Frotiul de sângeFrotiul de sânge

Frotiul este un preparat microscopic care se Frotiul este un preparat microscopic care se realizează prin etalarea materialului biologic în realizează prin etalarea materialului biologic în monostrat pe lame portobiect. Aceste preparate monostrat pe lame portobiect. Aceste preparate se efectuează din sânge, din secreţii (mamare, se efectuează din sânge, din secreţii (mamare, bronşice, vaginale), din celule provenite din bronşice, vaginale), din celule provenite din descuamări epiteliale sau exfoliere şi din descuamări epiteliale sau exfoliere şi din sedimente celulare (urină, suc gastric, bilă, LCR, sedimente celulare (urină, suc gastric, bilă, LCR, lichid de ascită sau lichid pleural). Indiferent de lichid de ascită sau lichid pleural). Indiferent de materialul biologic utilizat, tehnica frotiului este o materialul biologic utilizat, tehnica frotiului este o metodă des utilizată în citologie, devenind metodă des utilizată în citologie, devenind prioritară atât în domeniul cercetării biologice cât prioritară atât în domeniul cercetării biologice cât şi ca procedeu diagnostic în practica medicală.şi ca procedeu diagnostic în practica medicală.

Examenul morfologic al elementelor celulare se Examenul morfologic al elementelor celulare se face pe:face pe:

preparate proaspete necolorate preparate proaspete necolorate Metoda Metoda : Pentru examinarea elementelor : Pentru examinarea elementelor

celulare sanguine pe preparate proaspete celulare sanguine pe preparate proaspete necolorate, se recoltează cea de a doua necolorate, se recoltează cea de a doua picătură de sânge apărută după puncţionare, pe picătură de sânge apărută după puncţionare, pe partea centrală a unei lame portobiect partea centrală a unei lame portobiect degresată, se acoperă cu o lamelă şi se degresată, se acoperă cu o lamelă şi se examinează imediat la microscop. examinează imediat la microscop.

RezultateRezultate : hematiile apar colorate galben- : hematiile apar colorate galben-verzui, aşezate în fişicuri, leucocitele apar ca verzui, aşezate în fişicuri, leucocitele apar ca celule mai mari decât hematiile, mai rare şi mai celule mai mari decât hematiile, mai rare şi mai strălucitoare.strălucitoare.

preparate proaspete colorate supravitalpreparate proaspete colorate supravital Metoda : Metoda : Pentru examinarea preparatului Pentru examinarea preparatului

proaspăt colorat supravital, se procedează ca în proaspăt colorat supravital, se procedează ca în cazul preparatelor proaspete necolorate, cazul preparatelor proaspete necolorate, adăugându-se la marginea lamei portobiect, o adăugându-se la marginea lamei portobiect, o picătură de albastru de metilen. Colorantul picătură de albastru de metilen. Colorantul pătrunde prin capilaritate.pătrunde prin capilaritate.

Rezultate: Rezultate: Nucleii leucocitelor şi unele din Nucleii leucocitelor şi unele din granulaţiile acestora, se colorează în albastru.granulaţiile acestora, se colorează în albastru.

preparate permanente, fixate şi colorate prin preparate permanente, fixate şi colorate prin tehnici de colorare obişnuite sau speciale, tehnici de colorare obişnuite sau speciale, cea mai des folosită fiind tehnica May cea mai des folosită fiind tehnica May Grünwald Giemsa.Grünwald Giemsa.

Materiale necesareMateriale necesare: : lame obişnuite degresate (se lame obişnuite degresate (se

spăla cu apă şi detergent, spăla cu apă şi detergent, apoi se degresează cu apoi se degresează cu alcool-eter)alcool-eter)

lame rodatelame rodate ace sterilizateace sterilizate mănuşi de protecţiemănuşi de protecţie alcool, tampoane de vatăalcool, tampoane de vată hârtie de filtruhârtie de filtru stativ pentru aşezarea stativ pentru aşezarea

lamelorlamelor

Efectuarea Efectuarea frotiului permanent:frotiului permanent:

