Aftnmistraţniiiet, îi Tijiogralla:pisţa mar® ftr. 30.

8ori«ori nefranoate u t se primesc. — Manasoripte na se retrimet.

IMERATE leprimeac la Adial- iriatraţiime tn Braşov fi la nr- mitórele Birouri «waslart:

tn Viena: M. Dmku, Htmnek BehaUk, Hmdoif Momi, A. OpptUu Nachfolger; Anten Opptiik, J. Danntöcr, In Budapesta: A. V. fM dbtrgtrg, £ck*t*%n Btm cU : In Bnoaresei: Agtnce Hmm, 8ne- cureale de Boum&nie; în Ham- b u t,: Karoly* 4t LUbtnamn,

Preţul Imerţlmillar: o serii «armond pe e eolóni 6 ex. şi aOor. timbra pentra o publi­care. Publicări mai dese d a ţ i tarifă yi Învoiala.

Reclame pe pagina a S-a o serii 10 ez. u o 80 bani.

J ü . 3fcT T T X d X j v T Q

„Baieta“ iese în gî-care di.ADoiamBate pentii Anstro-ümraría:Pe an an 12 fl., pe ştse ioni

6 fl., pe trei foni 3 fl. N-rii de Dumlneaá 2 II. pe an.

Patru Eonâiia ii străiiitate:Pe an an 40 franai, pe stse lanl 20 fr.»pe trei Inni 10 fr. H-rii de Dnm ineţi • fru ii.

Be p m u n M la tóté ofieiele poştale dia Intra şi din ataaft.

şi Ia dd. eeleetert.itomini nun Bi*w?

aOministraţinn*a, piaţa a u t , T to|»l Inalai Br. 90 etagla I.: pe an an 10 1., pe aise lanl S fl., pe trei ioni *11.10 «r. Oa d a n i tn aaai : Pe un an IS fl., pe 6 ioni f II., pe trei lanl S II. Un esemplar 6 er. ▼. a. a ia 16 bani. Atât abonamen­tele cât şi maerţionile aont _____ a ae p ljti Inaintf.

Nr. 153. Braşov, Lxml-lCarţ . 11 (23) M e 1895.

In afacerea celei m ű noué urmării!Braşov, 10 Iulie v. 1895

S un t op t 4 ile i d® când publicul rom ân a fost a la rm a t cu scirea des­pre u rm ărirea co lec tan ţilo r p e n tru m onum entul lui Iancu , d in Sibiiu.

Mai în tâ iu a sem n a la t „T rib u n a“ fórte p e sc u it , la ru b rica „m ai n o u “ pe pag ina a 3-a (Nr. 147), că dom ­nul L iviu A lbin i şi Io an M oţa, ca colectanţî, au fost c ita ţi conform cu­noscutului ord in a l m in istru lu i P er- czel la „p rim ăriă“, v rea sé 4 ică la poliţia oraşului, unde li s’a lu a t in ­terogator şi ca li s’a în m ăn u a t sen tin ţa , după care cel d in tâ iu fü osândit la 5 <}ile, é r cel din u rm ă la 3 4^© arest.

T o to d a tă se spune în acea scu rtă scire, că num iţii dom n! au fost osén- diţi „sé depună solidar in folosul înal­tului erar reg. ung. suma de bani colec­taţi“ ; în fine, că au făcut recurs în contra sen tin ţei.

S cirea acésta n i-a a tin s fó rte dureros, dér in acelaşi tim p ni-a lă ­sat încurcaţi, nefiind destul de com ­pletă şi lăm u rită . A m vo it se d iscu­tăm aces t cas g rav şi ne m ai po­m enit de p rocedere volnică, dér am aştep ta t ca m ai în tâ iu sé se c lari­fice pe deplin lucrul, ca sé seim de ce sé ne ţinem , căci decă s’a adus o sentin ţă, acésta a tre b u it se fiă cum*va m otivată .

A m a ş te p ta t in speran ţă , că „T ribuna14 va aduce lăm uririle ne­cesare, va pub lica sen tin ţa şi recu r­sul d-lor co lec tan ţî pen tru m onu­mentul lui Ian cu , ca sé seim cum s’a p ro ced at de-o p a rte şi de alta .

In loc de a face acésta, în loc de a ne a ră ta pe ce leg i şi ordina- ţiuDÎ se raz im ă sen tin ţa d in cestiune, in deosebi m ésura m onstruosă de confiscare, n um itu l 4 ia r s’a m ărg in it pănă acum a a spune în num éru l séu de S âm băta trecu tă , că „toile m a­ghiare tó té se bucu ră de ucazul mai

m u lt d ecâ t m uscălesc al m in istru lu i P e rc z e ia.

A stfel, ab ia din num éru l de V ineri al (Jiarul „Sieb. d. T a g e b la t t“ d in S it iiu , care a p u b lica t câte*va rân d u ri a su p ra caşului, am aflat, că dom nii am in tiţi au fost condam naţi la a re s t de 5 şi de 3 (]ile, „pe basa unei o rd ina ţiun i m in iste ria le41, şi că banii a d u n a ţi au fost confişcaţi, (sim- plam en te ?).

D e ce feliu de o rd ina ţiune m inis­te ria lă e vo rba a ic i? Şi cnm s’au p u tu t confişca séu d ecla ra confişcaţi ban ii adunaţi, aşa num ai brevi mânu?

D e ord inu l m in istru lu i P e rcze l d in M artie a. c. nu p ó te fi vorba, deóre-ce şi în acest ord in se <\ice a p r ia t : „co lec tan ţii în virtutea legilor şi a regulamentelor esistente treb u e sé fiă tra ş i la réspundere , é r sum a ad u n a tă sé se confisco.u

C ari sun t acele leg i şi regu la­m en te în v irtu tea căro ra co lectan ţii, despre cari e vorba, au fost tra ş i la réspundere , ér ban ii au fost con­fiscaţi ?

E a tă ce nu ni-s’a a ră ta t pănă acum a din p a rtea dum nealor.

Noi seim , că esistă o o rd in a­ţiu n e a m inistru lu i T isza din A prile 1882, care dice, că p en tru adu n area co n tribu irilo r de m ilă (kflnyòrado- m ânyok) treb u e sé se cérà voiă dela m in isteriu l de in terne .

Nu cum va pe basa acestei o r­d inaţiun i au fost osândiţi co lec tan ţii d in S ibiiu?

în c â t p e n tiu faim ósa conficcare, noi nu seim sé esiste nici o lege şi n ic i un regu lam en t, ca re sé justifice confişcarea de co n trib u iri benevole ad u n ate p e n tr ’un scop cu ltu ral.

Suntem şi treb u e sé fim dér fó rte curioşi a sci cum şi-a m o tiva t po liţia din Sibiiu sen tin ţa p riv itó re la confişcare.

R epeţim , afacerea e g rav ă şi în sem nată din tò te punctele de ve­dere şi credem , că e ra ch iar abso lu t

necesar s€ se facă dep lină lum ină asu p ra ei.

G ontribuen ţii au d re p t asu p ra b an ilo r lo r şi în p u te rea acestu i d re p t p u teau ia că şi e i re cu rs în oon tra volnicei şi ilegalei m âsuri.

M ai este în că a-se clarifica şi cestiun«a, dâcă o rdonan ţe le şi re g u ­lam entele , despre cari p6 te fi vorba aici, au fost pub lica te în t6 tă reg u la şi dâcă astfe l au ajuns la cunoscin ţa gen era lă P

C’un cuvân t suntem în d rep t a cere dela dom nii co lec tan ţî, u rm ă ­riţi de au to rită ţi, d in inc iden tu l con­trib u irilo r p en tru m onum entu l lui Iancu , se nu m onopoliseze num ai p e n tru sine şi, p en tru cercu l lo r res- trîn s acestă causă, căci ea privesce a4? pe to ţi R om ânii şi a tin g e on6rea n 6 s tră na ţiona lă , ci s§ facă tă ră am ân are dep lină lum ină asupra tu ­tu ro r p rocedeu rilo r lo r şi a ad versa­rilo r noştri.

