Formarea Statelor Medievale Romanesti
-
Upload
rca-ieftin -
Category
Documents
-
view
343 -
download
0
Transcript of Formarea Statelor Medievale Romanesti
Şcoala Gimnazială „Dr. Mioara Mincu” Conţeşti
Propunător: Radu Alina
Data: 05.XII.2012
Clasa: a VI-a
Obiectul: Istoria medie universală
Unitatea de învăţare: Lumea medievală. Statul medieval
Subiectul: Formarea statelor medievale românești
Tipul lecţiei: lecţie de predare-învăţare-evaluare
Organizarea spaţiului de instruire şi a resurselor
Locul de desfăşurare: Sala de clasă
Clasa: omogenă, cu potenţial intelectual normal
Competenţe specifice
3.1 Localizarea în timp şi spaţiu a faptelor istorice din Evul Mediu, pe baza surselor istorice.3.2 Descrierea unui fapt istoric din Evul Mediu, utilizând informaţii din surse istorice, cunoscute sau la prima vedere.
Competenţe derivate
C1 – identificarea timpului şi spaţiului la care face referire lecţia; C2 – operarea corectă cu termenii: cnezat, voievodat, descălecat, marcă; C3 – menționarea elementelor care au favorizat întemeierea statelor medievale românești; C4 – descoperirea etapelor formării statelor medievale românești; C5 – precizarea rolului instituțiilor medievale românești;
- I -
Strategii didactice Metode şi procedee didactice: conversaţia euristică, explicaţia, expunerea sistematică a cunoştinţelor, învăţarea prin descoperire, jocul didactic, lucrul cu harta si atlasul istoric, Diagrama Venn, metoda „telegramei”.
Mijloace de învăţare: tabla şi creta, documentare, calculatorul, videoproiectorul, flipchart, laserul, fişele de lucru, Hartă Europei între secolele al XIV-lea și al XVI-lea.
Bibliografia: Manualele alternative de istorie pentru clasa a VI-a; C. Felezeu, Didactica istoriei, Ediţia a II-a, Presa Universitară Clujeană, Cluj-
Napoca, 2004; L. Căpiţă, C. Căpiţă- Tendinţe în didactica istoriei, Piteşti, 2005; M. Manolescu, Evaluarea şcolară, Ed. Meteor Press, Bucureşti, 2006 Enciclopedia Wikipedia
- II -
Desfăşurarea lecţiei
Competențe derivate
Succesiunea momentului
lecţiei şi timpul afectat
Succesiunea elementelor de
conţinut
Activitatea profesorului de predare sau de
organizare
Activitatea elevului de învăţare
Metode, procedee,
mijloace de învăţământ
Forme și instrumente de evaluare
a) Momentul organizatoric (1’)
Notează absenţele. Pregăteşte mijloacele de învăţare.
b) Evaluare. Revitalizarea cunoştinţelor
necesare dobândirii lecţiei
noi (10’)
Se desfăşoară cu ajutorul metodei „telegramei”.
În timp ce profesorul solicită elevilor să precizeze titlul lecţiei ce au avut-o de pregătit un elev (din altă clasă), bate la ușă și aduce un pachet. - pe pachet scrie: Expeditor: Filip al II-lea AugustDestinatar: Clasa a VI-a.Pachetul conține mai multe telegrame pe care se afla numerele celor patru grupe.
Profesorul înmânează fiecărei grupe telegramele și le cere să răspundă întrebărilor din ele.Anexa 1
Precizează titlul lecției: „Organizarea statului în Europa medievală”.
Elevii curioși deschid pachetul în care vor găsi mai multe telegrame ce conţin întrebări frontale referitoare la „Organizarea statului în Europa
Conversaţia
Metoda „telegramei”
Jocul didactic
Evaluare predictivă
- I -
Organizarea statului în Europe medievală
Franța și monarhia centralizată
Prin întrebările din telegramele adresate fiecărei grupe profesorul verifică lecţia anterioară.
Precizaţi ce au reprezentat secolele al X-lea și al XI-lea pentru Europa medievală?
Menționați rolul monarhilor europeni între secolele al XI-lea și al XIII-lea.
