fotography at it's best

8/19/2019 fotography at it's best

1/36

1FOTOGRAFIA DE CONCERT văzută din culise

fotografia

de concertvăzută din culise

Miluță Flueraș


2/36

2 FOTOGRAFIA DE CONCERT văzută din culise

„Fotografia de concert văzută din culise”Colecția FOTO4all - Ghiduri Practice.Copyright © 2014, FOTO4all.ro, SC SALES EXPRESS NETWORK SRLCoordonator proiect: Miluță FluerașFotografii de: Miluță Flueraș

SC SALES EXPRESS NETWOK SRLSediu social: Intr. Grigore Alexandrescu nr.10, sector 1, BucureștiJ40/3566/2011, CUI RO 28241939Toate drepturile rezervate.Reproducerea integrală sau parțială a inormațiilor sau a imaginilor apărute în prezentacarte, publicarea sub orice ormă – electronic, mecanică, otografică etc. este permisănumai cu acordul scris al FOTO4all.ro, SC SALES EXPRESS NETWORK SRL și MiluțăFlueraș.

Inormațiile din această carte pot fi utilizate de către cititori și reproduse doar în scoppersonal.

ImpressumRedacția poate fi contactată la: 0212222554, 0723533091Email: [email protected] Șe: Cristina Țintă ([email protected])Copyright: SC SALES EXPRESS NETWORK SRL, Miluță Flueraș


3/36


CUPRINS

INTRODUCERE 4 ECHIPAMENT 4

OBIECTIVE 4

EXPUNEREA 7

CLUBURI 12

FESTIVALURI ȘI CONCERTE ÎN AER LIBER 15

SĂLI DE SPECTACOL 21

ETICA FOTOGRAFULUI DE CONCERT 24

PONTURI PENTRU O GALERIE REUȘITĂ 24

CONCLUZII 35


4/36


INTRODUCERE

Când vine vorba de otografia de concert trebuie din start să acem dierența întrecele două abordări posibile - abordarea otojurnalistică și cea artistică -, pentru căfiecare uncționează după principii dierite, care uneori pot părea chiar contradictorii.

În acest ebook voi încerca să definesc câteva elemente specifice otografiei de concert,pornind de la noțiuni de tehnică, până la reguli de etichetă în photopit.

Rândurile ce urmează sunt scrise prin prisma otograului de concert oficial al unuieveniment, care otografiază din spațiul dedicat din ața scenei (photopit), chiar dacăuneori mai suprinde imagini și din public. Voi prezenta cele mai întâlnite situații încazul otografiei de concert, fie că este vorba de scenele mici de club sau scenele mariale estivalurilor în aer liber.

Indierent că vorbim de otografie din perspectivă jurnalistică sau artistică, scopulfinal al imaginilor este același: de a trezi în privitor o parte din emoția transmisă deartist pe scenă (mulți cad în capcana tehnicii și se îndepărtează de la ceea ce ar vreaotografia să fie). Înainte însă de a trece la partea de tehnică ar trebui să menționez douălucruri: adesea realizarea unei otografii de succes ține de părăsirea propriei zone deconort, în timp ce un alt atu important al otograului de concert - dar nu numai - estesă vâneze lumina potrivită.

ECHIPAMENT

Primul lucru care trebuie menționat este camera. Ce camere sunt potrivite pentruotografia de concert și ce condiții ar trebui să îndeplinească? Eu preer camereleull-rame din mai multe considerente: calitatea imaginii, perormanțele la ISO ridicat(după cum vom vedea, adesea va trebui să lucrăm la valori ISO ridicate), dar și rezoluțiasenzorului pentru că uneori e nevoie și de printuri de ormat mare. Alte aspecte de carear trebui să ținem seama sunt: raportul de greutate dintre cameră și obiectiv, sistemulde autoocus (ideal ar fi cât mai mulți senzori AF în cruce – aceeași problemă cu luminadificilă), rezistența la condiții dificile (umezeală, șocuri, pra), olosirea unui grip pentruo mai bună ergonomie și evitarea cotului în aer (mai ales în spațiile restrânse).

OBIECTIVE

În ceea ce privește obiectivele, opțiunile pot fi mai variate și depind de tipulevenimentului, de dimensiunea scenei, de lumina disponibilă, ș.a.m.d. Printre celemai olosite obiective în otografia de concert se numără obiectivele cu ocală de 24-70mm și 70-200mm, acestea acoperind adesea toate nevoile otograului de concert.

