Francisco de Goya y Lucientes

Los fusilamientos del 3 de mayo 1808

Francisco de Goya y Lucientes

S-a nascut in Fuentedetodos, la data de 30 martie 1746, in apropiere de Zaragoza, unde de altfel a invatat arta de a picta. In 1770, calatoreste spre Italia, unde contactul cu creatiile marilor maestri, in special Magnasco, il vor influenta in mod sigur in crearea operelor sale. Pana sa inceapa seria de cartoane destinate tapiseriilor, Goya se manifesta sporadic in pictura religioasa. In 1775, devine pictorul cel mai cunoscut la casa regala, pana cand Carlos IV il desemneaza ca pictorul case regale, in 1789. Din cauza ambiguitatii in privinta pozitiei sale in timpul Razboiului de Independenta (1808-1814) a pierdut orice privilej,fiind astfel exilat in Burdeo,unde de altfel va si muri

El tres de mayo de 1808

El tres de mayo de 1808

Putem observa, ca o imagine in ansamblu, un act de executie, ce reprezinta evenimentul petrecut la data de 3 Mai 1808, in Madrid. Goya, incearca sa reproduca episodul care a dat start razboiului si violentei, astfel manifestandu-si pozitia fata de cele intamplate si fata de lipsa de intelegere intre oameni.

El tres de mayo de 1808.

Pictura a fost realizata in anul 1814. La o prima vedere, putem observa un grup de tarani pusi la zid, urmand a fi executati de catre membri al corpului militar. Chiar daca avem avem un echilibru in personaje, ca protagonisti ii avem pe tarani. De aceea tabloul se imparte in 2 .

Partea stanga a a tabloului,reprezinta grupul de barbati ce vor fi executati. Jocul de lumini, este folosit de Goya, pentru a evidentia umbrele si a dramatiza situatia. Lumina vine de la lampa(ce o vom vedea in cea de-a 2a jumtate a tabloului) situata intre cei ce vor executati si cei ce vor executa. Putem spune ca lampa este punctul de intersectie intre erou si ticalos. Acest grup de barbati nu au nici o organizare, incercand sa dea dovada de tarie

Din nou, imaginea o putemimparti in 3. Grupul celor ce au fost deja executati. Grupul celor ce sunt pe cale sa fie executati. Grupul,ce cu oroare, isi vad viitorul si care vor urma sa fie executati. Astfel se creaza imagineaza de parcurgere a timpului. Corpul deja executat si care este intins pe pamant cu mainile intinse,reprezinta destinul ce il vor suferi si camarazii sai. Principala “piesa” in acest tablou este figura unui barbat cu mainile in aer,care iei in evidenta prin camasa sa alba,care ne da senzatia de a fi crucificat. Iar figura ce isi acopera fata in vederea executiei si gandindu-se la ce sfarsit va avea

Aici avem partea dreapta a tabloului: grupul de soldati. Acestia sunt prezentati in penumbra, in spatele luminii create de lampa,ceea ce ajuta sa se faca diferenta intre eroi si ticalosi. Aici predomina culorile precum negru,diferite nuante de gri, maro. In contrast cu cei ce vor fi executati,soldatii sunt alineati dand un aer de perfectiune,desi Goya a preferat sa nu picteze chipurile soldatilor francezi,caci “ce sunt francezii fara chipurile sale?! Doar niste masini intr-un razboi,o pata neagra” ce va contrasta cu camasa alba a taranului.

Din punct de vedere cromatic si tematic, Goya a fost o influenta pentru Édouard Manet,in “L’exécution de Maximilien” si pentru Pablo Picasso in crearea “La matanza de Corea”; unde ambii pictori denunta razboiul si ororile derivate din acesta. Picasso a mai folosit aceasta tema si in alte multe picturi, dar cea mai destacata este “Guernica”

L’exécution de Maximilien, 19 Juin 1867

La matanza de Corea, 1951

Guernica, 1937

Este dedicat orasului basc Guernica, bombardat de aviatia germana in timpul razboiului civil dinSpania