Geologia Zacamintelor de Petrol Si Gaze- C.beca-I.visotki

39
Partea lntii Geneza petrolului -si a gazelor Formare a zilcilmintelor Clasifica rca zilcilmintelor pi bazinelor petrolifere-gazeifere

Transcript of Geologia Zacamintelor de Petrol Si Gaze- C.beca-I.visotki

Page 1: Geologia Zacamintelor de Petrol Si Gaze- C.beca-I.visotki

Partea lntiiGeneza petrolului -si a gazelor

Formare a zilcilmintelorClasifica rca zilcilmintelorpi bazinelor petrolifere-gazeifere

Page 2: Geologia Zacamintelor de Petrol Si Gaze- C.beca-I.visotki

I. Bitumenele naturale

Petrolul si hidrocarburile gazoase naturale fac parte din marea familiea bitumenelor naturale. Prin bitumen natwral se inlelege un amestec complexgi variabil de hidrocarburi gazoase, Iichide gi soiide.

Bitumenele naturale se deosebesc de celelalte organolite, prin aceea c5,slnt solubile ln eter, cloroform, acetoni gi alli solvenli ai hidrocarburilor.

Bitumenul poate fi legat chimic de sedimentul mineral al rocii, care intcest caz se numegte rocd. bitwminoasd.. Cind bitumenele, gint legate fizic deseclimentul minerai al rocii, ocupind porii, fisurile sau civitnliG mici, princare ele pot circula, roca se nume;te bituminifierd. Uneori bitumenele natulaleimpregneazd cdrbuni; in astfel de cazuri este vorba de cirbuni bituminogi.

Dintre principalele bitumene naturale, se menlioneazl": .

petrolul * un amestec natural, lichid sau viscos 9i inflamabil, de hidro-carbirri gazoase, lichide gi solide, in care hidrocarburiie gazoase gi'sofiae iinttlizolvate ln hidrocarburile lichide, formind solulii sau suspensii coloidale;

. ,gazele naturale - produse naturale ale descompunerii materiei organiceln absenla oxigenului; metanul este intilnit in cantititi mici gi ln rocile erup-tiv-e sticfoase, "precurn gi in gazele prod.use de activiiatea virlcanice ;i posl-vrrlcanici I

. smoal'a * produs rezultat din oxidarea pi ripiirificarea petrolului naf-lcnic;

asfaltul * amestec de hidrocarburi grele de petrol oxidat;

-asfal,titul - bitumen mai compact decit asfaltul, cu varietdfile: bitumenrlt: Judeea, gilsonit, grahanit, albertit, manjac gi wurtzelit;

farafinele fosile - produse ale petrolurilor parafinoase, cu dou5. varie-ttrli importante: hatchetita gi ozocherita;

..sisturile bituminoase (pirogisturile), cuprind polibituminele; dup5" naturascrlirnentului mineral ele pot fi argiloase, marnoase, silicioase sau clrbu-llr )its(,.

l. Originea bitumenelor

Ilitumenele naturale slnt foarte rtrsplndite ln scoarfa terestr[. Ele segilsttsc ln rocile sedimentarc gi mai rar ln rocile metamorfice gi eruptive. Pre-r,rulir lor in Rccste roci porte punc problema cxistcnlci unci lcglturi genetict:

Page 3: Geologia Zacamintelor de Petrol Si Gaze- C.beca-I.visotki

26 BITIIMENE NATURALE

(:lt (rlc, atribuindu-se originea interni, anorganic5, sau minerali, bitumenelorqlrc se gdsesc in rocile"metamorfice. sau eruptive, iar bitumenelor care se

u[."r" ii rocile sedimentare, atribuindu-se originea externi sau organic[.'- Prin analogie cu concepfia asupra-.provenienfei apelor-din scoarla te-rcstrl, L. Mrazic a numit bitumenele din prima categorie ,,hidrocarburi ju-v(fiilei' gi pe cele din categoria a doua ,,hidrocarburi vadoase"'

Bitumene de origine internl (anorganici sau minerald). Din aceasti ca-

It'(orie de biturneneTac parte toate bitumenele in stare gazoasi, Iichidl sau

s,rficli, legate de activitatea vulcanici. F'umerolele vulcanilor Vezuviu gi Etnacontin 2"95./" 'metan. Este cunoscutd, de asemelea, prezenta bitumenelorii,^il"ir" ;r-""f,liv" a" i"J! categoriite. oricare ar fi foim'a sub iare apar bitu.;,;i;[1" ti'mpul manifestiriioi vulcanice 9i oricare ar fi starea ]or in rocileiruptive, bitumenele de origine internl trebuie considelate ca un produsrk: clcsazeificare a magmer."" "ii?;;';;;;;frffi;sau in curs de consolidare se glsesc mari ca'tit[li,1" sribrtunle volatile in solulie gi adbseori printre acestea se gdsesc ;i hidro-r:rtrburi.,"^^

il cazul cind. magma se r5ce;te incet, gazele sint elimin-ate complet,forrnirrdu-se roci holoc-ristaline. Cind magma se rdcegt\epede, rezu-lti oirrirsf, vitroasi, ce conline o mare cantitate de gaze care n-aulutut fi eliminate'""-'1;' ;;f;;*.;i;;-;;;;iid"ie lent-in-fii"ii-", g,"f" erminate se di-r.,,f uf ir"pt"t in Joluliite apoase._ Acestea din urm5", prin fi,<uri, se ridicl spre

rriLrtilc sripcrioare ale scoaflei, ajungind uneori la suprafati sub formd de iz-l,}tr"'t"ii,ir-tni"lof" Din'aceste s6lu1ii, in cursul iscensiunii lor, se depun,l'fr".t"-ain sibstanlele minerale confinute, dind na;tere.la filoane. Odat5.

cu'mirreralele, se separd gi hidrocarburile confinute in soluliile apoase. . -Plecind de la ac'eastl'observalie, L. Mrazec a] ajuns la concluzia cd existi

liclrocarburi in zicdminte filoniene. Produsele de degazeificare a magtnei pot,,iunsc la suprafatd. sub formi de emanaliuni de gaz catbonic, asociat cu oi'iririit"t" mite ae metan, constituind mbfetele. Cind consolidarea magmei,iil, lo"la suprafa!6, produ5ul de3 zeificilii se degajd sub form[ de:furnerole.

Bitumene de origine externi (organici)' Substanla organici'din' rocilescclimentare se transf-orml, in anumite condilii, in hidrocarburi, care impreg-ncirzir rocile sedimentare. '

Materia organicd, animali sau vegetali, intri in d-escompunere din mo-rrrcrrtul in carc"a pierdut viala; in prezcnla oxigenului ea se oxideazd., te-zrrltind acid carbonic, cantitdti minime de metan, de amonrac, de hrdrogenirrlftrrat, hiclrogen fosforat. ln lipsa oxigenului, materia organici, prin bitu-rrrinizarc, se tilnsformS. in bitumen gi prin iucarbonizare,. il. cirbune...

.

Sgbstanfa vegetal[ supusi incarboniz[rii este format[ din celulozd, Iig-

nittir, ccrttri,' ulciuri ;i rdqini.l?roccsul cle incarbonizara are loc in trei flaze: turbificarea, humificarea,

si irtcarbttrtizarcir tllollriu-zis[' lr;flza <lq lirttiiicarc, ln lipsa. oxil;cttttltti, intervin 1)roccsc llitlchirnicc.(lclrrlozl, slb acfiunia birctcliilirr llttiuri:obc, su tltrscomltttnc ltr rrl:ir, 'bitlxid

CLASIFICAREA BITUMENELOR NATURALE 27

dc carbon, rn9!a1i.;i acizi solubiti in api. ln aceasti fazd., substanla vegetali,carcocste parfial transJormat5,-reaclioneazl cu acizii si dd na;teie Ia"turbd..

Tn fava de humificare are loc un proces geochimic ; Iignina este atacatddcr acizi pi transformati in acizi,trumidi, care-apoi trec in "humine.

In f.Lza de incarioniiarr, pti" "ii*i""t"" "i"i 9i ; t;r;b, d"in masa hu-ruirrci, se ajunge la formarea-clrbunilor humici. ]

cerurile, uleiurile si r5.ginile care r5.min se transformi in bitumene, dincrttrc cele voiatile se degajl, iar cele fixe rimin in masa h"*i""i;;;;;itit;;tstfel cirbuni mii muli bau rnai pulin bituminogi. '

. "-------

2. Bituminizarea

Procesul de bituminizare constd in. descomp,unerea materiei organice,ln.special a grisimilor, in lip-sa oxigenului, pe fundui apelor ste.td.toare"dulci;sahnastre sau sdrate. Afard de metan 5i dc alte hidrocaiburi, mai iau nasterertrnoniac, hidrogen sulfurat etc. ' '

In p_rima ral|,a -agestuj proces, in lipsa oligenului, are loc un proces bio-

clrinric. Procesul de bituminizare este favorizat rle mediul salin, 'prin aceea

r:ir.soluliile saline contribuie la_saponificarea grd"similor, usurind'piecipitareasrr'lrstirntelor.organice gi minerale, 1n suspensie coloidald". in procesul d; bitu-rnilrizare, silicea coloida-tri, algilete- etc., au rol de catalizatix, relinind pio-rlrrsclc transformate gi, ferindu-le de contactul cu oxigenul.

. J)rrpi Potoni6,^-primul stadiu de transformare a inateriei organice estesupr14|>elwl - un mil negru unsuros, cu miros greu, format din irateria or-girnicir.in putrefactie gi mil mineral, care este depus pe fundul apelor sdratc;i siLlcii.

3. Ctasificayea bitumeneloy naturale

O clasificare a bitumenelor naturale trebuie s5. lini seama fie de legd.turagcnctici de derivare natural5.' a diferitilor compugi'gi de rnaterla prifre ainr:lxr rczulti, fie de starea fizicd naturaie u lor, tl" h"i"gttuiile fizice sau chi-rrric. dintre bitumene ;i roci. In cele ce urmeazd. sint rtdate pril;ipJ;G ;i;-sil'ir:iri.

clasificarea lui c. Engler. ln- clasificalga sa. chimici - genetici, Englerlrolner;te de la anabiturnen, considerat de Potoni6 ca primul irodus cie trins_l.r'rrra.rc a materiei organice, in urma unui proces de fermentapie anaerobl.Trr <:lasificarea pe care*a f[cut-o, c. Engler a cleosebit cinci clase he bitumene :l) anabitumene - amestec de materie organicS. in diferite staclii cLe trans-lorrrr.rrc ;i dc rnaterie organicS. netransformati,

^ ?) Polibiturncnc -- prod rle de polimerizare t anabitumenelor, insolubilcirt solvcntii hidrocarburilor. Ele sint lcgate c1e seclirncntul mincial clin dc-lr.zitcJc lltliticc, cc sc tra.irsformi ultcrior in roci rnaillc clc pctrol;

. l|) catabitttrncncl - procluse rczultatc clirr <lcpolimcrizare:L anilSitrylr:-trclot';

Page 4: Geologia Zacamintelor de Petrol Si Gaze- C.beca-I.visotki

28 BITUMENE NATURALE

4) ecgonobitumene - produse care rezulti-din transformarea chimici acntabitumenelor.

Atit catabitumenele, cit gi ecgonobitumenele sint solubile in eter, cloro-form, acetonl gi alli solvenli ai hidrocarburilo-r;- . .

5) oxibiturirene - produie de oxidare a petrolului (asfaltul, ozocherita etc).

Clasificarea lui Hoefer. Dupd stareafizicd. naturald a bitumenelor, Hoefern cleosetrit trei grupe:

1) bitumene gazoase - gazele,naturale2) bitumene lichide - Petrolul3) bitumene solide - parafina, ozocherita etc'

Glasificarea lui L. Mrazec. ln clasificarea sa, L. Mrazec, tinind seama de

fesedrid firi"" .u"1tri*ice dintre Uitumene gi roci, a deosbbit doui clase

de bitumene: libere si fixe'-- -iji";;;pi nit""ii"eior libere fac parte hidrocarburile (gazoase, .lichide

si solide) "carb ocupl porii rocilor, fir[^a avea o legltur[ cu sedimentul mine-ial al aiestora. Bituinenele gazoase gi lichide pot circula plin pogi.rocilorsi pot pirisi usor roca in car6 se gisesc sau pof fi extrase prin incllzire. Eleilnl soiubile in solventii hidrocarburilor. \-'--

Din grupa bitwrnelnel,or fixe sdu nelib_ere fac parte Tidrocarburile care

sint leeatE iritim. de sedimeritul mineral al rocilor,-nu pot circula prin poriirocilor"gi sint inAolubile in solvenlii hidrocarburilor. Ele nu pot fi extrasedcctt prin distilarea la temperaturi inalte a rocilor care le confin.

4. Rel'alia d,intre bitumene;i cdlbwn.i

Este greu s[ se puni o limiti intre produsul procesului de bituminizaresi acela al"orodusului'de incarbonizare. hicarbonizarea - procesul de formareI cirbunilor -, se produce pe seama substanlei vegetale, pe cind la formareabitumenelor iau parte atit er[simile organismelor animale cit 9i cele ale orga-nismelor vegetale. lntre cd.r"buni gi bitumene existS. insd termeni intermediari,4atoritd fadtului cd in naturi mlteria supusi trinsformdrii nu este completait"i"ttti"ti. Ca mod de genezi, cirbunii bituminogi faC legitura-intre. in-carbonizare gi bituminiza{e, prin aceea ci bitumenele din acepti cdrbuni. i;i;;;;[i";" in cerurile, uleiuiite 9i r6ginile materiei yegetale. Teorla. originiivegetaie este valabiHi in mod elcludiv, pentru cirbuni; pentru bitumene*t'd;i; admite ci materia vegetall a luai parte la formarea lor, dar nu lnexClusivitate,

II. Originea petrolului gi a gazelor naturale

lncepind lnci de la jumS.tatea secolului trecut, originea petrolului a formatobicctul preocupirilor oamenilor de stiinti, dind loc la o se-rie de controverse.

De itunci,'cercetirile de teren, experienlele de laLorator gi corelareakrr cu ipotezele emise in leglturd. cu originea peirolului au ficut ca, ln stadiultctual al cunogtinfelor, si ne apropiem-de o solufie, care poate fi consideratlcrr rlcfinitivd. ' - ----;'-' --^" r-*'. se. gtie ci existd. bitumene de origine internd sau minerald gi bitumene

rlu origine externi sau organici. R[mine ca, in stadiul actual aI cunostintelor.ntl sc_ stabileascd din care categorie de bitumene face parte petrolui.

Problema care s-Q-punp'"s1" aceea de a se explica oiriginei petrolului dinn.crrrrrrrlil"rile importanti gi nu"ivirile de mai miciimportaita aiir rocile eruD-tivc, A.Jra.rifiile d-e petrol in unele roci eruptive au^determinat pe unii cdr-cel{ltori s?t considere ci. existS. o legiturd. geneticd intre roci gi aiestea, faptcflre ur vcni ln sprijinul ipotezei originii minerale a petrolului. S-a conitatitclt hr tottc cazurile in care pe-trolul se gdsqte in roci eruptive, eI este ln zL-t:itmtrrt sccundar, provenind din formaliunile sedimentar-e vecine.

. In. gcneral,. originea minerali. a.petrolului este sustinutd. de chimigti;geologii au susfinuitotdeauna c5. petiolul are origine oiganicd.

A. Ipoteze

. .Afilllt clc lloutigny_ ti v. s. sokolov, care considerd. cd. petrolul are o()rigin(: cosmicf, ceilalfi-cercetdtori mineralogi considerr ci el s-a formatrtl tlrnritro a rcacfii,lor care s-au produs ln scoarfa Pdmintului.

Urrii ctrrcct[tori consider5. ci petrolul are o oiigine organici, el provenindrlirr_dcsc<r.mpuncrca substanfelor iegetale sau din 8irtit"i8"l pe cale'"atuiai5,a rlilrbunilor- {.c plqt-nt; at{i cercetdtori atribuie petrolului'o origine exclusivtttittcrtllt; tliii considerd ca posibili atlt originea vegetald cit gi iea animal[,

l, I lto/czcl,c originii minerale

. . Srrsf inittorii acestciJ ipoteze sebazeazd.,in gcneral, pe rezultatcle obfinuteItt lrrlxrrator.

!lcrthclot (1s66) a obfinut hidrocarburi dc tipul celor din pctrolrlilt ttt:f ittttca acidului carbonic asupra metalelor alcaline li temperaturi lhalte,llr ptczen[a vaporilor dc apil.

Page 5: Geologia Zacamintelor de Petrol Si Gaze- C.beca-I.visotki

ORIGINEA PETROLULUI $I A GAZT,LOR NATURALE

l). I. Mendeleev (1877), in urma cercetlrilor de laborator, a for-rrrrrl:rt o ipotezd in care susline c['petroiul este de origine pur m-ineral[ 9i c5'

i,,, {,,r,oai in regiunile profuirde ale icoartei, din reaclia vaporilor de apd supra-

lnc:iilzifi cu carburile metalice.c. v. Haricikov si H. Moissan au oblinut hidrocarburi li-

r:|idtr clin reactia dintre acizi'sau api cu carburi metalice fierbinti.' """tI*-'M;;;;;tig'901, prin acfiun'e" "."iitln.i "ioptu-

metalelor reduse (Fe,(lo, Ni etc.), a otrllttoi fidrocaiburi lichide bogate in benzinl'

Sabatier gi Sanderens (1901) prin hidrogenarea la rece aIrcctilcnei, in prezehta Fe ;i Ni redus,

'au oblinut hidrocarburi formenice;tii l"-p"iututi d" 200"C ari.oblinut hidrocarburi naftenice;-la temperatura,i,, "ii&

gOO'C au oblinut hidrocarburi ciclice nesaturate' Ei au considerat

cir clupi natura catalizatorului se pot obtine toate felurile de hidrocarburi.il ;;; ;;;;i";i"lor de laboratoi,_ autoiii acestei ipoteze considerd c[ in;";6 pariintutrii exist[ condilii de a se forma hillrocarburi- Hidrogenul.iin *ioot1" Plmintului ;i acetileha ar proyel! in urma acliunii apei asuprar:arburilor metalice sau asupra metalelor alcaline'

I p a t i e v a oblinut petrol lncllzind etilena, sub presiune, in prezenla

rrnor catalizatori.Tro psch gi Fr. Fis ch er au oblinut hidrocarburi, d"e la-cele mai

,$oarc pind la ."t" ",i

gr"rt"t" *ot".otar[ mire, din oxid de. carbo-n;i hilt?S1,.rri*i"'pur, la presiulni inalte gi.in prezenfa unor catalizatori,(Fe, Co). Irtionsiderl[

"a i" i"o"i1.

-pa-i"t"r"i existi cohdilii ra se formeze hidrocarburi

in acest fel.Boutigny 9i N. v. sokolov au atribuit petrolului o origine

,,nr-iii, "otrJia"iitra

c[ eI poate rcatlta din ac.fiunea. emanatiilor radioac-

tivc asupra metanului, in rirediu f[r[. aer. Acegti'autori au estimat ci 1 krns

ii" i-""e poroasi cu un conlinut mediu de elemente radioactive, impregnatd.

i,o CHn iub o presiune de'100 at, ar putea da, in 100 milioane ani, circa

I milioh tone hidrocarburi lichide.Gr. Cobilcescu ;i G. Munteanu-Murgoci,.pleclnd de

ta faptut ce fumerolele conliri metan ;i,alte hidrocarburi, au suslinut ipoteza

,,rigiiiil vulcanice a acumoiatilor de hidrocarburi'N.A.Kuclreavtev,P.N.Kropo!kin,V'B'Porfiriev

(tess-lese) suslin'ilia''""";b;l; E" p6t-i i,T-qtigry in compu;iit:iLrbonului ;i hidrogenului de origine magmatrcd - -__""'"

Argumente in sprijinul originii minerale. Dup[.unii autg1i,.a9a cum..re-

it'st: cliri ccle prezentatt mai su"s, origilea petrolului este atribuitd reacliilor(rirro se prodric in interiorul scoarlei Pimintului'-

nilio"iori, plccind de la faptul ci fumerolele conlin metan si alte hidro-<:ir,r.l1rri, c6nsitlcrrir

-|r"silrile orlgirr"a -i";;;it-; petr,iiurui prin' intermecliul

rrurrr i [t'stitl iil<lr: vtrl<:rrtticc." f;t;ii;li ,1,'rr.,.,*1.' r:onsi<lt'r<:trtc PrinciPalc, sc irduc ii argumrrnlt: dc ordiug,,,rt,,gi,,, iii,,tiu,,t,' rlt'iviriltr rkr pcliol irt-lt:gltrrri ctr rociltr entptivc. Accst

{Sfi'JIPOTEZE

rrrgrrnrr:nt care, la prima ,r.a.r.rffi si vind.-in sprijinul originii minerale,cslc itrlit'rnlrt de constatarea c5. punerea in loc a rocilor eruptive erte postelri'ir'r'1. lrrrrrcrii in zdcdmint a petiolului ;i ci u.u*.,rHtiLi"GiliAi;'r;;i"r.rtt1rtivtlslntintotdeaunain.zdc5mint'secundar'

, l',' :11,

altd.. parte insi, temperalqrjle mari (peste 200.C)lacareau avutIr,x',,r .rrr'Irrle pnn care s-au obtinut hidrocarburi-ln laborator slnt incompa-Iilrilr, .r'rr prr:Zcnfa doveditd a forfirinelor-lrtr rtlt fapt care contrazice'teoria originii minerale este absenta in scoartd..l tllrrtl'trrt,r'brtri metalic,e alcaline, folosite dl unii cercetitori in laboiatorfi;#;olrli"r.tllcit tlc hidrocarburi; astfel de hidrocarburi nu ra

"oro." nici la adln-t'itltilt:t:r'ltltnaimarilacareS-augdsitz5,ciminte1eder,ia'o""'u*i

2. lltolczclc originii organice

,lrr i1,r.lt'z,a originii organice, sub.stanfa primordiali o constituie, in ge-rrrrirl, griisirnilc cu derivalji lor-acizii, ceiurile sau riginile naturale.'Redfim1r' s.rrll lrrinciPalele rczaltate gi ipoteze, dupd. diferiii autori:

--::-' --v-*'$

...,. J.,.,, :l f.,']rl (1863) acblinut hidrocarburi prin distilarea acizilor gragiItrlr rrrr llt(,ltl tk: vapori de apd. supraincdlzifi. -

!V y.r r., .qii-Sto_rber (1865) au obfinut un amestec de hidrocarburiricrr.lranilol' rru lriclrocarburile fbrmenice, piin distilarea sipunului ctil ;G;rlp f lr rrl rle rrlolrlr.

. (.lr l,..rrglll ': iiH. Hoef er (IBBB) auoblinuthidrocarburigazoaseTl lri,lr,r'rrr lruri lichide. d.e t-ipul petroiurilor tor-"hi"", ""tl""i.", l#r"rri""lrrirr rli:ililrrr.u. rrlciului de fiiat -de

morun gi altor r"i.i""!" grase, animalcgl 'r'p.Jr.trrh',

ilr v*se inchise, sub o presior" d" zo-zs il i-1L 6 tu*peratuilrL' ll(i0 4?0"(1.

. . ('lr.,l')rrgk'r',.prin distilarea unui sapropel din alge monocelulare luat

:111,.',1';,, .t;rgrrrii ttr: Pc firmul Mdrii Baltice, a oblinut z+,+7 hidrocarbuiilir lrrrle f rr.r'rrlirrr*s. yi asfaltoase gi r4,60/o hidrocarburi gazoase.

Lirlr rrrir.,, I)ay. !! M"rcusson au obfinut rezurtate identiccr r irlr..lrr.i (llr. Iirrgltrr itistinna ulei de ficat de -o*", ui"iie mdslin.,

"r"i,1,' r,rPiil. fi rr1';1f ii rlcr albine.

li rt f if l. i (1916) a susfin't ci petrotrul fprovine din algele marinc.

,,,...,.Yl,:l.j 1.11,1.. ('922) a oblinut diflrite tipuri de petrol prir, ilidrogcnarcil.ill'ilrrrl(,r' lilrilrrrrk: sarr vcgctale, sub actiunea unul catalizator hidiog"nui,1r r le,rlr ir Irlrtlr.nt.

S I ;r, lr l, I( ra.mer si Spilker sustin ci petrolul poatc provcnirlitr cr.rrrlr, <kr di:rtomcc.N. l)' zclinsk i . oblinut petrol prin clistilarea colestcri'ci.l{' 7, n lt <: r" co'sirlcrii cir pctrolul provinc clin celrrloza plantcl<.rr.

, .ll1rl)l)(, S.ylcr ;i It'r. Fischcr au obli''t CO, ii CII* dinr lluLrz,l iii hr:trri<:r'luiozl.

Page 6: Geologia Zacamintelor de Petrol Si Gaze- C.beca-I.visotki

32 OI|.I(]INEA PETROLULUI SI A iGAAELOR NATURALE

Gussow, Howard gi Trask fi94l-1956), Brod, Eremen-ko, Vassoevici (1949*1959) consideri ci prezenfa substanlelor or-ganice bituminoase, asemln[toare cu petrolul, ln rocile pelitice intercalateintre complexele purtltoare de hidrocarburi este un argument privind ori-ginea organici a petrolului.

O serie de cercetitori (Potonid, Andrussow, Gubkin) au suslinut origineamixti (animald. gi vegetali).

Argumelte in f avoarea teoriei organicea petrolului

\Argumente fizico-chimice. Prin cercetiri de \aborator s-a stabilit c5.

in comfiorilia chimici a petrolului intri o serie de \emente, in stare liberisau combinat[, care confirmd originea organic[ a lui.

Azotwl este prezent in petrol in cantitlfi mici, sub l,3o/o, fie liber, fiecombinat sub formi de compu;i organici complecai dizolvafi in petrol. Acegticompu;i sint provenili in special din albumine, ca derivali metilici din grupachinoleinelor, sau ca derivali hidrogenali din grupa piridinelor.

Azotul poate proveni insi ;i din profunzime, din fumerole, sub form[de compugi binari gi nu complecpi, ca metilchinoleinele.

Sulful, este intilnit in hidrocarburi in general in cantitili sub 1o/o, darpoate ajunge pin[ laSo/o sub formi de compugi ca: HrS, tiofene gi mercaptane.

Compqii sulfului ;i ai azotului se formeazi in timpul distilirii, prinacliunea cildurii asupra unor substanle care conlin sulf gi azot. Prezenfacompugilor azotului gi sulfului in petrol este un argument prelios privindoriginea organicl a lui.

Oxigenwl ca element sau in componenla compugilor organici, cum sintacizii- naftenici, este dizolvat in petrol in cantitili mici.

In proporlie mai mare se gisegte ln petroluiile oxidate.Dupi cercetirile lui Ch. Engler, N. D. Zelinski gi N. Rakusin, activi-

tatea optic[ a petrolului (devierea planului luminii de polarizare), se dato-repte produ;ilor de descompunere ai colesterinei qi phitgsterinei; ea nu existila compugii de origine minerali ai carbonului, fiind o insugire proprie materieiorganlce.

Fosforul,, pus in evidenli ln unele petroluri (in cele din California esteln proporfie de 0,01o/o), provine din substanla organici din care s-a formatpetrolul.

Porfirinele. ln petroluri, ln gisturile bituminoase pi in unele asfalturi,prin analize au fost pugi in evidenld derivafi ai clorofilei din grupa porfirinelor.

Porfirinele sint combinaliile de baz6. aIe substanlelor colorante din plante,clc fiind derivate din clorofili, qi ale substanfelor colorante din singe, deri-varte din hemini. Au fost puse in eviden![ patru tipuri de porfirini, denumite7,2,3 gi 4. Porfirinele I gi 2 s-au oblinut din clorofil[, iar porfirinele,Sgi 4 din hcminl. Accast:i descoperire aratl neindoios originea organicl a pe-troluhri.

IPOTEZE

A.'I'rcibs, care a studiat petroluri din toat5. lumea, a gdsit c5. aproapef rrrrritrttc rlin cele anahzate conlin intre 0,004 gi 0,2 mg porfirine la 100 gprllol, irrr in cealaltd. jumbtate proportia este de la 0,4 Ia 4 mg/100 g petrol.

l)rrrzt:nta porfirinelor d[ indica]ii privind temperatura maxim[ atins5,ilt lrlrrr:t,srrl de bituminizare.'

l'rrllirina I rezalt| din porfirina 2, ptin pierderea a I mol de carbonr;rrlr irrllrrtnta temperaturii, ial porfirina 2 rcz;':lt1 din clorofilS. tot printr-orr';rr'{it: tr:r'rnic5". Prin cercetiri de laborator, s-a stabilit c5. temperatural;t crrrt: t:krrofila se transformi in porfirina 2;i aceasta trece in porfirinaI rrrr rlr,piisc;te 250'C (temperatura maximS. favorabil5 reacliei);- la tem-p,.r;rtrrli rrrui mari, porfirinele se descompun. Dacd. se ia in consideraliel;r I ,l r r I t:i. I irlpul geologic poate mic;ora temperatura necesard. reacfiei, se poatc;rrlrrilr: r:ii tcrnperaturile Ia care s-au format aceste porfirine nu ating 250'C.'l irrirrrl scama c5. temperatura corespanzdtoare adincimilor maxime plnill,r r';rrc sc giLscsc zdcS.mintele de hidrocarburi nu se ridicd, in general, mult1rr',;lr, l(i0"(), inscamnd ci porfirinele ail avut condilii si nu se descompunfl.

Acr.:rl 1a.pt, confirmat de cercet[rile de laborator, este in contradicficr n lrttrlrlt'rrlru'ilc mai mari (pinila400'C) folosite in laborator de unii cerce-l;rlnr i lrr,rrlnr olrtinerea hidrocarburilor din distilarea materiei organice.(l;rll:i cotrcluzie care s-a tras din prezenl,a porfirinelor in petrol este ciitrt,',lrrl rlr' Irrlrrlrre a fost reducdtor si nu oxidant, deoarece porfirinele slnt:;r'rr-:rlrrlr. l;r oxirla.rc si ln prezenja oxBenului ele s-ar fi distrus.

! 1,'t 111,,,,1 1. irr petrol s-au gisit, in cantitili mici, dextrone - hormoni sc-p'uirtr rlrrr rrlt.irrl rlc palmier gi flori de salcie.

I'rczr,rrlrt, sirbstantelor organice'asemEndtoare cu petrolul determinatc lntlr tlr' lrrlilir:c cstc un alt argument in sprijinul originii organice a petrolului.

A rgtuttcrttc de ordin geologic. I-ipsa unei legdturi genetice i.ntre zdcdmint olctlr I't'ltrtl si rttcil'o arwl>tiue. Din studiul rispindirii zicdmintelor de petrol inrr,,1r{;1 l';intintttltti sc constatS. ci intre ariile de rispindire ale regiunilor l)c-lrrrlilr,rr., :,;i. r:r'lr: ;rlt: rcgiunilor erupllve.pu qxistd raporturi g!p_!!gg1c_a_r.c sr1il ,tll r,i i.l,'sirrt. lt,gate din punct?e vedere genefft. --_-'"-

5,r r',rrr::l;r{rl t:ir"Trfzdira cle c"ciiftact-dhme ZeLEnTinteIe de petrol gi rot:ilt:t,rrr;rlivr, lrr,lrolrrl t:stc asfaltizat, pentra ca mai departe de aceasti zorriL,:,lt;rl.lr' :rri l'ic rrolrn:rl inrbibate cu petrol. Se citeaz[ ca exemplu stratcllclrlltolilctc rlr: l'rrlr:nrlxrng clin Miocenul din Sumatra. Aceste situalii se explicil;rr iu l;rlrlrrl cri. r'or:ilc t:r:rrpl-ivc care vin in contact cu cele petrolifere au fost1,u',r'-.irr lor: rrllcr ior si rleci au afectat zdcimintele de petrol preexistcntc.

ln (l;rlilot'tri;r, in sistur-ile cristaline a fost intilnit petrol; accst fapt nur ,ttrlliltlit: utt in'gruncnt in favoarea teoriei mineralie, deoarccc pctrr:lul,,,' llj=ir';r'r,;lc ;rir:i in zicJ.rnint sccunclar. El a migrat din rocile scdirncn-lirlr' \1(:(:ittc, <lrrpiu cc, Prin altcrarc, ;istrrrilc cristalinc au ciLpitart insrr;ircarlr t or:i lt.t:tttttltl:r.trxlrc.

()rii:ittt'u r,rf.;ulur d.c;:tit.itlLi!.t-1. J)rrpi. [.. Mm.zcc, rr"cr:stc apc sint <lc originr:tit,rt ltt,i, si t'rptr'zinii, r:r'slrrli rrlc tpr:lor lxrzirrckrr rlr scdintctrtarc ltr carc ilurrr'ul l()(: plo,:r'$r'lc r'lc lril trtnirriz:r.r't,.

33

Page 7: Geologia Zacamintelor de Petrol Si Gaze- C.beca-I.visotki

ORiGINEA PETROLUI,UI $I A GAZELOR NA1URALECONDIT1ILE DE FORMARE A PE,TROLULUI $I A GAZELOR tN NAIURA

.,. ^-1'!:l"sdrate din,zlcS"mintele dc petrol contin o cantitate mare de clorurd.ttc soflru, precum g1 brom ;r rgd.

llromul si clorura de ,sodiu aratd originea marind. a acestor ape, iari,rlrrI Pr-o-vine'din materia "rg";i.;';ln 'iare a rezurtat petrorul.G. l\facovei consideri cd. apele de zdcvamint provin dI;;;;4. constitutiea organiJmelor vii gi,ci ele slnt un argument petriro origin"a-;'rg"ril"a^" ir"i;":, lrrlui.

:'

t B: condifiile de formare a petrorurui si a gazeror in naturfl

' 't, .' Pcntru studiul condifiilor formdrii petrolului trqbuie luate in consideratieIrrrr'|robleme principale: r) sursa dc materie prim). organicd.; 2t;r;;ili;

l'izico-chimice de transformare a materiei.organicl.in hid;;?;il;;i; i) Joffitti;gct.rlogice ale acumulirii gi transformdrii "materiei ;;t;;i"..

l. Materia primd

I)ac5. materia org-anici constituie materia prirni din care au luat nasterelrirlrocarburile naturale se pune probrema provenienlei r"t" ;;;;;ilii;;i;rr. irccstcia, lndeosebi a modului in care a putut sd. se acumuljze inclt sa a"arrr.;tue petrolului in cantiti{i atit de ma?i in unele regiuni., , Jn ti.mp ce la suprafala solului materia organici. fo rmeazd. un invelis

n rl ativ subtire si neuniform,' in me<jiul Jlr_ar-iu_ea, Jg6""gi" i" .r"fi taf i"";;;;;ln plancton, iadeosebi s"u'toi-a-J"*atg". ne exernplti in l\{area Sargaselor,llil O:".1+l.l_4lpg!t"., algele plutitoare,*care se gd.seic in cantitdti ;";;id;;:r)rr(r, sc sctrrmcnteaz1. ca matcric organici si in zilelc noastre-

Pc fundul oceanelor se depun in cantitdti mari resturi de animale ver-lrlrrate . lrr accst senlse Inenlibneazd *irr p^.t.";; ;;;;; Oceanului Atlan_tir:, liL intrctiiierca unoi-cIianTi-rnafiru cu--reriryffii;fri:s"lintreli''air.;i,",s-* p'oclus moartea il **4 a'pgi1r^oI,: ;ir;i;i'd.;;;urrr. u. i"liirae* pe:,iIrur6Jir.t: dc 500 km ;i o lifime de 100 krn, a.vind o'gio.l-e'de l,g0

, lvlatcria prirni organicd furnizati de regnul vegetal' din mediul marin.t.il Pt;urr:lorrrrl rrnor miri sc dezr.olti cant-itdli mari-de alge. Uneori stratuirlrr rrlgc rL[ lrlirnct<lnului este atit c1e gros incit npu lu."ro"r-*?tg"lo,,".p;;ti;:(il t'x.rrrrrl. rlr:tualc_dc zone cu plarlcton bogai in alge se pot.itu Marda Rosiettttrl. sr, tlt,zvolt;i Itcriciincc .;i chromace"e, Arhip"elug,,i tr-,a;iio;:;rA"'.;rl.zv.lli, .sr:ilirlii ;i rincle miri'reci in care se dezvoltd. d,iatomee.