La scenele mici de club, se preeră însă obiectivele superangulare, chiar și celefisheye datorită spațiului restrâns. Personal olosesc destul de mult obiective fixe din


5/36


1.Public la Rockstadt Extreme Fest – echipamentul trebuie protejat de condițiile meteo nefavorabile

mai multe considerente, unul dintre ele fiind și raportul calitate/preț, apoi calitateaimaginii și capacitățile oarte bune în condiții de lumină puțină, plus o corectie mai bunăa aberațiilor. Unul din apectele de care trebuie ținut cont este că uneori ne aflăm într-unpunct fix și nu putem schimba încadrarea dacă olosim un obiectiv fix. Sigur că putemolosi mai multe fixe, dar uneori se pierde timp prețios la schimbarea obiectivelor (arajuta, desigur, ca în acest caz să avem două body-uri). Totuși un obiectiv fix contribuiela dezvoltarea unui simț estetic deorece ne ace mult mai atenți la compoziție.

Un alt actor important la alegerea obiectivelor pentru otografia de concert estedeschiderea maximă a diaragmei, preerându-se obiective cu ocală medie și valori alediaragmei între /1.4 – /2. Atât pentru scenele mici, cât și pentru cele mari, obiectivelecu ocală medie se dovedesc extrem de versatile, permițând datorită aperturii obțineareaunei prounzimi de câmp reduse. O altă categorie destul de olosită de obiective oreprezintă superangularele (atât fixe, cât și cu zoom), datorită apectului dramaticdat imaginilor și a spațiului redus în cazul scenelor mici. În această categorie intră șiobiectivele fisheye, preerate de oarte mulți otografi de concert. Teleobiectivele sunt

preerate îndeosebi pentru scenele mari, unde distanța până la subiect ajunge să fiedestul de mare, ajutând astel la izolarea acestuia de un undal încărcat.


6/36


7/36


4. Subcarpați – teleobiectivele sunt ideale în cazul scenelor mari pemițând izolarea subiectului de fundal

EXPUNEREA

Ogreșeală recventă a novicilor în cazul otografiei de concert este olosirea unuitimp de expunere sufiecient de scurt pentru a îngheța mișcarea – în cazul în carenu avem personaje oarte dinamice un timp de expunere de compromis este de 1/125-1/160s. Trebuie ținut însă cont și de ocala obiectivului olosit și anume, în cazul

teleobiectivelor, se olosesc timpi de expunere mai scurți.În cazul în care dorim neclar de mișcare putem olosi timpi de expunere mai lungi

1/15s – 4s (adesea împreună cu blitz și sincronizare la a doua cortină), astel putemobține o porțiune din subiect neclară. Timpii de expunere cuprinși între 1/30s și 1/60sdepind de mișcare subiectului în obținerea unor imagini cu neclar de mișcare.

Idealul este să obținem o imagine expusă corect și să nu pierdem detalii. Un rolimportant aici îl joacă gama dinamică a scenei, care de cele mai multe ori este mai maredecât cea a camerei, caz în care trebuie să alegem ce zonă din cadru va fi expusă corect.


8/36


5. extures– imagine cu gamă dinamică mare (vom măsura expunerea pe subiect - spot)

În ce privește apertura, în 90% din cazuri otografiem cu diaragma cât mai deschisă,în special datorită iluminării scenei și alteori din dorința de a obține o prounzimede câmp redusă spre a izola subiectul. Adesea chiar și în condiții bune de lumină seotografiază cu diaragma deschisă pentru a putea exploata prounzimea redusă decâmp. Alteori se închide diaragma pentru a putea avea toți subiecții din cadru în ocus.

Legat deISO există adesea temerea de a obține imagini inutilizabile, însă totuși este

mai bine obținem o imagine cu ceva zgomot dar clară, decât o imagine mișcată șiără zgomot, așa că nu trebuie să vă fie rică de valorile mari ale ISO. La postprocesarese poate înlătura o parte din zgomotul de imagine ără a pierde detalii. Aici joacă unrol important olosirea unei camere cu senzor ull-rame, pentru a obține imagini cu ocalitate bună chiar la valori ridicate ale ISO.


