®

®

EDITORIALIstoria continuă 2History continues

POLITICI ENERGETICE | ENERGY POLICIESCriza şi inovaţia- cele mai presante temeri ale liderilor din sec torul energie 3Crisis and innovation the most pressing concerns of the world’s energy leaders

DIN ENERGETICA UE | EU ENERGY Proiecte de Interes Comun - Comisia Europeană a publicat lista revizuită a PIC 6Projects of Common Interest – the European Commission releases revised PCI list

DIN ACTIVITATEA CME | WEC ACTIVITYInformații de la Consiliul Mondial al Energiei 10World Energy Council News

DIN ACTIVITATEA CNR-CME | WEC-RNC ACTIVITYConferința „Raportul Trilema Energiei la nivel mondial″ 13 Sinteza evenimentului The conference „2016 World Energy Trilemma Report″ Event summary Conferința „SEE Upstream 2016″ - Sinteza evenimentului 17The conference „SEE Upstream 2016″ - Event summary

SENIORII ENERGIEI | SENIORS OF ENERGY

Dialog de suflet cu dl. dr. ing & ec. Mihai CERNEI - profesor la 21

Universitatea de Stat a Republicii Moldova

Interview with Mr. Ph.D Eng. & Ec. Mihai CERNEI – professor at the State

University of the Republic of Moldavia

NOI SUNTEM VIITORUL ENERGETICII ROMÂNEȘTI

WE ARE THE FUTURE OF THE ROMANIAN POWER SECTOR

Tinere VLER premiate la Gala „Doamne în Energie” 31Young FEL awarded at the Gala „Ladies in the power sector”

INFO

Forumul Regional al Energiei FOREN 2016, 12-16 iunie 2016,

Vox Maris Grand Resort, Costinești, România 32

DIN SUMAR | TABLE OF CONTENTS:ISSN: 2066 - 4974

FOREN 2016

VOX MARIS GRAND RESORT

COSTINESTI, ROMANIA

JUNE 12-16, 2016

Organised by:

Romanian Member Committee

of the World Energy Council

Safe and Sustainable Energy For the Region

WEC CENTRAL & EASTERN EUROPE

REGIONAL ENERGY FORUM

www.cnr-cme.ro/foren2016

R 2016

th13 Edition12-16 June 2016 Vox Maris Grand ResortCostineºti, Romania

ANUL XIV, NR. 174, mai-iunie 2016

2 mai-iunie 2016

EditorialIstoria continuă... Victor Vernescu, consilier CNR-CME

Parafrazând titlul unui film mai vechi pu tem spune că, dacă anul acesta este par, atunci este FOREN.Și așa este: în perioada 12-16 iunie 2016 se vor desfășura lucrările celei de-a treisprezecea ediții a Forumului de e nergie în România. Aruncând o pri vire suc cintă în trecut, amintim că România es te parte constitutivă a Conferinței (Con siliului) Mondială a Energiei, în fi-ințată în 1924 (du pă primul război mon-di al) prin stră daniile scoțianului Dunlop. Co mitetul Național Român a luat fi-in ță, în același an, prin Decret Regal (Ferdinand I), urmare stăruințelor in gi-ne ri lor Constantin Bușilă și Con stan tin Budeanu, reprezentanții României la adunarea constitutivă de la Wembley. Acest Comitet a funcționat ca organizație pro fe sională în cadrul ministerului ro-mân care avea în portofoliu De par ta-men tul energiei. Cu unele în tre ru peri, cauzate fie de anii de criză economică de la sfârșitul deceniului trei-începutul de ceniului patru din secolul trecut, fie de conflictele militare ce au culminat cu cel de-al doilea război mondial, România a fost o prezență activă în cadrul Con-fe rin ței (Consiliului) Mondial al Energiei cul minând cu achitarea de sarcina de a organiza, în 1971, a celui de-al op tu lea congres al CME, la București, cu par ti ci-pa rea ac tivă a conducerii de stat și gu-ver na men ta le din acel moment.

Până la mijlocul anilor '80 ai se co lu lui XX, o dată la doi ani (anii pari) se des -fășura, la București sau în stațiunea Neptun-Olimp de pe li toralul Mării Ne-gre, Conferința Națională a Energiei, ma nifestare ca re s-a desfășurat cu re gu-la ritate în organizarea ICENERG-IRME-ICEMENERG, sub tutela logistică și fi-nan ciară a Ministerului Energiei E lectrice.

Începând cu anul 1990 au apărut, ur -mare posibilă și a desființării MEE, u nele sincope în funcționarea CNR-CME ceea ce a condus la so lu ția or ga ni zării acestuia sub forma de Asociație – persoană juridică men ți nând, ca pe o tradiție,

alegerea pre ședintelui din struc turile de par tamentului de energie din or ga-ni za rea guvernamentală.

Primul Consiliu Director al proaspetei A sociații l-a numit în conducerea Se -cre tariatului Executiv pe dr. ing. Gheor-ghe Bălan, cel care încă din anii´50 s-a ocupat, într-o formă sau alta, de organizarea și desfășurarea Con fe-rin țelor Naționale ale CNR. Lo cul de desfășurare a rămas cel tra di țional, Nep tun-Olimp.

Începând cu anii 1994-1996, ur ma-re a complexității domeniilor și a ni ve -lului de participare, a fost ri di cat ran-gul Conferinței la acela de Forum, iar la propunerea Consiliului Mon dial al E nergiei, London Office, din ediția 2010, la rang de Fo rum Regional Cen tral și Sud-Est E uropean, cu locul de des fă șu-ra re pe litoralul românesc al Mării Negre.

În anul 2014, având în vedere a ni ver-sa rea a 90 de ani de existență a CNR, Forumul a fost organizat și s-a des fă-șu rat la București, în sălile de la Pa-latul Parlamentului și cu se siunea de des chidere la Ateneul Român.

Ediția a treisprezecea a Forumului, cea de anul acesta, se va desfășura tra di ți-o nal, la malul mării, într-un ca dru nou, sperăm să fie apreciat ca generos de toți participanții, la Costinești, la Vox Maris Resort, în tr-o incintă prietenoasă și mul ti fun cțională, cu largi posibilități de so cializare și strângere a relațiilor de a faceri și de colaborare între par te neri.

Forumul însuși, reprezintă și anul acesta, un eveniment complex, în su mând cinci sec țiuni de comunicări ști ințifice, un-spre zece evenimente im portante de largi deschideri in for maționale și de dez-bateri ști in ți fice, cinsprezece mese ro-tunde cor poratiste și aproape cincizeci de stan duri expoziționale, toate gru-pa te în câte patru grile de timp, vreme de patru zile de lucru. Concomitent, vor

fi organizate momente com ple xe de socializare precum și po sibilități de or -ganizare de excursii de informare în zo -na Deltei și/sau Re giunii Dobrogea.

Pentru funcționarea corespunzătoare a acestei manifestări tehnico-ști in ți fi ce și expoziționale sunt an gre nați opt-nouă prestatori de servicii și un im portant număr de voluntari, toți oa meni cu pre-gă tire superioară în di ver se domenii ale energiei (de la cele pri mare până la cele ale conversiei în energie electrică, tran-sportul și distibuția acesteia), in dustriei e lectrotehnice și/sau al mediu lui.

Se așteaptă, și la această ediție, o va-loroasă participare internațională din partea comitetelor naționale mem bre ale CME și din Republica Moldova.

Am prezentat toate aceste amănunte pen tru a ilustra marea complexitate a evenimentului și eforturile induse de organizarea acestuia pentru des fă-șurarea lui fără sincope.

Închei spunând că oricât de priceput s-ar dovedi Directorul General E xe cu-tiv Gheorghe Bălan, oricâte e forturi s-ar depune de conducerea Con siliului Di -rector, oricâtă ab ne ga ți e ar dovedi vo -luntarii angrenați, fără sprijinul lo gis tic și financiar al mem brilor co lec tivi ai CNR-CME și fă ră sponsori de bună cre din ță nu se poate ajunge la un bilanț po zi tiv de reușită.

Ne manifestăm convingerea că și anul acesta toți acești colaboratori tra diționali, cărora așteptăm să li se a lă ture și alte entități interesate în re-zul tatele de substanță ale Fo ru mului, își vor arăta bunăvoința și în crederea.

Personal, urez succes FOREN 2016, cu atât mai mult cu cât aceasta este a treisprezecea ediție, număr, de o bi-cei, aducător de noroc, în pofida u nei greșite credințe pe nedrept ge ne-ralizate. n

mai-iunie 2016 3

Politici energeticeCriza şi inovaţia cele mai presante temeri ale liderilor din sectorul energie*)

Combinaţia dintre preţurile scăzute la produsele de bază, încetinirea creşterii economiei şi nevoia de a inova pentru a îndeplini obiectivele climatice este ceea ce–i ţine treji noaptea pe liderii din sectorul energie. Acesta este rezultatul celui de-al şaptelea raport anual, respectiv Monitorul Problemelor din sectorul Energie de la nivel Mondial publicat de Consiliul Mondial al Energiei, un studiu la care au contribuit 1200 de miniştrii, CEO şi alţi factori de decizie de top din 85 de ţări. Interesant este faptul că liderii din domeniul energiei din China – care s-a bucurat de o atenţie specială în Monitorul de anul aceasta - sunt în marea lor majoritate preocupaţi de provocări care implică inovarea, precum stocarea energiei electrice, reţelele inteligente şi eficienţa energetică.

Noul Monitor al Problemelor din Sectorul Energie de la Nivel Mondial (WEIM), una dintre cele mai importante publicaţii ale Consiliului Mondial al Energiei, evidenţiază faptul că, companiile din sectorul energiei de peste tot din lume se confruntă cu o triplă provocare, a afirmat Christoph Frei, Secretar General al Consiliului Mondial al Energiei. „Situaţia în care se regăsesc multe companii este că se confruntă cu o lipsă a dezvoltării şi cu preţuri scăzute, prin urmare le rămâne puţin capital pe care să-l investească în inovaţie, într-un moment în care acesta este foarte necesar.‟

Lipsa participării la inovaţie nu este o opţiune, s-a menţionat pe agenda decarbonării, a afirmat domnul Frei. „Dacă nu faceţi parte din lumea nouă a energiei, atunci nu veţi supravieţui‟. De aici a pornit şi titlul noului Monitor, care a fost publicat la finalul lunii martie 2016: „Un Climat al Inovaţiei: Răspunsul la Fluctuaţiile Preţurilor la produsele de bază‟.

O imagine excelentă

Timp de şapte ani, Consiliul Mondial al Energiei a intervievat un grup în creştere al factorilor de decizie din domeniul energiei de la cel mai înalt nivel din toate părţile lumii cu privire la cele mai presante temeri ale

lor. Acesta a dus la o privire de ansamblu unică care „îi ţine treji noaptea pe liderii din domeniul energiei‟ (probleme care au un impact ridicat şi o mare nesiguranţă), care „îi preocupă la serviciu‟ (un impact ridicat, o nesiguranţă scăzută), sau pe care le consideră mai puţin urgente.

„Monitorul Problemelor ne ajută să definim agenda conferinţelor noastre de la nivel naţional, regional şi global‟, a afirmat domnul Frei, care a iniţiat acest proiect în momentul în care s-a alăturat Consiliului Mondial al Energiei şi anume în anul 2009. Împreună cu Indexul Trilemei Energiei [http://bit.ly/1Ta5pSA], Monitorul problemelor este unul dintre cele două instrumente care ne ajută să informăm oamenii cu privire la dezbaterile pe care le avem cu liderii din sectorul energiei din toată lumea. Acestea îmi oferă o imagine excelentă cu privire la cele mai urgente probleme şi la slăbiciunile din domeniul politicilor care trebuie abordate.‟

Potrivit spuselor domnului Frei, operatorii din sectorul energiei găsesc Monitorul problemelor destul de valoros pentru a-şi evalua situaţia în comparaţie cu cea a altor parteneri. „Mulţi operatori mi-au transmis că folosesc Monitorul în cadrul întâlnirilor lor pentru a vedea dacă le scapă probleme importante ce trebuie abordate.‟

*) Preluare din World Energy Focus, nr. 1, martie 2016

4 mai-iunie 2016

Impactul cel mai ridicat

Domnul Frei a afirmat că există a proximativ 40 de probleme care definesc a genda globală a energiei. „Acestea au ten dinţa de a deveni oarecum stabile. Prin ur mare fiecare ediţie nouă a monitorului sub liniază destul de clar schimbările care au loc în gândirea oamenilor precum şi di ferenţele regionale existente.‟

Pe lângă temerile din jurul preţurilor la produsele de bază, recesiunea, şi schim bările climatice, Monitorul de a nul acesta arată că stocarea energiei e lec-trice şi modelul pieţei sunt cele do-uă probleme asociate cu cel mai ridi-cat nivel de nesiguranţă care au de asemenea un impact destul de ridicat. Eficienţa energetică, energia din surse re generabile, interconectarea regională şi subvenţiile din domeniul energiei sunt toate considerate ca având cel mai ri di-cat impact, dar nu o nesiguranţă atât de ridicată.

În afara hărţii

Monitorul dezvăluie de asemenea care probleme nu sunt foarte presante pentru liderii din sectorul energiei. Captarea şi sto carea carbonului (CCS) de exemplu, „nu apare pe hartă‟, a afirmat domnul Frei. „Nu este considerată de către li-de rii din sectorul energiei ca fiind o teh nologie care poate face diferenţa în circumstanţele actuale, oricât de re-

gre tabil ar putea fi acest lucru.‟ CCS se confruntă cu provocări imense şi nu sunt deloc aproape de a fi rezolvate, a remarcat domnul Frei.‟ Acestea se ri-di că la costuri de până la 10-20%, re-duc eficienţa energetică cu 10-15%, care se situează împotriva tendinţei de care avem noi nevoie, şi care creşte de a semenea nevoia de apă. Disponibilitatea apei este o temere în creştere în lume iar am prenta de apă a termocentralelor pe cărbune este deja foarte ridicată.‟

Energia nucleară nu este considerată în ge neral o problemă având o prioritate foar te ridicată, a remarcat domnul Frei. „În ceea ce priveşte barierele de intrare, energia nucleară este opusul energiei din surse regenerabile, în special al energiei solare. Oricine îşi poate instala un panou solar pe acoperiş, însă construirea unei centrale nucleare este posibilă doar cu un angajament foarte puternic pe termen lung din partea decidenţilor politici. A ceasta este o barieră investiţională ma-si vă pentru sectorul nuclear.”

Prioritatea scăzută acordată energiei nu cle-are, CCS şi biocombusibililor ar putea fi un semnal pentru decidenţii politici de a trece la acţiune, a afirmat domnul Frei. „Lu mea se îndreaptă către decarbonare cu 1% pe an. Însă pentru a păstra în căl zirea globală în limita de 2 grade, tre buie să ajungem la un procent de 4% pe an. Pentru a ajunge acolo avem ne vo ie de toate tehnologiile care ne sunt disponibile.‟

mai-iunie 2016 5

Problemele Chinei

Monitorul problemelor de anul acesta include pentru prima dată o sec-ţiune specială dedicată Chinei. Con-si liul Mondial al Energiei a încheiat un parteneriat cu Comisia pentru Dez voltare Naţională şi Reformă (NDRC) şi cu Institutul Chinei de Cer cetare în domeniul Energiei. „Sun tem foarte mândri de această co operare‟, a afirmat domnul Frei. „In stitutul de Cercetare în domeniul e nergiei ne-a acordat accesul la li-de rii de top din domeniul energiei din China.‟

Monitorul problemelor Chinei dez-vă luie faptul că decidenţii politici din China au unele temeri diferite decât partenerii lor din alte ţări. Sto carea energiei electrice, reţelele in teligente şi cadrul schimbărilor cli matice sunt „nesiguranţele prin ci-pa le‟, pentru China (care îi ţin treji pe liderii săi), în timp ce eficienţa e nergetică, cărbunele şi energia din sur se regenerabile sunt priorităţi ma jore de acţiune (ceea ce-i ţine pre ocupaţi).

Christoph Frei: „Liderii din domeniul energiei din China se concentrează cel mai mult pe probleme tipice de i novare, precum stocarea, modelul pie ţei, noi modalităţi de transport. Aceştia depun multe eforturi pentru în ţelegerea şi dezvoltarea inovaţiei şi sunt complet angajaţi în acest de-mers. Însă cărbunele constituie un punct central pentru ei. Este încă ba za sistemului lor energetic.‟

Un prag critic

Deşi China a deţinut în ultimii ani de departe cele mai mari niveluri de energie produsă din surse solare şi eoliene din lume [http://bit.

ly/1UvGc4m], în ceea ce priveşte cota de piaţă a energiei din surse re generabile, China încă se mai gă-seşte cu mult în urma ţărilor pre-cum Germania. Energia din surse regenerabile reprezintă aproximativ 5% din energia produsă în China, pe când în UE acesta este în jur de 29%.

Acesta este motivul pentru care China este foarte interesată de mo-dul în care Europa face faţă sec-to rului de energie care include şi e nergia din surse regenerabile, a afirmat domnul Frei. „Odată ce de -păşeşti un prag critic sigur de e ner-gi e intermitentă din resurse re ge-nerabile, modelul pieţei trebuie să îndeplinească cerinţe foarte di fe rite. Ai de-a face cu probleme pre cum stocarea, conectarea la re ţea, răs-pun sul la cerere, surse de re zervă. A ceasta este direcţia în care se în-dreap tă Europa.‟

În schimb, China este înaintea celorlalţi în ceea ce priveşte sectorul ur ban şi anume dezvoltarea ve hi-cu lelor electrice, a afirmat domnul Frei. „Este încă o întrebare deschisă da că Tesla sau BYD vor domina a ceas tă piaţă.‟

Însă ceea ce este clar în Monitorul pro blemelor este faptul că lumea se îndreaptă cu sigurantă către de-car bonare. La Congresul Energiei de la nivel Mondial de la Daegu din anul 2013, am afirmat ca ne pu-tem apropia de un prag critic‟, a afirmat domnul Frei. „Acum am de-păşit acest prag. Energia din surse re generabile, eficienţa e ner ge ti-că, reţelele inteligente, sto carea energiei electrice, cadrul schim bă-ri lor climatice – acestea sunt toate im portante pe agendă – şi vor ră-mâ ne mult timp de acum încolo.” n

6 mai-iunie 2016

Din Energetica UEProiecte de Interes Comun - Comisia Europeană a publicat lista revizuită a PIC *)

Oportunități pentru infrastructura enegetică europeană – no iem brie 2015

În data de 18 noiembrie 2015, Co mi sia Europeană a publicat o lista re vizuită a 195 de Proiecte de in te res comun peste tot în EU 28.

