GAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICAAAAAÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAÞIEI �ÞIEI �ÞIEI �ÞIEI �ÞIEI �VVVVVALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULUI� ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI� ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI� ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI� ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI� ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITAAAAA

�ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã� Marcu, 10.44 NumÃRNumÃRNumÃRNumÃRNumÃRUL 15UL 15UL 15UL 15UL 157, IULIE 2017, IULIE 2017, IULIE 2017, IULIE 2017, IULIE 20199999APAPAPAPAPARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITA -A -A -A -A - PREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEU

Din SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMAR

- pag. 5,

ORTORTORTORTORTODOODOODOODOODOXIAXIAXIAXIAXIAPe VPe VPe VPe VPe Valeaaleaaleaaleaalea

HârtibaciulHârtibaciulHârtibaciulHârtibaciulHârtibaciuluiuiuiuiui

- pag. 5,

- pag. 5, 6

- pag. 2

- pag. 2

- pag. 2

De la PDe la PDe la PDe la PDe la Poliþie ...oliþie ...oliþie ...oliþie ...oliþie ...

Editorial �

- pag. 6

- pag. 5

- pag. 7

- pag. 7

- pag. 3

- pag. 7

- pag. 7

- pag. 6

- pag. 4

Imposibilele verbeLenuþa Barbu

La SchitDaniela Pãnãzan Lorinczi

Eu sunt un zid ...Ioan Gligor Stopiþã

La joc pe ValeaHârtibaciului

SÂRBAProf. Mircea Drãgan-Noiºteþeanu

7 cuvint7 cuvint7 cuvint7 cuvint7 cuvinte duhoe duhoe duhoe duhoe duhovniceºti alevniceºti alevniceºti alevniceºti alevniceºti alemonahului Nicolae de la Rohiamonahului Nicolae de la Rohiamonahului Nicolae de la Rohiamonahului Nicolae de la Rohiamonahului Nicolae de la Rohia

SearSearSearSearSeara poa poa poa poa povvvvveºtilor magice ºi înfeºtilor magice ºi înfeºtilor magice ºi înfeºtilor magice ºi înfeºtilor magice ºi înfiinþariinþariinþariinþariinþareaeaeaeaeabibliobibliobibliobibliobibliotttttecii desecii desecii desecii desecii destinattinattinattinattinate copiiilor ºie copiiilor ºie copiiilor ºie copiiilor ºie copiiilor ºi

tinerilor din Ptinerilor din Ptinerilor din Ptinerilor din Ptinerilor din Parararararohia Coohia Coohia Coohia Coohia Covvvvveºeºeºeºeº

Criza actualã a satuluiromânesc ºi implicarea BisericiiOrtodoxe în atenuarea acesteia

Simona Halep a primit Ordinul�Crucea Patriarhalã� pentru mireni

În TÎn TÎn TÎn TÎn Taina Cununieiaina Cununieiaina Cununieiaina Cununieiaina Cununieisau în trsau în trsau în trsau în trsau în trendul concubinajuluiendul concubinajuluiendul concubinajuluiendul concubinajuluiendul concubinajului

Maslu la CoMaslu la CoMaslu la CoMaslu la CoMaslu la Covvvvveºeºeºeºeº

- pag. 6

Fã rai din ce ai! Þiglãriatradiþionalã de la Apoº,

judeþul Sibiu

ROMÂNIA

PPPPPooooovvvvvesesesesestttttea de Sâncheea de Sâncheea de Sâncheea de Sâncheea de Sânchetrtrtrtrtruuuuude la Sãsãuºde la Sãsãuºde la Sãsãuºde la Sãsãuºde la Sãsãuº

- pag. 3

A trãi în limba ta ºi alocui în limba celuilalt

- pag. 3

PE STRADA BISERICII DIN AGNITA GROPILE DINASFALT AU DEVENIT GROPI CU NOROI ªI PRAF

Primãria oraºului Agnita, Consiliul Local ºi Casa deCulturã ,,Ilarion Cociºiu� Agnita organizeazã Zilele Culturaleale oraºului Agnita. Evenimentul va avea loc în zilele 3, 4 ºi 5august 2018.

Vineri 3 august 2018:16-17 - PARADA PORTULUI POPULAR17-17:30 - DESCHIDEREA OFICIALÃ17:30-22 - SPECTACOL FOLCLORIC CENTENAR:

- ANSAMBLUL FOLCLORIC CUNUNA- ANSAMBLUL FOLCLORIC BASARABIAN DOINAPRUTULUI - REP. MOLDOVA- GRUPUL TRADIÞIONAL ,,VÃLENêIÞELE� DIN CAHUL- REP. MOLDOVA- ANSAMBLUL FOLCLORIC ALMA VII- ªCOALA GIMNAZIALà ,,G. D. TEUTSCH� AGNITA- ANSAMBLUL DE DANS AL CLUBULUI ELEVILORAGNITA- ANSAMBLUL DE COPII AL CASEI DE CULTURà AGNITA,,HÎRTIBACIUL�- RECITAL FOLCLORIC: TIN VASILESCU, IOANA BOGDAN,RÃZVAN NÃSTÃSESCU- DJ MARUSHA

Zilele CulturZilele CulturZilele CulturZilele CulturZilele Culturale ale orale ale orale ale orale ale orale ale oraºului Aaºului Aaºului Aaºului Aaºului AgnitgnitgnitgnitgnitaaaaaSâmbãtã 4 august 2018:17-17:45 - COSMIN CHELCEA17:45-18:30 - THE NOISE18:30-19:30 - TRUPA PLAY19:30-20:15 - EMANOIL CÂRSTEA20:15-21:15 � RIFF21:15-22:15 - MIRCEA VINTILÃ22:15-23 � VESCANDuminicã 5 august 2018:17-22 - PARADA MODEI - ªCOALA DE TELEVIZIUNE

ªI MODELING BY DIANA CERCIU- ANSAMBLUL FOLCLORIC CHIRPÃR- MARCEL PÃRÃU - SOLIST VOCAL- ANSAMBLUL FOLCLORIC MOªNA- FORMAÞIA VOCAL - INSTREUMENTALà NICOLAEVªTEA- ANSAMBLUL FOLCLORIC BRUIU- FORMAÞIA VOCAL - INSTRUMENTALà TÂRCÃ- GRUPUL BIS � UMOR- EUGEN PISTOL - SOLIST VOCAL- MARIAN BUZILà - SOLIST VOCAL- ANSAMBLUL FOLCLORIC CUNUNA AGNITA- RECITAL MONICA OPRA - ªLAGÃRE INTERNAÞIONALE

Mulþi ani, poate prea mulþi sunt, de când agniþenii îºistricã maºinile prin gropile de pe strada Bisericii. Ani la rând,dupã ce trecea iarna ºi drumul se dezgheþa, oamenii aºteptauplombarea, acþiune prin care în locul gropilor apãreau moviliþece aveau acelaºi efect asupra maºinilor ºi a nervilor celorobligaþi sã treacã pe acolo. ªi nu erau puþini, pentru cã erasingurul drum spre cimitirul oraºului. Dacã celor care urmausã rãmânã acolo le erau indiferente zdruncinãturile, pentrucei care mergeau sã-i conducã era un permanent motiv deinervare. Nici pietonilor nu le mergea mai bine, trotuarelefiind ºi ele ca ºi drumul, adicã cu gropi ºi cu denivelãri.

Dar în anul 2017, prin Planul Naþional de DezvoltareLocalã, în bugetul oraºului a fost alocatã suma de 2800 mii leipentru proiectul �Reabilitare ºi Modernizare a strãziiBisericii�. Un panou ridicat la intrarea în stradã informa cãaceasta a devenit ºantier în lucru, cã în 28 septembrie Primãriaa eliberat autorizarea de construire, cã realizatorul acesteilucrãri este SC INTRALPIN SRL ºi cã lucrãrile vor începeîn 15.03 2018 ºi vor fi finalizate în 15 03 2019.

Speranþa cã în primãvara lui 2019 locuitorii de pe str.Bisericii vor semãna gazon ºi vor planta flori la poartã s-aspulberat repede. Oamenii au observat cã lucrãrile nu aucontinuitate, cã sunt întrerupte des ºi cã echipele carelucreazã sunt mereu schimbate ºi iarna i-a gãsit cu strada maistricatã, cu gropile mai mari ºi unii cu intrãrile în curþi blocate.În acelaºi ritm au fost reluate lucrãrile în primãvara urmãtoare,cu câþiva oameni ºi ceva utilaje care lucrau o perioadã scurtãdupã care plecau iar în luna iunie au plecat definitiv lãsândstrada cu gropi, cu guri de canal descoperite, cu intrãri încurþi blocate.

Locuitorii s-au dus cu jalbã la Primãrie, acuzând ediliioraºului de lipsã de responsabilitate. De la aceºtia au aflaturmãtoarele:

Licitaþia a fost câºtigatã de altã firmã dar SC INTRALPINa fãcut contestaþie oferindu-se cã executã lucrãrile cu 200mii lei mai puþin. Consiliul Naþional de Soluþionare aContestaþiilor a acceptat contestaþia ºi le-a acordat dreptulde execuþie. Autorizaþia de construire au primit-o în 28septembrie 2017 dar a doua zi au solicitat sã înceapã lucrãrileîn martie 2018 pe motiv cã vine toamna ºi timpul va finefavorabil, deºii pânã la venirea îngheþului mai erau cel puþintrei luni.

Primãria, din considerente de amiabilitate, a acceptatcererea, având promisiunea cã la sfârºitul anului 2018 agniþeniivor circula pe o stradã asfaltatã.

Dar n-a fost sã fie. A urmat o perioadã cu multeîntreruperi, cu lucrãri executate prost ºi reluate, cu ºedinþemulte, cu procese verbale ºi minute încheiate între PrimãriaAgnita ºi SC INTRALPIN SRL.

Prin adresa 6914/27.06.2019 cãtre executant, PrimãriaAgnita, printre alte notificãri menþioneazã; �În minuta nr 660/20.06.2019 în urma ºedinþei comune s-a constatat depãºireagraficului de îndeplinire a execuþiei lucrãrilor ºi s-a solicitat

executantului ca pânã la data de 24.06.2019 sã transmitã înscris o propunere privind graficul pentru lucrãrile rãmase deexecutat. Nici pânã la data prezentei Primãria Agnita nu aprimit aceastã propunere pentru analiza ºi luarea unei hotãrâriîn ce priveºte derularea în continuare a contractului de lucrãri.Tot în aceastã ºedinþã executantul împreunã cu beneficiarulau fost de comun acord ca lucrãrile sã fie sistate pânã laverificarea lucrãrilor executate de pe ºantier prin sondaje cusãpãturã deschisã ºi probe de laborator, existând suspiciunireferitoare la calitate ºi la modul de respectare a proiectuluitehnic.�

Solicitând un punct de vedere din partea executantuluiSC INTRALPIN SRL, privind sistarea lucrãrilor, acesta mi-acomunicat zece motive printre care, solicitarea primaruluipentru efectuarea sondajelor în lucrare, refuzul acestuia de aîncheia un act adiþional, solicitarea de lucrãri suplimentare,lipsa dirigintelui de ºantier ºi mai ales �Lipsa rãspunsuluidomnului Primar Dragoman Ioan ºi a dirigintelui de ºantierla graficul de lucrãri înaintat, ca urmare a discuþiei purtate lasediul Primãriei Agnita�.

SC INTRALPIN SRL subliniazã în comunicat adresa nr391/03.07.2019 prin care a transmis Primãriei ºi Diriginteluide ºantier (cu o sãptãmânã mai târziu) propunerea unui nougrafic de execuþie.

Din acest grafic rezultã cã pânã la data de 31.03.2019(data când trebuia terminatã lucrarea), din suma de 2.291.347,11 lei prevãzutã în contract, pentru a asfalta mai puþin de 800de metri, a executat lucrãri în valoare de 768.234,69 lei adicã33,5%, urmând ca în aprilie sã execute lucrãri în valoare de100.856,90 lei = 4,54%, în mai de 38.171,19 lei = 1,7%, în iunie89.351,26 lei = 4,03%, în iulie 1.194.733,93 lei = 53,83% dinlucrãri iar în august sã finalizeze lucrãrile cu încã 27.990,15lei =1,26%.

Graficul trimis la trei luni dupã ce lucrãrile trebuiauterminate, prin care executantul propunea sã execute într-olunã mai mult decât a executat într-un an ºi trei luni, nu a fostsemnat de dirigintele de ºantier ºi nici de beneficiar.

Dincolo de divergenþele dintre Primãria Agnita ºi SCINTRALPIN SRL, dincolo de mulþimea de documente pe careacestea le pot folosi în instanþã, stã necazul locuitorilor dinAgnita care acum, când trebuie sã meargã prin gropile cunoroi sau praful le intrã în casã, îºi amintesc cu nostalgie devremea în care, trecând prin faþa bisericii, înjurau gropile dinasfalt.

La capãtul strãzii, panoul promisiunii ºi al speranþeipriveºte la grãmezile cu balastru amestecat cu pãmânt, pecare constructorul vroia sã-l îngroape sub asfalt în loculmacadamului prevãzut în proiect.