1. Recoltarea sângelui 1. Recoltarea sângelui La adult se face prin puncţionarea părtii laterale a La adult se face prin puncţionarea părtii laterale a

pulpei mediusului sau inelarului de la mâna stângă. Se pulpei mediusului sau inelarului de la mâna stângă. Se dezinfectează pulpa degetului cu un tampon de vată dezinfectează pulpa degetului cu un tampon de vată îmbibat în alcool, se puncţionează locul dezinfectat cu îmbibat în alcool, se puncţionează locul dezinfectat cu un ac steril, având grijă să se perforeze numai pielea, un ac steril, având grijă să se perforeze numai pielea, fără a se pătrunde prea mult în adâncime. Se şterge fără a se pătrunde prea mult în adâncime. Se şterge prima picătură de sânge apărută la locul înţepăturii, prima picătură de sânge apărută la locul înţepăturii, prin tamponare cu o hârtie de filtru, deoarece conţine prin tamponare cu o hârtie de filtru, deoarece conţine prea mult lichid interstiţial şi impurităţi de pe piele. La prea mult lichid interstiţial şi impurităţi de pe piele. La noul născut şi la copilul mic, locurile de puncţie sunt: noul născut şi la copilul mic, locurile de puncţie sunt: tegumentul lobului urechii şi pielea călcâiului.tegumentul lobului urechii şi pielea călcâiului.

2. Efectuarea frotiului permanent2. Efectuarea frotiului permanent A doua picătură se recoltează cu marginea mică a unei A doua picătură se recoltează cu marginea mică a unei

lame rodate şi se aplică pe una din extremităţile unei lame rodate şi se aplică pe una din extremităţile unei lame portobiect, aşezată orizontal pe o suprafaţă lame portobiect, aşezată orizontal pe o suprafaţă plană. Pentru recoltarea celei de a doua picături, se plană. Pentru recoltarea celei de a doua picături, se poate chiar exprima (stoarce) pulpa degetului, poate chiar exprima (stoarce) pulpa degetului, deoarece în rezultatul final formula leucocitară şi deoarece în rezultatul final formula leucocitară şi aspectul morfologic al elementelor figurate sanguine aspectul morfologic al elementelor figurate sanguine nu sunt influenţate de cantitatea de plasmă. Cu lama nu sunt influenţate de cantitatea de plasmă. Cu lama şlefuită pe a cărei latură mică s-a recoltat picătura de şlefuită pe a cărei latură mică s-a recoltat picătura de sânge, se imprimă picăturii câteva mişcări de sânge, se imprimă picăturii câteva mişcări de lateralitate pe o lamă portobiect, pentru ca sângele să lateralitate pe o lamă portobiect, pentru ca sângele să se întindă pe toată linia de contact. Se imprimă apoi se întindă pe toată linia de contact. Se imprimă apoi lamei rodate o unică mişcare de translaţie în lungul lamei rodate o unică mişcare de translaţie în lungul lamei portobiect. Se recomandă ca unghiul realizat lamei portobiect. Se recomandă ca unghiul realizat între cele două lame să fie de 30-35 gradeîntre cele două lame să fie de 30-35 grade

3. Fixarea frotiului permanent3. Fixarea frotiului permanent Se realizează prin :Se realizează prin : metode fizicemetode fizice- uscare (desicare) la - uscare (desicare) la

temperatura camerei, prin agitarea lamei temperatura camerei, prin agitarea lamei pentru a se obţine o uscare rapidă pentru a se obţine o uscare rapidă (uscarea lentă duce la ratatinarea (uscarea lentă duce la ratatinarea celulelor).celulelor).

metode chimicemetode chimice– cu alcool metilic timp – cu alcool metilic timp de 2 minute sau alcol etilic şi eter în părţi de 2 minute sau alcol etilic şi eter în părţi egale, timp de 5-15 minute.egale, timp de 5-15 minute.

! Executarea unui ! Executarea unui frotiu permanent frotiu permanent corect depinde de :corect depinde de :

-mărimea picăturii de -mărimea picăturii de sângesânge

-unghiul dintre lama -unghiul dintre lama rodată şi lama rodată şi lama portobiect să fie de 30-portobiect să fie de 30-35 grade35 grade

-viteza de întindere : la -viteza de întindere : la viteză mare se obţin viteză mare se obţin frotiuri groase. frotiuri groase.

