice ale Barii $ritanii Bonolia*tat>ta'#on 2ntre Ru*ia &i C7ina *au Ne#alul &i $7utanul 2ntre C7ina &i Uniunea Indiană a derivat dinceea ce Rat%el a definit ca #o%iţie inter'ediară. Cel de>al treilea ele'ent*tructural al *i*te'ului #olitico>eorafic conce#ut de Rat%el *unt raniţele. Con*ider4nd raniţa ca oran#eriferic el a#recia%ă caracterul 'o;il al ace*teia 2n de#endenţă de vitalitatea 'ittel#unct>ului &i i'#licitde 'ări'ea *tatului. Pe de altă #arte raniţa nu 'ai e*te o f4&ie de #ă'4nt care 'arc7ea%ă de*#ărţireadintre *tate ci un oran #eriferic al *tatului un indicator al cre&terii &i *lă;iciunii *ale al tran*for'ărilor

*urvenite 2n interiorul *ău. Pe 'ă*ura evoluţiei *tatului &i a cre&terii *ale de'orafice *#aţiiledintre *tate (frontierele) odinioară de*tul de 2ntin*e *e co'#ri'ă. ona *e tran*for'ă 2n linie o linie cee=#ri'ă relaţiile *#aţiale dintre *tate o linie de 'a=i'ă #re*iune dintre ace*tea. Facă frontiera e=#ri'ă orealitate o f4&ie de 2ntre#ătrundere etnică de'orafică *ocială &i econo'ică dintre *tate raniţa e*te unco'#ro'i* la care *>a a9un* #rin neocieri &i nu de #uţine ori ace*te neocieri au ur'at unor conflictear'ate. Ea con*finţe&te o *tare de lucruri #ro#rie unui anu'it interval de ti'# fiind locul unde *e 2nt4lne*c *tatele cu ca#acitatea &i di*#oni;ilitatea lor de a>&i e=tinde *#aţiul #e care 2l deţin la un 'o'entdat. Fu#ă cu' a' 'ai *u;liniat #otrivit conce#ţiei lui Rat%el *tatul ia na&tere 2n 9urul unui Bittel#untcare concentrea%ă eneria &i forţa unui #o#or. Fin ace*t centru vital al *tatului #orne*c 2n cercuriconcentrice unde de enerie &i vitalitate care aco#eră 2ntreul teritoriu naţional. Ulti'ul cerc e*te

re#re%entat de raniţa *tatului re*#ectiv. Graniţa *#une Rat%el ?e*te un #rodu* al 'i&cării@ e*te?#eriferia teritoriului *tatal econo'ic &i a #o#orului@ oranul cel 'ai *en*i;il unde *e #oate detecta*tarea de *ănătate a *tatului. a raniţă *e #oate 'ă*ura cel 'ai ;ine inten*itatea #ul*arilor econo'iciculturali co'unicaţionali e'i&i de Bittel#unt. Graniţa nu e*te o linie fi=ă c7iar dacă ea e*te con*acrată#rin tratate &i 2nţeleeri internaţionale. Ea *e află 2n e=#an*iune dacă inten*itatea #ul*arilor e*te 'aredu#ă cu' #oate fi 2n retraere dacă acea*tă inten*itate *e află 2n *cădere.O raniţă de*#arte două *tate două %one de influenţă. Prin ur'are 2n reiunea de l4nă raniţă *e 2nt4lne*c &i *e confruntă #ul*ari venind din direcţii diferite. Dici *e face diferenţa dintre inten*itatea lor. Nue*te i'#ortant ca un #ul*ar *ă ai;ă o anu'ită inten*itate ci ca el *ă nu 2nt4lnea*că un #ul*ar cu ointen*itate 'ai 'are &i venind din direcţie o#u*ă. Prin ur'are *e #oate *#une că fiind un oran #eriferic