. l.)r.' rr lrrugrrl cr;rst.i atlanticc a S.u.A., in zona plajei copalis Beach,llrtrrrrl{ircrr r:t;rirlri. rL tlilLtorncci Aulocontliscws dd, "ott"t[ p'"rioclic unor masettt,tti rl,' rt, tttttttlrttr', (li;rt(,ln(:('tt lilti:;os/cttia l',,rmcaz,ii irr lunilc aueust si sen-l,'trrl,r ir', rl,'rr lrrrrllul^r:rr.rstci rl<: vost. rL .f.uixinici astfel 4c -;.r; J"?;;;"1"r'",t'll o t'lllrt;llt'l,ttttti.irtclrisi :;i <rrr_rrrr.rriirirs rlc rrrlastini. NIlrsc gclatinoase detli;tl'trtt'r,,litt lrtt,, sc rlr'11lr.ili lirrLr rlrr oxigcr; (r'r,zrilt1.l ,ii,i f,rtl]ri"ii;,"r);l;

meazv,t,,Mare Sporco" in Adriatica. Pe coasta oceanului Atlantic, de-a l,ungul

A;;.ii ,1" N6rd set-produc adevlrate epidemii d-e diatomee' S-a cal-cglqt

.ii o J;rt".ce, daci Ji u""u condiiii prielnice-de dezvoltarc,-3;,1t-u*te5$-s-e

inmulleas'bt]iif fl6-repede irrcit in,opt 21.19 ay forma o masa egala qA vqlurn

crr nlaneta noastri.-- U;i;""ilgi-;;*icani consid'e1-a cd dfltopgglg au constituit materia

primd p"tiro d-ur" parte din petrolurile din Calilornia'r --

Diitomecle cot-rlitiin pListulele-lor ulei, sub foima-de globule. S-aestimat

"e "ir.r]Oy" ai" "ofi-"id'iuio-eelot

este forr-nat din globtile de ulei. 1n c.azq!

;i"a-ai"1;#""t" u1"trg1" ap[ dulce, p.ustulele s_e_sp-a{g din cauza presiunii

".rrr"ti." aitr int"tiot.il lor, plnind in libertate globulele de ulei.

In perelii celulelor algei Elaeo!kyt:9!.t, F,-a*-obSgrva!.-.q-qaltitaie de- ultri

sau subitanii uleioase. -

Brq"t"ls -"'i"",,a"_pq$Pi -pLr-L r9qrl,!ffP:^*.Tilttt::::,*1:

.,,r 'ry;fPfflofr"iie 'oryPl91tl:

O;i6"'rrr iin.t] aegajulln F;;ATI*d" fotosintezd, folosqte:.i:1."1:i Yt:liivati in a

"tiiri"r" si vegetale", iar subitanlele organice complexe rezultate se presupunc

li,'r"i"ii ttafisform4ri in direclia {ormirii hidrocarburilor.

Dtrpl S. A. Zerltov, numai fitoplanctonul stratului superior al oceanclor,

".r" "foii""ura

""-r1[nt in medie ae iOO m grosime, poate da anual 60 miliarclc

tonc carbon organic.S-a estimat c[ numai 2-0,02% din substanla organicd. ajungc pinir

fo f""a"f U"rn"f"i ;i intre in sedimeni:]iar restul se dizolvi in apa"pe pa,rcqrsllc,iJcrii spre f und. Cantitatea de substan!4 olggni,cS. ajqnsue_-f'u.nc!- qgp11tttr

rlc aclincimea bazinrilt na respecttr-i'* *ffifTn prezenfGsG greil sf se aTiime bil-numai*iegnut vegetal nrirritr

constituie materia organicX prim5. din care reztltd petrolul, dar este foarttr

1>robabil cn ea coplglLqg*sgfufaplia-i .--l?- *ceasta'Materia primi orgahici furnizati de r,egnul animal din rnediul marin.

S-" r"r1i"ot tn pegtii"ar constit_ui. principatri materie org.anicS. animaliL <litr

.,ri" ,-o'format petiolul. F[r[ ig{oi{3' peill!.p.ol,ggnqli,tu,i.mat-eri4 -orgilnicirrrr.imi- a octroluiui in uneie zlciminte'de petioi, insa linina seama c19-I11pt11!

l.[ rcsturil" ]o. riu s€ldsd;c-fiiaceeaqi cant-rte"Tb-ffi-toate-ZdCffiinfelc, ac(ri.tstir'

irrotez[ nu poate aveaao"'idoai:6 TeelATee-presiipriri€i a-cfiuni 'catastrofalc-ctrt:

tirnoari cantiti!i foarte mari de pegti'- -- Unuf :din ptlncipalele argumente- c[ regnul animal din mcdiul tnaritt

,'. t,tt"irot -ut"'tiu ptim[ din.]ur" s-u format petrolul este.asocierea frccvcttlilrr. l,ctrolului .u reai-cttl" bogate in fosile. Se plcsupune ce -dTaTicT-t,dmllfi:

t,,i <ir:(ilnsmcloFtiost*deseompnsTgr Transformati.in pctrol, rlmirtitttl lrllrllittgrrlrgltiicle sub formi de fosile.-ln sprijinul acestei ipotcze cstc faptul cit s-att

liiisiL fosilc plinc cu lichicLe .o o co-pozilie asem[nirl-oarc pctrohrlui. t3ogiifia

vi,,tii 6irr niccliul rnalin cstc un argunrcnt cir. mai.cria orgiLniciL diu tritrts{rlr-

,11,'.,'.,,,. cirrcia s-a format petrolul cstc furnizatii citr rcgnrtl anirlal tlin accst

r r rlr lit t.

Page 8: Geologia Zacamintelor de Petrol Si Gaze- C.beca-I.visotki

ORIGINEA PETROLUIUI $I A GAZELOR NATURALE

de a se transfbrma ln hidrocarburi.gi ugurinfei

I19:* a_if9:itetor sedimente .aa.farnizat date asupra conlinuturilor rorF^":gfj:f* ":T:,:,.1g111*,medii 31" "9*^pori,9i"i """is"a"ir*;i;,;""#;;;a cornpoziliei-materiei,organice conlinute in el'e.

'lCONDITIILE QE/ FORMARE A PETROLUIUI SI A GAZELOR IN NATURA s7

Tabelul 2

Confinuturile procentuale ale principalilor compugi organicidin unele organisme inferioare (dupd, Brandt gi Trask)

Proteini bruta idrocarburin//o

cr "ter*)l H%l85(?)OJo020

47

14296570

40

PeridineeDiatomeeCopepodeNevertebrate superioareMaterii organice

ln sedimente marine

1,58I

10

IDetermindrile de laborator gi observaliile de teren au stabilit cd in for-

marea hidrocarburilorlaturale uir rol impoitant.ll au, ln pii*"lrr"a-,7rpilii,proteine gi- reprezentate prin g.r_Ti*i, ceruri ;i rglili gi a.tbwtninere'- reprezentate prinproteine gi proteide, dupi care trm6,az6,hiat'atii de carborr-renrezenf afi -,i-dupi care urm6azdprorerne gr prorercre, crup-icare uymgazd hidralii 4" _"gbqq-reprezentafi irrincelulozi, hemiceluloza gilignini. Rolul primorili"l

"lripolaeroi'qi "r "ru"-l""-t,clut0La' 0emrceluloza 91 lrgruna. Kolul primordial al lipoidelor gi al atbrimlne-lor ln formarea hidroiarburilor se datbregte atit caniiafir,:"it gi uiurintei

*) Extractul cu eter include toate gr5.simile prezente.

Analize tle fitoplancton, zooplancton gi sedimente marine (dupd. Waksman, Trask :rt'::;; t

Extractulgi compuqii analizali

Extract cu eter 2)

Extract cu alcools)Extract cu ap5, a)

Semiceluloz6,Celuloz5,PentanAcid uricAcid insolubil (compugi)Iipsifi de azot) 6)

ProteiniSolubil ln api'Solubil ln acidInsolubil ln acidCenugb

/t

( t' t, (u, , '" ' ,")' "lt' "' (

Fitoplancton l) Zooplancton Sedimentemarine actuale

Sedimentdnarine vechl

Li tatietut I sint a"i3, """1i""t;;ii;l; ;";;"te chirnice ale unor speciivegetale; comparativ cu ale urior sedimente.

oI2,3

115

2416

5

7

14

1055(v.l)0o

00

3.

t3".tt

I5J217(v.6)

OI

4AI

19

-7?

343

06(?)

48

27I4

l5

Tabelul 1

Confinuturile de elemente chimice ale unor specii vegetale comparativu ale unor sedimente (dupi Tras{

Organismelegl sedimentele analizate

PeridineeDiatomeeCopepodeSapropelSc<limente marine recenteScdirnente marine vechi

Coniinutul procentual ln greutate

In tabelul 2 sint. date. c-ontinuturile procentuale in principalii compusi:]:g:,it:i ai unor organisme inferioare, neveitebrat" *"i

"rr&u"t"l;i."ai-|"t'.nlannc.In talelul 3 slnt date rezultatele unor analize de fitoplancton, zooplanc-

ton pi de sedimentc marine recente qi vechi. r ----

1) Analizele medii a trei tipuri de organisme: Fucws uesiculari,s, Plati,cerpus Si Ulna lacluaa,2) Include petrolul, grS,simile, pigmenlii qi corirpupii organici ai sulfului.3) Include cerurile, rS.ginile, pigmenlii gi alcaloizii.4) Include zahdttl, amidonul, alcoolul gi atli acizi organici, precum gi sirurile gi esterii lor.

I .. , . 5) Include lignina.(,, :

vl" .- 6) Substanle lipsite de azot, solubile in acid, cu exceplia hemicelulozei

| , "' 7) Include 60/o chitind.

(''2i..1 Procesele fizico-chimice d,e transforrnare a. rnateriei organice\JPrivitor la transform[rile fizico-chimice pe care materia primd le suferi

pe fundul bazinelor de sedimentare s-au ficut diferite considerafii.. P"p? .Stadnikov, grdsimile din materia organic[; prin. sppgnifiqarc,Eggj#{tatA&:1, care mai departe trec in cetone, iar acestea@Titliogenaredau hidrocarburile de petrol.

J6

10I16

t

455050525654

78B689

qq

oI

1,91,81,6

4536?2303023

Raportulmaterieiorgmicefa'6 decarbon

Raportulcarbonuluifati de

hidrogen

6,36,256,254,77,07,t

", , ., ,,

J'1""'f '' , i(,, |

,,1 , ,,

),

"t* i,i' t311#;#ijcurgd,loaie,tdiTdr-int-dcrdfrtii r"" J" ii.persii coloidate.

Amestecul de api dulce-cu apd..sirald.gi s"rf-t"iea de temperaturdpoale cauza precipitarea materialului orsanic. IR-elafia genetic5. {igtre. pe!I-o! gi humu-s a fos!-dpmonstratd de Hasemann.

:"r.,'. {*g+p"t^ asf alt ?,+lqfgqqiburi ffi inci,!ri"t":;tr"t"" j.; ]i}*iliuorw o u'rlv'ruuJ dsrir.rL- ?+,_g!9r99alDurl oln zacamrnte srtuate de_a lungulcoastei. nt-o-ri{e1 -s,a stabitit-qa- rtia:".atur.ii"-ai"';."I.ili"gi,rne sint for-mate din-aciilJrumis.,

Page 9: Geologia Zacamintelor de Petrol Si Gaze- C.beca-I.visotki

\lr

,,\,t\,tJ

')3s

ll z i,'r.'..

OR NATURALICONDITIILE DE FOI{MARE A PETROLUI,UI $I A GAZELOR IN NATURi

.. Dupi o schemS. intocmitd de Kinsburg-Karaghiceva,. privind transfor-rrririlc substanlei organice, grisimile, pln-aqzr grasr superrori gi acizii ""ti.-nit:i, trcc in hidrocarburi de petrol, iar hidralii de c'arbon si albuminele, prin:r.cizii gra;i inferiori, trec in gaze.

P ro c esu I d e tr?1g!_ogn aL19- -a- .n4Jg119!_o1g_a I !c e t rebu ie s t u d i at,

r ai men t i onat JffS-e-S;e" ." roffibaeJ Eiiloi, rolul sedim en tul uirnai mentiofiT,Tq-lq13]EiE .". ro_ffi U_ aecmperaturii si radioactivitS"tii rocilor.tcmperatffi ei riEiSicfrviiAtjf]$

Tabelul 4

Rezuitatele anatrizei crorratografice a rnateriilor organice (dupn Smith)

s-illr I

a;a cummineral,

Zo 8e11, Gi;nt sfffias.ari atras atSI atras atenlia asupra capacitilii unor bacterii,

Adincimeade la carea fost luate

proba

Cantitatea de materiiorganice extrase

din 100 g sedimentuscat, in grame

Rolul bacteriilor. hr. procesul de transformare a /materiilor organice seclisting doub. fazc: una biochimicd gi una geochimici.

I' Ln faza biochimici, transfor.ir"" -it"ti"ipri-"\r" face sub in{luentaI'tctcJiilor alaglgb_e, care reduc sulfatii ;i-descompun albuminclc, celuloia,.i uclct[lJacfic-Dfn aceste reatfitse heg?iff cHr,bor,-NH;;'H=;i N lib;'

.ln faza $eirchimied,*transmi-atautifi"i.ri"i prifti-;" i;" sub inftucntalrr:siunii, t-e.Tp-9tat_urii .giJimpului ,si 9a coresp_u-nde fazci. d-e distilge 3 p_fb-rlrrsclor din faza biochimicS. bacterianS".

268

(:{rrc se gisesc in depozitele marine, de a descompune hidrocirburile. Zo BeIiir rncnfionat ci acliunile acestor bacterii asupra probelor, in intervalul delirrrP scurs intre colectarea probelor gi analizi tor, pot explica de ce TraskIttt ir rt'usit si gdseascd hidrocarburi lichide in sedimente de virsti recentd..( ):L argumente pentru demonstrarea rolului bacteriilor, zo Berr citeaz6" unlj,?.i"" care proba, -imediat dup[ colectare, continea 20 mg de hidrocarburiliclrirlc la.100.9 probi, dar majoritatea acestora au dispiruidupd. citeva zile.In ultimii ani s-au obtinut iirformatii asupra originii hidrocarburilorllin cercetarea carotelori ex'trase ai" so"hete :t't;"-i; mare.ySmith di o<k:scricre a unor astfel de carote, in care au fost-gisite hidrocarburi l;chidear-ornatice, alifatice, if al-tetg sjmilare cu cele ce se gd.sesc in petrol. Carotele,Ittatc cle la diferite adincimi, sint descrise ca fiind formate diri marne cenusii.t:tr iutercalatii de nisip cenugiu silicios, cu granulafie foarte find. Carotele'auI<.rst uscatc.,l fulveriza.F fggriq fin ;i supus"i" ""t.i"!i; ;; ;" amestec specialrlt: solvcnti organici. Reziduul rd.mas dupd evaporarea solventului a foit se-pltlitt prin cromatografie pe oxid de aluminiu. ln toate cazurjle, fractiilepariLfino-naftcnice-aromatice._gi asfaltice au fost oblinute prin spilar", d"ttllt ll)arc procent-din_ rnateriile organice extrase erau prea puternii absorbitetlc cirtrc oxidul de aluminiu, pentry a-putea fi spilate cu s-olventii obignuili.

Arralizclc clcmentare,. spectrele de absorblie infrarogii gi compott^teaoxitlttltti tlc a.luniniu, in timpul separirii cromatografice au ar&tat cd.-fractiilepltt'lt[itto-rtitttcnicc si aromatice sint in fond hidrocarburi. Datele prezeniateirr talrclrrl 4 sugt:rcaz[ o trans{ormare progresivS. a materiei organice citr-clrctrol, lrc rnirsurii. ce cregte adincimea la care au fost ingropite stratele.

I)rLcir sc iirn in consicleratic datele din tabela 4, ar rezu.Lta ci formareapt'trolrrlrri ir.r"c loc lar prcsiuni mai rcduse, la temperaturi mai joase, in perioaclcrlr: tinrp rrrrrlt rrrai scurtc ;;i Ia aclincimi mult mai mici.

I.)itt' nrt str pl:ocizcxLzii rlircti. in carotclc a"nalizatc dc Srnith cxisti o oarc-t.:iu t: l'rr.tl it,lrct ivitirt.c srrrr r:on f irrciru b;rct.crii vii.

Bazat pe studii de laborator, Zo Bell a f5.cut o estirnatie, dupi care circa10 bacterii, in 1 cms de sediment, pot produce 0,001 g dematerialnesapo-nificabil, solubil in eter 9i similar cu petrolul, in 1,6 x 108 ani. Daci I Cmsde sediment cintdre;te 1,5 - 2 g si are un continut mediu de 10000 bacterii,aplicind datele indicate mai sus, rezalld. c5. fiecare gram de sediment vaproduce 0,001 g de material similar cu petrolul in 3 x 105 ani.

In incercd"rile de laborator de a obtine hidrocarburi prin procese biochi-mice, trebuie linut seama c5" formele gi'activit[lile bacteiiilor'pot si variezein condilii chimice ;i fizice diferite. Fermentatia poate sl nu aibi loc saupoate s[ urmeze o cale diferiti daci se folosesc substan{e relativ pure. Uneleilintre bacteriile care se dezvoltd,pot fi anormale si incapabile de rLproducere,pe cind altele pot persista numai atita timp cit se mentin condijii specialc;i pot s[-gi dezvolte proprietS.ti care in faza ini]iald si fi fost latente, sauascunse.

1n al, s-ar utea admit

Punzb.toate adin-cimilor reSpective, aai in general sub 200"C (taiJ geochiuricl).Dacd. prima faz5, biochimicl, ca timp este de durat[-mai icurtd., faza

gcochimicd este de duratl mult mai mare.

I{.olul sedimentului rnineral. Sedimentul mineral, d.epus odat5. cu sub-slrrnta organicd (ir1 ,qare se formeazd petrolul, ars{olU-L*de-a_tuslg_lgA-protcc{ia1i inKr<ipa-r.ea-.tu-c*e_q|9l-ggbp-g,t"*-c-g1g sufer5. procesul de descompunGrc bic-Icriirli-r. Sedirncntul mineral" foart-e=f!1, gare i*mp_!efl.ic-5. q.ccesgl oiigenului dcLr srrpraf,;ltir", -i-n cailiitite abundentn-ioimeaZX ilii"ii Cii" pot' ii,'a"ilr,

"a-Irrul krr pctrograficzi, silicioasc, calcaroase sau argiloase.Milrrrilc silicioasc sint formate, in gcncral, din particulc foartc fine dr:

rlirttotttcc, ntiltrrilc cal.caroasc lxovin din prccipitarca cirrbonatilor rczultnfirlilr <lizol.rzrLrtxt coclriliilor culcxrroaso, sil.lr <lirr rcrluccrca srrlfatilor clc ctlciurlirr rr.lriL nri.r'ii, iirl rnilrrlilc rLrl'1iloiisc stnt clc rl:iginiL tcrigirrriL. '

l)rrpii'l'rLylor, (:iu'o rt lt,t.t'as rLtt:ttlilr asu[)l'ir rolrrlui pr: curt:-l au act:stc ttriluli;rlil irr lrt'ot:csttl tlc itrc:irrlronizrr.r't:, cit ;i iu proccsrrl rlc ltitrrnrirrizirre, frlrrnarca

m I o,o'I o,oez

m I 0,03i

Page 10: Geologia Zacamintelor de Petrol Si Gaze- C.beca-I.visotki

40 ORIGINEA PETROLULUI $I A GAZELOR NATURALE

5i acumularea petrolului in complexele argiloase depinde de schimbul debazeintre -un electrolit (apa mirii) si sedimentul argilos depus in acelagi timpcu substanla organici.

cercetirile au demonstrat ci existi diferite tipuri de argile ;i anume:ar5;ile potasice, argile sodice, argile calcice, argile cu magneziu", argile hidro-lizate.

Se ;tie ci o argili calcicd., in contact cu apa de mare, in urma unui schimb<lc baze, trece ln argil5.,sodic5.;. aceasta., prin hidrolizd,,Vn^contact cu apeleclnlci, trece ln argild hidrolizatS., devenind impermeabi6, l" felul acesti easc transformS" intr-o, rocd protegtoare care opre;te fcesul de oxigen adusrlc apele dulci in piturile inferioare din bazinul'de 'sedimentare, u"nde sintnumai bacterii anaerobe.

Substanla organici acoperiti de strate de argilipune in condilii anaerobe si produsele'transformdriimcnt gi rdmin in el dac5. sedimentul nu e deranjat.cazul cind apele bazinului sint lipsite de curenti.

Deplasarea produselor de'transformare bacterial5 din sedimentul bitu-rninos a avut loc numai dlld cq acesta a. fgst acoperit de o cuverturi. groasd.tlc depozite sedimentare. Datoritd greutdtii depoZitelor din cuverturS,iridro-curblrile _au migrat, acumulindu-se in rocile magazin intercalate in acestlrrvclis sedimentar.

Influenfa temperaturii. Ipoteza transformdrii substantelor organice inpctrol .sub influenfa. temperaturii este bazatd. pe doud argumente. I"n primulrlnd, cind marnele gi afuilele. bituminoase, materiile vegetile, uleiurile gi gre-s.imile de origine vegetali gi animali sint supuse, in laborator, unui irr5cestlc descompunere la o temperaturi mai rnare de 300"C si ln mod obisnuitcrrlrrinse inlre 500-700'C, se oblin din ele fractii ca gaz'e gi alte r"nrtu"i"bituminoase care seamini cu cele din petrol.

$L doilea .argument este acela ci Eng1er a oblinut, prin descompunereatt:rmici a uleiului.-extras din peptele Menhaden (din familia herinfiilor) flit sirpunurilor ficute din?cest-ulei, produse care-iriin fractronare seamanacu pctrolul lampant.

- lingler a Jicut exp_erienlele intr-o autoclavS.; descompunerea a avutlil 1rr^csiunca de circa 15 at ;i la temperatura de 320-40d.C.

hidrolizatd. se descom-se acumuleazi ln sedi-Aceasta se lntimpli in

In laborator, rezultatele descompunerii termice depind delntrrrir; in gcncral, cu cit temrperatura de descompunere este mai

I de hidrocartrrrri de tin narefinic iorr:rr rrltt csl.c rnai merrcr:rr rrltt csl.c rnai n:lerrc proccntr,rl de hidrocarburi delip parafinic, iarPcnrtrrri litlicatc sc obtin cantitS.fi foarte mari d6 hidrocarburiIrt.trzctr.

.Mnicr ;i Zirnrncrly, in urma experientelor fdcute asupra unorIurninollstr, l.rr rillsctrvilt cir cu cit tcmperatura la care se supunetrriri sclzrrtli, t:rr a.tit cstc lnai lung tirnpul neccsar pentru a seirrrrrrrrilil. t:lrrrtitl.tc rlc bitruncnc.

.-_-,.'l'ctttpi't';rtrtl'ilt: l)o c;rr() Mirit:r:1i Zirrunrrrly lc-arr rrlilizltt au var.iir.t lntrc1J75";i :l(iS'11, iltt'litttlrttl tl(:cos;rr ;rctrlttt lL sri olr{iuc lritrrrncrrc ir irjurrs llini-r

CONDITIILE DE FORMARE A PETROLULUI SI A GAZELOR TN NATURA 4l

h 144 orc. Jinind-seama de aceste reztltate, ei au stabilit relalia dintre tem-.pt:nrtrrrii, timpul de incilzire si cantitatea de bitumene produse si au estimattirnllrrl nocesar pentru a se obtine o anumiti cantitate-de bitumene la tem-pt:t'rLtttr i mai joase decit ceie utilizate in experientele fdcute. Maier si Zimmerlyrrrr lrirs concluzia c5. pentru convertirea a lo/o de materie organich din argililritrrrninoase in bitumene este necesar un timp. de 8,4 X 10a ani, Ia tem-pe-rlturt c1e 100"C gi de 6,7 X 107 ani la temperatura de 60oC.

lllrask-a oblinut calitativ rczartate similare, descompunind prin procedeultclnric scdimente organice recente.

l)ac5. in cazul descompulerilor termice in laborator, efectuate la tempc-rrrtttt'i clc citeva sute de grade, orice material mineral asociat cu materialulorl4lLrric arat5. urme evidente ci a fost supus lat:rr oxccplia unor cazuri rare, sedimentele cuirrr lost alterate din caaza temperaturii, darnrr plczintl semne care si dovedeascd. c5.

temperaturi inalte in natur[,conlinut de materii organice

majoritatea acestor sedimentcau fost supuse la temperaturi

loc

.. (iLtdicnlii de ternperaturS._ai sc,oarfei terestre nu ofer5. temperaturi clc

olrlirrul cckrr utilizate in procedeul de laborator pentru descompunerea sub-s{ir.rr{r'lrrr organice. Dac5. se utilizeazd temperaturi de 100"C sau mai mici,pctttttt l'onnarca petrolului-sub.influerrla energiei termice, sint estimate pc-tiortrlc <lc tintp cxtrem de lungi, conform relaliilor similare cu cea stabilitlrrhr Mlit'r';;i zirnmerly. De fapt timpul corespunzS"tor temperaturii de 100"c,rlc cxcrrrlrlrr, nu cste extrem de_lung, dar la aceasta trebuie addugat timllrrlrn\'(lsilr c:rt tcrnperatura si se ridice la 100'C (daci aceasta este temperatirralritir:ii), slu trcbuie fd.cute unele corectii pentru viteza mai redusi de trans-Irllrurl'c, carc va-predgmila.pini ce stratele vor ajunge, ca urmare a migcirilorrlc st:ul'trn<lllre alc bazinului de sedimentare, la o adincime unde temp6raturut':;ll r lc 1(X)"C.

'l'otrr;i, s-a sugerat ci existd arrumili factori care ar favoriza reduccrgalirrrlrrrlrri.tlc.formare a.petrolului la o_anumiti temperaturd.. Printre acc;;tiirr;irrl.plt:sirrnilc inaltc ;i catalizatorii. Trebuie mentionat ci temperaturi inlirnirri rlt:2(XI'(l nu pot fi admise in procesul de transformare a substanfci 9r-rl:tttit'c ltr ttiltttrit, clcoarece la astfel de temperaturi sint distruse porfirinclcrli lrlczr,rr{lL lor in pctrol, in acest caz, n-at mai fi explicati.

.. . lnflucnta radio_acttyt?tii rgcilqr. Rezultatele cercetd.rilor intreprinsc rlcl( iilrllrirr s.t..r: (t9?4),Mrrnd;i l(oc\ (!??a)rl-ind, Bardwell, Glocker (1926- lg30),li,1l'rs (1930), Soli-olov-(1936),C. W. Shepard (1946), Hess (1947) gi alfii, aurrtill;rt <:ii. lirrtotttt:uclc raclioactivc influenteazd"transformarea inateiiei organiccirr lrroccstrl tk: Ionnurc a pctrolului.

. lpott'ztlc ltlivinrl t'olttl racliorrctiyiti{ii ln transformarea compu;ilor or-11;rrri,'i .lr pr:trol._rttt lrvttt lll bazi constatarca ciL rocilc mami. clc licltrol pir r r rr,h' r l i r r l rr: rrrcilc r rr:rgl.zirr llrczinti r';r<lioactivitatc.

Arllilt'k:;i trrtrttclc rt.tt rLlvcclit o rlrliorrctivitatc mult mai mirrc, ttitl,rl;i rh'y1t'csii si t:itlt:rrrt: <:it;ii Ilr!iL <lc grr.lsiilc, ctlcrrclc;i nisipurilc lrrlliloirsc.Ar.r;l l;rpt trr'lrrrir: lrrrrt irr corrsi<klllr,l ic, inlr'rrcit, rlupii curn-sc ;tic, tn cclc

tempe-scdzutila tem-de tip

marne bi-roca csteextragc o

Page 11: Geologia Zacamintelor de Petrol Si Gaze- C.beca-I.visotki

42 ON.IGINT,A PETROLULUI $I A GAZELOR NATURALE CONDITIILI DE FORMARE A PETROLULUI $I A GAZELOR IN NATURA 43

mai multe caarri, il,g:t_:t-" ;i marnele, prin cantitatea mare de materii orga-nice conlinute, constituie rocile mame ale petrolului.

Russell, care a studiat,din punct de vedere aI proprietdtilor radioactivepr:stc 500 probe de. roci sedimentare, a gdsit cd mjrne'le dir, p"l.oroi" ""

i'rrrcdic o radioactivitate mai ridicatd declit..cele {m Tgrfiai;i "t, i;;;;;;i;cxistS" astfel de deosebiri intre formatiunile mai vechi';i .bt" mai rioi. -'

I-ind gi al!!i a-u studiat in laboratb, ,eacliite ;;";; ilc intre materiileorganice;i.partic.ule,.,.",p;i razele y, emise in timpul dezinlegrd.rii spontanea elcmentelor radioactive, ajungind ia concluzia cd'dezintegrdiile radioactive|ot provoca descompunerea compu;ilor organici in hidroca?buri.

Elementele radioactive prin-cipale (uriniu,. thoriu gi potasiu) sc gd.sescsub formi de. izotopi activj ai Kao-in niiipuri si gresii (lsJciate J, -i;;;;l;grclc),.in argrle,_ marne, calcare impure, substanfe organice, ape de ,ecdmini.

Yiteza de dezintegrare gi energ'ia. pe care o 'emit6 a.esi i^top sub foimn<lc particule p. gi raze y este mai"miii clecit

""u " p"iii."telor'0,-;;i;-a;rtraniu si thorirr.

,,^,\"'dezintegrarea seriei de eremente.uraniu 23g sint produse si uraniu?3jll_i:ll* 230 9i, radiu 226; din dezintegrarea ultimufui este 6_a; ;irirclon 222, care este mai stabil in lichidele oiganice, cum este petrdtu, ae.fiin api.

Prin bombardarea cu particule a a acizllor gra;i avind formula R-cooH(rrn cxemplu este. acidul palmitic, (cl5Hslcoofry, 'uo i.lrri.t hidrocarburilrarafinice,.iar..prin- bombardarea aiiautuLnaftenic cu particule x a rezrltato hidrocarburd. ciclic5 (ciclohexan)..

- Aceste rezultate sinf semniti".ti"", a"-

oarece T}-ili acizi gragi.au fost identificali,in materiile organice din !edi-mcnte. Eficacitatea acestui proces este ins5. rbdusS, iar vjtezai" ti""rf**uiecste .foarte mic5, ceea ce.inseamnd.cd pentru a lua nagtere pe aceasti calecirntitili importante de hidrocarburi, esie necesar sn tre'aca-ui ti-p g""r"gi"dcstul de indelungat.

Prin bombardarea in laborator a metanului gi a altor hidrocarburi ga_zolrsc cu particule- a a rezultat u1 n199ent -ute de hidrogen gi a" niaioc?i-'bttri ncsaturate. Din hidrocarburile lichicle au rezultat pi*"tit" similare dehidrogcn ;i o cantitate ceva mai mare de hid.rocarburi nes'atuiate, d.e;i acestea<lirt rtt:rnit nu sint prezente in petrolurile brute decit in

"""tila1i ir.i"."-""t".I-in<l consideri ci. la presiunile. ;i temperaturile din ,on'a soperioara astrortrlci Pirrnintului orice Compus din seria^parafinelor poate fi transformatIrr lri<lr.curburile complexe. :u{. ..*.gdsesc in compone"g'" p"tror"i"i; p;;;;rr.t'ls(rr fiin<l rurct'sarc.cantiti.!i mici-de energie-chimicd.'Ef ,rrg"r""ri 'ci potittlcl'vrrtti ;i ltlttr cncrgii, culn ar fi descd"rcdril"e electricc, r"ai"1lit" a si radia-liilr: rrltraviolt:tc. J-incl scoatc in evidenli, mai departe, faptril i"i"G""i.alrxrl. rrr:.st. .nurgii-au p^r,prictatea remarcabiH d" ;;";;-tondensa hidro-lrrrlrrrrihr trrr.lrrrrrr:trrl rlc ficibere scizut in lichide;i sofide, cu eliminarea nu-rrriri ir rrr:.lt'i t:.,'titiL!i <lc compu;;i gazo;i cit cste neccsari pcntru a cvita .*inl)r'ltsit I rrrrr{ irr t:lrintrca.

, ^. ohitriirut'i arl.r,tstt- 'ftos,i-lit'il,ti.lii tltt lrunslornlurc a. nlalcriilor grga,n,icc sub'iulhrcnlt rtiirtttctitti,l.iil,ir,. lixlrt:r'icrrtt'lrr rlc lrirorat6r 1rr lri"Ltiri t;ir r,til iritiit,,ii'1,,

rrrrlilliilor.f ar-e loc.spargerea atomului de hidrogen din petrol. Aceasta arirrs.rrrru. cii s'b acliunea- acestor radiafii, in c-uisul peritadelor g;Gor'rrr{irrrrtrrl dc hidrogen ar creste, ceea ce ar cond.uce la'formarea urr"o1. pJtr:oilrrli tlirr ct'in ce mai grele, cu un raport marc intre carbon si hidros6n. ,ritt t'r'rrlitrtte la transformarea materiilor organice in petrol are loc o;Gi";;pro11r'csivii a_raportului dintre hidrogen ;i carbon.

o irltii obiec!iune adusi transform5.rii cxtensive este constatarea ci unclclll;lllro tlcgre de virstS. veche sint foarte radioactive Si continresturi o.on"i"*rrcllrrrrsformate in hidrocarburi, Sint citate marnele de e"tii- Crrrt;r';;;_\\/'orlforcl, din Mississippianul inferior.si Devonianul superio. ai"-S.u]rr.I )rrr:i It'oces^ele- de transformare radioactivd ar fi fost in acfiune i".e airilj*-vorriilrr,'ar fi de agteptat ca astfel r1e marne sd contind. hidrocarburi lilicri:irr l'isrtrjlc minuscule si sd. nu mai continS. de loc materii'organice, sau." .."ri"ir';r lic in ciLntitate foarte micd". Totusi continutul de malerii oiganlce;;il;i_rli..rrl, r:u cxccpfia citorva zone in care s-au acumulat gaze natirale, iar co1_(irrrttrrl rlc petrol este minim sau nul. F5.ri a exclude"posibilitater;t o.ol;1i;tz,t' ltltLttrlLlc s-ar fi putut forma datoritS. unor procese'radioactiv", tr"r"gnl"-rilrttrrrt. rrlxrritici lor., care contrasteazd cu uni?ormitatea tuai""ciirriieiii -ir:tt cott{irtrltLtl riclicat in materii organice al marnelor, sint indicii.e

"iirt"lii. ,f i irr' lrrrlclr clttgla originea altor cauzc.'t' ',\'

)

rr t \ !1. (;utr:lil.ii.lc geologice ale.-acwmwldr.ii ;i transformdr,ii' trrttlt,rici organ'ice i,n hid,rocayburo

' , l'r'rrtlrr ir intrcgi ideea asupra modului cumIrclruic crrnoscutc si conditiile tbpografice in careqri I lir rrsloru.t,lt.o *tt"riei organic6

(ltrrcrrtiir-ile au stabilit cd in rnediul continental, in milurile lacrrrikrr..'rrlirrt'.t.lt: si in -ilql.{q_g._{u"4u!:ne'.ilo!-deschise, conginuTfit i[_.,-.t"i:i,.,,r11rr.rrir:ri r,:;[i'rclativ,qg.r--fu-ioeie ca-.qfir$bsqvJliinir;i" r"';j;,:fii,,,',rl.'ri.i f.r'r-ni.rii.pctrdhiliif in aceste condiiii,-totu;i iccst proies nu 1i.;Jtt, iicrrrrcr:1lrt dccit iri mcdiul marin. -.'. --" . -.- ' .. ''

. O. t:ontlitic cscntiiilS pe$ru transformarea materiei organice ln hiclrg-crrrlrrrli cslc <)u nrccliul.sS" fie lipsit de.oxigen, insi. acest rnecliu nu estc lipsitrl. oxi6ltrtt. llxistit insii..rcgiunl care incl6plincsc condiliile cle tritumilizrli.,f:tct'5lt:ll. sirrt golfrrrilc, rniirilc interioare, lagunele, fiorduiile. ln accstc rtrgirrli,lrlrr cslc rroacl'lr,tl, sc rlclnn sedimcntc fine, iar concentratia in Nzrcl l,<r1t,it'lr':;lt'tttlt.i tnttlt <lccit in tui"rilc cicschisc sl ca urmarc a unel cvaporirri t'oiLr.tt:irrlr,rr:;r', lrr tirrrll, cot-rccntratia in slruri crepte cu aclincimca.