! Frotiul permanent corect executat trebuie să ! Frotiul permanent corect executat trebuie să îndeplinească următoarele condiţii :îndeplinească următoarele condiţii :

să fie omogensă fie omogen să fie subţiresă fie subţire să aibă margini dreptesă aibă margini drepte să fie mai mic decât suprafaţa lameisă fie mai mic decât suprafaţa lamei să aibă culoare roz-cărămiziu după uscaresă aibă culoare roz-cărămiziu după uscare să se termine în franjurisă se termine în franjuri

Frotiu corect executatFrotiu corect executat Nu se utilizează frotiurile care nu îndeplinesc condiţiile Nu se utilizează frotiurile care nu îndeplinesc condiţiile

mai sus arătate.mai sus arătate. În practica medicală se notează numele celui de la care În practica medicală se notează numele celui de la care

s-a recoltat produsul pe un capăt al lamei, cu un ac s-a recoltat produsul pe un capăt al lamei, cu un ac subţire sau cu creionul. subţire sau cu creionul.

Tehnica colorării frotiului Tehnica colorării frotiului sanguin permanentsanguin permanent Frotiurile de sânge se pot Frotiurile de sânge se pot

colora cu tehnici de colorare colora cu tehnici de colorare obişnuite (hematoxilin-eozină, obişnuite (hematoxilin-eozină, tricromic) sau cu tehnici de tricromic) sau cu tehnici de colorare speciale. colorare speciale. În practica În practica medicală curentă se foloseşte medicală curentă se foloseşte tehnica de colorare panoptica tehnica de colorare panoptica May Grünwald Giemsa.May Grünwald Giemsa.

Materiale necesareMateriale necesare

--cutii Petri sau cristalizoare cu capaccutii Petri sau cristalizoare cu capac -suporturi de sticlă sub formă de “u” sau “v”.-suporturi de sticlă sub formă de “u” sau “v”. -soluţie May Grünwald (eozinat de albastru de -soluţie May Grünwald (eozinat de albastru de

metilen, colorant neutru, dizolvat în alcool metilic metilen, colorant neutru, dizolvat în alcool metilic pur, neutru)pur, neutru)

-soluţie Giemsa concentrată (amestec de -soluţie Giemsa concentrată (amestec de eozinat de azur de metilen, azur de metilen, eozinat de azur de metilen, azur de metilen, glicerină neutră, alcool metilic)glicerină neutră, alcool metilic)

-apă bidistilată-apă bidistilată -cilindru gradat-cilindru gradat -pipete-pipete

Tehnica de colorareTehnica de colorare

1. Pe lamelele aşezate cu frotiul în sus se picură 10-15 1. Pe lamelele aşezate cu frotiul în sus se picură 10-15 picături din soluţia May Grümwald pentru a acoperi picături din soluţia May Grümwald pentru a acoperi toată suprafaţa frotiului. toată suprafaţa frotiului. Se lasă 2-3 minute, timp în Se lasă 2-3 minute, timp în care se produce o fixare a frotiului, alcoolul metilic din care se produce o fixare a frotiului, alcoolul metilic din coloratul May Grünwald acţionând ca un fixator.coloratul May Grünwald acţionând ca un fixator.

2. Se toarnă apoi peste soluţia May Grünwald, un număr 2. Se toarnă apoi peste soluţia May Grünwald, un număr egal de picături de apă distilată neutră. egal de picături de apă distilată neutră. Soluţia May-Soluţia May-Grünwald diluată acţionează ca un colorant, colorând Grünwald diluată acţionează ca un colorant, colorând granulaţiile acidofile şi bazofile. Se lasă 1-2 minute.granulaţiile acidofile şi bazofile. Se lasă 1-2 minute.

