What the Duke Desires

Sabrina Jeffries

Cl,plaight O 2013 Debor-ah Gonzales

Edilie pullicate pentru prirna .rrri de Pocket Books,

, divizie a Simon & Sci uster, Inc.

!)++++

\ftr^^Alma este marcd irr|egistnte a Grupului Editorial Litera

O.P. 53; C.P 212, sectot 4, Bucuretti, Romania

tel.: 021319 63 93; 0752107777

Ce iqi doregte un duce

Sabrina Jeffries

Copyright O 2020 GruP Media Litera

pentru verciunea in limba romane

Toate drePtwile rezervate

Editor: Vidraqcu 9i fiiiRedactol: Daniela Nae

Corector: Emiua Achim

CoPerti: Flori Zahiu

Tehnoredactare gi prepress: loana Cristea

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Romaniei

JEFFRIES, SABRINA

Ce igi doregte un duce / Sabrina Jeffries

trad. din lb. englezi: Larisa Din -Bucureqti: Liteta, 2020

ISBN 978-606-33-5002-3

L Din, Larisa (trad.)

827.711

SRsRrr{e Jrrrrurs

e",/{6,"fa r-{rt"Traducere din limba engleze

Larisa Din

LITEFIABucure9ti

2o2C)

Capitofut 1

Covent Garden, Londra, aprtlie 1828

in tot teancul de scrisori nu era nici macar una din partea luiTristan.

Cand ceala groasi a diminetii incepu si se risipeasci, Lisettearunci scrisorile pe masa din biroul lui Dom. Era tipic pentru el. Laplecarea ei din Paris, Tristan ii promisese ci avea si ii scrie o datipe septimana. Totusi, chiar daci inceputul fusese promitdtor, dejatrecuseri mai bine de doui.luni fird nici o veste de la el.

Desi ce era micinati de griji, incercAnd si-si dea seama ce anu-me se intimplase de il ficuse pe Tristan sd nu-i mai scrie, era furi-oasi pe netrebnicul ei frate si ar fi dat orice si-l faca sA se simtii lafel de riu ca ea.

-Egti sigura cd nu vrei sd vii cu mine in E&nburgh si md ajulicu ancheta asta? se auzi glasul lui Dom. Ai putea si iei notile pen-tru mine.

Lisette lntoarse privirea gi il ziri pe fratele ei vitreg in pragul usii.La cei 31 de ani ai sdi, era mai zvelt si mai in formi ca niciodati, iarpe obraz avea o cicatrice despre care refuza si vorbeascd gi pe carenumai Dumnezeu stia cum o cepetase. Dar era in continuare un aju-tor de nddejde.

De cele mai multe ori. Ea se incrunti. Uneori, putea si fie la fel denesuferit ca Tristan-

in aceste sase luni de cAnd Dom o adusese cu el din Franfa, Li-sette muncise din greu ca si transforme casa aceea in care locuiaucu chirie intr-un adevirat cemin. Faptul ci servea drept sediul firmeiManton's Investigations nu insemna ci trebuia si fie un spalu recesi impersonal. Si, cu toate acestea, cu ce se alesese in urma tuturoreforturilor sale? Cu un alt birbat dornic se ii dirijeze viata.

Lisette ramase pe scaun si se uitd lung la el.

Sabrtna JelJYrcs

- Stii prea bine ci nu ai nevoie de mine se iau notile Nu-!i scapa

ni.ci un cuvAnt.--- - O",

";ti mai pricepute la descrieri decAt mine' intotdeauna

reugegti si observi lucruri pe care alli nu le observi'

Lisette i9i dddu ochii peste cap Si zise:

-Vin doar daci imi promili ce o si mi lasi si fac si altceva decdt

si descriu lucruri gi se-!i pregetesc ceaiul'

- Spre exemplu? o intuebi el, uitandu-se lung la ea'

- Si intervievez martorii, si urmiresc suspecfii, si am o armd'

Dom micar nu izbucni in rAs. Tristan ar fi ficut-o' cu siguranla'

Dupi care ar fi inc etcat din nou sd:d geseasce un so! potrivit printre

aroganlii sei prieteni soldali din Paris, care treiau cu impresia cA o

blat'a fata pe lumatate englezoaicd, aqa cum era ea' ar fi trebui si le

fie profut i ,ucrrnoscetoare intrucat catadicseau si se uite la ea'

in schimb, Dom continu; se o Priveasce lung 9i ficu un pas

in birou.

