76 Frant;ois Lelord ;;i Christophe Andre

nei, care i mpiedicau sa se concentreze asupra problemelor medica-le ale pacientilor.

Atunci ~eful clinicii a nceput sa o ntrerupa cu brutalitate lafie-care din interventiile ei. ]ocelyne a fost uimita la nceput, mai apoinsa i-au dat lacrimile. Si n-a mai vorbit tot restul ~edintei. La ur-matoarea ~edinta, ]ocelyne a aparut cu o noua coafura ~ia ncercatsa rec~tige atentia celorlalti ncepnd sa povesteasca marturisireadeosebit de dramatica pe care unul din pacienti i-o facuse, mediciinsa au ntrerupt-o nca mai abrupt. ncercarile ei de a relua cuvn-tul ali e~uat, ~i n cele din urma ]ocelyne a parasit ;;edinta trntindu~a n urma ei.

Cu totii s-au simtit jenati, dndu-~i seama cam prea trziu ca selasasera prada unei reactii de respingere ~i ca la urma urmei ]ocely-ne oferea din cnd n cnd ~i informatii de interes pentru urmarireastarii unui bolnav.

A doua zi ]ocelyne n-a mai venit la serviciu. S-a aflat ca intrasentr-un concediu medical de doua saptmni.

Aceasta povestioara pune n lumina doua lucruri ;;tiutedeja: n primul rnd, ct de iritante pot fi personalitatile his-trionice (chiar ;;i pentru psihoterapeutullor). Apoi, ca faptulde a le respinge duce la o inrautatire a comportamentului lor.S-ar putea crede ca acel comportament histrionic a fost "de-prins" pentru ca parea singurul mijloc de a atrage atentia unuitata distant. Cu ct reactia de respingere a grupului va fi maiintensa, cu att mai mult se va stradui Jocelyne sa-i recstigeatentia printr-o serie de comportamente din ce n ce mai im-petuoase, ceea ce face ca ostilitate a grupului sa creasca, iar Jo-celyne sa dramatizeze ntreaga situatie, lundu-si concediu"de boala".

Poate veti voi sa spuneti: dar de ce nu realiza Jocelyne cainterventiile ei excesive i enervau pe toti? De ce nu schimbatactica, manifestndu-se mai putin la sedinte? Da, daca Joce-lyne ar fi avut o personalitate "normala" ar fi tinut seama dentreaga situatie ;;i ar fi ncercat sa-;;i schimbe comportamen-tul. Dar ea este amintita in aceasta carte tocmai pentru ca esteo "personalitate dificila", altfel spus, i este greu sa-;;i modifi-ce comportamentul, pe care l repeta ntr-un mod rigid.

Personalitatile histrionice 77

Povestea noastra continua. Echipa medicala a consultat unpsihiatru n privinta "cazului Jocelyne". Acesta, dupa ce a vor-bit cu fiecare n parte, le-a dat cteva sfaturi asupra felului dea se comporta cu Jocelyne la ntoarcerea ei din concediu.

n ziua n care Jocelyne s-a ntors la lucru, toata lumea a salu-

tat-o cu multa caldura. Cnd a intrat n sala de ?edinte, ntreagaechipa a ntmpinat-o fredonndu-i un cntecel, ceva n genul "Hap-py Birthday". Jocelyne a fost uimita ?i ncntata totodata. Cnd anceput examinarea fi?elor medicale, Jocelyne fire?te ca nu s-a pututabtine sa nu intervina pentru a vorbi, iara?i, despre marturisirilecare tocmai i fusesera facute. De asta data, ?eful elinicii a lasat-o satermine ce avea de spus ?i apoi a recunoscut ca, ntr-adevar, infor-matiile culese de Jocelyne erau importante pentru a-i ntelege maibine pe pacienti. Apoi, i-a propus ca naintea fiecarei ?edinte sa facaun rezumat scris, astfel nct problema fiecarui pacient sa poata finumaidect nfati?ata. Astfel, Jocelyne era nvestita cu un adevarat"rol", ceea ce ?i ?i dorise dintotdeauna. Cu carnetul n mna, cu unaer grav, de acum nainte ea poate sa-?i citeasca notele facute lafie-care fi?a, ceea ce a facut ca ?edintele sa fie mai eficiente iar echipamedicala sa capete informatii utile despre pacienti.