Infrastructura energetică actuală din Europa este învechită şi ineficientă iar blocajele previn trasportul e -fi ci ent al energiei electrice şi al ga zu lui dintr-o parte a Europei în cea laltă cât şi dintr-o ţară în alta. Re ţelele de energie electrică tre bu ie să fie mai bine integrate şi mai pu ter ni ce. Noi conducte de gaze sunt ne ce sare pentru a permite o paletă mai diversă de surse de alimetare cu gaze. Insulele energetice şi re gi unile deconectate trebuie să fie scoa se din izolare iar piaţa de e nergie a Europei trebuie să fie mai bi ne integrată.

În data de 14 octombrie 2013, Co mi sia Europeană a adoptat prima sa listă de 248 de proiecte cheie de in frastructură energetică, denumite „Pro iecte de Interese Comun″ sau PICs, în domeniul transportului de e nergie electrică şi de gaze, al sto că rii şi al gazului natural lichefiat (GNL), cât şi în domeniul rețelelor in-teligente şi al petrolului. Aceste PICs au fost se lectate de 12 gru puri re gionale sta bilite de către În dru mările pentru In frastructurile Trans euroepene de E nergie (TEN-E Guidelines). 1

Aşa cum s-a anticipat în Îndrumările TEN-E, lista de PICs va fi revizuită şi actualizată la fiecare doi ani iar în noiembrie, o nouă, o a doua listă a fost adoptată.2

Dintre cele 248 de proiecte originale, 13 au fost în-cheiate iar altele 62 să așteaptă să fie încheiate înainte de finalul anului 2017. Noua listă include, 108 pro iec te pentru energie elelctrică, 77 pen tru gaze, 7 pentru petrol şi 3 pen tru reţele inteligente, în total 195. Faptul că unele proiecte dintre a cestea au putut fi deja finalizate (în special ajungerea la un acord cu privire la structura financiară a in terconectorului pe gaze Polonia – Li tu ania (GIPL) şi darea în funcţiune a

interconectorului de energie e lec trică Santa Llogaia – Bescano, care uneşte Spania şi Franţa) de mon strează succesul inițiativelor PICs până acum.3 Procesul de se-lec ţie s-a bazat pe îmbunătăţirile din timpul selecției din anul 2013. Pentru prima dată, fiecare proiect a trebuit să fie inclus în respectivul TYNDP4 pentru a putea fi eligibil şi, de asemenea pentru prima dată, a naliza cost beneficiu elaborată de cătare ENTSOE şi

1 Ordonanța (UE) nr. 347/2013 a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 aprilie 2013 privind liniile directoare pentru infrastructura energetică transeuropeană2 Ordonanţa delegată de Comisie care modifică Ordonanţa (UE) nr. 347/ 2013 a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte lista proiectelor de interes comun a Uniunii3 Proiecte de Interes Comun4 Planul de dezvoltare al reţelei pe o perioadă de 10 ani

*) Preluare din Norton Rose Fulbright

mai-iunie 2016 7

ENTSO-G a fost utilizată în adoptarea acestui pro ces. Comisia Europeană subliniază suc ce sul său în creșterea focalizării pe infrastructura energetică, men ţi onând interconectoarele Estlink, NordBalt şi LitPol cât şi reformarea Pla nului de Interconectare al pieţei Ba l tice (BEMIP) şi inauguarea Fo ru mului pentru Infrastructură E ner getică de la Copenhaga din 10 no iembrie 2015. Focalizarea pe e nergia electrică (şi pe gaze) ur mea ză clar direcția exprimată în ca drul pentru Uniunea energetică în momentul publicării la începutul a nului 2015.

Proiectele pe energie electrică care per mit a se ajunge la un procent de mi nim 10 % de interconectare au avut prioritate pentru gaze, în ce ta rea singurei surse de alimentare şi încetarea insulelor energetice (în spe cial în statele Baltice, Finlanda şi Mal ta), au avut prioritate.

În ultimii câţiva ani, Comisia E u ro pea nă şi UE au propus câteva pro grame diferite pentru încurajarea şi susţinerea investiţiilor, în special în ceea ce priveşte investiţiile de in fra structură energetică5. PICs sunt par-te integrantă a acestor pro gra me, cu toate acestea există câ teva elemente distincte care le di fe ren ţiază. Beneficiile esenţiale pen tru un proiect care deţine un sta tut de PICs sunt:

• O planificare accentuată şi pro ce duri de acordare a autorizaţiilor (li mi tate la 3,5 ani)

• O singură autoritate com pe ten tă la nivel naţional care

va acţiona ca un birou unic pentru procedurile de a cordare a autorizaţiilor.

• Mai puţine costuri ad mi nis trative pentru promotorii pro iec tului şi pentru autorităţile de dicate unei proceduri mai sim pli ficată a evaluării din punct de ve dere al mediului, în timp ce res pectă cerințele legislaţiei UE

• O mai mare transparență şi o participare îmbunătăţită a pu bli cu lui

• O mai mare vizibilitate şi a tracţie pentru investitori da to rită unui cadru sporit de re gle mentare unde costurile sunt a lo cate ţărilor care beneficiază cel mai mult de pe urma unui proiect finalizat.

• Posibilitatea de a primi ajutor fi nanciar conform Facilităţii de Co nectare a Europei de 5,85 mi li arde euro.

Aceste proiecte sunt cumplexe pe mai multe nivele (pe care le vom ex pli ca în detaliu în prezentarea PIC). În ciuda pieţelor financiare care şi-au urmat cursul, începând din anul 2013 cu finanţare disponibilă din abundenţă din surse multiple, gă sind finanțare pentru proiecte de interconectare complexe trans na ţi onale (pentru a folosi un tip de pro iect care este reprezentat de o bicei) nu ar fi corect. Denumirea PCI îi poate ajuta pe investitori să se concentreze pe proiecte care au a probare şi care se bucură de ra pi di date privind implementarea – fără statutul de PCI nu există o garanţie unică iar procesul de autorizare poa te dura mai mult de 10 ani.

În timp ce a fi un PCI nu înseamnă în mod automat că un proiect este ban cabil, poate ajuta. Problema nu va fi de a găsi structuri financiare şi finanțare pentru acele proiecte ca re pot îndeplini criteriile privind cos turile şi beneficiile, dar care nu sunt suficient de fezabile din punct de vedere financiar pentru in ves ti torii privaţi. Pentru ca PCI să fun cţi oneze în scopul pentru care au fost create, în special în lu mi na bu getelor şi a bilanţurilor cu res tric ţii printre acelea care vor avea in-terconectoare finanțate is to ric (sta te le membre însele sau TSOs sau DSOs), provocarea va fi îm bi na rea PCIs cu diferite programe ale UE cu finanțare de la terţe părţi.

Ne-am concentrat în special pe u ni unea energetică, pe Fondul E u ro pean pentru Investiţii Stra te gi ce) EFSI sau „Planul Juncker”), PCIs şi pe oportunităţile de infrastructură e nergetică de la nivel european. n

5 Unirea punctelor

8 mai-iunie 2016

TOPTEN – instrument de conştientizare maximă a rolului eficienţei energetice pentru

piața de produse electrice inovatoare

Un portal topten european

16 website-uri topten naţionale

Portalul topten românesc

Misiune

Portalul românesc de acces online pentru cumpărătorii de produse electrocasnice, electronice și

autoturisme: www.topten.info.ro vizează prezentarea în mod prietenos a unei ierarhizări din punct de

vedere al eficienţei energetice a unor produse electrocasnice și electronice disponibile pe piaţa

românească.

Printr-un simplu clic se pot obţine informaţii detaliate despre cele mai performante aparate, incluzând

caracteristici funcționale, imagini, prețuri, costuri medii pe ciclul de viață al produsului, informaţii

legislative de ultimă oră precum și recomandări privind achiziţia, utilizarea, întreţinerea și reciclarea

acestora.

Eficienţa energetică este criteriul major de ierarhizare.

Aparat performant, în spiritul topten.info.ro, este:

- Consumator mic de energie

- Prietenos faţă de mediu

- Uşor de utilizat

- Foarte bun calitativ

- Rezonabil la preţ

De ce www.topten.info.ro ?

Pe piaţa din ţara noastră există un număr semnificativ de aparate electrocasnice care, în cadrul aceleiaşi

grupe de produse, furnizează servicii echivalente dar au consumuri de energie diferite. Pentru a decide

achiziţia unui produs cumpărătorul nu are posibilitatea de a compara, pe mai multe criterii (între care cele

privind eficienţa energetică şi costurile pentru energia consumată pe ciclul de viaţă al aparatului au o

importanţă deosebită) şi în consecinţă preţul devine singurul element de decizie. De aici rezultă

importanţa conştientizării potenţialului cumpărător cu privire la avantajele opţiunii pentru produse de

înaltă eficienţă energetică. Se realizează astfel reducerea costurilor proprii cu electricitatea şi suplimentar

mai-iunie 2016 9

economii de energie primară care implicit conduc la diminuarea emisiilor rezultate din arderea

combustibililor fosili.

Cu lansarea acestui portal, România a devenit membru în familia europeană a site-urilor TOPTEN,

caracterizate de: competenţă, rigurozitate, transparenţă (metodologia de selecţie este disponibilă online)

şi independenţă faţă de producători şi distribuitori, având ca bază de lucru teste şi analize elaborate de

instituţii neutre, etichete energetice şi fişele produselor.

Conceptul Topten a fost lansat în anul 2000 în Elveţia. În momentul de faţă, TOPTEN este prezent în 16

ţări din Europa, în China, Chile şi Argentina.

Informaţiile tehnice şi noutăţile legislative la nivel european sunt furnizate în cadrul reţelei TOPTEN,

astfel încât fiecare partener îşi poate adapta site-ul în concordanţă cu ultimele tendinţe în domeniu.

Categorii de produse prezentate pe portal

Rolul Topten

– Topten este un instrument de bază pentru elaboratorii de politici energetice şi pentru ceilalţi actori pe

piaţa echipamentelor electrice;

– Topten este factor important în creşterea ofertei de echipamente şi produse de înaltă eficienţă

energetică;

– Topten este factor important în creşterea cererii pentru echipamente şi produse de înaltă eficienţă

energetică;

– Topten este factor important în creşterea segmentului de piaţă de echipamente şi produse de înaltă

eficienţă energetică;

– Topten contribuie la îmbunătăţirea utilizării eficiente a echipamentelor şi produselor de înaltă eficienţă

energetică;

– Per total: Topten contribuie la reducerea consumului de energie şi a emisiilor cu efect de seră;

– Cu un simplu click se poate lua o „decizie eficientă”

Doriţi să reduceţi valoarea facturii dvs. de electricitate şi să protejaţi mediul?

Vă recomandăm să vă utilaţi casa cu aparate electrice cu cele mai mici consumuri.

Toate informaţiile necesare, printr-un simplu clic pe adresa:

www.topten.info.ro

10 mai-iunie 2016

*) Preluare din World Energy Focus, aprilie 2016

Distanţarea de combustibilii fosili prezintă oportunităţi imense pentru companiile petroliere*) Interviu cu Jeroen van der Veer, fost CEO al companiei Shell

Din activitatea CME

Jeroen van der Veer este fost Director Executiv (2004-2009) al Royal Dutch Shell. A rămas director neexecutiv la Shell până în anul 2013. Este o autoritate în domeniul energiei, leadership-ului și managementului, iar expertiza sa este apreciată de o mare varietate de industrii. A fost Vicepreședinte și Director Independent Senior al Unilever. Este în momentul de față Președinte al ING Group și Președinte al Consiliului de Supraveghere la Philips. Recent a fost ales membru al Consiliului Statoil. Jeroen van der Veer a fost Membru al Consiliului de Supraveghere al Băncii Centrale olandeze, și Președinte la nivel mondial al Societății Industriei Chimice (2002-04). A fost Vicepreședinte al Comitetului Executiv al World Business Council pentru

Dezvoltare Sustenabilă (2006-09); a fost de asemenea Vicepreședinte al unui grup de experți care a oferit consultanță pentru un nou concept strategic pentru NATO (2009-10). În anul 2012, a fost numit președinte al New Energy Architecture WEF (Forumul Economic Mondial), membru al Comitetului Executiv al Comitetului Director al EIT (Institutul European de Tehnologie), precum și Președine al Inițiativei Climatice din Rotterdam.

„Tranziţia energetică prezintă o portunităţi imense pentru com-pa niile petroliere din sectorul ga zelor pentru dezvoltarea de noi forme de energie şi pentru a se distanţa încet-încet de com-bustiblii fosili”, a afirmat Je ro en van der Veer, fost CEO şi Pre-şe dinte al Shell şi Preşedinte al echipei de proiect a Consiliului Mon dial al Energiei, proiectul de Finanţare a Infrastructurii E nergetice Reziliente, într-un in-ter viu acordat publicaţiei World Energy Focus. Van der Veer a a dăugat că un preţ stabil al CO2 es te „esenţial‟ pentru sectorul pri vat pentru a investi în o por-tu nităţile cu emisii scăzute de car bon. Acesta a făcut apel la de cidenţii politici de a stabili o Bancă Centrală Europeană pen tru alocările de CO2 pentru a stabili o piaţă stabilă a CO2. „Sunt convins că vor urma şi in-ves tiţiile.‟

În calitate de Director general în pe rioada 2004-2009, Jeroen van der Veer (68) a condus cu succes Ro yal Dutch Shell prin momente

grele, controlând integrarea re pre-zen tanțelor din Danemarca şi Marea Britanie a companiei multinaţionale într-una singură.

Încă de la pensionarea sa din anul 2009, Van der Veer, ocupă printre al tele, poziţia de preşedinte al ING Group, una dinre cele mai mari in sti-tuţii financiare din Danermarca. Cu vasta sa experienţă atât în do me-niul energiei cât şi financiar (a cesta a fost de asemenea Membru în Comitetul de Supraveghere al Băn-cii Centrale din Danermarca), Van der Veer este foarte conştient de o portunităţile de investiţii cu care se con fruntă sectorul energiei în ziua de azi, pentru a răspunde nevoilor unei populaţii globale în creştere pe de-o parte şi pentru reducerea e misiilor de gaze cu efect de seră pe de altă parte. Acesta este convins că aceste provocări pot fi depăşite.

„Unele voci afirmă că nu sunt destui bani, dar eu personal nu sunt de a cord. Investiții se pot face mulţi ani de acum încolo. Mai mult, in ves-tiţiile înseamnă de asemenea mai multe afaceri încheiate, mai mul-

te locuri de muncă. Când arunc o privire la ratele dobânzii, pot con-clu ziona că există suficienţi bani dis ponibili. Problema nu este suma de bani care este necesară, ci de a avea suficiente proiecte comerciale în care companiile să poată învesti pro fitabil.‟

Potrivit celor spuse de domnul Van der Veer, factorul principal care ţine în loc investitorii este volatilitatea din piaţă, în special instabilitatea pre ţurilor la CO2. „Companiile do-resc să investească, dacă nu aveţi idee cât va fi preţul pentru CO2 în 20 de ani de acum încolo, în timp ce cunoaşterea acestui fapt es te important pentru profitul pro iec-tului, nu veţi învesti banii dvs în aceste proiecte. Investiţiile din do-me niul energiei implică o utilizare in tensivă a capitalului, astfel încât es te important să avem o anumită si guranţă încă de la început.‟

Banca Centrală

În Europa, Van der Veer şi-ar fi do-rit să vadă UE stabilind o „Bancă Centrală‟ care să gestioneze

mai-iunie 2016 11

Schema de Tranzacţionare a Emisiilor a UE (ETS). Creată în anul 2007, ETS UE, prima şi cea mai mare schemă de tran zacţionare a emisiilor din lume, a su ferit permanent de pe urma preţurilor scă zute la CO2. Drept rezultat, proiectul pres tigios nu a reuşit să ofere stimulente com paniilor din domeniul energiei şi din in dustrie pentru a investi în tehnologiile de reducere a carbonului. O bancă cen-trală pentru alocările de emisii ar pu-tea menţine „intervalul de preţuri‟, a afirmat Van der Veer, reducând numărul a locărilor dacă preţurile ar deveni prea scă zute, şi creşterea acestora dacă pre-ţu rile ar deveni prea ridicate. „Dacă se re alizează acest lucru, sunt sigur că se vor debloca investiţiile.‟

Sectoarele industriale precum cel me ta-lur gic sau al chimiei s-ar putea confrunta cu o reducere a competitivității lor pe plan internaţional și ar putea fi susţinute cu bani din sistemul ETS. Ceilalţi com-pe titori, a mai adăugat Van der Veer, ar pu tea urma exemplul european dacă va fi unul de succes.

Drumul către reziliență

Expertiza domnului Van der Veer, a de-ter minat Consiliul Mondial al Energiei să solicite olandezului să prezideze unul din tre cele mai importante proiecte ac-tu ale ale Consiliului, cel care priveşte Fi-nanţarea Infrastructurii Energetice Re-zi liente, care este o temă esenţială în lumina provocării schimbărilor climatice. Pro iectul constă din trei rapoarte de cer-cetare, unul dintre acestea tratează ris-cul finanţării în condiţii meteologice ex-tre me, care a fost publicat anul trecut, cel de-al doilea a abordat relaţia Energie-Apă-Hrană, care este actualmente în curs de elaborare, şi ale cărui constatări au fost prezentate în data de 17 martie în Noua Zeelandă, iar un al treilea a a bordat tema cibersecurității.