-$tii micar si foloseqti o arma?

- Da. M-a invilat Vidocq.

Ce-i clrept, o singuri date, inainte ca Tristan se pun;' capet

le{iilor, dar Dom nu trebuia sa gtie asta'

Tristan era deja foc ti Par; pe Eugene Vidocq, fostul gef al servi-

ciilor secrete din Franla.

- Nu-mi vine si cred ci fratele nostru te-a lesat in Preaima ace-

1ui ticilos.Ea ridici din umeri.

-Aveam nevoie de bani, rispunse ea lar Vidocq avea nevoie de

cineva de incredere la S0retd Nationale care sd il ajute si-gi orga-

nizeze loate fiEe1e de catatog cu descrierile infractorilor' A fost un

post bun.' 9i, ,pru *"r""

"i mirare, ii ficuse plicere si lucreze acolo' Dupi

moarteamamei sale, in urmi cu trei ani, Lisette acceptase se se mute

in Paris aleturi de Tristan, sperAnd din tot sufletul s; iti gtseasci de

lucru, ceva care si ii alunge durerea aceea' Iar Vidocq ii oferise un

post in sluiba lui. El fusese cel care o invilase munca de investiga-

tor. Ba chiar ii propusese se o atgajeze drept agent pentru Sfirete'

pozilie pe care o mai oferise in trecut altor femei' dar Tristan ii in-

terzisese se o faci.

2+

-

ce i{ foreye un f,uce

-Lisette isi dedu ochii peste cap. Bineinteles ci, in timp ce Tris_

tan avusese tot dreptul sii lucreze ca agent pentru S0ret6 in totiacesti ani, sora lui trebuia tinuti in puf piini ce avea sa_si ge_seascA un sot. Lucru care pirea din ce in ce mai pufin posibil odaticu trecerea timpului. Pentru numele lui Dumnezeu, avea deja 26de ani!

-Ei bine, Dom? Ce spui? il intrebi ea pe fratele ei. Daci vin cutine, o se me hsi sa fac mai mult decAt si iau notite?

- Nu acum, dar poate ci data viitoare.,.-Asta obitnuia se spune gi Tristan, mormei ea. Dar nu ficea de_

cat sa comploteze pe la spatele meu ca sd-mi giseasce un sot, iarcdnd a vizut ci nu are sorli de izbiindd, m-a trimis la tine in Londra.

- rlucru pentru care sunt profund recunoscitor, spuse Dom,

schit6nd un zdmbet.

-Nu incerca si-mi distragi atentia cu astfel de complimente. Sistii ce nu am de gAnd si mi cisitoresc cu nici unul dintre cei aleside tine.

- Foarte bine, rdspunse el vesel. pentru ci nu am si aleg pe ni_meni. Sunt prea egoist, nu weau si te dau pe mAna unui sog. Amnevoie de tine aici.

-Nu te cred, spuse ea, privindu-l sceptici.

- -B1 da, draga mea. Ai o multime de informatii despre metodelelui Vidocq in miatea ta ascuFta. Ar fi o prostie din partea mea si_gigAsesc un sot fera se profit de acest izvor de informatii.

Lisette se mai imbunA. Ce-i drept, Dom fusese mult mai dornicsi o invete dedesubturile afacerii lui decat s-ar fi asteptat ea. poatepentru ca muncise din greu si ajungi unde se afla acum, dupi ceGeorge il lisase firi nici un ban. Sau pentru cd igi amintea cu dragde copiliria lor.

in orice caz, era dispusa si-i acorde mai mult timp. poate ca, incele din urmi, avea si fie de acord si-i dea mai mulie atributiuni.Unele ceva mai interesante. Poate ce avea sd se bucure de o.""i" d"a caliitori, de a-si potoli dorul de duci pe care il mogtenise de la tatiiei. Era o dovadi gditoare de incredere din partea lui Dom si o lasesingure acasi o siptamani intreage, doar impreuni cu servitorii. Eraprima oara cand ficea asta.

-Carevasdzic1,, crezi ce am o minte ascutite, zise ea.