Ati retinut? Gratie atentiei care i era acordata, rolului pe careechipa i-l conferise, comportamentul Jocelynei devenise maimaleabil. Deci, cnd va aflati n fata unei personalitati histrio-nice, Iasati-i un spatiu de actiune, dar stabiliti totu~i limitele.

Sa le aratati interes ori de cte ori auun comportament "normal"Uneori, mai ales daca este ncredintata ca interesul este n-

dreptat asupra ei, personalitatea histrionica se va debarasa, fie~ipentru cteva clipe, de comportamentul ei teatral sau mani-pulant. Atentie! Nu lasati sa treaca aceste momente fara a re-actiona. Caci n acest fel i aratati ca apreciati faptul ca se com-porta astfel. Iata ce ne spune Charles, un ~ef cu experienta:

Cnd este vorba de anumite lucrari, Sophie este o buna colabora-toare. Ea "simte" care este climatul unei ntreprinderi ?i ne poate aju-ta sa evitam unele erori. n schimb, vorbe?te prea mult despre ea, ?iapoi nu se poate mpiedica sa nu vina sa ma vada sub diferite pretex-

76 Fran

Personalitatile histrionice 77

Povestea noastra continua. Echipa medicala a consultat un?sihiatru n privinta "cazului Jocelyne". Acesta, dupa ce a vor-jit cu fiecare n parte, le-a dat cteva sfaturi asupra felului dea se comporta cu Jocelyne la ntoarcerea ei din concediu.

n ziua n care ]ocelyne s-a ntors la lucru, toata lumea a salu-

=:lt-ocu multa caldura. Cnd a intrat n sala de pedinte, ntreaga:,chipaa ntmpinat-o fredonndu-i un cntecel, ceva n genul "Hap-c)!J Birthday". ]ocelyne a fost uimita pi ncntata totodata. Cnd ai'lceput examinarea fipelor medicale, ]ocelyne firepte ca nu s-a putut.Ibtine sa nu intervina pentru a vorbi, iarapi, despre marturisirilecare tocmai i fusesera facute. De asta data, peful clinicii a lasat-o satermine ce avea de spus pi apoi a recunoscut ca, ntr-adevar, infor-matiile culese de ]ocelyne erau importante pentru a-i ntelege mai[1inepe pacienti. Apoi, i-a propus ca naintea fiecarei pedinte sa faca:111 rezumat scris, astfel nct problema fiecarui pacient sa poata finumaidect nfatipata. Astfel, ]ocelyne era nvestita cu un adevarat"rol", ceea ce pi pi dorise dintotdeauna. Cu carnetul n mna, cu un,IeI'grav, de acum nainte ea poate sa-pi citeasca notele facute lafie-carefipa, ceea ce a facut ca pedintele sa fie mai eficiente iar echipamedicala sa capete informatii utile despre pacienti.

Ati retinut? Gratie atentiei care i era acordata, rolului pe careechipa i-l conferise, comportamentul Jocelynei devenise maimaleabil. Deci, cnd va aflati n fata unei personalitati histrio-nice, Iasati-i un spatiu de actiune, dar stabiliti totusi limitele.

Sa le aratati interes ori de cte ori auun comportament "normal"Uneori, mai ales daca este ncredintata ca interesul este n-

dreptat asupra ei, personalitatea histrionica se va debarasa, fiesi pentru cteva clipe, de comportamentul ei teatral sau mani-Pulant. Atentie! Nu Iasati sa treaca aceste momente fara a re-, ,actiona. Caci n acest fel i aratati ca apreciati faptul ca se com-porta astfel. Iata ce ne spune Charles, un sef cu experienta:

Cnd este vorba de anumite lucrari, Sophie este o buna colabora-toare. Ea "simte" care este climatul unei ntreprinderi pi ne poate aju-ta sa evitam unele erori. n schimb, vorbepte prea mult despre ea, piapoi nu se poate mpiedica sa nu vina sa ma vada sub diferite pretex-

78 Fran

Personalitatile histrionice 79

:::-cl ca dorinta evidenta a acestor personalitati de a atrage me-~eu atentia exista ~in noi, nsa ntr-o forma mascata. Ironizam.::uatt mai multa satisfactie aceasta trebuinta a lor, cu ct nu.~remsa acceptam ca ea exista ~i n noi. E ca atunci cnd ne?::11uzampe seama unui copil de doi ani care se da n specta-'::01 pentru ca surorii sale nou-nascute i se acorda prea multa3.tentie.