La ora actualã nimeni nu poate spune când vor scãpaagniþenii ºi mai ales locuitorii de pe strãzile Bisericii ºiFloreasca de calvarul celor 785 de metri care nu au putut fiasfaltaþi într-un an ºi trei luni.

I. Bârsan

Câteva înþelepciuniomeneºti ºi creºtineºti

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2 2019

De la PDe la PDe la PDe la PDe la Poliþie ...oliþie ...oliþie ...oliþie ...oliþie ...Editorial �Ai spune cã o lunã de varã cu temperaturi

de toamnã ºi cu ploi reci te-ar face sã staicuminte acasã ºi sã nu circuli prea mult. Acum� dacã trebuie � te sui în maºinã ºi circuli.

Dar nu sub influenþa alcoolului. PrecumP.M. de 24 de ani din Sighiºoara cu oalcoolemie de 0,91 mg/l alcool pur în aerulexpirat sau L.A.R. de 42 de ani din Alþîna �0,80 mg/l. Nu circuli cu un vehiculneînregistrat sau neînmatriculat aºa cum aufãcut R.M. de 3.7. de ani din Ruja ºi R.I.G. de33 de ani din ªomartin. ªi nu circuli fãrãpermis de conducere precum S.R.I. de 19 anidin Nocrich. Pentru cã oricare dintre elepoate genera premisele unui accident.

Dar accidentele care au avut loc înaceastã perioadã nu au avut însã la bazãalcoolul sau lipsa permisului de conducere cineatenþia.

Cel mai grav dintre ele a avut loc pe razacomunei Nocrich. B.N. de 82 de ani din Sibiu,într-o curbã la dreapta spre Sibiu, a intrat pecontrasens ºi a lovit lateral un autoturism carese deplasa regulamentar spre Agnita. În urmacoliziunii au fost rãniþi conducãtorii celor douãautovehicule precum ºi alte cinci persoane,pasageri în vehicule. Din fericire toatevictimele au avut rãni uºoare care nu aunecesitat internare.

Cel mai uºor accident, soldat doar cupagube materiale uºoare, a avut loc pe razalocalitãþii Dealu Frumos iar cu ocaziaverificãrilor efectuate s-a constatat cã ºoferulvinovat avea permisul expirat.

ªtiaþi cã autoturismele pot fi folosite ºila altceva decât ca mijloace de transport? Spreexemplu pot fi folosite ca scenã pentrudesfãºurarea unei tâlhãrii. Cum s-a întâmplatla Hosman unde N.N. se deplasa dinspre Sibiuspre Hosman împreunã cu J.N., J.E. ºi J.R.E.într-o maºinã condusã de P.R.A. Laîntoarcerea spre Sibiu N.N. a fost coborât dinautoturism ºi deposedat de o sumã de banicare a fost împãrþitã între celelalte persoanedin maºinã. În urma reclamaþiei lui N.N.autorii au fost rapid identificaþi, le-a fostprobatã fapta ºi au fost reþinuþi pentru 24 deore. Suma de bani a fost recuperatã ºireturnatã pãrþii vãtãmate.

La Sãsãuº, sub un pod ce trece pestepârâul din localitate, a fost descoperit corpulneînsufleþit al unui bãrbat. Cercetãrileefectuate au relevat faptul cã este vorba deun localnic, O.C.M. de 42 de ani. Acesta aconsumat alcool în gospodãria unui vecinpânã a ajuns în stare avansatã de ebrietate.În drum spre casã a încercat sã treacã podul,s-a dezechilibrat ºi a cãzut în apã. Cauzeleexacte ale decesului vor fi precizate deServiciul Judeþean de Medicinã Legalã Sibiu.

Un incendiu a avut loc la un imobil dinAgnita iar concluzia pompierilor a fost cã estevorba de un incendiu provocat. Din cercetãria reieºit cã numitul V.C.N. de 32 de ani dinlocalitate, persoanã cunoscutã cu afecþiunipsihice, ºi-a incendiat propria locuinþã. Nu auexistat victime ci doar pagube materiale.

Evenimente, evenimente, evenimente.Mari sau mici, evenimentele sunt motivelepentru care poliþiºtii de pe Vale Hârtibaciuluisunt �

� mereu alãturi de dumneavoastrã !

Se spune cã �deºteptul învaþã dingreºelile lui iar înþeleptul din greºelile altora�.

Cu siguranþã, toþi suntem oamenideºtepþi, pentru cã toþi învãþãm din greºelilenoastre. Dar cât de înþelepþi suntem? Cât deatenþi suntem sã învãþãm din greºelile altora?Dar cât de dispuºi sunt alþii sã neîmpãrtãºeascã din experienþa lor?

La începuturile civilizaþiei experienþafãcea diferenþa dintre viaþã ºi moarte. ªtiaice trebuie sã faci în viaþã � trãiai, greºeai �mureai. Cei care supravieþuiau unei greºeliîmpãrtãºeau experienþa lor ºi celorlalþi, ca sãle creascã ºansele de supravieþuire.Bineînþeles, la început a fost informatãfamilia. Apoi comunitatea de care depindeau.Au urmat comunitãþile cu care fãceauschimburi economice. ªi aºa mai departe. Oexperienþã direct împãrtãºitã familiei adevenit o întâmplare împãrtãºitã comunitãþiiiar mai apoi o poveste, sau o pildã, de spustuturor.

Lucrurile astea ne-au intrat în sânge. ªiacum suntem interesaþi de ce li se întâmplãaltora. Purtãm de colo-colo tot felul deinformaþii care ar trebui sã ne fie utile darcare nu ne mai sunt utile pentrusupravieþuire. Bârfa, ºtirile de senzaþie ºireþelele de socializare sunt un astfel deexemplu. Din nefericire ele sunt informaþieinutilã, �zgomot de fond�, într-o societate carea evoluat ºi în care individul are nevoie sãºtie cum poate sã-i supravieþuiascã ca sã poatãevolua la rândul sãu.

Chiar ºi în societatea actualã lipsa deinformaþii relevante poate duce la moarte.Dacã nu ºti sã manevrezi corect instalaþia degaz sau cea de curent electric, dacã nu ºti sã

circuli corect pe stradã sau sã foloseºti corectun vehicul, dacã nu cunoºti regulile socialeale comunitãþii din care faci parte, devii ovictimã sigurã. Nu mai suntem dependenþide informaþii care ne spuneau cum sã vânãmsau cum sã scãpãm de sãlbãticiunea care vreasã ne mãnânce dar am devenit dependenþide informaþii care ne spun cum sã aprindemaragazul, ce înseamnã trecerea de pietoni saucum se manevreazã o armã de foc.

Chiar ºi conducerea unui vehicul adevenit o informaþie de viaþã ºi moarte. Lanumãrul tot mai mare de vehicule, cu careavem contact zilnic, cunoaºterea ºirespectarea regulilor de circulaþie ºi ametodelor de a conduce un vehicul devin deo importanþã vitalã. Informaþiile cu privire latot felul de accidente gãsim zilnic în presã.ªi, în ciuda faptului cã ele pot fi o experienþãîmpãrtãºitã, greºeli din care putem învãþa, în�zgomotul de fond� al mass-media îºi pierdimportanþa. ªi sunt importante. Doar la noiîn þarã mor anual între 2.000 ºi 3.000 deoameni. E ca ºi cum toatã populaþia dintr-ocomunã ar dispãrea într-un an. Alegeþidumneavoastrã ce comunã doriþi.

Veþi spune cã totuºi nu sunt atât de multeaccidente, cã nu cunoaºteþi aºa de mulþioameni care au murit în accidente. Nu vãcontrazic. Dar vã dau o temã de gândire. Câtepersoane au fost implicate într-un accidentîn care a murit o persoanã?

Pentru cã un accident nu are ca ºiconsecinþã doar moartea cuiva. Viaþa uneipersoane este bunul cel mai de preþ care s-apierdut în acel accident. Dar alãturi de aceaviaþã pierdutã sunt ºi cei care sunt victimedirecte sau colaterale în accident.

Sã luãm ca exemplu un accident unaccident în care a fost implicatã o singurã

maºinã. Vinovat a fost ºoferul ºi, dinnefericire, a murit o persoanã. De regulã,gândurile noastre se îndreaptã spre celdecedat. El este victima accidentului. Ceilalþiau scãpat cu viaþã. De ei nu ne mai interesãm.Chiar? Poate unul dintre cei accidentaþi arãmas fãrã o mânã sau un picior. Poate altul arãmas paralizat pe viaþã. Poate cã toatevictimele vor rãmâne toatã viaþa cumomentele ºi consecinþele accidentului arseîn memorie cu fierul roºu.

Dar nu ne prea gândim la ei. Aºa cum nune gândim la familia care a pierdut pe cinevasau la cei care trebuie sã îngrijeascã pe viaþãun infirm la trup ºi la suflet. Sau cum nu negândim la ºoferul care a provocat accidentul.Dacã ºoferul a suferit o vãtãmare mulþi dintrenoi spunem cã o meritã, cã din cauza lui s-aîntâmplat totul. Dacã ºoferului nu i s-aîntâmplat nimic spunem cã din cauza unuiprost mor oameni nevinovaþi.

Aþi luat în considerare faptul cã a fostvorba despre un accident? Adicã despre faptulcã ºoferul nu a vrut sã se întâmple nimic dince s-a întâmplat? ªi el, ca ºi ceilalþi, suntvictime ale unui concurs de împrejurãri careau dus la accident. Poate fi vinovat cã ºi-aasumat riscul de a întruni toate condiþiilenecesare accidentului. Poate cã a avut vitezãexcesivã sau a ignorat reguli de circulaþie. Saupoate de vinã a fost maºina care a cedat dinvarii motive.

Dacã am privi accidentele de circulaþieca fiind greºelile altora ºi am învãþa din ele arfi tot mai puþine victime chiar dacã sunt totmai multe maºini.

Dacã am învãþa sã învãþãm din greºelilealtora am învãþa sã trãim înþelept alãturi decei din jur.

Cãtã V.

� Dintre multele altele câte sunt peaceastã lume ca nelumea. �Oricine dã demâncare unei mulþimi sãrace crede cã esteimportant sã se arate, sã fie lãudat, sã fieamintit dinaintea celor ce s-au sãturat�.

ªi o întâmplare adevãrat de adevãratã,care contrazice o astfel de meteahnã. Dupãani mulþi de pribegie ºi înavuþire prin lumealargã, strãnepotul unui fost emigrant romântare înstãrit în Ditroitul americansuperindustrializat, vine ºi se stabileºtedefinitiv în satul transilvan al strãmoºilor sãi.Undeva, nu departe de streaºina împãduritãºi mereu înzãpezitã a Munþilor Fãgãraº ºi aVãii Oltului. Curând, însã, avea sã se convingãcã mai mult de 50 de familii sãrace ºi cu mulþicopii analfabeþi au nevoie cel puþin de ajutormaterial. Ca urmare, împreunã cu preotul,primarul ºi cu asistentul social al comuneirespective hotãrãsc sã serveascã o cinãgratuitã în cinstea celor nevoiaºi. ªi când totulpãrea a se fi terminat cu bine ºi cu multemulþumiri, românul-americanizat, împreunãcu soþia sa, împarte fiecãrei mame de copiicâte un plic cu contravaloarea în lei a 200 dedolari, spunându-le: �Veþi primii aceºti baniîn fiecare lunã, însã cu câteva condiþii:lucrarea propriilor voastre grãdini legumicoleºi pãmânturi de pe hotar, creºterea mãcar aunei capre cu lapte, trimiterea copiilor voºtrila grãdiniþa ºi ºcoala gratuitã din sat,repararea ºi zugrãvirea caselor voastre,mãturarea curþilor ºi a uliþelor, precum ºicolectarea selectivã a gunoaielor ºi deºeurilor.Într-un cuvânt: sã fiþi oameni cinstiþi ºiharnici. Cine nu face ce am hotãrât, nuprimeºte plicul�. De atunci ºi pânã mai zileletrecute, vreme de cincisprezece ani, totul amers precum s-a stabilit. Cu toate cã prinoficierea unor sfinte cãsãtorii ºi botezurinumãrul beneficiarilor aproape s-a triplat. Caurmare, acel plic s-a subþiat dintr-o datã lavaloarea de numai 150 de dolari. Nemulþumiþiitrimit o delegaþie la casa din sat abinefãcãtorului lor pentru a afla ce s-aîntâmplat. Iar acesta le spune: �ªtiþi, nepoþiiºi strãnepoþii noºtri, cinci la numãr, au alessã frecventeze cursurile unor înalte ºicostisitoare ºcoli ºi facultãþi americane, iarcheltuielile s-au înmulþit în mare mãsurã�.Auzind aceste vorbe, bulibaºa rromilor prindea spune: �Bine, bine. Înþelegem cã vor sã facãºi ºcoli înalte, dar nu pi banii noºtri!�.

Câteva înþelepciuni omeneºti ºi creºtineºti� Liber ca pasãrea în zbor, omul are nu

numai dreptul de a merge oriunde în lume,dar ºi de a trece prin locurile unde în modarbitrar îi este interzis sã treacã ºi sã sepreumble.