Precizaţi reprezentanții stărilor sociale cu care monarhia colaborează între secolele al XIII-lea și al XV-lea.
Care au fost instituțiile apărute în Europa în această perioadă?
Cum s-a realizat unificarea și centralizarea statală a Franței?
medievală” . Anexa 1
Vor răspunde la întrebările legate de ce s-a predat în ora precedentă fixându-şi mai bine cunoştinţele.
Vor preciza menținerea fărâmițării feudale, scăderea autorității monarhiei, creșterea puterii nobililor locali.
Vor menționa instaurarea autorității monarhilor asupra statelor pe care le conduceau.
Vor fi menționate stările sociale cu care monarhia colaborează: clerul, nobilimea și orășenimea.
Vor preciza: Parlamentul în Anglia, Adunarea Stărilor Generale în Franța și Cortesurile în Spania.
Vor menționa: unificarea și centralizarae Franței s-a realizat prin mărirea domeniului regal.
Conversaţia euristică
Expunerea sistematică a cunoştinţelor
Expunerea sistematică a cunoştinţelor
Aprecierea orală
Evaluare predictivă
- II -
Germania – un imperiu destrămat
Prezentați principalele etape în acțiunea de centralizare a Franței
Menționați care au fost cauzele menținerii fărâmițării politice a Germaniei?
Vor preciza etapele centralizării statului francez: Filip al II-lea August – a
sporit autoritatea regală prin recuperarea unor teritorii de la regele englez și prin stabilirea capitalei la Paris;
Filip al IV-lea cel Frumos – a convocat în 1302 Adunarea Stărilor Generale;
Ludovic al XI-lea – a învins opoziția marilor feudali.
Menținerea fărâmițării politice a Germaniei a fot influențată de: Preluarea ideii imperiale
de către Otto I și formarea Imperiului Romano-German;
Oficializarea stării de fărâmițare politică prin Bula de Aur (1356).
Expunerea sistematică a cunoştinţelor
Evaluare predictivă
c) Anunţarea lecţiei noi, a
planului ei de predare-învăţare, a ceea ce trebuie să ştie şi să facă
elevul la sfârşitul
Anunţarea lecţiei noi precum şi a obiectivelor sale:„Formarea
Proiectează moto-ul lecţiei: „Piatra nu speră să fie nimic altceva decât piatră. Dar, colaborând, se alătură altor pietre şi devine templu”
Elevii sunt atenţi la proiecţie, comentează citatul şi îşi expun opiniile.
Conversaţia euristică
- III -
lecţiei (4’) statelor medievale românești”
A. de Saint-ExuperySe notează titlul lecţiei pe tablă: „Formarea statelor medievale românești”
1
3
2
d) Dobândirea noilor cunoştinţe
(30’)
Timpul şi spaţiul
Cnezatele și voievodatele din Transilvania
Profesorul proiectează timpul şi spaţiul la care face referire lecţia.
Timpul şi spaţiul la care face referire lecţia de faţă sunt:
Timpul - secolele al IX-lea – al XIV-lea Spaţiul - Estul Europei.
Arată pe Harta Europei între secolele al XIV-lea și al XVI-lea spațiul românesc.
Proiectează harta Transilvaniei evidențiind primele formațiuni politice din această zonă (Cnezatele și Voievodatele) conduse de Gelu, Glad și Menumorut.
Explică înţelesul termenilor de cnezat (stăpânire feudală ereditară specifică etapei prestatale) și voievodat (uniune de
Elevii descoperă răspunsul celor două coordonate ale istorie.
Identifică pe Hartă Europei între secolele al XIV-lea și al XVI-lea, spațiul românesc
Elevii descoperă primele formațiuni politice românești din Transilvania conduse de Gelu, Glad și Menumorut.
Descoperă înţelesul termenilor de ,,cnezat” și „voievodat”.
Învățarea prin descoperire
Conversaţia
Tabla şi creta
Hartă Europei între secolele al
XIV-lea și al XVI-lea
Calculatorul
Videoproiectorul
Decoperirea
Explicaţia
Observarea dirijată
- IV -
4 Întemeiera statului medieval Transilvania
obști sau cnezate aflate sub autoritatea unui voievod – conducător militar).