.littltllr.ir rttPt'trztrlttat scctirttrca schcmirticir lr. unci lagunc carc intrrrnc;tcr orrrliliilrr rlc lix'rrnl't: lr. pcttrrlulrri (fig. 1).

l't'lrgtrl t:otttitttttttrrl, tlilt <:attz,lr. ruifciilil,rr tlc ost.illrt ic, poa.tr: fi r:xonrl1t,t{'t':l ('('rltlt:t: llt, ltttt-trtttlrt:t'r:rt lrrgiltrlii r:lr ot:t'lnul. lrr,,,,,.ri <:lrz, slrlirrit.lrtclit l.r,rlt't'xcls.iv, rltravolllr,lr'tr vic{ii csl.t.r irrrlrit:tlicrrtii pi rrrr sr: [orrnr:lrzi srrlr-o1ltrl,( irrrl 1rt'lt11ttl colro;tr"ii r;r: r:trtcltzir ilr,r';i1,ii litrsilrilillrtrilr. c[: 1. st: f9r.rr1;,,,.j,r.,i,1,1,

s-au format hidrocarbur-ilc:poate avea loc acumula.rcir

Page 12: Geologia Zacamintelor de Petrol Si Gaze- C.beca-I.visotki

ORIGINEA PE?ROLULUI $I A GAZELOR NATURALE

Stratele superioare de ap5. sint ln comunicalie consianti cu largul giln ele are loc o seleclie a planctonului aproape exclusiv a unei anumite ca-tcgorii de organisme.

L. Mrazec a atras atenlia inci de multi vreme asupra posibilitilii par-ticip[rii microfaunei gi microflorei pianctonului la formarea petrolului. Stu-cliile tntreprinse pini ln prezent asupra rocilor presupuse a Ii roci mame de

Fig. l. secliunea schematicb;.T:ifiJil,:ln care poate avea loc

I - ape bogate in plancton, cu salinitate normald; 2 - ap6 lipsiti de oxigen cuslinitate ridicatS, cu H2S in cue nu trSiesc vieluitoare; .? - sapropel.

pctrol au confirmat acest lucru. Ele au confirmat ci aceste roci sint formatei.proape exclusiv din resturi de microorganisme. De exemplu, stratele deMonteroy, considerate ca roci mame de petrol pentru zdcimintele din Cali-fornia, slnt formate aproape exclusiv din pustule de diatomee.

Materia vie organici se dezvoltd foarte bine in stratul superior de apigi ea constituie materia priml ce va suferi procesul de bituminizare. Drp6.cc a c[zut la fund, materia organici este sustrasl acliunii oxigenului. Fiind'lntr-un mediu cu salinitate mliit[ are loc un proces ile saponilicare a grisi-milor. Produsul saponificirii este relinut de materialul mineral gi formeaziccea ce Potoni6 a irurnit sapropel'. Materialul mineral se prezintS, sub formaunui mll fin,' argilos, silicios, qalcaros sau humic.

Mediul reducitor ce caracterizeazE stralele inferioare reduce sulfalii dinsolufic, rezultlnd fie HrS din sulfalii alcalini, fie sulfura de fier (FeSrj, carertrmlne legatd, de sapropel.

Procesele de diagenezd"tltetioare conduc la transformarea sapropelului;i a anabitumenelor in polibitumene gi ln parte ln catabitumene gi ecgonobi-turncne.

Polibitumenele rimin legate in sediment care va deveni roci mam[, iarcutabitumenele gi ecgonobitumenele formeazi petrolul.

. Una din mirile actuale, care ln mare misurd ar intruni conditiile menfio-n&tc, ar fi Marea Neagr6. Cercetirile fS.cute de o expedilie rud[ ln MaieaNcagrl, au demonstrat existenla sapropelului gi a produselor de bitumini-zilrc pe fundul ei.

Dup[ Arkanghelski, mllul din accast[ marc con]inc pln[ la35o/o substan]eorganrco.

CONDI1'IILE,DE FORMARE A PETROLULUI $I A GAZELOR IN NATURA 45

Dacd se ia ln consideralie localizarea r.d,cdmintelor de petrol gi, mai ales,localizarea rocilor mame in-raport cu-zonele structurale aie scoailei, rezulf&ci ln trecut au existat condilii favorabile form*rii petrolului pe lo'cui geosin-clinalelor sau ln imediata lor vecind.tate, intr-o anumitd, f.azd" i" evolufie"i aces-tora gi anume In faza care precede exondirile.

Transformarea substanfei organice. Tra,nsformarea substantei organice lnbazinere de sedimentare ss poat"e-face in-diferite

"o"ai1ii gloirri*i8", ii i"

prezen!.a oxigenului; 2) cu acces' limitat de oxigen; B) fn lipsa totali a bxi-genului.

Transformarea tn prezenla oxigenwlwi. ln acest caz are loc oxidarea sub-stantei organice, care fqece ln produse gazoase gi in reziduu mineral. cazeterczult*e se-pierd, trecind in atmosferd, ir.o fiind spilate de apele de circu-latie. Transformarea in prezenla oxigenului se prodice ln cazui sedimentirii*lt"ii"i organice pe uicat sair ln iazine nu irea adlnci, ln care existi ocirculalie activi care condilioneazb, aerarea apei.

' Transformarea i,n cond,iliil,e accesului timitat de oxigen. Accesul limitatde oxigen caracterizeazi mlagtinile, lacurile gi lagunele pulin adinci, in cazulcind lipsqte o circulalie activd a apei. In afard. de oxigenul conlinut de sub.stanla organicd., mai pdtrunde oxigen, fie prin aerarea stratului de ap[, fieadus de particulele minerale. T,a suprafata sedirrientului, oxigenul atacld. pro.dusele cele mai pufin stabile ale substanfei organice, care au rezultat cd or-mare a unei acliuni bacteriale anaerobe. Mai jos, in sedimentdl fin, unde numai este aflux de oxigen, tfansformarea substoantei organice are loc in con.difii anaerobe.

lipsa unui invelig protector, produsele richide 9i gazoase ale bitumini-zirii se pot pierde, iar cele solide formeaz|, rocile fine, pelitice, caustobiolitesolide, care mai tlrziu devin gisturi bituminoase.

Transforlncuea i'n lipsa totatd. a oxigenulwi. Aceasta are loc cind oxigenrrllipsegte total chiar de ld. inceputul depunerii sbdimentelor, ln bazineli aleclror funduri se adlncesc destul de repede, uneori gi in bazinele ce se scufundilmai lent.

_ Pentru existenfa unor condilii anaerobe, este necesar ca in apa bazinuluisir existe, ln cantitate mare, materii coloidale ln solulie, care fui contact cuapa sirati floculeazi formind o pituri de api, ce este impermeabild. pentrutcr. In acest fel, la suprafala sedilmentului pjitic r" tor-."ia un med.iu anae-rob reducitor. ln acest mediu are loc descompunerea materiei organice lngro-lrntil.-ln,depozitele argiloase si calcaroase. ln cazul scufunddrii ripide ablazi-

"l,lli: descomplnerea- materiei organite este mult mai activd la inceput. Li-r:lriclcl.e gi gazele rezultate din procesul de bituminizare vor migra ln inter-crr.htiilc permeabilo din complexcle argiloase gi calcaroase, unde i. 1ror formarrr:rrmuli,ri dc hidrocarburi, iar bituminele fixe, relinute de sedimentele fine,vor forma caustobiolitc solidc, carc ulterior clcvin gisturi bituminoase.

Page 13: Geologia Zacamintelor de Petrol Si Gaze- C.beca-I.visotki

46 ORIGINEA PETF"OLULUI SI A GAZELOR NATURALE STADIUL ACTUAL AL PROBLEMEI ORIGINII PETROLULUI 47

ln cazul cind scufundarea bazinului este mai lentd sau cind au loc ri-diciri si scufunddri ale fundului bazinului in condiliile lipsei unui inveligprotectbr, bituminizarea materiei organice este incetinitd qi'produsele lichide;i gazoase se pot pierde.

C. Stadiul actual al problernei originii petroluluigi principalele probleme ce urmeazd a fi cercetate

4-.In ultimii ani s-a dovedit ci aproape toate rocile argiloase, argilo-nisi-poase gi marnoase formate in mediu reducEtor conlin o oarecare cantitateclc substanle bituminoase dispersate inrudite cu petrolul (Brod - 1947, 1951,1959, Eremenco, Maximov ;i Thostov - 1949, Strahov gi Radionova - 1954,'leodorovici

- 1952, 1954, Iurchevici - 1955, Brod ;i Levinson - 1955).Prezenla substanlelor bituminoase inrudite cu petrolul a fost constatatl

;i in sedimentele actuale subacvatice. S-a constatat c5. pe misura compacti-ziLrii sedimentelor are loc transformarea acestor substante bituminoase insubstante care se apropie tot mai mult de hidrocarburile din petrol (Weber-"- 1951, 1955, Smith - 1954, 1955). Rezultatele cercetS.rilor efectuate inultimii ani aratd ci vechea conceptie dupi care procesele de formare a petro-lului gi cirbunelui se exclud unul pe celilalt nu este justi.

Cercetdrile care se ocupl cu procesele de formare a bitumenelor, petro-lrrlui pi gazelor arat5. ci pentru formarea 1or, cele mai favorabile sint depo-zitele de substanld organici.*dispersati in sedimentele din regiunile in carepredomini tendinla de scuffndare, atit in timpul oscilaliilor mari cit 9i acclor mici, ale scoarlei terestre. Cele mai importante zone petrolifere gi gazei-fcre descoperite in U.R.S.S., in America de Sud ;i de Nord, iar in ultimultirnp, in Orientul Apropiat;i Orientul Mijlociu, sint in regiunile de scufundaret:<rnstanti a scoartei Plmintului (Howard - 1944, Pratt - 1944, 1947, Kauf-rnirnn - 1951, Brod - 1951 etc.).

Corrceplia privind rdspindirea regionall a seriilor petrolifere si gazeiferesiugcnctice ;i epigenetice permite s[.se_dea.prognoze intemeiate ;i s5. se fac5"o lprocierc comparativ5. a perspectivelor, in ceea ce priveste caracterul pe-tt'olifcr';i gazeifer al teritoriilor mari si in iimitele acestor teritorii, ale zo-rrt:krr izolatc dc acumulS.ri de petrol si gaze.

I rr U. tt. S. S . (Zona Precducaz),' fii scopul comparlrii conr-poziliei sub-slrlrr{ci orgruricc clispersatl in depozitele mezozoice ;i terfiare cu petrolurirlitt rl<:clcllsi comlrlexe, s-au folosit cercetdrile luminiscente-bituminologice.S lr rhrvc<lit ci in rnasa principalS. de substante organice dispersate sintloltlcrttttut ptrrzcntc substanfc bituminoase inrudite cu petrolul. Cercetd.rilettllct iortt'c lu irrt"ttiLt c5. substantele bituminoase sint des reprezentate prinitl;l;rIIcttr,.

l'irl'i irr rrltimrrl tirnlr, lcgii.tura srrbstantelor bituminoasc, cletcrrninatectt lrittlot'rtl rrtrrlizci lurninisccntci, crr pctrolul cra incloiclnici. Accastir pro-lrlrrrril it lost t czrrlvittli, llozil.iv <lrrPii. strrdirrrca substir,rrtclot llitrrrrrinoit"sc

- cx-

Ititsr: rlitt por ii sttlrcit,pilriri rri rrx:ikir pcliticc. ftt prczt:rrt., rrnii gt:okrgi-lrctroli;ti

r',11ri111'f i r:ii, s'bstanfele mobile sint prezente in roci fie in stare liberd,r 'r,rr' rr('r''r.i,rr: ..migra!ie, fie in stare regatd., ."r"-;;;;r.it" nici un fer derrrrlir;rl,i. St'stic.cd. substanlele mobile"care migreaze'rin"i-." afld. cuprinserrr prrr srr)r'ircapilari ai rocilor pe cind substait"r" l"s"t", ;;"1; il#ff;lr.r;rrr' ';r'rir:rrli

minerald d-e roid., fie cd si"t ;;'p;i".""i1'i"g""oa cristalin[rr r.r rlrrr , Afrrri-r de aceste doui sid.ri, mai exist& "-rt.i"^i"termed.iari, inr';rr. srrlrsr.ntcle mobile satureazd. porii i.ruffi"t,"ilirr'a''.t"t legate der1r'r'',,1 i,t.

.Hu Irsliln Iclc bituminoase, careIt,ttl',lot rtrii irr pctrol numai in cazUlI t I rr.r ,i,

migreazi cu..apa in porii subcapilari, scrrecern lor drn stare semilegatd, in starc

Nli1'1r'rrlirt lrclrttie privitd ca un proces de transform5ri fizico-chimice corn-l'1,'rr' :r,1,' sillrstrr'tclor mobile i" Jlui*'."-ii"sutl,'i"-ii*i"r deprasdrii lorlrr ;rrrrii srrlrr:irllilir'i ai rocilor argiloase care rncep sE se'compactizeze. Lnlrrr rirrr;,rrt .it rl.r'caz.d compactizir"" ,o5iro1, ;ffii" ;";pieta lor litificarc,,r' t,r' r'r',r'r'srrr rrc migrafie'moleculaid, ir=;iif;; tri"ri"'r'i#ri fizico_chimiccirrr' :rrrrrsr:rrr(.r.r' rnobiG fn porii subcapilari. 'To"i;;l;r*"lta etapd. are locl,rorr:rill rlr lor.rrrllr-e a bituinenelo, p"'i."*, A"r"o*p-o.r"ri|s,rfrt"nlelor or_f-iirri'r'. rIirilr.r'srrIr, llri'tre particuleld mlnerale ale rocii.

lrl,'r;r l'r rrri'ii rritumeneror in procesul de crescompunere si transformarctrr'1rt,rr,1 ;r,',rrl,sr;,rrrr.r.r organice aiiper-sate i;_i;;i[";;!ir""." r,. rimpur corn_lrnr riiirir rrrr ;r r'rrsr- r:xprimatS. in ""ii tgsg_issJiBrSil'ru"nG\r'_ r"d#,;lrrrlrr,r'r', \,'rrss'r,vit:i -- lgss).

rvvv \urwu ir J

I'l.r"irrrl rl. I* lLccastd. idee t'ezultd ci intre gradul de compactizare ar,r il.r ;rrIrlr);rs('|i r:alitatca."n.tu"tat. bituminois" airp"r.ot" in ele existit, qrrirr',,i tr'yiirrrr'ii. Stutricrca..o-po2i1i"i;rii;i*";;ilffi."eror dispersatelr,,rl. r,,rrrlrr.t' l;r , r'ir:ntar-e foart6 buhd pentru prognoze privi*d compozifiarr.lr'lrrilLlr :,ii rr;rz{'roI carc formeazd. rncaminte ce sint alimentate de bitumcncrll',1rr,r,,,rlr. irr ror.ilt: irrgiloase.

l)rrr .r'lr'r'Nr)lrs.,ra.i sus rezartd.cd sint generatoare de bitumene, in llrin-r t1r'11, lrrr'rl. r'ir(! rrrr.1'r'i srrbcuPirari. i"re, ;ro.;;;i;; i;;;." a petrolrrrui;',i 11irr'Irr rrr.r,rr,' s;i rriiri. t,,. r'inii; ;;"f .ira ,"Lt"riJi"iit"-i"oasc trdc'l'r ''l'rr. rlir'lr.rs:rri. ir 1,,r'i. s'rbcapilariln ,tur" riberi fn porii -supracapirarirrt rrrr rh'r rr:r*irli., rrrrrrri P,t *,i roim*r"'-".r-"rerr';; p.#, sr gazc. Accstlrl,r r"' rL'r ttt1i. ilrll'trt'itva itltfrrl in r,r.il"-carbonatate, .lrir--.i.rt, cle cxcm'lrr,'t.L irr.h' r'i rLrLrrrritr:rr: . cirror ritiricnic se p;;a;;;"i;;it" *i"a".' { r

'rrrr;rr'r iz;rr r,rr l'O<:ilrlr, cfl.rc l)rovoacir inchidcrca porilor subcapilari, poate''r'ltr, lllll .111;1t11f i rirtl'('('iI11',,tr:"Pt itrtlii,irr tlc inccti"ir" il'iir."tnr" a procc-::rlili rl' t,'ilil;r(! ir rrirrrrrr.n.r,,r. Ij,:octs,;iii;;;;";',r'lrii,il*cror poatc slt' lrr' r"rlr'r lrrrrrl.ri ,l',':ll i,r,

rk'sr:.rlPrrrrt.rii r,it,,m"ii"i.,,. riiri,':",'t,,,." s-arr sc'.ratll 1'r', r",rrl rlr. lililir.;rrr,;i r:ru.t. ,,,i ,rrnlrlrrt irr lrccst [inrl ,'iisr,iir,,;i cirvcrnck:.l'rr 'r,,,"r

,,',,,.r;irrir..r' ri{, .r,51,1.y;'i i,;';.,ii.,;;;.,,i;,'i;,iili;;;illi'yi i,.. <r.r.mitc,lit r 'u,, lrr ;rl,rrit (l{' lrillltn.(,n(, lr,girttr ,,,,,,rt,,,*c,^.lrr l.isrrr.i si t:irvcr-rrr:, rntmcroaseIti' li1=1""' rl'itr;l;tll.rrr'. llittu,t,'u,,1,, l,f,ri,''1,,,t fi trxt*rs(: rlirr *l<:ilc carb.'atatclirfr,it rlr1,J rrt'rt',111P11111,r.ir .rrr. .,,,,,11,ti,t,i. ij.,"i-i,i,t r,rlji,,Jiir dc fu.marc a

Page 14: Geologia Zacamintelor de Petrol Si Gaze- C.beca-I.visotki

ORIGINI,^ PETROLULUI $I A GAZELOR NA URALE STADIUL ACTUAL AL PROBLEMEI ORIGINII PETROLULUI 494tt

lritrrmenelo r inceteazd. gi in rocile carbonatate odatd cu litificarea' tn acelagi

iil;;,';id;ene1e libele';;;.-;;.eparat sub formi de asfaltene 9i au umplut

ililfi ";;;.r"ii.iirG ;;;";;i".ei. alte. diferite.goluri pot da din nou, da-

t'riti desco-porr"rri,iioi .*liieti'de substanle bituminoase mobile' Studie-

r.ca inctuziunilor de ;.i;ii# il it.f""i, la microscoP:.gt1t4 prezenfa in jurul

i;;:;;;;;"leior forrrrate ditr "o*p.t,ti

bituminogi moblli. Prin urmare nu este

cxclus ca descomp"""rl"-".i"fidt"iot s[ poatb,duce,Ia, folmarea hidrocar-

5urilor inrudite cu petrolul. De aceea, est6 foarte pr-obabil ca de rocile car-

5onatate litificate, ";i;;;;;i aoto-it",' si fie.legati- formarea bitumenelor pe

;;#;;;;p""Lrii-"rl"ti"ne1or. In'cazul cind acest proces va fi confirmat

<le cercet[rile ulterioaril J"""i""t"are1e si dolomitele bituminoase- c1!9. conlin

ln soluri incluziuni a" urtufi""e vor putel fi considerate f[ri indoialfl drept

roc"i generatoare de bitumene'Deci, in tit"p ""?I*rilu

bitumenelor in rocile argiloase are loc datoriticlescomoun"rii rouri"tii"i;;effi dispersate cu tranif ormarea biturnenelor

il;"#tfi.;;ti"rt, il;ille-.'arbonutat'e litificate are loc descompunerea bitu-

m&relor liber'e din golurile supracapilare'

Pentru pro""rol de formare,a petrolului 9i gazelor nu este suficient

s[ existe bitumene p;;;;;, ci sint'necesare cond-i1ii care ,si permiti sepa-

i"r"" friar"carburiloi oin substanlele bituminoase dispersate.

Formarea petrolului gi gazelor are loc numai in cazul_trecerii hidrocar-

uoriGi i"it-o r6ca i;;;;.t ,{;;asti rocd, numiti ro:am?g?,in sau colectoare'

uoate fi situatl t";*1;;i;;pi;; in care s-au format bitumenele, sau in

[o*pt"""t" tipsite de roci generatoare de bitumene'

brept inaict geochimice c[ hidrocarburile sint singenetice cu complexele

setlimentare in ""t"-J"'g?r;;;

;t"i, in primul rind, bituirenele, care reprezintd'

nroccsul de descomiil;;" ; ;;;t"d"i;, orgutti"" dispersate.prlntle f-"11itrri.f" -i""tut" "t"

iocilor pelitice. Bitumencle-singenetice trebure sa lre rn-

;a;;,-Aiil;;.t d" ;;a;i9 ini"q", cu bitumenele dispersate in rocile-magazin

qi stratele u."loruli .o*pt"*". Formarea zdcdminteior de.petrol 9i.gaze,,inirt"J"

"o-plexe, nu p;;;; ;;;" loc decit in cazul unui mediu favorabil pentru

ii.""t"" nihrocarburilor din stare dispersatl in petrol'

Complexelecalcaro.dolo*it.'.qpotficonsiderateformaliuniff:'?:*:l:pi gn-^Uir" singenetice, numli dabl in ele sint preze.nte brtumene legate

i-l,iriric cle substin!;*iti";it 9i asfaltene care umplu microgolunle 9i macro-

golrrtilc, s'i claci existl o leg[iuri chimici intre acestea. Este de asemenea

,()c()sil.r sir se constate daci i" avut loc un proces de descompunere a asflate-

rrr:krr cllc sir fi conclus la formarea hidrocarburilor'

crr t0tul altcle sint indicaliile privind formarea petrolului 9i gazelor in

r:.rr'1:x.1. 1,,,t..rlii-r" ;i gazeifcre epigenetice. Pcntru profilele in-care se ob-

st,r.vli, .ll.r'r.rirr.:r stratcior"clc rocirnagazin cu roci slab permcabile, care nu

sirrl g.rrt,r'rrl.,,rr,., ,1" irctrol, trcbuic Jlgtate rocile gcncratoarc <lc pctrol in

:rllrr, r:rrrr'lt,r,, ; t1,g,itJi,lii,' 6.,1t r1ctrstolr si't posi5ilc fitl cltr-. lttng'l frtLcturilor'

fit' rh'-n ltttrgttl stllrrir[r:lt'krt- tlt: tlist:ortlir'rr!ir"

Irr c<lnplexele groase de roci-magazin care formetz| un singur rezervorrrirttrlirl ,',,,riv, ;i lipsite cle o sursl generatoare de bitumene, formarea,petlg-lrrlrri ;i grrzclor poale si aib[ loc fie datoliti p[trunderii hidrocarburilor dinrot.il,'gr:nct-atoaie de bitumene situate in culcu;;i in acoperi;, fie ca urmareir srrl,s[ilrririi litologo-faciale cu asemenea roci. Alimentarea crr hidrocarburiIr cornplrxr:lor petro=lifere;i gazeifere epigenetice poate fi atestati de prezcn{ar',rrrrpri,iilor organici dispersali, inrudifi din punct de vedere chimic cu bitu-rrrclrtl,' sttrsc'lor de alimentare.

Srrr<'irrile principale care stau ln fala cercetitorilor in legituri cu soltt-

tion:u(,ir proirl'cmei genezei petrolului 9i gazelor constau in studierea trans-i,,rrrr;'ilil,,i'fizico-chimicc ce lu ioc in piocesul de descompunere a substanlcir,tli;rrricr: rlisllcrsate;i a clilor de formare 9i de transformare a bitumenclorrrr 1,,,t ii srrltclrpilitri.' 'l'otorlltii. trcbuie si fie studiate transformirile pe care le sufer[ bitumenclt:rlr, l;r ll'('ccr().t lor clin stare semilegati, in porii subcapilari, in cea iiberl, clirr

z,,ir';rrrritrlr'.('r,rr:r,trililc <lin ultimii ani au adus date prelioase pentru explicarca gc-

rrr,zr.i lrirlror:urlrrrrilor pe seama substanlei organice dispersate in porii sull-r';rpil;rri :ti t'ot:ilor argiloase.

Page 15: Geologia Zacamintelor de Petrol Si Gaze- C.beca-I.visotki

III. Formarca zdcdmintelor de petrol gi de gaze

Formarea unui zdcd.mint de petr-ol sau de gaze este condi{io'atd. cle exro

llil i ?_ 1"". *"j *1i?: * : ip:* 1F ", l: 1""T" rire, a roc lo i dg;?i;; J; Gi:lll'l*it:_{:-m1qra{e. a hidrocarburilor d; l; ;;il; ;;; ;i;Hl"'il;,#;i--_r-_- -y qrrrvr uc rd tuutlc IIraIIre plrczervoarelor, de existenla rocilor protectoare ce determiniacumuld.ri de petrol sau de gaze ln ihteriorrrl ,.r...r.,rr"i^"

-,i"lczervoarelor, de existenla rocilor protectoare ce determinh inchiclere" onaiacumuldri de petrol sau de gaze in interiorul t"r"rrro"r"ioi.-Jr".,r- .i a. .*i.-.lvurrrur.rr uE pclrur -au (le gaze rn lnterlorur-rezervoarelor, precum gi de exis-*:jLj:: 1lTii3:,"t,structurar stratigrafic.s.a-u titogr;fi;

""r" .'i p*rt"iia:: j:,-:,.::: aro'Jorx'rrL iLr uLLL.rdr .sLraLrgrarl. SaU Itogratlc Care Si permitd.mcnlrnerea_.petrolulur^ ;i.gazelor intr-un echilibru st;bil. I-ipsa urieia dinirccstc condifii poate impiedica formarea unui ri"a-irt.-'-' -

. cunoagterea acestor condifii ajuti ra prospectarea, exprorarea gi exploa-tarca zdcimintelor.

A. Roci mame

ROCI MAME

rlrrr{irrrrtul de carbon, raportul intre volatilitate ;i coeficientul de recluctibi-litrr I r'.

At:cstc caractere sint nrai dilicil de precizat.Itocile mame nu sint ugor de identificat intotdeauna numai dupi. carac-

llrt.lc rrrentionate mai sus. Aceasti problemi a format obiectul unor cercc-liili, carc in stadiul actual al cunogtinlelor au condus la stabilirea, unor critct'iiclrirrricc 1>e baza cd.rora pot fi detectate.

l'.1). Trask gi H. W. Patnode propun folosirea unui indice numcric,,ntt-nrfu'rrl lui Trask", reprezentat prin raportul 100 N : R, in care:N cstccontinutul inazot al rocii; R - puterea reductoare a rocii, exprinrittii,lrrirr rrurnirrul de cma de acid cromic de concentralie 4o/o, neutralizat tlcl()() g roc[.

,Sint roci mame de petrol, rocile pentrucarenumirulluiTrask estc ltt:tirrri,r'rlt'5; sint posibil roci mame, rocile pentru care acest numir cstc tlc(i -7; rrrr sint roci mame acelea pentru care acest numir este pestc tl.

I)rrlrL natura_sg*{i:,*9,$tului."rninera-1'+oeile."mame""potJiargiloasq,siliciuo.,t(',cirlt::lr'orrsc, marnoase gi, intr-o mai_1nic[ nd5]lld, cS"rbunoas.e,.Fptg t:Il:1.!t-l,lifi,'rtrc s! citealil-ri,tniti .it"rra'ffi ai"ti;lipdi ae roii.

lloci mame argiloase. Ele sint dezvoltate in grosimi apreciabilc ;i lrls-lri'rrrlitr: in a,ploirpe toate subdiviziunile stratigrafice,' lncepind din Palcozoicpirrir irr 'l'cr!iar, atit in acelea care conlin ziciminte de hidrocarburi clt qii trtlrlr, r';ul sc invccineazd cu zdcLmintele.

Ii.t:ttttt,'hh::- Stratelc de Ohio (gisturi argiloase bituminoase, cu resturi dc a,lgc

:,,i rrrrcori <lc pqti), din Devonianul gi Carboniferul cimpurilor Appala,yicrrr(S.tl A.); in I)cvonianul superior, ele ating o grosime de circa 1000 ur;

Strittclc cle Koi-Kora (gisturi argiloase, negricioase, bituminoilsc) <lirr

.lrrr;rsicrrl supcrior 9i Cretacicul mediu din regiunea Kirghizd. (U.lf .S.S,),lrrlc :rlirrg grosirni de circa 200 m;

Argiltlr: listoase foioase, negre, din Jurasicul mediu din l)la,tlirrrrrir[\locsit:i. (ltourilnia) ;

Strirtclc rlc Kopa (;isturi argiloase bituminoasc) din Cretacicul nrctlirrrrl t'r,plirrnii tlrirl-Iiniba (U.R.S.S.) ;

Iiolrrriltiunea ,,La I-una" (;isturi argiloase bituminoase, rrncoli crrtirliolrrti pi rliirtornce, asociatc cu;isturi calcaroase;i gresii) clin (lrctl<'icttlrlirr Vr.rrczrrt,lir, carc irrc o grosime de circa 350 m,

$istrrrilc a.rgiloasc bituminoase din Cretacicul regiunii Mun!ilor Stirr-cu:;r (S. t l.A) ;

- Argilt:k: ;isloasc foioasc, r'lcgre, din Albianr.rl clin Platforma Mot'sit'ir(liorrrlrri:r).

5t

cunqa;tq1.e1 rocilor mame are o mare importanli practici, cleoarecelrrc'zenfa lor di indicaJii Tgpra existenfei faciesuiui arp.triil" ..;" ;;;;;;;fi dcscoperite_z[ciminte inti-o regiune.' prin ;;i;;;J ." lnt.r"n rocile nro_v cn i te d in sed im en tql _1g!g9l4l caie s- a dgg_"je"tA * ;:fiF::-: :'-1 Y--J:. Y*

1 cnrei t'-*affiffinat,rare fixe qi ri#"Tffir#t< 1. ndrriia

*Fedi*edr*mi ml"eal roAI" - -"mE+#+;;?"ril'",' or,..ori gistoase,tlitr.cauz.4_presiunilor meri la-carearr fost slipuse; in general. au asnect sistosrrlt'ilc mame argiloase. =+-:-.ff:-j:'':1*"r""-::'::"

Ritcilc-riiaiii€ sint de reguli de qgfgge inchig{,_"9_qf"9nie-bruni, din cauzalitrrnrenetor fixe care sint te[ate. de elir;-.biiiim;ill..l,Id;6;'dkaffffsdal;rrr rrrigrat din ele."Rocih ry"+:lq t geRerar, si".l ripsite aelctelete ."i."?o"i"l::,,:::.::,.1.ln..t!i:$.y-.:,_"deacidiilrarbdnic,":irttdfamffiae-aasdpr""ti.it, rttrttt'rtt't- ol'gaqiqg-dal finglc cbn-fi-n"sffiaidfe ?IE*iniaro-ofganisriie-silicio-ase!;r l)r'('zrlrlir ('llor('sc('nfc cte su)Ia{i si crista]S_pici de piriti. li zonele dc aflori-nrr,trl , rrrr:iL, ririrfir'c Sint irfsotjlzl?e-lX,oiT" -r-rff"tarffi"irginoo."

;i ;;;t;It.r'irt' marne mai pot fi caractcrizate piin: .;;;fi";i;i'in ,utr.inni";;_11irrri,',' ;i l,itru'ene, cdmpozi!ia granulo-Jtii"i, ;;i;;;;'volatilitatc (V).r rrtrlil;tlt';t tltr substanfd.-vi,tatiii ci se cxtrng" ai" .o.,i, .Li1i".tiiri'irr'.",r),,,{i|ot'lit'it'ttltrl tlc rt:ductibilitate, continutul clc"CaCOr,.npntt,,i-int.t,.or4iiri,tiii:Ji.,:,':l;l',lil. rj .,_"-ltillll:rt,tlc azot, i-"l,o,ii,f int;S 9&i;.rtui",i. "",,t ;i c..fi-ult'llltll (l(' l1'(ltrctlbtlttatc, raportul fntre cocfit:icrrtirl <lc lr:<lrrr:lilrililittc i;i

Slt'rt(r'kr rlt: Att<lilr',i r tt itrlr.r'r'irl:r(ii srrlrliriIt,,trrfl tti:r. (l'irrir fir prczcrrtIr,tirIt rlr. irccstc qistrrri);

(;istrrri argiloasc, Ilegro, bitrrurinoas<:, fin foioirsr'silicrxrsc) clin Crctacicul Crrrpirfilol Oricntali tlirrsc cr,lnosc nurnti slabrr rnartilcstirri dc llctrol, g,r-

Page 16: Geologia Zacamintelor de Petrol Si Gaze- C.beca-I.visotki

52 FORMAREA Z,ACAMTNTELOR.DE PETROL $I DE GAZE ROCI MAGAZIN

- Sisturile argiloase bituminoase crin cretacicur din r{aroc.- sisturile disodilice (gisturi argiloase, roin"..,-tit.r-il;;;;; negre, cucfl.rcscente de srrlfa(i,^rozeie de crislarc. a"

^gp= !i'.., l"l)i si impresiuni dest'lr.lcte de pegti) din oligocenur carpatiloadri*i;ritin"fro,nania. Ere au ogrosime de circa 400 m;* Stratele dg$*i5q (sisturi foioase. bi_tuminoase, brun-ciocoratii, cus.lrt'lcte de pe5til-din-Ol6cenur superi"i;i ui"."nrJ i,.,t..io, ai,il.si;".ilirrlxrnului gi a Mdrii N€.g (u.R.s'.s.); *";i;;;-r;; "ri"'a" 250_500 m..* $isturile argiloase bituininoas" ain"uioc"""r i"t"iiti ai" ,"gi"""" iri-rrrrrlrri Gallipoli, groase de cjrca 200 m.- Stratele de cornu. (gist.ri argiloase, foioasc, bituminoase cu efrores_crt:nfc tle sulfa-ti) din Aq_uitJnianul D"epresiu"ii =ru.'"r:p",i.l rn"-ania) :

- Sisturi cu radiorari (;isturi argiloase ;";;;#, ;Ai;;#,"iit"*i_'oasc)

din Bazinul rransilvaniei (con"sid.i"t" .. i"ie'#"t*e pentru zd"cd_rnintelc Si:::{?1") '.si.din

Depresiunea subcarpatica lfio_antuy ;

- )rsturrle argrloase negr.icioase din Sarma{ianuI platiormci Mocsice(lRomXnia).Iixist'. gi unele, copn-191e de roci bituminoase care nu au putut generaacrrmuld.ri industriale de-hidrocarburi, deoaiec;;r;;;irt"t toate condiliilerLr fsltnnls a zlcimintelor. Exemole:

ulrrJq*

- $isturile argiloase -bituminoase din Silurianul platformei Ruse (stra-1r'ltr de Kuckers, stiatele de Naslavcea).*- Sisturile bituminoase ai" c.iu'"riferur din Scotia.- gisturile bituminoase din permianul clin A"il;'i;ran!a).* gisturile bituminoase clin Triasicul din Ti;ljA"'.iri"), iil" Liasiculrlin (iermania si din Liasicul de la Anina fn"-a"i"l)"-""'

Ro-ci mame silicioase. Se intilnesc in special in formaliunile Tertiarului.Iixcrnple:

- Sisturile menilitice din oligocenul subzonei externe a flisului Carpalilor()rientali (RomAnia).- Stratele de'Monterey din Mioccnur mediu din Carifornia.

Iloci mame calcaroase. Ele sint reprezcnt-ate prin calcare gi dolomite,.rr|r,, ilt foartc multe-caz-uri, le-STfdbat_laPir.t.. srrrrcrioari, indeplin?sc gi.?blul cie roci madazia=ir-"rte tipuri.du-rocitirrt irrtil'ite nrai alqs in_rggiunire de pratfornrn,-i'n pal.;;;;i in Mezozoic:c. r ci.r r an -crnonilxg'

di ii=bi";;lr;ii -,,'"ai,itYdil ",r".t ur canad ei.l;r ;r;r't...srr'e'ioari, accst c?rcar i"r-.++;,i;;;;;";i'ir,."r. se gd.sescziir';i rrrirrt.ck: <liu partea cle vest a Canaclei;('rrkra.rl <lr: ll-amasopo clin cretacicul inferior ;i mediu din Mexic,;;r'o:; rlr. ;rr.slc I500 rn;

('rrlt';r'rrl <lc ,s|indlt:to1r (pcrnri.n srrperinr), care formeazir o rnare1rr l. rlirr r';r1r ..cl<-rrl rirrnurikrr. .i,, ,"r" ,ri,r;r-""ar-Ji r_"rir;""o (s.u.A);' ('irl.iilul rk: Asnrari clin oligoct'rnrl;i ui"""nri-iiii"r:io, air-, Ir^n. La;t:tt lt'rr :;t t 1r.l"i.rti'iL, itr:t'st crtlcar furrntirrzi"L roca inagazitr ,i ,,i.,",irllirt.f g,I. Ai,i ii,-l-'= (';rk:ir'rrl rt:<,:ifal rlirr N{ioc*urrr rrirr rr,girr'l]ii Ju,rft"

"-'^^'

Itoci mame cirbunoase. Rocile mame de petrol cS.rbunoase sint mai pulinfrlcvcutc. Sc;tie c[ intre cirbuni gi petrol sint legituri genetice, invedcritcrlr irrrrcstcc:Lrl materiilor prime in bazinul de sedimentare; aceastS. constatarel;r.;;r si.sc intrevadS. posibilitatea ca gi cirbunii bituminopi si fie considerafir';t toci nlirllle de petrol.