9/36


6. Expunerea – relația dintre setări în cazul fotografiei de concert

7. Pain of Salvation – neclar de mișcare, părul chitaristului apare neclar datorită mișcării rapide


10/36


11/36


Histograma (reprezentarea distribuției tonurilor închise, medii și deschise într-oimagine) ne dă inormații utile atunci când avem dubii cu privire la expunereacorectă a imaginii, în zonele în care valorile ating pragul de sus imaginea este subexpusă(pentru tonurile închise ce se află în partea stângă a histogramei) sau supraexpusă

(pentru tonurile deschise aflate în dreapta histogramei) – detaliile respective nu se maipot recupera. Zonele ără date implică lipsa tonurilor respective (umbre, lumini sautonuri medii).

Autoocusul se olosește în majoritatea cazurilor în modul servo (continuu) pentru aputea menține subiectul în ocus împreună cu olosirea unui singur punct de ocus(e de preerat un sistem de ocus cu cât mai multe puncte în cruce). Folosirea punctuluicentral și reîncadrarea poate duce la imagini sof, mai ales în cazul teleobiectivelor.

9. Placebo - chiar și la valori mari ale ISO putem obținem de o calitate bună care se pot îmbunătăți la postprocesare


12/36


10. Imagine cu zone subexpuse și imagine cu zone supraexpuse

Formatul recomandat de otografiere este RAW, datorită unei latitudini a expuneriimai mare și a unor rezultate mai bune la postprocesare. Totodată balansul de albse va seta pe AUTO pentru că luminiile variază mult ca temperatură de culoare de laun moment la altul, eventualele corecturi ăcându-se la postprocesare (ormatul RAWreprezentând aici un avantaj).

În continuare voi prezenta particularitățile principalelor locații în ce priveșteotografia de concert. În uncție de locul unde otografiem, se impun reguli specificesau olosirea unor anumite obiective etc.

CLUBURI

Față de scenele mari unde obținerea unei acreditări oto este mai anevoiasă și sepermite doar otografierea a 3 melodii ale artistului, ără blitz, în cazul cluburilortreaba nu este la el de complicată, de cele mai multe ori fiind permis accesul cu camereDSLR și nefiind necesară o acreditare oto. În cluburi nu există acel spațiu special dedicatotografilor de concert – photopitul – așa că este de bun augur să ajungi devreme pentrua nu deranja publicul ajungând chiar înainte de show. De altel, respectul pentru public

ar trebui să joace un rol important în atitudinea otograului de concert: un lucru decare trebui să se țină cont este să nu se campeze într-un loc și să se schimbe unghiulîntre piese. În ce privește blitzul, de regulă nu este interzis, dar olosirea acestuia trebuieăcută în limitele respectului ață de artist și de public, de preerat declanșat wireless șinu direcționat direct către artist sau public.


13/36


11. Cult of Luna – Exemplu foarte rar de lumină puternică pe scena din Silver Church

12. Te Ocean – Folosirea blitzului cu sincronizare la a doua cortină și expunere lungă pentru capturași ambientul artistului


14/36


Principala problemă în cazul acestor locații o constituie lumina oarte slabă,constituită din reflectoare cu LED care dau oarte ușor zone supraexpuse și duce lapierderea detaliilor. Astel că pentru a compensa lumina de pe scenă cu luminaambientală este de ajutor un blitz. Pentru a avea consistență în iluminare și tehnicăeste necesară olosirea blitzului în modul manual. Eu momentan pentru otografia

de club olosesc doar obiective fixe: 15mm /2.8, 24mm /2.8 și 50mm /1.4. Așadar,pentru otografia de club nu ar trebui să lipsească superangularele și obiectivele oarteluminoase, eventual pe o cameră cu senzor ull-rame pentru a beneficia de un câmp vizual cât mai larg.

13. Cap De Craniu – Dintr-o galerie de fotografie de concert nu trebuie să lipsească publicul și nici in-teracțiunea artist-public


15/36


14. Breathelast – Adesea calitatea luminii ne impune conversia la alb-negru pentru a nu distrage atențiade la detaliile importante

FESTIVALURI ȘI CONCERTE ÎN AER LIBER

Pentru a putea otografia la un astel de eveniment trebuie să ai o acreditare otoși aceasta se poate obține doar prin colaborare cu o publicație de profil. Aceastăacreditare se solicită cu ceva timp înainte printr-un procedeu specific fiecărui organizator,așa că acțiunea trebuie planificată din timp, deoarece numărul de acreditări este de cele

mai multe ori limitat. În cazul estivalurilor mari, cu mai multe scene, unele concerte sepot suprapune, așa că trebui stabilit din timp ce anume doriți să otografiați. De regulă,se otografiază primele 3 piese, ără blitz, din locul special amenajat din ața scenei,photopitul. În uncție de organizator după cele 3 melodii se pot ace sau nu și otografiidin public.