2s

-

Sabrina leffries

-- Pe lAngi o personalitate puternica 9i enervanti' didu el si spu-

na, dar, cind o vazu incruntandu-se' isi schimbd tonul Dlr':a' cr:d

cd eqti foarte isteata. Draga mea' ai o mul;ime de calitdti' iar eu le

apreciez pe toate. Eu nu sunt la fel ca Tristan'-"--

Sil,r, ,ir" "., "tuncAnd o privire peste scrisorile de pe birou' Ci

tot veni vorba de fratele nostru cel afurisit' nu am mai auzit nimic

l"rpr" el de l,-rrri intregi. Nu-i sti in fire si fie atat de tecut' De regulA'

imi scrie o dati Pe siptamani'Dom se apropie de masi 9i incePu se strange cateva documente

de care avea nevoie pentru calatorie'

- Probabil ci l-a pus Vidocq 1a treabd

-Dar anul trecut Vidocq a fost obligat si demisioneze de la con-

ducerea Sfrret6.

Dupi inliturarea Iui Vidocq;Tristan reuqise cu greu se-9i pestreze

poJi O"t nina .i ea nu fusese niciodati agent' igi pierduse 1ocul

'de munca. Aga ca fratele ei hoti.rAse ci venise timpul ca ea si-gi gd-

"""r.a un so1, fie el si un englez Si, dat 6ind ci,el nu indriznea si

se intoarca in Anglia din cauza acuza$ilor de talhirie' Dom fusese

insarcinat se o aduci in Londra'l,qirrrr.l prob"bil ci noul 9ef i-a dat alt caz' spuse Dom' begAn-

du-gi documentele in bagai.

- Md ittdoi"r. profund, zise ea, ridicAndu-se de la birou 9i indrep-

tAndu-se spre fereastri' Noul qef de la Strret€ nu il simpatizeazi'

-Asta ioar pentru ce Tristan este foarte bun in ceea ce face Noul

sef e un incapabil, aga ci e furios pe oricine indriznegte sa-l ecliPse-

ze. Cu toate ca, [a drept vorbind, indrizni el si spuni' lratele nos-

t^ ^ru

t"l"rrt 11 de a pune la incercare ribdarea oricirui angaiator'

isi f"." propriil" sale reguli, lucreazi la cele mai ciudate ore s'i are

tendin!a de a nu oferi prea multe detalii despre ce face'

-Siqtii ca tocmai te-ai descris pe tine insuli' mormii ea'

Dom lncePu sa radi gi zise:

-Ai dreptate, recunosc' Doar cd eu lucrez pentru mlne lnsumr'

asa ci imi permit sa m; comPort aga' in schimb' Tristan are superi-

ori cirora trebuie si le dea raportul'-- lAt dr"nr"r", zise ea, privind in gol pe fereastri'

-Brusc' ceva ii

atrase atenlia - un birbat imbracat cu un palton gri' aflat peste stra-

da, se uita lung la casa lor' I se piru atat de cunoscut' Semana cu "

26

Ce isi foreste un [uce

Veni mai aproape de fereastri, dar berbatul se fecu nevdzut inceati. Simli un fior pe gira spinirii, dar se fo4i si il ignore. Nu aveacum si fie Hucker. Ce si caute in Londra? Nu, era in yorkshire, ald_turi de restul oamenilor lui George. Sau, cine stie, poate ci nici mi_car nu mai lucra pentru el.

Dom se apropie de ea 9i zise:

- Pe lingi asta, ar mai fi faptul ci are tendinla saceitoare de a dade bucluc firi micar si incerce.

-Cine? intrebe ea, tresirind si indepirtandu-se de fereastrd.- Tristan, spuse fratele ei, privind-o nedumerit. Doar despre el

vorbeam, nu?

-Da, bineinteles, zise ea, incercdnd sa-l dea uitirii pe Hucker.Tocmai din cauza asta imi fac griji in privinta lui. Chiar 9i Vidocqobisnuia si spuni ci ii place si se joace cu focul,

- E adevirat, dar reugeste de fiecare datd si scape nevetemat. Nuare nevoie de ajutorul tiu. Spre deosebire de mine, zise el cu o expre_sie nevinovata. intinse apoi mdna qi ii areti o taietud in man;si.Vezi? Am rupt-o chiar in dimineata asta. poti s-o repari?

Era evident ci doar incerca se o facA si dea uitdrii grijile, ceeace era tare dreguf din partea lui. Fera sa mai spund nimic altceva,Lisette lue minusa, isi scoase cutia de croitorie si incepu sa o coase.