Primele constatări ale raportului E ner-gi e-Apă-Hrană demonstrează faptul că disponibilitatea apei este o problemă e senţială în producerea de energie – iar aceasta va deveni o urgență pe viitor. A cesta arată că sectorul energie trebuie să-şi reducă amprenta acvatică. Se scoa-te de asemenea în evidenţă faptul că u -ne le tehnologii de producere a energiei sunt preferate altora când vine vorba de solicitarea hidro. Tehnologiile de pro du-

cere a energiei din surse eoliene, solare, şi a gazelor sunt cotate mai bine decât cele de producere a energiei pe bază de cărbune, biocombustibili, energie nu cle-a ră sau CCS.

Pentru Van der Veer, cea mai importantă valoare a unui proiect este faptul că de-mon strează importanţa unei abordări in tegrate a problemelor legate de e ner-gie. „Deciziile au adesea consecinţe ne -intenţionate pe care oamenii nu le observă întotdeauna‟, a afirmat a ces ta. „Decidenţii politici trebuie să fie con ş ti enţi de aceste lucruri, cât şi ONG-u rile. Aceştia abordează adesea o sin gu ră problemă. De exemplu, energia nu cleară are un impact foarte scăzut de CO2, şi o amprentă acvatică foarte ri dicată.‟

Trei piloni

Viziunea domnului Van der Veer în ceea ce priveşte viitorul sectorului energie se bazează pe trei piloni: economia de energie, gazelor naturale şi utilizarea pri oritară a energiei electrice cu emisii scă zute de carbon sau cu zero carbon. „În primul rând, oamenii nu depun su-fi ciente eforturi pentru a economisi e nergia. În al doilea rând, în multe părţi ale lumii, gazele naturale reprezintă cel mai bun combustibil al tranziţiei, din mo-ment ce este disponibil la scară largă şi o mare parte a infrastructurii este cre-ată în acest scop. Nu este perfect cu rat, însă este destul de bine cotat în ceea ce priveşte emisiile de gaze cu efect de seră şi amprenta acvatică. În al tre ilea rând, din moment ce populaţia fo loseşte din ce în ce mai multă energie e lectrică, trebuie să dezvoltăm mai mul te tehnologii pentru energia din surse regenerabile care sunt mult mai ieftine decât cele care există pe piaţă în ziua de azi. Acest lucru înseamnă că trebuie să dezvoltăm noi tehnologii mai întâi şi apoi să implementăm proiecte la scară largă.‟

Energia nucleară are anumite de ja van-ta je în ziua de azi, a afirmat Van der Veer, însă o concentrare pe tehnologiile cu toriu şi alte inovaţii ar putea schimba această imagine de ansamblu. Ar trebui să se renunţe la tehnologiile de producere a energiei pe bază de cărbune care nu pre zintă mijloace de CCS, a afirmat a cesta. „Populaţia trebuie să înţeleagă că nu putem continua să construim noi centrale pe bază de cărbune fără CCS.‟

12 mai-iunie 2016

Două abordări

Însă sunt toate acestea suficiente pentru a ne încadra în limita de 2°C care a fost stabilită la summit-ul climatic de la Paris? Van der Veer este conştient de faptul că majoritatea scenariilor vi i toare în ceea ce priveşte industria e n er ge tică conduc la rezultate care nu sunt suficiente pentru prevenirea schim bă rilor climatice periculoase. În cadrul Fo rumului Economic Global, platforma foar te cunoscută de la nivel înalt pentru co operarea public-privată, acesta a fă cut parte dintr-un grup de lucru care re a li zea ză scenarii „care păstrează în căl zirea globală în cele 2°C şi în care in dus tri a poate crede.‟

Rezultatele care vor fi publicate curând, vor menţiona o scădere a petrolului în mi-xul energetic mondial de la 31% la cât se găseşte în momentul de faţă la mult sub 20% cât se va situa în anul 2050. Co ta de gaze va rămâne la puţin peste 20%, a afirmat Van der Veer.

Care vor fi consecinţele privind a me nin țările asupra companiilor pe tro lie re pre cum Shell privind un astfel de sce nariu? „Există două abordări în ceea ce pri veşte acest subiect‟, a afirmat a cesta. „Prima este că pe măsură ce noul mediu de business de la nivel global se schim bă, acest lucru va oferi oportunităţi pen tru companiile energetice mari pentru a dezvolta noi forme de energie. Apoi, nu se vor mai produce combustibili fosili în tr-un anumit moment din viitor. Potrivit celei de-a doua, misiunea companiilor pe troliere şi de gaze este de a produce pe trol şi gaze şi dacă această misiune ia sfârşit, atunci şi companiile vor dispărea. Ur mătorul pas va fi plata dividendelor faţă de acţionarii companiilor şi închiderea a cestora.‟ Acesta a mai adăugat: „Eu mă re găsesc în prima abordare.‟

Van der Veer a recunoscut faptul că majoritatea companiilor petroliere im-por tante, inclusiv Shell, au încercat în

tre cut să investească în surse de energie al ternativă, însă cu foarte puţin succes. „Con sider că o dată sau de două ori am în ceput prea devreme. Însă poate că acum a sosit timpul.‟ Compania Shell în cel mai recent Raport Anual al său, care a fost publicat la jumătatea lunii martie, a firma – pentru prima dată în ultimii ani – că va încerca să caute şi alte oportunităţi noi în ceea ce priveşte energia solară şi e oliană, printre altele.

Active blocate

Fostul director al Shell a respins ideea că, companiile petroliere ar putea fi în pe ricol de a încheia activităţile lor cu mul te „active blocate‟, un lucru care a pro dus temeri atât printre ONG-uri cât şi printre mulţi investitori. „Consider că există multe concepţii greşite cu pri vi-re la ideea activelor blocate. Faptul că importante cantităţi de cărbune pot ră-mâne sub pământ, pot înţelege. Iar o ţară precum Arabia Saudită, care de ţi-ne rezerve petroliere sub pământ pen-tru mai mult de 100 de ani, este de asemenea îngrijorată dacă poate ex-ploa ta resursele sale. Însă activele din bi lanţurile companiilor petroliere de la ni vel internaţional sunt resurse care le vor asigura dezvoltarea în următorii 20 de ani sau chiar mai mult.‟

Van der Veer a considerat că, conferinţa cli matică de la Paris poate fi un punct de co titură în istoria energiei. „Este pentru pri ma dată când toată lumea a fost de acord cu privire la problema încălzirii glo-ba le şi şi-a luat angajamentul pentru a o di minua.‟ În momentul de faţă nu se mai pu ne problema direcţiei în care trebuie să ne îndreptăm. Discuţia esenţială în momentul de faţă, a notat acesta, pri-veş te viteza schimbării. „Majoritatea po-li ticienilor‟, a adăugat domnul Van der Veer, „sunt prea optimişti în privinţa a cestei teme. Majoritatea oamenilor de a faceri sunt prea pesimişti.” n

mai-iunie 2016 13

Din activitatea CNR-CME„Raportul Trilema Energiei la nivel mondial″Sinteza evenimentului Ing. Gheorghe Indre, consilier CNR-CME

Comitetul Național Român al Con si-liu lui Mondial al Energiei (CNR-CME) a organizat pe data de 17 martie 2016 Conferința: Raportul Trilema e nergiei la nivel mondial 2015. E venimentul a avut loc la noul local al Bibliotecii Tehnice a Universității Po litehnica București.

Lucrările conferinței au fost mo-de rate de doamna dr. ing. Elena

Popescu, director general pentru e nergie și mediu în cadrul Mi nis-terului Energiei, domnul ing. Cor-ne liu Rădulescu director general al direcției Eficiența Energetică din cadrul Autorității Naționale de Re gle mentare în domeniul E nergiei (ANRE) și domnul dr. ing. Gheorghe In dre consilier al CNR-CME pentru pro blematica re-feritoare la Trilema Energiei.

La lucrările Conferinței au participat un număr de 48 de persoane din domeniile: industrie, mediu a ca de-mic, consultanță, financiar, com-panii de servicii energetice, cen tre de formare profesională ș.a.Con form agendei de desfășurare în cadrul conferinței și-au pre zen-tat opiniile lor pe marginea pro-ble maticii acoperită de trilema e nergiei, un număr de 8 vorbitori din domeniile, industriei energiei e lectrice, resurselor energetice pri-ma re, consultanței finaciare, me-diu lui academic.

În deschiderea lucrărilor Conferinței dom nul consilier Gheorghe Indre a făcut o prezentare a conținutului Ra por tului Trilema energiei pentru anul 2015 elaborat de Consiliul Mon dial al Energiei, pentru a ve-ni în sprijinul gu vernelor și e la-bo ratorilor de po li tici energetice, al investitorilor, fi nan țatorilor, in-dus triei energiei și u tilizatorilor energiei.

A fost prezentat mecanismul de elaborare a acestui Raport foar te important și parteneriatul în che-iat între CME și Compania de Con-sul tanță Oliver Wyman membră a gru pului de Consultanță Marsh&Mc Le nan. S-a arătat că Oliver Wy-man are o acoperire globală cu 3700 de specialiști în domeniile de management organizare și res truc-tu rare a companiilor, sedii în 26 de țări localizate în 50 de orașe. Ra portul pentru anul 2015 a fost e laborat de CME și ca suport pentru dis cuțiile și hotărârile COP21 având ac centul pus pe identificarea de Acțiuni prioritare privind schim bările climatice pentru e chilibrarea trilemei energiei.

În prezentare au fost descrise sco-pul raportului, structura, indicatorii tri lemei energiei, indicatorul de se curitate energetică, indicatorul de echitate și indicatorul de sus-te nabilitate, datele pe baza cărora s-au calculat acești indicatori și pa-

ra metri considerați în calculul lor. S-a precizat faptul că obiectivul po-li ticilor energetice în accepțiunea ra portului este echilibrarea celor trei indicatori prin programe de in-vestiții menite să dezvolte și să eficientizeze infrastructura sec to-ru lui, să diversifice portofoliul de re surse energetice primare, prin re glementări ale pieței de energie, și politici de stimulare și atragere a re surselor financiare necesare.

S-a insistat în prezentarea ra por-tu lui pe precizarea evoluțiilor celor trei indicatori pentru România și pe recomandările făcute în Ra-port privind măsuri de politică energetică, de asemenea au fost des crise, modul de grupare a ste-lor pentru coerență, rezultatele ra portului pe regiunile globului și ac țiunile prioritare recomandate pen tru fiecare regiune având ca re-fe rință anul 2010 și corespunzător celor două scenarii Jazz și Simfonie, u tilizate de CME în elaborarea stu-diu lui de prognoză a evoluției do-me niului energiei pe orizontul 2050.

După prezentarea conținutului Ra-por tului a luat cuvântul doamna dr. ing. Elena Popescu care a mulțumit pen tru invitație și eforturile CNR-CME de diseminare a acestui do-cu ment de mare valoare pentru e laborarea și orientarea politicilor e nergetice. În intervenția dumneaei a subliniat următoarele aspecte pri-o ritare pentru politica și strategia e nergetică națională:

• Considerarea particularităților, so ciale, economice și de mediu în pro cesul de integrare a pieței de e nergie cu piața din UE

• România trebuie să țină cont de gra dul și capacitatea con su-matorilor de energie de su por-ta bilitate a cos tu rilor

• Considerarea realităților e co no-

14 mai-iunie 2016

mice și a decalajelor existente în tre di ver sele țări și zone din UE care fa ce ca pentru unii integrarea să fie a vantajoasă și benefică iar pentru con-sumatorii din alte zone să fie de za vantajoasă

• Să ținem cont de faptul că e -ner gia re prezintă „sângele” organismului e conomiei

• România beneficiază de un por-to fo liu diversificat de resurse proprii dar, dar sunt necesare investiții pen tru valorificarea acestora, care au impact asupra nivelului costurilor și implicit asupra tarifelor

• Trebuie considerată situația cli-ma tică a României caracterizată de un climat temperat excesiv, di fe rită de alte zone cu climat mai pu țin costisitor din punct de vedere energetic

• Pentru fundamentarea legii de stimu lare a dezvoltării resurselor re ge nerabile nu au fost făcute stu dii de impact și nu a fost con-siderată su por tabilitatea cos-turilor, fapt pentru care au fost necesare, din partea mi nisterului, măsuri de corecție a mo dului de aplicare a legii

• În procesul de integrare a pie țe lor de energie este necesară con si-de ra rea aspectului etic

• Echilibrarea indicatorilor din Tri -lemă ne cesită transfer de teh -nologie pen tru creșterea per-for manțelor în spe ci al la infrastructura rețelelor de trans-port și distribuție.

• Ministerul solicită o sinteză a tu-turor problemelor sesizate în

cur sul dis cuțiilor pe marginea ra portului, cu referire la aplicabilitatea re co man dărilor lui în România.

Domnului profesor dr. ing. Virgil Mușatescu a examinat di men -siunea echității în situația e ner ge-ti că din România pentru ca te goria consumatorilor casnici. S-a definit conceptul de sărăcie e nergetică așa cum este el folosit în UE și cum a fost el folosit pentru pri ma dată în Marea Britanie. Pe ba za acestui concept dumnealui pro pu-ne folosirea conceptului de vul ne-ra bilitate a consumatorului și co-re lat cu un studiu al Institutului pen tru Cercetarea Calității Vieții (ICCV) analizează situația din Ro-mâ nia din acest punct de vedere. Con form ICCV în prezent 35% din con sumatorii individuali sunt în ca-te goria vulnerabili și se estimează că procentul va crește către 40% în 2018. Pe baza experienței personale de consumator casnic dl. Mușatescu a făcut o analiză a structurii facturii pen tru energia electrică constatând că:

• Există o parte variabilă pro por-ți onală cu cantitatea de energie e lectrică consumată

• O parte fixă reprezentată de ta xe și stimulente după cum ur mea ză: taxa pentru stimularea co ge ne-rării eficiente, taxa pentru plata cer ti fi ca telor pentru a stimula investiția în resurse regenerabile, taxa pentru ra dio și taxa pentru programele TV ale TVR, și taxele fiscale re pre zen ta te de TVA și Acciza.

În opinia dumnealui acest sistem vul nerabilizează consumatorii și es-te ineficient mai ales cu referire la ta xele fiscale care sunt purtătoare de costuri. Prezentarea a examinat pe de-o parte cauzele și consecințele vul nerabilității și a sesizat aspecte ca re trebuie înțelese și de care tre-buie ținut cont în elaborarea vi i-toa rei strategii energetice pentru a îm bunătăți situația consumatorilor vul nerabili.Domnul dr. ing. Valeriu Binig în pre zentarea dumnealui cu titlul: „As pecte privind Finanțarea” a ple-

cat de la o comparație între pri o ritățile exprimate în indicatorii din trilema securitate, echitate și sus tenabilitate și prioritățile po li ticii energetice ale UE definite de: securitatea energetică, com pe titivitate și sustenabilitate. Din această privire comparativă s-ar pă rea că pentru UE problema e chi tă ții este rezolvată. Dar este oa re așa și pentru România ca ța ră mem bră a UE? Considerând pre zen tarea anterioară nu putem să nu observăm că nu este așa și că in di ca torul de echitate este și rămâne unul prioritar. Pe de altă parte prin ci palele concluzii ale raportului, se concentrează preponderent pe a sigurarea sustenabilității. Acestea sunt:

• Eliminarea obstacolelor pentru tran s ferul de tehnologie

• Introducerea unui preț al emisiilor de carbon la nivel global ar putea a juta soluționarea îngrijorărilor pri vind competitivitatea

• Obținerea din partea politicilor e nergetice a unor semnale co rec-te ca re să încurajeze fi nan țarea. Așa cum s-a văzut din raportul din anul an terior a facerile din domeniul e nergiei tre buie să ge-nereze pro iec te ban cabile pen tru a beneficia de fi nanțările disponibile

• Solicitarea pentru liderii de a se realiza o bună gestionare a re-sur selor și energiei atât pentru in dus tri a de energie cât și pentru cererea de energie

• În final, raportul, arată solicitarea li derilor din domeniul energiei de a se realiza o schimbare de ritm în investiții și o colaboare între sec-toarele public și privat pentru sus-ți nerea cercetării, dezvoltării și pro-

mai-iunie 2016 15

iec telor demonstrative.Privită din perspectivă istorică pro-blematica sustenabilității, a im-pactului asupra mediului, a cres cut din punctul de vedere al conș ti en-ti zării ei de către decidenții po li tici de la summitul de la Rio de Janeiro din 1992 la COP21 la Paris un de li-de rii din 187 de state au sem nat o declarație comună. Între timp s-au experimentat mai multe me-ca nisme de finanțare Clean De ve-lop ment Mechanism (CDM), Joint Im plementation Projects (JI), E mi-ssion Trading Scheme (ETS) și Green Climate Fund. Raportul sub-li niază necesitatea unor noi me ca-nis me de finanțare total diferite de CDM, dar cu condiția existenței unui por tofoliu de proiecte bancabile. În ra port sunt cuprinse următoarele pre vederi principale referitoare al fi nanțare:

• Instituțiile Financiare In terna-ți o na le pot ajuta guvernele în fixarea și atingerea țintelor în domeniul e ner gie-mediu;

• „Decidenții de politică energetică tre buie să înțeleagă că astfel de instituții își ating scopul/își în-de pli nesc mandatul numai prin reguli trans parente și livrabile clare”;

• Mecanismele anterioare de fi-nan ța re (CDM, JI, ETS) au fost criticate an terior până la acuzații de lipsa de in tegritate față de mediu;

• COP16 Cancun a creat – Green Cli mate Fund – 10 mld USD – „pentru spri jinirea de proiecte, programe, po litici și alte activități în țările în curs de dezvoltare folosind teme de finanțare”

• Un mecanism posibil ar fi „Frame-work for Various Approaches” – set de componente și reguli care vor a sigura că toate abordările pentru re ducerea efectelor vor observa a nu mite standarde, în special din punct de vedere al integrității față de mediu

• Ţările dezvoltate au amânat dis-cu ția despre noi mecanisme de

fi nan ța re până ce se vor vedea rezultatele ne gocierilor politice (COP21). Practic acum trebuie să înceapă discuțiile pe marginea noilor mecanisme de fi nanțare. Trebuie găsite elementele de-finitorii care se deosebesc de un „CDM reformat”.