raniţa e*te un ra#ort de forţe. Dtenuarea de%ec7ili;relor indu*e deconfruntarea celor două cateorii de #ul*ari *e reali%ea%ă #rin co'unicare. Rat%el conce#e co'unicarea 2ntr>un *en* foarte lar acea*ta lu4nd for'a *c7i';ului de 'ărfuri de #rodu*e culturale &i de idei. El*e*i%ea%ă totodată i'#ortanţa din ce 2n ce 'ai 'are a co'unicării 2n re%olvarea conflictelor dintre *tate 2n detri'entul forţei ar'elorM ?Condiţia randorii unui #o#or &i a#oi a oricărei 'ari #uteri e*te de%voltarea'a=i'ă a co'unicării@ . In conclu%ie *e #oate afir'a că autorul er'an *>a nu'ărat#rintre #ri'ii care au conce#ut *tatul 2ntr>o vi%iune *i*te'ică alcătuit din trei ele'ente e*enţialeM *#aţiu#o%iţie &i raniţe la care *e adauă #o#ulaţia ca ele'ent ve7iculant ce condiţionea%ă dina'icaace*tora. Sinteti%4nd i'#ortanţa ace*tor ele'ente Rat%el a for'ulat o *erie de lei ce e=#ri'ăi'#ortanţa &i rolul ace*tora 2n cre&terea de%voltarea &i funcţionarea *tatului ca *i*te' M

-. S#aţiul unui *tat cre&te #e 'ă*ura cre&terii culturii *ale. Cre&terea *#aţială a *tatelor e*te 2n*oţită &i de alte 'anife*tări ale de%voltării ace*tora cu' *untforţa ideilor inten*itatea co'erţului activitatea de*fă&urată 2n diferite *fere de activitate


20/201


21/201

– rato#olitica (ce anali%ea%ă *tatul ca for'ă de uvernă'4nt). Dflat *u; #uternica influenţă a culturii er'ane 89ell:n #reia conce#ţia lui Rat%el de*#re *tat ca o for'ăde viaţă #ro#un4nd a;ordarea ace*tuia din 'ulti#le #er*#ective care *ă #oată e=#lica 'ai ;inefuncţionalitatea *a. n ace*t conte=t eo#olitica ar ur'a *ă *e ocu#e de *u#ortul eorafic natural al*tatului. Statul *#une 89ell:n ?nu #oate #luti 2n vă%du7 el e leat 2ntoc'ai ca #ădurea de un anu'e *oldin care>&i *ue 7rana &i *u; a cărui faţă co#acii lui deo*e;iţi 2&i 2'#lete*c 2ntre ei rădăcinile@ . Prin

ur'are anali%a *i*te'ului *tatal ar tre;ui *ă ai;ă 2n vedere ur'ătoarele a*#ecte M-. ara (eo#olitica)M -.-. D&e%area ţării (to#o#olitica) -.. nfăţi&area ţării -./. !eritoriul ţării

. Go*#odăria ţării (eco#olitica)M .-. Relaţiile co'erciale e=terne .. Sati*facereanevoilor econo'ice #ro#rii ./. Viaţa econo'ică /. Nea'ul (de'o#olitica)M /.-.Con*tituţia nea'ului /.. Po#orul /./. 6irea nea'ului 0. Societatea(*ocio#olitica)M 0.-. Structura *ocială 0.. Viaţa *ocială 1. Guvernă'4ntul (rato#olitica) 1.-.6or'a de uvernă'4nt 1.. Dd'ini*traţia 1./. Dutoritatea *tatului.Conco'itent autorul *e'nalea%ă relaţiile ce *e *ta;ile*c 2ntre ace*te #er*#ective de a;ordare deoareceace*te do'enii alcătuie*c un 2ntre *i*te'ic. ?6iecare #utere a fo*t conce#ută ca unitate #olitică a cincico'#onente #ut4nd fi #rivităM din #unct de vedere eorafic etnic econo'ic *ocial &i 9uridic nu'i'

