Foto: Igor Ungur Zrenianin: Deschiderea festivã a …Igor Ungur, koordinator Odseka za promovisanje...

Zrenianin: Deschiderea festivã a Simpozionului ªtiinþific Internaþional

Foto: Igor Ungur

28 ianuarie • O delegaţie formată din reprezentanţii OEBS-ului (Departamentul pentru Democratizare a MisiuniiOEBS) din Belgrad, ai instituţiilor culturale şi ai Consiliu-lui Naţional Albanez din R. Serbia, au vizitat ICRV cu sco-pul de a face cunoştinţă cu activitatea şi îndeosebi cuproiectele realizate cu succes de instituţia noastră. Domnulmr. Dušan Smiljanić a salutat în numele Misiunii OEBS,apreciind eforturile depuse de ICRV la cercetarea şi pro-movarea valorilor spirituale ale românilor din Voivodinasugerând o colaborare concretă cu instituţiile şi consiliilenaţionale ale celorlalte comunităţi naţionale din Serbia, cumai puţină experienţă pe acest plan. În numele Institutului,delegaţia OEBS a fost salutată de directorul Costa Roşu ex-primându-şi mulţumirea pentru faptul că „între instituţiilede cultură şi consiliile naţionale din Voivodina vizitate seaflă şi Institutul nostru”. Costa Roşu a prezentat apoi în liniimari, comunitatea naţională a românilor din Voivodina,vorbind în general despre viaţa şi activitatea culturală aacesteia, precum şi despre acţiunile în vederea păstrării şicultivării patrimoniului cultural.

Proiectele Institutului nostru Cultural, iniţiate sau în cursde realizare, au fost prezentate de Igor Ungur, coordonatorulDepartamentului pentru promovarea valorilor culturale şiorganizarea manifestărilor artistice. Oaspeţii s-au familiari-zat şi cu bogata colaborare pe plan cultural şi ştiinţific cuunele instituţii din ţară şi din străinatate.

1 februarie • Consiliul de Administraţie al Institutului de Cul-tură al Românilor din Voivodina a adoptat în prima şedinţăde lucru din acest an, prezidată de domnul mr. Marcel Dră-gan, Raportul privind gestionarea financiară a Institutuluipe anul 2010, apoi Raportul privind aprovizionările publiceale ICRV în anul 2010, Raportul de inventar al anului 2010,Planul financiar al Institutului pe anul 2011 şi Planul deaprovizionări publice ale ICRV pe anul 2011.

În aceeaşi şedinţă, membrii Consiliului de Administraţieau propus noul Colectiv de Redacţie al revistei „Piramida”,care va apare în curând şi, în aceeaşi ordine de idei, au adop-tat concepţia de redactare a publicaţiei ICRV „Cronica In-stitutului”, precum şi denumirea acesteia.

Astfel, în viitor, Cronica Institutului se va numi „CronicaBănăţeană” care va cuprinde articole şi informaţii atât des-pre activitatea Institutului nostru, cât şi despre activităţilesocietăţilor culturale, ale bibliotecilor săteşti, precum şi des-pre manifestările noastre culturale şi participanţii amatori laaceste manifestări.

3

CRONICA INSTITUTULUIianuarie - iunie 2011

Delegacija predstavnika kulturnih institucija i Na-cionalnog saveta albanske nacionalne zajednice iz R.Srbije, predvođena predstavnicima Misije OEBS-a(Odsek za demokratizaciju Misije OEBS-a u Srbiji) izBeograda, posetila je KUĆU Zavoda za kulturu vojvo-đanskih Rumuna u cilju upoznavanja sa aktivnostima iuspešno realizovanim projektima Zavoda. U ime MisijeOEBS obratio se Dušan Smiljanić, pohvalivši naporeZavoda na polju istraživanja i promovisanja duhovnihvrednosti Rumuna iz Vojvodine, predložio je konkretnusaradnju sa institucijama i nacionalnim savetima dru-gih zajednica, koje imaju manje iskustva na ovom polju.

U ime Zavoda, delegaciju OEBS-a je pozdravio direktorKosta Rošu, istakavši zadovoljstvo što se među nacio-nalnim savetima i institucijama iz Vojvodine nalazi i našZavod. Ovom prilikom, Kosta Rošu je u kratkim crtamapredstavio vojvođanske Rumune, govoreći o kulturnomživotu i aktivnostima koje se organizuju u okviru ove za-jednice, ali i o akcijama u cilju čuvanja i negovanja kul-turnog nasleđa.

Igor Ungur, koordinator Odseka za promovisanjekulturnih vrednosti i organizovanje umetničkih manife-stacija, predstavio je projekte Zavoda za kulturu vojvo-đanskih Rumuna. Takođe, gosti su upoznati i sabogatom kulturnom i naučnom saradnjom koju Zavodima sa institucijama iz zemlje i inostranstva.

U KUĆI Zavoda održana je prva sednica Upravnogodbora Zavoda za kulturu vojvođanskih Rumuna, kojomje predsedavao mr Marčel Dragan, a na kojoj je jedno-glasno usvojen Finansijski izveštaj Zavoda za 2010. go-dinu, zatim Izveštaj o sprovedenim javnim nabavkamaza 2010. godinu, Finansijski plan za 2011. godinu, kaoi Plan javnih nabavki za 2011. godinu. Na ovoj sednici,članovi Upravnog odbora su usvojili novi uređivačkikolektiv časopisa „Piramida“, čije se objavljivanje oče-kuje do kraja meseca. Takođe, usvojena je nova uređi-vačka koncepcija publikacije „HRONIKA Zavoda“, kaoi promena naslova. U skladu sa ovom odlukom, do krajagodine, „Banatska HRONIKA“ će, pored trenutne ak-tivnosti našeg Zavoda, obuhvatiti članke i informacijevezane za aktivnost kulturnih društava, seoskih biblio-teka, o našim kulturnim manifestacijama i amaterimakoji na njima učestvuju.

Interes foarte mare pentru rezultatele Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina

17-21 februarie • Institutul de Cultură al Românilor dinVoivodina participă în premieră, alături de Institutul Cul-tural Român, la Târgul de Carte de la Bruxelles (17 - 21 fe-bruarie) ajuns la cea de-a 41-a ediţie. Târgul întruneşte peste1000 de edituri din Belgia, Franţa, Quebec (Canada),Elveţia, Israel şi România. Peste 450 de cărţi în limba ro-mână (apariţii din România, Republica Moldova şi Serbia– cărţi editate de Institutul nostru de Cultură), precum şi tra-duceri în alte limbi, vor fi prezentate la standul InstitutuluiCultural Român. Este deosebit de important pentru Institutulnostru ca deja la începutul activităţii sale editoriale, întreagasa producţie de carte, să fie prezentată alături de cărţile celormai cunoscuţi editori de pe mapamond, la unul din cele maicunoscute târguri de carte din lume.

24 februarie • Domnul Constantin Ostaficiuc, preşedinteleConsiliului Judeţean Timiş a aprobat Anexa la Protocolul deColaborare între Institutul de Cultură al Românilor din Voi-vodina şi Consiliul Judeţean Timiş, semnată de către CostaRoşu, directorul ICRV şi Răzvan Hrenoschi, director al Di-recţiei Cooperare şi Informatică CJT, care cuprinde 20 deproiecte şi acţiuni culturale, care în anul în curs vor fi real-izate împreună de Institutul nostru Cultural, Consiliul Jude-ţean Timiş şi instituţiile culturale aflate sub autoritateaConsiliului Judeţean. Anexa a fost semnată la Casa ICRV,joi 24 februarie, în urma discuţiilor concrete asupra acţiunilorculturale, la care a participat Costa Roşu - directorul Institu-tului, împreună cu coordonatorii Departamentelor ICRV:Alina Iorga, Camelia Mioc, Diana Ocolişan, Todor Ursu şiIgor Ungur; Răzvan Hrenoschi - director al Direcţiei Coop-erare şi Informatică a Consiliului Judeţean Timiş; NicoletaVasi - coordonatoarea proiectului Biblionet, reprezentantaBibliotecii Judeţene Timiş şi Zoran Marcov - muzeograf laMuzeul Banatului din Timişoara.

La întâlnirea respectivă s-a hotărât ca Institutul de Cul-tură al Românilor din Voivodina şi Consiliul Judeţean Timişsă organizeze împreună:Participarea unei societăţi culturaledin Voivodina la Festivalul Etniilor din Banat, care va avealoc pe data de 5 iunie curent la Muzeul Satului Bănăţean dinTimişoara; Cursuri de limba română, perfecţionarea şi in-struirea elevilor români din şcolile generale din Voivodina,

care vor avea loc la Jupâneşti (România) în perioada 20 - 27iunie; Târgul „Meşteşuguri populare”, care în luna august vaavea loc la Complexul Etnografic „Casa Bănăţeană” la Toracşi la Muzeul Satului Bănăţean la Timişoara; Un turneu al An-samblului „Banatul” din Timişoara, care va cuprinde câtevalocalităţi româneşti din Voivodina, şi care va fi organizat îm-preună cu Centrul de Cultură şi Artă al Consiliului JudeţeanTimiş; Participarea Ansamblului folcloric în numele Institu-tului de Cultură al Românilor din Voivodina, împreună cuOrchestra de Muzică Populară a Consiliului Naţional Romândin Serbia, o formaţie de dansuri şi solişti vocali din Voivo-dina la finala manifestării „Lada cu zestre”, care va avea locla Timişoara în septembrie, precum şi la gala acestei mani-festări în luna octombrie; Tabăra de pictură „Bega 2011”,care, în septembrie, va avea loc la Torac, în Complexul Et-nografic „Casa Bănăţeană” a Fundaţiei, la care împreună vorparticipa pictorii naivi din Judeţul Timiş şi Voivodina; ZileleCulturii Românilor din Voivodina la Timişoara, care în lunanoiembrie va cuprinde mai multe evenimente culturale; Praz-nicul Obiceiurilor de Iarnă, ediţia a XIV-a, organizat de Fun-daţia Română de Etnografie şi Folclor din Voivodina, care,tradiţional, în luna decembrie va avea loc la Torac; Colabo-rarea între localităţile Iancaid şi Coştei (România); Iablancaşi Tomeşti şi colaborarea între Ecica şi Giroc.

De asemenea, Institutul nostru Cultural şi Consiliul Ju-deţean Timiş, în decursul anului vor edita mai multe cărţiîmpreună, printre care: Mic atlas al localităţilor româneştidin Voivodina; Folclor românesc din pagini de reviste deCosta Roşu, volumul II al Antologiei de folclor literar, careva fi lansat la cea de-a IV-a ediţie a Târgului internaţional„Cărţi şi publicaţii româneşti din Banat”, un Pliant pe tema„Turismul cultural în Banatul istoric”, care va cuprinde toatebisericile ortodoxe române din banatul istoric şi o hartă cul-turală, care va fi realizată în colaborare cu Muzeul Banatuluidin Timişoara şi Muzeul Banatului Montan din Reşiţa.

Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina şi Con-siliul Judeţean Timiş, vor organiza câteva acţiuni în colabo-rare cu Biblioteca Judeţeană Timiş, precum: TârgulInternaţional „Cărţi şi publicaţii româneşti din Banat”, ediţiaa III-a, care va avea loc în incinta Muzeului Naţional din Zre-nianin în luna octombrie, şi ediţia a IV-a, organizată în lunanoiembrie curent la Timişoara, la Biblioteca Judeţeană

ianuarie - iunie 2011CRONICA INSTITUTULUI

4

Zavod za kulturu vojvođanskih Rumuna će premi-jerno učestvovati, zajedno za Institutom za rumunskukulturu iz Bukurešta, na Sajmu knjiga u Briselu (17 –21 februara), koji će se ove godine organizovati 41. put.Sajam okuplja preko 1000 izdavača iz Belgije, Francu-ske, Kanade, Švajcarske, Izraela i Rumunije. Više od450 knjiga na rumunskom jeziku (izdanja iz Rumunije,Republike Moldavije i Srbije – knjige objavljene unašem Zavodu za kulturu), kao i prevodi na druge je-zike, biće izložene na štandu Instituta za rumunsku kul-turu. Veoma je važno što će naš Zavod, već na samompočetku svoje aktivnosti, celokupnu produkciju knjiga,predstaviti među najistaknutijim izdavačima iz celogsveta, na jednom od najpoznatijih svetskih sajmovaknjiga.