� Dialog:� De mult nu te-am vãzut! Am întrebat

de tine ºi am aflat cã a-i fost tare bolnav. Ce s-a întâmplat? � Inima, bat-o vina. Ea-i beteagã.Eu, nu. S-o îngroºat o venã, iar apoi s-aînfundat. Între timp medicii au lãrgit-o ºi aucurãþat-o. Vorba vine. Acum �hornul� iarãscoate fum! ªi mã bucur cã din nou, inimaîmi este plãcut chinuitã de iubirea pentruoameni!

� ªi era acel ins un astfel de neom încât,dacã îi deveneai doar antipatic, darãmiteduºman, puteai sã îþi scri singur testamentul.Ba mai mult, era capabil sã þi-l dicteze cuvântcu cuvânt, nefãcând nici un secret dinduºmãnia ºi ura lui.

� Când ziua, în amiaza mare, privimnumeroasele grupuleþe de pensionari dinpieþele centrale ºi din parcurile unor marioraºe ale þãrii, stând la poveºti, sau jucândºah, table ºi cãrþi, atunci suntem tentaþi sãspunem cã România îmbãtrâneºte, iar dacãseara ascultãm comentarile radiourilor ºiprivim imaginile ecranelor televizoarelorspunem cã România se prosteºte.

� Sã nu invidiem nicicând soarta omului.Sunt inºi ºi inse care cumuleazã la un loc mai

multe nãravuri, care sunt doar aparentidentice. Astfel cã, din prãsilã ºi nãscare, potfii: rãutãcioºi, duºmãnoºi ºi certãreþi, iar dinobiºnuinþã: invindioºi, hoþi, miºei, ticãloºi,mincinoºi, lacomi, avari, zgârciþi, cãmãtãri ºinesãtui. Ceea ce înseamnã cã sunt nu numaiadevãraþii prizionieri ai rãutãþilor dar ºi aibanilor. Iar de-i întrebi, cumva, de ce sunt aºade strâmb croiþi, în cel mai fericit caz îþi vorspune cã în viaþã omul este urmãrit deopotrivãde noroc, de nenoroc ºi de ghinion.

Notã: Mã gândesc cât de anapoda spunaceºti neoameni niºte adevãruri denetãgãduit!

� Despre un om de mare omenie ºi învârstã înaintatã se poate spune cã a absolvitaºa-zisa �Academie a Experienþei de Viaþã�.

� Mergând pe acelaºi drum drept ºi greual cãsniciei, cei doi soþi s-au iubit ºi sprijinitreciproc pânã la capãtul vieþii, iar când le-avenit vremea, bunii lor copii ºi nepoþi i-au�culcat� în acelaºi mormânt din cimitirulbisericii din sat.

� Dupã o vreme, plãcutele amintiri dinanii copilãriei le deºertãm într-un fel detrãistuþã imaginarã, plinã cu poveºti de totfelul. ªi o purtãm pe umerii noºtri pânã laadânci bãtrâneþe.Totul e sã avem grijã sã olãsãm moºtenire copiilor care ne poartã ºinumele, ºi talentul, ºi perseverenþa, ºi omeniaºi bunul simþ. Iar ei, copiilor copiilor lor!

Ioan Vulcan-AGNIÞEANUL / UZPR

Stimaþi locuitori de pe Valea Hârtibaciului!ªtiþi dacã actul dumneavoastrã de identitate se aflã în termen de valabilitate?Dacã nu, verificaþi data înscrisã în colþul din dreapta-jos al acestuia. Prin lege aveþi obligaþia de a vã prezenta, cu cel puþin 15 zile ºi cel mult 180

de zile înainte de aceastã datã, la Serviciul Public Comunitar Local de Evidenþã a Persoanei în vederea preschimbãrii acestuia. Nu lãsaþi sã treacãacest termen. Este posibil sã aveþi nevoie de actul de identitate la medic, la bancã, la notar sau orice altã instituþie iar un act de identitate expirat nuvã este de folos.

Pentru a vã putea preschimba actul de identitate trebuie sã aveþi asupra dumneavoastrã:· actul de identitate vechi· certificatul de naºtere în original ºi copie xerox· actul cu care faceþi dovada spaþiului de locuit (contract de vânzare-cumpãrare, contract de închiriere, certificat de moºtenitor, adeverinþã de la

primãria locului de domiciliu etc.)ºi, dacã este cazul, urmãtoarele acte:· certificat de cãsãtorie în original ºi copie xerox· sentinþã de divorþ rãmasã definitivã ºi irevocabilã în original ºi copie xerox· certificatul de deces al soþului/soþiei în original ºi copie xerox· certificatele de naºtere ale copiilor care nu au încã 14 ani.Aþi cãutat certificatele de naºtere ale copiilor ºi aþi constatat cã au împlinit 14 ani ºi nu au încã act de identitate? Vã aºteptãm împreunã cu

aceºtia pentru a-i pune în legalitate, cu cel mult 15 zile dupã împlinirea vârstei de 14 ani, conform legii.Serviciul Public Comunitar Local de Evidenþã a Persoanei al oraºului Agnita funcþioneazã în sediul Primãriei oraºului Agnita ºi

are urmãtorul program cu publicul:- luni, marþi, miercuri ºi vineri de la ora 08 - 16- joi de la ora 08 - 18

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2019 3

Am crescut ºi m-am format într-unorãºel din centrul Transilvaniei undelocuiau trei limbi într-o frumoasãvecinãtate ºi unde majoritatea vorbeamaceste limbi aproape perfect.Trilingvismul a fost o stare fireascãpentru ungurii, saºii, respectiv româniidin Mediaº, mai ales pentru cei care amînvãþat în aceeaºi ºcoalã. Cea mai vecheamintire a sentimentului de celãlalt opãstrez din grãdiniþã. Nu îmi aduc amintede multe nume, iar chipurile serostogolesc tot mai afund în neguratrecutului, dar am pãstrat amintirea unorsenzaþii ºi trãiri legate de mulþi oameni,de multe lucruri ºi întâmplãri. Celãlalt delângã mine a început sã se defineascã înmomentul în care am realizat cã nu îmirãspunde, cã nu mã înþelege, deºivorbeam � aveam impresia � destul declar ºi articulat. Mã jucam cu ceilalþi copii,ne dãdeam jucãriile din mânã sau rupeambucuroºi aceeaºi pãpuºã, gesticulam,râdeam, ne îmbrânceam ºi� era perfect.

Cu vorbele era mai greu. Leîmpãrþeam cu aceeaºi bucurie ca ºijucãriile, dar se izbeau de un zid nefiresc.Dincolo erau colegii mei care mã priveaunedumeriþi, probabil în aceeaºi mãsurãca ºi mine, pentru cã nu înþelegeauvorbele mele. Dacã îmi rãspundeauaveam aceeaºi senzaþie ciudatã ca ºi ei,auzeam fãrã sã pricep sensul vorbelor.Încã nu puteam pricepe nici eu, niciceilalþi cã vorbim limbi diferite. Euvorbeam limba maghiarã învãþatã acasã,iar ei vorbeau limba românã deprinsã totdin casã. La vârsta la care trebuia sã începgrãdiniþa vorbeam doar limba mameicare, venitã dintr-un sat unguresc, învãþaîn rând cu mine limba românã. Ca sã fiemai uºor ºi mai sigur pentru amândoi amfost înscris la secþia românã. Aºa amînvãþat sã ies din limba în care trãiam dejaconfortabil cu familia, ca mai apoi sãlocuiesc ºi în limba celuilalt pe care l-amdescoperit lângã mine. Celãlalt era celcare nu locuia cu mine în aceeaºi limbã,dar trãia în proximitatea mea ºi amdescoperit treptat cã singura diferenþãdintre noi este doar limba pe care ovorbim fiecare. Dupã ce am început sãies afarã la joacã am mai descoperit unalt celãlalt. Era un bãiat molcom cu o faþãlungã ºi zâmbitoare care m-a întrebatdirect într-o zi: �� Spiel mit mir?�.Nedumerire totalã din partea mea. Apoim-a întrebat în maghiarã ceva ºi am pututcomunica. Vorbea ºi limba românã, daram înþeles mai târziu cã nu o vorbea preacorect. Acasã el trãia ºi locuia în douãlimbi, în germanã ºi maghiarã. Mai exactîn sãseºte, pentru cã germana a însuºit-ola ºcoalã ca majoritatea copiilor saºi.Acasã vorbeau sãseºte, dar la ºcoalã, labisericã ºi în multe alte împrejurãrivorbeau germanã. Mama lui eraunguroaicã, aºa cã a învãþat din casã ºiungureºte, iar pe stradã, spaþiul tuturorlimbilor, a învãþat ºi limba românã.

În timp am aflat cã celãlalt poate fi ºiagresiv. Am trãit mici ºicane pe care nule-am luat în serios niciodatã, dar care îmilãsau un gust amar. În liceu am începutsã fiu atent la detaliile care fãceaudiferenþa între mine ºi celãlalt, dar careîmi întãreau convingerea cã sunt maimulte lucruri care ne unesc decât acelea

care ne separã. Am auzit multe poveºtidespre fapte regretabile care s-aupetrecut într-un trecut contorsionat ºicare încã mai trezesc resentimente saucare sunt readuse intenþionat în atenþiapublicã pentru a resuscita ura împotrivaceluilalt. Cele mai dramatice, maisângeroase momente din istoria comunãsunt cele din 1848-49, respectiv anii dinperioada hortystã, de dupã Dictatul de laViena. Istoria oficialã predatã prin ºcolinu vorbea niciodatã despre atrocitãþi însãexistã o altã istorie care circulã prin variicanale ºi care se spune pe tonuri diverse.Deseori pe tonuri rãstite, acuzatoare careîncearcã sã pãstreze cât mai maredistanþa dintre strãinul din mine ºi el, celcare se simte obligat de a vedea în celãlaltdoar un strãin.

Dar sunt ºi voci cu tonuri mai blândecare povestesc nu pentru a acuza, cipentru un efect de pharmakon. ScriitorulMircea Tomuº, în romanul Aripiledemonului, face o analizã extraordinarãa evenimentelor din nordul Ardealului,cedat dupã 30 august 1940. Povesteºtedintr-o perspectivã subiectivã, a celui carea fost martor la întâmplãri ºi care, cumintea unui tânãr de doar 14-15 ani, aputut sã priceapã cã asemenea grozãviise pot întâmpla doar în situaþii extremeatunci când celãlalt devine strãinul carese transformã brusc într-o ameninþare ºiîn care nu pot vedea chipul lui Dumnezeu.În asemenea momente orice se poateîntâmpla, iar cei care se opun demonizãriisunt aceia care au tãria necesarã de aacþiona în virtutea unei educaþii ºi acredinþei într-o forþã divinã care neîncearcã uneori, dar ne îndeamnãîntotdeauna la comuniune. Acest romaneste printre puþinele scrieri care nu acuzãºi nu judecã. Încearcã sã restabileascã unechilibru firesc.

Zãbovind puþin în zona livrescului potafirma cã aici în lumea literaturii m-amsimþit cel mai confortabil. Citind în douãlimbi de fapt trãiesc în douã limbi.Bilingvismul cultural (George Steiner,Dupã Babel) este capabil sã estompezeasperitãþile ideii de alteritate mergândpânã la identificarea cu celãlalt prinfenomenul extraordinar al traducerii. Decele mai multe ori când citesc literaturã,mã gândesc automat la cum ar suna înlimba cealaltã. Cum aº putea sã traducanumite expresii specifice doar limbii încauzã? Este un fel de provocare în ademonstra sau a destructura anumitemituri ale intraductibilitãþii. Privindînapoi la ultimii treizeci de ani constat cãpot delimita douã dimensiuni alesocietãþii în care problematica celuilalteste tratatã total diferit. Pe de o parteavem societatea civilã, populaþia simplã,�omul de rând� în care subiectele legatede naþionalitatea fiecãruia sunt tratatefiresc, cu toleranþa ºi înþelepciuneaconsolidatã în sute de ani de convieþuire.Celãlalt nu este o fiinþã maleficã, ci maidegrabã acela cu care ai putut împãrþibucuriile ºi, mai cu seamã, necazurile. Pede altã parte avem politicul care pare sãnu aibã nici o legãturã cu omul de rândcare l-a creditat cu votul sãu, trimiþându-lla cârma destinelor noastre. Omul politics-a folosit de celãlalt definind în el strãinulcare �vrea sã ne fure pãmânturile� ºi

A trãi în limba ta ºi a locui în limba celuilalteseul lui Attila Csiki, profesor ºi traducãtor din Zlagna comuna Bîrghiº

Sub cerul ãsta, albastru ca în icoanepictate de fraii Grecu, azi, vreo 175 de sufletede oameni mari ºi de copii - invitaþi,producãtori locali, jucãtorii din Chirpãr,voluntari ºi noi, cei din echipã, am crezut înpovestea unui sat pierdut pe dealurileArdealului ºi încrustat în lunga istorie aromânilor de pe Þara Oltului

ªi, poate, mãcar unul din cei 175 deoameni, vor spune istoria mai departe.

Ce mã face pe mine sã cred, cuîncãpãþânare naivã, în asta?