În toate aceste prevederi este e sențial elaborarea inițială a unui ca dru stabil de reglementare în fun cție de care se pot construi pro iec tele bancabile și se pot realiza no i le mecanisme de finanțare strict necesare.

În ceea ce privește situația din Ro mâ-nia semnalele dinspre parlament re-ceptate de domnul Binig din poziția sa de consultant finaciar indică fap tul că la revizuirea legislației în do me-niul energiei se intenționează men-ți nerea art. 23 din legea 123/2012 care obligă producătorii de energie să tranzacționeze toată cantitatea pro-dusă pe piața angro gestionată de OPCOM, fără posibilitatea de în cheiere de contracte bilaterale cu prețuri negociate. Acest lucru în opinia sa va frâna dezvoltarea in vestițiilor în sector și va reprezenta o barieră în obținerea și folosirea fi nan țărilor disponibile.

Domnul director general ing. Adrian Borotea din cadrul companiei CEZ

România a făcut o prezentare a stra tegiei de dezvoltare a rețelelor e lectrice de distribuție din cadrul CEZ, element de infrastructură de-o sebit de important atât pentru a si gurarea echității cât și pentru a sigurarea securității energetice. Au fost menționate în cadrul pre-zen tării prin cipale proiecte ale com paniei re fe ritoare la mo der ni -zarea și creșterea per formanței re -țe lelor electrice de dis tribuție din

regiunea Oltenia. S-au men ți onat programele de pro mo vare a con-to rizării inteligente și pro gra me le de informatizare a pro ce selor de management și con du cere a re țe le-lor electrice de dis tri buție.

Doamna inginer Virginia Zaharia di rector de program în cadrul CNTEE Transelectrica SA a făcut o pre zentare a programului de dez-vol tare a rețelelor electrice de tran-s port elaborat de companie în ca-drul obligațiilor de serviciu public pre văzute de legislația primară și de re glementările secundare. Au fost pre zentate proiectele de dezvoltare a rețelelor interioare și proiectele de interconexiune de interes European pre văzute și în planul de dezvoltare pe 10 ani al rețelelor de transport din UE (TYNDP). Au fost menționate și viitoarele proiecte de interconectare cu Republica Moldova.

Din păcate domnul director general Corneliu Rădulescu nu a putut să mai ră mână să facă prezentarea despre po litica de eficiență energetică pre-gă tită din partea ANRE. Prezentările au fost urmate de o sesiune de discuții și întrebări din partea participanților din care men ți-onăm următoarele intervenții:

16 mai-iunie 2016

Domnul prof. dr. Ing. Filip Cârlea de la In stitutul de Economie al A cademiei a adus în discuție , pre-ocupările unor specialiști din valaea Jiului pen tru captarea emisilor de ga-ze din zo nă rezultate din mine, cap-tându-le într-o acumulare, din care să poată fi folosite pe plan local pen-tru dis tri buție și încălzire. S-a propus sus ți ne rea acestor eforturi eventual prin atragere de fonduri europene.

Domnul Căpraru a precizat că gazele emise din minele de cărbuni sunt cunoscute iar controlul lor și cap tarea este și o precupare pentru se cu-ritatea zonei, pentru prevenirea unor posibile acumulări cu potențial ex-ploziv. Caracterul acestor emisii este haotic dar ele reprezintă o po tențială resursă distribuită de com bus tibil.

Carmen Pavel din partea companiei ECOROM a menționat că trebuie re-ți nută ca posibilă soluție de finanțare so luția ESCO bazată pe mecanismul con tractelor de performanță.

Domnul prof. dr. Ing. Pentiuc Radu din cadrul Universității Tehnice din Su ceava considerând necesitatea fi-nan țării a făcut 3 propuneri:

• Pentru sistemul de pro fe si o na-lizare și de pregătire a cadrelor su -perioare trebuie să se a sigure con-di ții pentru practica stu den ți lor în com paniile din sectorul e nergetic cu beneficii reciproce, a tragerea de vi itoare cadre ca li fi cate, transfer de cu noștințe și experiență

• Societățile de transport și dis tri bu-ție a energiei electrice ar tre bui să pregătească și să dețină un por-tofoliu cu teme de disertație ca re să poată fi preluate în te ze le de licență a studenților, cu avantaje pentru studenți și pen tru companii.

• Pe parte de finanțare a în vă ță-mântului de la bugetul de stat pentru un student sunt prevăzuți co eficienți foarte diferiți de

exemplu: pentru un student la fi-lo logie coeficientul este 1, pentru me canică este 1.3, pentru inginerie e lectrică este 1.6, pentru arte este 2 iar pentru sport 2.5. Cu tot respectul pentru sport dar trebuie ținut cont de faptul că sectorul energetic are nevoie de atragere de oameni bine pregătiți și este necesară reținerea unor oameni pregătiți, și în plus finanțarea tre-bu ie să țină cont de necesitatea re-a lizării unor laboratoare echipate în acord cu tehnologia actuală folosită în industrie.

Domnul inginer Goia Laurențiu a ob-ser vat că este necesară mai multă trans parență în aceste mecanisme de finanțare. În indicatorii de con-text social, folosiți pentru calculul indicatorilor din trilemă, un do me niu e sențial este educația fapt pen tru ca-re intervenția domnului pro fesor es te pertinentă și foarte importantă.

Domnul Livezeanu Petre doctorand al UPB a lansat întrebarea dacă e xistă un curs opțional pentru a educa părinții și copiii privind e fi ci-ența energetică, a mai men ți o nat despre conștientizarea opiniei pu blice asupra eficienței enegetice ca re este o soluție pentru toți cei trei indicatori ea însemnă reducerea fac turii, de consum deci de poluare, de consum deci creștere a gradului de securitate.

Termenul de eficiență este o com-po nentă a utilizării, cealaltă parte

este dată de comportamentul con-su matorului, eficiență = tehnologie su perioară, securitate, echitatea în am bele părți, acces și suport pentru in dustrie și casnic care duce al com-pe titivitate.

Domnul Dragoș Gabor a vorbit despre echitate și etica energetică, la nivel mondial 1,6 mld de oameni sunt fără acces la EE. La noi sunt zo ne mari care nu au acces la Gaze na turale. Acesta a solicitat să se cea ră explicit asigurarare accesului la gaze naturale pentru populația din Ro mânia. În cadrul discuțiilor a fost pre cizat faptul că deși indicatorul de accesibilitate la electricitate es-te 100%, în raport există încă nu-meroase gospodării și chiar unele lo calități rurale nelectrificate.

Domnul Gabor a mai enunțat ne ce-sa ră preocuparea pentru o posibilă re abilitare a grupurilor nucleare din România cu scopul prelungirii du ra-tei de viață ca măsură de creștere a securității energetice a României.

Domnul inginer Laurențiu Goia a ce-rut o precizare asupra sursei a 3 as-pecte:da telor pentru România, a ob-ser vat cu regret absența fac to rilor de de cizie de la discuțiile a supra acestui do cument foarte va loros pentru de ci-zi ile de politică e nergetică, și a reliefat faptul că strategiile energetice sunt ca rac te ri zate de con stante de timp foarte mari, iar o strategie e nergetică ne precedată sau ne sub sumată unei stra tegii cla re de dez vol tare e conomică are pu ți ne șanse de a fi implementată cu re zultatele aș teptate.

Ţinând cont de ecoul pre zen-tărilor şi diversitatea temelor a bordate de participanţi în ca drul discuţiilor care au urmat pu tem aprecia că a fost o ac ţi une reuşită care ar trebui con tinuată prin aprofundarea a nalizelor cuprinse în raport şi va lorificarea lor în procesul de e laborare a strategiei energetice a României. n

mai-iunie 2016 17

În zilele de 27 şi 28 aprilie 2016 s-a desfășurat la JW MARRIOT Bucharest Grand Hotel, cea de-a 8-a ediţie a „Conferinţei şi Expoziției anuale pri-vind tehnologiile upstream, pe mare şi uscat, în regiunea Mari Negre”, sub de numirea „SEE UPSTREAM 2016”. Ma nifestarea a fost realizată de către Pe troleum Club of Romania (PCR) şi Industry Media Vector a vând Co-or-ga nizator Comitetul Na ţional Român al Consiliului Mon dial al Energiei (CNR-CME), par te ner principal INCDT CO MOTI şi spon sori OMV Petrom şi Aegeon Oil Consulting, AOC. De a semenea au prezentat standuri com paniile: COMOTI, ROXTEC, AIR LIQUIDE, NEAL BROTHERS şi TRACTO TECH NIC - fi ind sprijinită şi de US COMER CIAL SERVICE. Partenerii oficiali ai con fe rinţei au fost BUSINESS FRANCE, Universitatea Petrol-Gaze (UPG) din Ploieşti, Asociaţia Generală a In ginerilor din România (AGIR) şi A so ciația Contractorilor de Foraj din Ro mânia (ACFR), iar pateneri media au fost Petroleum Industry Review, Me sagerul energetic, SeeNews şi Ma-şini şi Utilaje pentru Construcţii.

Lucrările conferinţei s-au desfăşurat pe parcursul a două zile şi anume se-si unea de deschidere şi două sesiuni de lucrări în prima zi, respectiv trei se siuni de lucrări în ziua a doua.

În cadrul sesiunii de deschidere, mo-de rată de domnul Andrew Costin, pre şedintele PCR, au prezentat in ter-ven ții deosebit de interesante, domnii Ni culaie Havrileț – preşedintele ANRE, Iulian Iancu – preşedintele CNR- CME, Eugen Popitiu, consilier al preşedintelui ANRM şi Niculae Na po leon Antonescu – rector onorific al UPG Ploieşti.

Principala tema abordată de vor-bitori, a fost de prezentare a situaţiei mon di ale, zonale şi lo ca le, a industiei de petrol şi gaze, de terminată atât de con diţiile ge o -po litice actuale şi mai ales de scă derea costului petrolului

şi mă ri rea ofertei de hidrocarburi pe pia ţă. În acest context, toţi au re mar-cat faptul că lucrările din do me niul industriei de petrol şi gaze în general şi în cele de upstream în special s-au redus substanţial fapt ce a diminuat substanţial atât in ves tiţiile cât şi volumul acestora cu consecințe dra-matice asupra so cietăţilor cu ac ti vi tăţi în acest do me niu. Acest fapt a dus în final şi la reduceri masive de per so-nal, ducând la disponibilizări, totale şi temporare, de până la 20 % cu efecte economice şi mai ales sociale deosebit de grave.

Prima sesiune moderată de domnul Ionuţ Purica – expert pentru energie la Academia Română, a cuprins lu-crări privind costul petrolului inclusiv im plicaţii, tendinţe şi prognoze, res -pec tiv servicii de sprijin al in dus triei de petrol şi gaze din punct de vedere legislativ, financiar, al siguranţei şi ma nagementului ris cu lui, certificarea şi acreditarea HR, taxelor şi auditului.

În cadrul sesiunii au fost prezentate pa tru lucrări de către domnii Ionuţ Purica – Energy Expert, Romanian A cademy (Energy Conflicts at the Be ginning of the XXI Century – Lo-

gistic Penetration and Crisis), George Dragne – Deputy Sales Director, Marsh România (Managing Risks in Oil & Gas Industry), Cătălin Barb – Senior Associate, Leroy şi A sociaţii (Recent Legal and Business De velopments in the Romanian Up stream Sector) şi Matei Păun – Ma na ging Partner, Bac România, (The Oil Price: Geopolitical and Economic Con siderations).

Sesiunea a doua moderată de dom -nul Costin Neagu – Director E xe cu-tiv al PCR, a cuprins lucrări pri vind competiţia, provocările şi o por tu-nităţile în domeniul ex plo rării şi ex-ploa tării zăcămintelor con ven ţi o nale şi neconvenţionale de ţiţei şi ga ze în Sud-Estul Europei, respectiv stra te-gi ile principalilor investitori din zona Mării Negre, inclusiv ultimele dez-vol tări onshore şi offshore. În ca drul sesiunii au fost prezentate pa tru in-ter venţii de către domnii: Christian Schwarck – Deputy Di rec tor EU Affairs, International A ssociation of Oil & Gas Producers, (Black Sea De-ve l opments in a E uropean Context), Cos tis Stambolis – Executive Director, In stitute of E ner gy for South-East Europe, (A Stra tegy for Unlocking Greece’s Hy drocarbon Potential), Dan-

SEE Upstream 2016Sinteza evenimentului Prof. dr. ing. Niculae Napoleon Antonescu, Rector Onorific UPG Ploiești, Consilier CNR-CME

18 mai-iunie 2016

Paul Ște fă nescu – Director of Târgu Mureş Branch, Romgaz, (The Impact of 3D-Seismic on the Rehabilitation Process of Natural Gas Mature Fields) şi Andrei Dumitrescu – Profesor, UPG Plo ieşti, (Regional Centre for the Determination of the Characteristics and Monitoring of the Technical State of Oil Country Tubular Goods).

Sesiunea a treia moderată de domnul Niculaie Napoleon Antonescu – Honorary Rector of UPG Ploiești, a abordat probleme importante privind tehnologiile de foraj şi work-over, sisteme şi utilaje pentru sectorul de upstream onshore şi offshore. În cadrul sesiunii au fost prezentate cinci lucrări de către domnii: Dumitru Gherghiceanu – Senior Department Manager, OMV Petrom (How to Tackle the Challenging Surfaces targets in a Mature Oil Field), John Morrison IAM – Business Development Manager, XPD8 Solutions, John Crane Group, (Proven Cost Optimization Tech-niques for Onshore or Offshore Oil & Gas Production), Leonard Trifu – Marketing Manager, INCDT Comoti, (De dicated Solutions for Natural Gas Market), Class Wilken – Europe Busi-ness Development Manager for Well Construction, Weatherford, (Drilling with Casing and Today’s Market) şi David Yang - General Manager SEE, Kerui Petroleum Equipment, (Kerui Partnership in Romania – Integrated Solutions and EPC Projects for Oils and Gas Industry).

Sesiunea a patra moderată de Victor Mo canu – Decanul Facultăţii de Ge o-logie şi Geofizică a Universității Bu-cu reşti, a abordat probleme privind ştiinţele pământului respectiv de geologie şi geofizică în ţările din Sud-Estul Europei inclusiv date, rezultate, provocări şi prognoze în viitoarea dezvoltare a sectorului de upstream. În cadrul sesiunii, au fost prezentate patru lucrări de către domnii: Mihail Mitroi – COO Prospecţiuni, (Se is mic Survey in Romania – in the Current Legislative, Economic and Political Context şi lucrarea Cu rrent Challenges in Oil & Gas Ex plo ration), Victor Mocanu – Dean, Faculty of Geology & Geophysics, U niversity of Bucharest, (Academic E ducation in the Field of

Natural Re sources. Challenges behind the Drop of Oil Price) şi Mihail Batistatu – Petroleum – Gas University of Plo-ieşti, (Geohazard Exploration and Evaluation in Upstream Petroleum Operations).

Sesiunea a cincea moderată de că-tre domnul Costin Neagu, director e xecutiv al PCR, a constituit de fapt continuarea sesiunii a treia şi a cuprins trei lucrări prezentate de către domnii: Torgeir Olsen – Business Development Manager Eastern Europe and Special Projects, Odfjell Well Services, (The Value of Using Top Drive Casing Ru-nning & Remote Operated E quipment in TRS Operations and the Drill Floor Ro bots are Coming), Ali Qureshi – Well Delivery Manager Team 5, OMV Pe trom, (Case History of First Liner Dri lling Application in Romania) şi Geor ge Maghiran – Consultanță Mig Con sultancy, Saltel Industries Ro ma-nia Representative, (Leaking Casing Repair).

La lucrările conferinţei au participat peste 100 de persoane incluzând manageri de top şi nivel mediu, cadre di dactice universitare, cercetători, pro iectanţi şi operatori din industria de petrol şi gaze, din cele mai im por tante companii care operează în acest domeniu în ge-ne ral şi de up stream în special. De asemenea, au mai participat spe-cialişti şi manageri de mare va-loa re din alte domenii im por tante, implicaţi în diverse pro ble me ale industriei de petrol şi gaze, res-

pectiv economişti, finanţişti, jurişti s.a. Conferinţa a constituit şi un ex ce-lent prilej pentru realizarea unor am ple dezbateri precum şi a unui vast schimb de informaţii, idei şi cu noştinţe între participanţi. De a semenea, conferinţa a constituit o bu nă ocazie pentru a stabili noi şi utile contacte atât între participanţi cât şi societăţile participante.

Principala concluzie a conferinţei a fost aceea că deşi, în condiţiile actuale geo-politice, activitatea din zona de upstream s-a redus substanţial, da-to rită ofertei mari de petrol şi gaze pe piaţă şi mai ales scăderea costului pe-trolului din punct de vedere logistic, respectiv al cercetării ştiinţifice, teh -nologice şi tehnice, proiectării, pro -tecţiei mediului, siguranţei şi ma -na gementului riscului, studiilor e co -nomice şi legislative s.a. Există în că o preocupare susţinută din par tea so-cietăţilor şi specialiştilor din acest do-me niu penru abordarea şi re a lizarea unor teme majore, cu re zul tate şi efecte benefice industriei de petrol şi gaze, şi nu numai.

