lACfmrA TOPOL este unul dintre cei mai cunosculi scriitoricehi, nlscut la Praga, in anul 1962. Din cauza refuzului tatXluisdu de a seinscriein partidul comunist,lui Topol nu i s-a permis

s[ urmeze cursurile inv[ldm0nfului superior. De asemenea, a

fostinchispentnr perioade scurte de timp din cauz[ c[ a publicat

diverse materiale in samizdat. S-a numirat printre semnatariiChartei Z. J6chymTopol este recunoscut cafiind scriitorul care

atranspus memorabil in scrierile sale atrnosfera qi schimb[rilesurvenite in Cehia in urma cXderii regimului comunist.

J6chymTopol^

\tGarga_recu gudron

Tladuceredin limba cehl

de Lidia-VeronicaNaBincov6

AEDITURAAFI]T

Cuprins

PARTEA I: CArrrnru, C,lunq ......... ................. s

r. lmi ziceau Ilja ............. ......................7

z. Mai inainte ................. Bo

3. Maicile. Balamuc. Liniqte afarl. El a fHcut-o! .... 39

4. Iar beci. Paza mea. Vin ei ............... 54

5. Promit! A inceput munca.

Iarna nu se dezerteaz5 ....................................... 6g

6. Despre Fedotkin. Hanka. Curl{enia.Bliatul cel nou ........... Bo

Z. Coriqtii. Lucruri noi. Briceag, sare qi chibrituri.

8. Munc[. Jo5. ln atelier ................... ro8

9. $i bliatul lui Fedotkin? Lichidare. SttiUa ........ u8ro. La pietre qi in sat ....... 181

rr. imprieteniri. Maicile tot maici rflmfln. Omor .... t4S

rz. in bitaia focului ........ LsT

Penme e II-e: Tnupm,n DE rANcHrSTr ..,,.. L64

13. $i ainceput! Saciqiviolentl.Dulcealavielii. Dago .....................:i67

14. $tergem putina! Animale. Luka.

Primulgorgan ............... 186

r5. Ne znaiu! Misiunea,,CAntecului vesel".

Grija clpitanului Egorov. Sirena ..................... 2og

16. B[tllia fantastic[. Atacul dracilor. Oul.

AI Treilea Rizboi Mondial qi ultimul televizor ... 218

17. Cine a ars? Eroul de pe cAmp. Marea ceh5.

Ce e dupd co\? .......... ..................... 241

rB. Fiare vechi. St5pAnul Siiemului. Despre pelerin.

Visul lui MargaB. Sunt eu, nu sunt eu .............. 28o

De acelaqi autor, vd recomandlm qi romanulAtelierul Diauolului,unde locuitorii unui fost laglr

de concentrare iqi transform[ orlgelulintr-o atractie turistic5.

Citi{i un fragment e=

1

lmi ziceau Ilja

imi ziceau Ilja toate clluglrilele, mamele adop-tive qi protectoarele noastre, acolo in Siiem, fiindcIatunci cAnd eram mic strigam la oameni id, id qi idinseamn[ in cehl ,,mlgar", de aia imi ziceau Ilja.

Am strigat qi am tipat din clipa in care vocile qi

fe[ele cI]uglrilelor din ciminul CImin au inceput s[se iveasclinvisele mele despre TlrAmul Umbrelor.

TirAmul Umbrelor a fost prima mea copil[rie.CAteodat[ cutreieram pe acolo. Pini sI vin[ cllu-giritele, am locuit in bucltlrie.

in cflminul C[min, in atmosfera plinl de rug[-ciuni qi de fricl de Dumnezeu, m-am maturizatrepede qi-am inceput s[ vorbesc bine ceha. Da'Maimutoiu nu vorbea deloc.

Maicile imi ziceau Ilja cu multinainte siinceapis[-qi iasl din sirite.

CAnd eram mic, imi ziceau chiar,,Ilja, mlg[ruqulnostru rlbd[tor". Le pllcea cum mI agitam, devo-tat, pe lAngl frfllionrl meu qi cum nu l[sam pe ni-meni,,s[ ridice glasul la el", cum spuneau ele.

Dup[ buc[tlrie, eu qi Maimutoiu am crescut laclminul Clmin, fiindcfl pflrintilor nu le-a plsat nicicAt negru sub unghie de noi, i-a durutin cot, ne-aul5sat de izbeliqte. E ceva ce se intAmpl5 des pe-aici.

Cic[ p[rintii noqtri ne-au abandonat intr-un au-tobuz inainte de a fugi din Cehia.