Dar in tot acest timp nu reusi sd-si ia gAndul de la berbatulacela pe rare ilvizuse infatacasei. Oare siii spundluiDom despre el?Nu, ar fi fost o prostie din partea ei. Dom ar fi fost in stare sa rimaniiin Londra, ceea ce le-ar fi fdcut mai mult rdu. Cu toate ci afacerea lrrimergea din ce in ce mai bine, nu-si permitea se refuze un caz atatde profitabil precum cel din Scogia.

In plus, nici micar nu e{a sigure ci avea motive de ingrijorare.Trecuseri ata9a ani de cAndpirisise mogia. Se putea ca nici mecar senu fi fost vorba despre Hucker. Nu avea nici un rost si il ingrijorezepe Dom firi motiv.

Tocmai terminase de cusut menusa, cand servitorullui Dom, careavea si rol de majordom, valet gi lacheu, intra in camera si zise:

-Domnule, este aproape ora noui. Aveli doar o lumitate de orAsii ajungeti la docuri.

- Mulpmesc, Skrimshaw, mormii Dom. $tiu si eu $ citesc ceasul.Bdrbatul se ficu rogu la fa1i.

27

-Sa7rina!ffiu--imi cer scuze, domnule, dar, ,,aqa cum valurile se revarsi pe

term, aSa se scurg 9i clipele noastre spre sfirgit"''-- viri"a" f n""lom schimb6ndu-se Ia fale' Lisette incepu si rida

si se srabi se spuna:' -5,"i hrriq,ir, Shaw, am eu griji sa ajungi la timP Se pregiteEte

imediat de plecare.

Skrimshaw nu piru tocmai convins, dar 1e intoarse sPatele 9i iegi

din cameri

-Jur ci, daci se mai apuci si-mi recite din Shakespeare' o si-l

dau afari, mormii Dom.

-Ba nu o si faci asta. N-o si mai giseqti pe nimeni dispus si fac'

tot ce face el pentru bani atAt de Putini' ^zise ea' dupS care termina

de cusut mdnuga fi i-o intinse lui Dom ln Plus' itii prea bine ca

provoci spunindu-i pe numele seu adevirat''

-Ah, p"ntrr, numele lui Dumnezeu! zise el' punindu-gi nervos

*a"rrgt. i.f" "* a" gind sd mi adresez servitorului meu cu numele

siu de scene, nu me intereseazi cum i9i petrece serile' --

-Ar trebui sa te porti mai frumos cu el, incerci ea si-1linigteasci'

Din cauza insistenlei tie ca el sa ramine acast' se-mi Poarte de griji

,""r" .it "gti

t,-, pt"cat, a fost nevoit sd renunle la un mic rol pentru

care ar fi trebuit sA inceapi rePetitiile saPtamana asta in orice caz'

are dreptate. fu trebui si pleci Deja au inceput si se scurge cLiPele'

zise eafincercdnd si-gi ascundi zAmbetul'

Dorn igi didu ochii peste cap, dupi care se indrepte spre ula' dar

se opri o clipi 9i aruncd o privire spre ea'

-Cit despre Tristan' daca tot nu Primegti nici o veste de la-eL

pana .irrd -a irrtorc eu din Scotia, o sa vad atunci ce reuqesc si aflu-

- Mulgumesc, Dom, spuse ea, gtiind ci nu ii era deloc ugor si

fac6 asta.

- Dar se nu-!i inchipui cd o si plec in Franla in cautarea ne-

trebnicului dluia, mormii el Poate doar dace mA pleteqte cineva

pentru asta.'--- lL ri-p eqti tu in Edinburgh, poate c' o si reuqesc si..rezolv

o anchete sau doui, replici ea Ca si am chiar eu cum sa te plitesc'

- Si Etii cd nu e amuzant, zise el incruntat Promite-mi ci n-o s'

faci nimic necugetat.

Lisette ii oferi un su(as enigmatic 9i arunci o privire spre ceas'

- O si pierzi vaporul daci nu pleci in dipa asta'

-

Ce i/ foreYe un" f,uce '-- Lisette, pe cuvent. daci faci...

- Hai, du-te, zise ea, impingdndu-l pe usi. $tii prea bine cd era oglumA. Nu-1i face griji in privinla mea, nu o si petesc nimic.