3. Se îndepărtează soluţia May Grünwald diluată fără 3. Se îndepărtează soluţia May Grünwald diluată fără spălare, prin înclinarea lamelelor, după care se spălare, prin înclinarea lamelelor, după care se acoperă frotiurile cu soluţia Giemsa diluată 1:1 cu apă acoperă frotiurile cu soluţia Giemsa diluată 1:1 cu apă distilată neutră. Se lasă 15-20 minute.distilată neutră. Se lasă 15-20 minute.

Tehnica de colorareTehnica de colorare

4. Se spală lama sub jet de apă.4. Se spală lama sub jet de apă.5. Se sugativeaza usor, se usucă.5. Se sugativeaza usor, se usucă.6. Se examinează la microscop cu obiectivul cu 6. Se examinează la microscop cu obiectivul cu

imersie, pentru a observa morfologia imersie, pentru a observa morfologia eritrocitelor, frecvenţa şi morfologia eritrocitelor, frecvenţa şi morfologia leucocitelor .leucocitelor .

Pentru a se studia frecvenţa şi morfologia Pentru a se studia frecvenţa şi morfologia trombocitelor, frotiul se colorează 45 de trombocitelor, frotiul se colorează 45 de minute cu soluţie Giemsa şi nu se spală sub minute cu soluţie Giemsa şi nu se spală sub jet de apă , deoarece jetul de apă antrenează jet de apă , deoarece jetul de apă antrenează trombocitele. trombocitele.

Rezultatele colorării Rezultatele colorării 

Hematiile (globulele roşii, eritrocitele) Hematiile (globulele roşii, eritrocitele) Pe frotiul sanguin hematiile reprezintă majoritatea Pe frotiul sanguin hematiile reprezintă majoritatea

elemetelor celulare şi sunt răspândite pe toatelemetelor celulare şi sunt răspândite pe toată ă suprafaţa frotiului. suprafaţa frotiului. Elesunt considerate echivalente Elesunt considerate echivalente celulare(celule anucleate), au formă de disc celulare(celule anucleate), au formă de disc biconcav, cu diametrul de 7.1-7.3 microni (figura biconcav, cu diametrul de 7.1-7.3 microni (figura 6). Mişcând alternativ în sus şi în jos viza 6). Mişcând alternativ în sus şi în jos viza micrometrică, observăm centrul hematiei mai micrometrică, observăm centrul hematiei mai subţire, mai palid colorat (la periferie hematia este subţire, mai palid colorat (la periferie hematia este mai groasă).mai groasă).

Aceste aspecte de mai sus, sunt datorate şi Aceste aspecte de mai sus, sunt datorate şi faptului că hematia conţine în citoplasmă faptului că hematia conţine în citoplasmă hemoglobină în cantitate mai mare în zona hemoglobină în cantitate mai mare în zona periferică (unde grosimea este mai mare) ; periferică (unde grosimea este mai mare) ; încărcarea cu hemoglobină este uniformă şi încărcarea cu hemoglobină este uniformă şi proporţională cu cantitatea de citoplasmă. În proporţională cu cantitatea de citoplasmă. În aspectul normal denumim aceasta ca aspectul normal denumim aceasta ca izocromieizocromie, iar încărcarea inegală cu , iar încărcarea inegală cu hemoglobină (în stările patologice), hemoglobină (în stările patologice), anizocromie.anizocromie.

Dimensiunile hematiei sunt constante Dimensiunile hematiei sunt constante (izocitoză(izocitoză), dar pot varia în plus sau în minus ), dar pot varia în plus sau în minus în diferite boli (în diferite boli (anizocitozăanizocitoză). Forma poate şi ). Forma poate şi ea varia în stări patologice : aspect inelar, în ea varia în stări patologice : aspect inelar, în rachetă, rachetă, (poikilocitoză(poikilocitoză).).

Numărul hematiilor este constant (4-5 milioane Numărul hematiilor este constant (4-5 milioane hematii/ml. sânge), iar numărătoarea hematiilor se face hematii/ml. sânge), iar numărătoarea hematiilor se face prin diferite metode. prin diferite metode. Variaţiile în plus, peste limita Variaţiile în plus, peste limita superioară a numărului de hematii admis la omul normal, superioară a numărului de hematii admis la omul normal, le denumim le denumim poliglobuliepoliglobulie; aceasta poate fi fiziologică (la ; aceasta poate fi fiziologică (la nou-născut, la cei care trăiesc la mare altitudine), sau nou-născut, la cei care trăiesc la mare altitudine), sau patologică.patologică.

