oToate drepturile asupra acestei edilii sunt rezervate Editurii Reqis

O,P. 55, C.P. 19, Sector 1, Bucuregti.Tel/Fax: 02L.222.26.16.

ffiwwmw Wwffiwffiffiffiffi

rcusrIwTr r : A. Mr tq"r Lrs ca

REGIS

I. O REPREreNTATIE DE ADIO LA CIRCULsrRUTKr tN rAnNa ANr.lLUr 1924

Tigrii intrau in arend unul cdte unul.Paiul lor era mlddios pe nisip. Moale, catifelat, ffurd,

vuiet.Nu ridicau nici in dreapta, nici in st2nga ochii lor

galbeni ca de sticl[. Dupd gratii, multimea din stah.rri priveacu rdsuflarea ?nfioratb de tpamd Ei de nerdbdare.

Dar pentru tigrii de' Bengal nu se afla pe lumeaceast[ mu$ime. Nu merita nici o privire. Pentru dfingii,acum o singur[ fdpturd omeneasc5 era: femeia din mijlocui

arenei, inf[guratd in rochia cu solzi aurii gi cu pietre

scOnteietoare.Ochii ei luceau tot aEa de arudton ca ochii tigrilor.

Numai c[ ochii verzi ai femeii erau poruncitori Ei

neindura{i, pe cdnd in ochii fiarelor se citea o mare Ei

istovit[ supunere.Privirile lor se cdutau, se aqteptau, se intdlneau. Era

destul atdt ca s[ se infeleag[.Ochii femeii str[pungeau; ochii fiarelor coborau in

p[mdnt. in mdna intinsd se leglna un bici cu canaf de

mltase. Vdrful biciului ar[ta locul fiec[ruia:

- Tu aci!... Tu dincoace!... Tu dincolo!...Iar tigrii isi luau'fiecare locul Etiut, f[r[ impotrivire,

inaint0nd cu paqii lor de gumd, balans6ndu-qi cozile grele qi

lungi.Sase mingi uriaqe de lemn se aflau inqirate de o

parte. Sase de cealalt[ parte.Tigrul pip5ia cu laba rotundul lemnului. Se indlfa cu

o zv6cnire ugoar[ qi lin[. Se aEeza ca o pisica pe vdrful unuist0lp de poart[. Pe urm['a$tepta rdndul celorlalli. Cdsca. Isizbdrlea^must5{ile tepoase; ar[ta cerul gurii qi coltii.

in inima privitorilor tremura un fior. In mintea lorstdruia un g6nd.

Tofi gtiau cd,-intr-o singur[ clip[, din{ii aceqtia

tlioqi Ei puternici, labele cu ghearele de fier ar putea sfdqia,

ca pe un pui de'vrabie, pe femeia cu rochia de solzi aurii 9ipietre sclipitoare.' D; miss Ellian sur6dea. AEa o chema' Miss Elliansurddeqnepis[toare.

in mijlocul s[lbbticiunilor se afla singur6. Flrl nicio arm6. Atdt doar: un bici cu Efichi de m[tase qi privirea ei.

. Numai cu atdt ea pref[cea doisprezece tigri de

Bengal in doudsprezece pisici bldnde qi ascultdtoare.

- Toatd puterea imbldnzitoarei e in ochi! vorbi undomn b[trdn, cfiar in fala gratillor, cltre nepofica de

alituri. Dac[ privirea sl[beqte o singurd datd, dac[ tigriisimt c[ dresorul se gdndeqte in alt[ parte sau cd il prinde

6

frica, atunci toti se nipustesc qi...

- Eu m[ tem! Nu vreau sd vorbegti aEa... M[ tem!qopti copila strdngOndu-se de braful bunicului.

- Ssst! Liniqte...Tofi au t[cut.Copila cu hdinu{a albd gi cu buclele bdlaie s-a

inclegtat mai str6ns lAngd domnul b[trdn. iqi aude.tictaculmdrunt al inimii.

Cei doisprezece tign de Bengal, aqezatj pe mingilelor de lemn, aEteptau acum cu incordare porunca din ochiifemeii.

De. sus, din v6rful cortului de pdnzd, luminaelectricd se rev6rsa orbitoare. Doud mii de oameni,inghesuiti cot la cot, nu se clinteau, impietri(i.

Era o multime foarte amestecatS: bltrAni qi femei,pdrinfi Ei copii, profesoare gt eleve de Ecoall. Ii despi4eaunumai r6ndurile de bdnci Ei pre{ul biletelor. Unii sus, inpicioare, la galerie: allii jos de tot, de jur. imprejurulgratiilor, pe fotolii imbr[cate cu pluq rogu.

Tofi uitaserd grijile de acasd, necazurile qimullumirile lor mirunte de toatd, ziua.