In cele din urmi, Dom pleci, mormiind ceva despre servitoriobraznici 9i surori problematice. Lisette incepu sa radi si lgi indrep-ta din nou atenfia spre scrisorile de pe masi, sortAndu-le in functiede ancheta cu care aveau legituri, dupi care asezi intr-un alt teanccererile pentru cazuri noi, ca sd le verifice Ia final.

isi petrecu ziua rispunzand h scrisori, ludndu-si notite desprecazutie care ar fi putut si-l intereseze pe Dom 9i ocupAndu-se detreburi gospodiresti. Abia la miezul noptii merse la culcare. Nici nuavea rost si incerce si adoarmd mai deweme, cici strizile luiaude oameni in drumul lor spre teatru. ii plicea la nebunie agitatiaaceea, fiindci o ducea cu g6ndul la teatrele unde obisnuia si joacemama ei, in Toulon,

incepea si se facd mai liniste pe strezi odatd ce mergea la culcaresi, in general, nu se schimba mai nimic pini la prAnz, cel pulin undelocuiau ei, la capitul Bow Street.

Asa ci, atunci cAnd auzi bitii puternice la uga de la intrare inzoni al,ei, simti cum i se opreste inima in loc. Cine putea si fie laora aceea? Dumnezeule, oare se intamphse ceva la plecarea lui Domin Edinburgh?

Se gribi si-gi tragi halatul peste cimasa de noapte qi cobori inholul de la intrare. unde dadu peste Skrimshaw, care deja se indreptaspre uge, mormaind. Nici nu apucibine si deschidi usa, cdnd se auzio voce rasunetoare:

-Vreau sd vorbesc cu domnul Manton in clipa asta!- Domnule, imi pare riu, spuse Skrimshaw, intrAndu-si imediat

in rolul de majordorn, dar domnul Manton nu primegte clienli laora asta.

-Nu sunt clientul lui. Sunt ducele de Lyons, zise birbatul pe unton rece, manat de genul de furie de care doar cei din inalta aristo-crafie erau in stare. Si o si faci bine si me primeasce.

Vorbele lui apisate o ficura pe Lisette se iasa in intampinarea lui,cuprinsi de panicd.

-Dace nu, continui ducele, o si mi intorc cu politia gi nu o si neoprim pane ce nu intoarcem casa cu susul in jos, pani ce nu ii gdsimpe el si pe...

,1

i

I

-sab,ina!ffies--Nu e acasi, spuse Lisette, dAnd buzna pe sciri, firi sd-i pese

cum arata. Ultimul lucru de care avea nevoie Manton's Investiga-

tions era un duce furios care si dea buzna cu o armati de polili9ti

doar pentru ci nu-i convenea ceva. Ar fi iscat b6rfe ce puteau sd 1e

ruineze afacerea.

Dar, odati ce ajunse la capihrl scirilor 9i il v'zu pe b;rbat in fala

ei, se opri. Pentru ci individul din pragul us,ii, de ldngi Skrimshaw'

nu ar;ta ca un duce,

Desigur, era imbricat cu hainele unui duce O pildrie din mitase

scumpal un palton impecabil din cagmir 9i o lavalieri perfecta' Da]

toli Jucii pe care ii vizuse ea desenali in ziare sau in publicalii satiri

ce erau cirunfi gi cocogali.

Ducele acesta nu era nici una, nici alta Era inalt, cu umerii 1a9i'

un berbat cum nu mai vizuse niciodate. Nu era chipeg, tresAturile

Iui fiind prea ascutite. Maxilarul era prea proeminent, ochii prea

infundaliin orbite, iar plrul acela blond era pulin prea drept ca si

fie la modi. Cu toate acestea, cu siguranle, era un birbat atrigetor'

iqi spuse ea, furioasi cd se oprise si observe astfel de detalii'

- Dom nu e acase, rePete ea.

-Atunci spune-mi unde e!

Chiar se agtepta si i1 asculte orbeqte, i9i zise ea nervoasi Era

obignuita sa aibi de-a face cu birbali ca el 9i nu avea de gdnd si se

lase intimidati. La urma urmei, nu gtia ce era la mijloc'

-Domnule, tot ce ili pot spune e ce e plecat din oraE, ancheteazi

un caz,

Ochii lui, intr-o nuanli de verde jad, o strifulgerard, risipind ori-

ce urmi de preficitorie. Cu o singuri privire neiertitoare' ii desluqi

vdrsta, rehliile famiiiale 9i povestea de viali, facand-o se se simte

exact cum era... 9i cum nu era.