Scăderea numărului de hematii sub limita admisă ca Scăderea numărului de hematii sub limita admisă ca normală, apare în stări de normală, apare în stări de anemieanemie, de obicei asociată cu , de obicei asociată cu scăderea încărcării cu hemoglobină sau cu modificări de scăderea încărcării cu hemoglobină sau cu modificări de formă celulară.formă celulară.

Uneori hematiile pot prezenta resturi nucleare, de Uneori hematiile pot prezenta resturi nucleare, de exemplu : exemplu : corpi Jollycorpi Jolly, 1-3 granule bazofile sau resturi de , 1-3 granule bazofile sau resturi de membrană nuclear, membrană nuclear, Inelele CabotInelele Cabot, mai numeroase în , mai numeroase în stări patologice.stări patologice.

Leucocitele (globulele albe)Leucocitele (globulele albe)

Aceste elemente figurate prezintă nucleu, deci sunt celule. Pe Aceste elemente figurate prezintă nucleu, deci sunt celule. Pe un frotiu sanguin colorat May Grünwald Gimsa, se pot un frotiu sanguin colorat May Grünwald Gimsa, se pot observa aspecte de structură, număr, ş.aobserva aspecte de structură, număr, ş.a

Dupa forma nucleului şi prezenţa (sau absenţa ) în Dupa forma nucleului şi prezenţa (sau absenţa ) în citoplasmă a granulaţiilor specifice, leucocitele se clasifică în :citoplasmă a granulaţiilor specifice, leucocitele se clasifică în :

-leucocite polimorfonucleare sau granulocite - neutrofile-leucocite polimorfonucleare sau granulocite - neutrofile - acidofile- acidofile - bazofile- bazofile

-leucocite mononucleare sau agranulocite - limfocite-leucocite mononucleare sau agranulocite - limfocite - monocite- monocite

Polimorfonuclearele Polimorfonuclearele neutrofileneutrofile

Aceste leucocite apar pe frotiul colorat May Aceste leucocite apar pe frotiul colorat May Grunwald Gimsa ca celule sferice, de 9-15 Grunwald Gimsa ca celule sferice, de 9-15 microni, cu citoplasma acidofilă care conţine microni, cu citoplasma acidofilă care conţine fine granulaţii specifice, colorate în fine granulaţii specifice, colorate în violet.Aceste granulatii au dimensiuni mici, sunt violet.Aceste granulatii au dimensiuni mici, sunt foarte dese si răspândite egal în toată foarte dese si răspândite egal în toată citoplasma. citoplasma. Nucleul lor este format din mai Nucleul lor este format din mai mulţi lobi uniţi între ei prin filamente de mulţi lobi uniţi între ei prin filamente de cromatină. Numărul lobilor unui nucleu arată cromatină. Numărul lobilor unui nucleu arată gradul de maturitate al granulocitului. Cu cât gradul de maturitate al granulocitului. Cu cât sunt mai mulţi lobi , 5-6, cu atât celula sunt mai mulţi lobi , 5-6, cu atât celula respectivă este mai bătrână respectivă este mai bătrână (formula Arneth)(formula Arneth)

Polimorfonuclear neutrofil, col MGG, ob X40Polimorfonuclear neutrofil, col MGG, ob X40

1. nucleu polilobat, 2. granulatii specifice, 3. hematie1. nucleu polilobat, 2. granulatii specifice, 3. hematie

În sângele recoltat de la femei, 80% din neutrofile În sângele recoltat de la femei, 80% din neutrofile prezintă un corpuscul cromatinian, sferic sau oval, ataşat prezintă un corpuscul cromatinian, sferic sau oval, ataşat printr-un filament de unul din lobii nucleului. Acest printr-un filament de unul din lobii nucleului. Acest corpuscul reprezintă cromatina sexuală şi după aspect corpuscul reprezintă cromatina sexuală şi după aspect se numeşte « drumstick » (se numeşte « drumstick » (beţişor de tobă).beţişor de tobă).