8 JdchymTopol

Nu mI mir cI nu l-au rrmt pe Maimutoiu. Dar dece nu m-au oprit pe mine, asta nu pricep.

Toti copiii de la cdminul Clmin iqi imaginau felde fel de lucruri despre plrintii lor naturali.

Singurul lucru cert despre ei era cI disp[ruseri.La SiIem, la Clminul pentru blieti (cum ziceau

maicile Leontjrna, Albrechta, Eulalia, Zdislava, Do-lores qi Emiliana) sau in ,,colonia golanilor" (cumzicea comandantul VyZlata), tr[iam laolalt[ blietidin toate natiile posibile, inclusiv cehi cum erauDfha qi Karel.

Ca s[ nu ne umplem de riie qi plduchi, cIIugS-ritele ne frecau cu slpun cu gudron.

Apa de gudron, cenugie de la jegul nostru, al b[-ietilor, le stropea veqmintele negre qi bonetele albeale maicilor. Cl[bucii de sflpun, in continu[ migcareintimp ce ne spIlam, semlnau cu dantelafinl deperufHria maicii Dolores, pentru cd ea era cea care seapleca adesea deasupra noastr[ cu peria. Ne frecaaqa de aprig, cI i se uda tot veqmAntul. Din cauzaaburilor, era foarte cald, iar pe fruntea maicii Do-lores se iveau broboane de sudoare care cideau inalbia noastr[. Uneori, maicii Dolores ii era aqa decald, ci se trlgea de vegmAnt qiqi dezgolea umerii.Ne bigau cAte doi sau trei deodat[ in albie. MaicaDolores nu qtia c[-i vedeam dantelele. Nu qtia cIprintre dantele ii vedeam qi sAnii. Maicile nu aveauvoie slpoarte dantele,la fel cum noi nu aveamvoiesI fumlm.

Maicile aveau slpun cu gudronberechet. MaicaAlbrechta avea stive de cutii, ingrlmldite in c[-mara ei. Bulele de slpun cu gudron ne omorau p5-duchii din pir.

Noi, bXie[ii, aveam plduchi cu nemiluita. Pentruo gr[mljoar[ de plduchi prinqi, omorAli, smulqi

Gargardcugudron 9

din pielea muqcat[, primeam cflte o bucat[ de cara-mea. Carameaua ni se topea in gur[, odatd cu toatldulcea{a lumii. Dup[ ce inghileam carameaua, dul-ceata ei ne mai rlmAnea in gurfl un timp.

Plduchii morfi ii strf,ngeam in cutii de chibri-turi. Uneori ne strAngeam mai mulli qi umpleamcutiile impreun[. Apoi le impi4eam. Maica Albre-chta t[ia carameaua pe masa de bucltflrie, cu celmai asculit cutit de pdine, cit ai zice pegte.

Maica Albrechta era o maici la fel ca celelalte,numai c[ nu chiar ca celelalte. Sunt destul de sigurcI iubea qi Cehia, qi pe Fecioara Maria.

Chiar qi cei mai mici, care se impiedicau in ci-m5qi, care nu prindeau decAt un p[duche, puteaus[ ling[ o caramea. Unii se tineau dupl noi, oferin-du-ne musculile, plianjeni, tot ee reugeau sflinhate,ce era prea incet qi nu reuqea si scape din ghearelelor. Uneori ii llsam qi pe ei sI ling[.

Ne furam unul altuia cutiile pline de plduchi.Cine era prins furAnd era bXtut cu linia peste de-gete. Durea, dar era o pedeapsl blAnd[.

Cel care mintea c[ n-a furat ftcea gargari cu apicu sdpun. Puteai s[ faci bule grozave apoi, dar eramai bine s[ nu te laqi prins.

Gargarfl cu apfl cu gudron eram silili sd mai fa-cem qi pentru alte minciuni. Apa cu gudron ardeape gdt. Ajungind pe gAt qi pe nas, chiar qi o biqicutflmicl se transforma intr-o bull uriaqfl, care zgflria qi

durea ingrozitor. Chinul mincinosului creqtea odaticu inaintarea blqicii. Chiar gi numai dacl te gAn-deai s[ spui o minciun[, simteai senzatia de arsurlpe gAt. Fiecare se gAndea atunci de doul ori, intre-bAndu-se dacl chiar merita atAta chin.

in sala de mese, dar qi de clas[ a clminului nos-tru Clmin, era o picturl cu Isus. CAnd eram mic,

10 JdchymTopol

credeam c[ erau SfAntul Ceh cu plete qi mama luifecioara. Apoi m-am gAndit mai bine qi am ajuns laconcluzia c[ e portretul plrin[ilor mei qi-ai Maimu-loiului. Dar era clar o absurditate. Ideea imi venisein timp ce spuneam Tatdlnostru! Era o absurditate.