Continuarea colaborării între ICRV şi CJT

Timiş; Cursuri de biblioteconomie, care în perioada 25 - 27mai vor avea loc la Torac, iar în perioada 15 - 17 iunie, cur-surile vor fi organizate la Timişoara, Buziaş şi Tomeşti; Ca-talogarea, inventarierea şi organizarea fondului de carte aBibliotecii Centrale „Dr. Valeriu Leu” a Institutului de Cul-tură; Rubrica permanentă „Interferenţe culturale” a revisteisemestriale „Lumea cărţilor”, editată de Biblioteca JudeţeanăTimiş, care va cuprinde informaţii despre bibliotecile săteştişi orăşeneşti din Voivodina; Expoziţie de carte veche şi depatrimoniu, organizată în cadrul Târgului Internaţional „Cărţişi publicaţii româneşti din Banat”. Astfel, BJT va expune laZrenianin cărţi şi publicaţii vechi româneşti din domeniile:istorie, geografie, etc., din secolele XVII, XVIII şi începutulsecolului al XIX-lea, iar la Timişoara, Institutul nostru Cul-tural va expune cărţi vechi bisericeşti din perioada 1653 -1820; Serile de poezie „Toamna pe Bega” la care vor parti-cipa trei generaţii de poeţi şi care, în luna august, va cuprindepatru întâlniri reciproce.

Cu ocazia întâlnirii de la Zrenianin, s-au concretizat şicâteva proiecte care vor fi realizate în colaborare cu MuzeulBanatului din Timişoara, şi anume: Expoziţie pe tema „Ro-mânii din Voivodina”, care va cuprinde mai multe aspecteale etniei române (obiecte, fotografii, carte veche, costumepopulare, etnografie, etc.), şi care va fi organizată în colabo-rare cu Centrul Judeţean de Cultură şi Artă şi Muzeul SatuluiBănăţean; Expoziţie de stampe şi hărţi din perioada 1700 -1918, care va fi organizată în colaborare cu Muzeul Naţionaldin Zrenianin; Semnarea protocolului de colaborare întreMuzeul Banatului şi Institutul nostru Cultural care va cu-prinde cercetări şi studii de cercetare în Arhive şi Muzee, ela-borarea catalogului „Fond Banatica” precum şi săpăturiarheologice.

24 februarie - 1 martie • În perioada 24 februarie – 1 martie,Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina şi-a pre-zentat cărţile, publicaţiile, CD-urile, DVD-urile şi cataloa-gele editate în aceşti, aproape trei ani de activitate, la ceade-a XVII-a ediţie a Salonului Internaţional de Carte de la

5


Gospodin Konstantin Ostafićuk, predsednik Županij-skog saveta Timiš, odobrio je Aneks protokola o saradnjiizmeđu Zavoda za kulturu vojvođanskih Rumuna i Žu-panijskog saveta Timiš, koji su potpisali Kosta Rošu, di-rektor Zavoda i Razvan Hrenoski, direktor Odseka zainformatičku saradnju Županijskog saveta, a koji obuh-vata 20 kulturnih projekata i aktivnosti, koje će u toku

godine zajedno realizovati Zavod za kulturu vojvođan-skih Rumuna, Županijski savet Timiš, u saradnji sa kul-turnim institucijama iz županije Timiš i Vojvodine. Aneksje potpisan u četvrtak, 24. februara, nakon konkretnihrazgovora i diskusija na temu realizacije projekata kojesu vodili Kosta Rošu, direktor Zavoda, koordinatoriAlina Jorga, Dijana Okolišan, Kamelija Miok, TodorUrsu i Igor Ungur; zatim Razvan Hrenoski, predstavnikŽupanijskog saveta Timiš; Nikoleta Vasi i Zoran Markov,predstavnici Županijske biblioteke, odnosno Muzeja Ba-nata iz Temišvara.

Na radnom sastanku, održanom u KUĆI Zavoda, do-govoreno je da će naš Zavod za kulturu i Županijskisavet zajedno organizovati nekoliko manifestacija, međukojima: Učestvovanje kulturnog društva iz Vojvodine naFestivalu banatskih nacija, koji se u Muzeju banatskogsela iz Temišvara, tradicionalno održava prvog vikendau junu; Kurseve rumunskog jezika i civilizacije za uče-nike rumunskih škola u Vojvodini; Sajam „Narodni za-nati“, koji će se održati u Etnografskom kompleksu„Banatsa kuća“ u Torku i Muzeju banatskog sela u Te-mišvaru; Turneju Ansambla „Banat“ iz Temišvar, u ne-koliko naselja u Vojvodini, koja će biti organizovana usaradnji sa Županijskim centrom za kulturu i umetnost;Likovna kolonija „Begej 2011“; Dani kulture Rumunaiz Vojvodine u Temišvaru; Praznik zimskih običaja, kojitradicionalno organizuje Rumunska fondacija za etno-grafiju i folklor iz Vojvodine; Treći međunarodni sajam„Rumunske knjige i publikacije iz Banata“,Zrenjanin/Temišvar 2011; Kursevi za usavršavanje bi-bliotekara, koji će se maja održati u Zrenjaninu, a junau Temišvaru; zatim Festival poezije „Jesen na Begeju“,koji će u septembru obuhvatiti nekoliko manifestacija uTemišvaru i Zrenjaninu; ali i nekoliko izložbi na temu„Rumuni iz Vojvodine“, koja će obuhvatiti oblasti knji-ževnost, slikarstvo, etnografija i folklor, istaknute ličnostiRumuna iz Vojvodine itd. Takođe, Zavod za kulturu i Žu-panijski savet će u toku 2011. godine zajednički objaviti„Mali atlas rumunskih naselja u Vojvodini“; drugi tomrumunskog folklora iz srpskog Banata; vodič na temu„Kulturni turizam u istorijskom Banatu“, koji će obuh-vatiti spomenike kulture, rumunske crkve iz srpskog Ba-nata, istaknute ličnosti i kulturnu kartu Banata. Nasastanku održanom u Zrenjaninu dogovoreno je da ćeZavod za kulturu biti posrednik i koordinator prekogra-nične saradnje između naselja Jankov Most, Jablanka iEčka iz Vojvodine sa naseljima Kuštilj, Tomešti i Đirokiz Županije Timiš. Takođe, uz posredovanje našeg Za-voda, Muzej Banata iz Temišvara će u Narodnom muzejuu Zrenjaninu organizovati izložbu na temu „Hladno oru-žije srednjeg veka i modernog doba“.

Costa Roşu şi Răzvan Hrenoschi semneazăAnexa la Protocolul de Colaborare

Novi Sad. La standul „Activitatea editorială în limbile mi-norităţilor naţionale”, sprijinit de Secretariatul Provincialpentru Cultură şi Secretariatul Provincial pentru Reglemen-tări, Administraţie şi Comunităţile Naţionale, au fost expusestudiile care au rezultat din cercetările ştiinţifice ale Insti-tutului nostru Cultural, realizate în domeniul istoriei, demo-grafiei şi culturii a românilor din Voivodina. Astfel,numeroşi vizitatori şi iubitori de carte au avut ocazia să facăcunoştinţa cu volumele monografice: Românii din Voivo-dina de dr. Mircea Măran; Biblioteci şi cărţi româneşti dinVoivodina de Florin Ursulescu şi mr. Rodica Ursulescu Mi-ličić; Cronici Bisericeşti – manuscrise din Banat din secoleleXIX şi XX de dr. Valeriu Leu şi Costa Roşu; Învăţământul ro-mânesc din Voivodina de prof. Rodica Almăjan; precum şivolumele Studii şi Cercetări cu lucrări ştiinţifice pe tema Ba-natului istoric; Folclor românesc din Banatul sârbesc deCosta Roşu şi ghidul Îndrumător pentru bibliotecari de Ma-rius Motoşan şi Diana Ocolişan, toate realizate în formă tipă-rită şi electronică. De asemenea, printre discurile digitale aufost expuse şi primele volume din seria Digitalizare, care cu-prind colecţia întreagă a revistei Tradiţia, editată de FundaţiaRomână de Etnografie şi Folclor din Voivodina şi a publica-ţiei Tibiscus, editată de Societatea Literar-artistică „Tibiscus”din Uzdin, expuse împreună cu mai multe publicaţii perma-nente ale Institutului nostru Cultural.

Pe data de 25 februarie, la Salonul internaţional de Cartede la Novi Sad a avut loc prezentarea Institutului de Culturăal Românilor din Voivodina, în cadrul căreia a fost lansatprimul număr al revistei Piramida şi volumul monograficÎnvăţământul românesc din Voivodina. Cu prilejul prezen-tării ICRV, directorul Costa Roşu a evidenţiat că „pe lângăcele 7 volume masive de studii, în general monografice, des-pre românii din aceste spaţii, în mai puţin de trei ani de ac-tivitate, Editura ICRV a publicat şi două Anuare, cu studiişi articole importante despre Banat, unele din acestea fiindsemnate de mari experţi în domeniu; două Jurnale, care re-prezintă o cronică a tuturor activităţilor din cadrul etnieinoastre desfăşurate pe parcursul unui an calendaristic, şidouă publicaţii, ambele trimestriale - Cronica institutului,cu articole informative despre activitatea şi proiectele noas-tre şi Piramida, revistă de cultură, investigaţie şi atitudine,al cărei primul număr va fi lansat astăzi”.

Publicaţia permanentă editată de Institutul nostru Cul-tural, revista de cultură, investigaţie şi atitudine - Piramida,după cum a explicat directorul Costa Roşu, nu se aseamănă,şi nici nu se va asemăna, cu nici o altă revistă de la noi, nicidin aspectul conţinutului, nici din aspectul grafic şi nici dinpunct de vedere al realizării conceptuale. Fiecare număr alrevistei va fi unul tematic şi fiecare număr va fi realizat deo altă echipă de specialişti în materia respectivă. Cu prilejullansării primului număr al Piramidei realizat pe tema Ro-mânilor de pe Litoralul Adriatic - istoromânii, morlacii şivalahii muntenegreni, Nicu Ciobanu - redactor responsabilal Editurii ICRV şi redactor şef al revistei a evidenţiat că„Revista de cultură, investigaţie şi atitudine, prin cele patruapariţii anuale, iniţiază un dialog deschis pe teme ce ţin despaţiul cultural, investigaţii în sfera ştiinţei, dar şi pentru aasigura comunicarea pe acele subiecte care valorifică patri-moniul nostru identitar, dar şi unele fenomene care se vor,sau sunt, de manieră culturală, ştiinţifică, lingvistică, artis-tică, etc., cât şi a acelor comunităţi etnice de origine română,determinate prin acelaşi filon – latin. Revista va avea şi ca-racter de atitudine, fapt prin care se vor accentua pulsaţiileşi dinamismul realităţii imediate, dar şi pentru a se asiguravigoarea unui organism viu al publicaţiei, prin abordareaanumitor subiecte ce ţin de învăţământ, artă, limbă, etc. - şidezbaterile pe marginea acestora.”. De asemenea, Petru To-mici, membru al Colectivului de Redacţie a subliniat că„Lansarea unei reviste noi întotdeauna reprezintă un eveni-ment de o deosebită valoare şi bucurie. Personal, îl considerechivalent cu botezul unui copil. Institutul de Cultură al Ro-mânilor din Voivodina este cea mai tânără instituţie de cul-tură a comunităţii române, şi după o existenţă de mai multde doi ani, colectivul mic al acesteia a reuşit să adune înjurul proiectelor proprii un număr mare de specialişti dinSerbia şi din ţările vecine.”

În cadrul prezentării ICRV la ediţia din acest an a Salonu-lui de la Novi Sad, a fost lansat şi studiul monografic Învăţă-mântul românesc din Voivodina, al profesoarei RodicaAlmăjan care tratează o perioadă de 275 de ani de la primaşcoală înfiinţată în anul 1736 la Srediştea Mare, de cărturarulşi zugravul Vasile Diaconu Loga, şi până astăzi, când noi vomaniversa în acest an, acest important jubileu pentru învăţămân-tul românesc din Voivodina, a explicat directorul Costa Roşu.