În final, apreciez că practic toţi participanţii au fost de acord că lu-cră rile conferinţei s-au desfăşurat la un ridicat nivel ştiinţific, tehnic, teh-no logic şi profesional, dovedindu-se, încă o dată, extrem de utilă şi be nefică pentru toţi participanţii din acest sector de activitate al in dustriei de petrol şi gaze şi nu numai. n

mai-iunie 2016 19

„Energie pentru viitor. Investește inteligent”: o dezbatere necesară despre și pentru viitorul energiei în România*)Sinteza evenimentului

Mobilizare în forță la Conferința In vesTenergy „Energie pentru vi-itor. Investește inteligent”. Dez-ba terea privind viitorul energiei în România, lansată de publicația „In-vesTenergy”, și-a atins scopul, s-a dovedit a fi necesară și utilă, do va-dă fiind interesul celor 130 de par-ti cipanți prezenți la eveniment – a utorități, parlamentari, investitori, ac tori ai pieței energiei, experți, a vocați, reprezentanți mass-media - preocupați de ce se întâmplă cu sec torul energetic.

„Putem să ne definim viitorul fru-mos dacă ne ocupăm cum tre-bu ie și de prezent, adică de ti-neri”, a declarat doamna Corina Popescu, Secretar de stat în Mi-nis terul Energiei, în deschiderea con ferinței InvesTenergy, subliniind im portanța implicării tinerilor în do-me niul energetic și oferirea unui spa țiu de dezvoltare pentru viitorii spe cialiști ai domeniului. „Eu cred că în domeniul nostru sunt foarte mulți oameni care au experiență și tre buie lăsați să își spună punctul de vedere, în așa fel încât să i dentificăm cele mai bune soluții pen tru viitorul României, pentru că vor bim despre viitor”, este crezul dom niei sale.

„Este clar că direcția către care se în dreaptă România în domeniul e nergetic ar trebui să fie aceea în ca re tot ce se întâmplă în viitor să fie fundamentat. Mi-aș dori să avem ti nerii alături de noi, pentru că ei au acel gram de nebunie care poate să schimbe și să prezinte lucrurile din tr-o altă perspectivă. Este im-por tant, mai ales pentru Guvern, ca re ia decizii, să cunoască toate

as pectele unei probleme și atunci când se ia o decizie, aceasta să fie fundamentată cu studii care să a parțină Guvernului, să existe studii de impact făcute corect, care să se ba zeze pe date corecte de intrare. Să nu ne mai definim viitorul doar pe dorințe, ci și pe realități. Să avem puterea ca în momentul în ca re constatăm că lucrurile nu sunt bi ne definite, să le schimbăm, să fa cem analize periodice care să ne con firme sau să ne infirme datele. Ti nerii au acest potențial. Poate că ar trebui să ne uităm către ei și din altă perspectivă. La Ministerul E nergiei am încercat să aducem cât mai mulți tineri în echipa pe ca-re o avem acum. Avem programe de internship atât pentru ingineri e nergeticieni, cât și pe partea de comunicare. Sub patronajul Gu-ver nului vor exista programe de in ternship și în companiile în care

sta tul are pachet majoritar. Putem să ne definim viitorul frumos dacă ne ocupăm cum trebuie și de pre-zent”, a declarat doamna Corina Po pescu.

Cei 17 vorbitori ai conferinței au a vut poziții, opinii și prezentări in-te resante, care se regăsesc pe In-vesT energy. Toți vorbitorii care au răs puns invitației InvesTenergy au în demnat, la unison, la investiții in-te ligente.

Dezbaterile primului Panel, moderat de doamna Cristina Trefaș, au fost susținute de: doamna Corina Po pescu – Secretar de Stat în Mi-nis terul Energiei, domnul Iulian Iancu - Președintele Comisiei de In dustrii și Servicii din Camera De-putaților, domnul Niculae Havrileț – Președinte ANRE, doamna Doi na Vornicu – COO & Membru Di rectorat

Motto: „Putem să ne definim viitorul frumos dacă ne ocupăm cum trebuie și de prezent, adică de tineri”

Corina Popescu, Secretar de Stat în Ministerul Energiei

*) Preluare din www.investenergy.ro– Cristina Trefaș, Director general editorial

20 mai-iunie 2016

CEZ România, doamna Daniela Lulache – Director General Nu clearelectrica și dom nii Ovidiu Pop – Director General Verbund România, Cristian Secoșan – Di rector General Rom electro, Constantin Bălășoiu – Di rec tor Sucursală Complexul E nergetic Oltenia.

Vorbitorii celui de-al doilea Panel, mo-de rat de domnul Claudiu Butacu, Pre ședintele Asociației Solar Decatlon Bu curești și membru VLER au fost: doam na Corina Popescu – Secretar de Stat în Ministerul Energiei și domnii Emil Calotă – Vicepreședinte ANRE, Martin Moise – Director General RE-POM, Vicepreședinte PATRES, Daniel Gă escu – Director Executiv Verbund Ro mânia, Adrian Stratulat – CEO E nergo Dynamics, Dumitru Chisăliță – Expert Judiciar Gaze, Mihai Darie – CFO Nuclearelectrica, Ovidiu Miheț – A vocat Partener Hodoș, Miheț&Asociații, George Constantin, Project Manager EFdeN și membru VLER, CNR-CME.

CNR-CME a fost reprezentat de dom-nul Iulian Iancu – Președinte și doam na Elena Ratcu – Consilier CNR-CME și Manager VLER (Viitorii Lideri E nergeticieni din România).

„Printre strategiile majore la care com-pa niile trebuie să se uite se află eficiența e nergetică, inclusiv cea a clădirilor sau mij loacelor de transport. Este importantă și alegerea sursei de energie care poate a trage interesul finanțatorilor”, a fost me sajul transmis de domnul Iulian

Iancu, Președintele Comisiei de Industrii și Servicii din Camera Deputaților, la con ferința InvesTenergy „Energie pentru vi itor. Investește inteligent”.

Din partea VLER, (CNR-CME) au fost pre-zenți tinerii: Claudiu Butacu, George Constantin, Luminița Durău, Adrian Stra tulat, Marius Lefter, Andrei Co-va tariu, Liliana Simhas.

Doamna Elena Ratcu a adresat ur mă-to rul mesaj doamnei Corina Popescu, Secretar de Stat în Ministerul Energiei: „Deoarece orizontul de timp considerat de vorbitori este anul 2035, aș ruga decidenții noștri economici și politici să se gândească nu numai la modul în care putem investi inteligent în echipamentele și tehnologiile inteligente pentru energia viitorului, ci și la modul în care putem investi inteligent în tinerii inteligenți care doresc să facă performanță în România, desi deseori primesc oferte mult mai a tractive de la firme din străinătate. Pro iectul „Energia ta - energia mea”, i nițiativa tinerilor din EFdeN și VLER, es te de fapt energia copiilor noștri și nu tre buie să uităm acest lucru”.

Conferința InvesTenergy a fost posibilă cu sprijinul Partenerilor: CEZ România, Nu clearelectrica, Romelectro, REPOM, Ver bund România, Enel, Hodoș, Mi-heț&Asociații, Engie. Organizatorii a pre-ci ază totodată sprijinul AFEER, CNR-CME, VLER, EFdeN, PATRES, ACUE, Sec ți ei de ti neret a IRE și Partenerilor media: Focus E nergetic, The Diplomat Bucharest, E nergy Center, energynomics.ro. n

mai-iunie 2016 21

Seniorii Energiei Dialog de suflet cu domnul dr. ing & ec. Mihai CERNEI - profesor la Universitatea de Stat a Republicii Moldova Prof. Elena Ratcu, Consilier CNR-CME

Imediat ce îl cunoști pe domnul dr. ing & ec. Mihai Cernei, acesta te cucerește prin felul său jovial, deschis și prietenos de a se comporta, prin explozia de energie cu care te captivează instantaneu, prin generozitatea și ospitalitatea sa cu totul speciale, prin profesionalismul, modul extrem de serios și de organizat în care abordează toate problemele. Om bun la suflet, activ și gospodar în adevăratul sens al cuvîntului, nu are cum să nu te facă să nu-l îndrăgești pe loc.Energetician de înaltă clasă, lider cu viziune și cadru universitar cu dedicație, domnul Mihai Cernei a reușit ca în toate întreprinderile în care a activat și pe care le-a condus să atragă, să formeze și să consolideze o echipă puternică de specialiști, să promoveze și să implementeze proiecte investiționale de anvergură, contribuind astfel la dezvoltarea, modernizarea și retehnologizarea întregului sistem electro și termoenergetic din Republica Moldova. De asemenea, dl. Cernei a aplicat cu succes tehnologiile avansate în prestarea serviciilor de furnizare a energiei termice

la consumatorii municipiului Chișinău. Datorită faptului că este unul dintre autorii conceptului de reformare a sistemului termoenergetic din Municipiul Chișinău, livrarea agentului termic consumatorilor din Chișinău a trecut la un singur furnizor, ceea ce are ca rezultat îmbunătățirea calității prestării serviciilor prin reducerea cheltuielilor și atragerea de noi investiții de la investitorii străini. Dialogul meu cu domnul Mihai Cernei a fost nu numai deosebit de interesant, dar și extrem de cald, apropiat și plăcut, reamintindu-mi cu mare plăcere întâlnirile noastre anterioare de la Chișinău și de la București, cu ocazia participării noastre la evenimente tehnice și științifice comune.

Cu o vechime de peste 40 de ani în sistemul energetic al Republicii Moldova, domnul dr.ing & ec. Mihai Cer nei este Conferențiar universitar la Universitatea de Stat din R. Mol-dova, Ca tedra Administrarea A fa ce-ri lor. După absolvirea Facultății de Electrotehnică a Universității Teh-nice din Moldova (1973-1978), și-a început activitatea pro fesională la Întreprinderea de Rețele E lectrice Chi-șinău, unde, între anii 1983-2001 a parcurs toate treptele ie rar hice: mai-stru, șef de sector, in gi ner șef ad-junct, inginer șef, direc tor general. A fost apoi numit di rector ge neral la ,„CET-2” SA (2001-2003), di rec-tor ge neral „Mol d electromontaj” SA (2003-2010) și director general „Ter-mocom” SA (2010-2014). În pa-ralel a des fă șurat permanent și ac-ti vitate di dac tică, ca lector superior (prin cumul) la Universitatea Agrară din Republica Moldova-Catedra E le c-tri ficare Automatizare (1994-2002), con ferențiar universitar doc tor (prin cu mul) la Universitatea de Stat din R. Moldova - Catedra de Management. În tre anii 2008-2010 a fost decanul Universității de Stat din R. Moldova

- Facultatea de Ști in țe Economice. Pentru meritele sale deosebite, în anul 2000 a fost decorat cu Ordinul „Gloria Muncii”. În decursul carierei sale a elaborat o se rie de lucrări științifice prezentate la conferințe și simpozioane. Este mem bru al CNR-CME.

***

„Am crescut în familie întreagă”

Elena Ratcu: Domnule profesor, sunteți născut în satul Cloșcuna- Ocnița, aflat la granița de nord a R. Moldova. Vă amintiți care sunt cele mai plăcute și cele mai ne-plă cute amintiri care v-au mar cat co pilăria?

Mihai Cernei: În ceea ce ține de mo-mentele plăcute din copilărie vreau să vă spun că mi-am petrecut co pi lă ria în niște locuri foarte frumoase din toate punctele de vedere. Satul Cloșcuna se află în partea de nord a Republicii Moldova, la 230 km față de Chișinău și la hotar cu Ucraina, are un relief deluros și pitoresc de unde își are începutul râulețul Racovăț și unde

sunt păduri foarte fru moase. Este o localitate în care au locuit și locuiesc oameni foarte buni, care păstrează

tradițiile și de un de au plecat în lume personalități re numite, printre care poetul, sce na ristul și regizorul de film Emil Loteanu, precum și alți oa meni im por tanți care au activat în calitate de deputați, miniștri și în al-te înalte fun cții din stat. Am avut o copilărie foar te reușită, fiindcă am cres cut în familie întreagă, cu mamă, ta tă și doi frați și cu rude apropiate, dar poa te lucrul cel mai important este acela că relațiile dintre noi toți au fost foarte calde și pline de tradiții.

22 mai-iunie 2016

Cel mai mult îmi rămân în memorie zi lele de odihnă, în care după o săp-tămână de muncă, ne adunam cu toții împreună. Ţin minte, de par că ar fi fost ieri, toate discuțiile noas tre, cântecele pe care le cântam împreună și cuvintele de învățătură pe care le auzeam. Cum aș putea să uit zilele de sărbătoare pe care le petreceam îm-preună cu familia, cum ar fi Paș te le, Hramul localității, Crăciunul și ce le lal-te sărbători de iar nă? Sunt lucruri care au rămas în sufletul meu pentru tot-dea una. Si tuațiile neplăcute de care îmi a mintesc cu durere au fost zilele în ca re au plecat din viață persoane dragi mie, și anume bunicul pe li ni a mamei, apoi bunica pe linia tatei, persoane de ca re sunt și au fost legate foarte multe e venimente plă cu te din copilăria mea și pe care nu le pot uita niciodată.

‒ Ce frumos ați spus că ați cres-cut în „familie întreagă”! Așa es-te, copilăria ne marchează pe toți, iar anumite amintiri ne ur-mă resc toată viața. Plecând din sa tul natal, ați ales să studiați la Universitatea Tehnică a R. Moldova, dar și Facultatea de Ști-ințe Economice din cadrul U ni-versității de Stat a R. Mol do va. De ce ați simțit nevoia să vă com-ple tați studiile tehnice cu cele e conomice?

‒ Am ales studiile la Universitatea Teh nică, pentru că încă de pe băn ci-le școlii eram pasionat de toate dis-ciplinele tehnice și încă de când e ram elev pentru mine a fost clar sco pul de a urma studiile în această di rec-ți e. De aceea, după finalizarea stu-di ilor la școală, cu note foarte bu ne, am decis să mă înscriu la cea mai bună universitate din vremea a -ce ea, și anume Universitatea Teh-ni că din Moldova - Facultatea de e nergetică, specialitatea Sistemele E lectrice. După absolvirea facultății mi-am început activitatea în acest do meniu, iar după un timp am ajuns să dețin funcții de conducere la în tre-prinderile la care activam. Acest lu cru presupunea necesitatea ges ti o nării eficiente a activității din toa te pun-cte le de vedere, inclusiv din punct de vedere economic, ceea ce m-a fă-cut să înțeleg că, pe lângă stu diile tehnice pe care le aveam, tre buia

să urmez și studii economice pen tru a-mi perfecționa activitățile de ma-na gement.

„Am muncit foarte mult în viață”

‒ Aveți peste 40 de ani în do me niul energetic și o carieră interesantă. Ați început ca lă că tuș la Uzina de Tractoare a Municipiului Chișinău, apoi mai stru în Întreprinderea de Rețele Electrice Chișinău, ați con tinuat cu studii universitare, ați obținut do uă doctorate și ați avut fun cții importante de con-du cere în industria energetică a R. Mol dova și în învățământul u -ni versitar. Cât de greu a fost dru-mul dumneastră profesional și cum ați reușit să ajungeți în vâr ful piramidei, cum se zice, a dică pâ-nă la poziția de director ge neral a trei întreprinderi con se cutiv și la cea de decan al Fa cul tății de Ști ințe Economice? Ați putea să men ționați și câteva pro iecte de suc ces realizate?

‒ Drumul meu profesional nu a fost de loc ușor de parcurs, fiindcă a cesta s-a desfășurat exact pe in ter valul de timp în care am activat per manent în do meniu, începând ca tânăr specialist la Rețelele E lectrice Chișinău - în ca-litate de mai stru, apoi maistru su -perior, șef de sector, adjunct a di-rec torului teh nic, director tehnic, ca într-un final să ajung și în funcția de di rec tor general al Întreprinderii de Re țele Electrice Chișinău. Consider că toate rezultatele pe care le-am ob ținut se datorează faptului că am mun cit foarte mult în viață, dar au fost în egală măsură și o consecință a activității mele în toate funcțiile des crise mai sus, adică de la simplu spe cialist și până la prima persoană cu funcție de răspundere într-o în-tre prindere. Menționez că în toată a ceastă perioadă am desfășurat în pa ralel și activitate didactică, prin cu-mul, atât la Universitatea Tehnică din Moldova, cât și la Universitatea de Stat din Moldova. Eram deci an trenat și în cercetarea temelor la discipline teh nice, precum și a celor economice, sus ținându-mi în tr-un final și tezele de doctor la am bele specialități. În a nul 2000 mi-am susținut doctoratul cu tema, „Ma na gementul în rețelele

e lectrice Chișinău” la Academia de Studii E conomice din Moldova, Fa cul-ta tea Ști ințe Economice, iar în anul 2001 am susținut teza de doctor cu te ma „Determinarea pierderilor de e nergie electrică în rețele și a pa-ra metrilor instalațiilor cu consum re dus de energie electrică” la U ni-ver sitatea Agricolă din Republica Mol dova, Facultatea Mecanizarea și Electrificarea Agriculturii. De a se-me nea, în mai 2002 am publicat și o carte cu același titlu. Printre pro-iec tele de succes aș menționa și fap-tul că am realizat și patru brevete de invenție privind instalațiile cu frig na tural pentru răcirea laptelui și a fructelor.