ace*te cinci feţe ale fiinţei eiM ţară nea' o*#odăria ţării *tructura *ocială &i uvernă'4nt@ . Dnali%a e*te a#licată cu #recădere 'arilor #uteri #rivite ca ?orani*'e #olitice@ *u#u*e i'#erativuluicre&terii. Vocaţia *tatelor 'ici 2n ?e#oca 'arilor #uteri@ e*te de a *e inter#une 2ntre ace*tea (*tateta'#on). Pentru a *u#ravieţui ace*tea tre;uie *ă #ro'ove%e fie o #olitică de ec7ili;ru fie *ă devină?*atelitul@ unei 'ari #uteri *au *ă di*#ară. In ace*t conte=t declan&area Ră%;oiului Bondial 2n -,-0e*te 9u*tificată de 89ell:n #rin nece*itatea orani%ării 2ntr>o co'unitate nouă a ?naţiei@ er'ane *u;*teaul #an>er'ani*'ului intrat 2n coli%iune cu #an>*lavi*'ul #ro'ovat de Ru*ia. n o#inia *aGer'ania a 'anife*tat o *ete de *#aţiu 9u*tificată de e=i*tenţa unui #o#or nu'ero* iar #o#orul er'ana#arţinea unei ra*e *u#erioare care 9u*tifică rolul *ău de cucerire &i do'inare a lu'ii occidentale . Dce*tae*te &i 'otivul #entru care 89ell:n a fo*t ado#tat de eo#olitica er'ană. Si'ilar

'odelului i'ainat de Rat%el *tatul era #rivit de 89ell:n ca o for'ă de viaţăM ?'arile #uteri *unt 2naintede toate 2ntruc7i#ări ale vieţii &i c7iar cele 'ai 'ăreţe dintre toate 2ntruc7i#ările de #e #ă'4nt ale vieţii@M#olitica fiind &tiinţa *tatului iar eo#olitica o #arte o co'#onentă a *a ce *e ocu#ă cu anali%a *tatului din#unct de vedere eorafic adică e=act ceea ce Rat%el 2nţeleea #rin eorafie #olitică. !o#o#olitica 2no#inia lui 89ell:n făcea #arte interantă din ace*t de'er* av4nd 2n vedere a&e%area ţării #rivită din#er*#ectiva i'#licaţiilor &i a cone=iunilor *ale #olitico>*trateice adică ceea ce *e 2nţelee #rin #o%iţieeo*trateicăM ?n #ractică e*te vor;a 'ai ale* de un *tudiu al vecinilor. Se oferă aici o;*ervaţiei &ireflecţiei toate #ro;le'ele funda'entale #entru *ituaţia 2n lu'e a unei ţări care decurM dintr>o vecinătate*i'#lă *au co'#licată din vecinătatea cu *tate 'ari *au 'ici din di*tanţele 'ai 'ari *au 'ai 'ici ce lede*#arte de centrele de forţă &i de cultură ale ti'#ului din *ituaţia faţă cu #unctele de fricţiune *en*i;ile

ale 'arii #olitici din a&e%area la centru inter'ediară *au la 'arine &i 'ulte altele de felul ace*ta@ . Finacea*tă afir'aţie *e #oate deduce un alt *en* al eo#oliticii acela de infor'aţie #olitică e=ternă de*tudiu al cadrului lar al #oliticii de cercetare a ceea ce 89ell:n nu'ea 'ediul #olitic . Iar toate ace*tea#re*u#un nu nu'ai 'ă*urări #ro#riu>%i*e ci &i evaluări 9udecăţi ra#ortări. n acela&i *en* 89ell:n face odeo*e;ire clară 2ntre #o%iţie eorafică &i #o%iţie eo#olitică. Pri'a e*te fi=ă #oate fi deter'inată cue=actitate #rin 'ă*urători fi=e cea de>a doua 'ereu *c7i';ătoare deoarece *e referă la #o%iţia unui*tat 2n ra#ort cu *tatele 2ncon9urătoare deci i'#lică ra#ortarea la un 'ediu #olitic con9unctural.