ImormSntarea generalului Doda.Caransebeş, 8 (20) Iulie.

La conductul funebru au luat parte două batalion© de infanteriă din rsgimen- tul Nr. 48, cu musica regimentului nr. 61, fiind comandate de locotenentul-colonel Hannel. înaintea cosciugului mergeau opt preoţi, în frunte cu archimaudritul Musta. După cosciug mergeau rudeniile răposatu­lui, apoi corpul ofioerilor garnisonei, cari nu erau la trupă, în frunte ou generalul Seraoini; comunitatea de avere, oonsilml oomunal din Caransebeş, vice-şpanul cu alţi funcţionaţi. Casina română, Reuniunea femeilor romane, corpul profesoral diece- san; reuniunea agricolă din Caransebeş, delegaţiunea Românilor din Arad eto Pe cele mai multe case erau arborate stâgurl negre. Felinarele electrice erau aprinse, îmbrăcate în negru.

In biserici servioiul funebral l’a să- verşit P. fe. Sa episcopul Popea, care a întâmpinat cosciugul la uşa biserioei. Intre cântării a jalnice şi mişcătore ale corului

Lugoşenilor, cosciugul a fost aşe<}at în bi­serică, unde părintele archi mândrit Filaret Musta a rostit un discurs, In care a des­cris vièta esemplerà a răposatului, arăfcMfcdmomentele cele mai însămnate din biogra­fia lui.

La grópà, unde în jurul criptei fa­miliare erau postaţi oodrenl, ţinând In m&xtf coronele numéróse dedicate memoriei ge- neralulni Doda, a rostit d-1 asesor consis­torial Ión Iona§iu un disours bine simţit, după care oorul Lugoşenilor şi salvele date de bataliònele de infanteriă au încheiat jalnica ceremonii a îmormântărei.

Vorbirea d-1 ni Ioan lonaşiu.Onorat Public!

Ne-am adunat lume multă, ne-am adu­nat în mare ţinută la o serbătore mare, dér nu la sérbitóre de buouriă, ci la săr- bătore plină de jele şi de durere.

Ne-am adunat sd petrecem pe geue- ralul Doda în lumea, oare nime n’o cunósoe şi la locul de unde nu mai este ìntórcere.

Ne-am adunat la înmormântarea băr­batului, carele a deşteptat simţul naţional în acest colţ de ţâră, a bărbatului, în oare s’au concentrat tòte aspiraţiunile nòstre, carele a fost idealul nieuinţelor nostre.

Generalul Traian Doda a fost bine­meritat, oa militar şi oa cetăţen.

Activitatea sa în sfera militară se în­cepe cu eşirea lui din academia militară în anul 1842 şi ţine pănă în tomna anului 1872, când dânsul se retrage din servioiul militar.

Ca militar densul percurge repede treptele ierarohiei militare pănă la general, şi prin cunoscinţele sale, prin activitatea, prin hărnicia şi vitejia sa, dovedită în cele mai critice împrejurări, îşi câştigă simpatiă şi respect la cameralii săi, încredere şi re- ounoecinţă la superiorii săi şl la locurile cele mai înalte.

Aotivitatea sa oa cetăţân începe după desfiinţarea confiniului militar în tómna anului 1872 şi cu instituirea comisiunii pen­tru desdaunarea servitutelor, ce le aveau militarii la păduri şi munţi.

In aoésta comisiune Doda este spiri­tul oonducător.

FOILETONUL .GAZ. TRANS.“

Covorul lui Mustafa.— Naraţiune din Bosnia de Dmko Boricl. —

(4) (Urmare).

„Ellahu akbar, ellahu akbar, ellahu akbar! Mohammeda rassul ellalah, ill’ Al- lah !“*)

Limpede răsuna oântecul muezainului din minaret. Din moşee în moşee străbă- tea chiămarea, ca din nori tuna ea solemn, sublim, şi îndepărtat răsuna ca şi un echo.

Era o oră înainte de apusul sorelui şi timpul rugăciunei de sără sosise. Mus­tafa grăbi la colţul, unde se afla covorul lui de rugăciune, şi Emina părăsi odaia spre a-se rupa afară.

Grabnic desfăcu Mustafa covorul îm- pâturat la un loc, oa s3 îngenunche pe el. De-odată îşi retrase mâna, şi din pieptul s£u eşi un strigăt de spaimă şi de groză.

II înţepase în mână vre-unul dintre scorpionii, cari şed în numărosele găuri ale

*) D-^eu e mare. Mohamed e profetul îfu, D-c}eu e D-^eu.

zidurilor ? Se ascunsese un veninos şârpe în oovorul de rugăciune?

La început Mustafa stete ca înmăr­murit. După aceea îşi trecù mâna pe la oohl, ca şi când ar voi să alunge o nălucă!

Era acésta fermecătoriă ?O, Allah, Allah aibl milă de sărmanul

Mustafa. Era realitate ; în covorul de rugă­ciune se afla înfăşurată o bucată de stofă de mătase, întreţesută ou aur, de o splen­dóre enormă pentru sărăcia Eminei. O ast­fel de stofă de aur îi arătase înainte cu oâte-va 4Ü® vecinul său Jusuff, ridând ironic.

Mustafa simţia, cum sângele îi nă- pădesce ochii, înaintea cărora sclipiau firele de aur ale stofei.

Ca dintr’o mare depărtare străbătea chiămarea muezzinului pănă la el; ea îl făcea atent la datorinţa sa, şi oa prin vis asoultâ de porunca Coranului. El arunca stofa de aur 1% o parte şi oăcju, înfrânt de înfricoşatele sale gânduri, pe covorul de rugăoiune. „Dumne4eu e mare, Dumne4eu e mare, Dumnezeu a mare !u murmurau mecanic busole sale, dér alte gânduri se amestecau în rugăoiunea lui. „Femeia mea nu mă mai iubesce, ea iubesce pe acest !

I Jus8uff. Şi Mohamed este profetul său!l Nimicită-mi e fericirea şi bucuria vieţii!— Dumnecjeu e Dumn*4eu !u

De trei ori atinse fruntea lui Mustafa pământul.

— „O Domne, fă-mi parte de para­dis, lasă-mă să mor, o Allah, ca să nu fiu silit a treoe peste aoâstă groxăveniă ; fă-mi parte de paradis, lasă-mă, să întru în îm­părăţia ta. Ea trebue să m0ră, nenorocita!O, gândurile mele, bănuelile mele, temerile mele nu m’au înşelat! Lasă, ca sfânta cre­dinţă să se răspândâscă mai departe, Allah, pentru-ca şi necredincioşii, să preţuâscă nu­mele tău sfânt şi să reoun0scă pe Moham- med, profetul tău!“

ErăşI c&cju fruntea lui Mustafa pe po­dele, dér abia mai avu puterea, de a o ri­dica âr&şl. FerbinţI lacrimi agende îi po­didiră oohii, pe buzele lui amuţiră nebu­nele, blăstămătorele sale rugăoiunl...

Emina îşi făcuse rugăoiunea în ante- cameră şi se întorcea suri<}end, când Mus­tafa eşia tocmai din odaia de harem. Su- rîsul ei dispăru cu totul, când zări cenuşia, deprimata faţă a soţului, dér acest surîs, îl observase şi Mustafa, pe care-1 seóse

din munţi. Ea îl lua încă In rîs, înşe- lătorea!

Puternic ţipă Emina, c&nd Mustafa o prinse de braţ. Totuşi el nu dete atenţiune ţipetului ei, o tîrî în odaia haremului, pe ea, oare amuţise de spaimă şi gr0ză, şi arăta la bucata de stofă ţeeută, care zăoea la pământ.