6

Costa Roşu, directorul ICRV a prezentat primul volum apărut înBiblioteca RePrint, Ediţia Bibliofilă a Institutului nostru Cultural

Cărţi şi publicaţii apărute la Ediutra ICRV, pentru a treia oară aufost prezentate la Târgul de Carte de la Novi Sad

Despre volumul lansat, profesoara Camelia Mioc, una din-tre referenţii acestui studiu, printre altele, a spus că „în cele387 de pagini tratează, în general, fiecare şcoală româ-nească: înfiinţarea ei, precum şi activitatea de-a lungul ani-lor. Astfel, fiecare şcoală este prezentată de la înfiinţareaei, menţionând primii învăţători, numărul elevilor în aniirespectivi, cadrele didactice ale şcolii respective, zilele demuncă şi de odihnă, serbările şcolare, acţiunile în cadrulşcolii, mijloacele de învăţământ, bibliotecile şcolare şi sec-ţiile în cadrul activităţilor extraşcolare din trecut şi în pre-zent. Mai concret, în această carte, sunt încadrate toateşcolile cu limba română de predare, şcolile generale din lo-calităţi cu români inclusiv şcolile medii, liceele şi Facultă-ţile cum sunt Facultatea de Filologie din Belgrad şiFacultatea de Filozofie din Novi Sad şi acestea prezentatede la înfiinţare până astăzi.”. Din prezentarea referentei drd.Aleksandra Đurić-Milovanović, cei prezenţi la standul„Activitatea editorială în limbile minorităţilor naţionale”au aflat că „acest volum scoate în evidenţă importanţa lim-bii materne pentru păstrarea identităţii şi vitalităţii a fiecăreicomunităţi etnice, precum şi istoria şi tradiţia bogată a lim-bii şi învăţământului românesc în Voivodina. De asemenea,acest studiu reprezintă o contribuţie valoroasă la cercetăriştiinţifice despre românii din Voivodina, fiind o carte de re-ferinţă pentru viitorii cercetători.”

Prezentarea Institutului nostru Cultural la cea de-aXVII-a ediţiea a Salonului Internaţional de Carte de la NoviSad a fost onorată de prezenţa, din partea fondatorilor, a de-legaţiei Secretariatului Provincial pentru Reglementări, Ad-ministraţie şi Comunităţile Naţionale în componenţă: MatoGroznica - locţiitor al secretarului; Marius Roşu - secretarprovincial adjunct şi director al Serviciului pentru DrepturileMinorităţilor Naţionale; Petru Mohan - consilier şi AdrianBorca - colaborator de specialitate; Ljiljana Leković - şefaDepartamentului pentru Cultura Comunităţilor Minoritareal Secretariatului Provincial pentru Cultură; de reprezentanţiai Institutului pentru Editarea Manualelor din Novi Sad, aiCasei de Presă şi Editură „Libertatea“, Redacţiei Române aPostului de Radio şi Televiziune Novi Sad, Bibliotecii Ma-tica Srpska, Muzeului Voivodinei, precum şi de reprezen-tanţii asociaţiilor şi organizaţiilor nonguvernamentale dinVoivodina.

7


Izdavačka aktivnost Zavoda za kulturu vojvođan-skih Rumuna predstavljena na Međunarodnomsajmu knjiga u Novom Sadu

Zavod za kulturu vojvođanskih Rumuna se predsta-vio na 17. međunarodnom sajmu knjiga u Novom Sadu,gde su, u periodu od 24. februara do 1. marta, bile iz-ložene knjige, publikacije, digitalni diskovi, kataloziitd. objavljeni u skoro tri godine postojanja. Na štandu„Izdavačka delatnost na jezicima nacionalnih ma-njina“, koji tradicionalno organizuju Pokrajinski se-kretarijat za kulturu i Pokrajinski sekretarijat zapropise, upravu i nacionalne zajednice, brojni pose-tioci novosadskog sajma knjiga mogli su da pronađustudije koje su rezultat naučnih istraživanja našeg Za-voda za kulturu, izrađene u oblasti istorije, demogra-fije i kulture vojvođanskih Rumuna. Pored nekolikostalnih publikacija Zavoda, izložene su monografije:Rumuni iz Vojvodine, autora dr. Mirče Marana; Ru-munske knjige i biblioteke iz Vojvodine, Florina Ur-suleskua i mr Rodike Ursulesku-Miličić, Crkvenehronike – rukopisi iz Banata iz 19. i 20. veka, autoradr Valeriu Leua i Koste Rošua; Obrazovanje na ru-munskom jeziku u Vojvodini, Rodike Almažan; zatimStudije i istraživanja, knjiga koja obuhvata naučne ra-dove na temu istorijskog Banata; Rumunski folkloriz srpskog Banata, autora Koste Rošua i Priručnik zabibliotekare, autora Marijusa Motošana i Dijane Oko-lišan, sve izrađene u štampanom i elektronskomobliku. Takođe, izloženi digitalni diskovu su obuhvatilii prva izdanja iz serije Digitalizacija, sve brojeve ča-sopisa Tradicija, koji objavljuje Rumunsko društvo zaetnografiju i folklor iz Vojvodine i publikacije „Tibi-skus“, u izdanju Književno-umetničkog društva saistim nazivom iz Uzdina.

U petak, 25. februara, program 17. međunarodnogsajma knjiga u Novom Sadu obuhvatio je predstavlja-nje Zavoda za kulturu vojvođanskih Rumuna, u okvirukojeg je promovisan prvi broj časopisa Piramida i mo-nogorafija Obrazovanje na rumunskom jeziku u Voj-vodini. Ovom prilikom, Kosta Rošu, direktor Zavoda,je istakao da „Pored 7 masivnih studija, uglavnom mo-nografskih, u Izdavačkoj delatnosti Zavoda smo obja-vili još: dva Godišnjaka, sa studijama i člancima oBanatu, koje potpisuju izuzetni stručnjaci u ovim obla-stima; dva Dnevnika, koji predstavljaju svojevrsnuhroniku svih aktivnosti u okviru naše zajednice reali-zovane u toku jedne kalendarske godine; kao i dve pu-blikacije, obe tromesečne – Hronika Zavoda, sainformativnim člancima o našim aktivnostima i projek-tima i Piramida, časopis za kulturu, istraživanje i iz-ražavanje stavova, čiji ćemo prvi broj promovisati zanekoliko minuta“.

Stalna publikacija našeg Zavoda za kulturu, časopisza kulturu, istraživanje i izražavanje stavova – Pira-mida, prema rečima Koste Rošua, ne liči, niti će ličitina neki, već postojeći časopis sa ovih prostora, ni kadaje reč o sadržaju, grafičkom aspektu, ali ni u pogledu

Aspect de la prezentarea Institutului la cea de-a XVII-a ediţiea Salonului Internaţional de Carte de la Novi Sad

11 martie • Delegaţia Institutului de Cultură al Românilordin Voivodina, în componenţă: Costa Roşu - directorul In-stitutului; Igor Ungur - coordonatorul DepartamentuluiICRV pentru promovarea valorilor culturale şi organizareamanifestărilor artistice şi Camelia Mioc - coordonatoareaDepartamentului ICRV pentru informare şi activitatea edi-torială, a efectuat o vizită de lucru la Coştei, vineri 11 mar-tie, unde s-au întâlnit cu reprezentanţii Comunităţii LocaleCoştei, în frunte cu primarul Lavinel Pitic. Scopul întâlni-rii a fost organizarea festivităţii „Zilele Coşteiului 2011”,care, în perioada 4 - 7 august curent, va cuprinde mai multemanifestări jubiliare organizate pe lângă cea de-a 51-a edi-ţie a Marelui Festival de Folclor al Românilor din Voivo-dina, Serbia. Astfel, Institutul nostru Cultural, conform


8

značaj maternjeg jezika za očuvanje identiteta i vital-nost svake etničke zajednice, ali naglašava i bogatu ikontinuiranu istoriju i tradiciju rumunskog jezika iobrazovanja u Vojvodini. Takođe, ova studija predstav-lja važan doprinos za istraživanje rumunske zajedniceu Vojvodini, ona je i polazna tačka za buduće istraži-vače društvenih nauka.“.

Predstavljanje našeg Zavoda za kulturu na 17. Me-đunarodnom sajmu knjiga u Novom Sadu, svojim pri-sustvom, u ime osnivača Zavoda, uveličali supredstavnici Pokrajinskog sekretarijata za upravu, pro-pise i nacionalne zajednice: Mato Groznica - zameniksekretara, Marius Rošu - pomoćnik pokrajinskog sekre-tara i direktor Službe za prava nacionalnih zajednica,Petru Mohan - savetnik i Adrian Borka - stručni sarad-nik; zatim Ljiljana Leković - šef odseka za kulturu na-cionalnih zajednica i amaterizam Pokrajinskogsekretarijata za kulturu; ali i predstavnici Zavoda zaizdavanje udžbenika iz Novog Sada; Novinsko-izda-vačke kuće „Libertatea“; Redakcije na rumunskom je-ziku Radio Televizije Vojvodine; Biblioteke MaticaSrpska; Muzeja Vojvodine; kao i predstavnici nevla-dinih organizacija i asocijacija iz Vojvodine.

konceptualnog rešenja. Svaki broj časopisa će biti te-matski, a realizovaće ga tim istaknutih stručnjaka, spe-cijalizovanih za odabranu oblast. Prilikom promocijeprvog broja časopisa Piramida, objavljenog na temuRumuni sa jadranskog primorja – istrorumuni, morlacii crnogorski vlasi, Niku Čobanu, odgovorni urednik Iz-davaštva ZKVR i glavni urednik časopisa, rekao je:„Časopis za kulturu, istraživanje i izražavanje stavova,kroz četiri objavljivanja godišnje, inicira jedan tematski,otvoren dijalog na polju kulture, istraživanja u oblastinauke, ali i ostvarivanje komunikacije na teme kojevrednuju naše identitetsko nasleđe, kao i pojedine feno-mene koje će biti, ili jesu, u kulturnom, naučnom, lingiv-stičkom, umetničkom itd. maniru, ali i nasleđe onihetničkih zajednica rumunskog porekla, određene istimkorenom - latinskim. Časopis će karakterisati i izraža-vanje stavova, čime će se naglašavati pulsiranje i dina-mičnost neposredne stvarnosti, što će publikacijiobezbediti snagu živog organizma, baveći se temama izoblasti obrazovanja, umetnosti, jezika itd. - i raspra-vama na ovu temu.“.

Ovom prilikom, novinar Petar Tomić, član redakcij-skog kolektiva, istakao je: „Promocija novog glasilauvek je događaj od posebne važnosti i radosti. Ličnosmatramo da je to ravno krštenju deteta. Zavod za kul-turu vojvođanskih Rumuna je namlađa institucija kul-ture rumunske manjine, postoji nešto više od dvegodine, i za to kratko vreme, malobronji kolektiv jeuspeo da okupi oko svojih projekata brojne poslanike ieksperte iz Srbije i susednih zemalja.“.

Predstavljanje Zavoda na ovogodišnjem sajmuknjiga obuhvatilo je i promociju monografske studijeRumunsko obrazovanje u Vojvodini, profesorke Ro-dike Almažan, monografija koja obuhvata period od275 godina rumunskog obrazovanja, počev od 1736.godine, kada je učenjak i slikar Vasile Đakonu Loga,došavši iz rumunskog manastira Tismana u Veliko Sre-dište, osnovao prvu rumunsku školu, pa sve do dana-šnjih dana, kada, ove godine, proslavljamo ovuznačajnu godišnjicu obrazovanja na rumunskom jezikuu Vojvodini, objasnio je Kosta Rošu. O samoj monogra-fiji je govorila profesorka Kamelija Miok, jedna od re-cenzenata ove studije, koja je naglasila sledeće: „Ovih387 stranica obuhvataju svaku rumunsku školu, njenoosnivanje i aktivnost tokom godina rada. Na ovaj način,svaka obuhvaćena škola je predstavljena od osnivanja,navodeći prve učitelje, broj učenika po godinama, na-stavni kadar, radne i slobodne dane, školske proslave,aktivnosti u okviru škole, nastavna sredstva, školsku bi-blioteku i sekcije koje su funcionisale ili funkcionišu idanas u okviru vannastavne aktivnosti. Tačnije, u ovuknjigu su uključene sve školske institucije sa nastavomna rumunskom jeziku, osnovne škole iz naselja sa ru-munskim življem, srednje škole, gimnazije i fakulteti.“.Iz recenzije drd. Aleksandre Đurić-Milovanović, prisu-tni na štandu „Izdavačka delatnost na jezicima nacio-nalnih manjina“ mogli su otkriti da „Ova studija ističe

Institutul nostru Cultural va oferi sprijin concret organizăriiMarelui Festival de Folclor al Românilor din Voivodina, Serbia- Coştei 2011 şi manifestărilor organizate cu acest prilej