În ceea ce privește echipamentele necesare, nu ar trebui să lipsească un teleobiectiv,dar sunt la el de importante și obiectivele superangulare sau cu distanță ocală normală.Alte accesorii imporante sunt dopurile pentru urechi (nivelul sunetului este oarte mare

în ață), o pelerină de ploaie, husă de ploaie pentru cameră, acumulator de rezervă


16/36


pentru cameră, carduri suficiente. Ar fi de preerat o curea mai ergonomică pentrucameră de tipul BlackRapid, iar o geantă oto încăpătoare s-a dovedit adesea mult maipractică decât un rucsac – cel puțin în cazul meu.

Prima situație pe care o întâlnim este otografierea pe timp de zi, care de regulă nu

ridică mari probleme (exceptând cazul când scena este orientată către soare). Putemolosi evaluarea expunerii de tip matrice, ăcând eventualele corecții de contrast lapostprocesare. În cazul în care dorim să izolăm subiectul de un undal aglomerat neolosim de o diaragmă cât mai deschisă. Dacă avem și lumini aprinse pe scenă încercămsă interpunem subiectul între noi și sursa de lumină pentru a crea un contur. Ora de aureste un moment bun pentru a obține cadre deosebite, dar în cazul otografiei de concertnu prea aveam luxul de a ne alegem momentul când otografiem.

15. Hentai Corporation – fotografia pe timp de zi la festivaluri nu ridică prea mari probleme, trebuiedoar să capturăm acele momente care fac diferența dintre un instantaneu și un cadru deosebit

Fotografia pe timp de noapte în cadrul acestor evenimente depinde mult deiluminatul scenei, în acest caz pentru potrete fiind recomandată măsurarea spot, pentrua obține o expunere corectă a chipului subiectului.


17/36


16. Rammstein – Un obiectiv superangular permite cuprinderea întregii scene chiar din photopit; astfelde cadre de atmosferă nu ar trebui să lipsească

17. Red Hot Chili Peppers – eleobiectivele permit izolarea subiecților în cazul scenelor mari și măsurarea

spot ne asigură o expunere corectă


18/36


18. Gojira – Când este posibil putem realiza cadre generale de atmosferă care să cuprindă și publicul și

scena

Fotografiile cu publicul constituie o parte importantă din galeria oto a unui concert.Se întâmplă adesea la evenimentele oarte mari ca publicul să poată fi otografiatdoar din photopit și atunci invariabil poți otografia doar oamenii din primele rânduri

și eventual se pot obține cîteva cadre de ansamblu. La alte estivaluri este permisăotografierea din public și se pot obține multe tipuri de cadre cu publicul, de la portreteclasice la capturarea unor momente inedite.


19/36


19. Public la concertul Linkin Park – La gard se pot obține atât expesii sincere, cât și potrete în care existăo interacțiune cu fotograful ( Acest cadru a fost realizat cu un obiectiv cu focus manual)

20. Public la concertul Depeche Mode – Un cadru de ansamblu cu public


20/36


21. Public la Dark Bombastic Evening – Când se poate fotografia din public șansele de a obține porteteaparte cresc considerabil

22. Public la Summer Well – Dacă știi cum să vânezi lumina potrivită rezultatele sunt pe măsura, 85mm f/1.2 este un obiectiv de excepție pentru portrete


21/36


23. Public Best Fest – Pentru a obține cadre deosebite trebuie să părăsești zona de confort și să teaventurezi în mijlocul acțiunii

SĂLI DE SPECTACOL

Aici se aplică câteva restricții speciale, de regulă se pot otografia tot 2-3 piese dinață, recomandat stând în genunchi pentru a nu obstrucționa prea mult vedereapublicului aflat în primele rânduri. Calitatea luminii este de regulă oarte bună, luminaeste consistentă putându-se olosi chiar prioritatea de timp, măsurarea pentru portrete va fi tot pe spot, desigur. Obiectivul se alege în uncție de punctul de stație, fiindnecesare atât superangulare, cât și teleobiective; obiectivele cu distanță ocală normală

se descurcă de asemenea oarte bine în aceste situații.