Acum priveau ca un singur om.Pe strad[, cAqi nu se temeau oare de l5tratul

neaqteptat al unui cdlel cu coada bdrligati? Acasd, cAgi nutreslreau oare noaptea, speria{i, cdnd trosnea o mobild saucAnd se ivea de sub dulap un s,oricel cu ochi de mdrgelenegre?

Aici si acum, toti uitaserd aceste spaime cara-ghioase. Tofi luau parte la ceva minunat s.i rar.

Doudsprezece fiare silbatice, .imblAnzite siascultdnd de privirea unei femei, de pocnetul unui bici demStase, de semnul unui vdrf de deget.

Nu se mai auzi nici un fdE0it de program, nici unglas, nici un scdrfdit de scaun, nici o tuse.MISS ELLIAN PREZINTA PENTRU ULTIMA OARA

CEI DOISPREZECE TIGRI DE BENGALAEa spunea programul.

Erareprezenta{ia cea din urm[.Mdine, circul igi va strdnge cortul' Toate animalele

vor pleca in trenul cu vagoane albe, in alte oraEe ale lumii.Poate nu se vor mai intoarce niciodat6,

Va r[mAne in urma lor un loc gol lAngd gr[dinapublic[ a oraEului.

Oamenii se vor impriqtia la grijile qi la munca lor.Copiii, la animalele firrd viaf1, de lemn vopsit qi de p6sl5.

Din nou, unii blielaqi, prinqi de jocurile lor dinfiecare zi, au sd uite ci mai sunt pe lume viet[1i de-o'frumuse{e s5lbaticd qi fArI seam[n: cu blana de catifea, cu

ochii de sticl[, cu saltul arcuit capiatrazvttlitd din praEtie.

Din nou, unele fetile fricoase au sI tresari speriate cdnd

latr[ intr-o curte un c[1el cu coada bdrligatd sau c6nd fugeprin casd un Eoricel ca o jucdrie cu resort.- De aceea s-au adunat to{i qi toate incl o dat[, s[vad[ cele dou[ minuni ale Circului Strufki lateptezentaliade adio din iarna anului 1924:

MISS ELLIAN CU CEI DOISPREZECE TIGRI. DE BENGAL SI, FRAM URSUL POLAR

Tigrii agtepiau in cerc, pe mingile lor de lemn.Femeia ?nf[quratd in rochie cu solzi aurii qi cu pietre

sclipitoare flcu un pas inddrlt. Iqi impinse cu piciorulcoada rochiei fognitoare qi f[cu un semn rotit de chemare

cu biciul.in dou[sprezece salturi egale Ei zvelte, tigrii au fost

ldngd ea. S-au lungit imprejur cu boturile culcate pe-

pdmAnt. Acumo se p[iea c[ in jurul femeii s-a deschis o

floarea:soarelui uriaq[, a]c6tuit5 din doudsprezece petaleportocalii, brdzdate cu dungi de un negru lucios qi catifelat'

Mdna femeii incepu a dezmierda capetele rotunde,urechile moi, boturile umede. Ii alinta. Era mullumitd.

Fetifa se ruqin[ la gdndul cI pe ddnsa, acas6, n-oasculta nici Pufulel, pisoiul, care acum o slpt[min6, cdndse jucau mai voiogi, tam-nisam a zginat-o pe obraz.

Iar mai sus, intr-o bancl din fund, un b[ie{el cunasul cam c6rn Ei cu ochi scllpitori se in6l1ase in vdrful

I

picioarelor ca sd vadi mai bine.Era Petruq, feciorul cel mai mic al unui muncitor de

la o fabric[ din oraq. Ca rnulti alli blie{aqi, ddduse tdrcoalecircului o s[pt[mdnd,intreagd, Ei adunase ban cu ban prefulbiletului de intrare. Voia acum s[ nu-i scape nimic din totce se intdmpla. Doar nu degeaba de atAtea Ei atdtea ori citiseafiEele cu cea mai incordatd atentje, fbr[ s[-i pese de frig Eide iapovil[. Si nu degeaba tot de atiltea seri se uita cu jind,,Je afard,,la lumea care intra pe uqd. Acum c0nd in sf6rgit apltruns induntru, cum sI nu fie el numai ochi qi urechi?

Miss Ellian, din mijlocul tigrilor, a ridicat bra{ele cuun seflrn de eliberare. Pe urml a pocnit din bici. Tigrii s-auprelins cu paqi de gumila locul lor qi incepurl sh a$tepteneclintifi pe mingile de lemn. Femeia, ?n rochie cu solziaurii Ei cu pietre sclipitoare, a ridicat un cerc de hdrtie; aaprins altul pe un picior de fier.

Alt pocnet de bici.Unul cdte unul, tigrii se desprind de pe mingile

lucioase. Cu un salt prelung, trec prin cercul de hArtie, abiaating p[mAntul Ei se mai avfint[ o datd, lin qi intins, princercul celilalt de flac[r[.