( rr torrtc ci, uneori, in acelasi zlcdmint sc gasesc;i strate declrbuni,lrr,lrolrrl rrrr cste intotdeauna legat genetic de cirbuni.

('rr r.xcmirlu de complexe petrolifere in care se gd.sesc cdrbuni se poater il;r l)rrt'i:rrrrrl din zona cutelor diapire din RomAnia, care conline o ser:ie clerrlr.r.rrlrrl,ii clc lignit, flri sd aibd. vreo legituri geneticS. cu acumuldrilc de;r.lrrrl, ('iu'o se afli in zdcdmint secundar. Zdcdminte de petrol acumulatrrirr :;r,r'ii ct: r:or)tin cirbuni se intilnesc in Carboniferul din Anglia, ln Oligocenut;,i Nliolrrrrrl rlin India (Assam), Birmania ;i Indonezia. Pentru zic[mintclc,lr'1,,:lrol tlirr Anglia gi Birmania, roca mami este reprezentati de cdrburiil,tl rtrrrittosi.

It. ltor:i rnagazin .

r,' utrrrr,;rzl'i , t:lc sint expuse foarte sumar.

.lt;r1,or lrrl. proccntual intre volumul total al porilor rocii Zr, ;i volurnrrllr rl;r I :rf rr rr:ii l/:r rrlrrczintl l>oro:itatea absol,utd..

( ) p;trlc rliir qrori siut t6ga1i-intiirnigiloimeazi. canale supracal:ilar(:, cir-I'rl,tt''','i 'irtlrcrrlrilrtt't'. Ilaportul intre volumul Porilor legafi;i volurnul toLitl,rl rilr rl rr.lrIt.z,irrtiL flrozitatea clecliud.

()t ill tor:ii st'rlirrlcrlTafi-r-clastici-prezintd pori; chiar rnarnele gi argilcleirr in nrir:iir, krr urr volrrrn total de spalii goale, in unele cazuti chiar maiinarc,lr,r il crl rrl rrisiprrlilor ;i pictri;urilor.'

!tnrill t',,rrrj,ru;1r,, iiuit rt,ri fisurate sau cind prezintS. cavitifi rczultatt:itr ttttrr,r rliz,rlr,;"rrii lrot irrrL,plirri rohrl de rocii magazin.

Vllrrn rrrl lol ;r l lrl por ilor csttr foarte variabil ; factorii care inllucnf cazilr'irr i;tli;r,rcr':rlrri volrrrrr sirrt. rrlltriitori.i:

r';t r i;r t iilr, Iolrrrr,i si ullrrrjrrrrrcrrttrlrti glanrrlcrltir';t;rri;r{ii irr rrriilirrrt,rr gr.iirrrrlc[ot' r'olii ;

1ir;rrlrrl rlt, r'irrtr'rrt:rlc lr" gritrrulclor cornpont:rrtcr.l',,tozilrtlt'it t.ocilrtt' r:irnctttatc scixlc irr {rrnc!ic dc rnodul de prczcntare

;t I ililr.il1il1ili.

Page 17: Geologia Zacamintelor de Petrol Si Gaze- C.beca-I.visotki

ROCI MAGAZIN. ot)54 FORMAREA Z.ICA-I\4INTELOR DE PETROL gr DE GAZE

lrr cazul unui ciment griunfos, volumul total al porilor scade intr-onrii.surir destul de mare, dar in cazul cind cimentul rerufte dintr-o depunere<:.krirl.li, volumul porilor poate-{i redus.pind la_dilparifie. pentru ;ri;i;ip,vrrlrurrrrl maxim de pori poate fi, teoretic, de 47,6J9v()tilil[rl maxrm de pon poate tl, teoretic, de 47,6Jo/" din volumul total alrocii, in cazul cind granulele sint sferice, au acela;i diametru gi sint agezate

I,crmeabilitatea la culgere a unui singur fluid prin mediul poros se nu-rrrt.5lc rr&.solu,td,, iar permeabllitatea eJectiud. este cea care se referi la un anumitllrri',1 .'r, curge prininediul poros in prezenla altui fluid. Permeabilitatea efec'livi"l cst.c toldeauna mai mici decit permeabilitatea absoluti.

l'crrrueabilitatea este cq-Ati!-qlai mare cu cit particulele-gl9*99rnp-U!-..."r,r' ; r si n ri1Tai-bmit-diametiullo1gi,J ai-ntte.."

lirrr:tut'iicait-teterm_il3*I119;_oJ"t9a;permeaSiiitSgri:I 1,) r;raclul de cimentare-ffifr;il"-;tldrdil-[iaciut de cimentare cle-

l,irrllc rlt:-procentul ddT6i6onali; cu cit acesta'este mai mic, cu atit graduliL, r:irncutare este mai mic.

Nrrrcgularitatea cimentd.rii in masa rocii creeazi greutili in circulafie,r,r'aizirrrl lrcrrleabilitatea rocii.

,2.,l NrLtura fluidului care curge prin strat.'- ,n1;;-6;ii,-spr--Teosebiiti""detpa-st'tate".curgind printr-un strat <lrr

rrirrigr 1,r,lrir, iriclratrmarnele aflate in acesta, micgo-rindu-i-permeabilitatcn,' ' I'r'lrolul, depunind hidrocarburile grele sub forrna de corpuri solidc,1111,'rorclrzi., clc asemenea, permeabilitatea'' (irr.zr:lc, in urma fenomenului de absorblie in spaliile dintre grlunfiiI,r'ii, r'orrtlilrrric la micgorarea permeabilit[fii'

Irr lrlrrrrrrl parralel cri stratificafia, permeabilitatea este, in general, mainrirr rl,lcit hr tlireclia perpendiculari pe stratificalie

Snlurtliit ln pctrol. Saturafia in petrol a unei rqll-qsle {9golt-u!-ip-p1qcc1r-tt' .

,lrrrtr' r,,lrririril t1^clriil-1g.l-iilC.lfttJsTli vqlqlrt$tr;lg[IFJiig rocji.I'rirrlrr: rocilc ce pot fi roc-i magazin se pot menliona qi pietri;urilc yi

,,rrrlllotrtltltclc slub citnentate. In conglomerate s-a gisit petroiin Pennsyl-v,rriirr |i (la,lifornia. In Romflnia s-au,intilnjt indica{ii de.pelrol in.conglo-Irrr,lrtlir: lrrrrtligaliene de pe structuritre Colibagi 9i Tefcani. Se exploatcazit1,r,lrol rlin rrricroconglomeiatele sarmaliene de pe structura Boldegti. Pictri'i,ru rlc rruilrrntc clc la baza,Levantinului din Romflnia formeaz|, de asemt:nt:it,,',l,i,.r.lrrl rrrror cxploatlri pe unele structuri legate de diapirismul s[rii.

Nisilrrrlilt: ;i grcsiile sint roci magazrn in foarte rnulte zlciurintc, ltt',1'r'r'iirl lu t:t:lc clc virsta Terfiarului. I

('il|rirrllt: gi <lolomitele sint uneori roci colectoare datoritl_ fisu-rilor.;ir,r1r,rrr1|1rr cirrc s-au format in masa lor in urma circulaliei apelor, datoritlt,'r,,r,irrrrii sir,rr rnipcirrilor tectonice. La calcarele recifale, volumul accslorr,rliliili porrtc irjunge pin[ la 30o/o.

( ir cxcrrrlrlt: rltl calcare butre roci colectoare se citeazd:- r::rlt:rrrtrl rlt: 'I'rcnton din zlcimintele din Lima-Indiana (S.U.A), gros

r[. r,irr';r'J(X) trt, ltt clrrc pctrolul cste acumulat tn partea lui superioirrl, pco t1 ()i.iirr(' tlt: t:itt:it li -ll0 cltt;' crrL'tlrrl tltr Olrorrtlrrglr, tlirr l)ovottianul tneclitt, ln care sint cantonatt:tttr,'1,' zaciirrrirrlr: tlitt (littlittla;

r.rrk:irrrrl rlc Spiurllc[op, ln carc sittt cirntouatc unclc zlcltnintc din'I ,'srl;,

ln Plitne orizontale astfel incit fiecare sferi dintr-un plan sd. stea pe o sihgurd.sl'r:rii din planul urmi.tor.

cind nisiprll nu pistreazS" ace-st aranjSment, el este format clin granulerrcrt:gulate, ca diametru;i ca{ormd;in astfel de cazuri, volumul poriloi scaclell irlrroape 260/o dh volumul rocii respective.

. Iiuncfiun-ea de roc5. magazin este conditionati. de posibilitatca de cir-r:rrlirl.ie a fluidelor prin masa rocii. Nu orice r:ocd. cu un volurn rnare de uor-ipoatc incieplini aceasti funcliune. Ea depinde de diametrul porilor: cu citporii sint mai mici, cu atit forlele capilarp-.$gd spre valori maxime, adicillrriclul va fi relinut mai u;or, ;i inveis, cu iid poiii sint mai mari, cu atitI'rlclc capilare sint mai slabe, iar fluidul va fi bhberat mai u;or:.

Dup[ diametrul lor, porii se lmpart in urmitoarele trei categorii:

---supracapilari.... ... )0,5mm- .- capilari. 0,002 _ 0,5 mrn

- subcapilari .. ( 0,002 mm.

l]rt,d otigine rq d"q.g "o.t;f (I. t\1. Gubkin): -l t . - liori principalj (singenetici), formafi odati cu roca. Ei sint teprer"n-)

trr{i tlc spa{iilc dintre lranulele de nisip, de intervalele dintre planele de strati-/lit;atic sarr, in cazul rocilor eruptive, de F.vtlgtile rezultate in urma eliberrr/girzclor;

l/ ; pori secundari (epigenetici), care apar dupi ce s-a format roca gi care'1xrl .fi reprczenta{i prin fisuri, caverne;i alte goiuri formate sub infiuentattttttia dintre urmitorii Jactori: acliunea'de dizolvare a apei care circulf, ins1:olr"l'{1"r"; contractia rocilor; cristalizarea;miscS"rile tectonite;eroziunea.p

l)r:ntru diferite tipuri de roci, pbrozilatea.,vatiazd", in funcfieteltiilcturarrrcii ;ii clupi gradul de cimen_fye ;i compactrzdp,*ilirp5" cum'urmeaz6":

r'(,ci cl'llptivc 0,05 - 1,30 %

;istrrri rnamoasc q;i argiloase 0,50 - 1,5O o/o

- oirloilrc ryi dolornitc 0,50 - 33,0 %

6rosii 3,5 -

29,0 Torrisilruri 1,2 -

50,0 %rrisipurilc clin l)acianul din llorninia, circa 35 o/o

rir;illrrrilr> <lin Mcolianul din RomAnia, circa 25 o/o

:rr1;ilc yi rrrtrnc, circa 8 %

Nrr olir:c locir crr volurn mare de pori poate fi insi roci mngazin; calrrtir si'i fir pi llcrnrcirbill.

ft!:rtrcqbilitntsir--rsgilat-."lgeggzln. I)crnrcrLl.rilitatcir cslc capacitatcrr,.il.r.rlr ir l)('r'rril(l orlrgcr(rir. flrritlt'Lrr'lrrirr rc{r'arra rlc 1'rri k'gaji,

aseza-te

trc-

ro-

Page 18: Geologia Zacamintelor de Petrol Si Gaze- C.beca-I.visotki

8756

NEt

FORMAREA ZICAMINTELOR DE PETROL SI DE GAZE

C. Nofiuni despre rezervoare naturale.Clasificarea rezervoarelor.

Orice acumularc de hidrocarburi poate si se formezc numai daci existidn rezervor natural, care este un recipient natural de a c5.rui structurd. depindcondiliile de deplasare pi de {ifele.ntib^ie a gazeloi,'petrolului ;i a apei in dnimullor-Spie capcan5. Dup[ forrna lor, se cunosc rezervoare stratiforme, r4asive;i delimitate litologic, primele doud avind o mare r[spindire. Partea cea mairiclicatil structural din rezervorul natural, in care se acumuleazi hidrocar-lrrrrile, se numeste coleclor.

ln cele ce urmeazi se face o scurti caracterizare a celor 3 tipuri dc rcz.er-voare 9i a subtipurilor care se deosebesc.

L Rezeraoarele stratifolrne au formi de strat, sint relativ omogene dinpunct de vedere litologic gi limitate in acoperi; pi culcug de roci impermeabile,caractere ce se pistreazi" ;i in afara suprafelei productive. Grosimea acestorrezervoare este mici, in raport cu intinderea lor.

Rezervoarele stratiforme pot fi:a) relativ omogene din punct de vedere litologic, plstrind omogenitatea

;i caracterul de strat gi in afara limitelor suprafelelor gazo-petrolifere;b) relativ omogene din punct de vedere litologic pi in afara limitelor

suprafelelor gazo-petrolifere, dar efilate pe intinderea structurii;c) formate dintr-o alternant[ deasi de nisipuri gi argile. Nisipurile uneori

se efileazi pe intinderea structurii.2. Rezervoarel,e rnasiae formate dintr-o serie groasl de strate permeabile,

neseparate intre ele de roci slab permeabile, slntlimitate in acoperig de rociirnpermeabile. Grosimea acestor rezervoare este mare ln raport cu intindereaIor. Cea mai mare parte din aceste rezervoare, intilnite in bazinele de platformd,sint formate din calcare si dolomite.

In general, s'e caractiri ze4zd printr-o oarecare neomogenitate a insugiii-lrrr colectorilor. Independent de litologia 9i virsta 'stratelor, gazele, petrolul;ii apa intretaie de-a lungul unor suprafete orizontale intreg rezervorul. Cutoatc ci acest tip de rezervor se prezint5 sub aspectul formirii lui ca fiind unic,cxistii, in diferitele pirli ale lui, condilii diferite de repartizare a fluidelor.l)irr zonele cu permeabilitate gi porozitate mai mate se pot obline debite mairrriu'i rleclt clin zonele cu permeabilitate gi porozitate mai micd..

l(ezcrvoarele masive pot fi:lr) omogene, formate dintr-o serie omogend de roci, in majoritate car-

lrorrilt.att:, a clror permeabilitate poate fi determinatS. fie de acliunea forlelorIrr:lrrrtir:r:, cirrc au dus la formarea de fisuri, fie de acliunea agenfilor externirhr crrrzirrnc sa.rr cle acfiunea de dizolvare a apelor de circulalie. Ca exemplusr' lrol cilir cirlcarelc dc Asnrari (Iran) sau calcarelc lecifale alc lezervoarclortrtirsivc rliu l3a;kir:ir (U.R.S.S.);

lr) rrrorrrogcnc, formatc dintr-cl seric neomogenir cle roci (altcrnaflr det:{rL'ru't', nisiprrri ;i gr:csii, acoperitc dc argilc). Permcilbilitirtcir ;i porozitateavirriirzii irr lirrritc nrari, dc la un strat lir altul. Uttcori lit fot'tttilrca uturr astfel

rlr.r'r'zcrvoarc iau parte;i roci eruptive (exemplu: structura Panhandl clin'l'r'xrrs, S.tl.A., fig. 2).

il. Iiczcruoarele clelitnitate l,itotogic sint inconjurate din tcate pirlile sart

rlp roci slalt permeabile sau de roci saturate cu. api slab activd sau par{iirlrh.lirrrilltr": rtc-roci slab permeabile, parlial de roci saturate cu lp[ slab activir,

Fig. 2. Structur':r Panhandl - exemplu de rezervoare neomogene.

I tirr irrrsl tilr tkr rczervoare fac parte gi zonele de mare- porozitate gi permeabili-lirlr,r'ir ;i ri,.clcit. lcgate de o varialie locali de litofacies. Aceste rezervoilrc1111 lrrr rrrij rlc lcrrtilii sau neregulati.

;i,,7.s,1 1i.r11,1'clt: tlclimitate litologic pot fi: :

1) rlt,lirrritirtc rlc roci slab permeabile:,ln seriile argiloas.e, foarte (l()s s0

lrrtllrri's, lr,rrtilr: tlo nisipuri de forme neregulate, ce apar ca nigte.co_rpuri izt,.l,rll r.,i rll,r'r,zr.rrliurl rczcrvoarc independentc. De asemenea zonelc fistrrattr.yi1r\'r,1rrr;rsr. rlirr r-ocilc compacte, delimitate de roci compacte impermeitllilt,nirrr lirr lisrrrirlr:, sirtrrrate cu api pot servi ca rezervoare delimitate litologitl.('il r,\r.lnllllr r|r zircitmint cu iezervor delimitat de roci slab perm_eabilt:, xr

1,,r,rll rrri,rr{iotn ziiciimintul din lentila XVII de pe structura Malgobtilt(lr ti.s.s.);' l,) rl,ilirrrilatt: rlt, r<lci slab acvifere: ln seriile de roci acvifele micrclgrirutt'lirtr, :,irrt lt.ntikr tlt: gresii ntacrogranulare. Ca exemplu se menfioneazra rt'.zt't-

t,,i1 r.lt'rlirr ,,grtrsilt rJc o sutir <1i:-picioare", de virstd. carboniferi, clin bazitlul;\;rf irl;tllrirrtt (S.tt.A.) i

( ) rh'lirrriirrlt' 1,rLi.1ial <lc roci slab permeabile, par!ial de roci acvifcrt::ilr r,,;t ii1r,l,,r'r,zt,r"r',ir rirlrrczinti'L o combinare a pJ'imelor do-uii. ltczcrrvoitrtrltt,lirr ,lrli;rt',,11 tlttttttrir:ttit rlin zotrl Siz,ram (U.R.S.S,) sint delimitatc lir llirr-lr.,t r.lllrr.t io;rri rlr, o scrir: carb<lnirtat[, argiloas[, iar la partel infcrioitrit tltrrrp,l:,l,rlr lr,'livi

I r lklci ;trotct:tonrc

l{1r't lrrrrlr,r'loitlt*sirrI l'rlcile t:lrltr tlt'tt:t'rnirtir ittcltitlcrca tttrtti rczcrvot'-- -

llrtlUlirl, lr'.iltUl Cif. uttt-(Li.l!fl!!)r-! til-llilltc (llll llll('l'lr)l'lll iI('('sllllit siI s(! lx)il.til.i1;;i;;,',, ,i,-ii,,uit,u'L:!,,rtr!.il srii iiiigLrzlliif"firrlq;li'ni"ii'jh;I ill rrci pr:ott,c:-

ROCI PROTECTOARE

Qtu

$,$

sN

Page 19: Geologia Zacamintelor de Petrol Si Gaze- C.beca-I.visotki

5B FOhMAREA z}CAMINTELOR DE PETT,OL $I DE GAZE NO'|IUNI DISPRE MIGRATIA PETR.OLULUI SI GAZELOR lN SCOARTA TERESTR,I, 59

strate sau complexe p_r-oductive ;"i sint f";-"t.-;i" i""; ;i a.gilel*r"?ffi i,,u o ffi,n;;u #:T.rg#rl _ru{_diferii-e "n;""fffigi3E,tig?lqqg;rfa_te qtlalrfci:ps, strarele impermea_flr*ir#i *t''*fii:hi;l

:ffi;4ffi #*b}'ruffi **#*trtfti;ral!l#i.",tr*::n3"ol":#ffi;;rfo"iftX"'iiso'lor care apar in ete, isi pot pierde

t ":i1"^l:*,"-"j:T:::.^p1i qnsgsg ca intercatafii ce separi mai multe

l)ivcrgrrnlcle existente intre unele ipoteze se referi la originea rocilor11r'trt'trlltxtrtr <ltl r-czervoare, la existenla uriei cleplasiri in interioruT r"r.tri"i.,l.r :;i.llr clrrrzclc care provoacd deplasarea in interiorul rezervorului.

, (',rrr:.1rli. asllpra eristenlei unui proces de migralie a hidrocarburilorr"'lr'.lrrrzittii Pe observatii-asupra iviriloi naturale, .ui" r"prerintd, taza finaliL;t ttrigr':r{it'i. Aceste iviri de.hidrocarburi, care indicd existenta unei deplisnrirr Lrr irr srrbsol, au fost sesizate si:intelesecaatare, incd. din 1848, de'G. v:Alrir'lr, ('ifrc s-a.ocupat cu studiui i'iiilor-de g^"" .,'ul,..r:or" a" ri"ge-n"k;, ;i;r lolrrrul:rt noliunea de migratie verticald. piin fisuri.

I\lrri tirziu, concepfia- privitoare ra existen!-a proceselor de migratie al,'''l r',rrrrPl.tiLtii.cu.rolul lor in formarea acumuliriior de petrol;i de gazc.lrrcii.tlitt llrirnt'le faze ale ct'rcetarilor, s-a constatat relatia ce existiTntrt,

,r, rrrrrrrlirilt: rle lridrocarburi ;i crrtcle antic'linalc, ccea cc i fa.ut ,e "fr,iiitr rrt.tlr'Plirr rlc rttigralie a hidrocarbrrrilor, din rocile gencratoarc spre bdl1il,,

rrttltr'litltlt..l)rrl,ii lrnul 1890, in urma dateior furnizate de foraje, incepe sb. donrinc:

|orrn'|{irr,.,<lcsllrc rolui migraliei in interiorul terervoaieior ;i' in formircarrr urrruliilikrr',^cu toate cd. continuau divergenlele in

"e"" ."'privqte ciiic

rh'.rrriHrrrlit:. Irr acelapi timp, s-a formulat $i conceplia privind difeienticreallrrirlt'hrr irr cuprinsul rezervoruiui, dupd grbutilileior specific" ;i ,otui-a1x,iirrrlr.;rlltsitl,t.ll'1tr.troluluigiagazelor'

lll.;tt't';t pct'iorxlit iru fost formulate trei condifii fundamentale in form2rciL,r unlrlirrilor' <lr, prrtrol ;i de gaze:

l) r'xislt'ttlltttttuirezefvorincarearelocacumulareagidepiasareapetro|r-lrtt ,,,t ;r 11irz,r.lor';

J) r:xislcnlrL rrlui invelis ce protejeazdt zilcdnintal;ll) r'xistcnJir rurei loci generafoare-care aiimenteazf rezervorul.l)rtr';i lrrirrtclc cloui. conditii erau admise de majoritatea cercetd.toriler,

I r'ir ilr' ;r l|r'irr rr l'ost si r5.mine inc5, pentru o serie d.e cercetd.tori, o prol-llcrlirIrrr,r nrr'orrrlrlr,l t,lrrcirlatiL.

I'tolrlt'ttlt:lt' lrttso itr disculie de aceast5. ultim[ conditie priveau atit roclrri.rlrrr',i t'otrrliliilc tlc formare ale hidrocarburilor, cit;i posibilitartcir. <.lgri, 1,1,r',,ilr, ;r ;tlr,slot'il.

Ilr ( r'r';t ('(' lrl ivt:stc cleplasarera hidrocarburilor prin serii groase cle rt,ci,ilt tttltt;t cx1,r't ictt{t'lor clc lalror"litol s-au constatat scliimbiriluiportaltc, iriI,llllr'zi{irr ;rr'ltolttlrri irr tiruptrl filtrlrii lui pr-in anurnite argile. Aceste csl.c(:-lilti ,rtt ,rr;rlitl r::i irr tittrlrtrl filh'iirii st: produce o fractionare ir pctrohrlui irr!''it:rlll r,l ltt itttt:lrr I'lirr'{irtrri olltinutc clin petrolul cc a trecut pr-iir argilc siltll'ir r.llr",,i ;tPoi t','lt'r'itt't'tltrltcirzi"l sint clirr cc in cc rnili grclc. Acisttr cxllcr.iqrrlt:!rrl rrrlrlllltt;tl ol,sctvlt{iir t'i irt ttrtrlr: ziiciitrrint't:, 1rc sr:irrt vtrri,ic:trliL it|: Ir1c'6liitr ii'tt,ttr' ;t 1r.lt'olttlrti, tlc lit ziicriruintt,lc sitrrirtc rrrili jos llc str.rrctrrr.ii, lir.r llr, ':lltt;rlr rrr;ri :iu:i l)(, stt.ttcltu.li.

I rtll{r';r{irlr' lrtivitrrl rrrigtirli;r flrrirlt,Lrl irrr fost slll)lrsc, in s1r1t:iul is lrrirrurr irlrrr;il;rl. ir st'r',lrtlrri lr.l xlx lrlL, rrr)t:i rls|r.c t:r.itir:i.

lr

_r -r.::-.:i:::^^ uv ru!rq6urE rd drt c SLIale.Daca rocile tfod,:ii:ifi,re sau greu p"r-"i-uit" n, au o grosime suficientclc rnare 9i nu stnt sificient de rezisient.,'l;;i;;;;;i;;;"r"; ir**pe sau cu gazerrrr se poate reariza si in unere cazuri e"ptoataieu Ir;;;; fi;"mpromisi prininvadarea apelor r"1^tr:::l"u,g"r-"toiii stratel.e prbcluctive cle petrol.

." :r !a exemp,lc^dq Pgrplql.,.-!furs=." pot menfiorL ilneG ei argitete-intil-rrrtc rn generhl in zicdm-inferE-Tffiari, g...iifu-;i.j,l.gift c_ggrpacle 9i pis_tr''ilc arsiloase - intilnite -oi., i"utiein ra"arrii";#*#roice si pare6zo_ilr,: ln cizur cind srrarele pi"[riiii_.1i"]rr.nuir*a;:i;i"#;'d"te;j Le-tro_hir.!il.Z-o-tre."d-ea{1"rl!l+.*-gp[b-r.rrr+,"-qn*f*O* asfClt p-oate 11 rqca p.rolefr_liii:.?#:ifl q:r#ff

lijirunil_c3;ihi'iqr.osiiii;1ij6,_&#;":H;r*hr"l,',H- ffiUncori rolul de inveiig r.:oteiler_r*c*.r_itrg"pri"ir ;;ili;;rt cu-sareTc-axlrrr.ltor il"cdminte arn-otigo;;ir auionton ii' sunrorr;;;i"T"rt:ltrrlulllitlin Carpalii Orientali ai RomAniei).

u Yti:{.9_"upt. migrafia petrotutui gi gazetorrn scoarfa terestrd

,r,,,,r#ii,-,-q*f;i.1:::H,,'$::'i#:^:i*t::*?'::*,1:iriil"!': erryrocsi-+d€rL|rrtrr,sru-r: a hidrocarburilor 4in sedimentul primordiar in "or"ffi"' ,'.1.''"'Yg$f9 llaltlil:r1{e_91."r ---

.,..'-"--..'='."ffi

r r r i I r: corrtli t ii accst Tioccs *udaTE

iG:r1ntx-Fnetcperydree unoTtffi;nJrari a"',, r, : L(,r- r r' *ccsr proces poate sdrfr cr*Fnetsprerea -frnor d;lri,lrrrr';rrl^rr"i, .dicrr la cristirugerea zicr.rintelor io;;; "ri".in,"

l\l isratia

or.l\ilrrjolitatca ilrotezclor privincl forrnarcir zyachmi"'!!r\/r'|L.tuo tl'\rLuLLL\)t l)lrvln(t lorrral'ca ziLcarnintcllor cle hidt.ocarburiIttrilrrric lrroccrsului cle rrrigriirt urr rol inrportant.

Page 20: Geologia Zacamintelor de Petrol Si Gaze- C.beca-I.visotki

FOPE{AREA Z.ICAMINTETOR DE PETROL $I DE GAZE NO'I"IIJNI DESPRE M1GRATIA PETROLULUI $1 GAZELOR TN SCOARTA TERESTR.T, 6l

9, I Kalilki. afirma ci petrolul s-a format.in depunerile unde se gi.seste;i astizi. El .c-onsidera cd. pentru formarea unei acunluHri nu este neioie derltrPlasarea hidrocarburilor gi presupunea c5" nu anticlinalele sint acclea-cai"condilioneazi locul unde se gdsesc icumuld.rile, ci invers, datoritd" ,.r"rrrour"-Ior de petrol s-au forinat anticlinalele.

C. P. I(ali{ki, ulterior, a adrnis numai migrafia din interiorul rezervorului.. l"- prezent, numeroasele date obtinute in urma dezvoltirii extractiei|etrolului vin ln sprijinul existenlei migraliei i" i"i"iioiui t;;;;;;r;il;, ;;;este unanim recunoscutS.

Prezinti interes analiza observatiilor critice cu.privire la rnigralia fluidc-lor in afara rezervorului, prin seriild g_roase de roci] . -. .Observafiile critice aduse acestef conceplii au putut fi concretizate int:inci argumente:

., 1. Lips-a.unei variafii_in compozilia chimic[ a petrolului pe scara verti-cald. a profihrlui-geologic..unele varialii ale compozipi"i .titoil"

" p.iror"r"i

l)e scara verticald. a profilului geol-ogic, explicat-e ci rezultat aI unel fittririin timpul deplasirii, sint privitc- de unii iercetitori ca simple .oi".ia.n1"." ,:4.

l)eoarece, experienlele de laborator in care s-a constdtat procesul hefuaclronare a-petrolului au fost efectuate numai cu un anumit fei de argile,care sint intilnite dq:}."\ de

_ra.r in profilele structurilor petrolifere;

""iri3firrnci filtri.ri in condilii de zdcrminf nu poate fi generali'zatd.- 3. In argilele care separd. stratere petrolifeie dintr-o ilructurd. nu s-au

observat urme de. petrol rd.mase de pe uima migrdrii lui.4. Dac5. ar fi existat un proces^de migrafij, in cazul structurilor ce cu-

pr:incl mai multe complexe nr'ri tr"no-if .i "*i.i" "opoi" a" g"r" numai in

oljzontul-.sup.erior al formafiunii, .sub inveli;ul impeimeabil."De asemenea,clacr ar fi existat un proces de migralie, ar fi trebuit ca toate rezervoarelerr.turale dintr-o structurd. si fi fos[ saturate cu petrol gi gaze.

5. Este indoielnicl posibilitatea deplasdrii fluidelor prin seriile marirrlc diferiielor roci, sub acfiunea forleloi de gravitalie ;i'a celor capilaie.

Pc baza datclor actuale s-e.poaie.facc o"analizi a acestor argumentecir.rc l)lrn la indoialE..migrafia hidrocarburilor in afara rezervoruluil

1.. In ceea ce p1i.v9;te primul argument, se poate afirma cE se ionstatdo v;u'iu!it'.a compozifiei chimice- a petrolului cu adincimea pe scara profiluluig.r.rlogit:, dar in limitele unei ridiciri structurale. In procertt "rig*fi"i;;ti;:rrirlc <lin irfanr rez.crvorului, aceastd" variatie se obseivi mai greu.

\/. 'l'. Mt:lascc, N. D. Sahnovskaia si r. Lazarev au constatat o variafierr ..rrrlrozili.i pctrolului pe verticali de-a- lunguf pr;i1"ff;eologic

"; ;';-rrr;rr.irr ('('f ir. c(' privcgte greutatea specifici, dai gi ln ce-ea ci privester,rr{.irrrrtrrl i. .srrlf, azot, parafini., smoalr. ln Esdul peninsulei dt;il;;\/. l\,l.,Srrrl<isian (l.c)45).b stabilit existenta,rrro. schi^beri regJtltl--;r,.r r;r<:lr.'r'is.t-ir:ilor |ctrolului, curn sint greutatea specificl, procentul-cle ben-zirr;i l,;i cifI l octanit:ii.

_ ,.l Trr ( ('{';l c(r 1rt'ive.,sle ccl clt:-al <loilca argumcnt trcllric siL se filti scamar J rlr';i r;rtt lrlosit at'gilc ctt propricl.ifi filtrantc clcosr:bitc, care ltu sipt prci

rl"'; ittlilrrilt: in z5-cdminte, ncapacitatea filtranti a rocilor argiloase poate fiItr,rl;i irr , r,rrsi<lcralie linind seama de grosimea mare in care acJstea se irrezintilllll'i)t L

N. ,\. lilcnrcnko a observat, in profilelc geologice ale structurilor Bibil' rlr;r I r'i Srn'alra"ni, o depenclenle a greulilii specifice i petrolului a" .o-poriiiulrl,Lr1,i,,1 rr ror:ilor: cu cit intercal-atiile ile argile din profilul geologic it ,r.i',lr rillrtli sirrt mai mari, cu atit greutilile $ecifice'"f"-]i"triif.rlui sint rnairltl,'t il,'.

ll, l'rirr ururliza luminisc-enlei rocilor, v. I. Florovskaia;i v. A. Melkov,ur lrr:i ir.r,t:vidcntl.,.in complexele.argiloase care separi. stratele prod.uctive,,rrr rrrr.l,, lrirlrocirrlrurilor care au migrat,

l)r' rrst'rrronea, prin metoda carlarii gazeror, propusi de v. A. Sokolov,'i ir lrr:i irr rrvidcnli procesul de migrare a gazelor in scoarfd. Dupd. cum sc;lrr', 11rrz,r'lt-'rra.lurale, in afari de metan, conl-in;i hidrocarbuii mai grete,.aier'irrl irrtilrrilr: in cantitrfi-mici, fiind repartizate dupd compoziliaior. '

'l l',xisltnta nai nrultor cupole de gaze in sec{iunea structurilor petroli-lltt' t'trttlittrrri pi nu contrazice ipoleza niigrafiei in afara rezervoruluil e. It.l;rlrr.r' ;r olrst'r'r,lt irr unele.structuri petr6fifere clin peninsula Ap;eron exis-llitl,t ttttot lttpolt: <lc gaze la orizonturile petrolifere care au inveliguri pro-lcr lo;rrr'.r1. rrrgikr; cu cit acest inveli; este-mai gros, cu atit cupola'cle $azcrnle rrr;ri rrr:rlr,.

l.ir rrrr,'l. slrrrt:turi din california, pe lingi faptul cd. se constatd. o mic-?rrl.lll tr'11rrl:rtii ir grcutlfilor specifice alb petrolurilor de la orizonturile inferi-,irrr. l;r ('t'lr'.riill)ol'ioArc, se cohstatd. gi o-cantitate mare de gaze prin toatii=r'riir. rlr'.r'r'i, .Pinir sus, unde se acumuleazd sub o piturd gioasd.'de argile.lr l\lrylr;rlirr irr, afa-ra rezcrvorului, sub influenta forteior capilare !i 11ir,r.r'rl,rlr.r, r'stt'irrtr-adevir pu-fin plauzibili. prin'experibnle s-j constatntr - lir rrriJlir.l irr itt lr{rtrarezervoiului, prin seriile de roci pbroasel fortele motriccrrilrl rrlil .r'rrlriliu'itatca.;i.gr-avitatia, cit presiunei rocilor d.e d.easupra,r rrt. lrr,,r'oirci strxrrccrca fluidelor din roci pi fengmenul difuziunii.

l. lirttlttt'ir' r,lJgl_q|ii,

4 I l,trtrlrtltrt :4l iylt'1t,lt'lpr. Grcutatca seclimentelor tinde si provoacc com-l!,r, lr/,!!,';l trx'il()t.

-srriiliF.lirrnea acestei forte, fluidele din porii rocilor cagtd

rr1 ';r' rl,'l,l;r',,'2,,. |)r,plrrsarca fluidclor incepe- chiar in faza-cle seclirlentarc ;i.r r 'rrlirrrr,r ,lrrlri lllrrrsforrrrirrrra scclimcntului in rocd..Itr l,rz,r ,lt':tr'tttttttlilrt: ir. scdinrcntclor, snb greutatea propric a 1or, rnilrrl

lrilttttritt.'; r'rill stors ittcii in [lrzlr dr: fornrare ;i-courponcrilii'fluizi pc cirrg iir r'lltiltr' ',r' rlr'lrlltscitzi spt'r: lltrri fclria. lxrzinrrlui, untld greuiatca sq<limcltclor;i I't,"'trtr,'.r'rirrI tttiri rnir:i.I i' I t t':'ltttd lr111f1aval'g1'.i 1. trr lcgiltrrrii (:ll colltl)ircl.izirrca ror:ilor rlllor.itir1/r ' rrl,rlrr .r 'rltrrrr,rrlclor r.ruri irrt.crvirtc q;i <.'rtrstcr.cir tcltttllt:ratrtrii, rlt,tcrtuirtall'r'lr, :' trlrrlrllrlr,,r lr;rzittlltti.

f,rtl' tltllttr'ttllr cr=t';;lcrii tr.'nrpcnrtltrii sc pr<ldur:c o clilatare rtlt a r6cilorr If :i ri ;1,t"r'lnr, lrltt'olttltti ;i l.t ltlrci, <":onfirnitt-, itr tccstct. Fluitlcltr sc rlillrlir

Page 21: Geologia Zacamintelor de Petrol Si Gaze- C.beca-I.visotki

t\2 FORMAREA Z,ICAT4INTELOR DE PETROL SI DE GAZE

(+

rrrrrlt nai mult clccit rocile ;i tind si tnigreze spre regiuni gu temperaturirrlLi sciLzute.

