Franta + Olanda -Teorii si modele ale concurentei .docx
-
Upload
luiza-ilea -
Category
Documents
-
view
70 -
download
0
Transcript of Franta + Olanda -Teorii si modele ale concurentei .docx
PROIECTFranta vs Olanda
Teorii si modele ale concurentei
ANUL 2013
1
Olanda
Date generale
Anul aderării la UE: Membru fondator (1952)
Capitala: Amsterdam
Suprafaţa totală: 41,543 km2 (locul 131), Populaţia: 16,77 de milioane
Moneda: face parte din zona euro din 1999 (€), dar monedele și bancnotele au intrat în circulație
doar la 1 ianuarie 2002.
Spaţiul Schengen: face parte din spaţiul Schengen din 1985
Economia Olandei este a 15 ca marime in zona euro si este cunoscuta pentru relatiile sale
industriale stabile, inflatie si un excedent comercial considerabil.
Economia ţării se axează pe procesarea produselor alimentare, producţia de substanţe
chimice, de dispozitive electrice şi electronice, precum şi pe rafinarea petrolului. Sectorul agricol
este o ramură dinamică, recunoscută la nivel mondial pentru plantele şi florile cultivate. Portul
Rotterdam este cel mai activ port al Europei, deservind un teritoriu vast, care se întinde până în
Germania şi Europa centrală. 1
Conform ONU Olanda se afla pe locul 4 in topul fericirii, indicele fericirii a fost calculat
pe baza unor indicatori-cheie, precum PIB-ul real pe cap de locuitor, speranta de viata, perceptia
libertatii de a face alegeri in viata, libertatea fata de coruptie si generozitate.
2. Analiza celor 12 piloni
Indicele Competitivităţii Globale (ICG) evaluează competitivitatea economiilor studiate
pe baza unei ample game de factori care afectează mediul de afaceri, grupate în trei sub-
indici,care la rândul său se clasifică în 12 piloni.
Ierarhiile sunt stabilite pe baza a 12 mari indicatori – institutiile, infrastructura,
macroeconomia, sanatatea si educatia primara, bunurile si eficienta pietei, educatia universitara
si nivelul de instruire, eficienta pietei muncii, evolutia tehnologica, dezvoltarea pietei financiare,
dimensiunile pietei, complexitatea mediului de afaceri si inovatia.
1 http://www.globalopportunityindex.org/opportunity.taf?page=rankings
2
Poziția la nivel mondial a României pe cele 12 grupe de piloni care duc la plasarea
Olandei pe locul 8 din 148 de tari analizate, astfel : 2
Institutii 8
Infrastructura 7
Stabilitatea macroeconomica 45
Sanatate si invatamant primar 4
Educatie si formare 6
Tehnologie 8
Inovatie 10
Marimea pietei 21
Piata muncii 21
Piata financiara 30
Eficienta pietei 8
Sofisticarea afacerilor 4
Olanda a primit un punctaj de 5,33 in privinta competitivitati la nivel global si este pe
locul 5 din 144.
Afacerile daneze au un grad ridicat de sofisticare, Olanda fiind clasata pe locul 4 la
aceasta categorie, si sunt printre cele mai agresive de la nivel international in absorbtia de noi
tehnologii pentru dezvoltarea productivitatii.
Olanda este caracterizata si de un mediu macroeconomic stabil si se pozitioneaza pe locul
45. In privinta institutiilor, statul se afla pe locul 8, iar la capitolul infrastructura ocupa pozitia a
7-a. La capitolul de sanatate si educatie primara, Olanda ocupa locul 4.
2.1 Stabilitatea Macroeconomica
Dupa 26 de ani de crestere economica neintrerupta, economia Olandei - extrem de
dependenta de sectorul financiar si comertul international – a scazut cu 3.5% in 2009 ca urmare a
crizei financiare.
2WEF_GlobalCompetitivenessReport_2013-14
3
In 2008, guvernul a nationalizat 2 banci si a injectat miliarde de dolari in capitalul unor
institutii financiare pentru a preveni deterioarea unui sector esential si anume, a celui financiar.
Guverul de asemenea a incercat sa stimuleze economia nationala prin accelerarea
programelor de infrastructura, oferind pauze de impozit pe profit pentru angajatori ca sa-si
pastreze lucratorii si a extins facilitatile pentru creditul de export.
Cu tot cu programele de stimulare si salvare a bancilor, in 2010 Olanda a avut un deficit
bugetar de 5.3%. La inceputul lui 2011, guvernul a pus in aplicare masuri de consolidare fiscala,
in principal reduceri de cheltuieli, ceea ce a dus la un deficit bugetar mai bun decat in 2010, de
3.8% din PIB.
In 2012, veniturile fiscale au scazut cu aproximativ 9% si PIB-ul a scazut. Desi cererile
de somaj au continuat sa creasca, rata somajului a ramas relativ scazuta la 6.8 procente. 3
Olanda a înregistrat în 2008 o creştere economică de numai 1,8%, faţă de 3,9% în anul
2007. În anul 2009, economia olandeză s-a aflat în recesiune, produsul intern brut scăzând cu
3,5%, in 2010 revenind pe un trend pozitiv, crescand la 1,7%. În anul 2011 creşterea economică
a fost de 1,2%, iar în anul 2012 s-a înregistrat o scădere de 1%.
Indicatorul libertăţii economice
3 http://www.indexmundi.com/factbook/compare/netherlands.france/economy
4
Scorul libertatii economica al Olandei este de 73,5 , fiind pe locul 17 in lume si pe locul
8 din 43 din tarile din Europa. Scorul sau este cu 0,2 puncte mai bun decat anul trecut, reflectand
imbunatatiri in gestionarea cheltuielilor publice si a libertatii de afaceri care compenseaza
declinul din libertatea monetara si de munca.4
Bazele libertatii economice in Olanda sunt solide. Sistemul judiciar este independent si
nu este corupt, oferind protectie puternica drepturilor de proprietate. A inregistrat scoruri mici
pentru libertatea fiscala si cheltuielile guvernamentale. Chiar daca rata impozitului pe profit este
competitiva, povara fiscala globala este in continuare grea. Cheltuielile guvernamentale inca
reprezinta aproximativ jumatate din PIB.
Cu o deschidere mare pentru comertul global si investitii, economia olandeza beneficiaza
de un grad ridicat pentru libertatea de afaceri, libertatea investitiilor si libertatea financiara.
Mediul de reglementare general transparent si eficient, incurajeaza activitatea de inreprinzator.
Stabilitatea monetara este bine intretinuta, cu toate ca presiunile inflationiste sunt in crestere.
Franta se afla pe locul 30 cu 64.1 cu o crestere de 0.9 puncte. Romania se afla pe locul 28 cu 65.1 cu o crestere de 0.3.
2.2 Infrastructura
4 http://www.heritage.org/index/country/netherlands?ac=1
5
Olanda ocupa prima pozitie atat in ceea ce priveste calitatea infrastructurii portuare, dar si
in privinta furnizarii de electricitate. De asemenea, se gaseste in top 30 la toate celelalte categorii
de infrastructura.5
Olanda are o infrastructura excelenta de porturi, aeroporturi si drumuri. Ea are, de
asemenea, un sistem de telecomunicarii foarte dezvoltate. Avand in vedere ca Olanda este unul
dintre principalele puncte de intrare pentru marfurile importate in Europa, este foarte important
sa mentina sistemul de transport si sa-l dezvolte.