Programului de Activitate pe anul în curs, la solicitarea or-ganizatorilor, va oferi sprijin concret în vederea organizăriifestivităţii respective cât mai calitative. În sala de şedinţea Consiliului Comunităţii Locale Coştei, unde a avut locprima şedinţă de lucru, în numele gazdelor s-a adresat pri-marul Lavinel Pitic, afirmând, mai întâi, că prezenţa şisprijinul din partea Institutului reprezintă o onoare pentruaniversările coşteienilor, totodată mulţumind pentru spri-jinul concret oferit anul trecut în vederea marcării cente-narului fanfarei din această localitate. De asemenea, dl.Lavinel Pitic a prezentat conceptul festivităţii „Zilele Coş-teiului 2011”, care va cuprinde marcarea a 650 de ani deatestare documentară a localităţii, centenarul Şcolii Gene-rale cu opt clase, apoi 100 de ani de la construirea Cămi-nului Cultural din localitate şi 65 de ani de la înfiinţareaCenaclului Literar „Lumina”. Cu acest prilej, Viorel Bălă-gean, coordonatorul ediţiei din acest an a Marelui Festivalde Folclor şi Muzică Românească din Voivodina a prezen-tat concepţia Festivalului, care în perioada 4 - 7 august vaavea loc la Coştei. Cu ocazia Marelui Festival şi a ZilelorCoşteiului, precum a evidenţiat directorul Costa Roşu, In-stitutul de Cultură al Românilor din Voivodina şi ConsiliulComunităţii Locale Coştei, în ziua de 4 august, va organizamarcarea a 650 de ani de la atestarea documentară a loca-lităţii, când va avea loc şi o reuniune ştiinţifică pe tema„Coştei - 650 de ani”. La propunerea dl. Costa Roşu, odatăcu aniversarea centenarului Şcolii Generale cu opt clasedin Coştei, va fi marcată şi aniversarea a 275 de ani de în-văţământ românesc în Voivodina, care, în ziua de 6 august,va avea loc în incinta Şcolii Generale „Coriolan Doban”.Aniversarea învăţământului românesc din Voivodina va fimarcată cu o sesiune ştiinţifică la care, cu sprijinul Insti-tutului, vor participa şi unii directori ai şcolilor cu predareîn limba română din Voivodina. De asemenea, în cadrulmarcării a 275 de ani, câţi au trecut de la înfiinţarea primeişcoli la Srediştea Mare, în anul 1736, de cărturarul şi zu-gravul Vasile Diaconu Loga, va fi prezentat şi studiul mo-nografic „Învăţământul românesc din Voivodina” de prof.Rodica Almăjan, care la începutul anului a apărut la Edi-tura ICRV. Cu sprijinul Institutului nostru Cultural, pentrutoate manifestările vor fi tipărite afişe, invitaţii şi progra-mele manifestărilor, precum şi diplome de onoare. De ase-menea, Institutul nostru va sprijini şi pregătirea pentrutipar a Monografiei localităţii Coştei şi a publicaţiei Ori-zonturi Coşteiene. La întâlnirea respectivă s-a hotărât ca,în cadrul festivităţii „Zilele Coşteiului 2011”, va avea locşi inaugurarea festivă a Secţiei Manifestări a Institutuluide Cultură al Românilor din Voivodina, care în viitor vafuncţiona la Coştei, cu scopul unei colaborări mai con-crete, precum şi în vederea organizării mai bune şi revi-gorării vieţii culturale şi spirituale în zonele populate curomâni din Voivodina. La următoarea şedinţă de lucru,care va fi organizată la CASA Institutului la Zrenianin,vor participa coordonatorii manifestărilor din cadrul „Zi-lelor Coşteiului” şi va fi format un Comitet de Organizarepentru manifestările organizate împreună de Institutul deCultură al Românilor din Voivodina şi Consiliul Comuni-tăţii Locale Coştei.

9


Delegacija Zavoda za kulturu vojvođanskih Ru-muna, u sastavu: Kosta Rošu - direktor; Igor Ungur -koordinator Odseka za promovisanje kulturnih vred-nosti i Kamelija Miok - koordinator Odseka za izda-vačku delatnost, obavili su radnu posetu Kuštilju, gdesu se sastali sa predstavnicima Mesne zajednice načelu sa predsednikom Lavinelom Pitikom. Cilj sa-stanka je bio organizovanje svečanosti „Dani Kuštilja2011“, koja će u periodu od 4. do 7. avgusta obuhvatitinekoliko manifestacija organizovanih povodom 51. Ve-likog festivala folklora Rumuna iz Vojvodine - Srbije.Zavod za kulturu vojvođanskih Rumuna će, u skladusa Programom rada za tekuću godinu i na zahtev or-ganizatora, pružiti konkretnu podršku što kvalitetnijemorganizovanju najznačajnije folklorne manifestacijeRumuna iz Vojvodine i kuštiljskih svečanosti.

Ovom prilikom, Lavinel Pitik, predsednik SavetaMesne Zajednice Kuštilj, istakao je da prisustvo Za-voda za kulturu predstavlja čast za kuštiljske sveča-nosti, zahvalivši na konkretnoj podršci i pomoćipruženoj prošle godine prilikom proslave stogodiš-njice kuštiljskog duvačkog orkestra. Takođe, Pitik jepredstavio koncept svečanosti „Dani Kuštilja 2011”,koja će obuhvatiti obeležavanje 650 godina od prvogpisanog dokumenta o Kuštilju, 100 godina od osniva-nja osmogodišnje osnovne škole, 100 godina od zida-nja Doma kulture i 65 godina od osnivanjaKnjiževnog društva „Lumina” (Svetlost). Takođe, Vio-rel Balađan, koordinator ovogodišnjeg Velikog festi-vala folklora Rumuna iz Vojvodine - Srbije, predstavioje predlog ovogodišnjeg programa Festivala, koji ćese u periodu od 4. do 7. avgusta održati u Kuštilju.Povodom Velikog festivala i Kuštiljskih svečanosti,kako je istakao Kosta Rošu, Zavod za kulturu vojvo-đanskih Rumuna će organizovati naučni skup na temu650 godina od prvog pisanog dokumenta o Kuštilju.Takođe, na predlog direktora Koste Rošua, zajedno saobeležavajem 100 godina od osnivanja škole sa osamrazreda iz Kuštilja, Zavod za kulturu će organizovatinaučni skup kojim će se obeležiti 275 godina rumun-skog obrazovanja u Vojvodini, koliko je prošlo odkada je učenjak i slikar Vasile Đakonu Loga, 1736.godine osnovao školu u Velikom Središtu. Naučni skuporganizovan ovom prilikom, pored naučnih saopšte-nja na temu rumunskog obrazovanja, obuhvatiće ipredstavljanje monografske studije „Rumunsko obra-zovanje u Vojvodini”, profesorke Rodike Almažan,koja je početkom godine objavljena u IzdavaštvuZKVR-a. Takođe, Zavod za kulturu vojvođanskih Ru-muna će štampati plakate, pozivnice i programe ma-nifestacija, kao i sve diplome Velikog festivala ikuštiljskih manifestacija.

Ovom prilikom je odlučeno da će u Kuštilju biti ot-voren odsek za Manifestacije našeg Zavoda za kulturu,u cilju bolje i konkretnije saradnje, ali i unapređenjai boljeg organizovanja duhovnog i kulturnog života uzonama u kojima živi rumunske populacija.

24 martie • Daniel Petrovici, preşedintele Consiliului Na-ţional al Minorităţii Naţionale Române din Republica Ser-bia, s-a întâlnit cu directorul Costa Roşu. La întâlnireade lucru s-a discutat despre importanţa şi realizarea pro-iectelor capitale prevăzute prin Programul de Activitateal Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina peanul în curs, precum şi despre cercetările ştiinţifice pla-nificate pe anul 2011. De asemenea, la CASA Institutului,unde a avut loc întâlnirea respectivă, s-au purtat discuţiipe tema colaborării concrete între Institutul nostru Cultu-ral şi fondatorii Institutului, în vederea promovării cât maicalitative a valorilor culturale şi spirituale ale românilordin Voivodina. La întâlnirea respectivă, directorul CostaRoşu a prezentat şi activitatea Institutului, care conformProgramului de Activitate pe anul 2011, adoptat de Con-siliul de Administraţie al ICRV pe data de 30 decembrie2010, precum şi de Consiliul Naţional şi Guvernul P.A.Voivodina, se va desfăşura pe plan internaţional, precumşi colaborarea cu instituţiile de cultură, ştiinţă şi artă dinRomânia, Croaţia şi Muntenegru.

28 martie • La CASA Institutului la Zrenianin, a avut loc întâlnireade lucru pe tema: organizarea celei de-a XVI-a ediţii a Simpo-zionului ştiinţific internaţional „Banatul - istorie şi multicultu-ralitate”, la care au participat: Costa Roşu, directorul Institutului;cei cinci coordonatori ai Departamentelor ICRV: Alina Iorga,Camelia Mioc, Diana Ocolişan, Todor Ursu şi Igor Ungur; îm-preună cu delegaţia Universităţii „Eftimie Murgu” din Reşiţa:prof. univ. dr. Marian Mihailă, prorector imagine şi comunicare;prof. univ. dr. Gheorghe Popovici, decan al Facultăţii de ŞtiinţeEconomice şi Administrative şi dr. Mihai Vişan, lector univer-sitar; precum şi coordonatoarea proiectului din partea Consiliu-lui Judeţean Caraş-Severin, dr. Carmen Albert, cercetătorştiinţific la Muzeul Banatului Montan din Reşiţa. Ediţia dinacest an, conform hotărârilor adoptate la ultima şedinţă organi-zată la Reşiţa, se va desfăşura în amfiteatrul Universităţii „Efti-mie Murgu” din Reşiţa în perioada 20-22 mai, sub genericul„Banatul - istorie şi multiculturalitate”, şi tradiţional va fi orga-nizată de Societatea/Fundaţia Română de Etnografie şi Folclordin Voivodina şi Universitatea „Eftimie Murgu” din Reşiţa, încolaborare cu Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina,sub auspiciile Consiliului Judeţean Caraş-Severin şi al Guver-nului Provinciei Autonome Voivodina. La sediul Institutului, di-rectorul Costa Roşu, dealtfel preşedintele executiv alSimpozionului, a prezentat lista cu 25 de comunicări ştiinţificeanunţate de către academicieni, doctori în ştiinţă, profesori uni-versitari, istorici, oameni de cultură etc. din Voivodina, respectivSerbia, Croaţia, Muntenegru şi Macedonia, iar dr. Carmen Al-bert a prezentat lista cu 25 de comunicări anunţate de partici-panţi din centrele universitare din Reşiţa, Cluj, Timişoara, Sibiu,Caransebeş, Bucureşti şi Tűbingen (Germania). La întâlnirearespectivă a fost propus programul Simpozionului din acest an,prezentat de prof. univ. dr. Gheorghe Popovici. Astfel, în ziuade 20 mai, în amfiteatrul Universităţii „Eftimie Murgu” din Re-şiţa, la orele 18, va avea loc inaugurarea festivă a celei de-a XVI-a ediţii a Simpozionului „Banatul - istorie şi multiculturalitate”,următoarea zi, 21 mai, va fi organizată prezentarea comunică-rilor şi activitatea în cadrul celor cinci secţiuni, şi anume: Istorie;Minorităţi – interferenţe; Turism - potenţial euroregional; Tra-diţie - multiculturalitate şi Istoria spiritualităţii creştine. Dumi-nică, 22 mai, va avea loc sesiunea de concluzii şi încheiereacelei de-a XVI-a ediţii a simpozionului. Deja tradiţional, în urmainaugurării festive, vor fi lansate mai multe cărţi, printre care şi


10

Danijel Petrović, predsednik Nacionalnog savetarumunske nacionalne zajednice iz Srbije, jedan od osni-vača našeg Zavoda za kulturu, sastao se sa Kostom Ro-šuom, direktorom Zavoda. Ovom prilikom su vođenirazgovori o važnosti i mogućnostima realizacije kapi-talnih projekata predviđenih Programom rada Zavodaza kulturu vojvođanskih Rumuna za tekuću godinu, kaoi naučnim istraživanjima planiranih za 2011. godinu. UKUĆI Zavoda, gde je održan sastanak, razgovaralo seo konkretnoj saradnji našeg Zavoda sa oba osnivača, ucilju što boljeg predstavljanje kulturnih i duhovnihvrednosti Rumuna iz Vojvodine. Takođe, Kosta Rošu jepredstavio i aktivnost Zavoda za kulturu koja će se rea-lizovati na međunarodnom planu, kao i saradnju Za-voda za kulturu sa naučnim, kulturnim i umetničkiminstitucijama iz Rumunije, Hrvatske i Crne Gore, uskladu sa Programom rada Zavoda za kulturu za tekućugodinu, koji je 30. decembra 2010. godine usvojen odstrane Upravnog odbora Zavoda, kao i od strane Na-cionalnog saveta Rumuna i Vlade A.P. Vojvodine.