Pentru cadre cât mai variate se schimbă des unghiul și perspectiva, acoperindprogresiv toată scena, se va încerca atât realizarea unor cadre de ansamblu, cât și a unorportrete individuale sau a mai multor artiști interacționând. Fotografierea publiculuieste destul de dificilă în astel de locații pentru că de obicei nu există lumină pe el.Sigurele momente când poate apărea lumină pe public este la finalul unei melodii. Șiaici pot aparea momente de interacțiune între artist și public, acestea dând o notă aparteunei galerii oto de concert.


22/36


24. Masterpice – Sălile de spectacol au loje ce permit realizare unor cadre atmosferice. Atenție laspectacolele cu lasere deoarece laserul poate afecta senzorul camerei.

25. arja – Un punct de stație bun asigură o perspectivă aparte asupra scenei


23/36


26.Slash – Un obiectiv normal este util pentru clasicele încadrări trei sferturi

27. igran – Un obiectiv superangular permite și suprinderea interacțiunii artistului cu publicul


24/36


ETICA FOTOGRAFULUI DE CONCERT

Un alt aspect care nu trebuie neglijat când vine vorba de otografia de concert estelegat de eticheta în photopit. E destul de renetic să fii în photopit, contra timp șicăutând să surprinzi cât mai mult, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să îți respecți

colegii care încearcă să acă același lucru.

• Prima regulă este să atenționezi un otogra când treci prin spatele lui cu o bătaiepe umăr pentru a evita accidentele. Nivelul sonor este oarte mare la el și concentrarea,el neputând fi conștient de ce se întâmplă în spatele lui.

• Nu este indicat să ridicăm camera sus (cel puțin nu de langă scenă), pentru a nuobstrucționa cadrele colegilor.

• Nu trebuie să campăm într-un loc (nici nu e o idee bună dacă vrem să obținemcadre variate), trebuie să oerim și altor colegi șansa de a obține acele imagini.

• Folosirea blitzului nu este permisă la majoritatea concertelor (dacă nu ești sigur,întreabă).

• În cazul în care ai un rucsac oto, nu îl purta în spate într-un photopit îngust.• Dacă ai de gând să aci otografii cu teleonul în timpul show-ului din photopit,

nu le ace de lângă scenă.• Nu trage de timp când trebuie să părăsești photopitul încercând să mai uri un

cadru.

PONTURI PENTRU O GALERIE REUȘITĂ

Sigur că se aplică și în cazul otografiei de concert o parte din regulile clasice decompoziție, regula treimilor, umplerea cadrului, olosirea liniilor conducătoare, darmai sunt cîteva aspecte de care trebuie ținut seama, și sunt situații când trebuie să nelăsăm ghidați de ceea ce se întâmplă pe scenă și nu doar de reguli.

O galerie a unui concert ar trebui să conțină cadre de atmoseră, cu toată trupa saumăcar cu mai mulți membri, acordând atenție detaliilor din undal si elementelor de lalimita cadrului.


25/36


28. Chase & Status – Cadru de ambianță cu toată scena

29. Best Fest 2013 – Vedere de ansamblu asupra scenei si publicului


26/36


O greșeală recventă a începătorilor este otografierea rontală a soliștilor șiobținerea unui portret obstrucționat de microon. Microonul nu trebuie să blochezeața și trebuie să acordăm o atenție deosebită umbrei lăsată de acesta pe ață. Trebuiesurprins momentul când solistul ține o notă înaltă, de exemplu. Încadrarea va ține contde eventualele tăieturi ale mainilor care nu sunt estetice.

30. My Dying Bride – De regulă poziționarea laterală dă cele mai bune rezultate


27/36


31. Glaciation – Fotografia de concert este o stare

În cazul chitariștilor cele mai recvente încadrări sunt cele trei serturi mai ales încazul scenelor mari unde nu este posibilă otografierea în întregime. Unde esteposibil se vor încerca și încadrări complete. O greșeală destul de întâlnită este tăierea

griului chitarei, excepție ăcând încadrările strânse în care sunt incluse ambele mâini.Focalizarea corectă poate ridica și ea probleme, dacă se otografiază la o prounzimemică de câmp se va avea grijă ca punctul de ocus să fie pe ochii artistului, iar dacă sedorește și chitara și artistul în ocus se olosește o prounzime de câmp mai mare.