Unul dintre activele cheie de transport din Olanda este aeroportul Schipol. A fost votat
cel mai bun aeroport din Europa de mai mult de 20 ori de catre cititorii revistei Business
Traveller si a castigat mai mult de 100 de premii internationale pentru nivelul excelent de
servicii.
Olanda are o retea densa si sofisticata de autostrazi si drumuri secundare care ofera
access la drumurile internationale din Europa. Olanda mereu isi modernizeaza sistemul de
transport si in acest scot a alocat un buget substantial de 49 miliarde $ sau 6% din PIB, ca sa
mentina traficul fluent in timpul orelor de varf in zonele cu trafic intens.
De asemenea si sistemul de cai ferate din Olanda este ultramoder si eficient.
5 http://www.wall-street.ro/slideshow/International/145554/infrastructura-competitivitate-top-tari.html#ixzz2nMWH9AIn
6
In Olanda exista mai mult de 12.000 companii care deservesc sectorul transporturilor,
printre cele mai mari din toata Europa, reprezentand 40% din totalul marfurilor transportate pe
apa si 25% din cele transportate pe uscat.6
In Olanda biciclistii au pista circulara suspendata.
Capitala Olandei, Amsterdam, este considerata si capitala biciclistilor. In oras, sunt
800.000 de locuitori si 880.000 de biciclete, iar 32% din totalul calatoriilor sunt facute cu acest
mijloc de transport si doar 22% cu masina.
Insa, orasul se confrunta cu o problema majora: infrastructura rutiera si parcarile pentru
biciclete nu mai fac fata. In acest context, municipalitatea va investi 135 de milioane de dolari
pentru a imbunatati infrastructura pentru biciclete, incluzand si crearea a 38.000 de locuri de
parcare.7
Se asemenea vor sa faca benzi incalzite pentru biciclisti ca sa evite accidente atunci cand
este inghetat sau ud pe jos.
Toata investitia ar putea ajunge pana la 40.000 € pe kilometru, dar olandezii cred ca
aceasta cheltuiala este bine meritata, deoarece vor economisi bani cu facturile de spital mult mai
putine, mai putina sare si nisip, iar daca totul merge conform planului, mai putine autovehicule in
timpul lunilor de iarni.8
Transportation Infrastructure - Key Facts
Drumuri: 78,029 miles, no toll roads, speed limit 50-75 mph
Cai ferate: 1,745 miles, of which 1,280 are electrified
Cai navigabile: 3,135 miles, of which 2,327 are canals
Porturi: 13, majors include Rotterdam, Amsterdam, Vlissingen/Terneuzen, Moerdijk, Delfzijl
Aeroporturi: 28, majors include Schiphol, Rotterdam, Eindhoven and Maastricht
Transport aerian: 70+ air freight companies serving Europe and the world
Conducte: gas 4,348 miles, oil 366 miles, refined products 445 miles
6 http://www.nfia.com/infrastructure.html
7 http://www.green-report.ro/in-olanda-biciclistii-au-pista-circulara-suspendata/
8 http://www.ciclismgalati.ro/10-stiri/25-benzi-incalzite-pentru-biciclete-doar-in-olanda
7
2.3 Sistemul Sanitar
Pentru al 4-lea an la rand Olanda a fost desemnată ţara cu cel mai performant sistem
sanitar din UE, cu un punctaj de 870 de puncte din maxim 1000, potrivit unui studiu realizat de
Health Consumer Powerhouse (HCP). Cercetarea se bazează pe indicele de consum european
pentru serviciile de sănătate.
Sistemul de sanatate olandez a suferit o schimbare radicala in ultimii ani. Din ianuarie
2006, guvernul olandez nu mai este responsabil de gestionarea de zi cu zi a functionarii
sistemului de sanatate, cu toate acestea, el inca mai mentine controlul asupra calitatii de ingrijire
si accesibilitatea acestuia la populatie. Asistenta medicala privata este obligatorie, sistemul fiind
de asemenea privat. Olanda are un standard de prima calitate de asistenta medicala cu toate
facilitatile excelente. Momentan este obligatoriu pentru toata lumea sa isi faca o asigurare de
sanatate de baza, pentru a evita riscul de a primi o amenda si un advertisment din partea
autoritatiilor. Cu toate acestea, fiecare individ este liber sa isi aleaga propria companie de
asigurari, avand optiunea sa o schimbe anual daca doreste9.
Guvernul a elaborate cerintele pentru un pachet de asigurari de baza si asiguratorii sunt
obligati prin lege sa propuna acest pechet ca cerinta minima pentru toate persoanele care aplica
pentru o asigurare. Firmele de asigurari sunt de asemenea in imposibilitatea de a refuza pe
cineva, care doreste sa isi faca o asigurare de sanatate, indiferent de riscurile medicale pe care
le prezinta. Asigurarea de baza consta in tratament si ingrijire din partea medicilor,spitalelor,
obstetricienilor, tratament stationar in spital, orice tratament dentar pentru persoanele sub 18 ani,
si de ingrijire de specialitate si dinti falsi pentru cei peste 18 ani, o lista stabilita de aparate
medicale, cum ar fi aparatele auditive, medicina bazata pe prescriptie medicala, ingrijire de
maternitate, transport cu ambulanta si ingrijire paramedicala. Se pot face si asigurari
suplimentare pentru a acoperii tratamentele care nu sunt incluse in asigurarea de baza, dar si
asiguratorul isi rezerva dreptul de a refuza cererea unui aplicant, de asemenea ei au dreptul de a
stabili pretul politei suplimentare. Multe companii olandeze au asigurari de sanatate colective,
care sunt de multe ori mai ieftine decat cele normale, dar nici un angajat nu este obligat sa intre
sistem daca nu doreste. Copii sub 18 ani sunt automat asigurati pentru pachetul de asistenta
medicala de baza. Grupurile vulnerabile cum sunt, femeile gravide, veteranii de razboi,
diabeticii, bolnavii de tuberculoza, sunt de asemenea scutiti de taxe. Subventiile de ingrijire
9 http://en.wikipedia.org/wiki/Healthcare_in_the_Netherlands
8
suntdisponibile pentru persoanele cu venituri mici. Administratia Fiscala decide cine se
incadreaza ca persoana cu venituri mici prin verificarea fiscala. Subventia nu este exclusiv pentru
cetatenii olandezi, rezidentii straini pot si ei beneficia de aceste subventii daca seconsidera ca au
venituri mici.10
Modelul olandez este, de altfel, varianta "extremă" a sistemelor de sănătate în Europa.
În toate țările din Europa, contribuțiile la fondul social de asigurări sunt obligatorii, cu o
singură excepție: Olanda. Banii la sănătate vin din trei surse: contribuţia angajatorului, cotizaţia
siguratului (45%), iar guvernul contribuie cu 5%. 60 mld. € a cheltuit statul olandez cu sănătatea,
în 2011.11
2.4 Educatie si formare
Învăţământul olandez este descentralizat în două direcţii strategice: funcţional şi
teritorial. În primul caz, este vorba despre transferul puterii de decizie de la guvern la conducerea
instituţiei şcolare şi, în al doilea caz, de la guvern la provincii şi primării. În ultimii 25 de ani,
primăriile au câştigat tot mai multă autoritate şi totodată, dreptul de a acţiona chiar şi în
învăţământul particular. Între timp, primăriile decid asupra lacunelor din educaţie, îndrumarea
şcolilor, educaţia adulţilor şi urmărirea aplicării legislaţiei şcolare. 12
În Olanda, aproximativ 3,5 milioane de elevi merg zilnic în 8700 de şcoli, unde li se oferă
şansa de a-şi descoperi propriile abilităţi, a le dezvolta şi a le folosi. “Norme mai puţine şi mai
multă libertate pentru şcoli”, sunt principii importante ale descentralizării propuse de ministerul
de resort. În învăţământul olandez pe lângă transmiterea de cunoştinţe, dezvoltarea priceperilor şi
deprinderilor elevului, se pune accent pe dezvoltarea caracteristicilor de personalitate. Încă de
timpuriu, în învăţământul primar (clasa a II-a) se încearcă o schiţare despre dezvoltarea în
perspectivă a elevului, în aşa fel încât să nu se urmărească un nivel nerealist
Învăţământul este obligatoriu de la 5 la 16 ani, dar copii merg la şcoală începând cu ziua
de după a patra aniversare. Până la vârsta de 23 de ani, învăţământul este parţial obligatoriu.