Numărul neutrofilelor dintr-o sută de leucocite variază Numărul neutrofilelor dintr-o sută de leucocite variază între 62-68 ; când această proporţie este mai mare, între 62-68 ; când această proporţie este mai mare, apare apare neutrofilianeutrofilia, ce caracterizează infecţiile acute, iar , ce caracterizează infecţiile acute, iar când numărul lors cade, apare când numărul lors cade, apare neutropenianeutropenia. .

Polimorfonuclearele neutrofile intervin activ în apărarea Polimorfonuclearele neutrofile intervin activ în apărarea organismului, în procesele inflamatorii. Rolul lor este fie organismului, în procesele inflamatorii. Rolul lor este fie acela de a excreta fermenţi proteolitici în focarul acela de a excreta fermenţi proteolitici în focarul inflamator, ce vor acţiona distrugând microbii sau inflamator, ce vor acţiona distrugând microbii sau ţesuturile alterate, fie prin fagocitarea microorganismelor ţesuturile alterate, fie prin fagocitarea microorganismelor pe care le distrug apoi cu ajutorul fermenţilor. pe care le distrug apoi cu ajutorul fermenţilor. Viaţa unui Viaţa unui polimorfonuclear neutrofil este foarte scurtă, se admite polimorfonuclear neutrofil este foarte scurtă, se admite că în sângele circulant ele nu depăşesc 3-4 zile. că în sângele circulant ele nu depăşesc 3-4 zile.

Polimorfonuclearul acidofil Polimorfonuclearul acidofil (eozinofilul)(eozinofilul) Apare ca o celulă sferică, de12-17 microni. Apare ca o celulă sferică, de12-17 microni. Nucleul este Nucleul este

în general bilobat, cei doi lobi fiind legaţi printr-o fină în general bilobat, cei doi lobi fiind legaţi printr-o fină punte de cromatină (aspect de nucleu în desagă). În punte de cromatină (aspect de nucleu în desagă). În citoplasmă observăm granulaţii colorate în roşu viu, citoplasmă observăm granulaţii colorate în roşu viu, egale între ele, rotunde, uniform răspândite, mai mari egale între ele, rotunde, uniform răspândite, mai mari decât la neutrofile. decât la neutrofile. Prin forma şi culoarea lor, aceste Prin forma şi culoarea lor, aceste granulaţii amintesc de Icrele de Manciuria (figura 8). granulaţii amintesc de Icrele de Manciuria (figura 8). Granulaţiile conţin peroxidaze, diferite de Granulaţiile conţin peroxidaze, diferite de mieloperoxidazele neutrofilelor şi hidrolaze acide.mieloperoxidazele neutrofilelor şi hidrolaze acide.

Mobilitatea lui este scăzută şi au o slabă capacitate de Mobilitatea lui este scăzută şi au o slabă capacitate de fagocitoză. fagocitoză.

Proporţia de eozinofile la suta de leucocite este de 1-3. Proporţia de eozinofile la suta de leucocite este de 1-3. Creşterea numărului lor poartă denumirea deCreşterea numărului lor poartă denumirea de eozinofilie eozinofilie, , întâlnită în stări alergice precum astmul, urticaria sau întâlnită în stări alergice precum astmul, urticaria sau parazitoze, iar scăderea numărului lor, parazitoze, iar scăderea numărului lor, eozinopenieeozinopenie. .

Eozinofil, ME. În microscopieEozinofil, ME. În microscopie electronică, electronică, granulaţiile(2) granulaţiile(2) sunt voluminoase, de 0.5-1.5 µmin diametru şi sunt voluminoase, de 0.5-1.5 µmin diametru şi conţin o matrice granulară, iar nucleul este în conţin o matrice granulară, iar nucleul este în general bilobat(1).general bilobat(1).