Srrb acliunea tenperaturilor mari, petrolul poate si-;i schimbe stareafizicir ;i s[ treacS" in stare gazoas6., iar la valori de circa 4000C, in stare de vaperi.

Sub aceastd stare fizici, el poate migra mai u;or prin difuziune la nivelelesrrlrerioare din scoar!5, unde se condenseazd.. Chiar dacd deplasS.rile petrolu:lrri nu se fac in stare de gaze sau de vapori, ci ln stare lichidi, trebuie avutirr veclere ci, din caaza temperaturilor lnalte, presiunea de zdcdmint crepte,irtraclia capilari descregte, viscozitatea se mic;oreazS. gi petrolul se elibereazS.nrai u;or gi poate s5. migreze in regiuni cu presiuni mai mici.

De asemenea, cregterea temperaturii miregte tensiunea gazelor, caredctermini expulzarea petrolului.1i Fortele orogenice. Forlele orogenice sint cauze ce determind. dcplasarea

. !. =-**--e ,l'riclrocarburilor dTil-Ggiunile comprimate spre regiuni destinse, cum sintlrolt-ile anticlinalelor.

lllunn, Rich ;i alli geologi au incercat s5. demonstreze rolul exclusivrrl rtpei in dcpiasarea hidrocarburilor (teoria hidraulicS.).

In rcalitate, depiasarea, hidrocarburilor sub controlul apei in migralialibcrir poate fi priviti nurnai ca unul din aspectele migraliei. Factorul hidrauliccstc insotit de factorul gravitational, care provoaci flotarea petrglului 9igilzclor si separarea lor deasupra apei, dupi greuti.lile lor specifice. F'actorulgt'lvitutional nu poate fi considerat ca un factor unic al migrafiei, decit daclrlr'lrlrt.sartra petrolului gi a gazelor s-ar face intr-un tezeryot natural lipsit de:r 1,ri. In tccst caz, petrolul, in virtutea greutifii lui specifice, va ocupa flancurilerrrrl iclinl.lrrlui iar gazele cupola anticlinalului.

Ast'rrrclrcat ca"zuri sint insS. foarte rare in naturS.N4isr:irii pctrolului gi gazelor sub actiunea gravitaliei i se opune forfa

rl,: lt'r'r'ru'c ii itccca. a atractiei capilare, in cazul cind migcarea se face sub for-tn;i rlc picli.trrri tzclate.

i'rr t:rrzrrl unor vitezc mici, forla de frecare va fi neinsemnatd gi poate firrr'11lii;rlri.

A I t ;rr'{ irr. <'irpillrrltttiri trrili. Trt tinrl'rrlt('l fns('lnnitl ll lrrc ;i

va fi cu ittit mai rnare cu cit porii colectorului vor finti;;cilrii pctrolului prin porii capilari qi subcapilari, uncfcclul

"Jarrrin: pictrturilc dc pctrol;i dc gaze tincl sal ia

No'I'IUNI I)I]SPRE, MIGRATIA PE,TROLULUI $I GAZELOR lN SCOARTA.TERESTR]

, forrrrii, sfcricd., cu o suplafafS. cit se poate de mici; la trecerea prin poli currrr tlianri:tm mai mic, ele trebuie sd.-;i schimbe forma. Picdturile sint nevoitesir st: irrtincli, rnirindu-gi astfel suprafata de adeziune cu roca.

f(czistcnta la deplasarea pic[turilor este invinsd cind intervine factorullr ir lt'l.rrlic.

Migrafia liberi este, deci, conditionati de factorul hidraulic, sepalare{rrhr fur:tonrl gravitational, iar atractia capilari;i forla de frecare nu fac decitsii inso(t'a.scir atit mi;carea care are loc, cit ;i redistribuirca fluidelor inittlr,r'iorlrl rezcrvoarelor naturale.

(t Ciite de migrgfu_(litilc tlc migratie a petrolului gi gazelor in scoarta PS.mtntului sint porii

1i lisrrrilt: din lt.,ci, ionele de Iisuri." ip"t in lcgdturi'cu bollile anticlinaicrlorirr ror:ilr cornpacte, zonele de zclrobire, determinate de fracturi, suprafetelc,1,, .:rriirj, Iractrrrile ;i faliile.

Trr cirzrrl rnigraliei prin porii rocilor se pot deosebi doud. aspecte:l) prin porii subcapilari (cazul rocilor fine, pelitice, grerl perrneabile)

rrrillrrr(irr st: poiltc face prin llfuziune capilarl sau molecular5;'rr(-r--%.l) prrn lx)l'rr supracapilari (caZul rotilo?-'ii$or permedbilb), migratia sc

frrcr. l il rrlr', r r,.,'xistlrrltlorff capilare care sd. se oplni'migcdrii.l, t'r'irr iisrn'ik: r'ocilor, iarei^n general formeazt"spafii sripracapilare, rnigrafiat'rile tttiti rr;ilaifr-tn lisurile unor roci se cunosc-depuneri de asfalt, sirnzilil!i,rr rlr()('lrrl'ili'i., <:iuc dovedesc migralia prin fisuri.

l'r:rllrrlilr.si ftliilc, care obisnuit sint insotite de o retea de fisuli ccrr',,rtti',rzi ,1r1il-*r-srrr',.,riTridrocarburilor, sint cdi foaite bune de'migratie. Tialiilclrol irr,;:r ilru,ir.<[it':r rrriffatia cind sint etansc. nlanifestd.ri si acumuldri detrftlF,L

r,rrlruri iri z.orrllc tlt: falii ;i fractufi se cunosc in multe regiuni de pe glob.

{l.1.g14lig-in, arftut--rczeraorului, natu,rql,. Migratia in afara rezervorulrrinnllt;rl irtlr'pc irr ftrza clcl depunere gi acumuTare a sedimentelor gi se continuiilrr rrrllrrl lrilrrrrrirtos, irr tirnpul transformdrii materialului organic. Ea se con-lilrrii ,,,i irr slrlirrrt:rrtclc {ine cc acoperi milul bituminos, pe direcfiile <lc ct:tttt,ti ril,tlr;i rt'zislt'rrli.. I)ritt roci pelitice, migralia in afara rezervorului sr: ftcclgrr irt rltlrrz.irrrrt' rrrolt'crrltrrii, ;i capilard.

i ,l iu lir lizit'ii rr f lrriclclor care se cleplaseazd. in afara rezervorului lllin,,r'tii llrr;r'.r'rlr trrli, itt I{r'n('l'rll grcrr pcrmaabile, poate fi sub formi de viLl,,lli.:rrl r'trnrl,,ii rlr'pltrol, gir,zc;i a1tir, I{iclrocarburile care migreazit in stirrc rk:t:tIrtil i rrirtrrlJ lir ttit,t'lr, sttpt:rioiLrc, rrn<1c conditiile cle temperaturai si ltrt,sirrnc:,ltil rlil't ilr rlr cllc rlirr irrlirrt:iruc si lroate lvca loc rln proccs clc conclt:nslrrclrltrr1r1111l1.

l'trrnl',irlr' ,';u'r', in p1r'nrrnrl, foloscsc; sllatiilc l)oroa,sc, faliile, fisurilc, ;lotIt'."ir:l,t irltl,r litrrlr lit tcrttPcllttttril si llrcsitrrrr,ll fac posibili irc:cvrsta. l)irr:iLlttt :,r.rlr".lrl itt rltttrrrrrl rlc lir r'ocrt nrirurir sl)r() rczorvor, clc sc rup clnd aj rrnglir inlrri',r lll rlrt'tvot'ulrri. (lirtrl sc: <lcsfa.<: ln aftra rczervorului, clc clau nillicrcl:t rt, rtttrttl,lt t '.r'1r;ttltttr tlt' lrlrit, pr',trol y,i girz,t.r sirrr la arnestccuri alc iu'cstrlr

Page 22: Geologia Zacamintelor de Petrol Si Gaze- C.beca-I.visotki

clr

FORMAREA ZICAMINTELOR DE PETROL 91 DE GAZE

fac exceplie cazurile cind in stratelc superioarea ziclmintului.

NoTIUNIDESP.REMIGRATIAPETRoL1'LUIgIGAZELoRINSCoARTATERESTR"I,

<:ontact unul cu altul formeazi o masi de apl. Petrolul ;i gazele se deplaseaz[r.l1 lr o moleculi de api la alta ln stare de molecule sau pelicule moleculare'f )ctrolul sub formi de pelicule inconjoar[ bule de gaze foarte mici' Bulele de

girz(] -trstfel inconjurate-de petrol se deplasea? prin masa apei din roci." ln urma tas'irii rociloi sub greutatea sedimentelor, apa este impinsti 9iorlatri cu ea petrolul pi gazele.

I,osibilitilile ae dit#iune sint in funclie atit.dq nirjura substa-nlei carcrlifrr;rt'azii, cit !i cle capacitatea de difuziune a rocilor. Yiteza de difuziune a

Irirlro<:arlturilor prin api este mai mic"l decit prin roci uscate, iar prin rocirrrr)r'rlt, t'ste ;i mai mici decit prin apd.

Purtru la un zicdmint si-nu fie supus distrugerii prin difuziune trcbttit:srj rrilxi un inveli; cu un coeficient de difuziune foarte mic, ca de exemplu,irrgilc imbibate cu ap5.

['ligra!ia capilari. Aceasti formi de migralie are loc sttlrrrct irrrtra fcrlelor capilare.' l5lul forfelor iapilare in deplasarea hidrocarburiior. a ficut. 1le rtttiir.c,rr:t,tiitori, ca'l{ac Koy, s[ dezvolt-e aga numita,,teoria capilarS. a migrafit:i",l)(. ciu'c rnai tirziu a numit-o ,,teoria substituirii".' l.rrcrirrile fircute in sprijinul acestei teorii arati ci fenomenele c_allilarcrrrr sirrl <lccit aspecte paitiiulare ale migrafiei. Ele influenleazl deplasarcir

;ii r"r,rlistlilrufia hiclrocirburilor in rocile din scoarla terestr5, ln funclic dt:jrloplir,tililt: hiclrocarburilor, ale rocii gi de dimensiunea porilor.

(inrvitalir nu intervine atita timp cit predominl forlele capilare, respec-

liv lrr r.rrzrrl i:inrl porii sint mai mici de 0,1 mm; cind porii sint cuprinqi lntre(l,l o,5 rnrn poate interveni pi gravitafia, ;i diferenlierea'fluidelot se faccrlrtl,i tr'1,',,1,rtt't specifici.

l )r'o:u <:cc mccanismul cleplaslrii petroluiui gi gazelor sub acliunca forf t''lrrr ltrlriltr'<t nu este incl suficient studiat, se poate presupune c[ migrn{iar';r1,il;rlir nrr se poate face la distanfe mari gi nici nu poate avea un rol prclx)ll'rh,rcrrl irr plocesul de migrafie, care s[ conducilaformarea zicS.mintclor t]r:

lrr,ltul .ii rll gitz.t:.

Nl ig r n t ia I ib e r i. Pr-in migralie liberi se inlelege deplirsart'lllrrirlr.lor'1l"irr rocilc permeabilc - care obignuit formeazd" rezervoare natttt'itltl

lr r'('urrr ;i prin {isuri sart firlii deschise.l)rrp;i r.rrrrr sc stier, stratclc scoartei terestre, sub efectul forfelor orogoll(-

lir r,, lrllorcirzii, unt:rlri la suprafatir. Prin stratele poroase ale aflorimcnt('lofgrilrrrrrrlt, rrlrlr rrrctt.'ori<:ii. Accasta sc dcplaseazd" din regiunile inalte alc aflot'i-rrrr,rrlr,Lrl irr jos 1lr: inclirrarr:a strirterlor, spre regiunea de desciircarc. Vittrz,it,

rlr,rlr,lrl;lilrrrl n irpt'i lnlrc tt,pliurrcn. de incircarc ;i rcgiunca de desctircitrc ilr,,.1,r\.or rrlrri r,str,in f11;1c{it' <lt' prcsittnca. hiclrostaticri., <leterminat[ dc dilcrtrrt{ltrll lirrrllirrrr.irrtl'1, 1:r,lc <lorri. r'r'girnri, <lc pctlnt:tllilitatca;i irrclinirrcit stritlt'lol',

'lr! l'!"/,{,!llir cr:t'irnr,Lrl rlirr inlt,riot'rtl rczt:tvtlirrtll<lr (fa,lii, rJiscordan{tr stritti-gtirlil,, ('('tittt(t litologict') , crtt st'llol itrttrrpttnc in r.lrttmul apellor,

- r,n,llgr* rJlr,lrrriltrrLrr rlt lrctr,tl yi 1lozc

fluicle. Gazele, avincl mobilitate mai lnare, se ridici in stratele mai de la*iiiriot,rte, slb p[tura de roci impermearbile. Cind nu intilnesc ins[ un inve]i;

1,"i f".t'imperm'eabil, ele difizeaid. la suprafali ;i nu vor forma acumuliri:scllitt'a t c.' i; procesul rle migratie in afara.rezervorulrri sc pr-odrtc pi transformdri

i1 compozitia hidrocarburilor, datorit[. frac(iond.rii fizico-mecanjce: htdro-ir"trr"iif. mli grele formeaz[ acumul[ri in partea.inferioard a seriilor petroli-llrrc, pe cincl cEle mai ugoare formeazd acumtrldri in partea superioari a aces-

tor serii. I'"^ 'D; i" aceastl repartizareintcrvin agenli de degradare

LMigratia in interiorul rezervorului este

n -igffi,GT;ule ." d"ce 1a formarea acimilerii..D.eplasare.? hidrocarburilorin iriteriorul Lezerl,orului se face datoritS. factorului hidraulic, iar separarea

lor in inter-iorul capcanei se face pe cale gravitalional5'|n rezervoar" .u p"t-.al;ilitate mare, scpararca sc facc datoriti factoru-

Irri gravitafional, spr6 deosebire de rezervoarele pulin permeabile, in care;

rltrt,j'rit[ permeabilitilii cliferite (din cauza litologiei), separarea fluidului se

fircc srrl, 'actiunea forielor capilare. -A-pa.se va concentra.-in pirtile greu p.er-

meabile alc' rezervorului, iaf petrolul ;i gazele in p5"r!ile u;or penncabtle'

3. Sl,area fizicd a hid,rocarburilor i,n timpul migraliei

Hidrocarburile se pot deplasa iir scoarli sub mai multe forme:f - Petrol cu g?Lze in solulie'r- - 1n stare d.e"vapori. La tempcraturi gi presiuni-ridicate, hidrocarburile

l'rot tlcce in stare de vapori. Hidrocarburile in stare.dc.Y.aloll mlgreaza pnnItitirriun" prin porii fini ii rocilor nesaturali cu ap[.9i, ridicindu-se in- scoarli,rrirrn{ ilt zone-cu temperaturi Si presiuni mai mici, unde se condenseaze''g l'- Strb formi de inolecule'sau pelicule moleculare. In aceastS" stare,

hitlrocarburile se pot deplasa in masa*rocilor sau.l lp"i din rqci prin difuzi-iinc. Ueliculele de petrol pot inveli piciturile de apl 9i migreazi impreunl prinfisrrrilc sau prin porii rocilor.i - Sub iormd de emulsii. n'Iigralia ftruidelor poate avea loc si sub formi

,r,J.',,,r'tiii"a;'il;"i-il-;;t A;;;11e'a"p1"."i" p6"t" avea loc aiita timp. cittcnsiunilc *up"?fi"i.l" ale componentelor res-pective sint destul -de

apropiater.rr, si, pgatiii. ,fo.,on emulsii la temperaturile ridicate intilnite la adincimi mari.|,i 1u.',,'.,r,,1 migrafiei, in interioiul ca ;i in afara rezervoarelor, emulsiile se

lrot'rlt,slirct:;i glzdle, petrolui gi apa se acumuleazd in strate separate.

'1. l;rnnclc da ntircare a hidrocg'Luvilor in migra!ie

I)rrpii. Iorrnele cle mi;care a hidrocarburilor, migralia poate fi prin difuzi-lulc nrolct:rtlar[, capilari gi liberl.

itiurlo,io lrin' rtifuafoune-^ruslcpulerd. Granulelc rocilol peliticc saturatcr

,r1,i,i,r'virtiiiild atidii-i molciirlnrc, sint fnvclitc clc strittt: de np[, r:arc ir1

Page 23: Geologia Zacamintelor de Petrol Si Gaze- C.beca-I.visotki

FORMAREA Z,TCAMINTELOR DE PE,TROL $I DE GAZE

Yiteza de circulalie a apelor este mai mar-e in regiunile cutate, unde di-fcrenfcle.de nivel intre_regiunea de incircare;i cea de descrreare sint mairuari decit in regiunile de platformd.

5. Criterii d,e clasificare a proceselor de tnigralie a kid,rocarbwrilor

l)e cunoagterea proceselor de migratie a hidrocarburilor, atit in starelit'lridri cit gi in stare gazoas.i,. este strins legat5. cunoasterea conditiilor delirlrrurlc si de conservare a zicimintelor.

Stucliul propeselor de, migrare - amptroarea procesului, directia de de-lrlasare, starea fizicd, a hidrocarburilor, ciiie pe care s-a prqclus niigratia -s-ir fiicut pe baza observatiilor de. teren ;i de laborator.

Migralia singeneticS, care insotegte procesul de sedimentare gi dc transfor-rnarc zr sub-stanJei-o-rganice, nu a putut fi explicatS. pebaza ohservatiilor saur ccrrcctirilor de laborator.

In vederea unui studiu sistematic al proccselor de migralic, s-a simtitIrcvoia unei clasific5.ri a materialului cunoscut, care prive;te aceastS. problemS.

criteriile de clasificare a proceselor de migralie] propuse de diferifi cerce-tirtori, au evoluat in timp, pe mS.sura acumulS.rii datelor de naturd sd elucidezertspct:tt:le acestui proces. Dintre cele mai cunoscute clasificlrj, se rnentioneazd<'cl<: intocmite de K. Krejci,Graf, R. Zaber, V. I. Illing, F. Lehy, I. O. Brod(v. trtlrelul 5).

I. M. Gubhin, in lucrarea sa ,,Studiul petrolului" (1937), mentioneazS:,,I-cgt-:a deplasirii petrolului este extrem de simplS.; el alege calea 6elei mairnici rezistenle gi in fiecare caz htat in parte migreazd" in directia in care iivinc rnai ugor s[ o fac[".

Aceastd observatie a lui I. M. Gubkin arat5. ci;i structurilor petrolifere este in strinsi leg5.turf,<krpllrsarea a hidrocarburilor.

2)flrLi< lclor.

cunoa;terea zic[mintelorcu cunoagterea legilor de

e0, arle sl

. Du,/>d form,a cle mig_cara; el deosebqte doui feluri de migrafii: migraliarrrolct:rrlllri. ;i migralia liberd.

M igraf ia moleculari prin di fuziune const[ in deplasa-tclt ttto.lt't:ttlclor izolate si a grupelor de molecule ce constituie pelicuie mole-r'ullrlr, irr rrursrr rocilor sar-r a apei din roci.

(':rrir<'trrristica migraJiei rnoleculare constd. in aceea ci ea insolegte toatecllt'lirllc.lirrnrcr dc rnigralie, -indiferent de scara Ia care se face deplasar6a fluide-lrrr' (lrrcrrlri sirrr lcg;ional5") ; ea poate fi constatat5. prin diferite-metode fizico-,'lt ittt ir'r' rlc r:t'r'ct't;rre.

. M igltI i.t liberir este circulalia apei;i a hidrocarburilor lichide;i l4itztxtsc tlrrlir"L lr:gile filtrirr-ii. 1n tinrpul'migiafiel lillcrc se dcplascazii maseitttportitrttr: <lc fluide, fic: llL o gcali miclL, lr:calli, fic h rurir rnai lnirc), r()giorrill[.

fluidelor;

Arrt,rrul clasif iclrii

li. I(rejci-Graf( rs33)

llling (1033)

F l.elry (11)13{l)

NOTIUNI DESPRE M1GRATIA PETROLULUI $I GAZELOR IN SCOARTA TERESTR.T 67

Tabelul 5

Clasificirilc proceselor ile migrafie ilupi diferifi autori

Fenomeqele de migra.tie dupd autorul respectiv Ofserraji I

l. lntramigrarea, adicd. fenomenele demigralie din cuprinsul aceleiaqi roci.Roca poate fi : a) rocd mamd,, in cazulmigrafiei primare; migrafia prin acesteroci autorul a numit-o ,,urmigra!ie";b) roci rezervor, ln cazul migrafiei se-cundare; migratia prin aceste rociautorul a numit-o ,,infiltrare".

2. Emigrarea, arlicd migrafia de Ia oroci la alta, care poate avea loc: a)regional, pe suprafefele de contact alerocilor; b) prin fisuri ; c) prin impregna-rea rocilor in urma infiltri"rii fluidelorde la o rocd. la alta.

I. Migrafia primari., adicfi, deplasareafluidelor din rocile pelitice plnd, latezefv ot.

II. Migrafia secundard, adici depla-sarea fluidelor ln interiorul rezervorului.Aceast[ migrafie este determinatfl deurmitorii factori: factorul bidraulic,factorul fizico-geologic (insugirile fizicealc rocilor si ale fluidelor ln migcare),{actorui gravita}ional gi factorul litologic(care se referd la mdrimea porilor gi avariatiei lor).

. Termenii folosifi slnt rarutilizali ln geologia petro-lului.

Clasificarea ar putea fiadlncitd, avlnd ln vedoromaterialul cunoscrrt tnlegd.turd cu aceast[ pro-blem6,

Migrafia primarll, nu ogtopropriu-zis primartr. Ea tn-cepe cu expulzarea pro-duselor de descompunoro esubstanfelor organico dinrocile mame gi cuprindotoate deplaslrile pln[ lrrrezervor, precum gi dopla-sdrile prin rocilc slab pt,r-meabile dintre rczcrvcxr,r'o.Migrafia secundarlt rsiofoarte complicatl lu intu-riorul rezervorului ; trn, 1"rolr".te fi.lncetinitS, sau chiuropritl, datoritd. intcrt:a lrr.-

{iilor slab permcabilc s:luaccidentelor tectonico.

I, Migratia verticald, adicb, deplasa-rca perpendicular[ pc stratifica]ie, lnsus, lrr jos 5i oblic, prin pori, caverne,Iisrrri, 1a,lii, atlt dc la rocile mame larocilrr rczcrvor, cit gi prin rocile slabpornrtra lrilt, rlintro rczervoale. Migraliavr:rtica.l11. rlirr a,coast?t clzrsificare corcs-llrrrrrlt: r:rr rnigra,filu priruarlt ditr clasili-t:nrcit lui llling.

I l. Migratin, lttcrn,llt, rr,<lic:it dcrplasarcaln r,:uprinsul rc!zcrvorullli, pnrakrl cuutratilicn{io slr,u, lrr cazul unci cliscor-

Migralia verticallt rrrr ostoun termen aclecvat tlcoir-rece cleplasarca lluirlckrrln rocile slab pernrct,lrilose poate faceln oricc rlit'r:trfic, de la zonelc putclrriccompactizatc c[trc colc sla bconrpactizatc.

Migratia, latcralll, tlc 11;;q1-

mcllca,, nu esto rttt tr.lttl(inadccvat, deoarocc tlcplrt-roa" fluirlelor ln irrtcriorul

Page 24: Geologia Zacamintelor de Petrol Si Gaze- C.beca-I.visotki

FORMAREA Z}CAMINTELOR DE PETROL $I DE GAZE

(1e36)

R. Zuber (1937)

Asocialia americand,a geologilor Pe-troligti (1938)

danfe, de-a lungul suprafefei de discor-danf[.

Aceasta corespunde cu migratia secun'dartr din clasificarea lui Illing.

I. Migratia creatoare de zdciminte.II. Migralia distrugltoare' de ztrc['

minte.

I. Forma migcirii {luidelor.II. Ctrile de deplasare ale fluidelor.

rezervorului natural se Poa-te face Ei ln alte directiidecit aceea paralell custratificatia, depSgind une'ori cadrul rezervprului,

Clasificarea este foartedetaliat[ gi duce adeseala nepotriviri gi la cazurlputin probabile ln naturl.

Aceasttr clasificare . nustabilegte totdeaund direc-fia proceselor de migrafie.Orice fel de migralie Poatefi creatoare pentru uneleztrcdminte gi distrugltoarepentru altele. Migrafia dis-trugStoare poate fi, deasemenea, creatoare de z[-clminte: dacb o formatiu-ne erodatS, gi Pe cale dedegradare este din nouexondatl 9i erodatd. $acoperit6 de formafiuni noi,se pot forma noi z[c[-minte ln zona de discor'dan![.

Dw.ltd sca.ra d,e4l,q,sd'rii migtafia poate fi locaii sau regionali'Migralia locali se refere la deplasare.a fluidelor in cadrul struc-

trrr.il,ri lrlfrotiiete. Ea duce la formarea zicimintelor sau structurilor petroli-i,j':,r r,uli [azeifere. Migralia locali, care poate fi constatal? pti". observafii

il,,,ir,+1i.,,'hirccte, insoje;ie intotdeauna procesul de migralie rcgionale'

M igra!ia rcgionali, cale are loc pe.scare fegionall, duce la1,,r,,',rr',.1

'tuiti'nrultor sinrcturi petrolifere sau gateifere, cale sint le-gate prini,,i, ,ii,r

'rrrticrrlaritifiie strucfurale sau stratlgrafice.regionale- Mai multe

nt'i.,,,'t',,'ii '11r-uPatc in ieg[turi cu una din acest-e particularitili formeazi o

Ettili rlr tt(ttilIulurc.- l\4ip1rrr{ill r"()gionali poate cuprincle depresiuni de dimensidni mari, in

,',,,,. n., 1',it f,,rtna mai rnulte zone cle acumnlare. l

L ( ). 3rerl a intocmit un tabcl in carc a clasificat .proccsclc de migratierlrrrriL sc1r.1 si forrna rniscarii. Iiiecrrrc gt'tt1x"t csttl irrrpil-r{iti <hrlra factoriisi iir,lt,,,lrli pi'str.ati6;rafit'i'c:rrt: contr()loazi, iit crtzttl tttigl'lr.l it:i klcltlt,, forllIltl'('a

(Tabelul 5 continuare)

Fenomenele de migralie dup6 autorul respectiv

NOTIUNI DESPRE MIGRATIA PETROLULUI 9I GAZELOR TN SCOARTA TERESTRtr, 69

ziclinintelor gi a structurilorregionale-formarea zonelor

petrolifere- sa:u gazeifere,,iar in cazul migrafielde acumulare (tabelul 6).

Tabelul 6

Clasificarea proceselor de migrafie dupil scara migrafici

Scaramigraf iei

I.ocaltr ; duce'la*Tdfffiareastruc"

l;urilorpotrolifere

Factorii ce controleazS. migralia

- in limitele ridicirilor structurale izolate.

- in legdturb cu faliile locale din *ooo"iio"l.I" izolato.

- in.,legituri cu schimbirile litologice localc alorocilor.

; D-e-a _lungul suprafefelor de discordanfe stratigra-fice locale-

I{ogional}; duceltt fotmatea zo-nt:lor <1c acu-rrrrrlart: tlc pe-tlol pi gazc

- in leg6turS. cu monoclinalele regionale.

- In . legdturd cu zinele anticlinale de importanfl

regional6.

- In legd.turi cu faliile regionale.

_. De-a lungul suprafelelor de discordante stratigralicolegionale.

- In _ legS"turd cu zonele de schimbare rcgionaM e

faciesurilor,

In cct de a doua schemi intocmit{ de-I. o. Brod, criteriile dupi care soirrrP:rr t.|r-.ccsele de migrafie sint compiexul rocilor i" i"r" ."1"." aiprn.ui*,lrlrrrl t'iilor cle miscare, direclia m$chrii (v. tabelul 7).

l)ttf ti crttnl>lexcle de roci in 'cqre sc face deflasarea, a deosebit::r) rrrigriL{ic irr afaraTczeivSiiihil, prin seriigroa;e de roci slab pernrealrile:

rrrigralic singcncticd", din inteiiorul formaliunii, adicd. migrafia con-r,,,rniltrr1.ii. olr.(lcpuncrca sedimeirtelor ;i cu transformarea substan{"ei 6rganicc,lrrr r,r'rliltrcltt;

, .r.nigr:rfie cPigcnetici, c;rre are loc atit in cuprinsul, cit;i in afara for-rrr,rlrrrrrii nlrure rlc pctrol, dupi transformarea sed-imentelor iri rocd..

lr) rrriglrr.fic in cuprinsul rezervorului:. .. rttigrir.litl in inl.eriorul rezervoarelor stratiforlne separate de roci ilrpcr-

ttt,',tl,il,'; 'rrr.igt'rtfit: itt rczcrvotrrc rnasive sau stratiforme formatc clin strate

lrr't nt{.irlrilr, ncsollirrat:c intr(} r'kr prin roci greu permeabile.l)trl,ii. cirilr tlr ttt,i;;curc, nigral,iu foato J:i:

- r) rrril;r'ir{ir: lrlirr sPrr.{ii r:a.jriliirr,,i:arc' rLrc loc in faza de scdimcntarc afrrrn;rlitrrtii rrrlrrrrt', irr irrtrrionil ci;lr) rrriglrlrlir: Pc lisuri yi ialii, carc alc loc in intcriorul ;i extcriorul rczcr-

vr rl flftfi

Factoristratigrafici

Page 25: Geologia Zacamintelor de Petrol Si Gaze- C.beca-I.visotki

7g FORMAREA Z}CAMINTBLOR DE PETAOL $I DE GAZE

c) migralie prin pori, gale are loc numai inslratiform6 separate de roci impermeabile.

Dufd d'ireclia mi;cd'rii, migralia poate fi laterall 9irrtit in cuprinsul, cit gi in alara tezetvorului (tabelul 7)'

cuprinsul rezervoarelor

verticall gi are loc

Tabelul 7

Clasificarea proceselor ile migrafie ilupi criile qi direc{ia migclrii

reluriletn i graf ie i

l. Iratb. de com-plexul rocilorIn care se face<leplasarea

ll.. Dupd, tipulclilor de miq-care

Singenetici, dininteriorul for-mafiunii careinsofegte pro-cesul de de-punere a sedi-mentelor gi detransformare asubstanfei or-ganice lngro-pate in sedi-mente.

Prin capilare(capilard).

Epigeneticl,produsi dupitransformareasedimentuluiln rocl, atitin cuprinsul,clt gi ln afaraformaliunii pe-troliferemamS.

tn interiorulrezervoarelornaturale stra-tilorme separa-te de roci in-"permeabile.

ln rezervoarcnaturaleroprezentateprin stratepermeabileneseparate in-tre ele prin rocislab permea-bile.

falii 9i {i-(fisural6).

Prin pori. Prin fisuri (li-surali).

LateralS.tIL Dup[ direc-tia migcd.rii

IVerticalS.

Tabelele intocmite de I. o. Brod pot servi ca material de-ba?d. pengt:st,r.lirriii lo-put"lia proceselor de migiafie a hidrocarburilor,.de;i in stadiul,,, ii;;,i ,ii ."ti,iyi"ieloi' privitoare la migi'a1ie. n-u se pot explica toate feno-

rncnclr: cilre au dat na;lere fiecdrui tip de zicimint'

F. Clasificarea zdcimintelor de petrol 9i gaze

lrr cli{gr.itc ![ri cu o veche industrie c1e petrol s-au flclrt incercd.ri cle a se

cxtrlicl tlifelitcle condilii cle zacere a petrolului'"'' 'i,''i,iiif lrimtl,: conccplii asupnr iri:e.stor condilii st'.nlenlioneitzil {Iccca

,, ,,,.,u1. ti. Al'liclr, cil'(: in ,rnrit ltl4Zrr cluis illotr:zt ltrgirirrrii vttlt:itttiltlr lloroioli

tr{igratia in afara rezervorului(prin roci greu permeabile)

CLASIFICAREA ZAC.IMINTILOR DE 'ETROL

$I GAZE

cu structurile de petrol si gaze din zonele cu falii de mare anvergurd. La mii-locul secolului trecrrt, ln decurs de mai mulli ani, a aperut teoria i.ti"fir"f"i"i,ca rezultat al explordrilor care au descoperit zicdminte de hidrocarburi lnbolgile cutelor anticlinale (h'cr5.rile lui G. Abich, T. Hunr si alfii).

Mai tirziu, in anul 1903, A. P. Ivanov a incercat sI" facd" o coielatie intreacurnuldrile de petrol dintr-o anumitd zoni ;i sistemul local de-ialii;;iil;iJteoria faliilor.

ln anul 1906, L..Mrazec a.emis ipotcza legf,turii dintre acumuldrile dcpctrol ;i gaze gi diapirismul sd.rii.

_ .Studiul diapirismului a fost detaliat.de unii geologi rusi, care au ajunss5. dernonstreze ci diapirismul nu-i specific numii seiii.

lnperioacla 1910-19_13,_I. m. curnn u a"r.ii. piocerul de acumularca petrolului in capcane de diferite forme, atribuind^factorului stratigiaficun rol important. Lucririle lui au servit ca punct de plecare pentru ldrnilrirr:lrttnor .problcrne alc prospcctiunii, explordrii gi expioatS.rii ^acumulirilor

rlglrctr.ol;i.cle gaze, care au fost mult-timp ingreuiite din cauza tipsei irnciclrtsificiri a acurnuldrilor de petrol ;i de gazi.

Problema ciasificarii zd.cdmintelor a pieocupat pe foarte mulli gcologi.lJnii au pus la baza clasiJicdrii criterii legatb d.e ginezi zicimintelor,'tn?cosj,iI t.la.f iile ce.existi intr.e zd.c5.minte ;i rocile mame iare au generat hidrocar[urilt:,lrllii irtr folosit criterii structurale.' Clasificarea zicdmintelor a fost necesari pentru a se trata gtiinfific pro-lrlt'rrrclc explordrii;i cxploati"rii diverselor acumuldri de petrbl si'sazc si1.rt'rrtnr a se,cunoaste caracterele acestora, d.upd. care sd se siudier"'^B,tr,i,i ,lorrrrirrc ;i de rispindire a lor. Pe de aitr farte, elaborarea clsificLrilor arl.vt'rtit posibila numai dupi ce s-a adunat rin material faptic destll clc lp-r.rrurrt rlcspre zdcdmintele studiate,;i numai dupi cc au fost precizatc nofi_rrrri t'lr: rczcrvor natural, capcanl, zicimint gi siructurd.

lrr litcratura de specialitate este folositi frecvent notiunea d.e acuntulurttr.lr lttl.t'ol .li g!(,care ie referd la o colectare si concentrare a hid.rocarbur.ilorittlL-o rt.ttttttriti regiune a rezervorului, determinati de litologia ;i stlrctiir:rrr.r'ikrl mir"gazin si protectoare gi de condiliile hidrogeologice, '

l)r'ilttt:le clasificdri ale sttprafctelor gazo-petrolifere au {ost fdcutc i1 lrrulllllt).';',,'t1. clasilicirilc elaboratc pini in anut tggO au fost bazate, i1 prilt:i-l,irl, lr. conrParill.ia, formelor structurale ale .suprafelelor gazo-p"i-rii"i" 5iin l)iuto 1rt: pnlticrrlaritililc iitologice ale seriilor petrolifeie.

l'irrii, irr rrltiurclc doud. clcccnii, atentia cercetd.torilor a fost in cca rniri!tt,tlr'lrrl.ltt: irlrllcptlttit asuprir puncrii in eviclen![ a legiturii zcilalc a riririrrtttllrrt rrcrttrtttliiri tlc Pctrol ,ri g?r9 cu zoncle anticlinale] IUspindin:i ,otinii{ir uriri rrrtrltor' (:ir,lxrar(,: <lc lltitrJl.;i gazc pc marginile marilor'acprcsirili iiicer,,11{f i lr:t't'stttr tr. lirst folttrrrl;rtiiutii prt,cis tlt: A. I, I.,clvorscn (1b36),,riiriiuirtill;rl lli itt lrllLt'iL tlt: stlttr:Lrn'ikl [t'ctonicc, cil.pca,llt:lc pot fi ;i <lc hatliir striti-gt,rlt,,r

Irr ll.lt.S'S. t'rtlttl t'r11tc:ittrr:lor sl.ratigrtficc ln acrrntrrliiril: dc lrctrol ;iHlrr,r':ilr, lr;rtlLt irr lrrcriLr.ilc lrri M. li, Mirc:ir:l< (l94l_ lg4g).

