Galerie Arta
-
Upload
catalin-ionu-corcau -
Category
Documents
-
view
231 -
download
0
Transcript of Galerie Arta
-
7/25/2019 Galerie Arta
1/22
COLEGIUL NATIONAL RADU GRECEANU
SLATINA
ATESTAT
Nume elev: Profesor coordinator
Nonea !aria Lui"a Radulescu Rodica
COLEGIUL NATIONAL RADU GRECEANU
SLATINA
#$%&
GALERIE DE ARTA CU 'AN(ARE
-
7/25/2019 Galerie Arta
2/22
CUPRINS
%) Introducere*******************) +a, &
#) Galerie de arta cu van"are*************)+a, -
.) E/+licatii ale dia,ramei entitate0relatie*******)))+a, %$
&)Construirea 1a"ei de date*************)))+a,%%
2) !a+area********************))+a, %.-)3i1lio,rafie*******************))+a, #%
-
7/25/2019 Galerie Arta
3/22
INTRODUCERE
Oracle consta intr-un set complet de constructori de aplicatii si produse pentru
utilizatori,cautand sa asigure solutii complete in tehnologia informatiei.
Aplicatiile Oracle sunt purtabile peste un numar mare de statii de lucru si sisteme de
operare,de la calculatoare personale pana la procesoare paralele.
Un sistem de baze de date Oracle cuprinde cel putin o instanta a aplicatiei,impreuna cu
stocarea datelor.O instanta cuprinde un set de procese de operare a sistemului si de structuri
de memorie care interactioneaza cu stocarea.
Utilizatorii bazelor de date Oracle se refera la structura de memorie din partea serverului ca la
SGA(System Global Area.SGA-ul,in mod normal,detine informatii precum comenzi
S!",data-buffere si informatii cu privire la utilizatori.#e langa stocare,baza de date cuprinde
log-uri ledo online(ce contin istoria tranzactionala.#rocesele pot,pe rand,transforma log-uri
ledo online in log-uri de arhiva(log-uri ledo offline,care ofera baza(daca este necesara pentru
recuperarea datelor si pentru unele modalitati de replicare a datelor.
$%&'S Oracle stocheaza date in mod logic sub forma de tabele si fizic sub forma fisierelorde date.abelele pot contine numeroase tipuri de segmente,precum)segmente de
date,segmante de inde* etc.Segmentele cuprind,pe rand,una sau mai multe e*tensii.+*tensii le
cuprind grupuri de blocuri de date.&locurile de date reprezinta unitatile de baza ale stocarii de
date."a nivel fizic,fisierele de date cuprind unul sau mai multe blocuri de date,iar marimea
blocurilor poate varia in functie de fisierele de date.
'anagementul bazelor de date Oracle tine evidenta stocarii datelor in computer cu autorul
informatiilor stocate in tabelul SS+'.abelul SS+' contine dictionarul de date(un
dictionare de date este constituit dintr-o colectie speciala de tabeluri ce contin informatii
referitoare la toti utilizatorii bazei de date.
onventiile bazei de date Oracle se refera la grupuri definite de proprietari(in general
associate cu un /nume de utilizator0 ca fiind scheme.'aoritatea instalatiilor Oracle vin,de regula,cu o schema de baza numita SO.%upa ce
procesul de instalare a realizat tabelurile ca mostre,utilizatorul se poate loga in baza de date cu
numele de utilizator 1scott2si parola 1tiger2.3umele schemei SO isi are originea de la
&ruce Scott,unul din primii angaati Oracle(pe atunci cunoscu4t drept Soft5are %evelopment
"aboratoties,care avea o pisica pe nume iger.
Schema SO este mai puitn folosita,intrucat utilizeaza foarte putine din trasaturile unui
model modern Oracle.ele mai recente e*emple sunt schemele 6$ sau O+.