— „Cum vine acésta aici?“ striga Mustafa şi apăsă şi mai tare braţul Emi­nei. „Cum vine acésta aici? Vorbesoe, séu te ucid pe loc!“

Emina ţipa! Durerea, oe o simţia la braţ, nu ardea atât de tare, ca teribilele cu­vinte, pe oarl i le adresă sbierând soţul ei. Nu era în stare, să răspundă.

Dânsa presupunea ou drept ouvânt, că e vorba de o isbucnire a gelosiei lui Mustafa, de cea mai ruşin0să isbuonire, pe oare o avusese vr’odată, dér nu-şl putea es- plică, cum ajunse aoéstá bucată de stofă preţi0să pe podina odăiei.

Mustafa se repe4i afară, dér în mo­mentul următor era 0răşl în odaiă, având în mână strîmba sabiă hangearul, pe care îl smulsese de pe păretele anteoamerei. Ochii îi erau năpădiţi de sânge, gura plină de spume.

Pag. 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 153— 1395

Stăruinţei sale este de a-se mulţămi, că desdaunarea s’a făout în mod favorabil pentru foştii militar!, dându*ţi se acestora partea oea mai mare din minţi, şi asecu- rându-li-se ast-fel esistenţa. , • *

După terminarea acestei opere, la anul 1879 generalul Doda deţine preşedin­tele comunităţii de avere aoum înfiinţate şi o conduce, în decurs de opt an!, cu ac­tivitate neobosită, cu zel şi ou desintere- sare propriă numai lui.

Activitatea lui politică, care îl ridică la importanţa oea mare politică, merge pa­ralel cu activitatea pentru comunitatea de avere.

In Docemvre, 1873, dênsul păşesoe de candidad pentru deputat dietal în cer­cul nostru, al Caransebesuşului, cel mai mare cerc electoral din totă ţ0ra.

Cuvântarea sa, în carea îşî desvoltă programul, produce sensaţie prin formă şi cuprins.

El se decliiară de candidat al parti­dului naţional-român.

In urmarea acésta el devine atăcat îu foile contrare şi se vede silit a-se apëra la autorităţile militare superióre într’un me­morand voluminos, scris cu mare vervă, oare memorand s’a luat la cunoscinţă cu multă plăcere în oercurilè cele mai înalte.

Ca deputat al cercului nostru electo­ral în decurs de 14 ani Doda ne-a repré­sentât cu cea mai mare demnitate, luând parte la tòte acţiunile politice naţionale.

In acéstá calitate dênsul a întâmpi­nat multe atacuri, dér totdéuna a eşit în­vingător.

In anul 1887 cu ocasiunea alegerii de deputat pe un nou period, dânsul a fost singurul deputat naţional ales.

Astfel devenind el unicul représen­tant al poporului român de aprópe 3 mi­lióne, îşi ţine d > datorinţă patriotică şi na­ţională se adreseze dietei memorabila epis­tolă din 10 Ootomvre 1887, în carea des­criind s’tuaţia politică, dechiară, că nu participă la desbaterile legislaţiunei, dér niol mandatul nu şi-l depune.

Apelul făcut cătră alegători, ca së se pronunţe asupra acestui pas, servesce de pretext, spre a-i face prooes politic, care prooes se suprimă mai târziu la propune­rea guvernului.

Aici se înoheie activitatea publică ailustrului nostru bărbat, pentru-că în anul 1886 el cade jertfo unui morb greu.

Suferinţele acestui morb îi consumă corpul, dór îi lasă spiritul neatins pănă lafinele vieţii.

Generálni Doda a fost un suflet no­bil, un caracter tare, ca ferul, şi curat ca aurul.

El şi-a pus sufletul pentru tron şi patriă, pentru poporul din al cărui sin a eşit.

El a deşteptat simţul naţional la foştii

El aruncâ pe Emina la pământ, aşa încât dàttili cS(|ù in genunchi şi rotia ame­ninţător hangearul de-asupra capului ei.

— „De unde vine acésta aici? Cine ţi-a dat’o ?“

— „Sunt nevinovată, Mustafa, sunt femeia ta; credinoiósa, cinstita ta femeiă ; eu nu soiu oum a venit aoéstà afurisită stofă în casa nostră !tt

— „Tu nu sci! Minoinós’o, strioat’o!“Mustafa avânta hangearul pentru o lo­

vitură de mòrte, Emina ţipa răsunător.......hangearul şuerâ în jos!

El isbi podeaua, aşa încât sabia se rupse în două, Mustafa se împleteci, şi tre­cură câte-va secunde, pănă oe putù sta din nou drept pe pici óre. In ultimul şi cel mai periculos moment se aruncase Janja,— care grăbise la aucjul ţipetului de spaimă al stăpânei — la piciórele lui, îl făcu. sè greşesoă şi depărta lovitura de mòrte dela capul Eminei.

Mustafa aruncâ departe ruptul han- geaur şi trânti cu o lovitură de pumn pe Janja la pământ.

Pe Emina, oare leşinase pe jumètate,o ridica de pâr şi o trânti afară prin anti­cameră, o trase pe ţrepte îu jos şi o aruncâ dela sine.

militari, el a ridioat flamura românismului şi a purţat’o spre fala şi mândria nostră. f'ţî Astăzi privirile îijftregei ^âr! 8e în-

dreptă spre Caransebeş, astăcjl oohii Româ­nilor din tote unghiurile se ţiritetfo .spre apest Sicriu. *

Să dovedim, că Doda n’a Wurit, că sfţiritji|il lui tr|<Bsce î$tre n o i1 ,'

* • ~$ă ne închinăth ’naintea acestui sicriu, păstrând cu pietate memoria lui Doda, urmând faptelor sale şi ţinând tare la divisa „Dreptate şi legalitate*4 Amin !

Impunerea „limbei statului“.Le este cunoscut cetitorilor noş­

tri, că în urma plângerei comisiunei administrative a comitatului Turda- Arieş, ministrul de culte şi instruc­ţiune publică a adresat Escelenţei Sale Mitropolitului Dr. Victor Mihályi un rescript, prin care îl rogă sé ia tóté mesurile, ca în viitor autoritatea superiórá bisericésca din Blaşiu se corespondeze cu autorităţile admi­nistrative în „limba statului“, ér nu în limba română. Rescriptul minis­terial în afacerea acésta, la care vom reveni mai pe larg, este urmă­torul :

Nr. 27396-1895.Escelenţa Ta, D-le Mitropolit!Comisiunea administrativă a comita­

tului Turda-Arieş, comunioă sub Nr. 362 şi cu data de 8 Maiü, că Consistoriul ar- ohidiecesei gr. cat. de Alba-Iulia şi Fă­găraş a réspuns în limba română la re- cercarea oficiosă, ce i s’a înaintat sub Nr. 1035 în afaoerea învăţătorului necalificat dela şoola elementară gr. cat. din Murés- Bogata. Şi când comisiunea administrativă a retrimis serisórea oficială cu text româ­nesc, provocându-se la § 16 din art. de lege 4Á din 1868 şi cerând sé se înainteze serisórea în limba statului, Consistorul a réspuns erăşî prin hârtia cu text românesc alăturată aici cu onóre.

Având în vedere disposiţiunea clară cuprinsă în § 16 a numitului articul de lege, după cara autorităţile mai înalte şi superióre bisericescl sunt datore a folosi limba statului în actele lor adresate autorităţilor ad ministrative şi organelor acestora; având îu vedere mai departe, că în comitatul de sub întrebare, limba protocolară este cea m a­ghiară: am pnóre a ruga cu stimă pe Es­celenţa Ta, sé binevoiţi a lua mésurile tre- buincióse, ca autoritatea bisericescă de sub înţelepta vóstrá guvernare, respectând legea sancţionată, sé foloséscá esclusiv limba statului in hâitide sale adresate autorităţilor admi­nistrative séu organelor lor.

Primeşte Escelenţă espresiunea deo­sebitei mele stime.

B u d a p e s t a , 11 Iunie 1895.Inliu Wlassics m. p.