Aceasta înseamnă că fiecare elev este obligat să obţină o calificare înainte de a renunţa la şcoală.
Învăţământul primar este conceput pentru copii de la 4 la 12 ani şi cele 8 clase sunt
împărţite în 3 grupe: grupa mică (clasele 1, 2), grupa mijlocie (clasele 3, 4, 5) şi grupa mare
10 http://www.government.nl/issues/health-issues/health-insurance11 http://www.money.ro/reteta-olandeza-sau-cum-s-a-facut-cel-mai-bun-sistem-de-sanatate-din-europa_930331.html12 http://en.wikipedia.org/wiki/Education_in_the_Netherlands
9
(clasele 6, 7, 8). În clasa I, copilul îşi dezvoltă abilităţile de scriere (motricitatea), învaţă să
numere, iar socializarea este foarte importantă. În clasa a III-a, curricula este centrată pe citirea
iniţială, scrierea şi numărarea (operaţii până la 20). Clasa a VIII-a, este anul pregătitor pentru
examenul de admitere, CITO, în învăţământul secundar. Pe baza nivelului de dezvoltare a
elevilor, reieşit din rezultatele examenului CITO, elevii primesc o indicaţie (aviz) pentru un
anume tip de învăţământ, rolul comisiei fiind de orientare şcolară şi pr Învăţământul secundar,
pregăteşte elevii pentru învăţământul superior, secundar profesional sau pentru o calificare. Spre
deosebire de învăţământul primar, se oferă o varietate de posibilităţi de alegere a unui învăţământ
în funcţie de interese si capacităţi/competenţe:
- învăţământul practic (perioada de formare nu este fixă, 12-20 ani);
- învăţământul profesional (12-16 ani);
- învăţământul superior general (12-17 ani);
- învăţământul preuniversitar (12-18 ani).
După obţinerea examenului final în învăţământul secundar, elevii se pot înscrie în învăţământul
superior:
- învăţământul superior profesional, colegiu;
- învăţământul universitar;
- învăţământul profesional.
Elevul poate de asemenea să muncească legal, cu condiţia să aibă o calificare
profesională.
Sistemul educaţional olandez este reflecţia dezvoltării societăţii pe care o reprezintă.
Chiar dacă pare greu de înţeles, sistemul olandez este adaptat eficient culturii pieţei muncii,
reuşind, în ciuda alternativelor numeroase pe care le oferă, să-şi dovedească utilitatea.
Nivelul declarativ al învăţământului centrat pe elev şi necesităţile reale, formative, pentru
acumularea şi dezvoltarea competenţelor, specific deja învăţământului olandez ar trebui pus în
practică şi în ţara noastră, unde suntem tributari, în continuare, formei de “autoerotism”, adică pe
învăţământul centrat pe profesor.13
2.5. Eficienta pietei muncii
13 http://dppd.ubbcluj.ro/rojed/articol_1_34_3.pdf
10
Economia olandeza s-a contractat in al 2-lea trimestru din 2013, pentru al 4-lea trimestru
consecutive, astfel economia olandeza a ramas in recesiune in al doilea trimestru din 2013. Cu
toate acestea de fiecare data a scazut cu mai putin, astfel in al 2-lea trimestru am avut 0.2% pe
cand in al 2-lea trimestru din 2012 am avut 1.8%.
Numarul total de locuri de munca a fost de 7,74 milioane in al 2-lea trimestru al anului
2013, adica cu 147000 mai putine locuri decat cu un an in urma. In termeni absolute, numarul de
locuri de munca a scazut, cel putin in domeniul de servicii cu 28000 si in constructii tot cu
28000.14
Piaţa forţei de muncă a început să resimtă puternic efectele crizei începând din ultimul
trimestru al anului 2009 şi pe parcursul anului 2011, care a consemnat majorarea ratei şomajului
de la 3,7% la 4,4%. Având în vedere că reducerile de personal au continuat, până la asfârşitul
anului 2012 rata şomajului a atins cota de 5,2%, iar în 2013 rata şomajului este estimate a
creştere până la 6,2%.15
Alcoolice sunt platiti cu bere ca sa curate strazile din Amsterdam conform proiectului
Fundatia Curcubeu.
Pentru o zi de munca acestia vor primi 10 euro, jumatate de pachet de tigari, o masa calda
si 5 cutii de bere: 2 cutii la inceputul zilei, 2 la pranz si una dupa munca.
Acest grup de alcoolici a cauzat neplaceri in Ooserpark: se bateau, faceau galagie, se luau
de femei. Prin acest proiect ii tine ocupat, ca sa nu mai creeze problem in parc.
Alcoolici sunt impartiti in 2 grupuri, in jur de 10 oameni fiecare si lucreaza 3 zile pe
saptamana. Ei incep la ora 9 si se incheie pe la ora 3:30.
Oamenii participa voluntari la proiect si sunt incantati.
Pareri: participantii au zis ca nu ar fi venit daca nu ar fi primit bere.
Ei au nevoie de alcool ca sa functioneze, acesta este dezavantajul alcoolismului cronic.
Acest proiect da vietii lor o structura16
14https://ec.europa.eu/eures/main.jsp? catId=2588&acro=lmi&lang=en&countryId=NL®ionId=NL0&nuts2Code=null&nuts3Code=null®ionName=National%20Level15 http://www.oecd-ilibrary.org/content/workingpaper/5k4dlff4wcwl-en www.oecd.org/eco/surveys/netherlands16 http://www.huffingtonpost.com/2013/11/19/amsterdam-pays-alcoholics-with-beer_n_4302984.html
11
2.6 Piata financiara
Piata de capital a Olandei este o piata puternic dezvoltata. Olanda este printre primele 10
tari din lume cu cele mai mari investitii externe. Cresterea valorii instrumentelor financiare
detinute cu aproape 160 milioane euro se regaseste atat in valoarea actiunilor cat si a
obligatiunilor tranzactionate. Cresterea valorii investitiilor externe realizate a avut ca efect
cresetea valorii actiunilor detinute la nivel global. Acest lucru a determinat investitorii sa-si
mentina investitiile intr-un mix de actiuni si obligatiuni stabile.
O institutie specifica si importanta a pietei financiare din Olanda este Netherland
Authoritiy for the Financial Market (AFM). AFM supravegheaza toate operatiile efectuate pe
piata financiara din Olanda cum sunt: investitii, imprumuturi, asigurari, economii etc. Scopul
constituirii acestei institutii este de a se asigura accesul rapid pe piata, eficienta si siguranta
tranzactiilor realizate.