Ne amuzam pe seama istericilor, caci ace~tia, cu emotivi-:atea ~i sensibilitatea la opiniile celorlalti, nu pot fi adversari~edutabili. (Mult mai rar vedem oameni amuzndu-se pe sea-::na paranoicilor.) Or, zeflemeaua, care n genere rane~te, va~ani poate n ~imai mare masura o personalitate histrionica ~io va determina sa va rec~tige atentia prin toate mijloacele dis-?onibile: lacrimi, tentative de suicid, concedii.

Sa va lasati impresionati de tentativele de seductiePersonalitatea histrionica este gata de orice pentru a va

capta atentia. Va avea, deci, tendinta de a sexualiza relatia,chiar ntr-un context profesional. Vestimentatia discret provo-catoare, sursul fermecator ?i privirea enigmatica, lesne i vorface sa creada pe naivi ca "au acces". Dar nu mica le va fi sur-priza cnd vor ncerca sa se apropie, caci vor vedea ca perso-nalitatea histrionica i respinge cu un aer surprins, indignatchiar. Caci ei nu pricepusera ca toata aceasta parada de farme-ce avusese un unic tel: acela de a atrage atentia, de a vraji, darfara intentia vreunei relatii intime. Deseori, femeile histrioni-ce sunt luate drept "cochete".

Data fiind liberalizarea moravurilor, unele femei histrioni-ce merg chiar mai departe, folosindu-se de sex pentru a cap-ta atentia. Ele vor afi~a atitudini ndraznete, ~i vor schimbafrecvent partenerii, se vor arata iubite experimentate ?i lipsi-te de prejudecati, dar se vor comporta n acest fel nu dintr-odorinta adevarata, ci pentru a oferi o aparenta pe care ele ocred mbietoare (?i care ~i poate fi, cel putin pentru o vreme).Unii barbati histrionici le vor face pe femei sa se simta debu-soIate, ele neputnd ajunge sa afle care sunt adevaratele in-tentii ale acestor barbati, caci ei nu procedeaza deschis, ci pun

n joc un arsenal de seductie. Termenul "cochet" nu este folo-sit, dar ar putea totusi desemna unele conduite histrionice labarbati. (A nu se confunda barbatii histrionici cu cei ce ezitadin timiditate ori din prea multe scrupule.)

Sa va lasati prea tare nduiosatiEmotivitatea de care dau dovada personalitatile histrioni-

ce, de fapt fragilitatea lor, comportamentul lor oarecum infan-til va pot nduiosa si va pot trezi un sentiment protector (cebarbat nu a fost ndragostit de o frumoasa histrionica pe carea vrut sa o iubeasca si sa o ocroteasca?). Atentie, pierznd dindetasare, din obiectivitate, riscati sa fiti antrenati n starile eifluctuante, derutati de schimbarile ei de atitudine, riscati safiti antrenati voi nsiva n dramatizarile ei. Voind prea multsa-i respectati dorintele, nu o veti mai putea ajuta.

Relatia mea cu Claire a fost de la bun nceput graitoare. De pil-da, avusesem parte de ofabuloasa cina de ndragostiti; la desert, din-tr-o data Claire a izbucnit n lacrimi, fara nici un cuvnt. Am ncre-menit, apoi m-am napustit cu tot felul de ntrebari asupra ei, iarClaire a sfr9it prin a-mi marturisi ca avusese acela9i desert 9i cndcinase ultima oara cu tatal ei, cu care era certaM de vreo trei ani. Alta

data, ntorcndu-ne de la o cina cu prietenii, Claire mi-a repro9atfu-rioasa caflirtasem cu vecina de la masa, ceea ce era complet fals. Amncercat sa ma apar dar, n cele din urma, m-am nfuriat, iar ea a n-ceput sa plnga ca o fetita. Fire9te, eu m-am simtit vinovat.