— „Afurisită sé fii pentru vecie“ strigă el, pe jucuètate nebun de înănie. „Eu mé despărţesj! de tine, tu stricat’o ; tu nu mai eşti femeia m ea!u

Prin acestă formă, rostită în limba ar»bă, sé face legitim divorţul în religiunea islamică.

Emina căcţu cu un ţipet la pământ şi rămase zăcând fără consciinţă de sine. Nici o privire nu aruncâ el asupra leşina- tei. De ce sé-1 supere dânsa? Soţia lui nu mai era după drept şi lege !

Mustafa sé reperì prin străcjl aşa, în­cât cunoscuţii îl ocoliau spăriaţi, ór copiii, oarl sé jucau pe stradă, fugeau cu spaimă dinaintea lui. Pănă aprópe dinjos de rîule- ţul Miljaka alerga el pe còsta muntelui în jos, pănă ajunse la edificiul, în care locuia tatăl Eminei.

Acesta tocmai sé întorsese aoasă ou fii! sèi dela Tsarschija, când Mustafa nă­văli în curte. Aici la loc deschis, înaintea servitorilor, car! dedeau tocmai nutreţ vite­lor în grăjdurl, povesti Mustafa în gura mare ruşinea Eminei şi comunica tatălui, oă el retrimite pe alungată în casa sa.

(Va urma).

Evenimentele din Bulgaria.| x: In|®pm|ntarea lui Stambulow.

Imormâutarea lui- Stambulow s’a Éàout ^âmbljtă^dupîi amé4l. Imormâutarea a. fost stmpüjí, | |r ă pompă. f)uj|ă cosciug mer­geau: văduva cu copii, amici* şi binévoi- tolyi h ii. Staga%ulow. Jl lipâit orl-cepom pă militară. Printre mica mulţime de jelitorl se vedeau numai ici colo câte-o uniformă de poliţişti. Stambulow a fost îmormântat în nou 1 ci mi ter.

Din diferite părţi ale Bulgariei, dór mai ales din Tirnovo,.au sosit deputaţiunl. Au sosit în timpul din urmă mai multe cUnunl, între cari una dela monarchul Fran- cisc Iosif, alta dela regele României Carol, apoi dela regina Victoria a Angliei, dela oraşul Roma şi afară de acestea toţi agenţii diplomatici din Sofia au depus câte-o cunună.

Curtea bulgară şi personalul acesteia a rămas cu totul pasivă. Acesta a provenit din purtarea familiei lui Stambulow faţă de prmoipele Ferdinand. Lucrul s’a pe­trecut aşa, că adjutantul principelui, oăpi* tanul Aiarkow, s’a dus in 19 1. c. la casa> victimei c’o cunună. Aiol l’a întâmpinat d-na Mutkurow, sora asasinatului, oare a declarat, în numele văduvei, că refusă hotărît cu­nuna principelui, deóre-ce când medicii am­putau braţele lui Stambulow, acesta a cjis : ^Tufektsieff m’a ucis! Principele m’a ucis!“

Incidentul acesta a produs o mare sensaţiă pretutindeni, şi curând „Agenţia Balcanicău a anunţat, că în urma atitu- dinei ofensătore şi de estremă ostilitate a familiei lui Stambulow faţă cu delegaţii principelui, atitudine, căreia a pus vârf re­tusul brutal de-a prina coróna, principele a trimis mareşalului curţii urmàtórea te­legramă :

„Având în vedere purtarea necalifi- cabilă a familiei lui Stambulow, ca răspuns la piósele şi lealele mele demersuri, şi ne mai voiud sé espun pe credincioşii mei servitori la afronturi şi injurii, mè véd silit a Vè interdice d-vóstre şi tuturor membrilor caselor civile si m ilitare ori-ce participare la imorméntarea lui Stambulowu.

Despre decursul fes-tivităţilor de îmor- mântare se colportózá prin cjiare scirile cele mai esagerate. Aşa se cjice, că în locul, unde s’a întâmplat atentatul, conductul s’a oprit şi Petkow, amicul lui Sambulow şi co­legul acestuia îa ministeriu, a început sé ţină o cuvântare, condamnând ou aspre cu­vinte pe aoeia, cari au ucis pe Stambulow. El n’a ajuns sâ-şl sfirşescă vorbirea, când0 panică mare cuprinse pe toţi, de óre-ce un individ necunoscut a descărcat un glonţ asupra carului care ducea cununile. Massa publioului a ajuns în mare oofusie, mulţi au fost călcaţi la pământ, mai ales dame. Intreveniră poliţişti şi gendarmi. Pe un moment se părea, că se desvoltă o luptă de stradă ; băeţii, cari purtau cununile, le -au aruncat ia păm ânt, alţii le-au sfăşiat dimpreună cu pantlicele. In sfirşit, cu ajutorul gendarmilor corpului diploma­tic, î-a succes să iese din mijlocul mulţimii, apoi conductul a pornit spre catedrală.

Osémintele lui Stambulow, cum am 4is, au fost depuse în noul oimiter. Aiol o mare mulţime de public s’a adunat în juru l mormintelor lui Baniţa şi a soţilor lui, oarl erau împodobite cu stógurl si cu flori.

Arestarea ucigaşilor.Telegraful aduce scirea, că s’ar fi dat

de urma ucigaşilor lui Stambulow. Ei sunt1 ufektsieff, Halev şi Georghiev.

Intre scrisorile din urmă ale lui Stam­bulow s’a aflat una, de următorul cu­prins :

„Peste câte-va cţile îţi sfărm capul în bucăţi — Georghiev.u

Fostul şef de poliţie Basadsev, a de­clarat judelui de iustrucţie, că 5 minute după asasinarea lui Stambulow, a vă4ut urcându-se în trăsura, oe ducea pe acesta, pe fostul secretar al lui Paniţa. adecă pe Georghiev. In urma deolaraţiunei, bănuitul a fost arestat numai decât. Geoghiev a de­clarat înaintea judelui de instrucţia, că a voit să răsbune pe Pauiţa.

ProcLaraaţiunl.Ne-spus de mult caraterisézâ spiritul,

ce domnesce între Bulgari, proclamaţiunile ce s’au iăspândit printre poporaţiune.

Una dintr’acestea proolamaţiun! pro­vocă poporul, sé rèstórne pe Ferdinand de pe tron, şi se pună în locul lui, pe contele 1ifcsettié H a rtm a v , fiul fostului principe Alexandru Battenberg.

S’au împărţit şi proclamaţiunl ou li­tere roşii, iscălite de 6 oficeri bulgari, acum în reservă. Etă textul uneia din a- cestea proclamaţiunl :

„Macedonia flutură flamura revoluţiu- nei, drapelul libertăţii ! Flămâu4ând, îusë- toşind şi golă începe Macedonia lupta.

„Se aude strigătul de ajutor al mame­lor nòstre umilite şi al părinţilor noştri ucişi. Fraţilor! Vreţi să priviţi în nelucrare mi­seria sărmanului popor? Noi suutem un sânge, o viţă. De pe muntele Perim vă strigăm vouă aceste sfinte cuvinte : Libertate, séu mot te / “

O a treia pioclamaţiune portă iscăli­tura: „Fiii sinoerl ai Bulgariei“ şi e de ur­mătorul cuprins:

„Stambulow a fost ucis: corect au făcut. Cu el a că^ut sistemul, oa Bulgaria să fiă bulevardul Austro-Ungariei.“

0 învinuire curiósa.Din Sofia se depeş0ză, că o mulţime

de Bulgari au trimis Maiestăţii Sale mo- narchului Francis lo sif , reginei Victoria a Angliei şi regelui Carol al României câte-o telegramă, în oare 4ic? că aoeştl trei domnitori au fost „tovarăşii tiranului Stam­bulow“.

Puterile şi Bui ira ri a.