-.. 8arl


22/201

Ră%;oi Bondial &i de con*ecinţele Păcii de la Ver*aille* (-,-,) a fo*t 8arl -,03) care a 2nfiinţat o catedră de eo#olitică la Univer*itatea din BYnc7en 'etro#olă care a 9ucat un rol 'a9or 2nlan*area de%;aterilor de*#re eo#olitică. El 2n*u&i declara 2n ace*t *en*M ?Gene%a eo#oliticii er'anee*te 2n acela&i ti'# a#oloia *a 2ntr>adevăr devenită 2n -,-, 2n 'od oficial di*ci#lină de 2nvăţă'4nt laUniver*itate ea *>a nă*cut din de%a*trul ţării 'ele@ .!ot #rin eforturile *ale eo#olitica devine devine di*ci#lină univer*itară 2n cadrul 5colii Su#erioare #entru

Politică din $erlin iar 2n -,/, catedra de Geo#olitică e*te tran*for'ată 2n In*titut de Geo#olitică av4ndu>lca director #e Dl;rec7t a de%voltat eo#olitica er'anăM dintr>o#uternică fru*trare ca acţiune de ri#o*tă de #rote*t 2'#otriva a ceea ce *e 2nt4'#la*e #4nă atuncicon*iderate de autor ca fiind de in*#iraţie anlo>a'ericană. ?Dce*te teorii *u*citate iniţial de 6riedric7Rat%el &i 'ai ale* de continuatorii *ăi din S.U.D. (Se'#le) &i din Suedia (Rudolf 89ell:n) #rovin 'ai 'ult

din *ur*e anlofone dec4t din cele ale #o#oarelor continentale@ . Geo#olitica era 4ndită 2n ace*t conte=tca o 'odalitate de a #re2nt4'#ina &i e=clude 2n viitor conflictele ca ?unul dintre cele 'ai ;une 'i9loace dea evita #e viitor cata*trofe 'ondiale@ evident din #er*#ectivă er'ană. Iată de ce #rora'ul eo#olitic


23/201


24/201


25/201

Ru*ia ar fi ur'at *ă fie 2'#ărţită 2n *tate naţionale din care o #arte intrau 2n *fera de influenţă aGer'aniei iar cealaltă #arte 2n cea a Aa#oniei. &i de*ăv4r&ea*că *tudiile dar #e care l convină *ă devină 'e';ru.!ot #rin inter'ediul lui a adăuat deci%ia luată deoceanice 2'#otriva Ger'anieiceea ce *>a &i 2nt4'#lat. Nu 2n ulti'ul r4nd 2nde#ărtarea lui


26/201

direcţiile #redilecte #entru acea*tă e=#an*iuneM una 2n nord *#re ţările *căldate de a#ele R7inuluicealaltă 2n *ud de>a lunul Funării. Conce#ţia *a venea 2n de#lin acord cu *co#ul #oliticiie=terne #ro'ovată de l face *ă avan*e%e #ecalea care duce de la *ufocarea actuală a *#aţiului *ău vital către noi teritorii@ eli'in4nd a*tfel?de%ec7ili;rul dintre cifra #o#ulaţiei noa*tre &i *u#rafaţa de *ol #e care trăie&te@ #rin ocu#area de ?teritorii

care revin #o#orului er'an #e ace*t #ă'4nt@ . Iată de ce lucrările autorului er'an au a#ărut că auin*#irat dacă nu c7iar au 2nte'eiat #olitica e=ternă na%i*tă. 5i de#arte de a fi ceea ce a dorit iniţial-,-H eo#olitica er'ană a avutefectul inver* ali'ent4nd conflictul 'ult 'ai 'are ce a ur'at 2nce#4nd din -,/,.

6i. / – D=ele de e=#an*iune ale *#aţiului vital er'an la 2nce#utul *ecolului *ur*aM $ăde*cu KK0 #. 03-.

-..0. 6rontierele 2n 'i&care Ideea e=tinderii *#aţiului vital i'#lică auto'at'i&carea frontierelor. Prin ur'are conce#tul ?frontierelor 2n 'i&care@ a#are ca o con*ecinţă loică a