Daniel Petrovici, preşedintele C.N.M.N.R.S. şi Costa Roşu, directorul ICRV, la CASA Institutului din Zrenianin

Dezbateri pe marginea propunerii programului Simpozinului„Banatul - istorie şi multiculturalitate”, ediţia a XVI-a

volumul „Studii şi Cercetări”, apărut recent sub egida Institutu-lui de Cultură al Românilor din Voivodina şi a Fundaţiei Ro-mâne de Etnografie şi Folclor din Voivodina, care cuprindelucrările ştiinţifice susţinute la ultimele trei ediţii ale Simpozio-nului organizate în anul 2008 la Novi Sad, în 2009 la Reşiţa şidin nou la Novi Sad, în anul 2010 la cea de-a XV-a ediţie.

29 martie • Reprezentanţii Institutului de Cultură al Ro-mânilor din Voivodina, Igor Ungur, coordonator al De-partamentului ICRV pentru promovarea valorilorculturale şi organizarea manifestărilor artistice şi AlinaIorga, coordonator al Departamentului ICRV pentru păs-trarea patrimoniului cultural, au efectuat o vizită de lucru,marţi 29 martie, la Şcoala Elementară „Aleksa Šantić”,unde s-au întâlnit cu directoarea Maja Uzurov, în vedereacolaborării concrete şi acordării de sprijin în ceea ce pre-vede reîntregirea fondului de carte al bibliotecii şcolarecu volume în limba română, menite, în primul rând, ele-vilor români din Vajska. Totodată, până la încheierea anu-lui şcolar 2010/2011, Institutul nostru Cultural şi ŞcoalaElementară „Aleksa Šantić” vor organiza împreună maimulte evenimente culturale, printre care şi un spectacolfolcloric, precum şi serată literară, expoziţie de picturăşi creaţii literar-artistice ale elevilor români din Vajska.Reprezentanţii Institutului s-au mai întâlnit şi cu TanjaMišković, profesoară de limba şi literatura română, cucare au purtat discuţii privind desfăşurarea cursurilor delimba română în cadrul Şcolii Elementare „Aleksa Šan-tić” din localitate.

11


Predstavnici Zavoda za kulturu, Igor Ungur i AlinaJorga, obavili su radnu posetu Osnovnoj Školi „AleksaŠantić“ iz Vajske, gde su se sastali sa direktoricomMajom Uzurov. Cilj sastanka je uspostavljanje konkre-tne saradnje i pružanje podrške u pogledu obogaćivanjefonda rumunskih knjiga školske biblioteke, namenjene,pre svega, rumunskim učenicima iz Vajske. Takođe, nakraju školske 2010/2011. godine, Zavod za kulturu iŠkola „Aleksa Šantić“ planiraju zajedničko organizo-vanje nekoliko kulturnih manifestacija, među kojima ijednu folklornu predstavu, književno veče, izložbu slikai literarnih radova rumunskih učenika iz Vajske. Ovomprilikom, predstavnici Zavoda su se sastali i sa TanjomMišković, profesorkom rumunskog jezika, sa kojom suvođeni razgovori o organizovanju nastave rumunskogjezika u okviru Osnovne Škole „Aleksa Šantić“ iz ovognaselja.

ICRV oferă sprijin concret elevilor români din Vajska

U KUĆI Zavoda u Zrenjaninu održan je radni sasta-nak na temu organizovanja 16. Međunarodnog naučnogsimpozijuma „Banat - istorija i multikulturalnost“, nakojem su učestvovali: Kosta Rošu - direktor Zavoda, kaoi pet koordinatora Odseka Zavoda: Alina Jorga, KamelijaMiok, Dijana Okolišan, Todor Ursu i Igor Ungur; zajednosa delegacijom Univerziteta „Eftimije Murgu“ iz Rešice,u sastavu: prof. dr Marian Mihaila - prorektor Univerzi-teta, prof. dr George Popović - dekan Ekonomsko-admi-nistrativnog fakulteta, dr Mihaj Višan - univerzitetskilektor, kao i koordinatorka projekta od strane Županij-skog saveta Karaš-Severin dr Karmen Albert - istraživaču Muzeju planinskog Banata iz Rešice. Ovogodišnji sim-pozijum, shodno odlukama donetim na poslednjem sa-stanku, održaće se u Rešici, u periodu 20-22. maj, podnovim nazivom „Banat - istorija i multikulturalnost“, atradicionalno će ga organizovati Rumunsko društvo (Fon-dacija) za etnografiju i folklor iz Vojvodine i Univerzitet„Eftimije Murgu“ iz Rešice, u saradnji sa Zavodom zakulturu vojvođanskih Rumuna, pod pokroviteljstvom Žu-panijskog Saveta Karaš-Severin i Vlade Autonomne Po-krajine Vojvodine. U KUĆI Zavoda, direktor KostaRošu, inače izvršni predsednik Simpozijuma, predstavioje spisak 25 saopštenja, kojim su svoje učešće prijaviliakademici, doktori nauka, univerzitetski profesori, isto-ričari, kulturni radnici itd. iz Vojvodine, odnosno Srbije,Hrvatske, Crne Gore i Makedonije, dok je Karmen Al-bert predstavila 25 učesnika iz rumunskih univerzitet-skih centara iz Rešice, Kluža, Temišvara, Sibinja,Karansebeša, Bukurešta i Tibingena iz Nemačke. Naodržanom sastanku predložen je program ovogodišnjegSimpozijuma, koji je predstavio prof. dr George Popo-vić, a koji predviđa svečano otvaranje u Amfiteatru Uni-verziteta „Eftimije Murgu“ iz Rešice, 20. maja sapočetkom u 18 časova, zatim predstavljanje naučnihsaopštenja u okviru pet sekcija: Istorija, Manjine i pro-žimanja, Turizam - evroregionalni potencijal, Tradicija- multikulturalnost i Istorija hrišćanske duhovnosti, kojeće se održati 21. maja, dok je za nedelju, 22. maja, pred-viđen završetak Simpozijuma i predstavljanje zaklju-čaka. Takođe, predstavljeni program, u okviru svečanogotvaranja, obuhvata i predstavljanje nekoliko knjiga,među kojima je i knjiga „Studije i istraživanja - radovisimpozijuma Banat - istorijska i kulturna prošlost“, kojusu početkom godine zajedno objavili Zavod za kulturuvojvođanskih Rumuna i Rumunsko društvo (Fondacija)za etnografiju i folklor iz Vojvodine, a koja obuhvatanaučne radove predstavljene na poslednja tri Simpozi-juma održana 2008. godine u Novom Sadu, zatim 2009.u Rešici i ponovo u Novom Sadu, 2010. godine, prili-kom održavanja jubilarnog 15. Simpozijuma.

6 aprilie • Domnul Ion Macovei, Ambasadorul României laBelgrad, a vizitat CASA Institutului de Cultură al Românilordin Voivodina la Zrenianin, unde s-a întâlnit cu membrii Co-lectivului ICRV şi directorul Costa Roşu, care a prezentatExcelenţei Sale colaborarea cu instituţiile culturale şi ştiin-ţifice din România, precum şi unele dintre proiectele capi-tale ale Institutului, care, conform Programului de activitatepe 2011, adoptat de Consiliul de Administraţie ICRV şi decei doi fondatori: Consiliul Naţional Român şi GuvernulVoivodinei, Institutul nostru le va realiza în parteneriat cuunele dintre cele mai importante instituţii din România. Cade exemplu, Enciclopedia Banatului Istoric, în 8 volumemasive, elaborată împreună cu Academia Română. Exce-lenţei Sale au mai fost prezentate şi numeroasele manifestăricare vor fi organizate, de o parte şi cealaltă a frontierei, încolaborare cu Consiliile Judeţene: Timiş, Caraş-Severin şiMehedinţi, al cărui număr putem spune că s-a dublat faţă decele organizate în anul trecut. Cu acest prilej, la casa Insti-tutului, a fost prezentat şi primul volum reprint, apărut re-cent la Editura ICRV, în Ediţia Bibliofilă – ColecţiaPatrimoniu – Cartea veche bisericească „Mărgăritare”, ree-ditată după exact 320 de ani, despre care domnul CostaRoşu a menţionat că „este vorba de una dintre cele maivechi cărţi bisericeşti care se păstrează cu sfinţenie în bise-ricile româneşti din Voivodina, carte de mare valoare, princare noi marcăm în acest an 320 de ani de istorie a culturiiscrise. Fiecare exemplar reeditat în ediţia Bibliofilă a Edi-turii ICRV este numerotat, iar reeditarea volumului „Măr-găritare 1691/2011” va fi urmată de reproducerea şitipărirea altor cărţi vechi din patrimoniul românilor dinaceste spaţii”, a evidenţiat Costa Roşu, înmânând festiv Ex-celenţei Sale, domnului Ion Macovei, unul dintre exempla-rele numerotate ale cărţii, în semn de colaborare îndelungatăşi în semn de susţinere de-a lungul anilor în eforturile noas-tre de păstrare a fiinţei naţionale. Excelenţa Sa, domnul IonMacovei, Ambasadorul României, mulţumind în nume per-sonal, precum şi în numele prietenilor Institutului şi al in-stituţiilor din România cu care noi colaborăm, a afirmaturmătoarele: „Părerea mea despre Institut o ştiţi, am maispus-o. Este o instituţie care se afirmă tot mai mult în spaţiulcultural al românilor din Serbia, şi nu numai, ci şi în spaţiulcultural al Serbiei, al Voivodinei dar şi în spaţiul cultural al

României. Sunt năpădit de emoţii pentru ceromonia festivă,în primul rând culturală, pe care aţi organizat-o astăzi, ungest care are o semnificaţie deosebită. Nu este doar rezulta-tul unei pretenii de ani în şir, ci este rezultatul atenţiei pecare o acordaţi României. Sigur că asemenea lucruri ajungmai greu în masă, sunt lucruri extrem de valoroase, extremde intelectualizate, cu o intenţie extraordinară de a prezentacultura românilor din Voivodina, atât aici cât şi în România,unde reacţia unui asemenea volum va produce o anumităstare pozitivă. La Bucureşti aceasta va crea emoţii, pentrucă aţi făcut eforturi enorme ca să puteţi realiza un asemeneaproiect, cu sprijinul financiar al Guvernului Voivodinei, unproiect care nu reprezintă doar ambiţii ci şi act creator”, aevidenţiat Excelenţa Sa. La ceremonia respectivă au parti-cipat, pe lângă membrii Colectivului Institutului, şi domnii:Marcel Drăgan, preşedintele Consiliului de Administraţie alInstitutului; Petru Mohan, preşedintele Consiliului de Spe-cialişti al Institutului şi Marinel Bugar, coordonator al De-partamentului pentru Cultură din cadrul ConsiliuluiNaţional Român din Republica Serbia.