Totuqi prostia asta mi-a rimas in cap, fiindc[mlicutele Dolores, Eulalia, Zdislava, Leontfna,Emiliana qi Albrechta ne inv[1au cI suntem copi-laqii Domnului. Nu eram copiii Domnului, desigur,qi m[icu]ele au plltit scump pentru cd ne-au min-tit. Nu eram copiii Domnului, eram suo/ocil, copiidin flori, psihopati, copii de tArfe qi lepldlturi devenetici. Mai tArziu, Isus a fost inlocuit cu soldatulFedotkin din Brigada deAviatie a lui Stalin.

Eu am avut noroc. Dupi ce-am ajuns la clminuldin Clmin, am inceput s[ cresc repede. Am invSlats[ merg qi s[ m[ descurc.

Eu qi Maimuloiu suntem f[ta1i odat[.Mi s-a pirut intotdeauna ingrozitor, dar suntem

niscuti din aceiaqi pflrinli. $i de-aia ne tot repetaumaicile c[ lumea e o cale cu spini, iar viata, o potecldureroas5. Asta chiar cX aqa e.

Maimutoiu zicea in p[tuI, iar daci dideau roadeexerciliile de mers pe care le frceau cu el maica Le-ontyna qi Albrechta, sau poate Eulalia Ei Zdislava,qi uneori Dolores cu Emiliana, atunci Maimuloiumergea pe holurile clminului sprijinit de maici. Celmai mult ii pllcea Maimuloiului cu Hanka. gi mie.

Dar in majoritatea timpului, Maimuloiu stlteaintins.

Uneori m[ intindeam qi eu lAng[ el. Imediatincepea sI chitlie de bucurie, r6dea cu gura pAn[la urechi. RAdeam qi eu la el, ca-n oglind5. Dar nuvorbea.

I ,,Bastarzi", ,scursori", in lb. rusX in orig., n. red.

Gargardcugudron 11

Hanka aveavoie slvinlla mine qila Maimu{oiu.P[ru] ii flutura cdnd 1op[ia pe scirile Cdminului.Maicile se bucurau cI avea ea grij[ de Maimutoiu.EIe aveau de lucru pinl peste cap cu blietii sini-toqi. Mama Hank[i, doamna Kropkov6, filcea cu-rllenie la clminul CImin. O aducea pe Hanka sI oajute. Dar apoi comandantulVllata a interzis asta.Plru] Hankii mirosea frumos, nu mirosea a Clmin.M-am imprietenit cu Hanka. Cum ne tot lipeamunul de altul in pat, nici nu se putea altfel. Hanklinu-i era deloc sill de Maimutoiu. Mi-a trecut princap c[ poate avea qi ea acas[ fra[i de lqtia pe caretrebuia s[-i ingrijeascl. M-am indrflgostit de ea, darnu s-aintAmplat nimic.

Siiem era ciminul nostru. Erau dou[ etaje cublieli: mucoqii ,,c5m[qari" la un etaj, gi blietii maimari in pantaloni scur[i, pe care-i numeam ,,budi-gli",la alt etaj. Aveam nevoie de o mAn[ de fier, decllduri qi mdncare din belqug, qi si invlt[m ceha,sau cel pulin aqa ziceau cele qase m[icute.

Eram golani qi aveam nevoie de un toiag de fier,ca s[ iasl blrbati din noi, zicea comandanhrl Vflata.

Noi eram de peste tot.Cum venea unul nou, mai ales la cflmlqari, cei

mari il controlau qi-l evaluau, bronzalii mergeaula bronzati, chinezoii la chinezoi. Cehii mergeaula Dfha, iar cAnd aduceau pe weunul care nu erade niclieri qi nu vorbea ceha, doar weo limbl p5-slreasci, atunci st[tea ceva weme singur intr-uncol1, scAncind, pAn5.-l luau maicile, se ocupau de el,il invltau ceha, devenea copilul Domnului, primeahaine donate de copii cehi, mergea cu noi la bise-rici, mAnca allturi de noi, fura plduchi, creqtea.

Fiecare copil al Domnului care venea, fie cd eraclm[qar sau b[iat deshrl de mare s[ poarte budigli,

12 JdchymTopol

mAnca imediat o sc[rmlneal[ de la cei mai mari, ca

s[ gtie c-a ajuns la cflminul Cimin.Deasupra celor doul etaje cu dormitoare erau

etaje vechi, incuiate, iar sub noi era pivnila $i, Pefundul pirmilei, ap[.