Alte scheme includ)
SS(structuri si utilitati esentiale de baze de date
SS+'(structuri si utilitati aditionale de date,precum si cont privilegiat
OU"3(utilizat pentru a stoca metadata pentru planuri de e*ecutie
-
7/25/2019 Galerie Arta
4/22
&7,78,6$,O+ si S6(scheme de baza,ce contin mai multe date si structuri decat vechea
schema SO
abelele contin)
SS+'(structuri si utilitati esentiala de baze de date
+'#(date aditionale,care sa suplimenteze schema SS+'
+'#(table temporar
U3%O&S9(anuleaza tabelul
US+$S(table de baza al utilizatorilor,creat de Sistemul de Onfigurare al &Azelor de
%ate-dar inlocuibil de catre %&A
:
Istoric
%454)"arry +llison si prietenii fondeaza Soft5are %evelopment "aboratories
%454)S%" isi schimba numele in 1$elational Soft5are 7nc.2($S7 si isi lanseaza
produsul Oracle ;< ca un sistem de baze de date relational,disponibil comertuluidevreme.;ersiunea nu suporta tranzactii ,dar implementa functionalitatea =uery-urilor
si oin-urilor de baza ($S7 nu a lansat niciodata o prima versiune,hotarand sa
numeasca prima versiune ;< ca o strategie de mar>eting.
%46#)$S7 si-a schimbat numele in Oracle orporation,pentru a se alinia produsului sau
%46.:compania lanseaza Oracle ;ersion ?,care a fost rescrisa cu autorul limbaului de
programare si care suporta functionalitate O''7 si $O""&A@ pentru
tranzactii
%46&:orporatia Oracle lanseaza Oracle ;ersion : ,care prezinta consistenta in citire
%462:Oracle $%&'S a inceput sa promoveze modelul client-server,ale caror retele au
devenit disponibile mondial la milocul anilor 2B.+ete lansat Oracle ;ersion C
%466:A iesit pe piata Oracle ;ersion 4,cu suportul #"DS!",prezente in formele Oracle
;?(Oracle ;ersion 4 nu putea stoca #"DS!" in mod corespunzator
%464)orporatia Oracle intra pe piata produselor aplicate si isi dezvolta produsul
+$#(care mai tarziu va devi parte a Oracle +-&usiness Suite,bazat pe bazele de date
relationale Oracle
%44$)"ansarea aplicatiilor Oracle
%44#)Apare Oracle ;ersion E,ce sutine integritatea referentiala si proceduri stocate
%445)orporatia Oracle lanseaza ;ersion ,ce permite efectuarea de operatii
multimedia
%444:"ansarea Oracle ;i,cu scopul de a oferi o baza de date care sa relationeze mai
bine cu 7nternetul(i-ul din nume vine de la 7nternet.&aza de date Oracle ;i incorpora
o masina virtuala Fava
#$$$)#ionerii Oracle +-&usiness Suite au integrat aplicatii soft5are
#$$%)"ansarea pe piata a Oracle ;i,ce contine :BB de trasaturi noi,inclusive abilitatea
de a citi si a scria documente 8'".i a oferit,de asemenea,o optiune pentru Oracle
$A($eal Application lusters,o baza de date folosita ca inlocuitor pentru optiunea
Oracle #arallel Server(O#S
-
7/25/2019 Galerie Arta
5/22
C
Galerie de arta cu van"are
Galeria de arta Olin,situata in campusul Universitatii 3ationale de Arte ,sustine misiunea
educationala a Universitaii prin intermediul e*pozitiei de opere originale ale artistilorlocali,regionali si nationali.+*punand o gama larga de forme si stiluri de arta,galeria Olin
cauta sa stimuleze crearea si intelegerea artei contemporane pentru beneficiul Universitatii
3ationale de Arte si a intregii comunitati.
7nfiintata in 9:, galeria Olin sustine opere tridimensionale, sculpturi, precum si picturi in
cei 9BB metri patrati pentru e*pozitie.7n ultimii ani, galeria a gazduit lucrari ale unor
cunoscuti artisti nationali si internationali,precum)%avis Sengel,armen Secareanu,revor
&ro5n.
Galeria gazduieste anual e*pozitii apartinand intregului curent artistic medial,atragand
participarea artistilor recunoscuti si premiati din toata tara si din strainatate.'ai multe
e*pozitii sunt organizate in fiecare an,incluzand chiar si o e*pozitie a studentilor ce are loc la
sfarsitul primului semestru.