teoriei *#aţiului vital 2n*criindu>*e 2n #relunirea firului teoretic de%voltat de Rat%el cu #rivire la raniţă caoran #eriferic al *tatului *en*i;il la #ul*aţiile 'ittel#unt>ului. Fe%voltarea ace*tei teorii #e care o aduceun 9oc de forţetotdeauna *c7i';ător ca frontiera #olitică nu #oate fi 2n 2ntrei'e *e*i%at + #ornind de la o conce#ţie*tatică de la o *ituaţie de#ă&ită dată de 'o'entul c4nd a fo*t fi=ată@ . In con*ecinţă #entru o anali%ă*i*te'atică frontiera tre;uie #rivită din două #er*#ectiveM – din interiorul *tatului ca oran #eriferic alace*tuia ea fiind o 'ă*ură a vitalităţii orani*'ului *tatal dată de caracteri*ticile teritoriului ale evoluţiei

de'orafice de cele econo'ico>*ociale etc (conce#ţie #reluată de la Rat%el) – dine=teriorul *tatului frontiera fiind 2ncon9urată de un ?'ediu #olitic@ dat de relaţiile *tatului cu *#aţiile 2ncon9urătoare 'ai ale* din #er*#ectiva *trateiilor #ro'ovate #entru *tă#4nirea ace*tora (conce#ţie#reluată de la 89ell:n). Dcea*tă du;lă #er*#ectivă conduce la o conclu%ie clară aceea căfrontiera nu #oate fi 2n nici un ca% un feno'en *tatic deoarece realităţile &i ra#orturile #e care acea*ta lee=#ri'ă *unt dina'ice. E=i*tă *#une o du;lă #er*#ectivăM – una ?'ecanică@ ce *ereferă la #roce*ele cuantifica;ile #rin cifre (2n #ri'ul r4nd den*itatea #o#ulaţiei &i diferenţele dintreden*ităţi a#oi flu=urile de'orafice &i econo'ice etc ce *e e=ercită 2n %ona frontalieră 2ntr>o direcţie *au

alta) – alta ?oranică@ ce evidenţia%ă feno'ene i'#o*i;il de e=#ri'at #rin cifre ca de #ildăconce#ţii idei 'entalităţi forţa valorilor culturale ca#acitatea de a*u'are a de*tinului unui *#aţiu etccare nu re*i't 2n 'od fire*c o;*tacolul fi%ic al liniei de*#ărţitoare re#re%entate de raniţă. Sco#ulace*tei anali%e are 2n vedere evaluarea ra#ortului dintre forţa oranică de a#ărare &i cea de 2naintare afrontierei ca#acitatea de a ră*#unde eficient ?atacurilor@ #o#oarelor vecine. un cuv4nt de?re#re%entările de*#re viaţă@ ale co'unităţilor re*#ective dar care ec7ivalea%ă cu o ?*u;'inareeo#olitică@ a teritoriului care *uferă influenţa deoarece ace*tea *a#ă erode%ă ca#acitatea de re%i*tenţăa co'unităţii re*#ective. Iată de ce el reco'andă coloni%area %onelor frontaliere er'ane *ărace 2n#o#ulaţie cu ţărani ?fideli #ă'4ntului@ &i ?di*#reţuitori ai viitorului@. Dcea*tă

confruntare #er'anentă *#ecifică *#aţiilor frontaliere folo*e&te at4t in*tru'ente #al#a;ile ce con*tau 2n#erfor'anţe econo'ice dar &i idei care *unt cu at4t 'ai #uternice cu c4t *unt 'ai ;ine a*u'ate de cătreco'unitatea re*#ectivăM ?ideoloia #e care &i>o 2n*u&e*c #ro#rie locuitorilor unui *#aţiu de viaţă e*te 'ai


27/201

i'#ortantă &i 'ai #uternică dec4t de e=e'#lu e=#re*ia forţei econo'ice@ . Dce*te influenţe culturale(*tră#uneri #rietenoa*e cu' le nu'e&te autorul deoarece nu *e reali%ea%ă ;rutal #rin i'#uneri &i forţecoercitive &i *unt a*i'ilate de #o#ulaţia frontalieră fără ca ace*ta *ă con&tienti%e%e ace*t lucru) au oinfluenţă con*idera;ilă #e ter'en lun *#aţiul tran*frontalier tin%4nd *ă ravite%e către #uterea (cultura)care le>a lan*at ceea ce conduce inevita;il la 'i&carea frontierei. Era e=act *ituaţia con*ideraeleni*tă. n evaluarea unei #anidei #ute' ado#ta o vi%iune *tatică a&a cu' #ute'o#ta #entru una dina'ică 2n 'ă*ură *ă *ur#rindă #etenţialul de de%voltare al ideii re*#ectiveM co'#ară'forţa de orani%are a #anideilor du#ă reali%area lor 2n fa#t (*tatică) &i du#ă eneria lor #otenţialădina'ică #e care ele *unt 2n *tare *ă o de*cătu&e%e d4nd a*tfel la iveală o 2ntreaă diver*itate deordine 'ări'e &i ierar7ie@ .Referitor la Euro#a a 2nt4'#lat du#ă -,01 a confir'at #e de#lin #revi%iunile *ale.