Page 26: Geologia Zacamintelor de Petrol Si Gaze- C.beca-I.visotki

72 FORMAREA ZICA}IINTELOR DE PETROL $I DE GAZE

clntit- oil' ficld'S tructur a p etr otrif er d' s au gaz eif erd este l-t"ili 9i1 i",lu ^t":: :3i "T,"*:,,\"ti:i{;;:;!t{"it{"it"',2; s";"n;;i, t"s1i"- d'".1::t*,P-:i:?ff3'":":?S'1:zircitrlr[LU PELrv'rLrw o@u

3liit-i--fti allii ."" mai muite formaliuni geologice<li[t:ril'e trpuf de cap

-r---: -^^r^d:^^ /^,,+; o-ricrinari "'rti faiie. mSno.frrat:lili:\l;"'li;iiiff J:iil;;'i;;;i;d;--t"."'lll':l:*1."1'i j*?*"":il-?l::l:l f'sil,:s;,1#'.g:;ffi;;' ;;-.",p;ia;- ":i: "!::::;:te

petrorirere' cit ei

Sc poate co.nsidera c[ ac-umu]drile de petrol ii gu?: tq rY:Hlr-?"?tf i:l,,rxrrrri'crr marile zone anticlinale, care unesc mal multe r1(

i;-i:'sH,1,'-# ;;;f"";; ;ti;i;Fsi;Ji'u o de acopcri re discordant r a' serii-

lor groase ce conltn i" pt"fif.tf tor"roci bine permeabile' Acestor zone structu-

ralc-;i stratigrafice,;5;;;;;ui *"it" acuirul[ri d.lPetrol gi gaze, li s-a dat

tlcnumirea de zone d" acu-ulare petro-gazeiletL (Biod, 1945, 1946' 1951)'

l.crmenul ,,zon;d" ;;J;;e aepetrg-r_."i gur"" se'folose;te,pe o scarl largl

tn literatrrru ,orrieti.it"-.pl.i^ri6i" (ry] 1"" Uspenskaia i1?16, 1947), A' A'

Ilakirov (1e48, 1e5i; id#"ib;ii; M)-n' ui"ii't' (1es1); N' B' vassoevici

(1954), F. E. Hain (1954)'t^"" iui"i*rrrt" .tru.ttuii" fet'olifere, gazo-petrolifere sau gazeifere, dispuse

irr acelagi bazin petroiU"f .i"- g"i.ifer, v""cine injre gl-e ;i)egatc, fie dc mari cute

itrrticlinale sau falii, fie de efilarea pe.scari regionali.i f.ormaliu'ilo' geologice

;;'; ;a;;;;-;J;;#;; p"-ii"'.'"i1" bottilSr sau de discordanf ele reg ionale

<lirr bazrn tormeaza "o

iiia'a" acunowlaye. ca exemplu.g" 3gni de acumulare

clr: uetrol din Romdi;;; p;^i; "it"ror,"legati de diapirismul exagerat al

s;rrii din regiunea cutelor diapire' .,Zona de """-iui.

p"tiJ-gar"it"ri este foarte strins legat[ de tectonica

zr*ci respective a r*ritii l*3st.e. Zonele de acttmulare iau naqtere in pro'

ccsul de formare " r"t"ti"i"tii ..-*a"it"iestre, in legdt-urf, cu anaritia cutelor

^nticlinare, cu efilarea regionali " .tr"t!ioi'rr" .i ai."ordan,tele'regionale'

Iiormarea, pistrarea ;i dlstrugerea.acumuldrilor de petrol ;i.gaze slnt in

,tri"il i"gaiurl cu ""6f"1i"

g..;togi..o u]terioarl a zonei respective.

Din examin"t"; ;$i"dfiii zoitelor de acumul iri petro- gazeif ere cunoscute

"o taii"r",:;^;ti;" ri;,i;;

-;;il;it a scoartei terbstre ele sint elementele

unor marl reglunl d;;;f""aare. Aceastd observatie .a servit cabazd" pentru

.""rii.i"i*'""o, a"ii"riuni." bazine petrolifere (I. o. Brod, 1953).

In cuprinsut r.":i;;^;*, ;;;;;" ei pist'area acumuldrilor de petrol

9i gaze in capca'e ,i".i'a"i"iminata, in prindipal, de condifiile hidrogeologice

icgionale.Zona de acurnulare petrol'iferd-gazeiJerd' apare..ca cel mai mare element din

caclrul unui bazin petio-gazeifer. -lntre latlgoriile de acumuliri - zonl de

ix:umularc gi zecam'iif -'exist[ elementul iritermediar de clasificare' numit

strwcturd., in fiteraiurl *iii"ia - cnaip pttrot'iftre, iar in literatura ameri-

;t,,ittii;.;;"r"uBi" tB n*megte stiwctur d' p etr o - gazeife:r d"

CLASIFICAREA ZAC}MINTELOR DE PET'ROL $I GAZE 73

-si-apa. Dupi factorii care.le-dqterm.in[, capc3neJe pot--{i: tJgt-qltqe (structu'' iale), stTatigrafice sau htologrce'*-"'hoffii"-rAm"iJ, .tffff;t-l.i '';i litogenetici,. in general, aclioneazfl

simultan;i influenia pi"a".ir'"*e, in'timp, X unuia determirrd tipul capcanei'""'-i;ii;fiiJl ru.to.ilor otogcnici ;i epirogenici in formarea capcanelor

sirrt sintetizate in tabelul 8'

Influenfa factorilor epirogenetici 9i

Tabel"t'r'tr 8

orogenetici in formarea capcanelor'

-fipul caPcanti

-'|#---

Regiurilc irrcare se iutilllosc

factori iIlezllltatele actiun i i Jactorului

orogenic sau ePirogerric

Capcanf tectonicd formatS'prin cutarea relcrvorulul

CaocanS. tectonic5. formattrpiitt f"li"t"t rezervorului

Capcand, tectonicd. formatlprin _bjl!igjl3!L-a rczer-worulul

CapcanS, st;3f-!gqa-!ip!.{p-rma,t-t

"i urmare a--acoPeririi dis-Z.fiA;6 ;;ezervorului dc_**"--*-''-citrc rocl lmpermeaDue

Regiuni '<lo

platformtr. 9lcutato

Capcantr litologicS' {ormataTiiii*liichiderea titolbgied- a

iez-ervotdliii, piiir" efilaibaaoe-stuia;'""'

(irrlrr:rlnc'le litologice pot fi singenetice sa:u efigenetice'

('tt l,((ttr(l( sittgtt-tclicc' pot aplrea in timpul acumulirii sedimcntt:lor' r:lr

rrrir,,'. sr.lrir'l,i,riiui'*,1"'liiot,l"cies ,l"t;;ii;;;gi;t1"i de scdinl(rlltart:' ltt

,,i,,',,iii,,,1,, l,-,f'r'rrril,,i n1*io, sc tlt'putr.sedimentc-trtai grosiere, iar iusprtr lirrg

r,lrlrrrrr,rrtr,rlir r:t: in.l.'tii^l fiti.l, ,i,i.e in cupritisul accllia;i strat Poatc t'xistit

n r';ttirrtit' llttcritlit, tlt: fitcics.

t'ttltttrtt.t,ltt t,l>i14t:.ru,!.i,t:t: sirrt r:clc formate in tirnpul transformlrii sctlittltltrttl-

llr tlr lor ii ,liri,,lili tlilrgt'nr'zc'i'lrr ,..rrr.lrrzir,, i,, i,,;;;.iii,.i.''iii.t"rii c:are co'trol.azir forntartra,l.l', caPcrttcrlrr

:r' r l;r';iIir'ii itr:(.itl)r.11r' llt't6trig1, f()rntitttl jtt rtlztltvtlirt'i:ft: ttlrtttralc, 1rri1 ctttltrt';

r';rlr( i'tr. ''.f,',,t'igr,,'ti,,,i f,ii*,',,,,1,,'Ir{t', t,filiLr i rlt: stt'att'), rltrtcrrtrtittirltr rlC

Irti,.r,tt tll r'1,it,,1;r'ttict' ;

Regiunicutate

Prcgenic

Regiuni doplatforurl

tuar -unui

deide

cate prin disPariliastrat, irttre o faz\"

'l ratrsgrcsiuni gi regresluntqp dau naqtere Ia:

cliscordan[e stratigrafice,marcate de dePuneri de

Page 27: Geologia Zacamintelor de Petrol Si Gaze- C.beca-I.visotki

74 FORMAREA Z,4CAMINTELOR. DE PET!.OL $I DE GAZE

. .--capcane litologice, datorite variafiei laterale de facies sau sedimentiriiIt:nticulare.

Clasificarea structurilor. Cea mai detaliatS" clasificarc a fost elaboratiin S.U.A. de F. clapp. Plima clasificare a lui clapp a fost ficutd in lgl0,cornpletat5" d9 e_I gltelior (pini in anpl 1930). Aceaiti clasi{icare a fost conr-lrletati apoi de.I. M..Gubkin (1932). ln aceste clasificiri sint separate grupeleoarc unesc .mai multe s_uprafete

-ga_zo-petrolifere asemd.nitoaie dupX tipulfottttclor structurale ;i dupi condiliile asemS.ni.toare d.e zaccre a petrolului;i a ^gazelor'

1"" clasificarea structurilor trebuie mai intii si se ia in c<.,nsidcratie formastrrrctrrrald" care condi[ioneazd" aparitia capcanelor, scotind ir, ."iJ""il ;;;;;:Itlrrl condiliilor geologice de aplrilic gi dezvoltare a'elementului str.ucturilrcspectiv, ca parte a zonei de acu'muiare gazo-petroliferi.. Majoritatea structurilor din zonele antidinale de acumulare gazo-petroli-fcle sint de-.tip anticlinal, iar unele de tip brahianticlinal sau d.-e dom. Celettlai multe dintre structurile homoclinale gi^monoclinale tin de zole cle acumu-Iare de. tip. stratigrafic. in zonele de atumulat" gt;"'?.trolifere legate-defracturi regionale existd atit structuri de tip monoclinal cit 9i de tip brihianti-clinal.

" Formarea capcanelor in cazul monoclinalelor este cleterminat5, in princi-pal, de ecraniri, dar,aparilia structurii este-posibild. numai in prezenfi. uneicomplicalii structurale care determini inchid6rea limitei apd.-peirol pe ecran-()rice flexurl intr-un monoclin poate determina formarea ,rtrbt derii cie'capcane,ayczate unele sub altele.

Un zicimlnt trebuie considerat ca o parte a structurii, care la rinclulsiirt apare ca un element al zonei de acumulire gazo-petrolifer5. Fiecare zticd.-rnint, poate si cuprindS. una sau mai multe jcu-uHri elementare izolate,rlar lcgatc prin condiliile de genezd.

" N:!l-ulea- de zd.cimint, ca o acumulare elernentard de petrol, a fost clarfonnulatl in lucrdrile lui M. B. Abramovici (1983). Clasific8ri a.te u.u-u*ii-l'r"clcmentare-{9^pe_tro_l^1i^ga^ze au fost propuse'ulterior de wilson trggrl;i rltr I' O' -Br-od (1935-1936t. In aceste prirne clasificlri s-a ardtat cd.la lonsilrlt'r'iltcc oricS"rui zdcimint este necesar ale caracterizarezervorul ;i a cunoa;tecir.uzir acumuli.rii petrolulgi li a gazelor in'el.

Pritr ziicdnoi,ttt, in sens mai restrins, se intelege o acnmulare elementarirlc pt:trol sau de gaze, inchisi ;i izolS-td, ce.are.o exlndere lirnitatn la.mnrimeayi [,rlrrxr co]ectcirrrlui. Posibiiitatea izolirii unei acumuldri element;;; ;;lrctlol sau cle .gaze irr partea cea mai ridicatd. a rezervorului, in colector, serllkrrc;to^unui- aranjament lntre rocile magazin, protecto"r" gi apd., care'de-Icrrrrirrir inchiclerea lui.

Iu cradrul unei structuri geologicg, 91 zdci.m-int, in sens geologic mailrrlg, poatc cupr-inde mai multe acumuli"ri izolate rie petrol ."o iie gr,Z",."r*Ittt itr;t:trirli gcnezi, raportatd. la aceeapi sursi, clcalimentare cuhidroceirburi;i liL.lLr:trlcir;i.corrtli;ii de rrrigrlrfir: pi dc'at:unrrrlarc. Ca <:xernpL:, rlin ltolrrLniastr t'ittrazrl zlctr"ntitrtul clin Mcirlirinrrl stnrcturii Ctrptura-tlilaf i t.rr r.t'lt, trci

CLASIFICAREA ZAC.IMINIELOR DE PETROL $i CAZL

complexeMr,Xli'ttiMn;iz.Scdmintuldin-HelvelianulstructuriiTei;cu."i"'p"tit .omple*e'Hvr, Hurr, Hvrr1, stratul 16 9i Hvlv '

Fi""rr" colector sau grupe de colectori din cuprinsu,l unul complex petr.o-fi:

r"t r"" s.r"il"i, i"p."rinie 6 u.n-ulare, dacl esle izolat[ de alte acumuldri

veclne.De asemenea, mai mulli colectori, care comunic[ intre ei, au acela;i contur

acvifii;i "".""ei'delimitaie

litologici care-i izoleazd de acnmulirile vecine,

reprezinti o acumulare elementari'Pentru explicarea genezei petrolului.intr-o. regiune ;i pentru apreclefea

.o''p.otirri a'perspectlvelor gizo-petrolifere ale marilor teritorii este nece-

sari examinarea muliilaterali"a intrtgultri ansarnblu de condifii geolog.icc in

care s.au format ,;;J; d" acumulire gazo-petrolifere cutroscute 'i

cclc

posibile.Tipul structurii determind metoda de explorare prcliminari, care art:

."ot'fta. " l"""aipt"zen!a zicintintelor de pitroi ;i gaze in subsol ;i dc a

;i;iiil;;""ip"rcf"'iia.nt"ri ale acestora, determinfnd importanla industri-;it; r;J;turii. Tris5turile distincte pennit a se,confrunta zd"cdmintele dc

1,"t.of 1i gaze gi ele stau Iabaza metodei exploririi lor'

L Cl,asiJicd'ri genetice.

Pr.irnele clasificiri ale zlc[mintelor de petrol ;i cle gaze au fost facute

rlrrpil criterii genetice.

ll o c f e r (IBBB) a impirlit zicdmintele de petrol 9i de gaze in zic[mintc

l,r irrutrc ;i ziLc[ririnte secundare

l,r'iu zd,cdw,int pt,imar, Hoefer it'tlglgsq .Z?.5m.intul "q"?re ie "a{r tl,I.?:l{

rl,. or.igitrtr irl hidrocarburilor, in rFzeivoAiele din cuprinsul lornraltttntlorrlirrn{,tlt: llctrol.

l'ritr z,ir,cd,mAflf secorud'qr, el inlelege zicdmintul format il ,"llu -tllll:ir rr r r( r.s tltr tltr,lirsar"'n hi.troarrburiior,"din Iircul- in care s-au format . Zra<'it-

i,,ir,f ,,t :i,,,.,iui1,,, s-a forrnat in aiara formaliunii TaT.e de petrol.,.Ittrrlrlt.ttrt:ltr irr disculic ridicate de aceastd clasrltcare reres dln crltlcit

irrlrr,,a z,i,ciitrtinttrlor pritnare, in scnsul ci orice zicimint se Jorrneazir iu urmil

,,,,,,, 1u,,.,r,t.,,ttig,'|,1i", p;'" scati mai mare sau tnai nticd' fali de loctrl

rl,, r,t rllittl lrl Iritllrlcalt'lrttrilor'Nl l. Alrr.urrr0vici (1908) a plopus impSrlirea zicir"mintel<'rr in

It'l p1t ttltr': 'e se rc,{crii. lzL hidrocarburilc rlisltcr-l) 1l rrIlr zlitrittttitttr:lor Printartr, cat

rrirlr. llr r,,,iil,' tttlrtltc tlr' pr:lrrll;!) ;,1 rr1rlr ziicirrrritrlclut' sccLtntltrt), cil.l'c. ct-t.pritrtlc a.crtnltrlin ilt: <lc llitlro-

,,rrl,6r,',iuJ ',,..i1,, 1,,,r:uir.*c irrclrrsc in firrnrir!iuuilc ct: confin rqcir utatttir;

lf) g1r rr1,;r zltr.:irrritrlt.Lrl tt,r'{iirlr', <:c <:rtllritrrltr a.r:tttrtrrliililtl rlt: llitlrocarllru'i,

Page 28: Geologia Zacamintelor de Petrol Si Gaze- C.beca-I.visotki

?6 FoRMAREA Z.t CAMINTELoR DE PETS.OL $r DE GAZE

care se afld, in urma unui proces de migralie, in afara formafiunii ce confineroca maml

Aceasti clasificare suferi prin aceea c5. nu sint inci cunoscute relati-ile ce existd intre rocile mame g1 zd.ciminte, problemd. ince desiul-J.-gr""-a"llmurit.

N' B. Vassoevici (1930) a considerat cacriteriudeclasificarema-nifestirile.de petrol ;i de gaze de la suprafaF. El propune i-parlii"u .."iio,manilestdri in:

1) manifestdri primare, legate de formaliunile mame de petrol;2) manifestdri_secundare, din afara formafiunilor mame tie petiol.Clasificarea suferi prin aceea ci problema inanifestdrilor de li suurafati.l.girtc dc, forrnafiunils m.ame 4e petrol, nu este incd" rezolvatr,"A;;d;

cste destul.de greu de a se identifica rocile rname care slnt in relalie cu acestemanifestd"ri.

G. Macovei (1988) a considerat criteriul.genetic ca cel mai apropiatde

-sgopul .clasificS.rii ;i in'acela;i tipp cel mai" natuiai gr mal expreslv.(1. Macovei intelege criteriul genelic nu numai ln sensul roimaiii zdcd.miirtelor.dar ;r sub aspectul originii _petrolului gi legiturii acestuia ca fazele ae orojgcnezd" 9i consideri grupiri d1 prim orciin zEcdmintele caledo"i."", tt"..i"i.",alpine.

Zicimintele din {iecare gnrpd" pot fi impdrfite dupf, paroxismele de carecstc legatd formarea rocilor mame in timp^ul fiecirei'raie orog"rri;; ;;i".i_pale.Plecind de la clasificarea f.azeror de orogenezd propusi de H. Stille, infier:are grup5. G, Macovei,stabilegte subgruie lcgufe <ie acest" paroxisme;

d<r e>1gmplu. zEcdmintele alpine ai cuprinte'zd.cd"r]ninte .ti-Lri"r,i,, "il;;;;l;rramice, piriniene, valahice.

. Subdig,iziunile de ordin inferior s-ar putea stabili dupi critcriul strati-€irahc -gr

tdctonic, autorul mentionind c[ b clasificare a zdcimintelor nu sepoate face pebaza unui singur.criteriu. Astfel, in Romania, t"a"tor"rp""ii"adupd virsta stratelor in car6 sint zdcdminte, acestea **'p"t"" tmp?;ii- i;zirciminte paleogen-e, yigggl. gi pliocene; aceste impa4irl pot fi io"'.ia"-ratc mai departe dupd stilul t6ctbnic al structurilor'in '.ur"' iili- ";t;i*;.Autorul recunoagte_ci. pentru unele zi"ciminte stabiliiea grupelor qi sub-g.upcl<r' este discutabili, .deoarece presupune un acord. unanfir-irrp*i-ii""-lifici'ii

'ocilor mame; ori sint zd.c'rminte asupra cd.rora nu sintenl p"rl..t.rlificrrfi.r'cft'ritor ]a aceastd problemd.. In ace'st " "-,-ri"leiintele ar'o.i",fi atribuite unei grupe sau altbia, ceea ce face ca

"";Atd p;;;i;il Jairi"io opcralic subiectivi gi nesigurd..

2. ClasiJicdri structural,e

l-. M r a z c c (lgl0) clasificd zdcimintele in doui mari categorii:l) zilcirninte legate de rcgiuni pufin <iislocate;2) zlcf,minte lcgate dc rcgiuni 'pritcrnic

dislocate.

CLASIFICAREA ZAC.IIIINTELOR DE PETROL SI GAZE

In prima categorie sint incluse zicimintele caracteristice regiunilor deplat{orrni, cum sint zdcdmintele din regiunile centrale Nord-Ameiicane.

In catcgoria a doua sint incluse zicdmintele din anticlinalele accidentate,rlirr rcgiunile cutelor diapire gi cele cu,o tectonic[ mai complicati.

Accast[ clasificare este prea generald. Ea nu di o idee despre grupareatrrrtttra"li. a z\"cilmintelor, intrucit in aceeagi stlucturS. petroliferi caracterelelcclonit:e llot {i foarte variate.

li. (;. C I a p p (1910) imparte zdcimintele in 7 clase: antrclinale, anti-clintlo clierpire, monoclinale inchise de falii, de asfalt, de roci eruptive etc,lil t cxaminat cel mai amdnuntit clasa I, a anticlinalelor, la care se refertrrrrLjotitiitea zicimintelor cunoicute 9i dupi caracterul cutelor ln aceastlr:lrtsii, scpard.:

l) :rnticlinale izolate, bine pronunfatc; 2) grupe de anticlinale (anticli-rrorii), separate de anticlinale bine pronunlate; 3) monoclinale ondulatc cerlrttt ttaytcrc la cute slab inclinate, cu aspect de anticlinal; 4) terase structurale;5) r'irli<:hri tectonice regionale; 6) cute sariate.

('lir.14r mentioneazi c5. cea mai mici schimbare a lnclin[rii stratelor unuirrlorror:lirr lloate duce la formarea unei acumulSri de petrol. El introduceIt'ttttlttttl <lc structuri homoclinale, care nu slnt decit monoclinale cu incli-rriiri forrllt: mici ;i de intindere regionald. ln clasa homoclinalelor, Clapp se-pru ll il srrlr-r:ltse:

l) iLcrnnrrlirri legate de terase structurale;!) ircrrrnrrliiri legate de proeminente structurale sau homoclinale;ll) rrr:rrrrrrrllri legate de depresiuni homoclinale.tlltirnckr tloud gi-ar gdsi exemplificarea in platforma Nord Americanl.(llrsifictrca intocmiti de F. G. Clapp, dupi cum menlioneazd gi autorul,

rrrr lrrplin<lc toate zdcimintele de petrol gi de gaze; scopul ei a fost de a sis-lrtrr;rtizir rlrtttlc existente la timpul intocmirii ei.

l'.. Il lrr rrr crs (1919) imparte zdcimintele in dou5. mari grupe:l) z;ilirrrintc lergate de regiuni cutate (zdcdminte cutate);',1) z,ilrirrrirrttr legate cle platformd (zlciminte tabulare).

l'lr"r'lrrrl rkr la accasti impirlire a zilcdmintelor, E. Blumers a intocmit', ,lrr.ililrrlc ir zirciirlintclor dupd caracteristicile fiecirei grupe.

Trr grt'inrir gnrlrir, ir zicdrnintelor cutate, distinge z.{cdminte dc br:ltit,

'1, ll,rtrr, rlr. 1rr'r'iclitr si rlc sinclinal.Irr 11r'rr1,rr rr rlorrir, rr zlcimintelor tabulare, distinge zdciminte tabularc,

l,rl'rrl,rr,' sl:rlr irrr:lirrrtc, slab rinclultrtc yi terase stnrcturale.l)r';rsrnrrrrlclr, r,l irnparte toatc ziicimintcle de tip monoclinal clin r:clle

rl,,ril l1 rrpr,irr ziit'flrnintc <lc aflorimcnt, zii.cirminte efilate pi zircirmintc faliate.lr. lllrrrrrr,r's trrcrrliorrcrr.zir cir acumrrlirrilc cle petrol;i de gazc sint lcgatt:,

lrt ;1r'r",itr,'lirrrrlr', rlc tk:Prcsirrnik: rntrrginitkr cu dcpozitc tcrfiarr: ctttatc, iilr'il rr'liurrri rlr'pl:rlfolrrrit, tlt.<lt:11<tzil'c ruai vcchi, piLlcozoicc gi mezozoice.

In irr r';r:;lai clrtsili<'rrrc, clrc prezjutir binr: sistcmatizat sturliilc flcutrr!iiiril'r'r rrrrrri rrrrrrrilr'lolrrtc r)rirrc rlt.r zltcilnrinte, pi irr care s-a observirt tcrrclinfrt

77

Page 29: Geologia Zacamintelor de Petrol Si Gaze- C.beca-I.visotki

FORMAREA Z.ACAMINTELOR DE PT,TROL 9I DE GAZE CLASIFICAREA Z.T.C.ITilINTELOR DE PETROL $I GAZE

(lo a se preciza notiunea c1e provincie petrolifer5, nu se line insi seam[ de{onnzr rezervorului natural.

ln perioacla 1920-1932 geologii americani, Siegler, Emmons ;i Lilleytrr intocmit clasificiri structurale in care se repetl, cu unele completdri,clasificarea lui Clapp.

In clasificdrile intocmite de Siegler, Emrnons gi l-ille5r, pe lingi elementulstmctural, s-a tinut seama de schimbarea porozitS.tii rocilor rezervorului,rlrtr: nu s-a tinut seama de forma rezervorului.

NI. V. Abramovici (1930) in clasificarea sa line seanra de felulclc inchidere a zd"c[mintelor in interiorul rezervorului ;i dupl acest criteriurleosebeste trei grupe de ziciminte:

1, ziciminte cu contur complet limitat de apa marginal[, suborclonatearriiclinalelor ;

2. zlc:aninte retezate de falii sau c1e discordante stratigraficc ;i limitatepartial dc apa marginali gi parlial de roci impermeabile;

3. z[ciminte cu forme neregulate, cantonale in rezervoare efilate sauin lentile delimitate litologic dc roci impermeabile.

Aceasti clasificare presupune cd zilcdmintul industrial este rezultatultrnei acumulS"ri de petrol gi de gaze in conturul determinat al rocilor permeabile,indcpendent de faptul unde trebuie ciutati sursa care alimenteazi acesteacumulS"ri; ea nu tine seama de felul de migralie

In anul 1934,W. B. Wi l so nafdcutoclasilicAre, pecarea dezvoltat-otn anii 1941- 1942,bazali. pe formele rezervoarelor naturale, care pot fi inchisesirtr cleschise, dupi condiliile structurale in care acestea se gddesc. El a studiatf<rarte amlnuntit cauzele structurale care condif ioneazd inchider.ea acumul6-rilcl:: in rezervoare naturale.

Itezervoarele de tip boltit pot fi inchise ca rezultat al cutdrii sau falieriisl nLi elor.

In ceea ce prive;te terasele structurale, proeminentele slabe, acestea nupot si. produci singure inchiderea acumulS.rilor aflate in ele gi nu caracteri-z,r'ltzl tn rezervor inchis.

lnchiderea rezervoarelor din terasele structurale gi monoclinale poatefi dcterminat[ de micsorarea permeabilitnlii in sus pe strat, de efilarea sauI'rr,lierea rezervorului, sau de aparilia discordanlelor stratigrafice.

Cind aceste condilii lipsesc rezervoarele slnt caracterizate ca rezervoaret lt'sclt isr'.

AcrrrrrulS"rile industriale se gisesc nu numai in rezervoarele inchise.\V. 13. Wilson, drrpd felul de inchidere al rezervoarelor naturale, separi

.l glrrpc rlc zdciminte:(irtt1 'a I - Zicdminte in rezervoare inchise prin deformarea locali a

strLtclor clatorit[ cauzelor tectonice.(irupa II - Zdcdminte in rezervoare inchise prin schimbarea permeabi"

liti(ii colcctorilor.

.. (impa III - Zircirninte ln rezervoare lnchise prin cutarea stratelor 1ischirnlrrLrt.rL permcabilithf ii colcctorilor.

- Gypl IY - Zd"cdminte in rezervoare inchise prin falii gi schirnbarea

litofaciesrrlui colectorilor.. .Q"pa aceastd clasificare nu pot fi impirfite, in mod sigur, toate zd.c[-

rrrintele cunoscute si in acelasi timp se confundd dou[ notiu-ni generale: re-z()rvor natrrral, in care are lo'c depiasarea gi diferentierea apei, "petrirlului

;igaze-lor, ;i capcand", car:e nu este decit o pirte din icest reZerv6r, unde arlelo<: fornrarea zicinrintelor.

. . I, 9, B r o d (1936- lg37),independent de clasificdrile lui M. v. Abramo-vici ii W. Wilson, a intocmit o clasificare a zic[mintelor clin Caucazul clcNolrl, pe cale a_propus-o si pentru alte regiuni. Dupi aceastd" clasificare, carerrlc tlrc'pt criteriu. forma rezervoarelor naturale, zd.ci.mintele au fost impirfitelrr clolS grupe:-z[ciminte stratiforme si ziciminte cu forme neregulate. '

Acca,st5" clasificare are o arie dd aplicabilitate restrlnsi.M' v. Abramovici (lg38) imparte zdcimintele, dupi forrna rc-

zt'rvonrlui, in trei glupg gi anume: stratiforme, masive, si cu f6rmd. nereglr-lrrti..Act:stc grupe sint impS.rfite in subgrupe, dupi modril cle aparitie o

"Ip-r';tt'tclot' in itrteriorul rezervorului, iar subgrupele iint impirlite in ciase clufiriI ilrrrl stt'rrt't rrrii capcanei.

. 'l'iPrrriltr <lc zS.ciminte sint stabilite dupd forma zS.cdmintelor in lllau,r'izorrtll;;i sint-caracterizate dupi rolul apei atit in procesul de forniarc,''" rlll,,111ll'.:ilillrtl?,i,"ti:lill",

X,lllu,o,u, redus de zdcdminte ai,ti,,,", ","o rtplicirlrilitatc lcclusS.

. _1. o. ll r o d, dezvoltind clasificarea pe care a fdcut-o in anii 1986-l1)i17, rrirrtot:rrtit in arrii 1940-1941 o noud. cl-asificare a zicimintelor. In noualrri cllsifit:lrc, toate-zdcd.mint-e.le sint impdrfite in 4 grupe, dupd. tipul ,"r"r-vr';u.hrl rrirtrrralc. El a- stabilit subgrupe de zicdmiite -- dupn pirticulari-l;i(il* r't'zlrvoirrt:lor gi clase de zicd.minie - dupf, relaliile dinire'api, petrol!tt l-l;t/,(' tlirr irrtct'i<lr:ul rezervoarelor naturale.

.l )rrl-,i rr:lrtliilc dintrc ap5., petrol si gaze din interiorul rezeryoarelor- n1-

I ut,rlr,, I . ( ). li'orl sclxrr.ir" trei clasc. '

;\r'r';rstiL clrrsificirrc fiind prea detaliatd" este uneori greu de folosit.. N. A .J .l irlrov ti I. v. visolki, in 1940-1941,an intocmit, r lir';ilir';rrr'. rlrrlri fourra.;i- conturul .zicdminielor, separind trei grupc J,l

.''alr iilllllllr'. r\rrtolii rtt:t:stci clasificiri cincl compard zicdnfntele intic eic ligrr-;llllil rL' liprtl r;trttr:tttrii, rlc tipul rezervorului, d,e caracterul conturulli zii-I rlrrlrl rrlrri rri tlt. pozil ilr. zirci"nrintului pe struciurd..

Itt ,,,ttt1,;tt':ttic ctt <:clclrtltr: clasifiliri, aceasti clasificarc crrprin6t:, i1! r.il lll,rl ttt;tt.r' tttiisttt'ti, loatc c'a.ractcrclc r:scntialc ale zicS.rnintcklr. i)rinciualall1','1 " ;rr r'';lli ll:rsil'it'riri, r'rL tlc.iLltfcl;i lr cclci'intocrnitir clc l. o. B"d i; iti4l,|'lr''lii trt l;tlrlttl t'i.i lslr' prcit tlt:tirliutii., ct:rrr r:c ingrt:uiazii, folosirclr lor. Ar:trstt:t l:t;rlf ir 'ill r,lltl lolo:;itc Itttttrrri pr:ntru c:onillarrtiir"'zlir:[rnintclclr strrrliate arni-!!iitrlil 1rrrrr lollsit,.

li ,\ li rr tl r c rr t't tr v (194I) a.irrrpilr'tit lorte ziicirmintclc clc pt:trglil g,t'tr, ltt tlrrtl;'l gr rr;rc ;i ir"lrllrn(': ziiciirnintti strllrtifrtnnc;i zlcirnrint,rc,, ],rrrr,1,

Page 30: Geologia Zacamintelor de Petrol Si Gaze- C.beca-I.visotki

FORI{AREA Z.ICAMINTELOR DE PETROI. 9I DE GAZE

n()rcgulate. ln fiecare din aceste grupe sint -separate.tipuri.;i subtipuri de

z,ijci'rininte, numite la fel ca suprafelele petrolifere studiate. Denumirile daterlc N. A. kudreavlev nu sint "potrivite, deoarece pe ficctrre din suprafelelestrrcliate sint tipuri <liferite cle zdcdminte'

in tiltimii ani, in literatura sovietic5, au apdrut destul de multe variantealc clasificlrii zdcimintelor de petrol 9i gaze. Schemele de clasificare cele

rnai complete apartin lui M. F. Mircink 9i N. Iu. Uspenskaia'M. f. Utci"t, in anul 1g55, propune si se separe-3 tipuri princi-pale

rle ziciminre dc pctrol gi gaze 9i'anume: l) struclurale; 2) stratiglaficc;It) litografice. El subimparte fiecare dintre aceste ttpurt rn grul)c. sul)grupesl genurl.' " Drrpe unii autori (L O. Brod), lipsa principala a acestci clasificdri cste

n.*"" ci criteriul g"tr"ii. luat in cotridetire de autorul clasificS"rii sr: referdnurnai la geneza Japcanelor, care, a9a.cum sint-.prezentate, din punct de

veclere g"r-r';ti. sint ioarte strins legate intre ele, Iipsind o dileren!.iere neti'ln'iiasificarea intocmitl dc N.-Iu. Uspenskaia (1955) s-a f5"cut incercarea

rle a se lua in consideratie, ca criterii genetice inilialc pentru formarea zi-i,etrii"tltot, tipul rezervoi-uiui natural ;l tipu-l capcanei. L o. Brod,.menfio-neazil c[ N. iu. Uspenskaia omite caractei-ul migra]iei, in urma cireia are

loc formarea zlc[mintelor.N. Iu. Uspenskaia considerd drept criteriu principal .de clasificare tipul

capcanei, iar drept criteriu secundar^- tipui reZervorului natural. In reali-tate, insi,

""p."ttia este doar o partq a rezervorului 9i ea depinde de caracte-

risticile acestuia. U"ii"tiiii"Uo'i" .ei" determine tipul rezeivorului 9i numaidup[ aceasta si se descrie capcana legat[ de el. In aceastd clasificare nu e

aclircvati subimpirlirea grupei de Zec[minte stratigrafice in str9cturale-itratigr:afice ;i siratigrafici-autotrtone,- ial a g^rupei de zic[rninte-litologicein stirrcturaie-litoloslce si faciale-litologice. Separarea acestor subgrupe innaturi este imposiUiie. In clasificare apaie o neciaritate intre criteriile struc-turale, litologice 9i faciale.