%in cand in cand,e*pozitiile vor fi amplasate in conunctura cu spectacole HIF Arts Series si
colaborari speciale cu diferite departamente si programe artistice.Jiecare spectacol include o
receptie de deschidere-o oportunitate de a-i cunoaste pe artistii participanti si de a interactiona
cu membri ai facultaii si alti studenti ai artei.
Anul acesta,cei curiosi sa vada despre ce este vorba vor avea surpriza de a asista la un mini-
concert muzical oferit de o formatie locala si un spectacol de teatru,realizat in colaborare cu
studentii Universitatii 3ationale de Arta eatrala si inematografica.
7n plus,pe langa e*pozitia propriu-zisa,vizitatorii interesati de domeniul artelor si dornici sa-si
dezvolte cunostiintele in legatura cu acesta,vor avea placerea de a asista la cursuri oferite de
profesori din cadrul Universitatii.7n timpul acestora,participantii au posibilitatea de a-siperfectiona indemanarea in ceea ce priveste crearea de obiecte decorative sau picturi,precum
si de a-si dezvolta cunostiintele cu privire la teoria artei.;or primi informatii referitoare la
principalele curente artistice,reprezentanti ai lor si se vor tine dezbateri in legatura cu
conceptiile fiecaruia asupra semnificatiilor diferitelor opere sau artisti.
$ealizarea evenimentului nu ar fi posibila fara autorul sponsorilor,care au oferit resursele
banesti necesare si au contribuit la decorul salilor utilizate in cadrul galeriei.
#rogramul evenimentului va fi afisat la intrarea in sala,realizat intr-o forma originala de catre
o parte a studentilor la Grafica din cadrul Universitatii de Arte.
#e langa faptul ca toate creatiile e*puse vor fi admirate de catre cei prezenti,invitatii vor avea
posibilitatea de a cumpara obiectele preferate.
%e aceea,pentru a tine o evidenta a tuturor evenimentelor din cadrulUniversitatii,organizatorul va constitui o baza de date care sa retina informatiile privind
-
7/25/2019 Galerie Arta
6/22
galeria de arta)artistii ale caror opere sunt e*puse,numarul de vanzari,datele clientilor si ale
personalului implicat.
Aceasta baza de date trebuie sa fie optimizata si sa permita dezvoltarea si e*tinderea
activitatilor Universitatii.
+ste necesar ca o evidenta a tuturor tranzactiilor infaptuite in cadrul activitatii sa fie
tinuta,pentru evitarea oricarei confuzii ulterioare.Absolut fiecare persoana implicata se varegasi in baza de date,care va contine datele sale,precum si rolul si activitatea efectuata in
cadrul evenimentului.&aza de date va retine si operele e*puse,dupa criterii precum curentul
artistic in care se incadreaza sau material specific utilizat.
4
-
7/25/2019 Galerie Arta
7/22
Studiul si analiza sistemului e*istent are ca obiectiv principal stabilirea cerintelor
informationale ale conducerii in vederea realizarii unui sistem informatic. Activitatile din
cadrul acestei etape includ studiul sistemului e*istent, analiza si evaluarea sistemului e*istent
si definirea directiilor de perfectionare ale actualului sistem. Studiul sistemului e*istent consta
in ) definirea caracteristicilor generale ale sistemului economic, studiul activitatilor de baza
desfasurate in sistem, studiul sistemului de conducere Ki studiul sistemului informational.
E
-
7/25/2019 Galerie Arta
8/22
7n urma investigarii sistemului e*istent se obtin o serie de informatii. +valuarea acestora se
realizeaza prin activitatea de analiza. Aceasta se realizeaza sub trei aspecte)
Analiza structuralaevidentiaza modul de structurare a datelor si legaturilor dintre ele. 7n
urma acestei analize se obtine modelul structural (static al sistemului e*istent (modelul
datelor. Analiza functionalaevidentiaza modul de asigurare a cerintelor informationale respectiv a
transformarilor de date (a tranzitiilor din cadrul sistemului prin care sunt satisfacute
cerintele informationale asociate domeniului economic (flu*ul prelucrarilor din cadrul
sistemului prin care intrarile sunt transformate in iesiri. ea mai utilizata tehnica este
diagrama de flu* a datelor. onform acestei tehnici se delimiteaza aria de cuprindere a
sistemului informatic e*istent (granitele sistemului, se identifica sursele de date, modul
de circulatie si prelucrare a lor si apoi rezultatele obtinute. $ezulta modelul functional
(modelul prelucrarii datelor.