Aceste celule acţionează sinergic cu celelalte Aceste celule acţionează sinergic cu celelalte celule în reacţiile de hipersensibilitate de tip celule în reacţiile de hipersensibilitate de tip imediat şi întimediat şi întâârziat. Ele au rol esenţial în rziat. Ele au rol esenţial în distrugerea paraziţilor prin intermediul distrugerea paraziţilor prin intermediul proteinelor (Eosinophil Cationic Protein - ECP şi proteinelor (Eosinophil Cationic Protein - ECP şi Major Basic Protein - MBP) conţinute în cistalele Major Basic Protein - MBP) conţinute în cistalele din granulaţiidin granulaţii . Membrana plasmatică are . Membrana plasmatică are receptori pentru IgE şi pentru histamină. receptori pentru IgE şi pentru histamină. Numărul eozinofilelor poate fi influenţat Numărul eozinofilelor poate fi influenţat hormonal. Granulocitul eozinofil are o viaţă mai hormonal. Granulocitul eozinofil are o viaţă mai lungă decât a neutrofilului, considerându-se că lungă decât a neutrofilului, considerându-se că ajunge până la 9-12 zile. ajunge până la 9-12 zile.

Polimorfonucleatul bazofil.Polimorfonucleatul bazofil. Este o celulă sferică de 10-14 microni. Nucleul bazofilului Este o celulă sferică de 10-14 microni. Nucleul bazofilului

este ovalar, mai puţin lobulat, apărând uşor scobit, este ovalar, mai puţin lobulat, apărând uşor scobit, uneori ca o frunză de trifoi. Citoplasma deşi uşor uneori ca o frunză de trifoi. Citoplasma deşi uşor acidofilă, conţine granulaţii răspândite în citoplasma de acidofilă, conţine granulaţii răspândite în citoplasma de culoare albastră, de formă şi mărime diferită, deseori culoare albastră, de formă şi mărime diferită, deseori suprapuse pe nucleu, mascându-l (figura 9).suprapuse pe nucleu, mascându-l (figura 9).

Aceste granulaţii bazofile sunt metacromatice. Aceste granulaţii bazofile sunt metacromatice. Bazofilul Bazofilul poate trece prin peretele capilar în ţesuturi, poate trece prin peretele capilar în ţesuturi, transformându-se în mastocit. transformându-se în mastocit.

Proporţia bazofilelor la suta de leucocite este de 0.25-Proporţia bazofilelor la suta de leucocite este de 0.25-

0.50. creşterea numărului lor, 0.50. creşterea numărului lor, bazofiliebazofilie, poate să ne , poate să ne indice o leucemie mieloidă.indice o leucemie mieloidă.

Mobilitatea lor este scazuta si nu fagociteaza. Mobilitatea lor este scazuta si nu fagociteaza. Pot trăi în Pot trăi în sânge 12-15 zile.sânge 12-15 zile.

Polimorfonucleatul bazofil, ME.Polimorfonucleatul bazofil, ME. În microscopia În microscopia electronică granulaţiile (1) apar omogene formate electronică granulaţiile (1) apar omogene formate din mici granule dense înconjurate de o membrană. din mici granule dense înconjurate de o membrană. Aceste granulaţii bazofile conţin histamină şi Aceste granulaţii bazofile conţin histamină şi heparină, (glicozaminiglicani sulfataţi)heparină, (glicozaminiglicani sulfataţi)

LimfocitulLimfocitul Este o celulă sferică, de 7-16 microni, cu nucleul mare Este o celulă sferică, de 7-16 microni, cu nucleul mare

ce ocupă aproape toată celula, sferic, intens colorat cu ce ocupă aproape toată celula, sferic, intens colorat cu coloranţi bazici, datorită faptului că prezintă o cromatină coloranţi bazici, datorită faptului că prezintă o cromatină bogată dispusă în grunji mari, conglomeraţibogată dispusă în grunji mari, conglomeraţi..

Citoplasma este mult redusă, (apare ca o banda îngustă Citoplasma este mult redusă, (apare ca o banda îngustă dispusă în jurul nucleului), intens bazofilă, colorată în dispusă în jurul nucleului), intens bazofilă, colorată în albastru. albastru. Obiectivul cu imersie poate detecta inconstant Obiectivul cu imersie poate detecta inconstant în citoplasmă, rare granulaţii mici, azurofile, nespecifice.în citoplasmă, rare granulaţii mici, azurofile, nespecifice.