Netherland Authoritiy for the Financial Market supravegheaza tranzactiile efectuate cu
titluri finaciare si toate institutiile participante la aceste tranzactii si asigura monitorizarea
acestora si impunerea anumitor regulamente.
In octombrie 2006 a fost emis regulamentul Wmz 2006 (Wet melding zeggenschap en
kapitaalbelang in effectenuitgevende instellingen). Scopul acestui regulament este cresterea
transparentei cu privire la portofoliile de instrumente financiare si alte investitii detinute de marii
investitori. AFM a avut un rol important in implementarea acestui regulament.
Regulamentul Wmz 2006 se refera la companiile ale caror actiuni sunt admise si listate
pe pietele bursiere din Olanda si din Europa, precum si companii rezidente ale unor state din
afara Uniunii Europene si a caror actiuni sunt admise spre tranzactionare pe piata bursiera din
Olanda.
Cea mai recunoscuta bursa din Olanda, Amsterdam Stock Exchange este considerata cea
mai veche bursa din lume. Aceasta bursa a fost infiintata in 1602 de catrea Dutch East India
Company (Verenigde Oostindische Compagnie sau "VOC"). Aceasta fost redenumita
Amsterdam Stock Exchange si a fost prima bursa care a inceput sa tranzactioneze titluri
financiare.
In prezent, Amsterdam Stock Exchange face parte din bursa Euronext incepand cu 4
aprilie 2005.
12
Euronext, cea mai mare bursa ca marime din Europa a fost infiintata in anul 2000 si este
o bursa multinationala. Euronext unifica pietele bursiere (pietele cash si derivatele) din Franta-
bursele Matif si Monep din Paris, Olanda- bursa Amsterdam Stock Exchange, Belgia- bursa
Brussels Stock Exchange din Bruxelles, Portugalia- bursa Lisbon Stock Exchange si Marea
Britanie- bursa LIFFE.
Scopul infiintarii acestei burse a fost consolidarea si unificarea pietelor financiare, prin
integrarea celor mai importante burse europene intr-o piata bursiera unica, care sa ofere
lichiditate si eficienta ridicate. Aceasta piata a fost creata prin incorporarea punctelor forte si al
capitalului pietelor locale europene. Integrarea pietelor bursiere europene s-a finalizat in anul
2004. Datorita existentei unei piete bursiere unice, fiecare participant la aceasta piata are un
singur punct de acces la tranzactionare.
Pe masura finalizarii fazei de consolidare a pietei si integrare IT, Euronext si-a
diversificat si sursele de obtinere a veniturilor, obtinand astfel protectie impotriva fluctuatiilor
aferente pietelor financiare.17
2.7 Tehnologia
Olanda s-a aflat pe locul 4 din 144 in lume in 2013, cu un score de 5.81 puncte, conform
Global Information Technology Report .18
Se tine cont de cat de pregatite sunt tarile sa utilizeze tehnologia tinand cont de 3
dimensiuni: mediul de afaceri, normativ si a infrastructurii ITC (tehnologii de informare si
comunicare);
Disponibilitatea pentru 3 grupuri principale dintr-o sociatate: indivizi, companii si guvern
– pentru a utiliza si beneficia de ITC; si de asemenea utilizarea efectiva a celor mai recente
tehnologii disponibile.
Raportul examineaza rolul-cheie al tehnologiilor informationale si comunicationale ca un
factor sustinator al unei lumi din punct de vedere economic, ecologic si social, ca urmare a unei
crize economice serioare din ultimile decenii.19
17 http://finance.mapsofworld.com/finance/market/netherlands.html18 http://www.weforum.org/reports/global-information-technology-report-201319 http://www.weforum.org/reports/global-information-technology-report-2013
13
2.8 Inovatia
Inovația este considerată, în general, ca motorul principal al creșterii economice în
economia globală de astăzi. Prin introducerea în practică a inovațiilor se pot obține produse cu
caracteristici de calitate îmbunătățite, servicii de calitate superioară, procese de producție noi,
mai eficiente și mai curate (ecologice), modele îmbunătățite ale sistemului de management al
afacerilor, metode moderne de management al forței de muncă
In 2009, a fost elaborat un indice al capacității de inovare (Innovation Capacity Index -
ICI), acest indice fiind construit pe 5 piloni, compuși dintr-un total de 61 de variabile. Indicele
ICI ierarhizează țările conform cu performanța lor generală și oferă scoruri pe baza unor piloni și
subindici care dau o idee generală a performanțelor în domeniile respective.
In 2010-2011 olanda se afla pe locul 8 cu 72.8 puncte20
Conform celor 5 pilion avem asa:
Pilonul 1 – mediul instutional – Olanda se afla pe locul 12 cu 75.2 puncte
Pilonul 2 – capital uman, formare si incluziune sociala – Olanda se afla pe locul 3 cu 82.1 puncte
Pilonul 3 – cadrul legal si de reglementare – Olanda se afla pe locul 38 cu 72.5 puncte
Pilonul 4 – Cercetare si dezvoltare – Olanda se afla pe locul 12 cu 52.5 puncte
Pilonul 5 – Adoptarea si utilizarea informatiilor si tehnologiilor de comunicare – Olanda se afla
pe locul 3 cu 89.3 puncte
Ratingul de tara
Standard & Poor's (S&P) a retrogradat ratingul de credit al Olandei de la "AAA" la
"AA+", acuzand deteriorarea perspectivelor de crestere economica
Retrogradarea Olandei reduce la 10 numarul tarilor cu rating de top de la toate cele trei
mari agentii de evaluare financiara, potrivit Bloomberg, transmite Mediafax. Tara este inca
notata la nivelul maxim de celelalte doua agentii, Fitch si Moody's.
În zona euro, doar Finlanda, Germania şi Luxemburg mai au rating triplu-A la toate cele
trei agenţii, iar Finlanda este singurul stat cu perspective stabile pe linie.2122
20 http://www.innovationfordevelopmentreport.org/papers/101_LopezClaros_Mata.pdf21 http://www.ft.com/cms/s/0/bc093146-58bc-11e3-a7cb-00144feabdc0.html#axzz2muvWFx7M22 http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_credit_rating
14
S&P au afirmat ca retrogradarea Olandei reprezinta opinia lor despre perspectivele de
crestere, care sunt mai slabe decat s-a anticipat, iar PIB-ul real pe cal de locuitor este mai mic
decat cel al colegilor.
Au fost putine reactii in legatura cu retrogradarea pe pietele de obligatiuni.
Piata telefoniei mobile din Olanda
Piata telefoniei mobile din Olanda este formata din 3 operatori si anume: KPN NB,
Vodafone si T-Mobile, fiind oligopol.
Piața de telefonie mobilă olandeză este un lider de piață și inovator în 2012 a avut o cifra
de afaceri de 5,8 miliarde de euro.
Având în vedere condițiile economice actuale, legislația strictă și apariția de servicii de
date, cum ar fi WhatsApp, analiști de piață pentru 2013 se așteaptă în continuare scădere a
veniturilor de 2 până la 3 la sută.
Vodafone, este in continuare cel mai bun si a inregistrat o scadere a veniturilor de doar
1.7%, pe cand T-Mobile a avut o scadere a veniturilor de 4.6% si KPN o scadere de 6.3%.
Pe de altă parte, numărul de consumatori de telefonie mobilă a crescut cu 1%, până la un
total de 21,2 milioane de euro.23
Olanda are 21.182.000 de abonați în total, o rată de penetrare de 126.4%.