Consider însă că proiectul cel mai de suc ces în domeniul rețelelor electrice a fost acela că, în perioada în care am ac tivat la întreprindere, am reușit să consolidez colectivul acesteia și să formez o echipă bine pregătită ca re a dus la creșterea rezultatelor e co-nomice ale întreprinderii, prin re-du cerea semnificativă a volumului pier derilor, ceea ce a făcut ca, într-un final, această întreprindere să de vină una din întreprinderile frun-ta șe ale sistemului energetic din R. Mol dova. O altă realizare pe care aș dori să o menționez este aceea că din punct de vedere tehnic am re-ușit să implementăm o schemă prin in termediul căreia alimentarea cu e nergie electrică a municipiului Chi-și nău a fost îmbunătățită, astfel în-cât au fost minimalizate riscurile ca re făceau ca pericolul deconectării mu -nicipiului de la energia electrică să fie substanțial redus. Totodată, în acest context, doresc să precizez că ulterior au apărut persoane co in te resate de investiții în acest do me niu, pentru ca într-un final statul să re ușească cu succes să transmită în treprinderea în gestiunea unui in ves titor străin din Spania, care și astăzi activează în R.

mai-iunie 2016 23

Moldova. Da to rită rezultatelor obținute la acea e tapă am fost decorat cu Or-di nul „Glo ria muncii” de către Pre șe-din te le Republicii Moldova, în semn de înaltă apreciere a meritelor mele de-o sebite față de stat și pentru munca în delungată și productivă și înalta mă -iestrie profesională în domeniul de activitate.

„Soarta a dictat să profesez în mai multe domenii energetice de activitate”

‒ Nu a fost greu să conduceți trei domenii atât de importante de ac tivitate în energie?

‒ Nu a fost deloc ușor! Dar se pa-re că la mine soarta a dictat ca în pe rioada mea de activitate ca spe-cia list să fiu nevoit să profesez în mai multe domenii energetice ale Re publicii Moldova, adică furnizarea e ner giei electrice la „Rețele Electrice Chi șinău”, producerea energiei e lec-tri ce și termice-la „CET-2”, S.A. și pro ducerea și furnizarea energiei ter mice la „Termocom” S.A.

Fun cțiile de conducere obținute ul-te rior, între anii 2001-2014, au în-sem nat pentru mine alte eforturi, de oarece nu era puțin lucru să fii di rector general la trei entități de im portanță vitală pentru energetica Moldovei: CET-2, Moldelectromontaj și Termocom. Toate rezultatele mele se datorează numai muncii depuse în întreprinderi de o importanță ma joră pentru sistemul energetic al Mol dovei. Pozițiile pe care le-am de-ți nut în calitate de director general la aceste trei mari întreprinderi au în semnat pentru mine ceva foarte im portant, fiindcă responsabilitatea pu să pe umerii unui conducător al unor astfel de întreprinderi este enormă. Trebuie să subliniez că

„CET-2” S.A. era una din cele mai mari întreprinderi producătoare de e nergie electrică și termică din R. Mol dova, „Moldelectromontaj″ S. A. era printre cele mai mari în tre-prin deri care se ocupa de montarea e chipamentului e lectroenergetic în Mol dova, iar „Ter mocom” S.A. era u nica în tre prindere din R. Moldova ca re se ocupa de furnizarea energiei ter mice în municipiul Chișinău. Ţinând cont de specificul activităților fiecăreia din tre aceste trei întreprinderi, prin-ci palul meu obiectiv în calitate de di-rector general a fost acela de a a sigura buna lor funcționare și de a nu admite crearea situațiilor în ca re să fie afectați consumatorii. Aș dori să menționez faptul că toa te în treprinderile pe care le-am con dus de pe poziții de manager au în re gistrat permanent doar rezultate po zitive din toate punctele de ve de re. De exemplu, când am preluat con du cerea „Moldelectromontaj” S.A, în treprinderea se afla într-o sta-re foar te delicată și complicată, pen-tru ca, după numai un an de zile să creas că numărul angajaților și vo-lu mul de lucru, ceea ce, evident, a avut ca rezultat creșterea veniturilor în treprinderii. În plus, la „CET-2” S.A. și la „Termocom” S.A. pe lângă activitățile tehnice, am condus de a -se me nea o politică de întinerire a spe -cia liștilor care activau la aceste în tre-prin deri.

‒ În paralel cu funcțiile de răs pun-de re din industria energetică, ați desfășurat și o permanentă activitate în învățământul su pe-rior unde ați ocupat toate gra-de le științifice până la cea de decan al Universității de Stat-Facultatea de Științe economice din R. Moldova. Cum ați reușit să îmbinați cu succes partea de pro ducție din industrie cu cea te oretică din învățământ?

‒ Da, în paralel cu activitatea din aceste întreprinderi am desfășurat și o activitate didactică care s-a in-tensificat mult după susținerea te ze-lor mele de doctorat în științe tehnice și economice. Așa s-a întâmplat, ca în viața mea, soarta să-mi ofere și po-sibilitatea de a fi și conducătorul unei întregi facultăți, adică să devin în-tre 2009-2010 decanul Facultății de

Economie la Universitatea de Stat din R. Moldova, funcție pe care am fost nevoit să o abandonez în anul 2010 când am fost numit director ge neral la „Termocom” S.A. Știți, eu întotdeauna am optat pentru a propierea științelor teoretice de par tea de producție sau invers, având ca exemplu și activitățile în acest sens ale specialiștilor de peste ho tarele Republicii Moldova, inclusiv a celor din România. De asemenea, prac tic toate întreprinderile pe ca-re le-am condus în calitate de di-rec tor general au devenit membri colectivi ai CNR-CME. Am pledat per-manent pentru participarea mea și a colaboratorilor mei la conferințe na ționale și internaționale, precum și la Forumul Regional de Energie – FOREN-, organizat la fiecare doi ani de către CNR-CME, în cadrul căruia se efectuează continuu un foarte util schimb de experiență cu specialiști din diverse domenii.

‒ Sunteți unul din autorii con-ceptului de reformare a sis te-mului termoenergetic din Mu-nicipiul Chișinău, datorită că ru-ia livrarea agentului termic la consumatori a trecut la un sin-gur furnizor. Ce rezultat benefic a avut acest proiect și cum au re-simțit consumatorii acest lu cru?

‒ Da, eu am venit cu ideea de a re-for ma sistemul termoenergetic al municipiului Chișinău prin fuzionarea în treprinderilor producătoare de energie termică și electrică „CET-1” S.A. și „CET-2” S.A. cu în tre prinderea transportatoare și fur nizoare de energie termică, „Termocom” S.A. Această idee am pro pus-o în anul 2001, când eram di rector general la „CET-2” S.A. Spre re gretul meu, ideea aceasta nu a fost im ple-men tată până în anul 2013-2014. E fectele neimplementării acestui pro iect au dus la pierderi enorme în sis temul termoenergetic al Re pu-bli cii Moldova și s-au răsfrânt direct a supra consumatorilor. Scopul prin-ci pal al fuziunii întreprinderilor men-ți onate a fost acela de a îmbunătăți ca litatea serviciilor prestate, de a mic șora cheltuielile, de a atrage in-ves tiții externe prin intermediul că rora să fie modernizat întregul sis tem. În prezent, proiectul pri-

24 mai-iunie 2016

vind fuzionarea întreprinderilor es te deja implementat, astfel în cât pro -ducerea, transportul și fur ni za rea energiei termice în mu ni cipiul Chi -șinău este realizată de către o sin-gu ră întreprindere, „Ter mo e lec tri ca” S.A. Ca rezultat, au apărut pri me le pro iecte in ves ti ționale la noua în tre-prin dere, re a li za te de către Banca Mon dială care a atribuit deja prima tran șă de 40 de milioane de dolari și ur mează să mai atribuie și alte sume în acest scop.

Un alt proiect de succes a fost im-ple mentarea punctelor termice in-di viduale din blocurile de locuințe, me nite să îmbunătățească calitatea ser viciilor și costul acestora. Acest pro iect a fost realizat cu participarea Gu vernului Suediei care a acordat gran turi în acest scop. După părerea mea, acesta este un proiect cu mari per s pective, fiindcă în calitate de con ducător al întreprinderii „Ter mo-com” S.A. mi-am stabilit ca o biectiv in vestirea surselor în tre prin de rii ob-ți nute de aceasta cu titlu de ve nit în implementarea pro iectului pri vind punctele ter mi ce individuale la blo-cu rile lo ca tive. Consider că re zultatul be ne fic al reformării sis te mului ter-mo energetic constă în creș te rea ca lității serviciilor prestate, mic șo -rarea costului agentului termic pen -tru consumatorii finali, re du ce rea pier derilor, îmbunătățirea ma na ge-men tului, și nu în ultimul rând, cre-area premiselor pentru dez vol ta rea în continuare a sis te mu lui. Con su-ma torii au resimțit e fec tele re for-mării sistemului ter mo e ner ge tic al mu nicipiului Chi și nău, prin scă de rea cos tului unei gi ga calorii. De ase me-nea, s-au creat pre mise reale pen tru mic șorarea în con tinuare a costului a cestora, și a a părut un sin gur subiect ca re are și ca litatea de pro ducător, și cea de fur nizor.

„Un bun conducător trebuie să fie OM, în primul rând”

‒ Este impresionant ceea ce-mi povestiți. Sunteți un spe-cia list cu înaltă calificare și ați fost manager de succes al unor im portante întreprinderi. Ca re trebuie să fie cele mai im por -

tante calități pentru ca un con-du ctor să poată obține re u și tele dum neavoastră?

‒ Un bun conducător trebuie ca î nainte de toate să fie el însuși un OM la care să predomine omenia. Nu în zadar există zicala „A fi șef es te o întâmplare, dar a fi om es te un lucru mare”. Am încercat ca pe parcursul ac tivității mele să mă pun mereu în locul fiecărui om ca re se afla în su bor-di nea mea, și, de fiecare dată când tre buia să iau decizii importante, lu-ăm în con si de rație acest fapt. Pe de altă parte, un bun manager trebuie să fie în pri mul rând un bun profesionist în domeniul în care activează, să fie bine organizat, să poată lua de ci zii echilibrate și la timp, să poată co-mu nica cu oamenii, și, nu în ultimul rând, să poată „auzi” toți oamenii cu care lucrează.

‒ Zicala asta a dumneavoastră o știu și eu de la mama mea, care mi-o repeta mereu, și de multe ori mă gândesc cât adevăr se află în aceste cuvinte. Referitor la evenimentele științifice des-pre care ați vorbit adineauri, știu că pe data de 18 februarie 2016 ați participat cu o lucrare pri vind dezvoltarea cooperării în domeniul energiei la Masa Ro tundă organizată la Chișinău de către CNR-CME în colaborare cu Universitatea Tehnică a Mol-do vei. Există deja o veche și fru-moa să colaborare între cele do-uă organisme, ceea ce este îm-bu curător. Cum vedeți în viitor

a ceastă colaborare?

‒ La Masa Rotundă din 18 fe brua-rie 2016 care a avut loc în in cin ta Facultății de Energetică a U niversității Tehnice a Moldovei, eu am propus crearea la Chișinău a unei fi liale a CNR-CME în fruntea căreia să fie Facultatea de Energetică și In ginerie Electrică a Universității Teh nice din Republica Moldova și la care să participe, în calitate de mem bri, marile întreprinderi din sis temul energetic al R. Moldova. Scopul principal al creării la Chi și nău a unei filiale a CNR- CME este acela de a apropia sistemul e -ner getic al Republicii Moldova de cel al Uniunii Europene prin in ter me-diul metodelor aplicate în sis te mul energetic al României. De a se menea, prin aceasta s-ar realiza o cooperare reușită în domeniul e ner getic între Republica Moldova și Ro mânia.

‒ Care sunt proiectele dum nea-voas tră urmatoare?

‒ Evident că am în vedere mai multe pro iecte pentru viitor. Mă voi referi doar la câteva din ele care țin direct de sistemul energetic și care sper să fie implementate în anii următori. În primul rând, în condițiile în care R. Moldova are un deficit de energie e lectrică pe prim plan, eu consider ne cesară mărirea cu până la 600 MW a capacității întreprinderii pro-du cătoare de energie electrică, „Ter-mo electrica” S.A. care este recent în ființată prin fuzionarea „CET-1” S.A, „CET-2”, S.A. și „Termocom” S.A. Un alt doilea proiect la care

Cu delegația CNR-CME la Academia de Științe a R. Moldova, Chișinău, 2012

mai-iunie 2016 25

țin mult este implementarea co-ge nerării la cazangeriile mari din mu nicipiul Chișinău, care să aibă ca efect utilizarea acestora în sco-pul producerii energiei electrice și termice a căror capacitate să a jungă la cel puțin 100 MW. Îmi mai doresc realizarea implementării pe teritoriul R. Moldova a stațiilor/sub sta țiilor electrice 10/04 kW în corp de beton, fiindcă cele care sunt în prezent exploatate de furnizori sunt deja uzate, au depășit de mult termenul de exploatare și nu mai corespund cerințelor de se cu ri tate. Nu în ultimul rând, aș dori foar te mult punerea în practică a proiectului privind în che-ierea con trac telor directe dintre fur-ni zor și con sumatori, astfel încât să dis pară ter țele persoane.

‒ Aveți proiecte frumoase și am-bi țioase și m-aș bucura mult să se poată realiza. Acum, aș vrea să descopăr puțin din O mul ca-re se ascunde dincolo de Pro-fe sionistul Mihai Cernei, iar pentru asta vă rog să-mi răs-pun deți la câteva întrebări mai ne convenționale:

‒Care sunt satisfacțiile cele mai mari pe care le-ați avut până acum pe plan profesional și per-so nal?

‒Satisfacțiile cele mai mari pe care le-am avut, le am și le voi avea mereu pe plan profesional sunt acelea că am reușit să fiu manager principal/di-rector general la patru dintre ce le mai importante și mai mari în tre prinderi din sistemul energetic al Republicii

Moldova: „Rețelele E lectrice Chișinău” S.A., „Centrala E lectrică cu Termoficare nr.2” S.A., „Moldelectromontaj” S.A., „Ter mo com” S.A. De asemenea, mă mân dresc și cu faptul că, în paralel, am re ușit să îmi fac studiile și să obțin ce le două titluri de doctor, ca mai apoi să obțin și titlul didactic de con ferențiar universitar în economie și management în energetică la Fa-cul ta tea de Economie a U niversității de Stat. Mă bucur la fel de mult pentru că pe parcursul anilor am putut ajuta la renovarea bisericii din sat și a Mănăstirii Teodor Tiron din Mu nicipiul Chișinău, precum și la re-no varea altor biserici din țară, fap te pen tru care m-am învrednicit să fiu de corat cu mai multe ordine și medalii de către Patriarhia din Fe derația Ru să precum și de către Mi tropolia Mol do-vei, cu care mă mân dresc mult. Sa-tis facțiile pe plan per sonal sunt legate în principal de fap tul că am o familie îm plinită, iar mân dria mea cea mare o reprezintă cei patru nepoței, doi bă ieți și două fe tițe, în fața cărora mă to pesc și cu ca re petrec orice clipă li be ră cu o plă cere fără egal.

‒ Ați avut un mentor special în via ță?

‒ Nu pot spune că am avut un men-tor la care să mă gândesc în mod spe cial. Eu consider că fiecare om tre buie să lucreze mult cu el însuși ca să acumuleze mereu cunoștințe noi.

‒ În general aveți o viață îm pli-ni tă, pentru care însă ați muncit enorm. S-a întâmplat să aveți și in satisfacții?

‒ Ca orice om, am și eu insatisfacțiile me le. Acestea sunt legate strict de aceea că soarta a făcut să nu re-ușesc să fiu în prezent antrenat în proiectele care se derulează ac tual-mente în sistemul energetic al Re-pu blicii Moldova.

‒ Știți cum se întâmplă, soarta are socotelile ei în ceea ce ne pri vește pe noi. Însă trebuie să gân dim tot timpul pozitiv, ca atare o să vă pun o întrebare fru moasă: Care sunt plăcerile dum neavoastră cele mai mari?

‒ Plăcerile mele mari sunt legate di-rect de rezultatele pozitive pe care le obțin în tot ceea ce fac, deoarece con secința acestora este în folosul ce lor care mă înconjoară.

‒ După o întrebare caldă, vine una re ce, știți cum se spune (zâmbim a mândoi). Care au fost supărările vie ții care v-au marcat cel mai mult și cum le-ați depășit?

‒ Supărările vieții mele sunt legate de pier derea oamenilor dragi mie. Una din ma rile dureri a fost când l-am pierdut pe tata, apoi pe fra te le cel mijlociu care a decedat la o vârstă relativ tânără, și, la scurt timp după aceea, a decedat și ma ma. Nu cred că momentele gre le pot fi de pășite cu adevărat, pen tru că efectele acestora rămân pre zen te permanent în gân dul și în su fle tul oricărui om. Existența mea în continuare este datorată faptului că am credință în suflet și, ori de câte ori am posibilitatea, merg în lăcașuri sfinte și mă rog Domnului să mă ajute. Am reușit chiar să ajung și în Țara Sfântă, Israel și am fost de mai multe ori pe Muntele Atos în Grecia, ceea ce mă întărește ori de cîte ori nu merg acolo.

‒ În familie, cum sunteți ca soț și ca părinte?

‒ Cred că la această întrebare ar trebui să răspundă soția mea (râde, teribil de a muzat). Însă odată ce, nu demult, am săr bătorit peste 35 de ani de căsătorie cu una și aceeași persoană, presupun că to tul este bine (râdem amândoi). Avem do uă fete de care suntem tare mândri și care au

Sf. Mare Mucenic Teodor Tiron - Hramul Sfintei Mănăstiri Ciuflea

26 mai-iunie 2016

studii superioare, una dintre ele fiind deja doctor în științe economice. Am-bele mele fiice sunt căsătorite și lu-crea ză, au familii frumoase și fiecare din tre ele are câte doi copii. Consider că toa te aceste realizări ale fetelor mele au fost posibile ca urmare a educării lor în a cest spirit de către ambii părinți.

‒ Sunteți extrem de ocupat și per ma nent desfășurați mai multe activități în paralel. Cât timp dedicați familiei, în general?‒ De fiecare dată cînd am timp liber, fac tot posibilul ca acesta să fie petrecut în sî nul familiei.

‒ Sunteți o explozie de energie și vi vacitate. Sunteți, de asemenea, un om extraordinar de bun, dar și a utoritar când este cazul. Ce se as cun de de fapt în spatele acestor a tribute ale dumneavoastră?