Cercurile normative din Berlin se es­prima tot mai aspru faţă de Bulgaria şi principele Ferdinand. Lumea oficială, 4io® o telegramă din Berlin, consideră pe Fer­dinand de un om mort, a cărui retragere de pe terenul politic, ar fi numai o uşu­rare a judecăţii lumei. In Berlin se crede de imposibil, că Rusia voind împăcarea cu Bulgaria, ar mai afla de consult să ţină pe tron De Ferdiuand. El ar trebui să cadă jertfă împăcărei.

Despre primirea deputăţiei bulgare din partea Ţarului, se telegrafieză din P e­tersburg, că pe când adjutantul Voromov- Daskov a condus pe Metropolit dinaintea Ţarului la palat, pe atunci ceilalţi membri ai deputaţiunei aşteptau în sala tronului. Me­tropolitul Clemente a fost primit într’o au­dienţă mai lungă şi a dăruit Ţarului ohipul lui Isus în cadre de aur După acésta Ţa­rul, însoţit de metropolit, a păşit în sala tronului, unde i-au fost presentaţi membri, pe cari Ţarul i-a primit fòrte cordial. Ţa­rul a dat espresie dorinţei sale, ca între Bulgaria şi Busia sé se stabiléscà raporturi normale. El a mai 4is> că nu s’a îndoit niol odată în sinceritatea poporului bulgar şi pe viitor va lua Bulgaria sub scutul seu.

Mişcarea îu Macedonia.ţ)iarul comitetului macedonean publică

O telegramă din Kustendil în care se anunţă, că s’ar fi întâmplat o luptă între insurgenţi şi 5000 de Turci în RadovicI şi Strumista. Turcii ar fi pierdut 600 omeni ş i ar j i fugit. Insurgenţii ocupau o posiţiă cu neputinţă de a fi luată. O altă luptă s’a petrecut în distriotul Maschovo. Deşi aceste scir! nu sunt pe deplin confirmate, totuşi sunt con­siderate în cercurile diplomatice, ca fiind în parte întemeute.

O telegramă din Sofia cu data de 20 Iulie spune, că din Macedonia sosesc soiri grozav de neliniştitore. Aprópe în înUéga Macedonia a isbucnit revoluţia. Turcia nu se va puté susţine în acéstà provinciă, fără de-a nu trimite o armată mai mare.

O p i n i a p r e s s e i.ţ)iarui rusesc nSvjetu, vorbind de

mórtea lui Stambulow 4ice» oă un iniquo că4ut, nu mai este inimi*?. Deşi guvernul lui Stambulow a fost aspru pentru Bul­garia şi ostil Rusiei, trebue recunoscut tj- tuşl, oă Stambulow a fost unul dintre cei mai eminenţi omeni de stat ai Bulgariei.

„Novoje W rem jau 4i°e» că- mórtea lui Stambulow încheiă o periodă lungă de cjile negre, prin cari a trebuit sê trecâ Bu g^ria. ór Europa se află acum în fa ţa

Nr. 153— 1895 GAZETA TRANSILVANIEI. 3 Pagina

unei noué stări de lucruri. Rusia de sigur, va lua o altă direcţiune, decât oea de pănă acum, în privinţa viitôrelor evenimente din Bulgaria. Guvernul rusesc va faoe totul, pentru a pune pe Bulgaria în stare de a~şit îndrepta greşelile trecutului, inse patro ţii bulgari sô fiă siguri, că nu se va tolera nioî o atingere la stipulaţiunile tratatului din Berlin şi că restabilirea ordinei în Bul­garia trebue së fiă des0vârşită.

In 4iarele din Francia nu se găsesoe mai nicï un cuvânt de regret pentru Stam­bulow.

„Petite Republique“ scrie : „Câte-odată călăii au un sfîrşit tragic. Stambulow, care & terorisat anî întregi Bulgaria şi şi-a tor­turat adversarii politici, a că4ut sub pum­nalul uuor rôsbunàtorl hotăriţl“.

„Le Radicalu 4ice : „Am fost indignaţi de tirănia, barbaria şi crimele sale (Stam­bulow) Părea a fi un bandit, oare nu mai avea nimic într’ânsul.

„jl/A utorité“ : „Stambulow însemna su­punerea Bulgariei faţă cu Austria şi duş­mănia contra Rusiei. După dispariţia lui, nimic nu mai împiedeoă împăcarea între Sofia şi Petersburg. Ruşii, Francesii şi Bul­garii n’au nici un motiv de a plânge pe Stambulow“.

SCIRILE Ş ILEI.— 10 (22) Iulie.

Diplome îiireţătorescî anulate. Subtitlul acesta „M agyarosság“ dela 21 Iulie «duce următorea scire : „In cele din urmă ministrul de instrucţie a luat o mèsurà energică pentru a da lecţiă autorităţilor confesionale, cari nu respectă (!) legea în- véfàmèntului poporal. M inislrul a declarat de nule şi fără valóre tòte acele diplome invè- ţâtoresd, cari s’au dat în limba română là examenele de cualificaţiune ţinute fără represeutantul guvernului în preparandia ro­mână gr. or. din Sibiiu , la finea anului sco­lar 1892/3, şi din cari lipesce iscălitura proprie a inspectorului scolar de acolo. Prin acéstà nésurà ministrul a declarat de necapabill de a purta oficiul de ittvdţătorl pe 25 indivisi, pănă când ei nu-şl vor câş­tiga diplome de cualificaţiune oorèspun4é- ior recerinţelor legei (!). Din graţiă (!) ministrul a couces respeotivilor sè fiă su­feriţi în post pănă ia finea anului scolar 1895/6.“ — Minunate pregătiri pentru mv leniu !

— o —Petra fundamentata la noua. biserică

română gr. or. din Cetatea Braşovului r s’a pus ieri înainte de amé4l la. 11 óre* După obicinuitul serviciu dumne4eesc, părintele protopop Bartolomeiü Baiulescu a ţi aut un frumos discurs despre însemnătatea' actului festiv, desfăşurând prin frumóse şi alese cuvinte principiale şi dorinţele de care alint conduşi bărbaţii, cari pun temeliă aoesţui sfânt locaş, apoi s’a depus în « piatră actul comemorativ şi s’a stropit cu apă zidirea începută.

—o —încă un „nialheure.“ Losurile maghiare

date din incidentul sérbàrii mileniului sunt fără valóre în Am trial Nu se soiea pănă acuma, că óre fi-vor primite astfel de iosurl şi în Austria, dér semiofioió- aele spun lămurit acum, că nu ! In Austria nu se vor cumpéra astfel de losurl şi ne- observarea acestui ordin se va pedesi oon- forrn § 7 din 28 Martie 18S9 — adauge „Erd. H iru.

—o —Cursă de eai. In 27 Iulie n. c. după

amé4l se va ţine cursa de cai a regimen­tului de husari Kiser Nr. 1 pe câmpul de eserciţii lângă Râşnov. In 4*ua acésta va circula un tren separat, al căruia mers se va face de cu vreme cunoscut. După cursă va urma petrecere cu dans în sala de con­certe din loc.

—o—Catastrofa dela Brüx. Telegraful ne

aduce din Praga vestea unei catastrofe in- fìoràtóre, oe s’a întâmplat la Brüx. Vineri iióptea s’a surpat o massă de năsip în ga­leria suterană numită „Annau. Apa a spă- ,lat acest năsip ruinând terenul unei părţi .maria oraşului. Casele începură a se dèrìma

una după alta în strada gării, Pănă acuma s’au dórimat trei-spre-4eoe case, intre cari şi hotelul „Siegel“. Acestă paniôà teribilă fù mărită încă prin faptul, că fiind ploi

poarl, conductul de gaz s’a stricat încă à eia începutul catastrofei, şi aşa în oraş este întunecime besnă. Mulţi luorătorl şi-au aflat mórtea sub ruine. In Praga circulă veştile oele mai extravagante despre catastrofa dela Brüx. Numörul caselor dèrìmate cresce vé4ênd cu ochii. P e la un-spre-4ece óre era vorba, că s’au dérîmat trei-spre-4ece case şi e posibil, că sè se mai dèrìme. Gara şi linia ferată Aussig-Tepliţa este pe cale de a-se cufunda. Circulaţia pe acéstà linie se va sista. Din B rüx se scrie cu data de 20 Iulie, că până acum s ’au dêrîmat opt-sprer face case. Probabil, că se vor mai dőiima în decursul 4’lei. Primăria comunală a în­chis partea de dinapoi a oraşului, vlnaiute de amé4i S9 ordona părăsirea şi golirea tu­turor caselor din apropierea liniei Aussig- Tepliţa. N u pot fi locuite cam doué sute de caşe. In urma acestor lucruri s’a născut o confusie teribilă, miliţia fi pompierii au ajutat la golirea lor. Au dispărut doi copii şi o femeiă. Urmările catastrofei sunt sdrobitóré. Ómenii au scăpat în înţelesul strict al cu­vântului numai cu vièta.