In maioiitatea clasificirilor propuse se compari elemente cu totul in-comparabill. ln onete clasificdri s'tructurale, intreaga atenlie se concentreazll..u1iru conditiilor stratigrafice ;i litologice dc zaCere a-.petrolului ;i_nu se

;*irii.i noilon"u cle capcind. tn'grupeleltructurale pot fi.intilnite zlc[minte.,,i"

=., rcfcri la acunrrlldri contrSlafe de factori straligrafici ;i-.litologici- Pot

fi iltilnite tipuri cle acumul[ri controlate de factorii stratigrafici ;i litologtctin c:clt: rnai variate condilii structurale,

I)t:ficienfa generall a celor mai multe clasificlri const[ in confundarearlifclitdor criter"ii, tn lipsa unei idei precise asupra.un-or notiuni ca: rezet'vor nltrrr;rl, capcani, z[cdmint 9i structurd. In bfara de aceasta, de -obicei,,,, ,.,qui clin vehere cxaminarea corelaliei dintre petrol, gaze qi apa din cu'

llriusul rtlzervorului.'l'rt51ie menlionat c[ in cele dintii ctasificlri ale acumul[rilor- de petrol

$i gazr,, clc rcgull, s-a folosit numai factorul strlctural. I. M. Gubkin folo-

;;,$I;' il-;r"ri'ii.ni"- i".to.ii litologici pi stratigrafici. In clasificarea lui

CLAS1FICAREA ZACAMINTELOR DE PETROL $I GAZE 8l

l M. ()ubkin acegti factori joaci un rol cu totul neinsemnat, dar autorulsrrlrliniaz.ai c[ importanta lor este cu mult mai mare decit s-ar presupuno;nratt:riirlul acumulat in ultimii 20 de ani a confirmat ipotezele luil. Nl. (]ubkin. De importanla factorului stratigrafic in formarea capcanelors-l nrai ocupat;i A.-Levorsen (1936), Monnet (1941), I. A. Kornfeld (1941),li. I.ovcly (1943), C. W. Sanders (1943).

l)coarece orice acumulare izolatd poate si se formeze numai cu condifialxisl<:n{ci unui rezervor natural, de a cd.rui structuri depind condiliilc tlcrL'lrlirsirrc ;i cliferenliere a apei, petrolului si a gazelor in drumul lor spre cap-crruil , principalele grupe de ziciminte se deosebesc in funclie de forma ltr'zt.r'r,oiri-clor naturale. Intr-un rezervor natural, hidrocarburile naturale for-nrclrz,ri. acurnuliri numai in anumite zone favorabile pentru aceasta * lnr'it|)(';l nc.' l't:ntru caracterizarea completS. a unui zE"cdmittt, pe ling5" forma rcztlr-volrrlrri si tiliul capcanei, trebuie luate in consideralie ;i raporturilc clirrtt'tr

11rrz,t', pt:trol ;i ap[ din interiorul rezervorului.Ciasificlii aie zdcimintelor de petrol 9i gaze au mai

llr':rll (1940), Heroy (1941), A. I. Leverson (1954), Flandrinrrrot (llXi4), Martin (1966) pi alfii.

il. ('ltrsi.l'icttrca zdcdruintelor d.upd forma rezeruoruluiSi Iiltu.L cal>cattei

l)r11r;'s ccltr trellormede rezervoare naturale, I. O. Brod (1948) stabileqteI r r . i

1 ir r r ilfTrrS;ii;Iffi tratiforme, zdclmih te m asivc

;,i r;r,'lririrric clelimitate litologic (din toate p5ffile). Autorul stabilegte sub-p1t tr1'r'll rlrrpii tiiiul capcanei, genurile dupi particularitllile,capcalci, ia,rrgrlr 1i11, slrrr'r,trirititlilc dup[ modul de inchidere sau litologia colectorilor:.

I I ir rrprr z.rt'rllnintclor slratilbrme

/,'lr'iirrrrrrlr.h,strirtifolrlc sint cuprirrse in rezervoare naturale cc au f.o1mi cle strat, sintltnrtl,rlr, trr [rrl iri irr ir,r;olrctip tlc roci grcu permeabile;i pistreaz5 caracterul de strat, i{l'( s lllctlgl ill,'lrrrlil 1rr. lrrt.irrrlcri tnari, Iir,!:i dc partea ocupat[ cle hidrocarburi, care formeazl, col(x)1.,rlul.

lrrrIn r'orrrlit.iilc tlo :lParific'qi tipirrile capcd,nelor care condifioneazd, formarea acitutttl;1.rilorrlr. lrt,lrrriirr lrrrli. ziir:l'rrrrintc'lt: stratiformt: sc impart in doui subgrupe: a) zicS,inintc sll'irtilot tttcl,,,llttr'. lrl r,rr ;i,rrritrtr. strirlilorrnc (cliuliltc,

\ /,t,dlntulr .\ltrrlif',rtttc boltifc '.

\p'rilr,t r irpr';urr,i irr rt,zcrvrxrrclg sLraliforme boltitc estc dcterminatir dc ctrtorca sttrttclrtr,i:ir l.r!!!t!t!r"l l;lt;lntinl(,k,t cslc r[t't.t,rnrirrrltlr tle lrrosiunca apci in susttl strir'tultti,'c;lrc lrtlIiltgtlgl lrrr lrlrlr. lrirlLor',rr lrrrrilt irr (:it,l)oillli'l (lig. 1]). l

fost ficutc rlc(1955), Guillc-

I its ,l /i1' allrlnl r'lrirtilrrrrrr l,ollil:i,i-=iii di'vllil, ..' rrlilI grrlrollflr (grrzlltrr'),

E tjEr;lrplg ;rlr lrrrrrrrclrrr rle 1'crrol yi p*zc

Page 31: Geologia Zacamintelor de Petrol Si Gaze- C.beca-I.visotki

./*

d+o

!cd

ooO

dcdcdoCrrJOooocdO

r.ij

H.E

id ,ch

oNro

no /_

0r/-OZL00/*09*

a\Is\s

.!

(:,,x

cd

6ooidU

*: U

\ ts.gITfl i3L! EI

o ,-

ri IfYfrHQ

)6 IOI

Nj

',r ,,db

0020s/09/0r/0z/00/

\I\aJ

'\aaq"

0zz -002 -08/-09/ -0r/ -0z/-

?\)\.S\S

N od

ao.;Loo,o

o

dao

g

oo

o,o

o

(d

rcJo\dNctho

H

SNRR$..{lltlltl

CLASIFICAREA Z-{CAMINTELOR DE PETROL 5I GAZE.f3

Z{cdmintelc stratiforme boltitc din anticlinalelc regiunilor cutatc sint pronun}at lrrrltitniii atlcsoori accidentate de falii, spre deosebire a" t"gi.i"ii" ?r" ;i;;.;t"6 ila" ,ror1it" a' trcliuf,rlnri<:i, 1111s61i chiar sub 1", gi ocupd suprafele mari.irr rcgirtnile de platforrnd, in general, bol[ile nu sint faliate. cind sint totu;i afcctatc rlrf:rlii, ;rc.str'a sint uneori de nrarc aivergure, strabitind prat{orma p;;; ;; funrranrcnt.in regiuDile cu o tectonicS. provocath de diapirismul s6rii, zd.camintele stratiformc lxrltitr,;xrl fi afr:ctate de falii. cind^diipirismul

_este prifund se pot r"i-" ri"l."inte 4c 5olp1, snrrz'1r''itttittl. t't'ranate tcctonic,; in cizul rrnui diapirism exageiat, zd.cdmintelc po-t fi ccr.irnirlr,'nll;rrtt:ttrilt: crrtci diapire, iar i'seriile stratigrafiie a;sco.ao?te ra;;i"t;;;.. rr ecra,n^t. strlr-I i1;r';rfir'.

irt rla'ztrl clnd rezervorul se efileazh, in sus pe flancurile masivuiui cle sare, se pot for.rrrrr gi/,1r'lnlint(' ccranatc litologic.Itl sttlrurupa zS"ci.mintelor stratiforme boltite, indepenclent de provinciile gcologit:r, rle

'.'tt'"rP;rr{itt,.,art fost separate 3 genuri cle zd.cdminte: a) ;ecami;te rtr'Jior-" boltite rrr:rrr:r:i.rlt'ttl;tlr'(fi,{ {): lr) zacdtninte stratiforme boltite slab accirlcrrtatc ""..trp^rii,r"rrta.te in 5l.t:rrriIt't'l,ttit:t' st:pa,rate (fig. 5); c) ziciminte stratiforme boltite compo.ti*"rrtot" p.i,,' l.;rlii lrrI'lr rrli st |;rnrtr. 1fig. 6).

ZIr'hrninte stratiforrne boitite crrtiltct\ .,, ,- .ltl /.nt (tntx,tle slr.alif ormt boltil? lpact!g!3_tt f ri"_-f,,..,.*t ,j(!n rlr,r,1, ,1hflrtr., :ll. f()st scparate doui specii: zdcdrninte -,tr"t f .jT#t bolta sl:rlr rrrr,rrrrrr{ r lii rr rilr'ilrrrintc str:rtiforme boltite cu .b_olta bine pronunfatd.

i.') /,1,.;Irrrintc stratilorme boltite cu1.,' I n { ,r r.xr.ltrplrr rlc acest tip de zdcirnint se citeazi ztd,cemircitoaze zdceftrintul de gaze din seria

-<lc -I)alcotn,

tite cu bolta slab pronun.

::j',,j,'j,;'].:.i,jl,,lj,l,,l;.,,1':1';:l:'1t:t,l ,l"iT, ai" r"p.""i"o"a il""itil sil"iliidr-l;: rT'iii,,iil

lri8. 7. Zit:tr,rnirrto striltifor.ruo lxrltit.c rrrllrolta lrinr, pronrlrJirt?1, (strrrctrtr;l ltr.rzrrr

, ltri.lrrtz (llll_iforrrin).

,rrirtrrt /,rr:ltrnirrl slnt situate gazele, iar petrolul este localizat ir* ffo"""ri.'irl """i"'rrt.,ri",irlj]r r rrlul ar. gilslrilr: lxl ftalcul sriclic. '

. (ll /,lcrrrrirrte stratiforrne boltite cu bolta bine pr.orlrr-l'r I ;i (1r6. 7) Zir::lttritrte rle.acest fel se gisesc in Caljfornia tn-"nrrr-rtrJp.,"i,,i,,,,r,'s,,,ii,,I rr :1l,i 'llris)

Sirtl ljrrtrtatc din complexe" nisipoase cu intercalalii marnoase sarr ^r.gil.lrrir.,l'lt" 'tt" "lt'tl Iorttttritz:-t nn obiect sep:rrat de exploatare, avind limita ap[-petrol mitrgitr;r.lil irrrL:|r'rrrl.rrl,1, /,;1t':1tnintrrl cste inconjuiat dc-api. i-rmita "pl-petrol are un-c-ont_qr, q]iptio, crr irxrrtrlr!!" 'rll.rll;rlii ill rlirr:cfi;r zi.c:imintului. i' plan vertical, lirnita apd,-pci.bt ,.ra lL1 ir.sl)r r IIrt t1p, 1,r,,,.

llttt'rtli;t|rtslt'zilcJltnintc sfirt afectatc cle falii care se lntilnesc si ln afara corrLr'rrlrri rtr.I'r'llrrl. li1l,1 s;'l lititr zilt:ilttritttttl, clcca.l:ljul stratelor pe lalii {iinrl mic; cste cazul, ,1., ,,*.,,rr'1,1u,nl ttttrrt z,lrllrrrirrlr.rlirr Mioccnul nicriirr <1in Cau-' , t'lrJl,,rurll lrl..

('.lt 4t iuti.u-tt .rlrati.[t)ytnp ltol-r,lr, I r t,,r, iiVt ti.I'ii-t-? .,:.-Ti-tf-,t iii h";';_-t t ', r , r,r lr' t1t-llliii-7;7;;;;l-m"-;-e_f',t t ,t lr', L-r'-',rr.st ;1i.rr rli'' ,.r'i(tlfiliiiitii';iii-Ti;;?'li I irr ,,. rlrrrr,l rrPr.r rr: z;1r:l1rrriilt0 r:ontl.lllrlirilcntaterlr l,rltt , I'r,rrl lr lirr;rlr, pi z;"rcIrrrirrlt, c,rrnp,rrtinrcn-t-,i,. rl;, l,rlir r.r' rl(.1)ils(,sc lirrrilr.lc zir,L:ll,rnirrt.rrlui.

I'") t ari rliutr, strirt i Ior.rnt, lrol-! I t r. .: I rr lr rr lr: irlr.rr I ir.t (, (.o nl P;lrti-,trt r l,r 1., r"[ l]_._l rr lii t.Piir rr t ir:lirr irlc.! r' r.'rr r, /,i, fl r' r i r;i;:Ji ;ItTIt #,ir:ifuTri6iii; fil I i i',. q111 111,11j'l1r,q1 lirtrilrlc zlltritrnirrtrrlrri. Slritrrllraalibt i:r.1+. ilt,tl iltiIr'1 rlr.r.it lirrrsirrrr:ir, str.;rtrrlrti

"yi rrrr

t!il,i r rr i, itr lrlrtrr, rln|[u&rr.r.it, lirilte i irlr:1-Pr,tr.ol,

Page 32: Geologia Zacamintelor de Petrol Si Gaze- C.beca-I.visotki

I

FORMAREA Z}CAMINTELOR DE PETROL SI DE GAZE

(l;r r:xetlplu se menlioneaz5" zicS,rnintele din gresiile do virstd cretacic[ din structura Salt Creekdin regirrnca 1\Iunfilor Stinco;i din S.U..A.. (tig. B).

rtj. t^c5.mintc stratiforrrrc boltito slab accidcntatc conrpar-I i rnvr tr rr t a t c d e f a I i i c e d cp;!9c sr-l i m i t,ql,. z a c i rn i n t u I u i. Ca exemplesr: t;itcazi zdcdminteld-clin;oftpl.i;Ie din seriile de---i,oi6T-,-ii-Kairigan din stiuctura Groznii

r-n

or-fl* Nfl.flN

CLASrFrC,{REA ZACAMINTELOR DE PETROL gr cAZ[, 8584

c scu{undat qi reprezinti flancul nordic al brachianticlinalului este un zlcS"mlnt stratifornrt'cr;rnat tectonic. Groznii Vechi face trecerea de la zS.cAmintul stratiforrrr boltit la zfctrrntn.trrl strrrtilorrn ecranat tectonic. Slructura Gcisclbcrg, din Lazinul Vicnci 1tig. 1l), este un rlltr.rt'nrplu de. zicirnirrte de acest tip.

Zit,cArrrinte stratif orme boltite din regiunile de platfornrS,--_lacilnlntelc stratllorme boltrte clln rcgrunrle de platlormi sc dcosebcsc de zi.cd,milltclo

slrrr(ilorme din regiu-nile--cutate prin aceea c5. stratele ar o !n91i9319.]Lli.c.A.

sN

Fig. 8. ZicS.minte stratiforme boltite slabaocitlcntate, cornpartimentate de falii epian-ticlinale (structura Salt Creek

- Munfii

Stincogi, S.U.A.)

l,ip1. 10. Zilc?tnrinto strati-lirrrrrc lxrltitc prrtcrnic acci-rl:ntltc, cu br:lti cornparti-rrrr.,ntirtt, trr ftliic piant iclinir-It. (()rozuliVet:lri* Crucaz) .

Fig. L Zdclminte stratiforne boltitc slabaccidentate,.compartimentate de Ialii caredepS;eqesc limitele zbcb.mintului, (struc-

tura Groznii Nou -

Caucaz),

l,it: l l . Slrrrct urir Gciselberg (BazinulVi|ttcz --Morzrv).

fononian

[orlonionSarmalian

//e/yelbn

Fig. 12. Zdcdmlnt stratiform boltit tlinregiune de pl.atformd (structula Sil-

rnarskaia Luka - Platfornril ){rrsll).

( ,r r'\r'rnl)lll t.lc ziicd,nthtt strati,form bolti,t dintr-o regiune de platfo?mi se poatc citer, zllr:r1,rrrlrlrrl lrrrrlorra,t in Irisipurile Carboniferului din structura Samarskaia Luka clin Pl:rtforrrrl,l{rr',,i (lrpi. l2). ln platforma Nord-American5., ca zd.cdwinte strati.fotnac bol.ti,te eu bol.ta shhl,t'tttrrttlrtltl, tipicc pontru regiunile de plat{orrni, se pot cita zdcS,mintele din Carbonifcr:rrl irt-fi'ri'rr rll l:r. ()lillLhonr:r (]ity.

(l;r rstnrlrlrr tlt:' rricd,mint stttatiform boltit.puter'nic accid,entat d,e falii, din rcgiunc tlc Plrr,t.llt trri1, ril rtrcrr jiottt:azi"r. zircilnintul din gresiile de Vilcox, din structura Toncava (Olcla,lrrrrrrn', 1 ,,\). l,rr ;rt:t'st zii.ciurint, faliile din fundament se reJlectd" in strateledinacoperi;ul zltclturlrr-Irrlrrr rrrr r ;r llcxrri, r'i 1rt'irt compartinlentarca acestuia.

./ l1l,',1, ',l t ttlrn'lc zllr'?lrrtintt: strirtifolure noaccidentate gi pulin boltitc, cum sint domurilc gilzoift'tt

rlirr llrrzrrrul 'l'r'rr,rrsilvrrniei (ltoniAnia), sint lcrgate de ridicS,ri ale sirii. Acurnul6rilc rlc g:lzo rlirr,lnrrlrrtlr irr:r'slrri lrirzitr sint catrtonatcin strateie complexelor nisipoase. Fiecarc stra,t rlirr cotrr*lrlr,rttl lrtorlttr:(iv t.sl.r' sr:l::lrilt clc i1i:crrcalafii iltarnoase qi are limita gazelap6" indcpctttlcrtll1..

( ,r (,s(.lul)lrr rlc ziL<;ilrrirrt strzrtilorm neaccidcntat boltit poate {i dat, printro alto lnllltor'=" rrlrlr', zilr'i'lrrrirrlrrl rlin stt'ncttrril Slrrrgellanci din Coasta Golfului (Tcxelr; S.tl.A), cir,ut,oltill:irr lirr,,iilr'1)lilloclrrrrlrri rnr:rlirr, cilro sc ztflir, cloasupra caprock-uiui clonului clo salc (lig. l:l).

l,r '.r(,rrrl,llr rlr: zii.ci'trrrirrt.o oornpa,r'tirncntarte plin falii in bloculi scparatc, lcg;r.tr: tlo tll;r-l!ltliilnll rrrtii, sr'1rot. r'ilrt zirt:ir,tnirttclc rljrt Pliocenul zclnci cutelor cliapire clin ll<lruirri;r,

(.irr;r rlrIr:10 gr: ilcllrlo illc zvacd"miutclor stratiformo boltltoll" i"'t r il;r r rtr,\';r r';tt;tctr.t isfiir-[FiliilfTF-'rTTF-TTiCf,tttitttt'lor t:rtpt'ittst. in accitstll. grupitl

,,,lr,irrritrlllrrillrr.lilot'rrrt'lrol(.ilr: sirrtlintitiltcirrpir,t;i ir<:opcli; t'lt.r loci I)ufiu J)ol'llr(:irl)i16;rr'/r,rVilrrrl ltir*ltr',rzr"r. irlil. itt t;olt:ct.or cil" 1i irr irfilt'ir Iui,1lQ 0 intirrclcrlc rlCstrrl tlo rrtrlo,

!.'i.t, l, rirl 'll r,lt,rl iii, lrirr'{iirl, l.itosirttr.;t, ;i t:tr;tctr:rttl lit,ologic;;ilr;lrrrirrlllr,slr';r.lilirrrrrt'lxrlt,itc, t:lrin,r cill(l sinl conrpirrt.irrrcutntt:1rlc ftr.lii ln lrltx:rtrir

jlli'. l,,ttrtrr lrrllr,i rji Lr()ntrlnll zilcilrniutului oxistli o ir,scultr.llarc cilru facc ca, fornta zltcttrnlntrrlttl

Nou, afcctate deofalie principali care le imparteindouibl6curi (fig. 9). Gresiile ln care ester:trrrtonat petroiul sint separate de intercalalii argiloase gi reprezintd rezervoare tipic stratifor-rnc. SZr,ritura faliei este de circa 50 m, dcpdlind'grosimea stratelor. Stratele ce au o grosimesrrb 50 rn forrneazS, compartimente care nu mai v,in in contactintre.cle. in procesul deexplo-a.tilrc, rezervoarele cuprinse in aceste strate se comporta ca rezervoare independente in celerlrnul lr.]gcuri separate de falie.

(5)Zatdminle slratiforme boltite eotmbavtitntnlale d.t faliiln blocuyL IectonLrp sphnvnlt. l.a acest gcn dc zacamlntc au lost separate2.-"lot1icompaitirnentatedefaIiiepiantic1ina1igib)zil,clminte puternic accidentate, cub olti compartimentate prin falii care dep5.;esc limitele zl-cI rrtl rtl rrlui.

O zucamintc purf+!:i,c a:cci:lc, lLb*g|!i9__omp_g]rimen-t.;lte- ttt-Ti-iTT-?!iantictinalc. Rezervoarere orn conrpartrmeiiiTat-agrcr-rm"ai6_*f-dT6fiGffiiticlinale, chiar cind decaLajul este rumai iu pufinmai mare declt grosimea stratului productiv, se comportd. inprocesul exploatbrii ca rezervoare independente. Faliile deptr-;ind limitele rezervoarelor separate de intercalalii marnoase sauargiloase se coinportS. ca falii et3nge.

, Exemplele de astfel de zhcLminte, in regiunile cutate, semenfioneazi in Caucazul de sud-est, in regiunea M5.rii Caspice.

6r^camintc puternic acciaentate, cub o tV clo-fi-F-ffiE raT6- "d€- fi]Ti:d:rri:::{E-_piicsc limiT€le zdcf mintuliii. Aceste zd"c{minte;ffit'66fiila.fiffiffia;tr1fiffi-Efffil*fi?epen<1ente, care secomportri tliferit in timpul exploatirii. Ercmple de astlel clezilc:ininte sc cunosc in Caucazul dc norcl-cst (fig. 10).

Rra,chianticlinalul Groznii Vechi, in care acurnullrilc sintcantonat* in Mioor:nul mctliu (Scriile Ciorak gi l(tragtn) csteconrpattinrt,rrlllt pc flarrt:rrl nr:rrljc rlc o falic prilrcil)tuIil ln doutrnurri blrlr:rrri 1t'otorricc. llloctrl rl<, stll, rrlprozcnt;lrt prirr l:oltlt lrnti^clinalit, r'stc rrn :lilcftlnil)t str';rl iforrrr rlt'lroltit, iirr t:cl rlc norrl, t:aLo

Page 33: Geologia Zacamintelor de Petrol Si Gaze- C.beca-I.visotki

8786 FORMAREA Z.ICAMTNIELOR DE PETROL gr DE GAZE

lrkrr: cxist5, clte un cap de gaie, acesta este independent gi ocur)r(,(i cxrsf,a.cltre un cap oe gaze, acesta este lndepenclent gi ocupe partea cea mai ridicatl alrlot;ttlui. Iiiecare bloc este independent din punct d.e veclcre hidiorfriramic, dar din punct devcrlclc structural face pirte din zd,cimintul itudiat;

punct de

CLASIFICAREA Z.I.CAMINTELOR DE PETROL $I GAZE

reluirii migcbrilor tectonice, au apirut falii intr-o acumulare de boltd sau monoclinalb, zLcL-rnintul ecranat tectonic sI se fi format dup[ producerea falierii, ca rezultat al redistribuirii hidro-darburilor in interiorul rezervoarelor.G Z|.camintele stratiforme ecranate tectonic slnt mai rar intilnite in regiggilg-ds-dalfo$0f,rl;tr sirrt {oarte rispindite in rggiun!lg.-c.utale, in regiunile cu sare diapirA

"i?ln-lete accidentatcdc roci eruptive care stripung rocile sedimentare gi lnchid rezervoarele po flancurilo lor.

lrl lllan s[ fie, ln general, o elipsdi iar in sec]iunea verticalS, sd apari ch. o acumulare de bolt6Itt r:itrc hiclrocarburiie gi apa s-au separat clupl greut6.file specific-e,apamarginald. inchizind con-trrrrrl zilcS.nrintului, mai mult sau mai pufin, dupd izobata stratului.-

Intr-url ztrcimint stratilorm slab boltit, cu o permeabilitate bun5" gi uniformi, Iirnita apd,/pe-trol ttrmtrregte, in general, izobata stratului,.devierile de la izobata itratului flind influenilterlt'ittclinar,rea Ei grosimea stratelor qi de gradul de varialie a permeabilitdlii rezervorului; :

- la aceste zd,cdminte apa are un rol activ, deplasindu-se in sus pe strat;

qft,

r,,s,c$ ZicS,rnint stratiforrn ecranattecton1c.4*i^

lilr;jtrtitrt.t. (,criItlirt(: <lc o lillir: culonrlrllrlt (r'cgirrunl,'J'tnrpico-

'l'rrxpa,rr, Mt:xic).

Irig. 15. Zdcbminte ecranate dc o falie sirnpld,(structura Gbelly din Bazinul Vienez-Morav),

lrig. 13. Zdcdmlnl stratiform_ boltit legat dc diaprismul si,rii (structuraShugerland, Texas)

.-- ln zdcdmintele slratj{or4g t'oltite slab accidentEte, cind sdritura faliei este mai marerlrr:it; grosimea stratelor, limita ap5.-petrril este diferitd d" i* ntrbloc laaltul. Daci in fiecare

I.a acest gen de z[c5rninte se deosebesc dou5, specii:4

$.1 T.hcirrninte ecranate de o falie si-ur,JrL.d. Ca exemple de astfcl dorilr:ilttrittto sc poa,tc menliona zici.mintul din Sannalianul de la Gbelly (Bazinul Vienez-Morav,(fig. I5) , gi ntrclc zir"cdminte din Nliocenul din Depresiunea precarpatic[ din Romdnia.

6)r.^c;-rrrrinte ecra.nte de o falie cu structuri complex[,l.ir'htrlitrtt.<lc;tccsttipsituateinrcgiunicutate.SEgesesc@r rrr'prrl ir';l ( llonriinia).

'f rr lcgiunilc do platformS,, ca ztrcS.minte ccranate de o falie cu structuri complex[ se ci-lr,,rzi'i zi'rr;ilnti:rtcle ecranate de roci intruzive clin regiunea Tampico-Tuxpan (Mexic fig. 10).

l,lscrnplc clc astfel de zdofuninte din regiunile cu structuri diapire, se pot mentiona z[-ritrritttlltr tlin Plibcenul din structurile din zona cutelor diapire din Rominia.

(*) Z Ac d. nt i n t e s t r a ti.f o r m e ega ngJ!_:J: rJj:ELSfiJ. Scpararea accs.Itti lilrr <lc zlcS.nrintc s-a bazat pe constatarea-cdelc-a fungulunor qgpqafefe de discordantd,|.xl,'l,1'llll('I(:zolrct]cporozitate9ipermcabi1itatemiritc,iniarcpoteffi|

'n l,rr i (tig. l7),t\li;l:iir:ilo crpirogirtice, cornbinate cu cele orogenice, sint {actorii principali ai ecranului

rltirli;ir';r[ir;, c]ir,ro acopoli, cliscordant, prin strate putin permeabiie, stratele retezate de eroziuno*ll r lz, r volrlui, rletcrnriuirrd aparitia r' 'pr r,.nei.

, *...Y:ly-o.}I.st1ati{orm boltit neaccidentat, cu intercalalii deroci imper.meabile,prezintdlxrrrttu Jicierc strat o limite apd/petrol sau api/gaze. in secliurrc verticalii, aceaste ii-iit;;lrrtrzirrtlr pentru tot rezervorul, sub forma unei linii in zig-zag.

Q. Z,,icdminte stratiforwe ccyltnateSrrbgrupaz5,cel1lin@eacumu15ride1ridrocarburiformate

Itttr"rttt l'czcrvor stratiform, care in afard, de pat gi acoperig, format din roci impermeabile,rrilri ;rrt:, lu partea dc sus a, lui, un ecran care determine aparijia capcanei.

. Itt Pattca dc jos a rezervorului, zecemintul oste inchis i" upa, care se sprijine pe acope-ri:prrl gi 1l:lLul rczervorului.

Itt zircltnrintele din aceastS, subgrupd,, ecranul care lnchide hiclrocarburile in partea de sus,t tr,zt:fvorrrlrri lroalc fi:{- tcc'tonic, rezultitt din falierea rezervorului gi inchiderea lui,cu o roci impermeabiltr;f stratigrific, dcterminat de acoperirea discordanti, cu roci greu permeabile, a stratelor

p()roil:x. rr.l,oza.to clo crozirtnc ;

, .f'ljtolog.ic., tlr:tcrmiuat dc cfilarea rezervorului in sus pe inclinare Ei incbiderea lui derrx r irriplrrrrcal;ilt..

z1

(l)r(.sl)IInzi'ttor cclor 3 tipuri de ecrane, se deoscbesc s genuri de zic5minte in aceastrtrrlrglrrplt;illlifltlrll:'",,,f;,|ftt'

"Ii:,fii""lil'1,".'ri:,:T:r I r, I ar r ir i r r,1. i r I

r; r iiJ i ;i-t1 rcr r.n ci i riirfldl6ffiTffiii ecranul tectonic, fornrat;ttltt lllirrrr:r r.t'zcrvorultti in sns pe_inclirr4rea lui r;i tuchidcrea lui de o rocI impermcabilfi.

- [,s ttr:t'st. gott tltl z?tcd;rtintc, dc-a lungul unc'i supra{efe clc falicre, cirre foimoazl ecra,1ul,

partetr. fl,liirl.ll, rr.r'izorrtrrlui procluctiv ia ctintact cu o rocli pufin permeerbila ffig. l4l).. r At:ttttrrtlilrrn 1to;t,l.c sll fit: post-tcctonic;il, cirrtl ccranul cite'o f?rlie etpnpd ffiffa scrvitrlrnlrl t;rtln llo tligrt{it: pcntru hiclrocarburi, I)o iisonr(rneo se poatc ca, daci, trr tintp, tn urntt

Fte ltiFltt|r liltil

Itig, 17. Zf,clnrirrt stratilormtigrafic,

++++ ++'+

t + + ++ ++2000 20040in'Ht.

++ ++++

ectanat stro-

Page 34: Geologia Zacamintelor de Petrol Si Gaze- C.beca-I.visotki

lv

B8 FORMAREA Z.TCAMINTELOR DE PETROL 9I DE GAZE

frult.

lo6ic:

5Z:rcf. l,':._-, rft__g.._-g.L{..?tiforme ecranate prin eIilarea rcctilinicr .r t r';r, t u l.u i. u""mpii-ae-iJiift6-ilcaminta"se'citeaia,. in.rbgiunea Caucazutui de lrorcl.catlffiZffitrde acumulS.riie sint localizatc pe flancurile anticlinalului ln stratele Pliocenuluir:o stl cfilca.zil itr srrs pc lnclinarc, ;i in rcgiunea dtr plttformi Nord-Arnericantr.--, pr.intr.c altelc-zLr:il.rtrirrtrrl (ilt'rtrr (()kla,ltoura) rlirr nisipr:rilc trfilirto alc Carboniferului,

prirrtr-O Suprafatd de diSCOr-danfi, COm- PcLr,ur uur lrslPurrlc Ireocollltene, aoopclrte dlscor-

irlcxn (Structura Ilauskirch"",-G.r-"r aranj !e a!P!1eril9 apfieng, din limba de Sud, 9iVienez-Moravi,----' ---"'..' zdcS.rnintele din Miocenul din zona cutelor diapire

/ -- zitr;rmirrt del'imitat I it"l;;; 2 - ziLcanint din RomAnia'(r'*rr:rt stratigrafic; J-zicimint stratitormde Q.,jzdcdmin.te slratif ortne tc/a_bolti' n at e _li t ol o g.i c. ZdcLmintele stratiforme ecra-

nate ht6%EF-ifrf destul dc ri:pidlte atit inrcgitrr,rile cFtatc cit gi it", rcgiug!g_1!g_ plgllorrri; rrunrirul nric dc e*empie dc-rici"nrinte(lcbcrlsc.cste datorlta dtltcultifilor de a stabili regulilc privind- r'ariafia grosimii gi compo-ncrrlci^litologice a strateior. I

. I* d"eg1]]{!]9legate dc zonel,'dc Iupti dintre uscat ij apA/irr vecinitatea linici dc ldrm,itrc loc o schimbare dc litofacies, care poate fi iocald sau regiohali. l.'actorul litologic rluco laj,lt,ll"t.9o..1p-.anci, prin_trecerea gradati cle_la lacjes c,, granril"lie T?*-&.iinn-f l>gii-tii. scfri;'-lrll.r'ilc liniei.de !d.rm,-inf,luentqle $9 qlcer-rte pe. y-e,rti-c-Al.e, silli i"115ofiG,,nu-fr;i-4.io'variqlig d9lir.cios dar si de o efilare ? r_gaeiJbaj:elor. rr-l- i:'c'r-ani"l:c5ffi=nGlor itratiforme ecra4atc tcqLonic, stratigrafic, sau liJologic este dc-{.,'rgrin-4-dfpresiunea gpe-i-in susu.l stratuluf, carc impinge.., t5iiid" hidroc?dur.ile ;-.;;-carlil.

I-.a acest gcn dc zdcdmintc au fost pusc in evidcnl,i doud. spccii:

. @r.rc-dmirrte ecrinate printr-o supraf:rld dc tlj.scordan{hp,l:r ri;r, Astfel de zecelnir)le, dc proportii rnari, se cunosc iu Texasul dc est, in fisipurile WoJd-lrine, ircoperite discordalt de strate pulin permeabile,

de depunerile discorclante tortoniene, in care sintzAcirnintc r'lelirrita tc litologic.

In regiunile de pliLtformi se cuno:c astfel clezdciminte pe flancurile ridicirilor locale clin regiu-nea de plat{orm5. Nord Amcrici ni; l rirrtrc ilreexemple, se citeazd zicdnrir;tul Itldoraclo (Kansas),din nisipul Vilcox, de pe llirncnrjle unr.r riCicirilocale alc fundarnentului.

Ca exemplu dc ziclmintc ccralate straligrzl-fic din rcgiuni diapire, se citeazi zicimintelc depetrol clin nisipurile neocomiene, acopctite discor-

4* l-a zflc[mintele stratiforme "e1a3lg IIg]gCic, rej:er.v-glql :"..1g_L9M!, in generat, din ni-

siptrri ou granulalie mai mare ln sectorul cu grosime m.i;inlt$f"Ain ce in ce rnai finl insprelirti;r, de cfilare^ treaptat fiidd inlocuite prin rnarne sau argile, care formeazd. ecranul (fig. ig).

Ijcranarea litologicd datoritd efil5rii rezervorului a fost pusi in cvidenld prin studiul detk:l.ir.lirr al profileior carotajelor electrice gi al profilelor mecanice ale sondelor. inchiderea zd,-,,.@p c t ro l / a p h, ca r:i-se-$r{j]]A pe. asqp er i._u l. F

j l, tuil;ffi?ffi i,L)irt accst gcn tle zd,cdmintc {ac parte gi zacenrintelc stratilorme irrclise rlc dopuri de?s-

lllp,l--"].9-9jl d:_:!l"t".se deosebesc dog.?_gpecu de zE.c[rninte stratiforrhe ecrariate lito-

@t^:Amint: ccranarc stratigrafic printr-o suprafa!d de clis-t tt r tl a n ! d. - c.4.4-B.l-g-5.. In regiunile cutate, astfel-de zlc5.rninte au fdst puse' in evidenJi

Pc structura Hauskirchen din Bazinul Vienei (fig. Lit). in Oligocenul cutat af acesteistructuri

/rt/ton/an 'd$"'#Jlu.:,j"T?lil:Ji";,"'.:','i:;fl ::io"ffimsiiif'-2E65iiliiie -'"irioiio6iiiiaie,

ecranate str.atigrafic

lrig. 18. Zdciniinte ecranatc stratigrafic

-

,/\\\

CLASIFICAREA ZACAMINTELOR DE PETROL $I CAZE

In RomAnia, se mentioneazi ca exenpiu conrpi:.r:r:rl VIII al Sarmalianului de pe flilnoultlc nord al structurji l'icleni.l't.7ra'c i.rnintele strati{orme ecranate prin ef ilarea curbi-linic a stratului (sub f ormd dc f eston). Astfel cle zi.cin-rinte sc gd.st:st:

lrig. 19. Zdcdminte stratifornrc ecranatc Iitololic. Iiig. 20. Ztacdmint stratilornrecranat prin efilarea reotilinioa stratului (Caucazul dc uorcl-

est) .

(Caucazul de nordvest).

Itt 1.rlt,t:tca t1e nor:d-vest a Caucazului, in regiunea IIalkup, irr grcsiilc stratclor de },Iaiholl, t;irr.cslr'lilcaz6.insuspeinclinareastratclor,forutnd.os-s$g-tlsgjgil?"lii-s"ub.._f-_o"gni.*d+*f€.stan (f'j6.::l).

II. Grupa zdcdmintelor masive

lttlst'1litt.iltetlerooisla'bperrneabile,trebuie-/;/ffiJ".rt,1r;rrirtt" ca o grup5" apartc.

Ziic;lrrrirrtclc ma.sivc sc lormcazi, inlrnxrrrirrcrrl.clc soriilor groilsc -do_Loci, careI'r.r'nrit (lol)ltsaroll Ii]rclil-i" lluirlclor ;i sintf',.l nrit (lol)lirsar:oa Ii]ru-il-i"t'tiiirliibr;i sint 'Z4ta)!.li ); r

,rr:olx rit.rr rlc looi irnlrt'r;rucubilo. 'z{241,+-u

' Z;)eirrr:in-t-c-lcl!35j-r'c, studiate iljgial ca zicimirrte cu {orrni1 ncrcrulatd. au {ost scrrar;rlrr

l].'..'.:l.l:,1i".]:i,li:]]:!i':"i.i"f,iGpuiTii"-et,i.r.irritr}rr.;rirrns_llL coucluzia.ii:d.lzacimintelc nrasir-c -*l: _ '\,ti'lir,,,','il,"1t.rc.u'oHcL'ii gro"r" ir"-\o.i.