KPN are 46.4 4% - cea mai mare cota de piata
Vodafone are 28.6%
T-Mobile are 25%
23 http://www.belkostenwijzer.nl/Telecom-nieuws/12-maart-2012-De-Nederlandse-mobiele-markt-heeft-in-2012-opnieuw-te-maken-met-een-omzetdaling/
15
IHH= 46,4 x 46, 4 + 28, 6x28,6 + 25x25 = 2152,96 +817,96 +625 = 3595,92 => grad de
concentrare ridicat
Cazuri de incalcare a concurentei
Autorităţile din sectorul concurenţei din Olanda au efectuat raiduri la cei trei mari
operatori de telefonie mobilă din ţară, în cadrul unei anchete privind un posibil cartel pentru
serviciile oferite de companiile în cauză.
Companiile vizate sunt KPN NV, cel mai mare operator de telefonie din Olanda, şi
rivalii "Vodafone" şi "T-Mobile" (divizie a "Deutsche Telekom" AG din Germania). Potrivit
autorităţilor, ancheta urmăreşte să afle dacă aceste societăţi s-au înţeles în privinţa preţurilor şi au
făcut schimb de informaţii referitoare la piaţa de profil.
Într-un caz separat de cartel, lansat în august 2001, firmele mai sus amintite au fost
amendate după cum urmează: KPN - cu 7,93 milioane de euro, "T-Mobile" - cu 4,6 milioane de
euro, "Vodafone" - cu 3,72 milioane de euro.24
Piata este reglementata de: autoritatea de concurenta olandeza (The Netherlands
Competition Authority)25.
24 http://www.bursa.ro/operatorii-de-telefonie-mobila-din-olanda-anchetati-pentru-cartel-151303&s=international&articol=151303.html25 http://en.wikipedia.org/wiki/Netherlands_Competition_Authority
16
FranţaAnul aderării la UE: Membru fondator (1952)
Capitala: Paris
Suprafaţa totală: 550 000 km²
Populaţia: 64,3 milioane
Moneda: face parte din zona euro din 1999 (€)
Spaţiul Schengen: face parte din spaţiul Schengen din 1985
Dintre marile state europene, Franța este cel mai vechi stat constituit în jurul unui
domeniu regal, inițial organizat în jurul regiunii Île-de-France a cărei capitală este Parisul. Franța
este membră a Consiliului Europei, membră fondatoare a Uniunii Europene, a zonei Euro și a
Spațiului Schengen. Este de asemenea unul din membrii fondatori ai Organizației Națiunilor
Unite și unul din cei cinci membri permanenți ai Consiliului de securitate ONU. Face parte și din
Uniunea Latină, Organizația Internațională a Francofoniei și din G8.
Republica Franceză este un stat unitar, fiind o democrație organizată ca o republică semi-
prezidențială. Este o națiune dezvoltată, având cea de-a cincea economie mondială în 2008.
Valorile pe care aceasta le apără și de care se simte foarte atașată sunt exprimate în Declarația
Drepturilor Omului și ale Cetățeanului.
Din punct de vedere militar Franța este membră a NATO (din ale cărui structuri militare
s-a retras în 1968 pentru a reveni parțial în 2002) și este una din cele șapte țări deținătoare în
mod oficial ale bombei atomice. Este considerată una dintre marile puteri de după cel de al
Doilea Război Mondial.
Conform ONU Franta se afla pe locul 25 in topul fericirii iar Oland pe locul 4, indicele
fericirii a fost calculate pe baza unor indicatori-cheie, precum PIB-ul real pe cap de locuitor,
speranta de viata, perceptia libertatii de a face alegeri in viata, libertatea fata de coruptie si
generozitate.
17
Raitingul de tara: locul 23
Institutii 31
Infrastructura 4
Stabilitatea macroeconomica 73
Sanatate si invatamant primar
24
Educatie si formare 24
Tehnologie 17
Inovatie 19
Marimea pietei 8
Piata muncii 71
Piata financiara 33
Eficienta pietei 45
Sofisticarea afacerilor 21
Singurul sector care pare să nu se lase învins de criza financiară este turismul. Cu cei 83 de
milioane de turişti care au ales să viziteze Franţa, anul trecut, a rămas prima destinaţie turistică la
nivel mondial.
Produsul intern brut (prescurtat PIB) este un indicator macroeconomic care reflectă suma
valorii de piață a tuturor mărfurilor și serviciilor destinate consumului final, produse în toate
ramurile economiei în interiorul unei țări în decurs de un an.26
1.Situatia macroeconomica:
Evolutia PIB-ului:
Année (mld euro) PIB2009 1 885,82010 1 936,72011 2 001,42012 2 032,3
Pib pe locuitor in anul 2012=41,019 euro/an conform FMI
26 http://www.dw.de/vremuri-tulburi-%C3%AEn-fran%C5%A3a/a-17239582
18
Conform primelor rezultate ale INSEE (Institutul Naţional de Statistică şi Studii
Economice), în T 4, 2011, produsul intern brut al Franţei (PIB) a crescut cu 0,2% (faţă de
avansul de 0,3% din T3), aceasta însemnând o creştere anuală a economiei franceze de 1,7% în
2011 (faţă de estimările guvernului, de 1,75%), după cea de 1,4% înregistrată în 2010.
În ultima parte a lunii februarie 2012, Comisia Europeană a revizuit în scădere prognoza
de creştere a economiei franceze pentru 2012, la 0,4% faţă de 0,6%, ceea ce reprezintă o
încetinire semnificativă pentru a doua mare economie europeană. Estimarea Comisiei Europene
anticipează o stagnare a economiei franceze în primul semestru din acest an, urmată de o uşoară
redresare în semestrul II.
Produsul Intern Brut al Franţei, a doua mare economie din zona euro, a înregistrat o
scădere de 0,1% în trimestrul al treilea comparativ cu trimestrul precedent, după o revenire de
0,5% în trimestrul al doilea care a scos Franţa din recesiune, arată cifrele oficiale publicate
săptămâna trecută de Institutul Naţional de Statistică ( pt anul 2013)
Conform primelor date, în 2011, deficitul bugetar al Franţei s-a ridicat la 90,8 miliarde
Euro, faţă de 148,8 miliarde Euro în 2010. Deficitul bugetului de stat este principala componentă
a deficitului public, care include conturile sociale şi cele ale colectivităţilor locale. După
rezultatul de 5,4% din PIB, Franţa s-a angajat să reducă deficitul public la nivelul de 4,5% din
PIB în 2012 şi să revină la o pondere de 3% a deficitului public din PIB (limita europenă) la
sfârşitul anului 2013. Guvernul francez previzionează o pondere de 2% a deficitului public în
PIB în 2014, de 1% în 2015 şi atingerea unui nivel de echilibru în 2016, pentru prima dată după
1974. In prima parte a anului, datoria publică a Franţei a crescut cu 36,5 miliarde de euro, până
la nivelul record de 1.870 de miliarde de euro. S-a ajuns în această situaţie din cauza investiţiilor
tot mai puţine şi a exporturilor în scădere.
19
Indicatorul libertăţii economice
Relaţia dintre libertate economică şi prosperitate devine şi mai evidentă atunci când sunt
analizaţi ILE şi venitul naţional pe locuitor. Utilizarea venitului naţional pe locuitor ca indicator
al prosperităţii economice este mai potrivită decât folosirea PIB pe locuitor.