Coresp. „Gaz. Trans.“Cluşiu, Iulie 1895.

Onorată Redacţiune ! V’am soris mai pe urmă din Alba-Iulia, de unde am ple­cat Luni diminâţa cătră Cluşiu, unde am ajuns la 7 óre d. m. Numai pe sourt, y’aifi putut nota de icl-eolea oâte-ceva, mai cu sém^ privitor la recòlta, care ne dă cele mşi bune speranţe pretutindenea. In hQtariil A.-Iuliei, mai mult mi-au plăcut curecliul (varza), pepenii galbeni, nâpii, luieniţele şi viile, cari tòte dau semne a fi fòrte fructifere. A că4ut însë ghiaţa în partéd cătră Teuş, făcând şi stricăciuni mştrl. “

Ajungând în Cluşiu am făcut o preum­blare prin locurile mai însemnate àie ora­şului, cum şi la „societ.de lectură“, care as- tă4î — durere — nu mai e cea de odi- niórà. IcI-colea mai întâlnescl câte un preat séu mirén, pe care îi au4i vorbind româ- nesoe. Uitasem se vô spun, că la gara din Teuş douô domnişore, preumblându-fce mult pe peron, vorbiau cu mândriă în continuu scumpa nostră limbă românéscà. Publicul mare se uita ou nesaţ la densele, mai ales că aveau la brâu mândrul nostru tricolor. N’am putut afia cine .au fost. L e 4*° aici un „bravo şi onòre lo r!“

Ceea oe m’a surprins mai mult îs Cluşiu este, că fără de nici o esagerare pot 4ice, că V3 parte din capitala „Kul- turegyletului“ astădX e sub vêndare. Nu mergi 20r“3$ dé paşi, ca së nu afli pe pă­reţi afişele : „ez a bolt eladó ! ez a telek eladó! ez a ház eladó!*....

Apoi firmele multe la prăvălii, cu nu­me evreesol, tòte arată, că merg lucrurile strună şi nu peste mult Ungurii vor pttté serba aici înfiinţarea nouă a Palestinei per­ciunaţilor. Nu-i mirare, este resultatul po- litioei de maghiarisare şi asuprire a naţio­nalităţilor. Am vë4ut sinagoga evreâscăşi locuinţa rabinului, fòrte frumóse ambele. Altcum vieţa în Cluşiu e monotonă, public puţi a, prăvăliile încărcate ou tot telul de mărfuri, dér cumpëràtorl mai de loc. Apoi mai 4ică cineva, că nu e fericire în ţâra acésta ?

Dér se vë spun ceva din impresiile aoestei càlétorii, cari pe mine m’au n ăhnit şi m’au pus pe cugete. Cu durere am obser­vat mai în tot locul, pe unde m’atn abătut, oă astă4* nu merg bine trebile, şi între Ro­mâni nu e solidaritatea, de oare avem aşa mare lipsă, chiar acum în aceste timpuri critice pentru apërarea intereselor némului nostru. Aşa se vede, oă càlëtoriile unor comis-voyageu-ri politisanţl, au înfluinţat mult pentru a îmbăta cu apă rece pănă şi pe unii omeni serioşi de ai Românilor; aşa că décà nu se vor tre4i din amăgire, ne putem afia cu timpul desbinaţl in adevër, spre dauna nóstrà naţională.

In Alba-Iulia d. e. la „hotel Europa“, unde desoălecasem şi eu, am vë4ut pe pă­rintele Ivan, — pe care-1 cunosoeam din

tinereţele nòstre, — scriind la o măsuţă, lângă, care de laturi mai erau doi domni, la alte doué mese, unul cu o foiă, altul cu altă fóià română în mână. Trebue sè con­stat, că au fost Români, căci s’au şi salu­tat cu părintele protopr. şi ârăşi ei între sine. Atâta a fost totul, ór oa sè vorbéscà între sine, amicabil, ori făcându-şl combi- naţiunile ţntr’o formă ori alta, sè conver­seze ceva la olaltà : ferit’a D*4éu. S’au dus aceia, au venit alţii, cum şi nisce tineri mai guralivi, ìnsè tot aşa luaiü de sémá, că separatismul domnesce şi între Români din acest oraş însemnat pentru noi. Nu m’am descoperit, am înecat durerea în mine, luptándu-mé în internul meu cu mii şi mii de cugete.... Tot cam aşa stau tre­bile şi prin Abrud, şi alte locuri, încât am observat eu pe la gări.

Recapitulând, pót sè fáé iâ scurt con- clusiune, că în sînul nostru s’a ivit oreşi oarî împărechiări, cari numai bine nu pot sé ne aducă. Unii politicianl tineri şi fără esperienţă încercă a arunoa zizania în şiru­rile nòstre, chiar acum, când avem mai mare lipsă de a fi solidari. Trebue sé fim— şi vom fi — cu totă atenţiunea asupra celor ce sé scriu şi fac în părţile loouite de Români. Nu numai vorbe góle, prun- cescl, ci seriositate şi fapte se aştâptă a4l dela tot Românul bun.

A scrie articoli înflorilaţl şi a nu arăta nici un resultat positiv, decât imbètarea ómenilor cu apă rece, asta nu mai merge. Şi noi cei din p'ovincie vedem mai bine în praxă resultatele la tot ce sé face.

Dér cred, că toţi din tòte părţile îşi vor face datoria a conlucra şi a informa presa despre adevérata stare a lucrurilor, ér nu prin momele şi comunicări sinistre şi bombastioe a seduce opinia publică, fă­când pe unii „moderaţi“, pe a l ţ i i . . . . nu mai sciu ce.

Unul pentru toţi şi toţi pentru unul ! Asta trebue sé ne fiă devisa astă4i la toţi.

Salutare — pănă de altă*dată.Ch.

Dela băi.Yălcele, 9 (21) Iulie 1895.

Numesc acest stabiliment balnear Vălţ- ceh şi nu „Élőpatak“, peatru-68 Vâlcelele sunt o comună românescă, care Iii limba po­porului de aici îşi are numirea ea propriă română, pe care noi suntem datori a-o con­serva. Décà întrebi pe un ţâran român de aiol, că de unde este, îţi réspunde, că e din Vălceua mică. Pe unguresce s’ar veni aşa-d0ră „Kis-patac“ şi nu „Eiő-pataku.

Vâlcelele, fiind o comună mică, nu are decât un â$£ ii| praot, ott ò şiiagpră f e e ­rică, care e biserică românâscă, clădită din pétrà şi destul de frumosă. Mai este şi o mică capelă rapano*caţoJică, dér fără preot şi aprópe fără oredincioşi, constituind o filială a unei parochii vecine.