Cred cã noi, locuitorii acestui loc , nuconºtientizãm cã pierdem un patrimoniuimemorial, cã ne pierdem istoria. Istoria care

PPPPPooooovvvvvesesesesestttttea de Sâncheea de Sâncheea de Sâncheea de Sâncheea de Sânchetrtrtrtrtruuuuude la Sãsãuºde la Sãsãuºde la Sãsãuºde la Sãsãuºde la Sãsãuº

ne-a fãcut sã devenim!Nu merg în sate devenite turistice ºi

comerciale!Nu cred în �poza� de þãran care merge la

sapã în crãtinþã ºi care cântã ºi joacã toatãziua, spre încântarea turistului japonez saude alt neam.

Satele noastre s-au clãdit pe muncã ºi pebunã rânduialã, pe un spirit al comunitãþii careºtia, ºi acum sute de ani, cã doar aºa rezistã.

Cu muncã ºi bunã rânduialã!Noi, deja, le-am pierdut!De-am ºtii mãcar de ce!

Lenuþa Barbu

multe alte bazaconii. Cel mai regretabilmoment a fost 15 martie 1990, cândpoliticienii în cauzã au întãrâtat spiritelepânã când s-a ajuns la crime. �i azi îºiascund deseori neputinþa în spatelediscursului naþionalist, un discurs în carese vorbeºte despre �mândria de a firomân/ungur�, ca ºi când naþionalitateadobânditã prin naºtere ar fi fost rodul unuiefort cu care sã mã mândresc sau nu. M-am nãscut ºi trãiesc într-o limbã pe caremi-o asum prin faptele mele ºi gândurilemele. Pot fi mândru pentru ceea ce facîn aceastã direcþie, dar nu pentru cã îmiimpune o anume direcþie de partid.

Vreau sã închei cu o întâmplarepetrecutã undeva pe Valea Hârtibaciului,în judeþul Sibiu, într-o comunitate micã,izolatã de oficialitãþi. Aproape fãrãadministraþie (la propriu), fãrã politic,fãrã nimic care sã perturbe echilibrul.Trãiesc împreunã români, puþini unguri,câþiva saºi ºi þigani. În urma globalizãriis-au stabilit în ultimii ani ºi un belgian,respectiv un elveþian. La un moment data murit un bãtrânel ungur care era îngrijitde o þigancã din sat. Nu avea rude în afarãde o sorã, cãsãtoritã departe în Constanþa

ºi incapabilã sã se deplaseze. Era dejasearã ºi ne-am adunat în jurul sãu câþivavecini aºteptând sã soseascã salvarea. CuLajos bácsi nu ºtiau ce sã facã, nefiindortodox. Mã aºteptau pe mine sã rezolvcumva înmormântarea cu preotulmaghiar. Dupã ce am discutat la telefonaceste detalii legate de slujbã, m-amîntors ºi stãteam împreunã în odaie aceicâþiva vecini. Aºteptam în semiîntuneric,la lumina lumânãrilor. Era o liniºte blândãcare a fost spartã la un moment dat devocea belgianului: �- Eu nu ºtiu Tatãlnostru decât în belgianã.� Cineva a zis cãar fi bine sã se spunã Tatãl nostru înmaghiarã, cã doar Lajos bácsi eramaghiar. M-am ridicat ºi am început sãspun rugãciunea în limba maghiarã, iarla un moment dat, am auzit cã toþi cei dinjur spuneau acelaºi lucru, doar cã în limbaromânã. Feþele noastre erau luminate deaceeaºi luminã palidã a lumânãrii, iarvocile noastre articulau în limbi diferiteaceeaºi rugãciune. Celãlalt nu mai era niciprintre nici între noi. Eram doar ocomunitate micã unitã în faþa morþii,rostind o rugãciune comunã în limbiseparate, dar totuºi împreunã.

- Numele?- România.- Data naºterii?- 1 decembrie, 1918.- Oho, 100 de ani! Ocupaþia?- De prea mult timp, bolºevicã.- N-aþi înþeles întrebarea.- N-aþi înþeles rãspunsul.- Copii?- 5, Transilvania, Moldova, Muntenia. Oltenia ºi Dobrogea. Douã fetefrumoase, Bucovina ºi Basarabia, mi-au fost rãpite prin �40 de boierulU.R.S.S.- Ce vã doare, maicã?- Problemele au început sã aparã imediat dupã �90. Cred cã am fostdeocheatã. Eram bine înþolitã ºi tare frumoasã. Mã invitau toate pe laele, ºi-am început sã mã duc. Am fost pe la Italia, pe la Spania, mai nou ºipe la Germania ºi pe la Anglia. Cumãtra Ungaria crapã de invidie, îºidorea s-o înfieze pe Transilvania, am prins-o chiar când îi aruncabomboane peste gard. De atunci mã simt tot mai slãbitã, parcã mã roadeceva pe interior. Mi-a fost prescris ºi tratamentul ãla, UE îi zice, dar nucred c-o sã-l mai iau cã mi-a pitulat cineva pastilele. Vecina Bulgaria aratãmai bine de la ele, vorbeºte lumea cã de la anu� va face ºi o terapieSchengen.Amu, sunt numa� piele ºi os. Mi-e greaþã ºi tare mi-s obositã.- Simptomele sunt clare. Aveþi ... paraziþi! În mod normal este recomandatAlbendazolul, dar eu cred cã în cazul dumneavoastrã pentru eliminareaacestora ar fi mai indicat sã înghiþiþi niºte laxative, asta vã va ajuta sãieºiþi mai repede la ... vot.- Mulþumesc! Îmi pare rãu cã nu v-am cunoscut mai demult.- Nu este târziu. Încã aveþi trãsãturi frumoase.

ROMÂNIA

4 2019GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI

În sudul Transilvaniei, pe Valea Hârtibaciului ne zâmbescºãgalnic ºi ne privesc prin ochii lor curioºi, acoperiºurilecãsuþelor, unele vechi de mai multe sute de ani. Este fãrãîndoialã cea mai concretã dovadã a lucrului bine fãcut!

În aceastã zonã, deºi relativ izolatã de marile axe decomunicaþii, lumea satului a trecut în sec. XX prin transformãridramatice: cãderea regimului comunist nu a adus cu sinerevitalizarea mediului rural, dimpotrivã abia atunci a începutun proces de degradare, care în câþiva zeci de ani a devenit,în unele cazuri, ireversibil. Mediul rural s-a pustiit prinplecarea în masã, peste hotare, a populaþiei sale, iarcomunitatea ruralã s-a destrãmat. Frumoasele casetradiþionale au ajuns în timp în proprietatea unor persoanecare înþeleg prea puþin sau deloc valoarea clãdirii în carelocuiesc. Familii prea sãrace au lãsat clãdirile sã se degradeze,iar cei care au avut bani, au intervenit prin termopan,polistiren ºi alte materiale de construcþie moderne, darinadecvate. Astfel, poate cea mai valoroasã resursã din mediulrural - patrimoniul construit - a intrat pe o pantã descendentã,deosebit de destructivã.

Fã rai din ce ai! Þiglãria tradiþionalã de la Apoº, judeþul Sibiu

Degradarea ºi dispariþia treptatã ºi ireversibilã apatrimoniului construit acum mai bine de 800 de ani în sudulTransilvaniei, a atras atenþia unui grup de arhitecþi ºi prieteni.Aceºtia au evidenþiat necesitatea de a salva fondul tradiþionalconstruit, punerea lui în valoare ºi transmitereameºteºugurilor tradiþionale, care au stat la baza ridicãriiacestor sate - unele aflate astãzi pe lista Patrimoniului Mondialal UNESCO. Este ceea ce încearcã sã facã în ultimii aniAsociaþia Monumentum ºi Asociaþia Culturalã Villa Abbatis,din judeþul Sibiu. O primã etapã a constat într-un proiect dedocumentare fotografic al satului transilvãnean, cu peste20000 de case incluse. O altã prioritate a fost amplasareaunor panouri informative cu exemple ºi contra-exemple delucrãri de restaurare:

« E cel mai eficient sistem: imaginile vorbesc foarte mult,de la sine. Beneficiarii îºi vopsesc / zugrãvesc casele într-oculoare stridentã. Nu afecteazã foarte mult casa, ºi poate ficonsideratã o intervenþie reversibilã, însã afecteazã foarte tarepeisajul cultural al satelor; pe care încercãm sã-l protejam;dar o intervenþie care este înþeleasã ºi greºit de cãtreproprietari, e la nivelul tâmplãriilor: binecunoscutele ferestrede termopan, care nu sunt chiar atât de eficiente pentruclãdirile tradiþionale, pentru cã nu pe acolo fuge cãldura dincasele tradiþionale, ci mai degrabã prin tavan, podea ºi eitrebuie sã înþeleagã acest lucru, cã nu este nevoie de untermopan, neapãrat într-o casã tradiþionalã, mai ales cã eatrebuie ºi sã respire. Dupã aia avem învelitorile: la nivelulînvelitorilor, greºeli pentru cã le monteazã tablã, þiglã dinbeton ... » explicã arhitectul Eugen Vaida, preºedinteleAsociaþiei Monumentum.

O altã direcþie de informare a sãtenilor, s-a materializat

prin tipãrirea unei cãrþi cu informaþii tehnice desprerestaurarea corectã a unei case: volumul a ajuns la 300 deprimãrii unde poate fi consultat de cei interesaþi. S-a tipãritºi o broºurã cu exemple pozitive despre modul în care sepoate amenaja interiorul unei clãdiri vechi, un spaþiu cu toatefacilitãþile locuinþei moderne, dar deºi au fost bine primite,proiectele de informare nu pot fi cu adevãrat eficiente, dacãnu sunt dublate de o activitate practicã în mediul rural.

Primul pas concret pentru stimularea mediului economicrural a fost fãcut într-o direcþie apropiatã de activitatea derestaurare a Asociaþiei Monumentum ºi s-a nãscut din nevoiade a avea acces la materiale de construcþie tradiþionale, maiprecis cãrãmizi ºi þigle.

La Apoº, Mihai Barbu ºi-a îndeplinit visul punând toateeforturile ºi economiile personale în � ceea ce astãzi estecunoscut de foarte multã lume ºi s-a bucurat de o mediatizaremare - Villa AbbatisEquestrian Center: un centru ecvestru înColinele Transilvaniei, proiectat sã foloseascã materiale deconstrucþie tradiþionale, provenite din imediata apropiere. Pe

Architecture (ARTTA), Global Heritage Fund UK, AsociaþiaMioritics, a iubitorilor de patrimoniu ºi a comunitãþii din Apoº.

Dar þiglãrie, fãrã meºter þiglar nu se putea! Orice iniþiativãde (re)pornire a unei þiglãrii are la bazã condiþii esenþiale:trebuie gãsit meºterul, locaþia, materialul, fãcut teste - întreaceste prime procese ºi demararea efectivã pot trece câþivaani! ªi au adus un meºter cunoscut tocmai din Covasna, dinzona Bãþanii Mari - Biborþeni unde încã se pãstreazãmeºteºugul, cu þiglã de foarte bunã calitate ºi garanþie lamultiplele cicluri de îngheþ-dezgheþ, care o uzeazã-n timp.Meseria este moºtenitã din tatã-n fiu ºi meºterii de aici nu s-aulãsat intimidaþi de schimbare, când li s-a propus sã se mutecu familia la Apoº ºi sã ia în primire þiglãria. Meºterul caredeþine secretul arderii este Bartha Josef: el vine doar la ars ºipe parcursul procesului de pus în forme ºi uscare, de câtevaori. Þiglãria i-a fost donatã de cãtre Asociaþia Monumentum.Alãturi de el, i-am cunoscut pe: Balazs Dezsö, Balazs Cornelia,Dima Szilveszter ºi pe Dima Regina.

Profesionalismul ºi preþuirea acestei meserii se vede dinuºurinþa cu care ne explicã cum fac ei, dintr-un pumn depãmânt, o þiglã atât de folositoare: lutul e adus de lângã þiglãrie.Apoi e pus la malaxor ºi « frãmântat » pânã se face fin. La astafoloseºte calul de afarã: parte integrantã a tradiþiei. Dupã cesunt fãcute þiglele, se lasã sã se zvânte, adicã sã iasã apa din

ele. Rãmân depozitate la uscat în atelier, iar dupã douãsãptãmâni sunt arse în cuptor. Intrã la ars între 14.000 � 16.000de þigle ºi procedeul dureazã aproape o sãptãmânã! Dar deunde ºtie meºterul cât trebuie ars ? Simplu, ne rãspunde el.Da, simplu pentru un meºter calificat: se vede cu ochiul liber;þigla e verificatã la rezistenþã ºi mai existã un aspect sonor:sunetul scos când e verificatã. De altfel, calitatea foarte bunã aþiglelor este atestatã de numãrul mic de rebuturi, rezultate înurma arderii. Cornelia ne-a explicat importanþa gestuluiputernic, hotãrât ºi apãsat în momentul în care se muleazãlutul umed în forma þiglei � orice slãbiciune de procedeuprovoacã fisuri la nivelul agãþãtorilor: «Totul necesitã foartemultã rãbdare, experienþã ºi perseverenþã. Nu e suficient sãfrãmânþi lutul, ci trebuie sã-l înþelegi, sã cunoºti modul în carese comportã. Sunt taine care în familiile de meºteri þiglariconstituie o zestre de valoare, ce se transmite din generaþie îngeneraþie: înveþi tot timpul din ceea ce vezi la ceilalþi.»