ntr>un continent 'arcat de e=i*tenţa de *ecole a unor *tate naţionale #uternice a unor culturi &i 2neneral a unei tradiţii culturale in*#irate de viaţa naţională a #o#oarelor orice con*trucţie euro#eanăi'#lică clarificarea ra#ortului dintre euro#ean &i naţional_local #e ;a%a ?dre#turilor naţionale interne@. Fin


28/201

acea*tă #er*#ectivă Euro#ă nu e*te #o*i;ilă conclu%ionea%ă autorul dec4tdacă ?*e a;ţine de la orice o#re*iune linvi*tică@ &i dacă la*ă fiecărui #o#or dre#tul de a trăi 2ntr>o'anieră #ro#rie.

-./. Carl Sc7'itt &i eo#olitica 'arilor *#aţii. ?No'o*ul tere*tru@.

Fe for'aţie 9uri*t &i e=#ert 2n filo*ofie #olitică Carl Sc7'itt (-HHH>-,H1) a fo*t unul dintre cei 'ai influenţidar &i controver*aţi oa'eni de &tiinţă &i 4nditori ai *ecolului al >lea 2n do'eniul !eoriei Statului &iFre#tului al Fre#tului Con*tituţional 6ilo*ofiei Fre#tului &i 6ilo*ofiei Politice. &i o;ţine 2n -,-3 docenţacu lucrarea ?Fer \ert de* Staate* und die $edeutun de* Ein%elnen@ (Valoarea *tatului &i i'#ortanţaindividului) e=a'en care 2l confir'ă ca *#eciali*t 2n dre#t de *tat dre#t ad'ini*trativ dre#t internaţional &iteoria *tatului d4ndu>i #o*i;ilitatea *ă ocu#e funcţii oficiale *au catedre univer*itare 2n ace*te do'enii.

ucrările *ale din do'eniul dre#tului con*tituţional au dat na&tere unor controver*e a#rie

deoarece #uneau #ro;le'e de aranţie con*tituţională ur'4nd o linie #olitică de centru>drea#ta &io#un4ndu>*e unor conce#te *ocial>de'ocrate &i li;erale. n ace*t *en* cu toate că *e o#unea#lurali*'ului &i de'ocraţiei #arla'entare 2n #erioada de dinainte de nu'irea lui Ddolf *ociali*t. Fu#ă nu'irea lui Ddolf au 2n*cri* 2nPartidul Naţional Sociali*t Ger'an al Buncitorilor (N.S.F.D.P.) ur'4nd o linie #olitică activă 'ateriali%ată#rin ela;orarea !eoriei 4ndirii ordonate concrete #rin care orice ordine e*te re#re%entată de aceain*tituţie a *tatului care deţine 'ono#olul deci%ional &i care *e #oate #revala de infaili;ilatate. Dcea*tăe=tindere a teoriei *uveranităţii a'#lifica ca #rinci#iu i'#ortanţa conducătorului &i ducea la o identitate