28/36


32. Bucovina – ot timpul trebuie să fim atenți la elementele de fundal și la modul în care le putemintegra în compoziție pentru a crea senzația de dinamică

33. Biohazard – Încadrare full și o perspectiva aparte la limita scenei cu un fiesheye


29/36


Tobarii sunt printre cei mai neglijați subiecți în cadrul concertelor, în mare partedatorită amplasării oarte sus a tobelor pe scenele mari și a pozițiilor obstrucționateîn cluburi, fiind însă o provocare în plus pentru a obține niște cadre cât mai dinamiceși expresive. Tobarii ar trebui surprinși cu bețele în aer și eventual cu o mica doză deneclar pentru a da cât mai multă dinamică cadrului.

34. Domination – În cluburi cea mai bună abordare este să fotografiezi lateral tobarul, un blitz plasatlateral si expunerea lungă au ajutat aici


30/36


35. Rammstein – Pe scenele mari tobarul este subiect greu de capturat datorită obstrucțiilor, dar nuimposibil

Clăparii sunt la el de greu de surprins pe scenele mari, un avantaj există în cluburiunde poți găsi un punct de stație sau poți ridica camera pentru a obține un cadru maisugestiv.


31/36


36. Opeth – Scena de club adesea oferă mai multe posibilități de fotografiere, precum puncte de stațieavantajoase

Am mai pomenit mai devreme de interacțiunea artist public, așa că tot timpultrebuie să ai atenție distributivă pentru că acțiunea nu durează mult, la el se întâmplăși cu interacțiunea dintre artiști pe scenă sau dintre artist și otogra.


32/36


37. Enter Shikari – O piramidă umană cu solistul în vârf nu trebui ratată

38. Terion – Nici interacțiunea între artiști nu trebuie ratată


33/36


39. Gothic – interacțiunea artist-fotograf este destul de rară

Ca saturi finale legate de tehnicile creative ce se pot olosi în otografia de concert,

în situațiile cu lumină dificilă siluetele pot reda oarte bine atmosera, iar în cluburiblitzul poate fi olosit creativ pentru a obține cadre care să redea mult mai bine atmosera.


34/36


40. Te XX – Siluetele se pot folosi cu succes în cazul în care avem lumină puternică pe fundal

41. Cap De Craniu – Sincronizarea la a doua cortină și expunerea lungă permite crearea unor cadre custructură complexă cu mai multe planuri


35/36


CONCLUZII

Fotografia de concert are multe provocări (uneori chiar riscuri) ață de alte genuriale otografiei, provenind mai ales din aptul că otograul nu poate controla scena.Cu toate acestea otograul de concert poate ajunge să își creeze un stil propriu în timp,

editarea finală a imaginilor și alegerea cu grijă a celor ce urmează a fi publicate jucând unrol important. Nu este o ramură a otografiei din care se câștigă bani (cel puțin nu la noi- iar de trăit din asta nici atât), neavând o piață ormată - nu există publicații tipărite deprofil, iar cele online nu au buget alocat pentru așa ceva sau sunt non-profit. Fotografiilede concert în schimb pot avea șansa unei expuneri globale și pot aduce otograului unimportant capital de imagine. Sigur, există activități conexe otografiei de concert carepot aduce venit otograului precum ședințe oto promoționale, vânzarea imaginilor (latrupele mari acest lucru nu este posibil datorită contractului semnat cu managementulartistului unde se interzice clar acest lucru) sau otografie de club. Pentru a ajunge un

otogra bun de concert e nevoie de ani de experiență, de dorința de a încălca mereubarierele convenționalului și de o legătura emoțională cu muzica artiștilor pe careîi otografiezi, aceasta fiind vizibilă în otografii și ăcând adesea dierența dintre unotogra bun și unul dedicat genului respectiv. Nu în ultimul rând, trebuie să știi să vânezi lumina potrivită, așa că spor la vânătoare!


36/36

Miluță Flueraș este unul dintre cei mai cunoscuțiotografi de concert din România, fiind otograul oficialal publicațiilor online metalhead.ro și bestmusic.ro. În

cei peste cinci ani de activitate, în portooliul artiștilorotografiați se găsesc nume precum Bon Jovi, AC/DC,Metallica, Guns `n Roses, Red Hot Chili Peppers, RogerWaters, Depeche Mode precum și mulți artiști din scenaunderground.

www.miluta.ro

fotography at it's best

Documents

Transcript of fotography at it's best