Pentru a îndeplini condiþiile de calitate necesare puneriiîn vânzare ºi pentru a permite transformarea produceriiþiglelor în activitate legalã, primul client a fost Mihai: þigleleau trecut testele la Cluj, la un institut care se ocupã de aºaceva ºi au licenþã specialã pentru a elibera certificate decalitate. Aºadar au trecut testele cu brio, chiar peste aºteptãri:între 150 ºi 200 de cicluri de îngheþ-dezgheþ! Asta înseamnãcã în urma testelor efectuate cu ciclurile extreme de îngheþ-dezgheþ, se oferã o garanþie realã de 60 de ani!

Viitorul e promiþãtor, mai ales din perspectiva faptului

Mihai l-am vizitat azi-varã:«Suntem la Apoº, într-un sat

tradiþional de pe Valea Hârtibaciului,unde am decis sã facem o þiglãrie!Pentru cã aici, în zonã, este un arealîn care producþia de þiglã lipseºte ºie greu sã o aduci din altã parte. Astfelam decis sã o facem aici, pe un loc încare am gãsit lutul respectiv � argilãde calitate - am testat-o, e bunã, maiales cã aici s-a ºi fãcut cãrãmida întrecut pentru tot satul! Am începutcu uscãtorul, am luat ºi am salvat oºurã tradiþionalã (cea folositã deuscãtorie) care a fost adusã EugenVaida. Am fãcut din ea un uscãtor,dupã care am extins-o la Nocrich, deciavem uscãtorul, avem cuptorul, avemgrajdul pentru cai imaginatã ca oactivitate temporarã pentrurealizarea in situ a cãrãmizii ºi þigleiºi avem vestiarele pentru muncitori,

necesare construcþiei centruluiecvestru, soarta i-a dãruit însã viaþãlungã þiglãriei de la Apoº! Ideile auluat amploare, cãci este nevoie pepiaþã, mai ales pentru restaurãri demonumente, deoarece au rãmas totmai puþine þigle autentice pentru acompleta ansamblurile care suntrestaurate. Pe de altã parte, oameniiau început sã înlocuiascã þigla vechecu modele noi. Chiar ºi monumenterestaurate «oficial» s-au trezit cuînvelitori moderne, ºi din pãcate,þigla înlocuitã � încã în buna stare ºiveche de 800 de ani � a fost aruncatãdin vârful turlelor ºi spartã ...

De apreciat a fost ajutorulfinanciar obþinut în urma intervenþieiAlteþei Sale Regale Prinþul Charlesal Marii Britanii, alãturi de asociaþiileAnglo Romanian Trust for Tradiþional

cã posibilitãþile de finanþare pentru clãdirile de patrimoniusunt tot mai accesibile ºi la îndemâna autoritãþilor locale, ºi aproprietarilor. Pe de altã parte, satele în care termopanulpierde teren în faþa meºteºugului tradiþional sunt tot mainumeroase. Existã aºadar o variantã la toate!

Producþia de þigle de la Apoº este axatã pe modelele cese cer în zona de sud a Transilvaniei: coadã de rândunicã (laBiertan ºi la Moºna), coadã triunghiularã (în zona Braºovuluiºi a Secuimii).

Nu în ultimul rând, aceastã iniþiativã a avut ºi un scop decercetare, de documentare istoricã, sociologicã ºi economicã:s-au identificat astfel peste 14 modele de þiglã tradiþionalãistoricã, iar lipsa þiglãriilor reprezintã o adevãratã problemãpentru fondul tradiþional.

Toate aceste forme de þiglã gãsite în zonã se pot vizita laMuzeul Interetnic al Vãii Hârtibaciului din Alþîna (în judeþulSibiu, la jumãtatea distanþei între Sibiu ºi Agnita, pe DJ106)unde alte poveºti ºi legende ale Vãii Hârtibaciului vã aºteaptãsã le descoperiþi, iar gazdele vã poftesc cu mare drag sã letreceþi pragul!

Articol preluat de la grupul�Valea Hârtibaciului - Oameni, locuri fapte�

FFFFFoooooaie editaie editaie editaie editaie editaaaaatttttã de Proã de Proã de Proã de Proã de Protttttopopiaopopiaopopiaopopiaopopiatul Orttul Orttul Orttul Orttul Ortodoodoodoodoodox Agnitx Agnitx Agnitx Agnitx Agnitaaaaa�Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!� (Liturghia Darurilor )

Anul XI, nr. 131, IULIE 201Anul XI, nr. 131, IULIE 201Anul XI, nr. 131, IULIE 201Anul XI, nr. 131, IULIE 201Anul XI, nr. 131, IULIE 20199999

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI�Apare cu binecuvântarea Înalt Preasfinþiei Sale Pãrinte Mitropolit dr. Laurenþiu Streza�

A fost o zi cãlduroasã, prea cãlduroasãpentru ca cei prezenþi, în numãr mare, la Maslude Obºte din parohia Coveº sã se simtã bineînãuntrul bisericii. De aceea preotul AndreiIancu a amenajat locul de oficiere a taineiSfântului Maslu la umbra copacilor din curteabisericii. Acolo credincioºii au îngenuncheatde ºapte ori sub patrafirele preoþilor, ascultândcele ºapte evanghelii ºi ºi-au îndreptatrugãciunile spre bolta albastrã a cerului senin,pentru sãnãtatea lor ºi a celor dragi.

La acest minunat eveniment din viaþaparohiei Coveº, pãrintele Andrei Iancu i-a avutalãturi pe pãrintele Protopop Mihai Naicu ºi

Simona Halep a primit astãzi, 18 iulie,Ordinul �Crucea Patriarhalã� pentrumireni, cea mai înaltã distincþie aPatriarhiei Române.

�Simona este pentru mulþi tineri astãziun simbol al hãrniciei, perseverenþei ºisperanþei. Ne bucurãm sã scoatem înevidenþã cã toate realizãrile domniei salesunt expresia talentului cultivat prin efortsusþinut, prin efort constant. Pe lângãtoate acestea însã, Biserica, dragã Simona,preþuieºte foarte mult faptul cã mãrturisiþiîn public prin semnul Sfintei Cruci credinþacreºtinã ortodoxã ºi prin aceasta arãtaþicã reprezentaþi cu fidelitate poporul româncredincios, jertfelnic ºi talentat�, asubliniat Pãrintele Patriarh Daniel.

Pe lângã Crucea Patriarhalã,Simona Halep a primit ºi o Biblie�Centenar�.

Simona Halep a primit Ordinul �Crucea Patriarhalã� pentru mireni�Preafericirea voastrã, vã mulþumesc

mult ºi sunt onoratã sã primesc aceastãdistincþie. Sunt foarte emoþionatã ºimãrturisesc cã totdeauna îi mulþumesc luiDumnezeu pentru tot ce mi-a oferit ºipentru familia în care am crescut. Mãbucur cã sunt româncã ºi mã bucur pentrupãmântul în care am crescut�, a mãrturisit,apoi, campioana Simona Halep.

Luni, Biroul de Presã al PatriarhieiRomâne a transmis cã, apreciindrealizãrile sale în domeniul tenisului femininde performanþã ºi, totodatã, credinþa sacreºtin-ortodoxã pe care o mãrturiseºtepublic prin semnul Sfintei Cruci, PatriarhiaRomânã îi acordã campioanei Simona HalepOrdinul �Crucea Patriarhalã� pentrumireni, cea mai înaltã distincþie aPatriarhiei Române.

(Sursa: doxologia.ro)Foto: Raluca Ene/ basilica.ro

Ce treabã are subiectul acesta? Oare astasã fie principala problemã, cu care se confruntãîn speþã, societatea româneascã? Acuma avemalte probleme pe cap... Ca de exemplu,încãlzirea globalã ºi efectele schimbãrii climeipe mapamond, tensiunile din ce în ce maievidente dintre statele puternice ale lumii,vieþile celor de pe micul ecran (sau marele),problema 5 G, etc. Aº putea fi acuzat desuperficialitate ºi de o incorectã observare acontextului cotidian. Nu neg asta. Totuºi,doresc sã abordez în puþina mea pricepere,acest subiect, tratat cu atâta nonºalanþã,neconºtientizatã. Din anumite convorbiri ºi dinmediul spovedaniei, am ajuns la concluzia cãTaina Cununiei este prost înþeleasã. Estetransformatã într-o simplã formalitate. Cu toateacestea, am surprins în mod plãcut, la tineriicare vin sã se cunune, cã ei cred cã tainacununiei este o intrare în normalitate(conºtientã sau preluatã mecanic?! Aº dori sãcred cã e prima variantã). Cel puþin, aºa mi-aumãrturisit acele persoane, care au venit la minepânã acum, ca sã se cunune, înaintea luiDumnezeu (admir ºi felicit curajul celor încauzã!). Problema neînþelegerii importanþeiTainei, nu este doar a lor, ci a unei educaþiislãbite, în ceea ce priveºte catehizarea pemarginea acestui subiect. Evident, la aceastãlipsã acutã a Tainei în rândul cuplurilor, seadaugã ºi secularismul în vogã cu toatetertipurile lui evidente sau mult voalate,toleranþa pãrinþilor º.a.m.d.. Nu contest. Ceeace este de reþinut, e cã principala vinã,personal, cred cã o avem fiecare în parte. Ceiîn cauzã pentru cã nu se intereseazã, evident,de acest subiect, iar ceilalþi, cãsãtoriþii, pentrucã, deºi am primit aceastã Tainã, nu-i dãmvaloare, prin simplul fapt, cã nu suntemapropiaþi de Dumnezeu. Ei, acum, poate suntenervant ºi supãrãrtor pentru unii!!! Punctulmeu de vedere, fundamentat, zic, pe viziuneaînvãþãturii Bisericii, nu se doreºte a aveacaracter de lezare, jignire, faþã de acele cupluri,care continuã sã trãiascã în depãrtate deDumnezeu, încadrându-se în trendulconcubinajului. Mai degrabã, de conºtientizare.Sã ne amintim, cã viaþa de familie în Rai, începecu Dumnezeu de faþã. Cã Dumnezeu este Celcare binecuvinteazã înmulþirea ºi perpetuareneamului omenesc, a omului în genere. Apoi,traversând firul roºu al Sfintei Scripturi, vedemtotodatã cã acolo unde este Dumnezeu, toatese regenereazã, recapãtã bucuria ºi sensul uneivieþi împlinite ºi fericite. Aceasta este Tainã aiubirii. Cine este iubire? Dumnezeu, nu?! ne

Maslu la CoMaslu la CoMaslu la CoMaslu la CoMaslu la CovvvvveºeºeºeºeºIoan Jurca ºi preoþii Nicolae Mãrginean dinAgnita, Coºorean Cosmin din Braºov, RebegelMarius din Ruja, Duºescu Rareº din Ghijasade Sus, Stanciu Horia din Bîrghiº, DanielSmadu din Victoria, Mihai Todirenchi dinBeneºti ºi Robu � Zamfir Florin din Movile.

Un frumos cuvânt de învãþãturã a fostrostit de preotul Cosmin Coºorean, fiu alsatului ºi fost paroh a bisericii �AdormireaMaicii Domnului� din Coveº.

O agapã creºtinã pregãtitã de harniceenoriaºe din Coveº a încheiat acest importanteveniment spiritual din viaþa comunitãþii.