Ochii aceia pitrunzitori nu se dezlipiri o clipd de ea'

-Si dumneata cine egti? Amanta lui Manton?

Cuvintele lui, rostite pe un ton mdndru, il ficuri pe Skrimshaw

se roEeasce, dar, inainte ca servitorul si apuce si spuna ceva' Lisette

il prinse de bral 9i ii zise:

- Shaw, mi ocuP eu.

cu toate ca se incordi, servitorul ii cunoqtea prea bine tonul care

nu lisa loc de interpretiri. Afa d, reticent, fecu un Pas in spate'

-De unde qtii ci nu sunt soia lui Manton? intrebA ea sf,d;toare'

30

-

Ce isi, foreste un [uce

- Pentru ci Manton nu are sotie.Ce bddiran lngamfat! Sau, cum ar fi sp:us mama ei, ce englez! poa_

te ci nu arata ca un duce, dar chiar se comporta ca atare.- Asa este, nu are sotie, dar are o sora.Preg de o clip5, il prinse pe picior gregit. Dupd care se redrese si o

pdvi suspicios.

- Eu nu gtiu sa aibe vreo sord.De data asta, Lisette chiar se enervi la culme. Ignore amenintirile

lui, faptul ci diduse buzna in casa ei il mijlocul noptii sau ca aveadoar un halat pe ea. in clipa aceea, vdzu in faga ochiloi un alt George,un individ increzut gi dur.

,-In!eleg, spuse ea, fdcand un pas spre el. Ei bine, se pare ci gtiiindeajuns de multe despre domnul Manton, asa ca nu e nevoie sA_lispunem noi cum sa dai de el. La revedere, domnule,

Lisette wu si se indrepte spre usi, dar ducele ii tiie calea. Ea ri_dicri privirea, speriate, iar in clipa aceea citichipul lui.

o urmi de respect pe

-imi cer scuze, domnigoari, s-ar pirea ce am pornit amandoicu stAngul.

- Dumneata ai potnit cu stangul. Eu pur si simplu am fost marto_ri la prostia dumitale.

Ducele o privi gocat, fiind limpede ci nu era obisnuit si ii vor_beascd cineva astfel. Dar apoi incuviintii 9i zise:

- Si zicem ci asa e. Si poate ce ai dreptate. Dar se stii ca ammotive intemeiate pentru care se reaclionez asa. Di-mi voie se-tiexplic situatia si iti promit ce o si fiu cuviincios.

Lisette il privi sceptici, moment in care Skrimshaw ficu un passpre ea gi ii sopti:

-Domnigoari, dace ali putea macar si vi indepirtagi de uga des_chise, ca nu cumva sa va vade cineva imbrecate a$a,..

Brusc, Lisette isi dadu seama cd era in pragul usii, imbricatd doarin cdmasa de noapte gi halat gi ci arfi putut se o vadd oricine. Nici nuera de mirare ci ducele isi inchipuise ci era amaata lui Dom.

-Da, desigur, mormii ea, dupi care ficu un pas in spate gi il lesape duce sd intre in casi.

Acesta inchise uga in urma lui si spuse:- Multumesc domnigoari...-Bonnaud, completi ea.

3l

Sa6rina !effries

Dar, inainte si apuce se-i explice de ce ea 9i Dom aveau nume

diferite, ducele zise, pe un ton incordat:

-Ah, egti sora aceea.

Substratul cuvintelor lui o ficu si roqeasci'

- Adici bastarda? intrebe ea Pe un ton sec'

- Cea care e gi sora lui Tristan Bonnaud, rispunse el, analizind-o

din cap pAni-n Picioare.- vr"i sa ,poi .a il cunoqti pe fratele meu? il intrebi ea cu sufletul

1a guri."-Se poate spune 9i aqa. El e motivul pentru care mi aflu aici' zise

et, pri*ra-o l,-tttg Speram ca Manton si-mi spune ce cauti netreb-

nicul acela in Londra, Dar presupun ce nici pe dumneata nu te pot

convinge si-mi sPui.