-ra,,;;#F;arei#,*-R-. 1= pc/ro/

E9

* ,\t:rtrrrrrltro:l lrirlrocrrrllrrilor itlc loc :.1:2)l'- '-\(. r"rlrrlr;i scrrfrurrlirrr.tr Plocrrrirrr,nfclor ;i ilcopc-rir|ir lur. lti;|, 22. Zloitrrrint irr procnrirrclii tcctouiclr,

ffik,f ,

, -.)

Fig. 21. ZicS.mintc stratiforme ccranate prin ofilarea curbilinie a stratului

. -.:1_

Page 35: Geologia Zacamintelor de Petrol Si Gaze- C.beca-I.visotki

90 FORMAREA Z}CAMINfELOR DE PElln,OL $I DE GAZE,

I"ormarea zdcimlntului este dirijatd de forma stratelor impermeabile din acoperiqul re-zcrvor:ului-Zf,cdmintele masive, dupd. cauzere care determind .formarea proeminenlelor, se rmpartln 3 subgrupe:

,--,'^Ll^Z:?formatcdinrezervoareomogCnc9ineonrogene.Irocmlnenlelern care slnt calltonate aceste zd.cS.mintese pot forma prin bottirea rocilor ma"sive,

:l']1.*1,,:.:1..::1. li.:l':l de {isur.arca rocilor. in astfel'de cazuri, ;;"it" ;;; cipr.ta tnsuliri der(:zcrvor naturar. rn accaste subgrupd, se deosebcsc €quiJgnuri ac zaca;ninte:-,- z6ctrr_.,nte rnasive in proeminenfe nefaliate lfig. ZZ);*- zdc[minto masive in proeminente separate 'Ot

iatil.

, Fig. 23. Z\"cdnint masiv tn proeminenli de eroziune.

. Iiiecare gcn <'lin zS"cinrintclc rnasivc in proemincnle tectonice faliate 9i nefaliate, cuprindrlrrpi _structura rezervorurui, care .poate fi 6mogeni ,io r"omog"'re, cl:ti z specii.. 9a elelple de zicd.rninte masive in proemiienle tectonice <li'n regiunile cutate se citeaz{zltc[mintele din seria calcare]or de Asrnari (Iran), iar ln regiunile ae" fiattcrrme, "a"a-i"ta"tlin calcarele rramuriene din l)iatforrua Rusi.

(hzararyuLrrtc_prLctvsupiffi -ii-uir*'#ffi d#;*ur{*r;*+t;ffi:":T;:#.l:li1l-:.1:"-:il:l

prin- ac{iunca ageniitor externi de distrugere, cap5,ta tnsuqir-i de rezervoar natural,I)nrr tormarea unor zone de permeabilitate gi porozitate rnirit[ (tig. ig).

, Ca, exemplu^ dc zS.cimint nasiv in proehinenld de eroziune" r" lJit"ura zici.mintul dincal.tcilrctc carbonrlcre drn structura Robersou (S.U.A).

1;,1Y;;;f31{ ,ir};:!,1:1::.-i-1t"1_.-."capdtd.

insugiri de iezervor naturai, prin formaiea'""oi ,o"" au p"rme'aurt'italefr l)orozttatc tnirlta, dupd care sint din nou iilglr-pate.

Se dcoscbcsc 2 genuri de zhci.minte djn aci;,rij. categorie:

vVVvvvvv

Ltlg. 24, T,,lcil rrrirrl trrirsiv irr procnriuculil dcoalcirro [.riogcuc,

zd"cb.minte masive in proenrinenleizolat.:

r-':Sminte masive ln proeminefe'grupd

Ca exemplu de zdcd,minte ln proemi-nenfe biogcne grupate, se citeazii zf,clmin_tele din masivele de calcare biogene dinIJagkiria, U.R.S.S. (fig. 2a).

CaractS4le generalc ule zdcdminlelor ma_-+-srue. uilractcrclc gclrcrale alc ztrchrnintelormasive pot fi rezumate astfcl:

- Zlcdnrirrtclc rnasivc slnt carrtonato

ln rczervoare naturale groase, fornrate din

ELASIFICAROA Z.T,CAMINTELOR DE PETROL . Si GAZE

l' ;lceastr.liL' ;r,rr o rrllrr rrisipurfgirllil nlstDul'rvr,krr tlo cll

rocilor meta ice sau ale masi-ill6-ca.lcardFSotdmire,-

_9tlllL:11t":,_1"^::,r,:1"9"1" sJnt lesate zdciminte de petrol sau di gaze, inconjuratc tleItr:i ttttsittt'triltc cu hidrocarburi ele sint considerate ca zdch,mi-nte delimitate iitologic. ii"';i";irli:l13t.o r(:zorvoaro sint situate_tn pirfile mai ridicate ale formaliunii iu care slnl cuprinsc, ficIrr rour:lt) do boltd,, fie in pd,rtile ridicate a,le mteoclinalelor-trr rour:lt) do boltd,, fie in pd.rfile ridicate ale mreoclinalelor,

9l

f.i_::lltl.,"cj", !!s.uqa!qr{e.tipgi catcarclor si doJomitelor, sau. rocitor cristal.ine,"..ce au zonerl. p()r'ozrtate li pcr'.reabilitals miritd,..in u.na unoi piocese de diaeenezd..... ..f.".t* zic;'trnirttc po.t ii formatc qi in rezt'rvoa_re dih roci stratif,cate, de naturi titologiclirlilcritt'l-** gr:csii, calcarre fisuratc, conglomerate slab cirnentate, gipsuri gi dolnrnite-in careitt ttt:ttra [llor proccse tectonice sau de eroziune s-au format,oir"'a" permeabilitate $i porozi-l,rlt' trtht'itir 1i nrr sirrl sqp_4fALe de roci irnpermeabile. i^-'-C'- 'lI.-..--€i-filr:r, 1tt'trohil gi gazrle sinili'pCrtiAte in rezen'or dupr greuti!ilc Ior specifice;i si'tri('l)irlilto duptr' suprafele plane, care intretaie intreaga masd a- ."'r"rtorl1rri, indiiferent tic na-Iru'r litogra{ici. a rocilor.

,,"r..t"t1X31 "1"".'jffiHrupntc---_-_ .-

- Irr rezcrvoarele ornogene din p'rnct de vedcre litologic, c,r;i in cele neomogene, sint,ttllt'rltl ruarc Ai mici perrneabilitate, in funclie c1e care ,;i cllbiiele sonCelor sint diferite.'- Apr se dcplaseazS,, pe verticali, de la talpi spre acoperir;'l rezervorurui.

llI. Grupa zlcdmintelor delimitatc litologic

. tt,,],lll ir,ccs.tu]izt'rvo-rre, atunci .ir,l ":j:g. cste inactivd.gi scrve5Lc ca pat zd.cdminturui ;lrrr.lrrl li rlift:rtt dc ll urr rczcrr-or lq-ql!]Il.-_ -.----L---:

.r,#.l'n-I('rltat laptultti cd, aceste z[c5,minte nu se pot identifica prea uto1:, n:u]te di1 ele au

1,,',1 rl.s.r'is. tlcstul tlc schema.tic, ceea ce a fdcut sd, se creaclir ce iint raie./,;1.t;iirrrirrtelc clelimitate litologic sint intilnite atit in acurnularile de petrol gi c7e gaza

'f" lif, str"irtilorrrt, in alc ci.ror reteiv.oare nisipoase, datoritd. """i "uilulii u titoraciesutui,liuililllllrll('lcntik: cle nisip grosier,_cit 9i in acumulerile de tip masiv, formate rlin calcaie g; i;i;:irrllr', lrr zttttclc tle

-tualc permeabilitate ale acestora. Din iceastd, cauzd,, zlcdrnintele deiiniitatoillrrlrrHic rru sc studiazir, ca acumuld,ri izolate, ci in legdturd, cu una d.in aceste dora g.,rp; p;i;r llrirlr. rlr. zii.oilrnirrtc.

,\|;rri{iir, citl>ca'nei cste <leterminat6, fie- d9 prezel}a, Ierrtileior qi cor<loanelor <le nisipuri!rr,r'l,l't,rrlrtlrl'csaugresiilorslabconsolidate,delimitate_liiologiccleroci argiloar;e sa1 tle;i;ii;;;.t! ii I'rrr I lirti, rtcca,sta datoritS. vgg4&lJ1e&glesu,ui in intiriorul stratilui, fie ci. estc clcit,r-rrrrr.rl.r rl. zr,rrt l. rlt lrorozitatc pf pcrrncabiliiatc mhritr a rociror. compacic.lr,llllill'(:il actrltrul5rilordepetrol s:lu dc gaze, din rezervoarele <le'lirnitate litologic, r:arcrtltl.rtttttl r. giisoso inclusc iir_foimafiunea *urid.I" ngtEot,ca rJJi"i"t"-irimare,poateficx-I'll',lli lllitt lrccr:rctl hich'ocarburilor, in urma tasirii,^clin ioci pelitice ii intercalaliilc rracril-Hi'tltttl;ttI ttttrlt: sc:LcrtrirrrlcazS,. Treccrca hiclrocarburilor clin porii fini in zone clr o permeabili-l,rlr' ,,r lo|.zitir,to nrftritil;i acumula,rca lor in aceste zone sc facc sub ac{iunea a1iei.

/;lr';itttirrtrrltr tlcliltritatc litolog;ic, clupir raportul dintle rczclvoare gi rocilc carc ie clolirrri-lr ,r.,i, ';irrl ilrrlttrr:fitc in urrnli,toetrelc trrli subgrupe:

f1 l) z,rltiluirrlt.tlclirrita,tc rlc roci acvifc:rc (fig.25);I I ':) /),,irnirrlc tlt.lirnitiltr: rlc roci inrporrnur.tbile (fig. 2t) ;

/J ,t, ,t,lrrrirrlri rlclirnit;rlc P:r.r'|ial rlc i'ooi tcviferi,'irn.jiri r.lo roci inrl>cr.nrca5ile (tig. 27).

,l llr llr'r.lr(r rlilt PIittt.t:l<'2:;ttbgrttPc, ilrt fost scpa.riltc r:itu rlorrrl. g<rnrrri, rlrrlrh, carzrctt:rul r:o-lf,' lrrrrrlrlr (ltt'itIos t;;ttt c,LIt:itI.tts) li.rlrrllf oliginrrrr, lrri (<lc_cxtrnpltr: lcritilt,lc rl., riisilrur.i clr grii1l-lr{lr lttrtlr', rl.litrrilir,lt: tlc rtisiyrirli liitcs;rrr ;r,rtr;ik', z,onr.:lo (lo nrir,rc lror.ozitir,lt.Si l;t:rnrciLliilitllte'llr,,rlrjur., rl()l{)nrit(,1i roqi t:r:uplivr,, ilcurrrrrlirile tlin rocilc nisiporJsr:, f.rrniatc pc scanra rclio-llllt r,rrrl;tI).

slnt cuprinse zS,cimintele ale cdror rezervoare sint cleiimitate litologic.glp ;i reprezi.tS, zone izolate de forme neregulate. care sint formate"Iic

Page 36: Geologia Zacamintelor de Petrol Si Gaze- C.beca-I.visotki

92

L.x*- \

FORMAREA Z;CAMINIELOR DE PEI?.OL ,$I DE GAZE

Ca exemplu din prima subgrup[ de ztrclminte, din regiunea de platformd., se rnen]ioneazd.zlcdmlntui din lentilele cu granulalie mare, incluse in gresia acviferi ,,de o sutd. de picioare".<lin l)ensylvania (S.U.A) ; ca exemple de ztrcbminte din subgrupa a doua, din regiunea cutat6.,

Irig. 25. Zircirnintc clelimitate cle roci I'ig. 26. ZS,cdminte delimitate dc roci in.rpcr-

acvifere. rneabile'

sc menfioleazi, zd.cimilrtul clin zona de porozitate mdritd, a serperrtinelor din structula liurokarva(Japonia), (fig.2g), iar din subgrupJa trcia, din regiunea_dc platformb,.se rnenlioneaz5., ca

i""inprrt'reiaiointui din orizontu'i A-4 clin rnicroreliclul gresiilor namuriene din Platforma ltusl.

It ig. 27 . Zdcvan.ri.nte delirnitate parlial cle

roci acvifere, parliai de roci imperrnea-bile.

"'"".'-"ij;i.i"i;;r;hi;'t"-i"r"ruo,rr" delirnitatc litologic ce au o rispindi,rc loc;rli. Ilczer-vtrrui coincidc cu fiecare acumulare izolatra.

-.- Apa ".t" inrctirial;-;;;";;i t.le producgie..\ccstc zdciminte produc datoriti gazclor'

tlizolv;rtc lfr-Ff ,roi.l'lnTlfini faze produc in regim gravitafional'. - Dctirminarea tipului de zlc'i,mint clelimilat litologic se Jace, pe baza clatelor de pro-

tlrrr:!ic cc ca,ractertzeaz:a iaportul rlintrc petrol, gaze 9i apd', pe datele ce czrracterizeazS' com"

rruzit,iiL litologicir a rocilor ce inconjoare rezervorul'- 1,r g"c1"...1, aceste ziciminte, din punct de veclere industriai, far au o irnportanti mare'

Cayacteyela ge1erale ale zii,cdntintelor delim,itate litologic. Caracterele generale ale acestor

zilclr.nintc pot fi rezumate astfel:

Fig. 28, Zdc[minte delirnitatc litolo-gic ln lentile de nisip (l) 9i zlc[-mintc cantonatc in zonc dc polo-zittrtc nrlrritir din scrpcutiuc (21

(structurir. liurokaua, Japottia).

felro/

a/

l.iE

CLASIFICAREA ZiCAMINTEI,OR DE PETROL $I GAZE 93

IV. Tipuri de zdciminte de .trecere (intermediare)

Zlciminte tle treceri ile la zdcdminte masive la zrlcdminte delimitate litologic. ExistAr.irzuri cind in accea;i pr."n,in"r,1a :fiffi;rrt masir-, Ia partbS'Gfififfi5?5'sc afltr unzr-rcrrnint masiv cle gaze, reprczcntat prin cupola de gaze cu Iimita ga-ze-ap4.9139-[k]3."-U--t9tt,rrprirrsul lgzci_:gtulrri; iar sub aceasta s.e-gi*gesc-Z4g.aminlcds perro{ lelim:13"9litglogic, in zo-

nr.le <le pcrnr"eabilitatc a calcarelijt' ;i dolomilclor, inconjurctc dc roc.l.lcvllcre.Acirmularea petrolului estc determilatd t1c aparilia unei iapcanc, datoriti schinrl.rtt:ii

li tolacicsrr lui rez,'rr orului

lrig. 29. Ziclmint de trecere de la masivta delimitat litologic :

r .. zloi\rntnt masiv ; b - zlcdmlnt del imitatlitologic.

Zrl:ilninte tlc trecere de .i r:iasive la stratiforme. in aceeagi proeminenJd, la partct str-

1rr.r'irxrrl. poa,t.t: cxista un zicimint gazeilet reprezentat prin cupola de gaze a ziciirrintului trla,siv,

1rr litrrit.rr, gtlzc ir,1ti'r, orizontald, iar iub aceasta, cind in zdcdmint sint intercalafif de roci intpcrr'-

rrrellril6, pr;t, fi tlir.ntonzrte zdc6minte stratiforme independente, cu o lirniti ap5,-petrol Inilt'gittilLIirrrlr.pr,rrtli,rrtll, pcrrtnr ficcare rezervor strati{orm (fig. 30). In astfel de cazuri, ig7g1v6a,1plc zl1-

r.itrrrirrlrrkrr slriitiforrnc qi aceia ln care s-au acumulat gazele formeazi un tot unitar; acurnulitr'<rit

[{,trr,hr. lir, plrrlc:l supcrioarS, s-a ficut prin difuzie moleculari, prin seria marno-argiloasi rlirttrcr , rlt vo;r n.lr. sl lrtl i forrnc.

Zitr:rlnrlntc rlc trecere de la stratiforme la delimitate litologice. Un zicdmint streltifrtrm,

lrtin nt')(lili(lu'i litologicc ale rezcrvorului, poate trece lntr-un zicdmint delirnitat litologic sau

illr rrrr zllcil.rnilrt ocr.lnat litologic. Z[ciminte de aceste tipuri sint {recvente in unele rcgiunirlr: pl,rllolrrril. pi in uncle regiuni cutate.

Zfir'iltnirrtc dc trcccre de la stratiforme la masive. Se cunosc astfel de tipuri, in cazul cltrd

lintllrl itpil lx.l.r()1, (lir) cauza discontinuitllii rocilor impermeabile din rezervoare, este tabularlt(lig lll). (';r cxcrrrltlrr sc rtrcn!ioneazl zfcdmintele rfin O]igocenul autohton clin strbzona cxtcltlllrr l!iSrrlrri ( l:rlp;ltikrr Oricntali (lRomAnia).

lll lnr iltltilrt ilt trntrt.fc tlr.. lt rrtirsivI'r ctrutlforttt.

Fig. 31. Zirclnrint ile tt+ccreric la strrrtiforrn l:t uutsiv.

Page 37: Geologia Zacamintelor de Petrol Si Gaze- C.beca-I.visotki

94 FORMAREA Z/CAMINTELOR DE PETROL 9I DE GAZE PRINCIPAI,EI-E CONDITII ALE DISTRIBUIRII ACUMUI-.ARILOR DE PXTROL $I GA7,E 95

4. Clasificarea zdcdmi,ntclor ctupd,relalia d,intre gaze, j>etrol;i nfd irt iuteriorttl rc:eruoarcloy

<lrr1rb con!irrutui dc' gaz-e, ian ctasete-dupfi.iiri^A"i..t-tqr4-sslfirudulde [aze sc deos;h"". nrrrrr-f;3P&rc.0-rir{rnrrtut de gazc' se deosebesc patiu categorii c1e zi.ciminte:r) Zacamrnlg pur gAzeifere;

-

2) zdcS"minte de petrol cr1 can de rtsro nrima-.

tlifer'itc catt'gorii prezintd. mare importanli in vederea aprecierii unrricii rrr irr t .

cl.sificarea zicimintelor de hiclrocarburi dupi. r-erafiile d,intre gaze,l.rl ;i .pri i' interiorul rezervorului natural erte'auta-irr'l"l"rur g.

z'a-

p()-l'n faza de exolorarc este necesar sd se studieze amdnunt it particularitdtileIiecdrui rezervor na.tural "d*

prgilgi;;;il;ii ;i f;r-"i"'ilturor capcanelortle. care pot fi regate zacnmidtel; ;; ;-;i..1 ;i d;;- il prJgetir"" zicdmin_trlui pentru exploatare este tr".".ur8-cunoagterea coreraliei dintre petrol,gaze $ apd".clasificarea zicimintelor este necesard. atit pentru sistematizarea da-telo' care caracterizeazi anumite zd.ciminte, cit gi'pentirr"o" ,.rorrr"re ratio_nalii_a problemelor ce privesc explorarea gi'"xplcia6i"" ,t*.tli.ii;;." '-t'"nup5" reratia dintre_ gaze,_ petrot ;i' apE dr.-;;;il;t-"rezei,,o.rr,ri,

l: 9,; l.::i.i,,lTpiitt'_l.ariinterdin ."t"go.iisi ;;;.. e';;;;;iirc se srab'esc

nu se poate trasa o limitd.I ::::l:i^ j.JI:t

^"1 separarea 16r e jntrucit;;- ;;;;;ft ,i'#. #;:" ;;#ilt

l,:.Tltj::,P:-*,*,*^9"11"^ul?:1I"f t: f:.l"i,lo;, #$l;;;;"_"n.e.ii in pro.i;;:11,":tl:ij*",^9-.-"-11"^:.1TT_11 *1,? ;l,i,i;;.;;;;'d";,";i';;#;# !i;;t.tuyi nercsard.. pcntru evaluarea "zicdmintelo,

"r" -J..;d;;i,;5d;;r'";;

il: :::.Tjl,,e'aluare depinde modul ae exproatur" " ;;;JJ;. si structuriirlc aceastd evaluar-e depinde modul c1e et

(i. Irrincipalele condifii ale distribuirii acumuldrilor, de petrol si gaze in scoarfa terestrd,

At:rrrn115.11. tle petrol;i gaze sint regate de acele portiuni din scoartit('ir l'('irr functionat un timp geologic lun{ca d"pr"si,rrri--'(Jonclifia 'fundament"re' f;"iii- for,n"r"", a&mularea gi pdstrarea pe-tr.lrrlrri ;;i-a_gazclor este sctifu'darea prJ""liia "'i"sirrri rn care a avrtl'rr: r asr.fel dc acumurarg, rgg:une.rn. c'are teildinta ae".criunaare ;i ingr.-r'|:r. ir. st'rlimcnteror predomiid. ai.it in timpul -ig"xiir"r" a'e oscirafie rnici,,. il-il itl .l

irnltnl migcdrilor cle mare amploare a scoarf ci terestre (Brod, lg47 _ll)sl)' Ntttrtrti scttfundarea sedimentului la o adincime'i*."-r"ta si acopuri-i;:..'.1:1,,.:11,

,li,tlll:::1.,.'"b permeab'e pot ",iguo-pxi;;;;.; ,;;.tanlei orga'icr:llt stt's()t, (t('s(:ol)rr).nelqq ei gi formarea de bitumene mobile. Scufuridarcrilrrrlrierlit'iI..l.is1,r'rsiirca niAroca'rUuriioi^t"ot-ut" in bazinul acvifer. ln toat.Irirr'il'rrrr;l'ilr', rrrrmai o parte din substani.g 9rg;J"t^i"g.;p"ta in clcpozit.'i. lt rrl|tfttt trr;1 irr hidroca-rburi gi_in condifii t"ioi.uir"'l?r"rjl"orl zLciLnri'tt:rL'1rr'lr'l yi ;;rrzr'. o cantitate mutt mai ind.^n"te a" sru.i"rqa organicir rrr_Irrlrr,, rli':1rr.rs;rli in roci.

llirlr.t':r.lrrr'irc care se formcazd. la inceput sint expuse la doul tendintr:r rrrrtr,rr. rlr'.rr't'rbminare a scufundirii fatd'de *irtril" a'rii."i". cI'.,1.Irrr'rlr"r Irtcrkrntini-rrii tcndinfei de scufundat" tJi'au lla ie ridicarc, zi.cir-rrriril.lr',rh' Pr:trrl I gazeJormate in capc,ane siht tot mai mult scufunclaterI \r ,.il {;r r.r.strii. Scufundarea este favorabild. formaril r,iaio."rn,rrii";; ;iii,;ltili1r rit zit'rjrrrintcle nu se vor afla in condilii-de t"-pir""t"ri rri pili;;i;Itr'rllr,, r,u,. si rlislrrrg;1. ;i si disperseze.petroiul. '--r ---I'r.rl,rrrinrrr,.,r.,:rifirriclhrii fafd. cle tendingJe de.ridicare, atit in

'r'cesrrl,nr 1l,1lrl,1 111;1,f i,.r it yi al cclor mici alcpituriloi.rp"iir"*l.il'scoar1"i tcrestre,Irr'r,r ,r r'rrrli{ir'p.irrcipirli nu n,tmaipcntru.forrir"*. p;i;;;rrui gi ;;;;;i;;;r r ;i ;'|r'ilrril ;r('ilrrrrrliirirc.rrc. Pctrol r;i i;aze. Aceastd, .olraiti" trebuic sii s.r.-i'rr5r i1 rlrr'1rr .r'itr,r'irr l,rincipal in ipicier"" p;;;;";fffii; pctr.o_gazcifcr.i! lr ilt i ilnt l r,r ilorii.

!tirl,llill('rl rttitrilor loritOrii pctrolifcrc;i gazeifere perrnite sistt:prltizrr.lrrl,rtr lrrr ;1r'.l,r1licr,, t':rlrrctr:r'izrrrci .loi g.",tcct;nicx ;i hn l.,oiibilit*t,,a sr-r s(:r rr,,,r", ,r I'lilr.il)irh,! l:,*t t:rrr' <lir.ijcaZi,tlistribrrir.,,i *,,'rr",tirilor ilc, 1r"i ,,,ii-:l tl:r'r', lrtl'l ' ;1t'r' lt fir:ttt,t';r.uccastl"r pr(rblcmii srl ti,r strxti:itri'in",i cliu 'rirrr.lt:

-.t,r,ll,rlr,,l,'zvoll,ilii y;r.olrrgici Pctroirrlrri.l'trr'l'1 l.r irlitr S.ll.n.,,tlin-lt.rrsilt;;irlinltorrrAnia, lupcriorclllBS0.-lgl()llt lrr' t'lttl'' l'rl, ";tll or'1t1rlrt r:rr tlistrilrir{iu stnrc'trrrilor llitrolifcre, rrlrt:lc rlirrr L ,rr rrr,t ,,r lr;rzi ,.r.it,,rrii K(:()gr.nfi(..r, 1li. rl. irr,;i;':: itiAt,'ii. IiomaruivsliiIilil ', (), (,rrliyirrnbtr.ou ll tgZS)] r*v!" \

in ansarnblu.Zdcamintele crr apd, activa, in general, sint cuprinse in rezervoare usor

l]:.:lililil" ?1. ou format.sub actiunEa presiunii ap;i;;;"i; cu apd inactivd,rr rczer'oarc cu Dermeabilitate mai slab6 in zona de contact "apd.fpetrol"

Iie clatoritd unei slhimbt;6il.;; i" iitot "res,

fie datoriti unei schimbd.rist'crrnrlart', prin cimentare. ^

Acurnularea gazeror gi a petrolurui ca^re plutesc pe.apd, s-a fd.cut in urmarr'rri Proccs de separatie'gravita-gionald.. In-ceea ce privegte ,a.erni"i"r" 1ip-sirt', rlt: api Iibcra - 'caz-ul

zdcdmintelor aetimitat"' r,ai"i"gi. _ acumulareas-lL i'iicrrt c.. urmare a unui. proces de i'rocuire a apei de cEtre petrol care a,crrPirt.1r.r'ii mari, iar apa i-1 tuat locur in zonele 6" p"iriiini.. Itcl.trilt: dintre gaze,_petror gi apd. in interioiul'""ui'."r"rvor natural:;irrt irr lrrrrctic rlr: rre.-nneabiilitatea reiervorului, de starea fizic6, a fluidelorirr t'rrrrlitiilrr'tlc zacamint, de folmele-i,-,i1iot" gi.finale de energie alc zfcimin-lrrlri, lrr zirciirnintclc: siratiforme ,.ii"'i"r" -;ri""-- "p"'p""tr" sd fie activis;rrr i.ru'tiva, iar ziiciimintcle dclimitate litologic ;i";'lipii;; d" upe li;;rt.('rtt'irlt.r't'. accstor cara"cterre are niare imporianld. in eiplorare;i mai alesirr e v1,l1r;111q.t., .P.utru stabilirca

"nnailiiin.' ;i". l;i;.i;;"rJirl,r"r:, r enorr"i.iz,rr';'rrrrirrrrrlrri. (irr'.s.inchr-s. ri:laiia rrihtrc petrol, g;; ;i' ;t,i'irit,*,rt "]/.r'l\'{)r'.r':r yi tillttl rczt'rvonrlrri natrrr';rl, orici' zlcitliini J"."Jt,,t prin forajcrst'ltttilt, t'rtlXrt'tit lir o ilnrtntiti catlgorie pi clasl. Carai:tJizaiea c]asglor cli'

Page 38: Geologia Zacamintelor de Petrol Si Gaze- C.beca-I.visotki

99

Cataq,rr ii

Z.4clrmintecle petrolcu cap degazeprimar

Zlt:ilrnintcrlc pctrollrogatc lngtzo dizol-v:rtc

Cl asa

Cu apiLactivI

Cu aplinactivb.

apd

Cu ap5,activd.

Cu apiinactivd

Fdri aplliber5,

Cu ap[activI

Z)l.clminted,e gaze'

FORMAI{EA ZtrCAMINTELOR DE PETROL $I DF. GAZE

Clasificarea zicimintelor de hiilrocarburi dupd relaftile dintre gaze,

. petrol qi aPd

Caracterelegenerale alerezervorului

Rezervoru$orpermeabil

Rezervor cslabdpermeabiii-tate

Rezervordelimitatlitologic

Rezervorulorpermeabil

Rezervorslabpermeabil

Rezervordelimitatlitoiogic

Forma ini!ialide encrgie azlcimintului

Gaze ;iapa

Gaze

-Gaze'Mixt (ga-ze gi lm-pingere deape)

Gaze

Gaze dizol'vate gi im-pingere deape

Rezervoru9orpermeabil

Tabelul 9

Iiorna f inalic1e errcrgie

a zicimintului

Gaze plnd laepuizareapresiuni

ldem

Idem

Gravitafio-na15

Gravita!io-nald

Gravltallo-nalX

Gravitalio-nali

Grupa dezic.irninte

* Zecemintestratiforme,

- ZS.cirmintemasive,

- Zic:imintedetrecere de lastratiformela masive.

Idem

- Zdc[mintedelimitate

' litologic

- Zilchmintestrati{orme,

- Z\"clmintemasive,

- Z6cdmintede trecere dela stratiformela rnasive.

Idem

- Zilcdmintestratiforme,

- Zdc[mintemasive,

- Zlcdrnintede trecerede la stra-tifornre lam:rsive,

I'ITINCIPALELE CONDITII .,,TLE DISTRIBUIRII ACUMUL.I&ILOR DB PETROL 9I GAZE 97

Tabclwtr I (continuaro)

( ttlg(n iil

Zitcilntirrlr'tln l,rl t rrllxrgirle lttg.rt(.(liz()l-IrlIts

Zir.i rr r irr lor lt 1i'l r r,lef,t lr e lllgd ilttll:,,1r'*lr

Cu aplinactivd

Ir[rt apeliberi

Cu apAactivir

lii:i.ri apelilrcrl

Caractsclcgencalc alcrezervorului

Rezervorslabpermeabil

Rczervordelimitatlitologic

Rezcrvoru9orpermeabil

Rczervorslabpermeabil

Rezervordelimitatlitologic

Gazedizolvate

Gazedizolvate

Implngerede apl

Gravitafio-aali

Gravitalio-nal6.

Forma finalede energie azlcimlntului

Gravitalio-nali

Gravitafio-nald,

Gravitafio-fionali.

Gravitalio-nalI

Gravitafio-nala

Idem

- ZiclmintodelimitatcIitologic.

- Zilcdmintostratifornrc,

- Zdc[mirttomasivd,

- Zdclmintode trecerode la gtr;rtirforme la rnB.sive.

Idem

- Zi,clmintedelimitatolitologic.

I i\lnrz,r.r: (1902) a studiat distribulia teritoriall a structurilor lx)troli-|,'r,rlrrr ltorrrllrria, ln'legdturl cu marile uniteli stratigrafice;i tectonictr <lirr

I 'lllrilll(' l. llog<|rnovici, in 1921, a legat formarea acumul[rilor de-pctrol.rsirl.! H,r/,r', ,listiilrrrfirr accstor acumuldri ca 9i a rocilor bituminoase dc ttta.t'ilt'rrriy:irr i rrl,. scoirr'lt:i Pr;rmintrrlui, care au detierminat aparilia unor noi clclttt'tttcgi,,tr,r l,rnilr. ;ii nrorlificar('ir celor cxistente. El a impirlit toate acumlllitril(',h- l', lrul ri glrz,t' irr trei gl'tllxl:

l) grrrlrlr rL,rrr-rrrrrrrli\ri cr: tirr <le marginile platformelor ctr ftrrrtlltttrt'tlt

litr-r iirrlru;ut iji sirrt itcoperitc trirnsgresiv cle depozite silurienc ;i dt:votticttt',r F | !rutrrr rrrli lrilrrrrtitt<last';

',') llrrrl,;r rk, lt'rrrnrrli,r'i cr'{irr <kr platfclrmil cu fttnda,tnt:nt cut?tt iurilsic,rk1,nrrir.rrl,. ,lr. firr'ilsrrl salirr (.'iu1: s-ir dczvoltirt ln accst iqtc;val strittigrltfit';

,ll g1 ,rt1r:r rh'ircrrrrrrrliili t:r.tirr dc dcpresittnilc: <lc la nrirrgincr u'giltttikrt'I tlirlr: r n /,ilr'flrnitltc itt rk:pozitcl.tr lttrfilre.

'!triiil![r€Lr rlc tttttol l, P,grc

Page 39: Geologia Zacamintelor de Petrol Si Gaze- C.beca-I.visotki

98 FORMAREA "Z,I-CIMiNTELOR DE PETROL $I GAZE

menelora,fostintervaluldintredov6.faaeorogenice cind'au;;"ti"Ct;;;f;_unile marine, inaintea ridicirilor noilor sisieme *rrntoare.- Problemele raionrrii geotebtonice in Ameiiqa de Nord au fost studiate9: o.::*.d: g99logi,.tn perioada tete-.1e40, i!"a-, ;p;;;tii t"r*"*i J"proatncie petrol,iferd. .;i gazeiferd. unele din provinciite a'eumitite in Americade Nord au fost intilnite in depresiuni intramontane, iar altele in d.tr;i;;ide platformi.

- 'lncepinddin anii 1925-1g26, in u.R.s.s. s-au extins studiile orivitoare

fa perspectivele--petrolifere gi gazeifere ale teritoriilor murl, pe-fazi ""i"iJi:ilor intre distributia.acumirlerilo{ dg p_etrol .9i gaze a"pe'p"tii*r"rit?Jlr"

structura-le ale regiunilor mari gi dupi ieffiali"l-."giiriJa a seriilor pro-ductive.

La cercetarea distribufiei acumul[rilor de hidrocarburi trebuie si se stu-91-.:",^"qldifiile paleogeogrifice,-litologice,. stratigrafice gii"ctorrice, care auclus la tormarea acumulirilor din' depresiuni.

Din airaliza condiliilor de -acumrilar€, S:z constatat cd, in general, dedepresiunile interioare'din platformele cu fund.ament pr"ca-triin stnt te_gate acumuld.ri de petrol gi gaze.-formate in paleozoic $i acoperite ae depo-zite .mezozoice, i.er de depresiunile de la periferia platfbrmetr qi de deple-slunrle rntramontane mezozoice s!{ legate acumul8ri de petrol gi gaze i.co-perite db o cuverturi impermeauile-f8imltt;ft;p;)iie"'tertiare., . De depresiunile, premontane 9i intramontane ,ca $i a. a"prl.i""lt. p.ril:rice ale platformelor caracterizit'e printr-o .predominare a scufunddrii inrerlrar sint legate acumulS,ri de petrol 9i gaze-in depozitele tertiare.

fn unele regiuni de adinci icufundare a bazinului se intilnesc zone deacum_ulare suprapuse in mai multe etaje structurale.

.__._ O generalizare,privitoare la rispindirea structurilor petrolifere gi gazei-

tere pe- diferite teritorii mari ale_scoarfei cu confruntareaiuturor iegiloi geo-logice l9gt" de aceastd. r5.spindire tni s-a ficut pind" ,""r".

I. o. Brod, in lucrdrile in care a tratat probiema prospecfiunilor, a ex-pus.principiile generale care pot fi folosite pentru delinitirea marilor teri-tonl ju perspective de a fi petrolifere, sau -gazeifere,

Intre anii 1944-1946 au apirut- o serie de lucrrri in care s-au incercat,p! baza ayalllei datelor ce caficteiizeazd. producfia ;i rezervel"' ae ptt-i,schifarea legilor de bazd, privitoa-re la acuinuldritb a6- p"t-r Fi g;;": $;;l*it-"t do.i poli ai acumuldrilor de petrol de pe scoarti: urrui iri sud-estulPlattormei. Rqg", celdlalt in sudul Platformei Nord-Aniericane. In regiunileacestqr doi poli, in care sint g.uprinse cele *ri ;"g"t; ;;;;il^;;;;;i;;;tundarea a predominat din Paleozoic pind. in Tertiar.

" l.n 1946, L o Br9{. a precizat aemilia provinciei (bazinului) petroli-fere

1i gazeifere gi a stabilit nbliunea de zoni a"'""u*ut"re' de petrof g1i g"r".

Intr-o serie de lucr5.ri, N..Iu. -uspenskaia s-a ocupat de problema pr6vin-:r]1gl,q:tlolifere ;i gazeifere gi a ficrit o clasificare J ror, airi"i"a-pt'o;i";i;Petrolrlera ca un terotoriu mqre 0n c&re acum,uldrile de petrol Si gaze iint tegate

Parteaadoua

Zilcilmintele de petrol

Si guzede pe glob