I. B.

În TÎn TÎn TÎn TÎn Taina Cununieiaina Cununieiaina Cununieiaina Cununieiaina Cununieisau în trsau în trsau în trsau în trsau în trendul concubinajuluiendul concubinajuluiendul concubinajuluiendul concubinajuluiendul concubinajului

spune clar Sfântul Evanghelist Ioan, când îldefineºte pe Dumnezeu în esenþa Sa, ca fiindIUBIRE. Dacã Dumnezeu este iubire, atunci,tot El este ºi izvorul acesteia, conformraþionamentelor logice. Ori, în momentul încare noi nu acceptãm prezenþa lui Dumnezeuprin taina Cununiei, ne dezicem ºi de izvoruldragostei, adicã de Dumnezeu. ªi, ca se nefacem înþeleºi, când fugim de Taina Cununieiîn bisericã, amânând-o prin multiple pretexte;cã nu am suficienþi bani, cã nu ne gãsim naºi,cã mai am timp, de ce sã fie atât de devreme ºialte motive, pe care le cunaºteþi maiîndeaproape... Atunci, de fapt, nu facemaltceva, decât sã justificãm o fricã a noastrãde-a ieºi din nefirescul situaþiei. Dacã mãcunun, o sã zicã prietenii mei asta ºi asta... Încele din urmã, situaþia se �agraveazã� (a seîncadra între ghilimele de rigoare, nu lapropriu), în sensul cã apare un copil sau maimulþi ºi odatã cu acestea, poate la insistenþele,din fericire, ale celor care sunt mai în vârstãsau mai apropiaþi de bisericã, apare ºi hotãrâreade-a face pasul, de-a se cununa religios. Esteun punct de vedere, mai mult sau mai puþincorect, poate. Desigur, motivele pot varia ºipot avea temeiuri solide, dar, totuºi,insuficiente pentru a ne priva de niºte daruri,pe care Dumnezeu le dã gratuit în aceastãSfântã Tainã. Privind însã la celãlalt cadru, laceea ce propagã maºinãriile divertismentuluiprin trusturile media, iatã din nou o ameþealã,de unde se trage incoerenþa faptelor noastre,în aceastã direcþie. Cununia, Taina în care ceidoi devin una, pentru cã se împlineºtetrinitatea sau modelul Sfintei Treimi: mirele,mireasa ºi Dumnezeu; adicã dupã cumDumnezeu este întreit în Persoane, dar Unul,uniþi prin dragoste reciprocã, întrepãtrundere(perihorezã), aºa ºi mirii sunt într-adevãr douãpersoane, dar totuºi una singurã, în lucrarealor de mântuire, în fapte, în modul de-a trãi,prin puterea lui Dumnezeu. Poate un pic camgreoaie analogia, pentru cei nedeprinºi cuconceptele teologice. Lesne de înþeles este cãDumnezeu, prin aceastã Tainã, dã putere, aºacum a dat ºi Sfinþilor Apostoli, când L-a trimispe Duhul Sfânt peste ei, devenind din fricoºi,bãrbaþi curajoºi. Cei doi, care primesc TainaSfintei Cununii, devin astfel ca o casã ziditã pestâncã, greu de dãrâmat, pe când cuplurile, caretrãiesc în concubinaj, se aleg cu temelie pusãpe nisip, foarte inofensivã la intemperiileduhurilor rãutãþii ºi minciunii. ªi încã o altãproblemã, care denotã faptul cã Taina Cununieieste tratatã cu superficialitate, reise din

impresia clarã a faptelor noastre, cã o facemca sã fie, adicã ne lipim mai mult de fastul ei,decât de Dumnezeu, de postura de prinþ ºiprinþesã (ceea ce nu e întru totul în dezacord);o reprezintã lipsa unui duhovnic de care sã seprindã cei doi miri. Pentru cã spovedania, careeste fãcutã de cele mai multe ori dupã atât demulþi ani, e ºi ea vãzutã ca o simplã ºi banalãformalitate. O realitate durã, fiind atunci când,mirii nu-l mai cautã pe Dumnezeu înspovedanie, decât, din nou, dupã mulþi ani...Nu e privitã ca un mediu în care îmi curãþ inima,aºa cum îmi spãl trupul, pentru a îmbrãca ohainã frumoasã. Cu atât mai mult, cã aici tepregãteºti sã-L îmbraci pe Hristos. Lipsaconºtientizãrii nevoii unui pãrinte duhovnicesc,de care sã þii, nu pe care sã-l schimbi ca peºosete (cã, slavã Domnului, poþi sã þi-l alegi),în viaþa de familie, mai ales, duce la tragedii cupagube imense. Nu noi ne unim la nuntã, ci

Dumnezeu ne uneºte. Iar când apar furtunile,membrii echipajului de pe mare sau ocean, aunevoie de un cãpitan, care sã le indice direcþiabunã, pentru a nu se lovi de stânci ºi a muri.Aºa cã, sã-L alegem pe Dumnezeu, simþindnevoia de El, nu doar ca sã facem ceva pentrucã aºa e obiceiul. E bine sã fie o deplinãconºtientizare ca avem nevoie sã ne conectãmla reþeaua de iubire a lui Dumnezeu, ca sã avemsã dãm unul cãtre celãlalt dragoste. Nu mã ducînsetat la izvor, ca sã mã uit la el, ci ca sã beau,sã-mi astâmpãr setea. Aºa ºi noi în TainaCununiei, sã nu rãmânem în pragul uºii, ci sãtrecem mai departe, în locuinþa lui Dumnezeu,ca sã ne bucurãm cu El. Toate þin de noi. Sãaelgem binele sau rãul. Aici apare adevãrataînþelepciune. �Taina aceasta, mare este, înHristos ºi în Bisericã� (zice Sf Apostol Pavel).

Pr Iancu Andrei,Coveº

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI6 2019

Ortodoxia pe Valea HârtibaciuluiStr. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269 510325

Preºedinte: Pr. Protopop Mihai NaicuSecretar: Pr. Andrei IancuColectivul de redacþie: Pr. Marius Rebegel, Pr. Þînþ Florin (Brãdeni),Pr. Grama Bogdan (Cornãþel), Pr. Briscan Marius-Andrei (Vecerd),Pr. Duºescu Rareº-George (Ghijasa de Sus)

Tiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape Sibiu

Aºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþiei sau pe e-mail la urmãtoarele adrese: ortodoxiapevaleahartibaciului@yahoo.com ºiortodoxiapehartibaci@yahoo.com

COLEGIUL DE REDACÞIE

1. Am intrat în închisoare orb ºi ies cuochii deschiºi.

2. Dacã din închisoare pleci ºi de pe urmasuferinþei te alegi cu dorinþe de rãzbunare ºicu sentimente de acrealã, închisoarea ºisuferinþele au fost de haram. Iar dacãrezultatul e un complex de liniºte ºi înþelegereºi de scârbã faþã de orice silnicie ºi ºmecherie,înseamnã cã suferinþele ºi închisoarea au fostspre folos ºi þin de cãile nepãtrunse pe care-iplace Domnului a umbla.

3. Suferinþa, ori de câte ori e înduratãsau cugetatã cu vrednicie, dovedeºte cãrãstignirea nu va fi fost inutilã, cã jertfa luiHristos e roditoare.

4. Numai creºtin fiind mã viziteazã � înpofida oricãrei raþiuni � fericirea. Numaidatoritã creºtinismului nu umblu crispat,jignit, pe strãzile diurne, nocturne ale oraºului

(Urmare din nr. anterior)Pãrintele Patriarh afirmã cã: �Biserica

Ortodoxã Românã militeazã curesponsabilitate pentru dezvoltarea ruralã.Acolo unde existã cooperare strânsã întrepreot, primar, învãþãtor ºi medic, între toþifactorii de rãspundere, se creeazã speranþãmai multã ºi comuniune spiritualã maiintensã. Totuºi, nu putem cere credincioºilornoºtri sã contribuie foarte mult la dezvoltareaactivitãþii social-pastorale a Bisericii încomunitatea ruralã dacã ei sunt foarte sãraci.În acelaºi timp, nu trebuie sã aºteptãm doarajutorul statului român, ci trebuie sãîncurajãm ºi sã preþuim agricultorii harniciºi darnici din comunitatea noastrãromâneascã. Suntem interesaþi ca satulromânesc sã fie un sat în care viaþa sã fie obinecuvântare, nu o înstrãinare a oamenilorde propriul pãmânt ºi de propria identitate�.Aceasta înseamnã cã putem sã învãþãm ºi dinexperienþa altora, dar ºi sã valorificãm dintrecutul satului românesc unele virtuþispirituale, morale ºi practice, cum sunt:credinþa, cinstea, hãrnicia, dãrnicia, simþulproprietãþii ºi al iniþiativei, solidaritatea ºicomuniunea în comunitatea ruralã ºi întrecomunitãþile rurale.

La punerea în practicã a oricãrui proiectmajor trebuie avut în vedere nu numai profitulmaterial imediat, ci ºi câºtigul spiritual petermen lung. Profitul material pe termenscurt poate fi mare, dar consecinþele petermen lung pot fi uneori negative. Lacomde câºtig sau profit imediat ºi nelimitat, omulindividualist din epoca modernã ºipostmodernã, secularizat, exploateazã în modexcesiv ºi neraþional pãmântul, fãrã sã-iprotejeze sãnãtatea sa naturalã. Astfel omulsecularizat care a pierdut simþul spiritual alrelaþiei sale cu pãmântul, nu mai sfinþeºtepãmânutul, ci îl otrãveºte, îl degradeazã ºi-lîmbolnãveºte. Ca atare, criza ecologicã saucriza mediului înconjurãtor este ºi o crizãspiritualã, o consecinþã a crizei universuluiinterior sau spiritual al omului secularizat(Preaferitul Pãrinte Patriarh Daniel).

Prin urmare, agricultura nu trebuieredusã la o industrie agrarã, la o lãcomiepãtimaºã dupã profit material cu orice preþ,ci trebuie avutã în vedere ºi bogãþia spiritualãa relaþiei om � naturã ºi a oamenilor între eiºi între generaþii succesive. Cu alte cuvinte,nu conteazã doar cantitatea materialãobþinutã imediat, ci ºi calitatea relaþiiloroamenilor cu natura ºi întreolaltã.Economicul nu mai trebuie separat de eticasocialã ºi de responsabilitatea ecologicã.Practic, pentru prezent ºi viitor, trebuiepromovate atât dezvoltarea asociaþiiloragricole pentru producþie mare (hranaîntregii populaþii a þãrii ºi export), cât ºifermele de familie în care se cultivã în moddeosebit relaþia familie � pãmânt ºi relaþiileinterumane. La nivelul acestor ferme defamilie, cultura tradiþionalã ºi relaþiile

interumane se pãstreazã mai puternic decâtla nivelul fermelor de tip nord-american,industrial.

Mai precis, natura trebuie mereucultivatã ca dar al lui Dumnezeu, pentru noiºi pentru generaþiile viitoare. PãrinteleDumitru Stãniloae spunea în acest sens cã�natura nu-ºi împlineºte rolul ei fãrã om, sauprintr-un om care lucreazã contrar ei. Princoruperea, sterilizarea ºi otrãvirea naturii,omul face imposibilã existenþa sa ºi asemenilor sãi. Astfel, natura nu este numaicondiþia existenþei omului singular, ci ºi asolidaritãþii umane. Natura apare într-un modcu totul clar ca mediul prin care omul poateface bine sau rãu semenilor sãi, dezvoltându-se sau ruinându-se el însuºi din punct devedere etic sau spiritual� (pr. DumitruStãniloae).

Între creaþie ºi Creator, între dar ºiDãruitor, existã o legãturã de viaþã, pe careSfânta Scripturã o descrie ca fiind:�legãmântul veºnic dintre Mine (Dumnezeu)ºi pãmânt ºi tot sufletul viu din tot trupul ceeste pe pãmânt� (Fac. 9, 16). Libertateanoastrã însã, a fiecãruia dintre noi ºi a tuturorîmpreunã, este cea care poate transforma olegãturã sãnãtoasã ºi sfântã a vieþii într-olegãturã a degradãrii ºi a morþii. Agricultoruladevãrat este harnic ºi darnic; responsabil dea înmulþi darurile ºi bucuros de a facepãmântul roditor. Dãruim semenilor noºtriceea ce am primit de la Dumnezeu ca dar, lacare am adãugat munca ºi priceperea noastrã;astfel realizãm o bogatã comuniune veºnicãdivino-umanã, unind, prin agriculturã, cultulºi cultura, ºtiinþa practicã ºi spiritualitateaprofundã.

În plus, viaþa înseamnã mai mult decâtconsum, deoarece nu trãim numai biologic,ci ºi spiritual. Viaþa înseamnã mai alescomuniune de gândire ºi de acþiune întrecontemporani, dar ºi între generaþiile trecuteºi cele viitoare.

În faþa nelimitatei dorinþe de câºtig�mereu mai mult�, care ruineazã planetapentru profitul unei minoritãþi, sobrietateaeste o alegere conºtientã inspiratã de raþiune.Ea este o artã ºi o eticã de viaþã, sursã desatisfacþie ºi de profundã stare de bine. Eareprezintã o poziþionare politicã ºi un act derezistenþã în favoarea pãmântului, a împãrþiriibunurilor ºi a echitãþii. Industrializareaagriculturii, prin utilizarea masivã aîngrãºãmintelor chimice, a pesticidelor ºi aseminþelor hibride ºi prin mecanizareaexcesivã a prejudiciat grav pãmântul care nehrãneºte, precum ºi cultura þãranilor. PierreRabhi constatã în aceastã privinþã: �Neputândproduce fãrã a distruge, umanitatea seexpune unor perioade de foamete fãrãprecedent; iar o agriculturã care nu poate sãproducã fãrã sã distrugã poartã în ea germeniipropriei sale distrugeri�....

Pr Bogdan Grama,Cornãþel

Criza actualã a satului românescºi implicarea Bisericii Ortodoxe

în atenuarea acesteia

În perioada 10-17 iulie, a.c., ParohiaCoveº a organizat pentru copiii de claseleprimare o serie de activitãþi, concentrate înjurul citirii de poveºti frumoase. În fiecare zi,timp de 3-4 ore, timp de o sãptãmânã,participanþii s-au bucurat de poveºti, s-auimplicat în diverse ateliere, dar au avut parteºi de lecþii recapitulative de matematicã sauromânã, predate de d-na preoteasã, într-unmod plãcut ºi distractiv. Fiecare searã adebutat întotdeauna cu jocuri în aer liber,urmate de citirea unei poveºti ºi descifrareatâlcului acesteia, exerciþii sub formã de joc lamateriile enunþate, dar ºi diverse ateliere. Încadrul celor din urmã, micuþii au pututdeprinde arta de-a bate toaca, arta cusutului,tãierea cu traforajul ºi confecþionarea decãsuþe pentru pãsãri, precum ºi abilitãþi degãtire, etc., toate încrustate în bucuria joculuiºi a voii bune.