Dar tigrul cel mai indlrltnic gi mai tAnlr a ocolitprivirea poruncitoare. Incercdnd si se strecoare tiptil pe subcercul aprins, se preface ciln-a priceput.

Se aqaz6 la locul lui, pe mingea de lemn, si cascdlung, Ieneq, plictisit.

- E Rajah. 11 cheam[ Rajah! Eopti copila. Il cunosceu de la reprezentalia de duminica trecut[. E cel mai rlu...

Femeia cu biciul nu l-a strigat pe nume. Nici nu l-aatins cu qfichiul de mdtase. Nici n-a bltut mdnioas[ cuvdrful pantofului in nisip. L-a privit pdtrunzdtor o singurldati gi a inilqat cercul.

Tigrul ariti col{ii rAnjind"

- Eu m[ tem! Hai sd mergem acasd, mX tem!... seinfricoEl fetiqa, infigdndu-qi prin hain[ unghiile mici inbralul bunicului.

- Ssst...

'-&'-"tT

N-avea de ce

se teme fetila cu ochii,albaEtri, cu paltonaEul alb

Ei cu p[rul cdrlionfat sub

c[ciulila tot alb5.Privirea de o{el a

irhbldnzitoarci a fost qi de

ast[ dat[ mai puternic[dec0t inddrdtnicia tigruluitdndr gi dArz.

Rajah a plecatbotul in plm6nt. A cobordtcu paqi mlddioqi de pemingea de lemn. Si-aincordat mugchii sub blanacatifelatd gi a s[getat dindoul salturi, dincolo decele doud cercuri, dintrecare unul de v6paie.

Pe urm[ s-a aEezat

cuminte la loc. Ochii luicereau poclin{[, iertare.Stia ce-l a$teap6.

Indat5 ce se va in-toarce in cugca lui, rlsplataare s[-i fie cAteva lovituri

^-!lnsa

tsculite peste bot, cu un bici dureros de curea, nu cuq; lichiul delicat. de mdtase al biciuqtei de Ia repr ezenta[ie. Iarla ceasul hranei, in loc de portja de carne crudd, o g6leatb,cu apd. Pedeapsa aceasta o cuno;tea. Dup[ cum cunostea Ei.cealaltd infbliqare a femeii cu rochia de solzi aurii qi cupietre scdnteietoare. Cunoqtea inf[liqarea cealalt[ a ei, asacum n-a vdzut-o nimeni din toatl mulgimea adunat[ in loji,in staluri Ei in galerii. Atunci miss Ellian iqi leap5dd hainasclipitoare de reprezenta(ie. E imbrdcat[ intr-o tunic[ vechede piele, crl o fust[ scurtd qi plini de pete. Nu mai surddel'ermec[tor, implrflnd sdrutdri pe vdrful iegetelor, cdndpublicul aplaudd de se clatind circul.'

etunci apuc[ biciul de curea cu vdrful de plumb gidrugut de fier asculit. Tip[ cu glas rdgugit, loveEte Ei

10 11

impunge in carnea tigrilor cu drugul de fier- E crudd cu

d6nqii, fiindc5 directorul circului, om mai crunt Ei mainesdlios decdt'fiarele, nu inglduie nici o abatere de 'laporuncile sale. Mereu i se pare cI to{i nu lucreaz[ indestul.Mereu vrea numere tot maiindrdzne{e in program. Mereurdcneqte c[ toli m[nAncd de pomand:

-:- Am s[ vd arunc pe drumuri, ca s[ muriqi de

foame!

Dresorii, speriafi, se r[stesc atunci qi ei la animale. Tolisufer5, toti rabd[. To{i gtiu cd n-au nici o scdpare. Dinmunc[ Ei suferin(a 1or, din nenumlratele amenzi, directorulse imbogSleEte zi cu zi gi reprezentatie cn reprezentafie. Ele fiara cea mai fioroas[ si mai nes5lioasb din tot circul.

Acestea se petrec ins[ acolo, in cuqtile dosnice ale

animalelor, dupd ce pleac[ mullimea Ei dupd ce luminile se

sting.Stie Rajah, tigrul cel tdndr gi neastAmpdrat, el mai

gtie cI acuqi un semn al biciului are s5-l cheme in mijlocularenei.

M0inile femeii au sd-i descleqteze gura..' Pe urm6,

are s5-qi a$eze capul cu pdr ondulat intre din{ii lui, tocmaifiindcX el are faima cd e cel mai nesupus qi mai crud, iarmiss Ellian vrea si arate cd nu are nici o teamd, nici una,

AEa face de trei seri in qir. Ce-ar fi atunci sd strAng[ pufin,numai pu{in, din{ii? Ar trosni oasele ca o coajd de ou. Agacum trosnesc coastele antilopelor, cAnd in via{a lui liberddin codrii de la celilalt cap[t al lumii sXrea din ascunziqurisd-qi sugrume prada.