12

Ambasadorul României la Belgrad, Excelenţa Sa domnul IonMacovei, în vizită la CASA Institutului

Gospodin Jon Makovej, ambasador Rumunije uBeogradu, posetio je KUĆU Zavoda za kulturu vojvo-đanskih Rumuna u Zrenjaninu, gde se sastao sa člano-vima kolektiva ZKVR i direktorom Kostom Rošuom, kojisu Njegovoj Ekselenciji predstavili rezultate saradnjesa kulturnim i naučnim institucijama iz Rumunije, kao ineke od kapitalnih projekata Zavoda, koje će, u skladusa Programom rada za tekuću godinu, naš Zavod reali-zovati sa nekim od najznačajnijih institucija iz Rumu-nije. Kao što je, Enciklopedija istorijskog Banata,predviđena u 8 masivnih tomova, a koji će biti realizo-van zajedno sa Rumunskom akademijom. NjegovojEkselenciji su predstavljene i brojne manifestacije kojeZavod organizuje, sa obe strane granice, u saradnji saŽupanijskim savetima županija Tamiš, Karaš-Severin iMehedinci, a čiji se broj udvostručio u odnosu na prošlugodinu. Ovom prilikom, u KUĆI Zavoda je predstav-ljena i prva knjiga iz serije RePrint, koja je nedavno ob-javljena u Izdavaštvu Zavoda, u ediciji Bibliofilija,kolekcija Nasleđe - reprint stare crkvene knjige „Mar-garitar“, čija je reprodukcija urađena nakon 320 go-dina, a o kojoj je Kosta Rošu istakao sledeće: „Reč je ojednoj od najstarijih knjiga koje se sa svetošću čuvajuu rumunskim crkvama u Vojvodini, knjiga velike vred-nosti, čijom reprodukcijom mi obeležavamo 320 godinapisane istorije. Svaki od primeraka objavljen u EdicijiBibliofilija Izdavaštva Zavoda je numerisan, a nakonreprodukcije knijge „Margaritar 1691/2011“, uslediđeobrada, reprodukcija i štampanje i drugih knjiga kul-turnog nasleđa Rumuna sa ovih prostora.“, izavio jeKosta Rošu, svečano uručivši jedan primerak NjegovojEkselenciji, gospodinu Jonu Makoveju, u znak zahval-nosti za dugogodišnju saradnju i podršku, tokom godinaukazanu našim naporima za očuvanje kulturnog i na-cionalnog identiteta. Njegova Ekselencija, gospodin JonMakovej, Ambasador Rumunije u Beogradu, zahvalivši

8 aprilie • Domnul Dušan Jakovljev, vicepreşedintele Guver-nului Voivodinei, a vizitat Institutul de Cultură, unde s-a în-tâlnit cu directorul Costa Roşu şi cu cei cinci Coordonatoriai Departamentelor ICRV: Igor Ungur, Alina Iorga, DianaOcolişan, Camelia Mioc şi Todor Ursu. La CASA Institu-tului, unde a avut loc întâlnirea respectivă, s-a discutat des-pre proiectul Cartea veche, în cadrul căruia recent a apărutvolumul reeditat „Mărgăritare 1691-2011” şi care cuprindedigitalizarea, conservarea şi reeditarea, în formă electronicăşi scrisă, în ediţia Bibliofilă, a unor dintre cele mai vechicărţi de patrimoniu ale românilor din Voivodina. De aseme-nea, discuţiile purtate la Zrenianin au cuprins şi aplicarea launele proiecte referitoare la păstrarea celor mai vechi cărţi

de patrimoniu. De asemenea, s-a discutat şi despre tradiţio-nalul Simpozion „Banatul – istorie şi multiculturalitate”,ediţia a XVI-a, care în perioada 20-22 mai, la Reşiţa, va fiorganizat împreună de Fundaţia Română de Etnografie şiFolclor din Voivodina şi Universitatea „Eftimie Murgu” dinReşiţa, în colaborare cu Institutul nostru Cultural sub aus-piciile Guvernului Voivodinei şi Consiliului Judeţean Caraş-Severin.

19 aprilie • Până la sfârşitul anului 2011 vom edita încă trei nu-mere ale revistei „Piramida” (de Primăvară, Vară şi Toamnă),fiecare din ele fiind redactat de un alt grup redacţional şi co-ordonat de un redactor coordonator, specialist în materie tra-tată în numărul respectiv. Astfel, următorul număr tematical revistei va cuprinde studii şi articole de teren pe tema:româna: limba maternă a băieşilor, valahilor şi caravlahi-lor din Serbia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria şi Croaţia.

13


Gospodin Dušan Jakovljev, potpredsednik VladeVojvodine, posetio je Zavod za kulturu vojvođanskihRumuna, gde se sastao sa direktorom Kostom Rošuomi sa koordinatorima odseka Zavoda: Igorom Ungurom,Alinom Jorgom, Dijanom Okolišan, Kamelijom Miok iTodorom Ursuom. Ovom prilikom se razgovaralo o pro-jektu Stara knjiga, u okviru kojeg je nedavno objavljenreprint stare crkvene knjige „Margaritar 1691/2011“,projekat Zavoda koji obuhvata digitalizaciju, konzer-vaciju i reprodukciju, u elektronskom i štampanom for-matu, u Ediciji Bibliofilija, nekih od najstarijih knjigakulturnog nasleđa Rumuna iz Vojvodine. Takođe, raz-govori vođeni u Zrenjaninu su obuhvatili i učešće napojedinim konkursima za projekte koji se odnose nanajstarije knjige kulturnog nasleđa.

Potpredsedniku Vlade je predstavljen i program tra-dicionalnog Simpozijuma „Banat - istorija i multikul-turalnost“ koji će se 16. put organizovati u periodu20-22. maj u rumunskom gradu Rešica, a koji organi-zuju Rumunsko društvo (Fondacija) za etnografiju i fol-klor iz Vojvodine i Univerzitet „Eftimije Murgu“ izRešice, u saradnji sa Zavodom za kulturu vojvođanskihRumuna, a pod pokroviteljstvom Vlade Vojvodine i Žu-panijskog saveta Karaš-Severin.

Vicepreşedintele Guvernului Voivodinei, domnul DušanJakovljev, în vizită la ICRV

se u svoje lično ime, u ime prijatelja Zavoda i institucijasa kojima smo ostvarili plodnu saradanju, istakao je sle-deće: „Moje mišljenje o Zavodu vam je poznato, većsam rekao šta mislim. Radi se o jednoj instituciji kojase afirmiše sve više na kulturnom prostoru Rumuna izSrbije, i ne samo tu, već i na kulturnom prostoru Srbije,Vojvodine, ali i na kulturnom prostoru Rumunije. Obu-zele su me emocije zbog svečane ceremonije, pre svegakulturne, koju ste organizovali danas, jedan gest kojiima izuzetno značenje. Nije izazvan samo jednim dugo-godišnjim prijateljstvom, već je rezultat jedne posebnepažnje koju ukazujete Rumuniji. Sigurno da ovakvestvari teže dospeju u masu, pošto su veoma vrednestvari, veoma intelektualizovane, sa jednom izuzetnomnamerom da se predstavi kultura rumuna iz Vojvodine,kako ovde, tako i u Rumuniji, gde će ova knjiga izazvatijedno pozitivno osećanje. Ovo će i u Bukureštu izazvatiemocije, pošto ste uložili izuzetne napore kako biste rea-lizovali jedan ovakav projekat, uz finansijsku podrškuVlade Vojvodine, jer ovakav projekat ne predstavljasamo ambiciju, već je i jedan stvaralački čin“, istakaoje Jon Makovej. Na ceremoniji u KUĆI Zavoda, sveča-nom uručenju, pored kolektiva Zavoda, prisustvovali sujoš i Marčel Dragan, predsednik Upravnog odbora Za-voda; Petru Mohan, predsednik Stručnog saveta Zavodai Marinel Bugar, koordinator Odseka za kulturu Nacio-nalnog saveta Rumuna iz Srbije.

PIRAMIDA pentru a doua oară lansată la Novi Sad

Numărul din Vara 2011, va cuprinde articole şi studii petema: Literatura în Banat – Banatul în literatură, prezentatela Simpozionul cu aceeaşi temă, organizat de Institutul deCultură al Românilor din Voivodina, la Zrenianin în zilelede 6 şi 7 mai, iar numărul „Piramidei” din Toamna 2011, vacuprinde texte tematice despre relaţiile culturale româno-sârbe pe parcursul anilor. Aceasta s-a propus la întrunireade marţi, 19 aprilie, a Colectivului de redacţie al revistei„Piramida”, care a avut loc la Novi Sad, la sediul Consi-liului Naţional al Minorităţii Naţionale Române din R. Ser-bia şi la care au participat şi mai mulţi admiratori ai revisteinoastre din Novi Sad, Sr. Karlovci şi Sr. Kamenica.

Cu acest prilej a fost lansat, pentru a doua oară la NoviSad, şi primul număr al „Piramidei”, numărul cu tema: Ro-mânii de pe Litoralul Adriatic (istroromânii, morlacii, va-lahii muntenegreni), despre care a vorbit publicistul PetruTomici, membru al Colectivului de Redacţie.

20 aprilie • Reprezentanţii Institutului de Cultură al Români-lor din Voivodina, Igor Ungur şi Camelia Mioc au efectuato vizită de lucru la Timişoara unde s-au întâlnit cu dl. Răz-van Hrenoschi, director al direcţiei Cooperare şi Informaticăal Consiliului Judeţean Timiş; dl. Dorin Hehn, consilier ju-deţean şi Secretar al Comisiei judeţene pentru cultură, în-văţământ, tineret şi sport, precum şi cu reprezentanţiiinstituţiilor culturale din Timişoara aflate sub autoritateaConsiliului Judeţean Timiş; dl. Todor Creţu, manager al Bi-bliotecii Judeţene Timiş, dl. Zoran Iovanovici, manager ad-junct al Bibliotecii Judeţene Timiş; dl. Dan Leopold

Ciobotaru, director al Muzeului Banatului din Timişoara şidl. Ciprian Cipu, director al Centrului Judeţean de Culturăşi Artă. La întâlnirea respectivă, care a avut loc la PalatulAdministrativ al Consiliului Judeţean Timiş, s-au purtat dis-cuţii concrete privind cele 22 de proiecte culturale care, con-form Protocolului de Colaborare reactualizat pe data de 24februarie la CASA Institutului, vor fi realizate împreună deInstitutul nostru Cultural şi Consiliul Judeţean Timiş, în co-laborare cu mai multe organizaţii şi instituţii din Voivodinaşi Judeţul Timiş. Cu acest prilej s-a stabilit programul Se-minarului pentru bibliotecari, care, în colaborare cu Biblio-teca Judeţeană Timiş, în perioada 25-27 mai, va fi organizatla Biblioteca Centrală a Institutului de Cultură al Românilordin Voivodina „Dr. Valeriu Leu” la Torac. Programul anali-zat la Timişoara cuprinde mai multe activităţi pentru biblio-tecarii din Voivodina, printre care şi cursuri pe următoareleteme: Prelucrarea unei publicaţii (unităţile de bibliotecă –de la achiziţie până la punerea în circulaţie); Implicarea bi-bliotecilor publice în viaţa comunităţii locale; Animaţie cul-turală, eveniment, strategie media în biblioteci; Întocmireamonografiei locale; Proiect Biblionet şi Reţeaua biblioteci-lor din Judeţul Timiş. Seminarul de biblioteconomie va avealoc şi în perioada 15-17 iunie la Timişoara, Buziaş şi To-meşti (România). De asemenea, în colaborare cu BibliotecaJudeţeană din Timişoara va fi organizat şi festivalul Serilede poezie „Toamna pe Bega”, la care vor participa trei ge-neraţii de poeţi şi care în luna august va cuprinde patru în-tâlniri reciproce. La întâlnirea respectivă s-au purtat discuţiişi despre Târgul Internaţional „Cărţi şi publicaţii româneştidin Banat”, ediţia a III-a, care în luna septembrie va avealoc în incinta Muzeului Naţional din Zrenianin, în cadrulcăreia vor avea loc mai multe evenimente, precum o expo-ziţie de cărţi şi publicaţii vechi româneşti din domeniile is-torie, geografie etc. din secolele XVII, XVIII şi începutulsecolului al XIX-lea, organizată în colaborare cu BibliotecaJudeţeană Timiş; expoziţie de stampe şi hărţi din perioada1700 – 1918, organizată în colaborare cu Muzeul Banatuluidin Timişoara. Cea de-a IV-a ediţie, tradiţional organizată,Zilele Culturii Românilor din Voivodina, în luna noiembrieva avea loc în incinta Palatului Administrativ al ConsiliuluiJudeţean Timiş, şi va cuprinde expoziţie de cărţi vechi bise-riceşti din perioada 1653 – 1820, organizată de Institutulnostru Cultural, precum şi expoziţia pe tema „Românii dinVoivodina”, care va cuprinde mai multe aspecte ale etnieiromâne (obiecte, fotografii, costume populare, etnografieetc.) organizată în colaborare cu Muzeul Voivodinei dinNovi Sad, Muzeul Banatului din Timişoara, Muzeul SatuluiBănăţean şi Centrul Judeţean de Cultură şi Artă. De aseme-nea, Institutul de Cultură şi Consiliul Judeţean vor organizaTârgul „Meşteşuguri populare” care în luna august va avealoc la Complexul Etnografic „Casa Bănăţeană” al Fundaţieila Torac şi la Muzeul Satului Bănăţean la Timişoara. Tot laCasa Bănăţeană din Torac, în luna septembrie, va avea locşi Tabăra de pictură „Bega 2011”, la care vor participa pic-tori naivi din Judeţul Timiş şi din Voivodina. La întâlnireade la Timişoara, directorul Centrului Judeţean de Cultură şiArtă, dl. Ciprian Cipu, a prezentat şi programul Cursurilorde limba română, perfecţionare şi instruire, care va avea loc


14

Do kraja 2011. godine ćemo objaviti još tri brojačasopisa Piramida (brojeve za proleće, leto i jesen), asvaki od brojeva će urediti drugi uređivački kolektiv ikoordinirati drugi urednik-koordinator, stručnjak zaoblast obrađenu u svakom od tematskih brojeva. Naovaj način sledeći broj će obuhvatiti studije i terenskečlanke na temu: rumunski: maternji jezik banjaša,vlaha i karavlaha iz Srbije, Bosne i Hercegovine, Bu-garske i Hrvatske. Broj za Leto 2011. godine će obuh-vatiti članke i studije na temu: Književnost u Banatu,Banat u književnosti, predstavljene na Simpozijumu saistom temom, a koji se održava u Zrenjaninu 6. i 7.maja, u organizaciji Zavoda za kulturu vojvođanskihRumuna, dok će Piramida za Jesen 2011. godine obuh-vatiti tematske tekstove o rumunsko-srpskim kultur-nim vezama tokom godina. Ovo je predloženo nasastanku redakcijskog kolektiva časopisa Piramida,održanom u utorak, 19. aprila, u Novom Sadu, u sedištuNacionalnog saveta Rumuna iz R. Srbije, kojem su pri-sustvovali brojni poštovaoci našeg časopisa iz NovogSada, Sr. Karlovaca i Sr. Kamenice.