Acþiunea s-a desfãºurat ºi cu ajutorul ºiimplicarea mai multor tineri-voluntari, careau iniþiat ºi coordonat diferite jocuri ºiateliere, dar mai ales, au avut grijã ca fiecarefinal de întâlnire sã fie presãrat cu momentegustoase ºi dulci, pregãtite de ei înºiºi în

SearSearSearSearSeara poa poa poa poa povvvvveºtilor magice ºi înfeºtilor magice ºi înfeºtilor magice ºi înfeºtilor magice ºi înfeºtilor magice ºi înfiinþariinþariinþariinþariinþareaeaeaeaeabibliobibliobibliobibliobibliotttttecii desecii desecii desecii desecii destinattinattinattinattinate copiiilor ºie copiiilor ºie copiiilor ºie copiiilor ºie copiiilor ºi

tinerilor din Ptinerilor din Ptinerilor din Ptinerilor din Ptinerilor din Parararararohia Coohia Coohia Coohia Coohia Covvvvveºeºeºeºeºbucãtãrie pentru micuþii participanþi, cãrora,parohia le mulþumeºte în mod deosebit.

�Biblioteca din satul meu�, pentrucopiii ºi tinerii din parohie

Miniproiectul seara poveºtilor magice s-a vrut a fi ºi o micã inaugurare a biblioteciidestinate copiiilor ºi tinerilor din ParohiaCoveº. Aceasta a fost înfiinþatã în luna iunie,a.c. ºi se bucurã de un real succes, în primaei fazã de existenþã. Proiectul �Biblioteca dinsatul meu� a luat fiinþã, în urma constatãriicã în localitate nu exista o bibliotecã cu cãrþidestinate elevilor de ºcoalã primarã,gimnazialã ºi de liceu. De aceea, prinintermediul acesta, parohia mulþumeºte dinsuflet tuturor celor care au donat cãrþile, careacum se gãsesc pe rafturile biblioteciiproaspãt înfiinþate (Departamentului Culturalal Mitropoliei, persoanelor din Sibiu, Agnitaºi Coveº). La o primã strigare au fost adunatepânã în prezent, un numãr de 754 de volume,care au început sã-i iniþieze pe tineri în lumeafabuloasã a tãrâmurilor magice ºi a fãuririide minþi sãnãtoase.

Pr. Iancu Andrei,Coveº

7 cuvint7 cuvint7 cuvint7 cuvint7 cuvinte duhoe duhoe duhoe duhoe duhovniceºti alevniceºti alevniceºti alevniceºti alevniceºti alemonahului Nicolae de la Rohiamonahului Nicolae de la Rohiamonahului Nicolae de la Rohiamonahului Nicolae de la Rohiamonahului Nicolae de la Rohia

� ºi nu ajung sã fiu ºi eu unul dintre acelecadavre pe care le poartã vii apa curgãtoare avieþii. ªi nu mã numãr printre cei care n-auînþeles încã cã mai fericit este a da decât a lua.

5. Strãduindu-ne a ierta ºi învãþându-nea practica ºi iertarea ne apropiem deînþelegerea iertãrii divine.

6. Dumnezeu, printre altele, neporunceºte sã fim inteligenþi. Pentru cineeste înzestrat cu darul înþelegerii, prostia �mãcar de la un anume punct încolo � e pãcat:pãcat de slãbiciune ºi de lene, de nefolosire atalentului.

7. Oricând e timpul de a face binele.Oricând e timpul de a-l îndatora pe Hristos.ªi dupã cum împãrãþia lui Dumnezeu va venipe negîndite, pe furate, tot astfel ºi faptelecare o prevestesc nu þin seama de termeneºi contracte.

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA A A A A HÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2019 7

EI S-AU NÃSCUT ÎNEI S-AU NÃSCUT ÎNEI S-AU NÃSCUT ÎNEI S-AU NÃSCUT ÎNEI S-AU NÃSCUT ÎNA U G U S TA U G U S TA U G U S TA U G U S TA U G U S T

Gherghel Ortenzia 98 de ani 18 aug BrãdeniOprean Hila Ioan 95 de ani 27 aug Ghijasa de SusAldea Maria 89 de ani 05 aug IlimbavGheorghea Maria 89 de ani 05 aug MihãileniCurta Ana 88 de ani 18 aug SãsãuºMaier Elisabeta 88 de ani 19 aug NucetSbârcea Ambrosie 86 de ani 21 aug RetiºRadu Maria 85 de ani 05 aug DaiaHunta Maria 85 de ani 06 aug NouPârvu Maria 85 de ani 15 aug NouBrezaie Maria 85 de ani 18 aug AlþînaTimariuVirginica 84 de ani 07 aug IlimbavMiruþ Maria 84 de ani 10 aug MerghindealTrif Maria 84 de ani 19 aug AlþînaJiman Ana 84 de ani 19 aug BrãdeniGhioaldã Ionel 84 de ani 25 aug ªomartinMaurer Sofia 84 de ani 27 aug Dealu FrumosIrod Aurelia 84 de ani 30 aug Ghijasa de SusBasarabã Marioara 83 de ani 03 aug BeneºtiMirescu Gheorghe 83 de ani 13 aug DaiaBucur Maria 83 de ani 23 aug ªalcãuCapanã Filofteia 82 de ani 03 aug DaiaBarb Ioan 82 de ani 05 aug MerghindealNicoarã Maria 82 de ani 17 aug MerghindealMãniº Ioan 82 de ani 21 aug ChirpãrDragomir Eugen 82 de ani 23 aug RetiºBucºã Nicolae 81 de ani 01 aug AlþînaCostin Nicolina 81 de ani 18 aug MerghindealBraga Ioan 81 de ani 24 aug BrãdeniBarb Olimpia 80 de ani 03 aug MerghindealPop Aneta 80 de ani 26 aug MerghindealNoi la dorim sãnãtate, bãtrâneþe liniºtitã ºi bucurii din partea urmaºilor.

Celor care nu mai sunt, le dorim odihnã veºnicã de-a dreapta tatãlui.

Eu sunt un zid ºisânii mei sunt ca

niºte turnuri; în ochii lui am fost cauna care a gãsit pace.�

(CC 8,10)Ioan Gligor Stopiþã

Învaþã limba românã din Luceafãrªi cheamã Pegasul lui ce-a mâncat jãratecCa versurile sã-þi murmure tremurat ºi

teafãrPe strune de vânt stelar, primãvãratec...

Sã-mi fii poetul ce-mi înfloreºte visulÎn tainicã �corolã de minuni a lumii�...Sã te ridici din clisa rece-a humiiCa o-nfrãþire-n veci cu Paradisul...

Sã se prãbuºeascã Arhanghelii din zborÎn sacrã fulgerare fãrã de moarte,Ca sã arzi în aceste sonete de dorªi-n literele grele de plumb, într-o carte...

Atunci când îþi faci din vis unealtãSperanþele tale se vor împlini odatã...

Imposibilele verbeLenuþa Barbu

Cumva, instinctual, luna august nu-mi plãcea, fãrã sã ºtiu multã vreme, de ce.Undeva, în memorie, ascundem lucrurile care ne fac rãu.Era o varã seacã, prea caldã, cu un aer plin de praf, iar seara târziu, când era mai rãcoare,

pe bancã la poarta noastrã, bãrbaþii vorbeau porniþi împotriva a ceva.Un cuvânt nou ºi strãin, rostit cu greu, îmi încurca gândurile: �întovãrãºire�Nu-mi spunea nimic, era cumva în altã limbã, dar ºtiam precis cã nu era de bine, cã altfel,

moºu� On nu ar fi suduit apãsat �credeii lor�, lucru pe care nu-l fãcea aproape niciodatã.Apoi, într-o dimineaþã, ai noºtri au încãrcat toþi snopii de grâu din Câmpu� Saºilor ºi i-au

dus pe luncã, lângã pod, unde era instalatã o drãcovenie, cum nu mai vãzusem. Batoza!Un sas strãin de sat, cu ºorþ de piele pãtat de uleiuri, cu o bascã ce-i cãdea pe ochi, însoþit

de doi ciudaþi în costume de oraº, cu ºepci de muncitori pe cap, urlau la oamenii care veneaucu carele încãrcate de grâu: � mai iute, mai iute!�

Oamenii descãrcau snopii ºi hrãneau monstrul, câþiva bãrbaþi urcaþi pe maºinã, tãiaulegãturile ºi dãdeau drumul snopilor pe scoc, alþii jos, legau sacii, iar în spate, femeile înecateîn praf, împingeau paiele ºi pleava.

Praf, miros de gaz ars, cãldurã ºi zgomotul infernal al drãcoveniei, care pãrea sã-ºi deaduhul. Peste toþi ºi peste toate, urletul activiºtilor: �mai iute, tovarãºi�.

Seara, vlãguit ºi întunecat la chip, moºu� On îi spune mamii Victoria: �Sã nu mai desfacibadocul cu carne friptã, Victorie! Cã asta nu-i nici secerat ºi nici treierat cu bucurie. Asta-iîntovãrãºire!�

Am realizat, mult mai târziu, cã la noi în sat, cuvântul �tovarãº� nu a fost niciodatã sinonimcu cuvântul �partoº�. Acesta din urmã înseamnã cã fiecare îºi lua partea din lucrul comun, înfuncþie de cât punea ºi de cât muncea, pe când �tovarãºii� luau tot, iar ceilalþi nimic.

A se întovãrãºi e un verb imposibil.

Numele dansului indicã o origine de la veciniisudici, dar, interesant, aceºtia îi zic �horãromâneascã�! Probabil e o moºtenire veche, ca ºi hora.

Sârba se joacã în cerc, de obicei în temporepede, cu deplasarea jucãtorilor spre dreapta, darºi pe loc. Dansatorii au þinuta cu braþele pe umeri,paºii sunt sãltãreþi. Adesea (v. Sãsãuº) sârbaalterneazã cu hora, pe melodii identice, dar cântateîn tempo diferit. De obicei, primarii (juzii, vãtafii)feciorilor deschideau ºi conduceau sârba, ceilalþifeciori li se alãturau apoi, prinzându-se în dreaptalor. Cei ce deschideau jocul strigau:

Hai la sârbã, mãi bãieþi,Care ºtiþi, care puteþi,Care nu, mai rãmâneþi!

Feciorilor ce n-au intrat în sârbã li se striga:Stau ficiorii lângã jocCa butucii lângã foc!

Fetele se apropiau ºi ele. Dupã un timp, unuldin primari striga chemarea pentru fete ºi ele serânduiau în dreapta bãiatului ales. Se avea grijã caniciun fecior sã nu rãmânã fãrã fatã, ca sã nu fieobligat sã se retragã când se trece pe învârtitã.Dacã vreunul era în pericol, o nevastã tânãrã(neam, vecinã, prietenã) i se alãtura. Era mareruºine sã intri în joc ºi sã n-ai fatã! De multe ori,feciorul aflat într-o astfel de situaþie ieºea din sârbãcu capul plecat. Toatã sãptãmâna, la lucru pe hotaraveau ce povesti oamenii! Dacã fetele n-aveau cucine juca, intrau la un bãiat câte douã.

În Beneºti jocul începea cu sârba mare. O-ncepeau 2-3 feciori, apoi intra tot tineretul. �Sejuca mai ales 2+1 paºi înainte, pe dreapta (2 paºilaterali cu dreptul ºi al treilea cu stângul peste).Mai rar se juca sârba clasicã: 2 paºi înainte dreaptaºi unul înapoi stânga.� Fata care a intrat în sârbãîn dreapta feciorului, trebuia sã joace cu el toatecele trei zâcãli: sârba, haþegana ºi învârtita. Celorînsuraþi muzicantul le zicea sârba însurãtorilor.Dupã ce jucau aceºtia un timp, intra ºi tineretul.

Strigãturi la sârbã, în Beneºti:Hai la sârbã, mãi bãieþi,Care ºtiþi, care puteþi,Care nu, mai rãmâneþi!Rãmâneþi ºi vã uitaþiCa mâþele la cârnaþi!

Foaie verde mãrule,Ia-mã-n braþe, doruleªi mã treci dealurile;Sã nu ºtie c-am plecat,Sã vazã cã nu-s în sat;

Bãrbulea Petru, 53 de ani, Mihãiloaie Pavel,61 ani, Beneºti, 17.01.1985

Firicel de scorþiºoarã,Hai la sârbã, fetiºoarã!Capu� sus ºi pieptu-afarã,Sã-l faci pe badea sã moarã!Munteanu Eugenia (a lu� Rozalia), 64 de

ani, Apoº, 29 VIII 2012În Agnita sârba se juca fãrã figuri. Una din

strigãturi era:Hai la sârbã, mãi bãieþi,Care ºtiþi, care puteþi,Care nu, mai rãmâneþi!

În Vecerd se juca numai spre dreapta ºi, dupãun timp, feciorii strigau:

Foaie verde busuioc,Haidãþi, fetelor, la joc!

Bãiatul era obligat sã joace cu fata ce intra îndreapta lui (chiar dacã nu-i plãcea de ea!) pânã lasârba urmãtoare.