Analiza dinamicaevidentiaza comportamentul elementelor sistemului la anumite
evenimente. Una din tehnicile utilizate este diagrama stare-tranzitie.
'odelarea proceselor este o tehnica de analiza ce identifica modul cum se desfasoara
evenimentul. 'odelele de proces (diagramele de flu* a proceselor reprezinta un flu* de
activitati dintr-o organizatie si )
furnizeaza o descriere naturala a modului cum se desfasoara activitatea modelataL
descrie secventa de etape si inregistreaza evenimentele care rezulta sau initiaza aceste
etapeL
stabileste cerintele informationale.
-
7/25/2019 Galerie Arta
9/22
-
7/25/2019 Galerie Arta
10/22
-
7/25/2019 Galerie Arta
11/22
E/+licatii ale dia,ramei entitate0relatie:
-fiecare sectiune are activitati proprii.%e e*emplu,sectiunea galeriei ce ofera participantilor
pregatire practica si teoretica reprezinta o oportunitate pentru cei interesati de fi initiati in
domeniul artistic,dar si pentru cei care dea au cunostiinte sau e*perienta in domeniu sa-si
puna la punct cultura artistica sau sa-si perfectioneze tehnica de lucru.
-fiecare membru al personalului ocupa o anumita functie,fapt care face necesara folosirea
subtipurilor pentru definirea clara a entitatii angaat.Sponsorii sustin echipa in desfasurarea
normala a evenimentului si imbunatateste simtitor intreaga organizare.
-la o anumita perioada dupa deschiderea salii de e*pozitie,vizitatorii se vor putea bucura de
recitalul unei formatii locale si de interpretarea unei piese de teatru moderne de catre studenti
ai actoriei.
-in cazul hotararii sale de a achizitiona un bun,clientul va primi o factura,ca dovada a
operatiunii incheiate.
In reali"area modelului tre1uie res+ectate constran,eri:
aGaleria de arta face parte din cadrul Universitatii 3ationale de Arte si poate fi impartita in ?
sectiuni,in functie de natura activitatilor ce sunt organizate.
bSe poate beneficia de o sponzorizare a e*pozitiei,care va duce la o crestere semnificativa in
ceea ce priveste calitatea desfasurarii evenimentului,ceea ce va atrage mai multi vizitatori si
potentiali clienti.
cGaleria are unul sau mai multi angaati care ocupa posturi specifice in cadrul sectiunilor.3u
poate sa e*iste un angaat in afara unei sectiuni.7ntre angaati e*ista o relatie de
subordonare(un angaat este seful celorlalti figurate in +$% prin intermediul unei relatiirecursive de la entitatea angaat la ea insasi.
dUn client poate lua parte la una sau mai multe sectiuni ale galeriei.+l poate participa doar in
cadrul e*pozitiei operelor de arta care vor fi oferite spre vanzare , poate lua parte in calitate de
spectator si la concert si piesa de teatru sau poate beneficia in acelasi timp de cursuri de
pregatire.Sala de e*pozitie poate beneficia de un agent de vanzari care sa se ocupe de
operatiile de vanzare-cumparare a creatiilorLin spatele celor petrecute in sala de concerte se
poate afla un organizator,iar un asistent trebuie sa fie prezent in sala de cursuri,cu scopul
asistarii profesorilor in eventualele lor cerinte sau dificultati.
elientul poate cumpara unul sau mai multe produse,in functie de preferintele si de
necesitatile sale
fJiecare gen de arta poate fi oferit spre vanzare,intrucat picturile si sculpturile au fost
realizate in primul rand cu scopul obtinerii de fonduri pentru spriinirea viitoarelor proiecte si
a intregii miscari artistice nationale.