Dupa dimensiunile lor se clasifică în :Dupa dimensiunile lor se clasifică în : -limfocite mici ( 7-8 microni) -limfocite mici ( 7-8 microni) -limfocite mijlocii ( 8-10 microni)-limfocite mijlocii ( 8-10 microni) -limfocite mari (10-14 microni)-limfocite mari (10-14 microni) Fiecare dintre aceste limfocite prezintă caracteristici Fiecare dintre aceste limfocite prezintă caracteristici

morfofuncţionale (vezi cursul)morfofuncţionale (vezi cursul)

Limfocit, ME.Limfocit, ME. În microscopia În microscopia electronică se observă electronică se observă că nucleul prezintă cromatină densă şi nu prezintă că nucleul prezintă cromatină densă şi nu prezintă

nucleol(1). Citoplasma este saracă în organite(2)nucleol(1). Citoplasma este saracă în organite(2)

MonocitulMonocitul

Este leucocitul cel mai mare din sânge, 16-20 Este leucocitul cel mai mare din sânge, 16-20 de microni, are formă sferică sau ovalară, cu de microni, are formă sferică sau ovalară, cu citoplasmă abundentă, slab bazofilă, putând citoplasmă abundentă, slab bazofilă, putând prezenta granulaţii nespecifice, azurofile. prezenta granulaţii nespecifice, azurofile. Nucleul este mare, deseori reniform, sărac în Nucleul este mare, deseori reniform, sărac în cromatină, având aspect spongios. Cromatina cromatină, având aspect spongios. Cromatina este dispusă sub forma unor reţele fine , slab este dispusă sub forma unor reţele fine , slab cromatică, nu conţine nucleol (figura 11). cromatică, nu conţine nucleol (figura 11). Este Este socotit histiocit sanguin.socotit histiocit sanguin.

Numărul lor este de 6-10 la 100 leucocite. Numărul lor este de 6-10 la 100 leucocite. Creşterea numărului lor poartă denumirea de Creşterea numărului lor poartă denumirea de monocitozămonocitoză, apare în boli infecţioase : sifilis, etc. , apare în boli infecţioase : sifilis, etc.

Monocit, ME. 1. nucleu reniform, 2. granulaţii Monocit, ME. 1. nucleu reniform, 2. granulaţii

azurofile, 3. citoplasmă abundentă.azurofile, 3. citoplasmă abundentă.

Studiul sângelui se efectuează Studiul sângelui se efectuează prin tehnici cantitative prin tehnici cantitative (numărători), calitative şi (numărători), calitative şi biochimice. Caracterele biochimice. Caracterele morfologice ale elementelor morfologice ale elementelor figurate sanguine se studiază figurate sanguine se studiază prin tehnici calitative.prin tehnici calitative.

TrombociteleTrombocitele Trombocitele - (plachetele sanguine) au Trombocitele - (plachetele sanguine) au

dimensiuni care variază între 2-5/lm şi se găsesc dimensiuni care variază între 2-5/lm şi se găsesc în sângele periferic în număr de 150.000-în sângele periferic în număr de 150.000-400.000/mm3. 400.000/mm3.

Trombocitele se formează în măduva Trombocitele se formează în măduva hematogenă, din citoplasma unui precursor, hematogenă, din citoplasma unui precursor, megacariocitul. Trombocitul adult este elipsoidal, megacariocitul. Trombocitul adult este elipsoidal, cu formă de lentilă biconvexă. Este anucleat, cu formă de lentilă biconvexă. Este anucleat, fiind alcătuit din membrană şi citoplasmă. fiind alcătuit din membrană şi citoplasmă.

Pe frotiu poate avea forme diferite: de stea, Pe frotiu poate avea forme diferite: de stea, discoidală, poligonal, depinzând de gradul de discoidală, poligonal, depinzând de gradul de uscare a frotiului, timpul scurs de la recoltare la uscare a frotiului, timpul scurs de la recoltare la fixare, etc fixare, etc

Trombocite, col MGG, obX40Trombocite, col MGG, obX40