Poporul român din acéstà comună stetea înainte bine, de'vre-o 5 ani ìncóce ìnsè a început a séràoi, din causă oă ’i s’a inter4is întrebuinţarea pădurilor. Fiind în- oungiuraţl de Sécui, locuitorii români în partea cea mai mare sciu şi limba maghiară, pe care ìnsè nu o vorbesc bucuros, ci nu­mai când au de-a face cu streini. Portul atât al bărbaţilor, cât şi mai vîrtos al fe­meilor este în mare parte sécuesc. Bărbaţii pórtà oisme şi ciórecl (pantaloni) albi, strimţi şi ou şinore, se deosebesc în port ìnsé de Sécui mai ales prin aceea, că portă cămă­şile afară, peste pantaloni. Femeile âmblă cu rochii şi cu „laibere“, pe cári sunt cu­sute fel de fel de fiori, fòrte măestrit. E caraoteristic, oă în combinaţiunea colorilor, tricolorul românesc oam prevalézà. Am vé4ut multe fete purtând la gât, ori legându-şl pérul ou pantlioi tricolore-românesci, ba ohiar şi pe pieptarele séu „laiberele“ lor am vè4ut cusut tricolorul român, jqitrebând pe o copilă, că de unde are tricolorul ro­mân, mi-a réspuns^ că l’a cumpărat dela o prăvăliă din loc, dér mi-a âdaus, că se vinde mult mai scump, decât tricolorul un­guresc. — Pentru ce nu cumpăraţi dér tri­color unguresc, décà acesta e mai eftin? i-am 4is copilei, care la acéstà observaţiă a mea ìncepù sé ridà ironic şi-mi réspuose,

că „ddră ele Românele nu vor âmbla cu ce nu-i al lor

Fiind a4î Duminecă, am asistat şi la Jocul satului“, care era într’o curte, sub cerul liber. Tinerimea mi-a făcut o impre­si une fòrte bună : feciori voiuicl şi fete fru- mose, cari atât unii, cât şi alţii se disting prin mult spirit şi deşteptăciune. I-am vé- 4ut juoând „Chindia“ şi „Ardeleana“. Dan- sézà fòrte bine, ér din partea tinerilor am au4it şi „strigături“ frumóse.

Despre băi mai puţine am sé vorbesc. Ospeţi sunt puţini, mult mai puţini ca în anul trecut. Dela 1 Maiu, când s’a desohis sesonul băilor, şi pănă a4l numérul total al visitatorilor acestor băi abia s’a uroat la cifra de 134. Intre aceştia sunt din Româ­nia numai vre-o 36, dér şi intre aceştia numai vre-o 13 sunt Români, restul Ovrei şi alţi streini stabiliţi îu România.

In present numérul ospeţilor aflători aici nu cred sé trócà peste cifra de 70—80. Dintre Români am cunoscut intre alţii pe d-l canonic M icu din Blaşiu, Grigorie N e­grea din Făgăraş, directorul seminarial Hamsea din Arad, Dimitrie Pamfiliu din Craiova, Dr. Emil F . Negruţiu din Blaşiu etc.

Este generală plângerea ospeţilor ro­mâni, că pănă a4l nu li-s’a pus la dispo- siţiune nici un cţiar românesc. In alte pri­vinţe mi-s’a spus, că se ţine sémà de ós- peţii români mai mult ca altă-dată ; mu­sica lui Pongracz din Cluşiu, oare conoer- tézà pe promenadă de doue-orl în 4i> cântă ìntot-déuna şi câte-o piesă românesoă; am vé4ut şi liste românesci de bucate, deşi la unele oteluri chelnerii nil vorbesc nici un cuvânt românesce. Décà 4i&re nu s’au abonat pănă acum pentru publicul român, vina este a se oăuta şi în indolenţa aces­tuia, care prea s’a obicinuit a se mulţumi cu ceea oe ’i se dă şi nu reclamă cu des* tulă energiă ceea ce ’i se cuvine. Abia as- tă4i direcţiunea băilor a abonat un 4i*F şi pentru publicul român, anume „Gazeta Transilvaniei“.

In ţotal, ospeţii români găsesc, că sunt mai bine trataţi ca întrecut. îndreptarea ìnsè a venit cam târ4ii, căci boerii români şi-au oam pierdut voia de-a mai cerceta băile nòstre. P e . când în anii de mai ’că­inţe numérul visitatorilor acestor băi trecea peste o miià, anni trecut numérul lor abi% a atins oifra de 700, ér anul acesta nu cre­detti sé ajungă niol la 500. Cu atât mai cercetate au început sè fiă ìnsè băile din România, unde, se 4 ce> anul acesta na- mèrul ospeţilor este mai mare ca tot- dóuna.

X.

Convocare.

Adunarea generală ordinară a despăr- ţâmântului X III (Abrud) al „Asooiaţiunei Transilvane“, se convocă prin acesta pe 4iua de 11 August n. c. 10 óre a. m. în biserica greco-orientală din Sohodol-sat, ca următorul

Program: 1) Deschiderea adunăreif2) Raportul suboomitetului: a) al secreta­rului, b) al oassaruiui; 3) Esmiterea unei comisiuul pentru încassarea taxelor şi îns­crierea de membri noi; 4) Cetirea diserta- ţiunilor, ce se vor insinua la presidiu cu 24 óre înainte de şedinţă; 5) întregirea co­mitetului ; 6) Defigerea locului pentru ţi­nerea proximei adunări generale; 7) Pro­puneri eventúale; 8) Esmiterea. unei eomi- siuni pentru verificarea procesului verbalv

Roşia-montană, 16 Iulie n. 1895.D r. Simeon Caian, lón M aior,

director. secretar.

L i t e r a t u r ă ,î

In editura librăriei Ig. H ertz din Bu- curesol (Hotel de; France) a apărut B ts ta i Mihaiu Viteza 1, conferinţă ţinută la Ate­

neul român, de Neculai lorya. Broşura, de vre-o 65 pag. form. mjtf0, are pe pag. primă şi portretul lui Mihaiu-Vitezul.

Proprietar: Dr*. A urel M ureşianid.

Redactor responsabil: G regoriu Maioi*»

Pagina 4 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 153— 189t>.

C ursul p ie ţe i B raşov .Din 22 Iulie 1895.

Bancnote rom. Caotp. Argint român. Cump. Napoleon-d’orî Comp. Galbeni Cump.Mărci germane Cump.

9.58 Vènd. 9.52 Vând. 9.60 Vând. 5.64 Veod.

59.— Vând.

9.609.569.625.68

Sorie. ione. Albina 5% 100.75 Vând. 101.75

C ursul la b u rsa din V iena.Din 20 Iulie 1895.

Banta ung. de aur 4% . . . . 123.35 Brenta de coróne ung. 4% • • • 99.85î -apr. o&il. fer. ung. în aur 41/2% • 125.35Iîupr. cftil. fer. ung. în argint 4V2% 103.30Oblig, ofiil. fer. ung. de ost. I. emis. 122.85Bonuri rural« ungare 4°/0 . . . 98.25 Bonuri rural« oroate*slavoue. . . 98.75Imprum. ung. cu premii . . . . 158.50le şu ri pentru reg. Tisei şi Segedin. 146.25îienta de hârtie austr.....................180.—JLenta de argint austr.....................101.10Kenta de aur austr.......................... 123.50,LosurI diu 1860 .......................... .....156.—Aoţii de ale Băncei austrj ungară. 1060.—Aoţii de-ale Băncei ung. de credit. 488.—Aoţii de-ale Băncei austr. de credit. 450.—jiapoleondorî.................................... 9.63 V2Mărci imperiale germane .London v i s t a .....................Paris v i s t a ..........................Rente de coróne austr. 4%. Note italiene..........................

59.35121.40

48.121/,101.1046.—

Jirul 2 9 8 0 —1895.

Concursü.Pentru ocuparea p o s t u l u i de

m e d i c în cercul sanitar Poiana— Binna— Rod, escriu concurs.

Beneficiile medicului sunt: 1400 coróne salar, 200 coróne pauşal de călătorie şi tacsele de visitare stabi­lite in mod statutar de comună.