Cere elevilor să privească harta Europei de Sud-Est în secolul al XIV-lea din atlasul istoric, pag. 27.
Proiectează documentul istoric care menționează aceste formațiuni, „Gesta Hunganorum”, precum și evoluția ulterioară a acestora sub autoritate maghiară.
Între secolele al XI-lea și al XIII-lea maghiarii cuceresc Transilvania. Se păstrează forma de organizare a voievodatului
După expunerea noilor cunoştinţe profesorul continuă schiţa lecţiei.
Se cere elevilor să analizeze conținutul Anexei 2 și să răspundă cerințelor.
Studiază harta Europei de Sud-Est în secolul al XIV-lea din atlasul istoric, pag. 27.
Identifică documentul istoric care se referă la cele trei formațiuni politice românești și descoperă evoluția statului medieval Transilvania sub dominația maghiară.
Elevii completează schema lecţiei
Analizează cerinţele din Anexa 2 şi răspund cerinţelor.Prin dezbateri se stabilesc dacă răspunsurile sunt corecte.
Atlasul istoric
Calculatorul
Videoproiectorul
Explicația
Tabla şi creta
Lucrul cu documentul
istoric
Descoperirea
Evaluare formativă
- V -
3
4
2
Cnezatele și voievodatele din Țara Românească
Întemeiera statului medieval Țara Românească
Proiectează harta Țării Românești și primele formațiuni politici menționate în „Diploma Cavalerilor Ioaniți”: Țara Severinului, Voievodatele lui Litovoi și Seneslau și Cnezatele lui Ioan și Farcaș
In operele cronicarilor români se vorbește despre desc ă lecatul lui Negru Vodă, un voievod român din Fagaraș.Întemeiează un stat nou în zona Câmpulungului.Își extinde autoritatea spre vest (zona Olteniei)Curtea de Argeș este capitala noului stat.
Cere elevilor să citească din manual înţelesul termenului de descălecat
Istoria certa a Țării Românești începe cu Basarab I (Întemeietorul).El pune bazele unui stat menționat în primele decenii ale secolulul al XIV-lea cu numele de Valahia Nord-Dunareana
Vor descoperii primele formațiuni politice prestatale de la sud de Carpați.
Sunt atenţi la profesor care afişează imagini cu primii voievozi ai Ţării Româneşti.
Urmăresc documentarele pe calculator.
Descoperă înţelesul termenului ,,descălecat" citind explicațiile din manual, pag. 46
Calculatorul
Videoproiectorul
Tabla şi creta
Calculatorul
Videoproiectorul
Descoperirea
Manualul
Tabla şi creta
Evaluare formativă
- VI -
4
4
Obtinere independentei
Urmaşii lui Basarab
Cel mai important act politic al voievodului român rămâne obținerea independenței față de coroana maghiară.În 1330 la Posada, Carol Robert de Anjou este învins de Basarab, acesta obținând independența politică a statului său.
Se face trimitere la imaginea din manual „Cronica pictată de la Viena" pag. 46, precum și la alte proiecții ale acestui document.
Dinastia Basarabilor:Urmașii lui Basarab au fost: Nicolae Alexandru – a creat prima mitropolie ortodoxă a Țării Românești Vladislav Vlaicu – a emis primele monede ale Țării RomâneștiMircea cel Bătrân – a unit Dobrogea cu Țara Românească.
După expunerea noilor cunoştinţe profesorul continuă schema lecţiei.
Sunt atenţi la profesor şi descoperă cu ajutorul documentelor date obţinerea independenţei Ţării Româneşti
Vizionează imaginea din manual „Cronica pictată de la Viena", precum și celelalte imagini proiectate cu ajutorul calculatorului.
Sunt atenţi la profesor care afişează imagini cu urmaşii lui Basarab I.
Descoperă care au fost realizările urmaşilor lui Basarab I
Elevii completează schema lecţiei.