N-am fost supus niciodat[ unui regim celularin pivnilI. Acolo erau trimiqi blielii ca pedeaps[sau s[ se rlcoreascfl, cum zicea maica Leontfna,fiindcI din cAnd in cAnd weunul dintre budigli olua razna, il apucau ndbldlile qi crizele, pentru cltoti eram psihopati.

Era un c[min ceh pentru copii strlini, pentrucopii neglijati, copii rli - b[ieti, fii ai unor cet5.-'

leni strlini care nu ddduserl doi bani pe copilullor, sau muriseri, sau erau la pArnaie, sau disp[ru-seri. De-aia erau printre noi atitea corcituri, atfltiabronzali qi chinezoi. Eu nu eram bronzat, dar nueram nici chinezoi qi nici Maimutoiu nu era.

Unii biieti vorbeau pe limba lor, una de nein-teles, chiar dac[ maicile le-o interziceau. Pentruasta trebuiau sI faci gargard cu gudron. Orice cu-vAnt strlin din gAtlejul biielilor era astfel spfllat qi

dispflrea in bulele durerii, iar biietii se imbibau delimba ceh[. Mititeii clmlqari venili la C5.min vor-beau multe limbi,limbi ale popoarelorbarbare; arfi fost nevoie de o grimadi uriag[ de abecedare, imiziceam. Da' qi cel mai mic clmlqar vorbea ceha ineAteva slptimAni, dupd citeva duminici de mers labiseric[, fiindcI n-avea incotro.

Dupi ce soseau, tot mai inglimau cflteva vorbede-ale lor printre miorliituri, erau doar niqte eopi-laqi. Apoi trebuiau slinvete ruglciunea, sI salute, sd

mulqumeasci, dup[ care lucrurile mergeau de la sine.

Doar uneori, dup[ stingere, c6nd blietii dormeauqi le era interzis s[ vorbeascfl, se auzeau in dormitor

Gargardcugudron 13

o mullime de limbi strline. Cei mai mici vorbeau insomn, lipau in somn, plingeau in somn, atunci era

musai s[ dea fuga weo maic5, cea care era de gardi,clci de cum incepea s[ vorbeascl in somn un cI-mlqar, se pornea imediatinc[ unul. Le era fric5 de

intuneric gi, cAnd se trezeau cu tofii urlind, n-aveaicum s[-i potoleqti. Aqa cI maica de gard[ fugeaimediat,la primele semne de agitatie, la primeleplAnsete qi lipete qi-i potolea pe cImflgari: ,,Hai,gata-gata"... sau ,,$qqt... gata, nani"... - iar maicaEulalia le cAnta uneori cu un glas liniqtitor: ,,Nani,nani, ingeraq"... Noaptea maicile nu pedepseau pe

nimeni pentru c[ vorbea intr-o limbl str[in[, asta

se intimpla abia in zori, gi cel mai mult trebuia s[-ipedepseasc[ pe bronza]i, c[ ei aveau limba lor qi

vorbeau intre ei ca s[ nu-i inleleagfl nimeni. Cel maitare ne pedepseau maicile pentru cuvintele ,,si tecaci", ,,cur", ,,c5catn'gi altele. Cinevorbea aqa era dus

de maica Albrechta la ricoare, s[ doarml cu qobo-

lanii in pivni![. Odati am incurcat cuvintul ,,tur"cu ,,cur" gi mi-am luat o nuia de la maica Leontfna,da' eram tare mic. Eu vorbeam doar in ceh5, iar pe

Maimu[oiu nu l-au pedepsit maicile niciodatS, eIn-avea rost.

Patul Maimuloiului era intr-un coll Ei am avutgrij[ ca vecinii lui apropia[i s[ fie cIm[qari cuminti.I-am ales doi biieli din cor, Sltiba qi Martin, care

s[ aibd grij[ de el. Trebuiau s[-l suporte cind chi-

!Iia, s[-i duci oli1a, si-l qtearg[ la fund, s[-i curetebalele qi mucii de pe mutrl. ln curind am pus cap[tbatjocurii pe seama Maimutoiului qi i-am inv[1atpe Skliba qi pe Martin s[ fie in gard[. Eram mic,darin dormitorul clmlqarilor eram eel mai mare,da'nu destul de mare cAt si trebuiascl sI mI ducsus. B[ielii de la etajul de sus gi-o tot luau la lab[,

14 JdchymTopol

dar asta nu mI interesa. Nuvoiam sus pentru c-aqfi fost departe de Maimuloiu gi cine-ar mai fi avutgrij5 de el?