Scorul libertatii economice al Frantei este de 64,1 ocupand locul 62 in lume iar in
Uniunea Europeana ocupa locul 30 din 43 din tarile din Europa, fata de anul trecut scorul a
crescut cu o pondere de 0,9 datorita imbunatatirilor aduse libertatii economice,
2. Infrastructura
Franţa se află pe prima poziţie în topul care urmăreşte calitatea drumurilor şi pe locul al
patrulea după calitatea căilor ferate. Se numără printre primele 30 de poziţii ale tuturor
categoriilor şi pe locul patrulea privind infrastrutura în ansamblul ei.
Infrastructura de transport este foarte bine dezvoltată cu un număr mare de kilometri de
cale ferată, autostrăzi și drumuri naționale și peste 400 de aeroporturi.
Rețeaua de cale ferată are peste 30.000 km] cu ecartament standard de 1.435 mm din care
peste 14.000 km sunt electrificați. Franța este renumită pentru sistemul de trenuri TGV ce pot
circula, pe linii dedicate, cu viteze comerciale de până la 320 km/h. Există conexiuni cu toți
vecinii săi, (cu excepția Andorei care nu posedă sistem de cale ferată), inclusiv cu Regatul Unit
prin intermediul Tunelului Canalului Mânecii. Numeroase orașe dispun de sisteme de trenuri
suburbane (RER și Transilien în Paris) și metrou, unele dintre ele fiind de tip VAL automate. De
asemenea în marile orașe tramvaiul a început să fie din ce în ce mai prezent, după ce, în anii
1960 majoritatea liniilor au fost deființate.
Rețeaua rutieră are peste 890.000 km drumuri publice, marea majoritate asfaltate, din
care rețeaua de autostrăzi are peste 10.000 km, majoritatea fiind cu taxă și unele sunt operate de
companii private. De asemenea există o rețea bine dezvoltată de drumuri naționale, de peste
30.000 km, care leagă principalele orașe. Piața auto este dominată de producătorii interni cum ar
fi Renault (27% din piața auto în 2003), Peugeot (20,1%) și Citroën (13.5%).] De asemenea, cu
70% din mașinile nou vândute în 2004, utilizarea motoarelor de tip diesel devine alegerea
preferată, înaintea benzinei sau a GPL-ului.[17]
20
Din cele 478 aeroporturi franceze, 176 sunt aeroporturi cu piste pavate, cel mai mare
fiind Aeroportul Internațional Charles de Gaulle în apropierea Parisului. Air France este
compania națională, în curs de privatizare, parte a concernului Air France-KLM, care este cea de
a treia companie mondială de transport aeronautic. Până în Secolul XIX transportul fluvial era
foarte dezvoltat, existând în continuare peste 14.000 km de canale și cursuri de apă navigabile,
din care peste 6.000 km sunt foarte dens navigate. Există numeroase porturi, Le Havre, Saint-
Nazaire, Bordeaux și Marsilia fiind printre cele mai importante.
5 miliarde de euro vor fi investite în următorii 17 ani în infrastructură.
3. Sistemul sanitar
În Franţa, contribuțiile asiguraților se strâng, la fel ca în România, într-un fond de
asigurări care este gestionat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Doar consultaţiile la
medicul de familie sunt acoperite 100% de asigurarea obligatorie. În rest, asigurarea obligatorie
acoperă cam 75% din cheltuielile unui pacient, iar pentru a plăti diferența sau pentru serviciile
care nu sunt incluse în pachetul de bază există varianta asigurărilor facultative.
Acestea sunt de două tipuri: asigurări la companii private sau, mai frecvent, la case de
sănătate mutuale- organizaţii nonprofit care reinvestesc banii câştigaţi (deţinute de 85% din
francezi au şi asigurare mutuală). 181 mld. €este suma pe care statul francez a cheltuit-o cu
sănătatea în 2011.
Majoritatea medicilor lucreaza in cabinete private, insa veniturile lor sunt obtinute in
mare parte din fondurile de asigurari, finantate din sistemul public. Asupra acestor fonduri, insa,
nu au si drept de managament. In schimb, guvernul francez este principalul responsabil pentru
gestionarea financiara a sistemului de asigurari de sanatate, prin stabilirea unor prime, in raport
cu veniturile oamenilor, si stabilirea preturilor serviciilor si produselor.
Acest sistem ofera inapoi pacientilor aproximativ 70% din costurile generale ale sanatatii
si 100% in cazul bolilor costisitoare sau a celor pe termen lung. De asemenea, acoperirile
suplimentare medicale pot fi cumparate de la asiguratorii privati care, de multe ori, sunt non-
profit.
Pana de curand, sistemul de asigurari sociale din Franta era limitat doar la persoanele
care contribuisera la sistem, adica muncitorii si pensionarii, fiind excluse anumite categorii de
persoane sarace. Guvernul condus de Lionel Jospin a reparat insa aceasta greseala si a instaurat
21
“sistemul universal de asigurari de sanatate”, care acopera orice persoana care locuieste legal in
Franta.
Astfel, speranta medie de viata din Franta este de 81 de ani. Acum, intreaga populatie
trebuie sa plateasca asigurarea de sanatate obligatorie. Asiguratorii sunt companii non-profit,
care negociaza in fiecare an cu guvernul finantarea sanatatii.
Exista trei fonduri principale. Cel mai mare fond acopera aproximativ 84% din populatie,
in timp ce celelalte doua asigura aproximativ 12% din numarul francezilor. O anumita suma este
dedusa automat din veniturile tuturor angajatilor.
4. Sistemul de invatamant
Sistemul educațional francez este centralizat, organizat, și ramificat. Se împarte în trei
etape:
învățământul primar (enseignement primaire);
învățământul secundar (enseignement secondaire);
învățământul superior (enseignement supérieur). Următoarele grade sunt recunoscute de
Procesul Bologna (recunoaștere europeană, deci identice cu cele din România):
o Licență (Licence și Licence Professionnelle)
o Master (Master recherche și Master professionnel)
o Doctorat.
Organizarea și numerotarea claselor în Franța este diferită față de România.
Învățământul primar include doi ani facultativi de grădiniță (école maternelle) și cinci
ani de școală generală. Echivalența la școală este următoarea :
clasa I : CP, cours préparatoire
clasa a IIa : CE1, cours élémentaire 1
clasa a IIIa : CE2, cours élémentaire 2
clasa a IVa : CM1, cours moyen 1
clasa a Va :CM2, cours moyen 2.
Învățământul secundar include patru ani de gimnaziu (collège) și trei ani de liceu
(lycée). Echivalența este următoarea:
Collège
clasa a VIa : sixième, 6e
22
clasa a VIIa : cinquième, 5e
clasa a VIIIa : quatrième, 4e
clasa a IXa : troisième, 3e.
Lycée
clasa a Xa : seconde, 2nde
clasa a XIa : première, 1ère
clasa a XIIa : terminale.
Bacalaureatul are loc în două etape : întâi proba de limba franceză, la sfârșitul clasei a XIa
première, și apoi celelalte materii, la sfârșitul clasei a XIIa (terminale).
Notele în Franța se acordă de la zero la 20 ; nota 20 este cea mai bună notă. Ea este însă
în general teoretică, dat fiind că profesorii nu obisnuiesc sa o acorde. începând cu nota 16 elevul
are mențiunea maximă très bien, adică foarte bine. Nota minimă de trecere este nota 10.
Sistemul este coordonat de Ministerul Educației Naționale. Din 1959 (reforma Berthoin),
învățământul este obligatoriu pentru minorii cu vârste cuprinse între 6 și 16 ani. Există mai mult
de 65000 de școli, dintre care aproximativ 15% (primare) și 20% (secundare) sunt școli private.