2ntre voinţa ace*tuia &i leeM ?Voinţa 6Y7rerului e*te lee@. Bai 'ult el conce#te &i lo%inci #e care *>afunda'entat ulterior di*cur*ul ideoloic na%i*tM 'arele *#aţiu (ro**rau') *tat total ră%;oi total du&'antotal #arti%an etc. n acela&i *en* Sc7'itt a *u*ţinut 2n 'od #u;lic un #unct de vedere ra*i*t &i anti*e'it c4nd acaracteri%at leile ra*i*te de la NYrn;er (-,/1) ca o ?con*tituţie a li;ertăţii@ afir'4nd că #rin eea#entru #rotecţia *4nelui er'an &i a onoarei er'ane care #ede#*ea relaţiile dintre ?evrei@ (confor'definiţiei naţional>*ociali&tilor) &i ?arieni@ *e introducea un nou ?#rinci#iu leat de conce#ţia de*#re lu'e 2ndo'eniul lei*laţiei@. Notele *ale #er*onale #u;licate du#ă 'oartea *a arată că c7iar 2n #erioada -,0 –-,1- Sc7'itt 'ai era un anti*e'it convin*.Fu#ă ca#itularea Ger'aniei Carl Sc7'itt a fo*t te'#orar are*tat &i anc7etat de Ro;ert 8e'#ner un

9uri*t er'an care fiind evreu fu*e*e la r4ndul *ău are*tat de rei'ul naţional>*ociali*t 2n -,/1. n ur'aunor intervenţii internaţionale fu*e*e eli;erat &i reu&i*e *ă e'ire%e 2nt4i 2n Italia a#oi 2n Statele Uniteale D'ericii unde a devenit con*ilier al #re&edintelui 6ranlin F. Roo*evelt. G4ndirea#olitică a lui Carl Sc7'itt *>a orientat #e două direcţii #rinci#aleM dre#t con*tituţional &i dre#t internaţional. n a';ele do'enii el a 'anife*tat o tendinţă *#re enerali%are *#re identificarea noţiunilor 9uridicefunda'entale &i a #rinci#iilor de dre#t vala;ile. Conce#ţiile lui Sc7'itt au la ;a%ă ideea ?dre#turilor#o#orului@ (Volrec7te) o#u*ă evident ideii de in*#iraţie li;erală a ?dre#turilor o'ului@. n vi%iunea *afor'ele *ocial>#olitice &i *tructurile *tatale au oriini 2n 'itoloie &i nu 2n ?contactul *ocial@ adică 2n *u'aindividualităţilor a voinţelor individuale care co'#un #rin contact *ocial o voinţă enerală . n lucrarea No'o*ul lu'ii Sc7'itt folo*e&te noţiunea de ?no'o*@ #entru a de*e'na *inte%a dintre

#articularităţile culturale &i cele de 'ediu ra#ortată la o colectivitate u'ană. n conce#ţia *a ave' cu toţii nevoie de un no'o* care *ă ilu*tre%e *tructura *ocială ace*ta a*iură*ta;ilitatea #revi%i;ilitatea &i un cadru de referinţă 2n care *ă trăi'. Dlternativa o con*tituie 7ao*ul &i


29/201

teroarea. No'o*>ul lui Carl Sc7'itt e*te o ordine vala;ilă #e 2ntre Glo;ul care creea%ă condiţiile denor'alitate nece*are #entru 2nde#linirea dre#tului con*tituind o #re'i*ă #entru orice lealitate adre#tului internaţional. Pentru Sc7'itt un dre#t internaţional eficient tre;uie *ă *e ;a%e%e #e o a*e'eneaordine concretă &i niciodată doar #e tratate *au convenţii. Societatea tradiţională de*e'nea%ă 2n o#inialui Sc7'itt ?totalitatea ver*iunilor no'o*urilor lu'ii@. Pri'ul no'o* a fo*t con*iderat local &i *e refereae=clu*iv la continentul euro#ean. Dcea*ta nu e=clude 2n*ă e=i*tenţa altor no'o*uri 2n alte %one ale lu'ii.