9B
-
7/25/2019 Galerie Arta
12/22
Construirea 1a"ei de date
Prin construire se determina un model semantic, care sa reflecte cat mai fidel lumea reala,
construit astfel:
%) Se identifica o multime de concepte semantice (entitati, tipuri de entitati, proprietati
ale entitatilor, identificatorii entitatilor, relatii intre entitati ce dau informatii desprelumea reala.
#. Se asociaza obiecte simbolice formale, prin care sunt reprezentate conceptele
semantice.
.. Se defineste o multime de operatori formali ce pot sa transforme obiectele formale.
Etapele construirii unei baze de date sunt urmatoarele:
%)Studiul de fezabilitate, ce consta in cercetarea sistemelor e*istente, evaluarea costurilor
pe diversele alternative.
#) ercetarea sistemului e*istent (tipuri de date, dimensiuni etc..
.. Analiza sistemului prin determinarea cauzelor diferitelor evenimente si a adoptariimetodelor si a alternativelor posibile.
.) #roiectarea sistemului prin determinarea celui mai bun model de reprezentare si
prelucrare a datelor, de asigurare a securitatii si integritatii.
&) %ezvoltarea sistemului prin stabilirea detaliilor asociate datelor prevazute a fi luate in
considerare, a relatiilor dintre ele si a modului de reprezentare fizica.
2) 7mplementarea sistemului prin proiectarea, scrierea si testarea programelor, antrenarea
utilizatorilor, alcatuirea documentatiei, crearea si incarcarea fisierelor.
5. $evizuire si intretinere prin probe de lucru ale noului sistem, efectuarea unor eventuale
modificari, adaugarea de noi componente si urmarirea procesului de prelucrare a datelor.
#roiectarea urmareste obtinerea de baze de date care sa intruneasca urmatoarele calitati)
corectitudine, consistenta, distribuire, fle*ibilitate.
Criteriile de clasificare pentru determinarea modelului logic de date optim corespunzator
unei baze de date sunt:
- ;alidare structurala - reflectarea consistenta a modului de utilizare a informatiilor in
lumea realaL
- Simplitate - usurinta intelegerii structurilor chiar de catre utilizatori fara o pregatire
specialaL
- 3eredundanta - eliminarea, pe cat posibil, a reprezentarii de mai multe ori a aceleiasi
informatii sau a informatiilor ce se pot deduce logic din alteleL
- %istribuire - un model general aplicabil mai multor domenii, fara caracteristicispecifice unor aplicatii sau tehnologii particulareL
- +*tensibilitate - posibilitatea de a dezvolta noi componente cu efecte minime asupra
bazei de date e*istenteL
- 7ntegritate - consistenta in modul de utilizare si intretinere a valorilor din informatii.
99
-
7/25/2019 Galerie Arta
13/22
Pro+rietati ale 1a"elor de date relationale: O baza de date relationala apare ca o colectie de relatii(tabele catre utilizator.
Jormatul coloaneiDrandului este familiar si usor pentru vizualizarea datelor .
+*ista o multime de operatori pentru partitionarea si combinarea
relatiilor(selectia,proiectia,produsul,oinul,uniunea, intersectia, diferenta.
3u sunt pointeri e*plicitiLcone*iunile sunt facute numai pe baza datelor. "imbaul utilizat pentru interogarea bazei de date este non-procedural si similar limbii
engleze.
Utilizatorul nu specifica calea de acces si nu are nevoie sa stie cum este informatia
aranata fizic.
omenzile pentru refacerea datelor si acelea pentru realizarea schimbarilor in baza de
date sunt incluse intr-un singur limba S!".
+*ista o independenta totala a datelor.
Pro+rietatile relatiilor ta1elare:
O singura tabela are urmatoarele proprietati:
3u e*ista randuri duplicate
3u e*ista nume de coloana duplicate
Ordinea randurilor este neimportanta
Ordinea coloanalor este neimportanta
;alorile sunt atomice(nedecompozabile.