Numărul total de elevi ajunge la 12 milioane, adică o cincime din populație. Ministerului
Educației Naționale i s-a acordat 6,9% din PIB în 2012 (6,6% in 2008). Conform PISA, prin
compararea sistemelor naționale de învățământ, rezultatele sistemului de învățământ francez sunt
în scădere față de cele altor state membre ale OCDE. Numărul de studenți în Franța se ridică la
peste 2,3 milioane (cifre oficiale 2011).
5.Eficienta pietei muncii
In Franţa sunt acum aproape 3.300.000 de şomeri. Este cel mai ridicat nivel al şomajului
din ultimele două decenii, iar tinerii sunt cei afectaţi în primul rând. Un şomer din patru se
regăseşte în categoria celor de până în 25 de ani.
Astfel, numarul somerilor inregistrati a crescut cu 1,2 la suta, pana la 3.225.000 de
persoane, aceasta fiind cea de-a 23-a luna consecutiva de crestere a somajului. Astfel, nivelul
atins este cel mai inalt de la inregistrarea oficiala a somajului, adica din ianuarie 1996, a transmis
ministrul francez al Muncii, joi, potrivit Reuters. Cifrele din luna martie 2013 au depasit
recordul de 3.195.000 de someri, din ianuarie 1997.
23
Pe hârtie, viitorul economic al Franţei sună totuşi optimist. Guvernul de la Paris a anunţat
un program de investiţii în valoare de 12 miliarde de euro, eşalonat pe zece ani. Fondurile vor fi
destinate pregǎtirii profesionale a tinerilor şi creării de noi locuri de muncǎ.
Rata şomajului în Franţa a crescut în primul trimestru din 2013 la 10,8%, de la 10,5% în
ultimele trei luni din 2012, conform datelor preliminare publicate joi Institutul de Statistică
(Insee), transmit Bloomberg şi AP.
Excluzând teritoriile franceze din afara ţării, rata şomajului a urcat în primele trei luni din
acest an la 10,4%, de la 10,1% în trimestrul patru din 2012. În aprilie, numărul francezilor aflaţi
în căutarea unui loc de muncă a ajuns la 3.264.400, cel mai ridicat nivel de cât a început
publicarea acestor date, în 1996, şi marcând doi ani de creşteri lunare fără întrerupere.
Ministerul Muncii de la Paris a anunţat recent că luna trecută numărul celor care nu aveau un loc
de muncă a urcat cu 39.800, o creştere de 1,2% comparativ cu luna precedentă. Economiştii se
aşteptau la un avans de 30.000.
Comisia Europeană a anunţat în mai că se aşteaptă ca rata şomajului în Franţa să ajungă
la 10,6% anul acesta, faţă de 10,2% anul trecut, şi să continue să crească la 10,9% în 2014.
Franţa, a doua mare economie a zonei euro, a intrat în a treia recesiune de la criza financiară din
2008-2009, după un declin al Produsului Intern Brut de 0,2% în primul trimestru din 2013,
similar cu cel înregistrat în ultimele trei luni din 2012.
Una din problemele şomajului este "costul muncii" din Franţa în caz de dificultăţi
economice.
Durata legală a muncii - 35 de ore pe săptămână - şi salariile ar reprezenta "o frână" în
momentul angajării. Şefii de întreprinderi cer aşadar proceduri de concediere mai simple. În
schimbul unui eventual compromis pe această temă, sindicatele cer drepturi noi pentru şomeri şi
salariaţi - stagii de formare, plata asigurărilor complementare de sănătate. De asemenea
sindicatele cer o mărire a cotizaţiilor de şomaj plătite de întreprinderi pentru a pune capăt
abuzurilor. Un alt lucru pe care patronii şi-l doresc este să poată da afară mai uşor salariaţii.
Salariaţi care au azi un timp de 5 ani să sesizeze justiţia în cazul în care consideră că au fost
concediaţi abuziv. Patronii ar vrea să reducă termenul la doi-trei ani şi în plus să plătească mai
puţine daune celor lăsaţi fără loc de muncă. Măsuri inacceptabile pentru sindicate. Un al treilea
punct de blocaj între diverşii parteneri sociali se referă la mobilitatea forţată a salariaţilor.
24
6. Piata financiara
Din 1962 printr-un decret special a fost unificată piaţa acţiunilor, iar din 1986 a fost
introdusă la Bursa de Valori de la Paris sistema C.A.C. ceea ce a permis unificarea tuturor
burselor francezeÎn incinta bursei de la Paris au sediul 2 burse ce tranzacţionează titluri derivate:
MONEP şi MATIF
Supravegherea pieţei de capital
Funcţia de supraveghere a pieţei de capital franceze este asigurată de Ministerul de
Finanţe, care deleghează funcţiile sale altor organizaţii specializate.
Comisia privind Operaţiunile de Bursă - este organul menit să apere protecţia intereselor
investitorilor. A fost fondată în 1967 şi are funcţii analogice ca C.T.O.F. din S.U.A. Prezidată de
9 membri, are funcţia de a respecta standardele privind informarea investitorilor de către emitenţi
şi insideri.
Consiliul privind Bursele de Valori - activează în baza Legii privind Bursele de Valori
(1988) şi efectuează supravegherea generală a activităţii companiilor din industria hârtiilor de
valoare.
Franta este prima tara din Europa care impune o taxă pe tranzacţiile financiare taxa, de
0,2%, se va aplica la tranzacţiile bursiere cu acţiuni ale unui număr de 109 de companii franceze,
care depăşesc un miliard de euro, capitalizare de piaţă. Cu acelaşi procentaj vor fi taxate şi
tranzacţiile cu anumite tipuri de CDS-uri (asigurări contra riscului de default).
7.Tehnologia
Franţa mizează pe tehnologia verde în noul plan de susţinere a constructorilor auto. După
ce Peugeot-Citroën, cel mai mare producător francez de automobile, a şocat guvernul cu planuri
de concedieri masive, Parisul s-a grăbit să prezinte un nou program de sprijinire a industriei auto,
centrat pe încurajarea achiziţiilor de maşini ecologice prin acordarea de subvenţii mai mari. Cum
marii constructori auto francezi, Peugeot şi Renault, au investit enorm în tehnologiile verzi,
programul ar trebui să-i ajute, în teorie. Strategia pentru sprijinirea producătorilor auto a fost
concepută de ministerul pentru refacerea industriei, condus de Arnaud Montebourg, acesta fiind
un departament guvernamental creat de preşedintele François Hollande pentru a-şi pune în
aplicare planul de a "reindustrializa" Franţa.
25
Planul se axează în principal pe stimularea vânzărilor de automobile franceze prin
creşterea subvenţiilor pentru autovehiculele cu propulsie electrică şi hibridă şi pentru cele cu
emisii reduse de noxe. De asemenea, guvernul va încuraja investiţiile în tehnologii noi şi va pune
la dispoziţia întreprinderilor mici şi mijlocii din industria de profil un pachet de împrumuturi de
600 milioane euro.
"Franţa nu îşi abandonează industria auto. Vrem să sprijinim maşinile verzi. Aceasta este
alegerea pentru viitor", a afirmat premierul Jean-Marc Ayrault.
8.Inovatia
Asociatia Nationala pentru cercetare si tehnologie este o organizatie publica dar are si
finantari private .Cele 3 mecanisme principale ale organizatiei sunt Acordurile industriale de
formare prin cercetare, Societate de cercetare si inovare si imbunatatirea relatiilor partenere..