Ovom prilikom je promovisan, po drugi put uNovom Sadu, prvi broj časopisa Piramida, broj objav-ljen početkom godine na temu Rumuni sa Jadranskogprimorja (istororumuni, morlaci, crnogorski vlasi), okojem je govorio publicista Petar Tomić, član redakcij-skog kolektiva.

în perioada 20-26 iunie la care, prin intermediul Institutuluide Cultură al Românilor din Voivodina vor participa 15 eleviromâni din şcolile generale din Voivodina. Protocolul deColaborare, semnat pe da data de 9 octombrie 2010 de cătredl. Costa Roşu, directorul Institutului nostru Cultural şi dl.Constantin Ostaficiuc, preşedintele Consiliului JudeţeanTimiş, reactualizat pe data de 24 februarie, cuprinde şi uneleproiecte de cercetări ştiinţifice şi studii de cercetare, precumşi valorificarea rezultatelor acestor cercetări prin editarea amai multor volume împreună, precum: Mic atlas al locali-tăţilor româneşti din Voivodina; „Folclor românesc din pa-gini de reviste” de Costa Roşu, volumul II al Antologiei defolclor literar; Turismul cultural în Banatul istoric, care vacuprinde toate bisericile Ortodoxe Române din Banatul is-toric şi o hartă culturală, care va fi realizat în colaborare cuMuzeul Banatului din Timişoara şi Muzeul Banatului Mon-tat din Reşiţa; Fond Banatica, care va cuprinde obiectelemuzeale şi documentele din arhivele istorice referitoare laBanatul istoric, care va fi editat împreună cu Muzeul Bana-tului din Timişoara; Rubrica „Interferenţe culturale” a re-vistei „Lumea cărţilor”, editată de Biblioteca JudeţeanăTimiş, care va cuprinde informaţii despre bibliotecile săteştişi orăşeneşti din Voivodina.

15


U Temišvaru je održan radni sastanak predstavnikaZavoda za kulturu vojvođanskih Rumuna, Županijskogsaveta Tamiš i institucija kulture iz Temišvara, na kojemsu prisustvovali Igor Ungur - koordinator OdsekaZKVR za promovisanje kulturnih vrednosti i organizo-vanje umetničkih manifestacija i Kamelija Miok - koor-dinator Odseka ZKVR za izdavačku delatnost; RazvanHrenoski - direktor Odseka za informatiku i saradnjuŽupanijskog saveta; Dorin Hen - Županijski savetnik iSekretar komisije za kulturu, obrazovanje, omladinu isport Županijskog saveta; Todor Krecu - menadžer Žu-panijske biblioteke; Zoran Jovanović - zamenik mena-džera Županijske biblioteke; Dan Leopold Čobotaru -direktor Muzeja Banata i Ćiprijan Ćipu - direktor Žu-panijskog centra za kulturu i umetnost. Ovom prilikomsu vođeni konkretni razgovori o realizaciji 22 kulturnaprojekta i aktivnosti, predviđenih Protokolom o saradnji

Reprezentanţii ICRV la şedinţa de lucru cu directoriiinstituţiilor culturale dn Judeţul Timiş

našeg Zavoda za kulturu i Županijskog saveta Tamiš, akoji je potpisan u KUĆI Zavoda 9 oktobra 2010. go-dine, od strane Koste Rošua - direktora Zavoda i Kon-stantina Ostafićuka - predsednika Županijskog saveta,i Aneksom protokola od 24. februara 2011. godine, kojiobuhvata projekte za tekuću godinu. U Administrativnojpalati Županijskog saveta, gde je održan sastanak, iz-rađen je program Seminara za bibliotekare, koji će uperiodu od 25. do 27. maja biti održan u Centralnoj bi-blioteci Zavoda za kulturu vojvođanskih Rumuna uTorku, koji obuhvata predavanja i aktivnosti namenjeneformiranju i usavršavanju bibliotekara iz Vojvodine.Koncepcija seminara obuhvata i kurseve organizovaneu Temišvaru, Buzijašu i Tomeštu (Rumuniji), u periodu15-17. jun. Takođe, u saradnji sa Županijskom biblio-tekom, Zavod za kulturu i Županijski savet će organi-zovati Večeri poezije „Jesen na Begeju“, na kojem ćeučesvovati tri generacije pesnika, a koji obuhvata trirecipročna susreta. Na ovom sastanku su vođeni i kon-kretni razgovori na temu realizacije i organizovanja 3.Međunarodnog sajma „Rumunske knjige i publikacijeiz Banata“, koji će se septembra održati u Narodnommuzeju u Zrenjaninu, a u okviru kojeg će biti organizo-vana izložba starih rumunskih knjiga i publikacija izoblasti istorija, geografija itd. iz XVII, XVIII i početkaXIX veka, zatim izložba štambilja i starih karti iz pe-rioda od 1700. do 1918. godine, a koje se nalaze u stal-noj postavci Muzeja Banata iz Temišvara. Međunarodnisajam knjiga će tradicionalno biti organizovan i u Ad-ministrativnoj palati Županijskog saveta u Temišvaru,u okviru Dana kulture vojvođanskih Rumuna, a obuh-vatiće i izložbu starih crkvenih knjiga iz perioda 1653-1820. godina, kao i sveobuhvatnu izložba na temu„Rumuni u Vojvodini“, koja će predstaviti rumunskuzajednicu iz Vojvodine iz nekoliko aspekata: etnogra-fija, folklor, kultura, umetnost, arhitektura, nasleđe, itd.a u čijoj će ralizaciji biti uključeno više institucija kul-ture. Takođe, Zavod za kulturu i Županijski savet će za-jedno organizovati Sajam „Narodni zanati“, čije jeodržavanje predviđeno za avgust u Etnografskom kom-pleksu „Banatska kuća“ Fondacije u Torku i Muzejubanatskog sela u Temišvaru. U Banatskoj kući u Torkuće se održati i Likovna kolonija „Begej 2011“, na kojojće učestvovati slikari naive iz Županije Tamiš i iz Voj-vodine. Na sastanku održanom u Temišvaru, ĆiprijanĆipu je predstavio konkretan program Letnjeg kursaza usavršavanje rumunskog jezika, koji će se održatiu Temišvaru u periodu od 20. do 26. juna, a na kojemće učestvovati učenici rumunskih škola iz Vojvodine.Aneks Protokola o saradnji obuhvata i zajedničko štam-panje nekoliko studija, knjiga i publikacija, poput:Malog atlasa rumunskih naselja iz Vojvodine: Ru-munski folklor na stranicama časopisa, autor KostaRošu, II tom Antologije narodne književnosti; Kul-turni turizam u istorijskom Banatu, koji će obuhvatitii kulturnu kartu istorijskog Banata, a zajedno će se rea-lizovati sa Muzejom Banata iz Temišvara i Muzejom

21 aprilie • Delegaţia Comunei Vârşeţ, în componenţă JavorRašajski, Nicolae Moise şi Mariana Stratulat, responsabiliîn Executivul Comunal pentru Cultură, respectiv MinorităţiNaţionale şi Culte, marţi 19 aprilie, au făcut o vizită de lucrula Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina în ve-derea stabilirii unei colaborări cât mai bogate şi a unor pro-iecte care pot fi realizate în comun. La sediul Institutului,delegaţia a fost întâmpinată de directorul Costa Roşu şi co-ordonatorii departamentelor: Igor Ungur, Todor Ursu, AlinaIorga, Camelia Mioc şi Diana Ocolişan. Oaspeţii au fost sa-lutaţi de domnul Costa Roşu, directorul Institutului, după cea făcut o succintă prezentare a Institutului în fruntea căruiase găseşte, menţionând următoarele:

- Aici, la Institut, se lucrează intens. Nu pentru că avemidei şi iniţiative, pornesc de la mine, ci pentru că întreagaechipă cu care lucrez mă îndeamnă să fac la fel, fiind entu-ziaşti şi pun suflet în tot ceea ce fac. Rezultatele sunt vizi-bile. Avem şi numeroase idei şi proiecte pe care dorim să lerealizăm în Comuna Vârşeţ. De aceea am dorit şi cu spriji-nul autoguvernării locale să le ducem la bun sfârşit. Desigur,colaborarea se referă şi la comunele Biserica Albă şi Plan-dişte. Am întreprins deja unele activităţi în Comuna Vârşeţ.Am deschis o bibliotecă la Jamu Mic şi ne-am propus să or-ganizăm acolo o şcoală de pictură naivă, pentru că localniciişi-au exprimat această dorinţă. La Iablanca ne-am propus săinaugurăm Casa Memorială „Ion Bălan”, la Marcovăţ vomînfiinţa Biblioteca Sătească „Damaschin Mioc”. La Coşteiam organizat sesiunea ştiinţifiică pe tema „100 de ani ai fan-farei din Coştei” şi „Rolul fanfarelor din Banat”. La fel, vomsprijini manifestările culturale care vor fi organizate în varaacestui an în cadrul Marelui Festival de Folclor şi MuzicăRomânească din Voivodina. Tot la Coştei intenţionăm sădeschidem o secţie a Institutului – Secţia Manifestări. Mi-aş dori să semnăm un protocol de colaborare, aşa cum avemcu judeţele din România, dar şi cu instituţiile de prestigiudin Croaţia, România şi de la noi din ţară, a ţinut să menţio-neze domnul Costa Roşu în încheiere.

A luat apoi cuvântul domnul Javor Rašajski, care amenţionat că în resortul pentru Cultură al ExecutivuluiComunei Vârşeţ a fost deja prevăzută o sumă de banipentru Casa Memorială „Ion Bălan”, informând totodatădespre activităţile pe care le-a întreprins resortul pentruCultură în unele localităţi din Comuna Vârşeţ, mai alesîn localităţile Gudurica şi Šušara, unde trăiesc etniciimaghiari, iar în perioada următoare doresc să revitali-zeze două sate populate cu etnicii români. Cuvinte demulţumire a adresat şi domnul Nicolae Moise, care aţinut să menţioneze şi următoarele:

- M-am documentat, am văzut ce faceţi şi ţin să văfelicit pentru activitatea de zi cu zi. Vreau să vă spun căaţi făcut paşi enorm de mari. Văd ceea ce apare în ziarul„Libertatea”, cine vă sunt vizitatorii şi unde mergeţi. Văsusţin întru totul. Dacă anul trecut ne-am concentratatenţia asupra celor două sate: Gudurica, care este mul-tietnică, şi Šušara, unde trăiesc maghiari, din orice punctde vedere, de la infrastructură la cultură, acum ne dorimsă dezvoltăm două sate româneşti. Sper ca în colaborarecu Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina sărealizăm cele propuse. Vizita s-a dovedit a fi deosebit deconstructivă. Următoarea întrevedere va avea loc la se-diul Primăriei din Vârşeţ, unde va fi semnat, în mod fes-tiv, protocolul de colaborare.


16

planinskog Banata iz Rešice, Fond Banatika, koji ćeobuhvatiti dokumente iz istorijskih arhiva, a koji se od-nose na rumunsku populaciju, Kulturna prožimanja,stalna rubrika časopisa „Svet knjiga“, koji uređuje ištampa Županijska biblioteka iz Temišvara, a koja ćeobuhvatiti informacije o životu seoskih i gradskih bi-blioteka iz Vojvodine, koje u svojim fondovima posedujuknjige na rumunskom jeziku.