Rajah clscd pe marginea lui de lemn.Stia cI aceasta n-are s-o faci niciodat[- El e in

puterea oamenilor acum.Iar privirea verzuie qi arzdtoare a dresoarei ii

nimiceqte orice incercare de impotrivire. E tot aqa de

netrebnic acum ca maimufele cele urdte qi slugarnice, care

se milogesc in cuEca menajeriei sd capete alune afrericane

si mandarine.

12

Tigrul 15si pleoapele pe ochii sticloqi, cu luminaingust6 Ei oblicd, aga cum sunt pisicile la amiazd. Nu maivedea acum nici pe miss Ellian, nici mullimea de jur?mprejurul gratiilor.

Vedea ceea ce tr[ieqte el intotdeauna, cdnd inchidepleoapele.

O pddure cu frunze late, cu desiEuri nepitrunse, culiane spdnzurate pdnd in pdmdnt. E zbor acolo de p[sdri cupene de toate culorile curcubeului: p[uni care ffec cu foEnetm5t5sos, p[sdri colibri mici ca insectele qi fluturi mari capdslrile. Se leag6n[ oare dintr-un copac o creang[ sau un$arpe? FoqneEte oare numai adierea vdntului sau se strecoardprintre foile late alt tigru, strdin? Este acolo, da! Este acolo omargine de apd cu tufe de bambus. Cdt de bine cunoagtelocul acela!... De cdte qi de cite ori nu agtepta acolo, de c0teori nu pdndea pitulat, la adlpdtoarea antilopelor? Agtepta unceas, dou5; aEtepta pdn[ noaptea tArzit.Igi schimba loculdupi vdnt, ca adierca molcoml sd nu duc[ mirosul lui.Antilopele soseau. DouI, trei, cAteodat[ una singurd... Priveacu ochii umezi, fricoqi, adulmecAnd vlzduhul. Nici nu se

avzeau paqii pe pdmAntul moale. Pleca botul in unda apei.Tresirea. Ciulea urechile s[ asculte. iEi vdra gAtul printref-runzele de lotus. Atunci ldqnea el din tufiE, zvirlit ca din arc,in cdrca antilopei. Nu era nici o zvdrcolire, nici un geam6t...Alffidati, se desflEura insl o lupt[ de trosneau crengilep[durii qi rlsunau ad0ncurile de muget.. Odatd un bivolsilbatic... L-a sim,tit. Il aEtepta. I-a s[rit in spinare gi bivolull-a rdsturnat, scutur6ndu-se peste cap, s-a tlvilit cu el s5-1

striveasc[, s-a ndpustit s6-l impung[ cu coarnele. O ticere demoarte s-a intins in toati p6durea. Mairhufele s-au ascuns inscorburi: celelalte s5lblticiuni s-au pitit la p[mdnt. Era olupt[ uriaql gi crdncend intre stlpdnii codrului! Numaiicniturile lor se auzeau, numai rlgetul qi mugetul bivolului.A fost ins[ tot el cel mai tare... Pe urm[, alt[ datd, lupta cuclefantul care l-a smuls cu trompa s[l zvdrle ca pe un sac laplmdnt qi si-l striveascd sub tilpile picioarelor groase caniqte stdlpi... Dar p6n[ la urml a fugit elefantul cu trompa

13

ferfenil5 gi cu un ochi sdngerat. Pnn[ tirzilu a tot rdsunatnoaptea de paqii lui m6niogi, sf[rdmAnd crengile, rupAndperdeaua de liane, culcdnd la p[mAnt tufiqurile de bambus. $iaItd. datA, cei trei vdnltori cu sulile, cdnd au incercat sd-linconjoare si au clzut toti trei sub dinqii lui!... De atunci i s-a

dus vestea qi a rlmas spaima acelor locuri. TIRANUL - a$a

il numeau to!i. Aqa il numeau tofi, qi tofi tremurau infioraqipdnd in mdduva oaselor cdnd incepea el s5 ragd. Nu se mai

incumeta nimeni sd treacd pe potecile bdtdtorite. Ii juraserlmoartea, qi tot ei se temeau, de moarte. CAnd mirosea dedeparte apropierea unuia, inainta cu rlsuflarea a$a de uEoard,c[ nu qi-o aazea nici el. inainta, se oprea, incl un pas... Unsalt. O muqcdtur[ cu dintii cl5n!5nind. Si gata! Rdmdneaintotdeauna el stdpdn la ochiul de ap[ unde se ad[pauantilopele... Acolo l-a prins intr-o noapte un cleqte de fier. Aincercat sd sfarme capcana cu dintii. A umplut pldurea de

14