Agenția Națională de Cercetare (ANR), creata în 2005, oferă finanțare pentru proiecte de
cercetare și dezvoltare prin intermediul unor cereri competitive de proiecte. Încă de la
începuturile sale, Agenția a acordat 3 miliarde de euro și a finanțat 6 000 de proiecte. 240 de
companii mici și mijlocii au răspuns la apelurile agenției pentru proiecte. Agenția administrează,
de asemenea, certificarea "Institut Carnot" și contribuie la proiecte de cercetare de colaborare
între clustere de competitivitate.
OSEO Innovation este principala organizație de finanțare care sprijină inovarea în
întreprinderi mici și mijlocii. OSEO a acordat finanțare pentru 5 000 de companii inovatoare în
2008, acordarea de 800 de milioane de euro în finanțare directă.
9. Mediul de afaceri francez
Guvernul francez a introdus în ultimii 3 ani majorări de taxe cu un impact cumulat de
aproximativ 70 miliarde euro, în timp ce cheltuielile de consum au stagnat, iar investiţiile s-au
prăbuşit.
Zeci de ani de măsuri care au redus, treptat, numărul orelor de lucru şi au limitat
concedierile, marjele de profit ale companiilor au fost puternic erodate şi au scăzut anul trecut la
cel mai redus nivel din 1985.
26
Profitul companiilor nefinanciare din Franţa reprezintă mai puţin de 15% din Produsul
Intern Brut, faţă de aproximativ 25% în Germania, potrivit datelor Organizaţiei pentru Cooperare
şi Dezvoltare Economică (OCDE).
Cheltuielile statului francez reprezintă 57% din PIB, a doua cea mai mare rată din rândul
statelor OCDE, după Danemarca.
Un raport prezentat în luna iunie de Ernst & Young, intitulat “Franţa: Ultima strigare”,
notează că firmele şi companiile franceze se luptă cu cele mai mari salarii pe oră din zona euro,
cu excepţia Belgiei şi Luxemburgului.
În aprilie a fost adoptată o lege care înlesneşte concedierile şi flexibilizează
reglementările de pe piaţa forţei de muncă. Anterior, în luna octombrie, la presiunea grupurilor
de lobby, guvernul a limitat o creştere a taxei pe câştigurile de capital realizate de antreprenori şi
a lansat un program de credite fiscale pentru companii în valoare de 10 miliarde euro.
Una dintre primele măsuri adoptate d a fost reducerea vârstei de pensionare de la 62 la 60
de ani, pentru angajaţii care au început devreme activitatea în câmpul muncii. Măsura
influenţează aproximativ 110.000 de persoane pe an şi a fost finanţată prin creşterea taxelor pe
salarii cu 0,1 puncte procentuale.
10. Raitingul de taraStandard & Poor’s a retrogradat ratingul Franţei cu o treaptă, la nivelul AA, cu
perspectivă stabilă, din cauza îngrijorării privind perspectiva de creştere a economiei ţării.
Agenţia de evaluare financiară consideră că reformele guvernului de la Paris, precum cele
în domeniul fiscalităţii şi al legislaţiei muncii, nu vor îmbunătăţi substanţial perspectivele de
creştere economică, pe termen mediu. “Creşterea economică lentă limitează capacitatea
guvernului de a consolida finanţele publice”, se arată în comunicatul S&P, citat de Mediafax.
Totodată, şomajul ridicat afectează sprijinul populaţiei pentru noi măsuri structurale şi în
domeniul politicii fiscale.
Perspectiva ratingului este stabilă, reflectând probabiltatea redusă ca S&P să
îmbunătăţească sau să retrogradeze calificativul Franţei, în următorii doi ani.
Potrivit estimărilor FMI, Franţa va reuşi să evite recesiunea în acest an cu o creştere de
0,2%, iar anul viitor a doua mare economie a zonei euro va avansa cu 1%.
27
Comisia Europeană anticipează pentru acest an un avans al PIB de 0,2%, urmat de o
creştere de 0,9% în 2014. Datoria publică a Franţei este aşteptată să urce la 96% din PIB până în
2015, de la 90,2% în 2012, când Hollande a devenit preşedinte.
Ministrul francez de Finanţe Pierre Moscovici a criticat măsura S&P, ca incorectă, şi a
apărat politicile preşedintelui Francois Hollande, ca o încercare “masivă” de a însănătoşi
economia Franţei.
Franţa a pierdut ratingul triplu A din partea Fitch Ratings în luna iulie, după ce Moody’s
a retrogradat calificativul Aaa la Aa1 în noiembrie anul trecut.
Interesant este faptul că, până acum, pieţele financiare nu au reacţionat la retrogradarea
bonităţii Franţei. În continuare, ţara are acces la împrumuturi cu dobânzi relativ mici.
Concurenta
Autoritatea pentru concurenta din Franta este una din cele mai importante autoritatii din
Europa care se ocupa cu reglementarea concurentei.
Piata operatorilor de telefonie mobila din Franta
Cei 3 jucatori ai pietei sunt Orange, Sfr si Bouygues astfel avem o piata de oligopol.
IHH= 47x47 + 36x36 +17x17 = 2209 + 1296 + 289 = 3794 => grad de concentrare mare
28
Cazuri de incalcare ale concurentei:
Principalele companii franceze de telefonie mobilă, Orange şi SFR, au fost amendate cu
183 milioane de euro (239 milioane de dolari) de autoritatea pentru concurenţă din Franţa.
Cele două companii sunt acuzate de politici de preţuri anticoncurenţiale în perioada 2005-
2008. Autoritatea pentru concurenţă din Franţa susţine că Orange, deţinută de France Telecom, şi
SFR au abuzat de poziţia lor dominantă pe piaţă în detrimentul celui de-al treilea operator de
telefonie - Bouygues Telecom. Orange a fost amendată cu 117,4 milioane de euro, iar SFR cu
65,7 milioane de euro, dar ambele companii au anunţat că vor contesta în instanţă decizia.
France Telecom a precizat că Bouygues a beneficiat mult timp de măsurile autorităţilor de
reglementare, din cauza statutului său de operator cu activităţi mai reduse şi cel mai recent intrat
pe piaţa telefoniei. "Decizia recunoaşte practicile anticoncurenţiale a căror victimă a fost
Bouygues mulţi ani. Vom analiza amănunţit decizia şi vom cere despăgubiri pentru pagubele
suferite", scrie în declaraţia Bouygues.
Sursa: http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/orange-si-sfr-au-fost-amendate-in-franta-din-cauza-unor-practici-anticoncurentiale-175499.html
http://www.heritage.org/index/country/france
http://ecol.ro/carte/libertate-economica-si-proprietate-implicatii-privind-reformele-institutionale-din-romania-s-11
http://www.evz.ro/detalii/stiri/topul-celor-mai-bune-sisteme-de-sanatate-din-europa-tara-in-care-85-din-populatie-are-as-1019.html#ixzz2muiB6bv0
http://www.dce.gov.ro/Materiale%20site/Indrumar_afaceri/Indrumar_afaceri_Franta.pdf
http://www.weforum.org/reports/global-information-technology-report-2013
http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_credit_rating
http://fr.wikipedia.org/wiki/Syst%C3%A8me_%C3%A9ducatif_fran%C3%A7ais
http://www.indexmundi.com/factbook/compare/netherlands.france/economy
29