9
-
7/25/2019 Galerie Arta
14/22
+ntitatile U37;+$S7A+A 3A7O3A"A %+ A$A si GA"+$7A %+ A$A intre care
e*ista o relatie 9)9 devin doua tabele U37;+$S7A7 S si JAU$7. #entru fiecare dintre
ele /transformarea0 in tabele se face astfel)
abela U37;+$S7A7 are cheie primara campul 7dMUniversitate, tabela GA"+$77 campul
7dMGalerie.heia primara din tabela GA"+$77 devine cheie straina in tabela
U37;+$S7A7.Scrierea efectiva a tabelelor se face prin comanda S!")
CREATE TA3LE Universitati (
7dMUniversitate ;A$6A$
-
7/25/2019 Galerie Arta
15/22
7n mod asemanator se transforma in tabele si entitatile GA"+$7+ %+ A$A si A3GAFA.
Atributele specifice numai unui subtip devin campuri optionale in tabela finala)
heia primara din entitatea GA"+$77 devine cheie straina in tabela A3GAFA7 iar scriereaefectiva a tabelelor se face prin comenzile)
CREATE TA3LE Galerii(
7dMGalerie ;A$6A$
-
7/25/2019 Galerie Arta
16/22
+ntitatea A3GAFA poate fi modelata folosind o unica tabela. Un angaat este in relatie cu
ceilalti angaati ,fapt figurat printr-o relatie recursiva.Aceasta va fi trecuta in tabela prin
introducerea unui camp care va fi cheie straina, de e*emplu 7dM'anager. Se va face o
relationare intre cheia primara (7dMAngaat si aceasta cheie straina)
rearea efectiva a tabelului se face astfel)
CREATE TA3LE A3GAFA7(
3#MAngaat ;A$6A$
-
7/25/2019 Galerie Arta
17/22
7n continuare, pentru modelarea legaturii dintre entitatile S#O3SO$7NA$+ si S#O3SO$
tinand seama ca relatia dintre ele este nontransferabila, la trecerea in tabele (S#O3SO$7NA$7
respectiv S#O3SO$7, cheia primara din S#O3SO$7 trebuie sa devina cheie straina in
S#O3SO$7NA$7 S7, in plus, trebuie sa contina valori care nu se modifica, deci va fi o
coloana cu valori care nu se pot modifica.
abelele se creeaza astfel)
CREATE TA3LE S#O3SO$7NA$7(
%ata %A+ #$7'A$ @+,
;aloare 3U'&+$(,
lauza ;A$6A$
-
7/25/2019 Galerie Arta
18/22
Sponsorizarile se acorda Galeriei de Arta. Astfel, cheile primare din GA"+$77, respectiv
S#O3SO$7, devin chei straine in S#O3SO$7NA$7)
CREATE TA3LE Galerii(
7dMGalerie ;A$6A$
-
7/25/2019 Galerie Arta
19/22
#entru modelarea unui arc,de e*emplu pentru entitatea G+3, aflata in relatie cu entitatile
#7U$A sau SU"#U$A, se definesc trei tabele)
heile primare din tabelele #7U$7 si SU"#U$7 devin chei straine in tabela
G+3U$7.ampurile 7dM#ictura si 7dMSculptura sunt insa optionale.heile straine din tabela
G+3U$7 trebuie sa fie optionale deoarece pentru o inregistrare doar una din ele este active,
cealalta fiind nula.abelele se creeaza dupa cum urmeaza)
CREATE TA3LE #7U$7(
7dM#icturi ;archar
-
7/25/2019 Galerie Arta
20/22
+*ecutarea acestor comenzi au ca efect crearea tabelelor picture, sculpturi si genuri iar
vizualizarea structurii acestor tabele se realizeaza cu autorul comenzii describe.
%escribe picture
%escribe sculpturi
%escribe genuri
#entru adaugarea datelor intr-o tabela se foloseste comanda 73S+$ 73O.
7nsert into picture
;alues (19BB2,94L
7nsert into picture
;alues (1
-
7/25/2019 Galerie Arta
21/22
7nsert into sculpturi
;alues (1
-
7/25/2019 Galerie Arta
22/22
3I3LIOGRA7IE
http)DDciberneti>a.?*.roDseminar9Mdesigner.html
http)DD555.5asheff.edu @evin "oney, Oracle %atabase 9Bg)he omplete $eference(Osborne Oracle #ress
Series,C mai,