Fu#ă de*c7iderea dru'ului *#re E=tre'ul Orient &i de*co#erirea D'ericii no'o*>ul a devenit lo;ale=tin%4ndu>*e la 2ntre Glo;ul. D#are nece*ar un ?nou no'o* tere*tru@ care din #unctul de vedere al luiSc7'itt nu a fo*t 2ncă creat. Sc7'itt 2ntrevede 2n #rinci#iu trei #o*i;ilităţi de reali%are a unui a*e'eneano'o* #entru 2ntreul Glo;M – e=i*tenţa unei *inure #uteri do'inante care *ă le *u#ună #e toate celelalte acea*tă variantă e*tere*#in*ă de Sc7'itt ca iraţională din #unctul de vedere al dre#tului deoarece #re*u#une o i'#unere aleii &i nu o acce#tare a ei de către 'ai 'ulte entităţi – re2nvierea no'o*ului anterior 2n care *tatele *uverane *e acce#tă reci#roc alternativă de a*e'eneacon*iderată ca fiind i'#ro;a;ilă – coaularea *#aţiului 2ntr>un nu'ăr redu* de *u#er*#aţii. Dtinerea ace*tui *tadiu ar 2n*e'na un ră%;oi

lo;al deoarece nu'ai o a*e'enea confruntare ar #utea duce la un nou no'o*. E*te totu&i de avut 2nvedere că 2n 'o'entul 2n care vor;e&te de ră%;oi Sc7'itt nu are 2n vedere e=clu*iv conflictele ar'ate ci&i alte 'i9loace de confruntare a #uterilor aflate 2n o#o%iţie. Dcea*ta e*te *tructura #e care Sc7'itt o 2ntrevedea #entru viitor. Sc7'itt #rono%a o di*#ariţie a *tatelor *uverane 2n două eta#eM 'ai 2nt4i di*#ar*tatele &i a#ar *u;iecte noi de dre#t internaţional a#oi ră%;oiul devine ?u;icuu@ adică o'ni#re%ent &i#er'anent di*#oni;il &i a*tfel &i>ar fi #ierdut caracterul convenţional &i li'itat. Fu#ă Sc7'itt 2n locul*tatelor a#ar ?*u#er*#aţii@ (Grobru'e). Princi#alele cau%e ce conduc la crearea unor a*e'enea*u#er*#aţii *unt de%voltarea econo'ică &i cerinţele tran*naţionale #entru tran*#orturi &i teleco'unicaţiicare ridică #ro;le'e ce nu 'ai #ot fi *oluţionate la nivel naţional. Sc7'itt nu introduce noţiunea delo;ali%are dar *e a#ro#ie de ea.

Su#er*#aţiile *unt caracteri%ate #rin inter%icerea invervenţiei unor #uteri din afara *#aţiului re*#ectiv. D*tfel a#ar noi *u;iecte de dre#t. Un #ri' a*e'enea *u#er*#aţiu a a#ărut odată cu doctrina Bonroe(-H/). Statele Unite ale D'ericii nu ar 'ai re#re%enta 2nce#4nd de la e'iterea doctrinei Bonroe un *tato;i&nuit ci o #utere conducătoare a cărei idee #olitică *>ar re*fr4ne a*u#ra 2ntreii e'i*fere ve*tice.

Cei 'ai 'ulţi *#eciali&ti con*ideră că &i Uniunea Euro#eană ar re#re%enta un *u#er*#aţiu din#er*#ectiva 'odelului teoretic al lui Sc7'itt. n ace*t *en* de*crierea atri;uită de Sc7'itt *u#er*#aţiuluica ?unitate care din #unct de vedere 9uridic #ă*trea%ă ele'ente factice &i 9uridice ale *tatului@core*#unde Uniunii Euro#ene. a acea*ta de adauă &i raţiunile indicate de Sc7'itt #entru crearea*u#er*#aţiilorM cerinţe tran*naţionale #entru căi de co'unicaţii &i teleco'unicaţii de#endenţeleecono'ice dintre diferitele econo'ii naţionale care au 9ucat un rol i'#ortant 2n crearea Uniunii

Euro#eene.

. 5CODD GEOPOI!IC" DNGO>DBERICDN"

Geo#olitica anlo>a'ericană a a#ărut &i a evoluat inde#endent de cea er'ană. In contra*t cu iniţiatoriier'ani 2n*ă 4ndirea eo#olitică anlo>a'ericană *>a *#ri9init #e *ur*e 'ult 'ai variate 2ncă de la 2nce#ut cont

GEOPOLITICĂ TEORETICĂ

Documents

Transcript of GEOPOLITICĂ TEORETICĂ