Doritorii de a concura sunt pof­tiţi a-şî trimite cererile lor, instruate cu documente, despre cualifîcaţiunea prescrisă în § ul 9 al art. de lege I. din 1883, respective în § ul 143 al art. de lege XIV. din 1876 şi des­pre cunoscinţa limbei române, la pretura din Mercurea (Szerdahely, Szebenvármegye) pănă în 30 August a. c. la 6 ore p. m.

Cereri mai târ<}iu sosite nu pot lua în considerare.

Alegerea se va severşi în 1 Sep* temvre a. c. la 9 óre a. m. în can- celaria comunei Poiana.

M e r c u r e a , în Í7 Iulie 1895.751,1-1 Primpretorul cercual-

PUBLICAŢIUNE.Comitetul bisericelor române

gr. or. din Bran, vinde pe calea li- citaţiunei publice verbale şi prin oferte, în 10 August st. n. a. c. la 10óre a. m. în cancelaria notarială din Bran, pădurea de brad din muntele „PREDUŞU“, situat circa 8 klm. de centrul Branului, de pe un teri­toriu de 20 jugére.

Preţul esclamării fl. 1. 30 pro metru cub.

Doritorii de a cumpéra au a depune vadiu de fl. 260, ér ofertele timbrate, asemenea prové(}ute cu vá­diul amintit.

Condiţiunile se pot vedé pănă atunci în orî-ce di la biroul comi­tetului subsemnat şi la cancelaria notarială în Bran.

BRAN, 9 Iulie 1895.Biroul comitetului:

Leontin Puşcariu, George Babeş, preş. 744,3 - 8. secret.

Biroul de Plasare şi Informatimi!.Central' i

concesionat din partea autorităţilor competente

BRAŞOV, (Transilvania) strada Sf. Ioan Nr. 31.

Subsemnatul am onore a aduce la cunoscinţa onor. public, precum şi vechei clientele a B i r o u l u i de P l a ­sare, E. B o l t r e s , că am Înfiinţat un

Birou de Plasare şi informaţinn!în Braşov, (Transilvania) strada Sft. Ioan Nr. 31.Acest Birou se ocupă cu mijlocirea In servicii

a personalului t r e b u i n c i o s pentru MagazinurI de ori­ce branşă, case particulare (private), Hoteluri, Birturi, Cafe­nele, Moşii si altele, precum şi eu v â n z a r e a de case şi locuri virane, închirierea de od£i cu an, tuna seu săptămâna,precum şi cu orî-ce ce se atinge de acestâ branşă.

La care ’mi voi da tote silinţele de a servi on. clien­telă, cât se pote de consciencios şi prompt.

Invit deci pe On. public de a binevoi a me onora cu cererile domnialor.

Cu deosebită stim ă:5 -5 B IR O U L „C EN T R A L“

Braşov, (Transilvania) str. sf. Ioan Nr. 31. La o ri«ce in form aţiu n i, c e s e va c e r e prin p o stă din o r î ţ i

c e ţa r ă , B iroul e s t e g a ta a re sp u n d e .NB. S e s e a p lic e m a rca treb u in c iâ să pentru răspuns«

m

1

/ — Marea Descoperire a Veacului \

E L I X I R U L G O D I N E A U este singurul leac( f i r i nici o primejdie) în contra N ep u tin ţei. Vindecarea anemicilor, a Sleiţilor, etc.

întinerirea si prelungirea vieteîAdministraţia E L I X I R U L U I G O D I N E A U U PARIS, 7, r. Saint-Lazare.

BROŞURA GRATUITĂ TRIMEASĂ FRANCO DUPĂ CERERE

\ te g ittite ELIXIRUL GODINEAU fi la BUCUREŞTI, la Ula XAim XKXSCtT, irogkitt; la JAŞÎ, la D.D. Fraţi X O X T A , farmacişti.

la G alaţi: STALSKI, farmacist; la P lo ie ş t ii la 0-nii J. &, t . CHRISTESCU, drugoişti; la Romans la D-nulii D. J. WERNER, farmacist; la T u lc e a , farmacia la ,.MINERVA.“

Orele de cassa dela 8—1.

3' f tt i+>(1)

r-CI01

I

aH0H<1>

+>0fi1 <0b11<D

r~

TÍ*o.iin

Giro-Contol a . b a n c a

Anstro-UngailALBINA«

INSTITUT DE CREIttT ŞI DE ECONOMI! FILIALA BRAŞOV

99Cec -Contola. p o stă ,Nr. 505.

\ _________ t

depuneri spre fructificare P liflP 4Vnetto, solvinda însăşi darea de interese;

poliţe comerciale CD 5Vioi SCCOrfiâ Împrumuturi cambiale şi cambial-ipotecarl CU 60|o[

irin ^ x x sub cele mai avantagiose1QG credite in cont corrent condiţia»!;împrumuturi pe hârtii de valore, monede,

giuvaere şi mărfuri CI 6° o jc i f â şi viiflfi M n t L b t monede şi

indigene şi străine, în specialii de cele românesc!; n fără nici o

detragere cu celü mai urcata preţO. în modula celü mai culanta şi

orî-ce însarci

înainte de scadenţă, şi

pe pieţele din ţeră şi streinătate;

fi sub cele mai ief­tine condiţiunl;

lim a magazine şi locuri libere de depou,său strada Q&rii Wr. 45, care, situata nemijlocita lângă gara drumului de fierţi de stata, e legata prin şine proprii cu acesta şi investita cu dreptula de vămuire şi cântărire oficiosă prin organele drumului de fieră de stata;

în calitatea sa ca representanţă principală a so- nfpptn cietăţii de asigurare EQUITABLE din New-York 1)10110

| np irintn sub condiţiunile favorabile, parti- 1 tiu fiulu culare a acestei societăţi.

Onorabileloru administraţiuni de fonduri şi p. t. D-loru capitalişti le recomandă pentru plasarea de capitale

Scrisurile fondare de 5°J0 ale „Albinei“ale eâroru cuptine se r^ieumper» semfstrulu fără nici o

detragere, şl cari se află de v£n«|are fn cursul «filet a bursei din Budapesta, in piese de 500, flOOO şl 9000 de corone. Compnrendii cursurile şl produsul«! celorlalte efecte Indi­

gene, se pote susţinea cu totu dreptulu, că

Scrisurile fonciare „Albina“ de 5°|osuntu a<|i relativ» cele m a l I e f t i n e şl totodată m a i p r o d u c t i v e din efectele cotate la bursa din Budapesta*

Bonitatea absolută a foncierelor „Al b i na“ e garantată prin valorea celu puţinii întreită a ipoteceloru pe ba?a cărora se esmitu, prin fondulu specialii de asigurare a scrisuriloru fonciare care e de fl. 200,000 şi în fine prin totalitatea orî şi cărei alte averi a institutului.* 55

So# Órele de cassa dela 8—1.

ABONAMENTEI iA

„GAZETA TANSILVAITIEI“Preţulu abonamentului este:

Pentru Anstro-Ungaria:Pe trei lu n i................................................ 3 ii. —

Pe şese i unl . . . . . . . . . . 6 ii. —Pe unu a n u ................................................ 12 U. —

Pentru România şi străinătate:Pe trei luni..................................................... 10 fr.

Pe şese luni .................................................20 tr.Pe unu anu..................................................... 40 fr.

 loaasute la numerele ev <kt& de Bvminecâ.Pentru Austro-Ungaria:

Pe anu...........................................................2 11. —Pe şese lu n i........................... . . . . I 11. —Pe trei l u n i ................................................ 50 cr.

Pentru Românită şi străinătate:Pe anu...........................................................S franci. 2CPe şese lu n i ................................................ 4 franci.

Pe trei l u n i ................................ . . 2 franci. XAbonamentele se taeu mai uşoru şi mai repede prin K

S mandate poştale. XDomnii, cari se voru abona din nou, să binevoiescă 2

& scrie adresa lămuritu şi a arăta şi poşta ultimă.

w Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei.“ §V c » » » » K ) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 < ^

Tipografia A. Mureşianu, Braşov.