Strigãturi la sârbã în Bãrcuþ:Aº chiui, nu ºtiu bine,M-aº lãsa ºi mi-i ruºine;Sã ºtiu bine c-oi muri,Tot o dat-oi chiui!

Sunt ficiori din multe sateªi joacã care cum poateªi mãnie sã nu poarte!Sunt ficiori de pe câmpieªi joacã care cum ºtieªi mãnie sã nu fie!

Dacã voiau sã joace lin, cel care conduceajocul striga:

Foaie verde lin-pelin,Sârba noastrã cât mai lin,

Cã suntem pe loc strãin!Când voiau sã joace mai repede, mai sãltat,

se striga:Foaie verde cucuruz,Sârba noastrã cât mai sus!Cât mai sus ºi mai sãltat,Cu picioru� ridicat!

Sârba pe loc:Foaie verde busuioc,Sârba noastrã tot pe loc!

SauTot pe loc ºi pe hodinã,Ca dracu� pe rãdãcinã!

Se joacã astfel pânã când urmeazã strigãturade mai jos ºi jucãtorii mãresc pasul:

Foaie verde foi de nucã,Daþi-i drumu� sã se ducã!Foaie verde de cicoare,Daþi-i drumu� ºi mai tare!

Sârba este de datã mai recentã în Sãsãuº ºinumai feciorii o joacã. Melodia e mai vioaie decâtla horã. E un joc cu ponturi (figuri), cu bãtãi cupiciorul:

Foaie verde ca aluna,La sârbã sã-i punem una!

La aceastã comandã, feciorii fac doi paºi sprestânga ºi bat o datã cu piciorul drept.

Foaie verde rouã, rouã,La sârbã sã punem douã!Foaie verde din Sighii,

La joc pe Valea HârtibaciuluiSÂRBA

Prof. Mircea Drãgan-Noiºteþeanu

La SchitDaniela Pãnãzan Lorinczi

Aflat-am paradisulîn locul cu har,gustat-am bucuriaprimitã în dar.Vãzut-am locul sfinþitde Domnul hrãnitîn sfinte LiturghiiPãrintele binecuvântândpentru întreaga lumerugã-aducândFermecatu-m-aupãdurile de braziºi verdele crud al raiului,fericitu-m-au slujbe divineºi maicile preabune

Doamne, rãmâi la schitªi coboarã-n binecuvântareîn ziua de sãrbãtoarea naºterii Maicii Tale!

SONETFrancisc Lorinczi

Ne pârguim ca poame sub cerul azuriuMustind de fericire, ciorchini împodobind altarulRãpuºi de miezul dulce, de fructul auriuNe umplem cu fântâna ce dãruieºte harul.Ne perindãm prin astre sã cãutãm luminãPânã-n depãrtarea oarbã, sporindu-ne orgoliulNe-ascundem stalactitã într-o lugubrã minãªi ne hrãnim banchiza sufletului-sloiul.Suntem ºi Caini ºi Abeli în cumpãna vieþiiAlegem ºi arginþii ºi-n lanuri sã ne scãldãmUmblând mânaþi de furii prin þarinile minþiiSã cãutãm altare, ofrande sã-nãlþãm.

Dupã iluzii-n goanã ne mãsurãm cãdereaÎn timp ce pierdem aripi ne piere ºi iubirea.

UMBRE DE TIMP( DE PRIN COLÞURI

DE POD)Doina Barbu

Într- un pod rãtãcit de castel înnoptat,Stau tristã acum ºi nimeni nu cântã,Balerina se pare cã n-a existat,Doar o pãpuºã cu aripa frântã.Nici îngerii mei nu au formã de steleDe prin colþuri de pod fantome vegheazãSub umbre, depart , cu tãlpile greleBalerina-n clepsidrã parcã danseazã...Îmbrãcatã în aer respirã a rouãªi se-nvârte tãcutã pe un fir de mãtaseÎn pumn þine toamna târzie ºi plouãPe uºi aurii evadate din case.Cu braþ de metal cavalerii de lut,Se întorc pe pãmânt în iie de boare,Printre rãni le mai cade seninul tãcutªi timpul cum trece, ºi clipa cum moare!.....Lumini rãsfirate în secunde de soareªi clipa cum fuge, ºi timpul cum doare...

Mediaº, 19 iunie 2019

La sârbã sã punem triªi-n ghenunche dacã ºtii!

Movilenii aveau ºi douã sârbe deosebite.Sârba bãrcuþenilor se juca pe melodia cântecului�Cui nu-i place dragostea�. La sârba fetelor (horade mânã), fetele se þineau de mânã pe la spate ºijucau în cerc.

În Retiº, fata care i-a fãcut drãguþului eivrâstã de Crãciun, intra în sârbã în stângafeciorului.

Strigãturi din Retiº:

Dupã ea, cu buze moi,Cã s-o lãudat cu boiªi cu bivolã cu lapte,La ficiorii de pe sate!

Dupã ea, sã nu ne-o ia,Sã ne dea alta mai rea,Cã º-asarã-am fost la eaªi o-am gãs�t cu ie rea;Ai mai bunã º-o cârpeaSã meargã la joc cu ea!

(va urma)

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI8 2019

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan,Marius Halmaghi, Bogdan Albu, Cãtãlin Varga, Dana ZgaberceaIoan Vulcan-Agniþeanul

Tipar: Tipo Trib Sibiu EDITURA ETAPE SIBIU

ISSN 2066-8708

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19,Tel.: 0736 621 035

www.gazetahartibaciului.roe-mail: barsan.avh@gmail.com

orele 800 - 1500

Prin intermediul acestui proiect amurmãrit sã facem mai bine cunoscute drepturileomului/copilului în localitate ºi sã creºtemgradul de cooperare ºi implicare, pe termenmediu ºi lung, al comunitãþii în bunul mers alºcolii Gimnaziale �Aviator Ioan Sava� Alþîna.

Proiectul �Împreunã producemschimbarea� s-a derulat în perioada martie-iunie 2019.

Obiectivul proiectului: reducereadiscriminãrii ºi creºterea gradului decooperare ºi implicare a membrilor dincomunitate, în viaþa ºcolii.

Activitãþile realizate au fosturmãtoarele: amenajarea ºi crearea unuispaþiu outdoor (în curtea ºcolii) în care sã sepoatã desfãºura toate activitãþile propuse, unatelier �Drepturi ºi îndatoriri�, împreunã cupãrinþii ºi reprezentantul poliþiei dinlocalitate. Amenajarea spaþiului din curteaºcolii s-a putut realiza cu sprijinul elevilor ºipãrinþilor. În urma proiectului participanþiiau învãþat cum sã coopereze, sã se implice înactivitatea ºcolii dar, ºi cum sã respectedrepturile omului/copilului.

Clubul GREEN IMPACT ALÞÎNA faceparte din reþeaua naþionalã de CluburiIMPACT realizatã de Fundaþia Noi Orizonturila nivel naþional ºi internaþional. 183 decluburi IMPACT fac parte din reþeauanaþionalã, în timp ce peste 300 de cluburi suntdeschise în Europa, America, Asia sau Africa.

O tabãrã de varã organizatã la Chirpãr leoferã elevilor din Alþîna, Chirpãr, Sãsãuº ºiVãrd, aflaþi în vacanþã, posibilitate sã-ºidezvolte abilitãþile prin participarea la omulþime de acþiuni practice.

Tabãra face parte dintr-un proiectgeneros, realizat de fundaþia �Noi Orizonturi�din Lupeni, jud. Hunedoara ºi este finanþatde lanþul de magazine PEPCO.

Proiectul se numeºte �Viaþa la þarã� ºiare drept scop sã le ofere participanþilor, nunumai informaþii despre tradiþii, naturã ºipatrimoniu ci ºi posibilitate de a lua parte lao serie de activitãþi practice.

Participarea la activitãþile de la o stânã,de la o fermã de vaci sau la o stupãrie îi învaþã

Ansamblul �Mlãdiþele din Nocrich�(format din elevii ªcolii Gimnaziale Nocrich)a participat sâmbãtã, 15.06.2019 la FestivalulConcurs �Joc ºi cânt la Breaza�, jud. Prahovaºi a obþinut locul al III-lea. Felicitãri, copii!Felicitãri instructorilor, d-nei Cornelia Rãuleaºi d-lui Ioan Rãulea! Felicitãri celor care s-au

TTTTTabãrabãrabãrabãrabãra unde se îmbinã utilul cu plãcutula unde se îmbinã utilul cu plãcutula unde se îmbinã utilul cu plãcutula unde se îmbinã utilul cu plãcutula unde se îmbinã utilul cu plãcutuldespre activitãþi agricole, - prin atelierele decusut, gastronomie, pielãrie ºi picturã capãtãabilitãþi meºteºugãreºti iar prin atelierele depoveºti, de muzicã ºi miºcare, de aerobic ºijocuri de strategie, îºi însuºesc aptitudiniartistice ºi mai ales bucuria de a socializa.

O activitate importantã este realizareade proiecte în folosul comunitãþii gândite ºiimplementate de elevi. Astfel s-a realizat ºiva fi implementat proiectul �Amenajareagrãdinii de la Casa ªcolii, pentruorganizarea de branciuri�.

Acolo, în curtea de la Casa ªcolii, am gãsitniºte copii harnici care curãþau o ºurã ceurmeazã sã fie amenajatã pentru branciuri.Amenajarea constã prin închiderea ei cu

Incluziunea înseamnã învãþare pentru toþiÎmpreunã producem schimbarea

Tinerii ºi profesorii din cadrul cluburilorse întâlnesc sãptãmânal pentru a dezvoltaproiecte în folosul comunitãþii. Printreabilitãþile dezvoltate se numãrãantreprenoriatul, gândirea criticã, valoriproprii, iar învãþarea este interactivã ºiconectatã la realitate.

Proiectul �Împreunã producemschimbarea� iniþiat de clubul IMPACT Alþînas-a desfãºurat în cadrul proiectuluiIncluziunea înseamnã învãþare pentrutoþi, coordonat de Fundaþia Noi OrizonturiLupeni, co-f inanþat din Programul deEducaþie, Burse, Ucenicie ºi AntreprenoriatulTinerilor în România, finanþat prin GranturileSEE - 2014-2021.

Despre Fundaþia Noi OrizonturiDe 18 ani Fundaþia Noi Orizonturi oferã

educatorilor instrumente prin care potîmputernici tinerii sã conducã ºi sã producãschimbãri pozitive în comunitãþile lor.Fundaþia lucreazã cu cadre didactice, directoride ºcoli ºi voluntari sã transforme educaþiadin România, sã susþinã organizaþii din alte24 de þãri ºi sã ofere programe de dezvoltarea competenþelor ºi a caracterului. FundaþiaNoi Orizonturi aduce o perspectivã nouãºcolilor - ca spaþiu al colaborãrii între diferiþimembri ai comunitãþii pentru a rãspunde maibine nevoilor copiilor. Pentru mai multedetalii: https://www.noi-orizonturi.ro/

prof. Cristina Linte

ªcoala Gimnaziala Nocrichimplicat în organizarea ºi participarea elevilornoºtri la acest eveniment, d-lui primar ViºaIonel ºi d-nei prof Toader Alemãnuþa!

Educaþia ºi tradiþia pot merge mânã-nmânã.

A fost bucurie ºi voie bunã la Breaza,unde copiii talentaþi de la Nocrich au

participat la un festival-concurs de folclor ºi auobþinut locul al III-lea.Evenimentul a fost dedicatvalorificãrii tradiþiilor, iaransamblul �Mlãdiþele dinNocrich� ºi-a arãtat mãsuratalentului prin joc ºi cânt, cusoliºti vocali þiinstrumentali. Pentru copii,experienþa a fost cu atât maiineditã, cu cât unii dintre einu au mai fost plecaþiniciodatã de acasã. LaBreaza, elevii de la ªcoalaGimnazialã din Nocrich s-au simþit apreciaþi ºirãsfãþaþi de gazde ºisusþinuþi de profesorii carei-au însoþit. (dir. prof. LuizaStoica ºi prof. AlemãnuþaToader)

scânduri, pavarea cucãrãmizi, ºi dotarea cumobilier rustic. ªi grãdinava fi dotatã cu mobilierrustic, pictat cu simbolurisãseºti. La toate lucrãrilecopiii vor fi asistaþi deprofesionºti localnici.

Managerul deproiect, RamonaCâmpean ºi Elena Pârvancoordonator de programsunt foarte mulþumite desprijinul localnicilor, aPrimãrie ºi mai ales alprofesorilor din Chirpãr.

Cei 75 de participanþila tabãrã se bucurã deasistenþa a 15 tinerivoluntari care au urmat uncurs de pregãtire pentruasemene activitãþi ºi caretrãiesc împreunã cu eleviibucuria realizãrii unoractivitãþi utile.

Tabãra se desfãºoarãîn perioada 15 � 26 iulie,transportul elevilor dinAlþîna, Vãrd ºi Sãsãuº,este realizat cu sprijinulprimãriilor iar masa deprânz este asiguratã de ofirmã de catering dinSibiu.

Le mulþumimoamenilor minunaþi careau fãcut proiectul ºi celorcu suflet generos care s-au implict pentrurealizarea lui.

I. Bârsan