Lise-tte simli un fior pe gira spinErii Nu era semn bun Daci Tris-

tan fusese atat de nesabuit incat sA se intoarce in Anglia "Nu, era de-a drePtul imPosibil

- Domnule, mi-e teami ci te ingeli Tristan n-a mai fost in Londra

de ani intuegi. Dace ar fi venit, cu siguranli m-ar fi anunlat Dar nici

eu, nici Dom nu am primit weo veste de la el'

Ducele o cercetd din Priviri.- Ceea ce inseamni ce am avut drePtate in privinqa 1ui' Mi s-a

perut ciudat ca un birbat cu o reputalie ireproqabili.ca Manton

si suslini acliunile lui Bonnaud, dar daci spui ci nu e la curent cu

ce face,.,

- Domnule, la ce te referi? intrebe Lisette, cu pulsul crescindu-i 1a

fiecare cuvdnt al ducelui. Ce a ficut fratele meu?

- Domnigoari, te rog si mi ier!i, dar prefer se discut asta cu Man-

ton, cdci el nu are de pierdut Ia fel de multe ca dumneata' Spune-mr

unde se afli gi o si te las in Pace.

Chiar se aqtepta si-1 lase si plece dupi ce ii diduse de ingeles ci

Tristan facuse ceva ingrozitor? Nici gind!

- Dupa cum 1i-am iis deja, nu pot si-;i spun unde se afle fratele

meu. Dar, daci imi spui ce anume crezi ce a ficut Tristan' ili Promit

si am o atitudine 1a fel de impa4ialii cu Privire la actiunile lui pre-

cum cea de care ai dat dovadi dumneata'

Skrimshaw aproape ci izbucni in ris, dar igi masci amuzamentul

tugind, sub privirea furioasi a ducelui'

-S-arpdreaci suntem intr-un imPas, spuse ducele peun ton rece'

32

-

Ce isi doreye un fuce

Lisette iqi incrucige bratele la piept si zise:-Da, a9a s-ar pirea.-Nu am de gAnd si plec fare informaliile de care am nevoie.- Iar_ eu nu am de gAnd si-!i spun nimic inainte si aflu ce se petre_

ce cu adevdrat. Asa ci trebuie si iei o decizie. Fie imi povestegti clarsi la obiect ce te superi si te ajut si rezolvi problema, fie te iniorci ladumneata acasi gi attepli o siptemane panA ce se lntoarce Dom.

- O siptimAni? exclami ducele.- Dupi cum ti-am spus deja, e plecat pentru o ancheti. Astfel de

lucruri se pot intinde pe zile intregi.Lyons ldsi si-i scape o injurifuri.-Sper ce ili dai seama ci pot veni cu o armati de ofi1eri ca si

intoarcem casa cu susul ln jos si si afldm toate informa;iile de careavem nevoie.

De data aceasta, ea fu cea care ii arunci o privire sfiddtoare.-Da, stiu ce poli face asta. Dar vei vedea ci atitudinea asta o se

md enerveze si nai tare. Pane cand te lntorci dumneata cu ofiterii,o si mi descotorosesc de orice informatii. Si atunci n_o se ai incotrodecAt si mi arunci in temniti dacA wei sd scoti ceva de la mine.

Ducele ficu ochii mari, dupi care izbucni in ras, ceea ce o surprin_se pe Lisette.

- Domnisoard Bonnau4 mdrturisesc ci egti un adversar redutabil!- O iau drept un compliment, spuse ea afectati.- Cum altfel? Preabine, o sa-ti spun tot ce wei si stii dacd promifi

cd imi spui gi dumneata tot ce gtii. Dar numai daci discutem intrepatru ochi, zise el, aruncAnd o privire spre Skrimshaw.

Acum, dupi ce reusise sd castige lupta, incepu si-si faci griji inprivinta rizboiului. Daci voia se discute cu ea intre patru ochi, in-semna ci Tristan ficuse cu adevirat ceva teribil.

- DesigUr, rosti ea cu un tremur in voce, dupi care se intoarsespre Skrimshaw si zise: Roag-o, te rog, pe doamna Biddle si ne adu_ci ceaiul cAt timp noi ne retragem in birou. Ceva imi spune ce o siavem nevoie.

-Eu cred cd o sA aveti nevoie de ceva mai tare, mormii Skrim_shaw, dupi care lui piliria si mantia din bratele ducelui si porni sprepartea din spate a casei.

Lisette didu se urce scirile si zise:

JJ