‒ De fire sunt emotiv, iar toate emoțiile me le depind de situația dată. Însă, este clar că îmi doresc, ca orice om, să am par te de cât mai multe emoții pozitive, ge nerate de absolut tot ce-i

bun, frumos și armonios în jurul meu.‒ La nervi cum reacționați?‒ Ei, trebuie să recunosc că sunt o fire ner voasă, dar fac tot posibilul să îmi stă pî nesc nervii și emoțiile.

‒ Dar la bucurii?‒Reacția la bucurii este una o biș nu-i tă, și-mi doresc mie și celor din jur să aibă par te în viață de cât mai mul te bucurii.

‒ Cu firea dumneavoastră ge ne-roa să, cred că vă atrageți mulți prieteni, nu-i așa? ‒ Eu nu cred că trebuie să te com-porți în tr-un mod special pentru a-ți a trage pri eteni mulți. Cred că pentru a avea pri eteni, un om trebuie să ai-bă un com por tament sincer, pornit din suflet și ne con di ționat. Cel mai im portant este însă ca tu însuți să fii OM, în cel mai larg sens al a cestui cu vânt.

‒ Știți cum se spune, nu e om cel care nu are și dușmani. Cum vă purtați cu ei, dacă există?‒ Cu dușmanii mă port în așa fel încât aceștia să nu fie provocați de mine

la dez voltarea relațiilor dușmănoase. Eu în cerc să le fac doar bine și să nu le atrag a tenția.

‒ Aveți vreo pasiune în mod special?‒ Nu am pasiuni speciale. Pasiunea mea cea mai mare a fost și este lu-crul bun pe ca re l-am făcut și îl fac în continuare în pro fesia mea.

‒ Care sunt dorințele dum nea-voastră cele mai mari in pre zent?‒ În prezent, cel mai mult îmi doresc ca eu și cei apropiați mie să fim cu toții să nă toși, să ne aibă Domnul în pa ză și sper ca în continuare să pot ac tiva în sistemul e nergetic, ast fel încât să poată beneficia cât mai mul-tă lume de profesionalismul meu.

‒ Domnule profesor, am avut o mare bu curie să realizez acest in terviu cu du mneavoastră și vă mulțumesc din su flet pentru tim-pul acordat. Încă odată m-ați co-pleșit cu energia și cu bu na dis-po ziție de care dispuneți și mi-ați fă cut ziua mult mai frumoasă. Es te de admirat modul în care re-u șiți să emanați atâta bucurie și dra goste de viață, deși știu cât de mult mun ciți și cât efort depuneți pen tru re a lizarea fiecărui proiect în care sun teți implicat.

Să vă ajute Dumnezeu să re a lizați tot ceea ce v-ați pus în gând, să fiți sănătos și să vă ve deți nepoții mari.

Abia aștept să vină luna iunie și să ne revedem din nou la lu cră-rile FOREN 2016, organizate de CNR-CME la Costinești, Vox Ma-ris Grand Resort, pe malul Mă rii Ne gre. De asemenea, în trea ga e chipă de la CNR-CME va fi în-cân tată să întâmpine de le gația Re publicii Moldova la FOREN, pen tru a consolida în con tinuare fru moasele noastre re lații de co-la borare.Până atunci, să auzim numai de bi ne! n

19 martie 2016

Înconjurat de nepoți

Vizita delegației R. Moldova la Rafinăria Petrotel, Ploiești, 2014

mai-iunie 2016 27

Părintele apei grele din România, savantul Marius Sabin Peculea, la 90 de ani... Ing. Victor Vernescu, Consilier CNR-CME

Prof. Elena Ratcu, Consilier CNR-CME

13 aprilie 2016

Este ziua în care, cu 90 de ani în urmă, în 1926, se năștea cel ce avea să devină fizicianul, inginerul, a cademicianul și, mai presus de toate, Omul Marius-Sabin Peculea.

Personalitatea acestuia a fost o magiată, într-o atmosferă de caldă pri etenie și respectuoasă apreciere în cadrul generos și de înaltă ținută și reprezentativitate al Academiei de Științe Tehnice din România.

Ne-au făcut o deosebită impresie cu vintele rostite de remarcabile per -sonalități ale lumii științifice din Ro -mânia care au adus, fiecare în par -te și toți la un loc, respectuoase o -magii „tânărului nonagenar” al că rui spirit viu rămâne un imbold de via ță pentru reprezentanții tinerelor ge -nerații care doresc să urmeze dru -mul de permanente căutări, de ne-li niști creatoare, de dăruiri con ti nue și în orice condiții, pentru a firmarea Ro mâniei pe firmamentele ști in ți-fi ce, economice, educaționale ale lumii.

Cele ce urmează reprezintă ni-mic altceva decât o spicuire din a locuțiunile celor care au vorbit în tru admirația marelui sărbătorit și vom începe cu cele spuse, în in-tro ducere, de dl Ion Ștefănescu, cel care a avut privilegiul de a lucra în imediata apropiere a savantului Marius-Sabin Peculea încă din 1970, când au pus, împreună, primii piloni ai viitoarei «Uzina „G”» și care i-a suc cedat la conducerea acesteia (succesul Uzinei G, ne spunea la o discuție privată academicianul Pe-culea, constă în faptul că de la în ce-put și până azi -46 de ani- n-a avut decât doi directori) citându-l pe sărbătorit, devoalând secretul cre a-ției de la idee la realitate: „Am să vă spun cum cred eu că se poate să ai succes: întâi trebuie să investești în

ideea ta. Dacă tu crezi într-o idee, atunci ești dator să investești ceva. A doua condiție pentru a avea suc-ces este să riști. Noi, cei care lu-crăm în cercetarea științifică, știm că atunci când te apuci să studiezi la o temă nu știi care va fi rezultatul cer cetării tale. Este posibil să nu ob-ții un rezultat spectaculos. De a ce-ea vă sfătuiesc să țineți seama de această formulă a succesului, pe ca re am descoperit-o după o viață de muncă!” Ce nu a spus vorbitorul, pen tru a nu prelungi, probabil, cu-vân tul, este continuarea firească și a nume că succesul, în realizarea lui, im pune și perseverență, tenacitate, pu terea de a o lua mereu de la în-ce put.

Personalitatea unui om, spunea în cuvântul său prof. dr.ing. Radu Mun teanu de la U.T. din Cluj-Napoca, reprezintă cea mai înaltă sin teză sufletească fiind o valoare mo rală și profesională, un deziderat etic sau estetic, pe care mulți își propun să-l ajungă și puțini îl ajung în adevăr. Ea este o realitate în-treagă a omului și lo cul de întâlnire în tre schimbare și per manență, dar și creația gândirii ce lor din jur.

În acest context, academicianul Ma rius-Sabin Peculea reprezintă

o individualitate umană care se opune topirii în colectiv, printr-un sistem înnăscut de preferințe și de respingeri, printr-o formă de e xis-ten ță intelectuală ce nu s-a des min-țit niciodată.

Ne-am obișnuit să vorbim despre cu noștințele noastre ca despre niște a mintiri îndepărtate, dar figura dis-tin să a academicianului Marius Pe-cu lea se desprinde în lumină, ca a o mului pentru care cuvântul este um bra faptei și semn al ideii...

Academicianul Marius Peculea s-a năs cut la Cluj, spunea dl Radu Munteanu, unde gândul său de copil s-a aliat cu inteligența cultivată în școa lă zburând peste o lume de

Marius Peculea la susținerea tezei de doctorat

28 mai-iunie 2016

vânt și lipsită de certitudinea gravitației. Studiile liceale urmate la Cluj, Sighișoara și Sibiu au fost completate de cele universitare la Politehnica ti mișoreană. Pentru fiecare dintre noi, la fel ca pentru profesorul Ma rius Peculea, trecutul profesional sea mănă cu un fel de lampă așezată la intrarea în viitor, pentru a risipi o parte din incertitudinea ce-l a co-peră. Academicianul Marius Pe cu lea a înțeles încă din tinerețe că cer cetarea științifică înseamnă a cu noaște un lucru pe bază de ar gu mente în cadrul unui mare efort co lectiv de adaptare, prin care se re alizează pătrunderea prin spirit a realității exterioare. Alături de re a li-zările tehnico-inginerești, spunea și dl. Florin Tănăsescu, Omul și a ca demicianul Marius Peculea s-a afirmat și printr-o realizare a cărei va loare aproape că le copleșește pe ce lelalte: formarea a numeroase ge ne rații de cercetători apți să rezolve ori ce problemă, oricât de grea, să di ndu-le în minte convingerea că tră iesc în prezent, trebuind să gân deas -că în viitor.

Personalitate cu un rafinat eu ex te-roceptiv, preciza dl Munteanu, în căr-cată de știință și de modestie, profesorul Marius Peculea a știut să fas cineze multe generații de discipoli cu lecția demnității sale umane. Pen tru valoarea operei sale, distinsul om de știință Marius Peculea este re cunoscut pretutindeni unde a fost prin lume, iar atunci când vorbim des pre excelență, „vremurile sunt sub oameni”. Un om dintre a ceș tia este și Domnia Sa căruia i se po tri veșțe sintagma de „creator de școa lă” sprijinită pe o educație so lidă, pe rigorile bunului simț și pe e leganța raporturilor cu cei din jur. Antrenat mereu în cercetare, pre ocupat constant de echilibru, a ca de micianul Marius Peculea are ra rul privilegiu de a valorifica clipa, mo mentele esențiale ale

vieții, o por tunitatea științifică și respectul pen tru muncă, dar și dragostea de țară și de neam. Confesându-se, pro fe sorul Radu Munteanu spu nea cu elocință și cu respect că mo mentele trăite împreună cu a cademicianul Marius Peculea ne-au a rătat că religia sa este cea a unui om care iu bește lumea, nu a unuia ca re se îndoiește de ea. El ne-a lă sat de-a lungul anilor, mai mult de cât o colaborare sau cunoștințe, mai mult decât invenții sau cărți, ne-a lă sat accesul la o nouă morală. Iar în centrul acestei morale se află chiar ziua de azi și drumul spre zi le le următoare, îndemnându-ne să transformăm ce-am câștigat în școa lă, într-o speranță. Fiindcă tim pul pe care-l trăim este singurul ca re ne aparține cu adevărat și de pin de de noi ce chip îi vom da ...

Marius Peculea, în aprecierea dom nu lui prof.dr. Florin Tănăsescu, es te savantul patriot pentru o țară ca re încearcă să se lupte cu ceva a parent inaccesibil pentru ea dar care, prin forța minții, a devenit o re alitate, înscriind România în rân dul țărilor mari din punct de ve de re științific. Vorbind despre apa grea, una dintre creațiile de ră su net ale sărbătoritului, prof. Florin Tă năsescu a spus: „...în realizarea ei, fizicianul Marius Pe cu-lea a i maginat un fenomen, iar in gi ne-rul Marius Peculea a imaginat mij loacele prin care o idee poate de ve ni o realitate palpabilă, acest du blet (binom) «fizician-inginer» do minând toate realizările din viața sa. La aceste două vârfuri, ale unui tri unghi, ocupate de fizician și de in giner l-aș adăuga pe cel de-al tre ilea și anume «Omul» Marius Pe cu lea care a știut întotdeauna să stea alături de oamenii pe care i-a con dus și cărora le-a dat mereu sen timentul de părtaș”. Apreciere în tărită de Președintele ASTR, am fi-trionul evenimentului, dl. Mihai Mihăiță

Ansamblul Uzinei „G” (1970)Uzina „G″ devenită Institutul de Criogenie și Separări de Izotopi (ICSI)

Rm. Vâlcea (1991)

mai-iunie 2016 29

care afirma: „...mă declar în măsură să vorbesc, în cunoștință de cauză, despre un OM ale cărui da te naturale sunt armonizate în tr-o asemenea măsură cu datele pro fesionale încât s-au constituit în tr-o osmoză firească prin faptul că la Marius Peculea bunul-simț, modestia, fibra intelectuală a u ten ti că, toate acestea, formează un tot definitoriu”,

Cu referire la Uzina de apă grea de la Halânga, domnul Florin Tănăsescu a re-marcat că aceasta a confirmat, în mulții ei ani de funcționare, (și în calitatea produsului fabricat am spu ne noi) apetitul românului pen tru tehnică și al domnului Peculea ca ilustru reprezentant al său. A firmație legitimată și de domnul Mihai Mihăiță care, referindu-se la con -tribuția esențială la realizarea u zinei de apă grea ca una din re a li zările Uzinei G, spunea: „Încerc să in tuiesc ce se petrece în sufletul său, [Marius Peculea] acum, când uzina pe care a conceput-o, a proiectat-o și a transpus-o în realitate se a flă în tr-o situație de-a dreptul dra-ma ti că, asemenea multor altor reușite cer te ale unirii științei și tehnicii cu in -dustria românească, evident cu par tea ei performantă”.

Nu putem încheia fără a aminti ci titorului câteva din realizări ob ți nute în cadrul pilotului de apă grea de la Uzina G, din cele pre zen tate de dl. Ion Ștefănescu, astfel: Sta bi lirea schemei optime a in sta-la ției industriale, care include o cas ca-dă de două etaje, transferul de u teriului între etaje făcându-se pe linie de lichid; Testarea unor ma te ria le noi rezistente la ac ți unea H2S pentru construcția e chipamentelor de schimb izotopic; Pro-

iectarea și testarea presetupelor com-pre soarelor de recirculare a H2S; Pu ne-rea la punct a procesului de pi ri ti zare; Punerea la punct a me todelor de analiză izotopică la instalațiile de schimb izotopic și distilare, și a procesului de preparare H2S.

Pe 9 august 1976, la Uzina „G” Rm. Vâlcea se producea prima cantitate de apă grea cu o concentrație de 99,8% D/H+D.

În final amintim și câteva din suc ce-sele științifice ale sărbătoritului: 30 brevete de invenție, 6 cărți în do meniul separării izotopilor și a termodinamicii, 90 de lucrări pu bli cate și peste 126 de participări la conferințe științifice. Premii și me da lii (6 de aur, 4 de argint, 2 de bronz). Distincții ale statului român: Me-dalia Meritul Stiințific (1969 și 1979), Ordinul Meritul Stiințific cl. a II-a și cl. a III-a (1974, res pec tiv 1981), Premiul „Dragomir Hurmuzescu” al Academiei Române (1981), premiul „Ionel Purica” pen tru contribuții în Energetica Nu-cle ară (1993), premiul special pen tru contribuția la dezvoltarea ter motehnicii românești (1995), Or di nul pentru merit în grad de mare ofițer (2000). „Cetățean de onoare al Mu nicipiului” în Cluj-Na-po ca (1996) și Rm. Vâlcea (2008). „Doctor Ho noris Causa”: Universitatea Teh ni că din Cluj-Napoca-(1995), U ni-versitatea Tehnică de Construcții Bu -curești-(1996), Universitatea din Craiova-(1996), Universitatea din Oradea-(1998), Universitatea O vi dius din Constanța-(2000), U niversitatea Po-litehnica Ti mi șoa ra-(2000). Mem bru titular al A ca de miei Române (1993),

De la stânga la dreapta, în ambele fotografii: Ioan Ștefănescu, Marius Peculea, Vasile Stanciu, Liviu Prodanin anii 1971 si 2011

30 mai-iunie 2016

membru al Academiei E uropene de Stiințe și Ar tă Salzburg (1996), membru al A ca demiei de Ști in țe Tehnice din Ro-mânia (1998).

În acest moment aniversar în ca-re, după cum spunea dl. Mihai Mihăiță, vârsta biologică nu este ni-ci pe departe echivalentul vârstei spi rituale, dorim să se reverse, (ce po etic spunea dl. Florin Tănăsescu) a supra academicianului Marius-Sa bin Peculea sentimentele noastre de aleasă prețuire savantului și O mului de cetate pe care acesta îl re prezintă. Astăzi și acum, spunea și dl. Radu Munteanu, am pus încă o cariatidă care să sprijine instituția ad mirației pentru poporul român fi in d că numai având valori, idoli și e xemple se poate construi un viitor!

Es te cu valoare de postulat afirmația că, dacă n-ai trecut, nu vei putea a vea viitor și acest lucru se uită cu prea condamnabilă ușurință în zilele noas-tre.

Consiliul Director al CNR-CME, Se-cre tariatul executiv și colectivul de re dacție al buletinului informativ „Me sagerul Energetic” se alătură tu-turor acelora care doresc cu sin ce -ritate academicianului Marius-Sabin Peculea Ani mulți de viață în mij -locul celor dragi și al colectivelor ca re l-au apreciat și îl apreciază de o viață pentru ilustra sa viață pusă în slujba patriei sale și a poporului său.

La mulți Ani Domnule Marius Sabin Peculea! n

MESAGERUL ENERGETICColectivul de redacţie:

Redactor Responsabil: Dr. ing. Gheorghe BălanMembri și referenți științifici (în ordine alfabetică):

Prof. dr. ing. Niculae Napoleon Antonescu, Ing. Dragoș Gabor,Prof. dr. ing. Nicolae Golovanov, Dr. Ing. Gheorghe Indre, Ing. Cătălin Marinescu,

Prof. dr. ing Virgil Mușatescu, Dr. ing. Alexandru Pătruți, Prof. dr. ing. Ionuț Purica, Prof. Elena Ratcu,

Dr. ing. Vasile Rugină, Ing. Anton Vlădescu, Ing. Victor Vernescu, Drd. ing. Călin Vilt, Ing. George Constantin

Referent layout: Ing. Silvia PrundianuTraduceri: Drd. Luminiţa Durău

Tehnoredactare şi machetare: Drd. Luminiţa DurăuEditare: Image Photo Production

Secretariat Executiv CNR-CME: Telefon: 0372 821 475; 0372 821 476; E-mail: ghbalan@cnr-cme.ro;

Website: www.cnr-cme.ro

*Notă: Toate drepturile asupra acestei publicații sunt rezervate Asociației CNR-CME. Orice reproducere, integrală sau parțială, prin indiferent ce mijloace, a materialelor apărute în paginile publicației se poate face numai cu aprobarea Asociației. Opiniile exprimate în

articolele publicate în Buletinul informativ aparțin autorilor.

mai-iunie 2016 31

Noi suntem viitorul e nergeticii româ nești

Cea de-a doua ediție a Galei „Doamne în energie”, organizată de publicația Focus Energetic condusă de doamna Gabriela Moroianu, s-a desfășurat la Athénée Palace-Hilton în ziua de 4 aprilie 2016. Unele dintre doam nele cu cele mai frumoase re zul tate în sec torul energetic au pri mit diplome de excelență pentru a le răsplăti ac ti vitatea de excepție, re zultatele fru moa se, dăruirea și pro fesionalismul.