Explicaţia
Descoperirea
Tabla şi creta
Calculatorul
Videoproiectorul
„Cronica pictată de la Viena"
Manualul
Calculatorul
Videoproiectorul
Explicaţia
Descoperirea
Tabla și creta
Observarea sistematică
- VII -
3
4
2
4
Cnezatele și voievodatele din Moldova
Întemeierea statului medieval Moldova
Obtinerea independenta
Se vor pune întrebări legate de acest moment al lecţiei în vederea fixării cunoştinţelor.
Proiectează harta Moldovei și primele formațiuni politice de la Est de Carpați: Codrii Orheiului, Câmpul lui Dragoș, Țara Șipenițului.
„Descălecatul” lui DragoșMoldova a fost organizată ca Marcă a Ungariei în fața atacurilor tătare, de către voievodul maramureșan Dragoș
Explică înţelesul termenului de marcă (unitate teritorială, politică și militară creată de regalitatea maghiară pentru oprirea atacurilor externe).
„Descălecatul” lui Bogdan” (1359-1365). Acesta vine tot din Maramureș, nu a
După ce au luat contactul cu aceste noţiuni răspund la scurtele întrebări legate de acest moment al lecţiei pentru fixarea cunoştinţelor.
Vor descoperii primele formațiuni politice prestatale de la est de Carpați.
Elevii urmăresc etapele întemeierii Moldovei
Urmăresc imaginile şi le asociază cu textele prezentate.
Elevii sunt atenţi la explicaţii, descoperind înţelesul termenului de ,,marcă".
Sunt atenţi la profesor şi descoperă cu ajutorul documentelor proiectate obţinerea independenţei
Conversaţia
Explicaţia
Descoperirea
Explicaţia
Calculatorul
Videoproiectorul
Descoperirea
Calculatorul
Videoproiectorul
Evaluare formativă
- VIII -
4
5
Urmaşii lui Bogdan
Instituțiile medievale românești
recunoscut suzeranitatea maghiară și a întemeiat statul Moldova.
Dinastia Mușatinilor:Petru I Musat – a inființat prima mitropolie ortodoxa a MoldoveiRoman I – a încheiat procesul de unificare statalăAlexandru cel Bun – a desăvârșit organizarea țării.
După expunerea noilor cunoştinţe profesorul continuă schema lecţiei.
Se vor pune întrebări legate de acest moment al lecţiei în vederea fixării cunoştinţelor.
Proiectează Diagrama Venn unde sunt prezentate instituțiile statelor medievale românești:oDomnia – instituția
centrală;oSfatul Domnesc – format
din boierii cu dergătorii și din clerul înalt;
Moldovei
Sunt atenţi la profesor care afişează imagini cu urmaşii lui Bogdan și descoperă care au fost realizările urmaşilor lor
Elevii completează schema lecţiei.
După ce au luat contactul cu aceste noţiuni răspund la scurtele întrebări legate de acest moment al lecţiei pentru fixarea cunoştinţelor.
Identifică cu ajutorul Diagramei Venn instituțiile întru totul asemănătoare între cele două state medievale românești și care au reprezentat un factor de unitate românească în Evul Mediu.
Explicaţia
Calculatorul
Videoproiectorul
Tabla și creta
Conversația
Diagrama Venn
Explicația
Calculatorul
Videoproiectorul
Evaluare formativă
- IX -
oAdunarea țării – formată din reprezentanții stărilor sociale: boieri, cler, orășeni, țărani liberi;
oArmata – formată din „armata cea mică” (garda domnească) și „oastea cea mare”.
oOrganizarea administrativă:
- județe în Țara Românească- țiunuturi în Moldova.
12345
e) Realizarea feed-back-ului
(5’)
Profesorul propune elevilor jocul ,,Piticot istoric”. Planşa de joc cuprinde câteva întrebări de fixare a cunoştinţelor. Anexa 3
Indrumaţi de profesor, răspund la întrebările din casetele de joc. Anexa 3
Jocul didactic Evaluare
finală
Tema pentru acasă
Notarea elevilor
Folosirea tuturor metodelor şi mijloacelor de învăţare pentru a comunica cunoştinţele învăţate din lecţia „Formarea statelor medievale româneşti”.
Notează cele cerute
- X -