Pe c[m[qari i-am inv5lat qi cum sI-l potoleasclpe Maimuloiu cAnd ii era teami, cAnd urla. Bdie-{ii din cor fficeau echipi bun[, cAntaseri mult im-preun6. Deoarece uneori n-aveam timp sI am eugrij[ de Maimu]oiu, de pild[ cAnd maica LeontynamI punea si qterg praful in biroul ei... qi numai euaveam voie! in biroul maicii Leonqina rlmAneamuneori singur dup[ curllenie qi ingenuncheam pesclunelul de sub cruce. MI dureau genunchii de lael, da'era o durere pl[cuti, ciudat[. AtAta m[ tbtlegtrnam pe genunchi inainte qi inapoi, pAn[ mlcredeam in TtrrAmul Umbrelor, in altl parte n-amajuns stAnd pe sciunel. Apoi coboram qi mI bigamin pat lAngi Maimuloiu. Nici unul din clm[qari nune deranja. Nu indrlzneau. Iar budig[ii n-aveauvoie in dormitorul nostru, asta era regula stabilitlde maici. LAngI Maimuloiu puteau s[ stea numaimaicile, eu sau Hanka. Dar Hanka petrecea mult[vreme in sat, la mama ei. Celorlalli le era scArb[de Maimuloiu.

Cred ci de dragul Hankii am p5r[sit TIrAmulUmbrelor. Maicile chiar se mirau cAt de mult pu-team s[ stau pe TlrAmul Umbrelor. Habar n-aveamcAti b[ieli - sau ce fel de bdieli - au trecut pe lAngimine prin ciminul Cdmin in drumul lor prin viali.CAnd eram pe TIrAmul Umbrelor, maicile imi di-deau de mflncare qi eu deschideam gura. UneorimI durea capul din cauza TirAmului Umbrelor qiauzeam un huruit sau un bAz6it multl weme duplce-l p[rlseam.

Giugiuleala cu Hanka era mai pllcutl decAt TI-rAmul Umbrelor. Giugiuleala cu Hanka era cel mai

Gargardcugudron 15

frumos lucru din lume. S[ zicem c[ blietii erauocupati cu invltfltura, dar eu st[team lAmg[ Mai-muloiu. Venea Hanka. Se blga in pat lAngX mine

Ei, cAnd tlcea Maimutoiu, stlteam intinqi acolo, negiugiuleam, ascultAnd ce ziceacelllalt. Maimuloiu-lui ii pllcea cAnd eram impreun[. Cehia nu putea slfie mai frumoas[ ca Hanka. Odat[, Hanka m-a in-qflcat de jos qi a zis: ,,Chestia asta nu e doar pentrupipi, sI qtii." Dar ridea, bucuroas[. Sau zicea: ,,N-aicuraj si faci nimic, aqa cI te las eu sI faci... asta. $iasta!" Cel mai mult mi-ar fi pl[cut s[ locuiesc doarcu Hanka. Dar nu se putea.

MaicaAlbrechta era ca toate celelalte maici, darera qi localnic[ din SiIem de pe wemea cAnd casa

incl nu era C5min, ci doar bucitlria casei boierilor,m[ avea pe mine pe cap qi o grlmad[ de lucru cuMaimuloiu.

CAnd clminulinclnu eraC5min, cei dela centruau inceput s[-i care maicii Albrechta, cu camioa-nele, paturi, mdturi, cutii cu tacAmuri, nenumlrateperechi de pantaloni, bluze de trening, tlvi de servit,llzi cu cearqafuri, munti de slpunuri in lIzi. Abiadupi aceea au venit maicile. Auvenit cu cAntecele qi

crucile lor sfinte, conduse de maica Leontyna, care apreluat comanda peste tot clminul C[min. Maicilefuseser[ a]ungate de la min[stirealor de comuniqti.Comunigtii le-au smuls de la rugiciuni qi le-au po-runcit sI se ingrijeasc[ de orfani derbedei, bastarzi,debili, retardali qi hoti. Maicile ne-au ingrijit pAnIcAnd tot comuniqtii le-au impiedicat s-o mai fac[.

Nu qtiu de cAnd sunt la Sifem. imi r[sun[-nminte scA4Aitul zilpezii. $tiu cI dom'Cimbura m-adus in brale in bucltlrie, Ia maica Albrechta. tna-inte fusesem pe TlrAmul Umbrelor, unde erau g[-llgie qi mama qi tata.