Delegaţia Comunei Vârşeţ la CASA Institutului

Delegacija Opštine Vršac, u sastavu Javor Raša-jski, Nikolaje Mojse i Marijana Stratulat, zaduženi uOpštinskom Veću za područje kulture, međunacionalneodnose i verska pitanja, obavila je radnu posetu našemZavodu za kulturu vojvođanskih Rumuna, u cilju us-postavljanja saradnje i zajedničkih projekata. DirektorZavoda, Kosta Rošu, zajedno sa koordinatorimaodseka Zavoda, pozdravio je goste, a posle kratkogpredstavljanja rada Zavoda, istakao je: „Imamo idejei projekte koje želimo da realizujemo na teritoriji Opš-tine Vršac, uz podršku lokalne smouprave. Saradnja seodnosi i na Opštine Bela Crkva i Plandište. Već smootvorili biblioteku u Malom Žamu, gde, na insistiranjemeštana, planiramo da organizujemo i školu naivnogslikarstva. U Jablanci planiramo svečano otvaranjeMemorijalne kuće „Jon Balan“, a u Markovcu osni-vanje Seoske biblioteke “Damaskin Miok“ i postavl-janje spomen ploče na njegovu rodnu kuću. U Kuštiljusmo organizovali naučni skup povodom stogodišnjicepostojanja duvačkog orkestra. Takođe, podržaćemokulturne manifestacije koje će se organizovati ovog letau Kuštilju povodom Velikog Festivala Folklora Ru-muna iz Vojvodine-Republike Srbije, gde planiramo iotvaranje jedne sekcije Zavoda, koja će se prvenstvenobaviti organizovanjem kulturno-umetničkih mani-

6-7 mai • Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina,împreună cu Academia Română, Filiala Timişoara, Institutulde Studii Banatice „Titu Maiorescu” au organizat Prima edi-ţie a Simpozionului Ştiinţific Internaţional „Literatura înBanat - Banatul în literatură” care în zilele de 6 şi 7 mai aavut loc la Zrenianin, la CASA Institutului, Muzeul Naţio-nal şi Biblioteca Naţională „Žarko Zrenjanin“. După sem-narea Convenţiei de Colaborare între Institutul nostruCultural şi Academia Română din Bucureşti, Filiala Timi-şoara, Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu” şi de-mararea grandiosului proiect Enciclopedia Banatului Istoricşi a altor acţiuni importante din domeniul ştiinţă şi cultură,iată-ne la încă o acţiune, o reuniune ştiinţifică, un simpozioninternaţional care a trezit un mare interes în rândul scriito-rilor şi al criticilor literari bănăţeni, a evidenţiat directorulCosta Roşu la CASA Institutului, unde a avut loc aşteptareaoaspeţilor. De asemenea, în linii mari a fost prezentată şi ac-tivitatea curentă a Institutului nostru Cultural, precum şi Pla-

nul Editorial pe anul în curs, împreună cu planul de redac-tare a celor patru numere tematice ale revistei Piramida, alcărei număr de vară 2011 va fi redactat pe tema „Literaturaîn Banat – Banatul în literatură”, cuprinzând lucrările susţi-nute la prima ediţie a Simpozionului.

În cadrul Simpozionului „Literatura în Banat - Banatulîn literatură”, la Sala Baroc a Primăriei Oraşului Zrenianin,

delegaţia Institutului „Titu Maiorescu” al Academiei Ro-mâne, condusă de directorul Crişu Dascălu, împreună cu de-legaţia Institutului de Cultură al Românilor din Voivodinas-au întâlnit cu reprezentanţii Adunării Oraşului, în fruntecu deputatul Tibor Vaş, care, salutând organizatorii Simpo-zionului în numele Adunării Oraşului Zrenianin, şi-a expri-mat satisfacţia că o astfel de reuniune de înaltă ţinutăştiinţifică are loc la Zrenianin. De asemenea, domnul Vaş afăcut o succintă prezentare demografică şi istorică a acestuioraş multietnic şi multicultural, amintind că aceste două re-giuni, atât de apropiate, trebuie să colaboreze tot mai multîn vederea realizării unor proiecte transfrontaliere finanţatedin fondurile europene. Cu acest prilej, Milan Grubački, au-torul monografiei oraşului Zrenianin, a relatat despre istoriaPrimăriei, construită în anul 1820 pe temelia fostei Cetăţiia Becicherecului.

Vineri, 6 aprilie, la Sala cu opere de artă a Muzeului Na-ţional din Zreninain, în cadrul Simpozionului a avut loc se-rata literară întitulată sugestiv „Versuri pentru Simpozion”,la care, din creaţiile lor poetice, au citit Doina Bogdan-Das-călu, Ileana Ursu-Nenadić, Nicu Ciobanu, Felicia Marina-Munteanu, Cornel Mata şi Crişu Dascălu. Cu acest prilej,Ioan David, cercetător ştiinţific al Academiei Române, aevidenţiat următoarele „Mulţumim gazdelor noastre,în moddeosebit domnului director Costa Roşu, pentru această în-ălţătoare seară, a fost minunat, superb şi astfel de momentear trebui să le repetăm ori de câte ori avem prilejul, mai cuseamă că într-un viitor foarte apropiat graniţa între cele douăţări, România şi Serbia, va deveni o amintire, va rămâne înconştiinţa nostră o linie demarcatoare imaginară.”

Sâmbătă 7 mai, la Biblioteca Orăşenească „Žarko Zren-janin“ din Zrenianin, a avut loc deschiderea festivă a sim-pozionului. În calitate de gazdă a evenimentului, domnulCosta Roşu, directorul Institutului de Cultură al Românilordin Voivodina a salutat prezenţa participanţilor şi oaspeţilor

17


La Zrenianin a avut loc prima ediţie a Simpozionului ŞtiinţificInternaţional “Literatura în Banat, Banatul în literatură”, orga-nizat de Institutul nostru Cultural şi Academia Română, FilialaTimişioara

festacija. Naša je želja da potpišemo Protokol o sarad-nji, kao što već imamo potpisane sa rumunskim župani-jama i sa uglednim kulturnim institucijama izHrvatske, Rumunije, kao i iz naše zemlje“ - zaključioje Kosta Rošu.

Javor Rašajski, član Opštinskog veća zadužen zapodručje kulture je napomenuo da je planirano da seubuduće, pored revitalizacije dva naselja u OpštiniVršac, Gudurica, koja je multietnička, i Šušara, u kojojživi mađarska populacija, ona sprovede i u dva naseljasa rumunskim življem.

Nikolaje Mojse, član opštinskog veća zadužen zapodručje međunacionalnih odnosa i verska pitanja,čestitao je Zavodu na njegovoj bogatoj aktivnosti isaradnji, izrazivši stav da je radna poseta bila naročitokonstruktivna. Najavio je budući susret u Vršcu, gde ćesvečano biti potpisan planirani Protokol o saradnji.

Biblioteca Naţională “Žarko Zrenjanin”, aspect de la inaugurarea festivă a Simpozionului

Simpozionului: doamna Ortansa Orzoiu, în numele Amba-sadei României la Belgrad, doamna Olivera Ristić-Kostić,reprezentanta cabinetului prezidenţial al Adunării OraşuluiZrenianin, dl Daniel Petrovici, ministru în Guvernul Voivo-dinei şi preşedintele C.N.M.N.R. din Republica Serbia,doamna Ileana Ursu-Nenadić de la Secretariatul Provincialpentru Cultură şi Informare publică, şi dl Bora Kecman, dela Secretariatul Provincial pentru Educaţie, Administraţie şiComunităţile Naţionale, din cadrul Guvernului Voivodinei,dl Marcel Drăgan, secretar general al Consiliului NaţionalRomân din R.Serbia şi preşedinte al Consiliului de Admi-nistraţie al Institutului de Cultură al Românilor din Voivo-dina, dna Rodica Ursulescu-Miličić, preşedinta Consiliuluide Administraţie al C.P.E. „Libertatea“ din Panciova şi şefadjunct al Catedrei de Românistică a Universităţii din NoviSad, dl Nicu Ciobanu, coordonator al Departamentului pen-tru Informare al C.N.R. şi director al C.P.E. „Libertatea“, dlBožidar Vorgić, directorul Muzeului Naţional din Zrenianin,dl Lucian Marina, preşedintele Societăţii de Limba Românăşi dl Crişu Dascălu, directorul Institutului de Studii Banatice„Titu Maiorescu“ din Timişoara. Prima ediţie a Simpozio-nului Ştiinţific Internaţional pe tema „Literatura în Banat –Banatul în literatură“ a fost inaugurată oficial de dl DanielPetrovici, preşedintele Consiliului Naţional al Românilordin Republica Serbia. În urma inaugurării festive, Simpo-zionul a continuat cu sesiunea plenară în cadrul căreia aufost prezentate două comunicări: Mariana Dan a susţinut co-municarea „Receptarea operelor literare în culturile domi-nante“, ţinând să scoată în evidenţă faptul că importanţalimbii şi dominanţa ei este direct legată cu literatura, şi cucât o limbă este dominantă, cu atât de dominantă este şi cul-tura limbii respective. Crişu Dascălu a abordat tema „Di-recţii şi modalităţi de studiere a literaturii române dinBanat“, subliniind că până la ora actuală încă nu există osistematizare corectă a creaţiei literare din acest spaţiu, darnici o definire a spaţiului cultural în care această literaturăse creează. Cele 22 de comunicări au fost prezentate în celedouă secţiuni: Secţiunea I, Metaliteratura – critică şi stilis-tică, Secţiunea II, Genurile literare – proză, poezie, presă.Cele două secţiuni au avut loc la Biblioteca Orăşenească

„Žarko Zrenjanin“ şi la Muzeul Naţional din Zrenianin.Toate lucrările prezentate, sau depuse, de la acest Simpo-zion, conform înţelegerii stabilite de colectivul redacţionalal revistei Piramida, vor fi publicate în numărul de vară alrevistei respective.

Acest Simpozion a constituit un bun prilej pentru pro-movarea realizărilor în domeniul abordat, pentru stimula-rea creativităţii inovatoare, dezvoltarea parteneriatelor învederea realizării proiectelor şi programelor din acest spa-ţiu. Evenimentul ICRV a fost sprijinit de Guvernul Voi-vodinei, concret de secretariatele provinciale pentruCultură şi Informare publică, respectiv Educaţie, Admi-nistraţie, şi Comunităţile Naţionale, precum şi de Aduna-rea Oraşului Zrenianin, Muzeul Naţional şi BibliotecaNaţională din Zrenianin.


18

Zavod za kulturu vojvođanskih Rumuna, Zrenjanin,zajedno sa Rumunskom akademijom, filijala Temišvar,Institut za banatske studije „Titu Majoresku“, organi-zovali su Prvi međunarodni naučni simpozijum natemu „Književnost u Banatu, Banat u književnosti“,koji je 6. i 7. maja o.g. održan u Zrenjaninu, tačnije uKUĆI Zavoda, Narodnom muzeju i Narodnoj biblioteci„Žarko Zrenjanin“. Nakon potpisivanja Konvencije osaradnji između našeg Zavoda za kulturu i Rumunskeakademije iz Bukurešta, filijala Temišvar, Instituta zabanatske studije „Titu Majoresku“ i pokretanja gran-dioznog projekta Enciklopedije istorijskog Banata, alii drugih važnih aktivnosti iz oblasti kulture i nauke, evojoš jedne aktivnosti, jednog naučnog skupa, jedanogsimpozijum na temu „Književnosti u Banatu – Banatau književnosti“, koji je probudio veliki interes među pi-scima i književnim kritičarima iz Banata, istakao je di-rektor Kosta Rošu u KUĆI Zavoda, gde je organizovandoček gostiju. Takođe, ukratko je predstavljena i trenu-tna aktivnost našeg Zavoda za kulturu, kao i Izdavačkiplan Zavoda za tekuću godinu, zajedno sa uređivačkimplanovima za četiri tematska broja časopisa Piramida,koliko će biti objavljeno ove godine, a čiji će broj zaLeto 2011. biti objavljen na temu Književnost u Ban

Foto: Igor Ungur Zrenianin: Deschiderea festivã a …Igor Ungur, koordinator Odseka za promovisanje...

Documents

Transcript of Foto: Igor Ungur Zrenianin: Deschiderea festivã a …Igor Ungur, koordinator Odseka za promovisanje...