ncetul cu ncetul, am nteles ca aceste scene, la ea erau cam caun reflex pentru a putea provoca un schimb emotional ntre noi. Dareu nu i-am mai facut jocul. De pilda, refuzam sa port o discutie nacel moment, amnnd-o pentru mai trziu. Cu timpul, Claire s-amai lini9tit, iar acum putem comunica mai deschis, mai firesc. Clai-re i-a spus uneia dintre prietenele ei, care m-a n9tiintat degraba, caeram primul barbat care i se opunea 9i ca de fapt asta o reconforta.

Nu uitati ca pentru o personalitate histrionica publicul sun-teti dumneavoastra. Si un public mult prea "facil" pierde re-pede interesul ei. n final vom reaminti ca personalitatea his-trionica prezentata de noi nu constituie dect un aspect aldiverselor simptome grupate altadata sub numele de "iste-

80 Fran

Personalitatile histrionice 81

=:2" - sindrom misterios, a carui istorie continua sa alimen-:2ze interesante dispute ntre "psi".

Cum sa ne purtam cu o personalitate histrionica

Recomandabil

Sa va asteptati la tot felul de exagerari si dramatizari. Sa o lasati din cnd n cnd sa se manifeste, stabilind une-

le limite.

Sa-i aratati interes ori de cte ori are un comportament"normal".

Sa va pregatiti sa treceti de la statutul unui erou la cel alunui infam si, invers.

);"erecomandabil Sa va amuzati pe seama ei. Sa va lasati impresionati de tentativele de seductie care

sunt adesea factice .

Sa va lasati prea tare nduiosati.

Daca va este sot sau sotie: nu aveti dect sa savurati specta-eolul si diversitatea. La urma urmei, pentru asta v-ati casato-::it cu el (ea).

Daca va este patron: ncercati sa ramneti voi nsiva, chiar.iaca vi se cere contrariul.

Daca va este coleg sau colaborator: pastrati o anume distanta,care i va ngadui sa va idealizeze.

Aveti trasaturile unei personalitati histrionice?

1. Privirea celorlalti este un exci-tant pentru mine.

Fran

IV

Personalitatile obsesionale,

"Odata decizia mea

luata, ezit ndelung."

JULES RENARD

A

Intr-obuna zi mi-am spus ca destul am lucrat pentru altii,ca ar fi timpul sa-mi nfiintez propria mea firma, poveste~-te Daniel, treizeci ~iopt de ani. ~i mai ~tiam ca a~ cam aveatoate calitatile cuvenite: am simtul afacerilor, cum se spune, sunt in-:'entiv, iar energie am din bel~ug. Dar mi ~tiam lafel de bine ~icu-sururile: nu-mi prea plac calculele, latura administrativa n genere

ma plictise~te, nu sunt un bun gestionar. ~i atunci, m-am gndit sami-l iau ca asociat pe ]ean-Marc, cumnatul meu. l ~tiu de multi ani,il tot vad cnd ne strngem cu totii n familie ~i mi-a parut mereu1111 om pe care te poti baza: serios, att de zelos, nct sora mea seulnge de asta, parndu-i-se ca ]ean-Marc nu prea sta pe-acasa. Este:111 tip rezervat mai degraba, modest ~i extrem de atent la educatiacopiilor, ceea ce mi-a placut de ndata.

~tiam de la sora mea ca ~i el este nemultumit, caci i se pare camunca lui nu prea este apreciata lafirma la care lucra, ~iatunci i-ampropus sa ne asociem. El a parut surprins, u~or nelini~tit; dupa caremi-a spus ca se va gndi la asta. Timp de cteva saptamni]ean-Marc mi telefona cu regularitate pentru a-mi cere alte ~ialtedetalii asupra proiectului, conditiilor de asociere etc. Numai ca a

sfr~it prin a ma enerva. ~i i-am spus ca nu putem fi asociati dinmoment ce el mi arata ca nu are ncredere n mine. Apoi a telefonat

sora mea ~imi-a explicat ca nu era ch{~i de putin vorba de o ches-