Într-un cadru elegant și o at mos fe ră rafinată, răsfațate de ariile in ter pretate de doamna Doina Scrip caru, prim solista Teatrului Național de Opertă „Ion Dacian” și amuzate de prestidigitațiile magicianului Ver di ni, doamnele în energie Corina Popescu și Felicia Răcășanu (Mi nis terul Energiei), Sorana Baciu (Mi nisterul Economiei), Corina Lupu (Ministerul Mediului), Monica Hodor (ENEL), Lucica Tarara (Mi nis terul Finanțelor), Geta Coman (Trans energo), Irina Tache (ANRE), Gabriela Milea (Oficiul Con curenței), Alina Rușanu (ALRO Sla tina), Daniela Iordănescu (Hi dro electrica), Laura Constantin (Nu clearelectrica), Cătălina Dra go mir (RWEA), Genica Bobeică (CE Oltenia), Dana Cănea (AFEER); O limpia Vădean (Verbund Ro mâ nia), Teodora Vasâlcă Cimpoi (Evenimentul Zilei). Premiul pentru „O viață dedicată energeticii ro mâ nești” a fost acordat doamnei Doi nei Vișa (Banca Mondială).

Diploma de excelență pentru „Vi zi unea inovatoare în do-me niul e nergetic” a fost acordată ti ne relor membre ale Pro gramului VLER, CNR-CME (Viitorii Lideri E ner geticieni din Ro mânia): Ioana Gafton (Ernst&Young), Luminița Du-rău (CNR-CME), Alisa Manoloiu și Gabriela Sava (UPB), ce le mai im plicate domnișoare în activitățile Pro gramului VLER, adevărate po ten ți ale Viitori Lideri Energeticieni din Ro mânia. Pentru o și mai mare vizibilitate, în cadrul

Consiliului Director CNR-CME din luna mai 2016, s-a reiterat a cor darea acestui premiu celor pa tru tinere VLER de către domnul Iu lian Iancu, președintele CNR-CME, doam na Gabriela Moroianu, di rector ge ne ral Focus Energetic și doamna Ella Ratcu, manager pro gram VLER.

Mulțumim și pe această cale pu bli ca ți ei Focus Energretic pentru pre miile a cordate tinerelor e nergeticiene și pen-tru permanenta sus ținere a pro gra melor CNR-CME și cele mai cal de fe licitări și u rări de succes celor pa tru ti nere pre mi ate, dar și tuturor mem bri lor Pro gra mu lui VLER.

Citiți mai multe pe: http://e ner gy-center.ro/actualitate-news/fo cus-energetic-a-premiat-doam ne le-din-energie/ și http://www . investenergy.ro/doamnele-din-energie-pre miate-de-focus-energetic/. n

Tinere VLER premiate la Gala „Doamne în Energie” Prof. Elena Ratcu, Manager Program VLER

FOREN 201612-16 JUNE, ROMANIAVox Maris Grand Resort, Costinesti

TIMETABLE FOREN 2016

LegendCH Conference Hall RTF Round Table at Forum level

DS Discussion Session RT Corporate Round Table

DS 1.1 Discussion Session 1, preferential subject 1 WF Workshop at Forum level

DS 1.2 Discussion Session 1, preferential subject 2 PS Poster Session

Date HOURS TECHNICAL AND SOCIAL EVENTS PLACE OF THE EVENTS11 June 1200-1800 Welcome to attendants / Participants Registration Vox Maris Grand Resort

Costinesti, Romania

Sund

ay,

June

12

830-1800 Welcome to attendants / Participants Registration

1000-1230 THE OPENING CEREMONYINTERNATIONAL EXHIBITION EXPO FOREN 2016

Vox Maris Grand ResortCostinesti, Romania

Expo Area

1500-1700 THE OPENING CEREMONY FOREN 2016o� ered by ENEL ROMANIA

Vox Maris Grand ResortCostinesti, Romania

Romania Hall

1700-1730 Co� ee break o� ered by ENEL ROMANIA

1730-1900 CONCERT / MUSICAL SHOWo� ered by TBC

1900-2000 WELCOME COCKTAILO� ered by ADREM

12-16June 830-1800 INTERNATIONAL EXHIBITION EXPO FOREN 2016

Mon

day,

June

13

HOURSDISCUSSION SESSIONS

CH 1Romania

300

CH 2Transilvania

150

CH 3Muntenia

80

CH 4Oltenia

80

CH 5Banat

80

CH 6Maramures

80

CH 7Moldova

60

CH 8Bucovina

20

CH 9Dobrogea

830-1000

KA 1- - - - - -

WEC Meetings PS

1000-1030 Co� ee break o� ered by TBC1030-1230 - - - - -1400-1530

RTF 1 WF 1DS 1.1 DS 2.1 DS 3.1 DS 4.1 DS 5.1

1530-1600 Co� ee break o� ered by Re Power Vanzari Romania1600-1800 DS 1.2 DS 2.2 DS 3.2 DS 4.2 DS 5.2830-1800 SPECIAL PROGRAM FOR ACCOMPANYING PERSONS

Tues

day,

June

14

HOURSROUND TABLES

CH 1Romania

300

CH2Transilvania

150

CH 3Muntenia

80

CH 4Oltenia

80

CH 5Banat

80

CH 6Maramures

80

CH 7Moldova

60

CH 8Bucovina

20

CH 9Dobrogea

50830-1000 Regional

Energy Day

- - - - - -

WEC Meetings PS

1000-1030 Co� ee break o� ered by TBC1030-1230 - - - - - Corporate

Films1400-1530

RTF 2 WF 2RT 1 RT 2 RT 3 RT 4 RT 5

1530-1600 Co� ee break o� ered by ARPEE1600-1800 RT 6 RT 7 RT 8 RT 9 RT 10830-1800 SPECIAL PROGRAM FOR ACCOMPANYING PERSONS

Wed

nesd

ay,

June

15

HOURSDISCUSSION SESSIONS AND ROUND TABLES

CH 1Romania

300

CH2Transilvania

150

CH 3Muntenia

80

CH 4Oltenia

80

CH 5Banat

80

CH 6Maramures

80

CH 7Moldova

60

CH 8Bucovina

20

CH 9Dobrogea

50830-1000

EnergyTrilemma

- - - - - - -

PS

1000-1030 Co� ee break o� ered by TBC1030-1230 - - - - - - -1400-1530

RTF 3 WF 3DS 1.3 DS 2.3 DS 3.3 DS 4.3 DS 5.3 -

1530-1600 Co� ee break o� ered by Honeywell Romania1600-1800 DS 1.4 DS 2.4 DS 3.4 DS 4.4 DS 5.4 -830-1800 SPECIAL PROGRAM FOR ACCOMPANYING PERSONS

1900-2100 DINNER PARTY (with the � nancial support of OMV Petrom)

Thur

sday

, Ju

ne 1

6

HOURS

DISCUSSION SESSIONS AND ROUND TABLESCH 1

Romania 300

CH2Transilvania

150

CH 3Muntenia

80

CH 4Oltenia

80

CH 5Banat

80

CH 6Maramures

80

CH 7Moldova

60

CH 8Bucovina

20

CH 9Dobrogea

50830-1000

KA 2- - - - - - -

PS1000-1030 Co� ee break o� ered by TBC1030-1230

RTF 4DS 1.5 DS 2.5 DS 3.5 DS 4.5 DS 5.5 -

1400-1530 RT 11 RT 12 RT 13 RT 14 RT 15 RT 16 -1530-1600 Co� ee break o� ered by TBC

1600-1700 THE MESSAGE OF THE FORUM AND FOREN 2016 PAPER AWARDS(with the � nancial support of SNTGN ROMGAZ)

June 17, 18, 19 POST - CONFERENCE VISITS

FOREN 201612-16 JUNE, ROMANIAVox Maris Grand Resort, Costinesti

1. Iulian Iancu, Chairman, WEC/Romanian National Committee2. Slav Slavov, Former WEC Regional Manager for Europe3. Jyri Ylkanen, Policy Expert, Assistant to the Principal Adviser, DG Energy, European Commission 4. Meelis Münt, Ministry of Environmental A� airs Estonia, Deputy Secretary General

Estonia as part of the European Energy Union: achievements and challenges 5. Georgeta Corina Popescu, State Secretary, Ministry of Energy6. Corneliu Bodea, CEO ADREM, President Romanian Energy Center - CRE

Rolul e� cienţei energetice – este aceasta supraevaluată? Ce viitor au soluţiile inteligente?7. Corneliu Rotaru, Director Romanian Regulatory Authority for Energy (ANRE)8. Florina Sora, Expert, Romanian Mineral Resources Agency (ANRM)9. Octavian Lohan, Directorate Member, TRANSELECTRICA10. Florin Tobescu, Director, ANRE

THEME: “EUROPEAN POLICIES TO PROMOTE SUSTAINABLE ENERGY DEVELOPMENT”

Organizers: WEC/RNC and TRANSELECTRICA

SESSION KA 1 KEYNOTE ADDRESS

Monday morning, June 13th, 2016, 830-1000 h and 1030-1230 h, Romania Hall

Moderator

• Virgil Muşatescu, WEC/Romanian National Committee Counselor

Invited Speakers

MO

ND

AY 1

3 JU

NE

2016

Principalele teme de discuţie:• Poate o Uniune Europeană a Energiei asigura energie sigură, ecologică şi la preţuri accesibile pentru Europa?• Utlilizarea inteligentă a energiei, combinată cu eforturi de combatere a schimbărilor climatice, reprezintă într-adevăr

un impuls pentru crearea de noi locuri de muncă și creștere economică, dar și o investiție în viitorul Europei?• O piaţă energetică pe deplin integrată reprezintă o garanţie în sensul furnizării sigure de energie şi la preţuri accesibile?• Realizarea de investiţii într-o infrastructură ce conectează mai multe ţări va � uidiza circuitul energetic, va îmbunătăţi

securitatea energetică, va reduce dependenţa de importuri şi va pregăti reţelele pentru energie din surse regenerabile?• Rolul e� cienţei energetice – este aceasta supraevaluata? Ce viitor au soluţiile inteligente? • Sunt utilizatorii � nali luați în considerare în mod corespunzător? Dar utilizatorii vulnerabili, într-o economie în care

energia este scumpă?• Este clar „Orizontul 2035” pentru sectorul energetic în România?

Basic Topics for Discussion:• Can an European Energy Union ensure that Europe has secure, a� ordable and climate-friendly energy?• Is wiser energy use combined with � ghting climate change a boost for new jobs and growth and an investment in

Europe’s future?• Is a fully integrated energy market a guaranty to an a� ordable and secure energy delivery?• Investing in infrastructure that connects countries will make energy � ow, improve energy security, lessen

dependency on imports and prepare networks for renewable energy?• Role of energy e� ciency - is it over-considered? How far are smart solutions? • Are � nal consumers properly taken into account? What about vulnerable consumers in a world of expensive energy?• Horizon 2035 for Romania energy sector – is it clear?

FOREN 2016 12-16 JUNE, ROMANIAVox Maris Grand Resort, Costinesti

THEME: “SMART SOLUTIONS FOR POWER SUPPLY OF SMART CITIES. MAIN OBJECTIVE: THE USER”

Organizers: WEC/RNC and ELECTROMAGNETICA

SESSION RTF 1 ROUND TABLE AT FORUM LEVEL

Monday afternoon, June 13th, 2016, 1400-1530 h and 1600-1800 h, Romania Hall

Invited Speakers

1. Stelian Matei, Scienti� c Director, ELECTROMAGNETICASisteme de iluminat Solid-State cu LED-uri. Interacțiunea și efectul acestora asupra performanței retelei electrice

2. Ciprian Covas, Global Solutions Manager, HoneywellIndustrial Cyber Security Program & Solutions

3. Andrei Berechet, Business Line Director Adrem EngineeringSCADA 4.0: Advanced DMS si Asset Management

4. Gabriel Saftescu, Director, Process IT Department, TELETRANSMonitorizarea noilor surse de energie regenerabila, riscuri si masuri (metode) de reducere a acestora din perspectiva TSO - Smart Grid

5. Dan Apetrei, General Director, Elsaco Energy6. Representative of ELECTRICA7. Emil Constantinescu, Project Manager, Enel8. Gheorghe Indre, Project Manager, Transelectrica

1400-1530 h TUTORIAL: Improvement of electric power systems performances using HVDC links

• Mircea Eremia, Emeritus Professor, University Politehnica of Bucharest• Alisa Manoloiu, Assisstant, University Politehnica of Bucharest• Lucian Toma, Associate Professor, University Politehnica of Bucharest

1600-1800 h

• Mircea Eremia, Emeritus professor, University Politehnica of Bucharest• Călin Vilt, WEC/RNC Counselor

Moderators

MO

ND

AY 1

3 JU

NE

2016

Basic Topics for Discussion:• Data network architecture; risks and costs in managing NPS while considering energy market instruments;• Security systems;• Development of SCADA systems in distribution networks;• Modern protection systems for distribution networks;• Modern solutions to ensure power quality for end users;• Smart metering;• Smart city• Towards an integrated sustainable urban development;• Smart buildings; Smart microgrid.

Principalele teme de discuţie:• Arhitectura reţelelor de date; riscuri şi costuri aferente administrării NPS, ţinând seama de instrumentele pieţei de

energie;• Sisteme de securitate;• Dezvoltarea sistemelor SCADA la nivelul reţelelor de distribuţie;• Sistemele moderne pentru protecţia reţelelor de distribuţie;• Soluţii moderne pentru asigurarea calităţii energetice la utilizatorii � nali;• Smart metering (contorizare inteligentă);• Oraş inteligent; Demersuri pentru o dezvoltare urbană integrată sustenabilă;• Clădiri inteligente; microgrid inteligent.

FOREN 201612-16 JUNE, ROMANIAVox Maris Grand Resort, Costinesti

THEME: “HUMAN RESOURCES FOR ENERGY SYSTEMS”

Organizers: WEC/RNC and OMV Petrom (Tbc)

Monday afternoon, June 13th, 2016, 1400-1530 h and 1600-1800 h, Transilvania Hall

• Adrian Badea, University Politehnica of Bucharest, The Academy of Romanian Scientists• George Darie, Prorector University Politehnica of Bucharest• Lucian Toma, University Politehnica of Bucharest, WEC/RNC Counselor

1. Corneliu Condrea, General Director, Ministry of Energy2. Petru Andea, Professor, University Politehnica of Timișoara3. Niculae Napoleon Antonescu, Honorary Rector, Petroleum-Gas University of Ploiesti4. Nicolae Iliaș, Professor, University of Petrosani 5. Marcel Istrate, „Gheorghe Asachi” Technical University of Iasi6. Mihail Minescu, Prorector, Petroleum-Gas University of Ploiesti7. Victor Mocanu, Dean Faculty of Geology and Geophysics, University of Bucharest 8. Călin Munteanu, Technical University of Cluj-Napoca9. Horia Necula, University Politehnica of Bucharest10. Nicolae Postăvaru, President National Quali� cation Authority (Agenţia Naţională pentru Cali� cări)

Educaţia şi formarea profesională continuă în cariera inginerească11. Adrian Tanțău, Bucharest University of Economic Studies; Filip Cârlea, National Institute for Economic Research,

Romanian AcademyModels for Entrepreneurship Education in Energy Field

12. Adrian Andrei Adam, General Manager ICEMENERG13. Brândușa Fecioru, HR Manager, Honeywell14. Petru Rușeț, Country Division Lead Energy Management, Siemens Romania 15. Adina Susanu, ENGIE16. Florin Tătaru, Head of Human Resources & Organization, ENEL Romania17. Representative of OMV Petrom (TBC) 18. Representative of Transelectrica (TBC)

Moderators

Invited Speakers

MO

ND

AY 1

3 JU

NE

2016SESSION WF 1 WORKSHOP AT FORUM LEVEL

Basic Topics for Discussion:• Workforce status in the Romanian energy system;• Impact of technologic developments on workforce supply;• Education and training of employees at secondary and high professional level in the oil and gas industry;• Further training of experts; role of bene� ciary undertakings;• Financing of universities, in relation to laboratory equipment;• Post-graduate education – cooperation between universities and industry;

Principalele teme de discuţie:• Situaţia forţei de muncă în sistemul energetic românesc;• Impactul evoluţiilor tehnologiei asupra asigurării forţei de muncă;• Sistemul de pregătire şi formare a cadrelor de nivel profesional mediu şi superior din industria de petrol şi gaze;• Pregătirea continuă a specialiştilor; rolul întreprinderilor bene� ciare;• Finanţarea universităţilor pentru dotarea laboratoarelor;• Învăţământul postuniversitar – colaborarea dintre universităţi şi industrie.

FOREN 2016 12-16 JUNE, ROMANIAVox Maris Grand Resort, Costinesti

THEME: “CENTRAL AND EASTERN EUROPEAN ENERGY UNION FOR REGIONAL INTEGRATION AND SECURITY OF SUPPLY”

Organizers: WEC/RNC and ROMELECTRO

REGIONAL ENERGY DAY

Tuesday morning, June 14th, 2016, 830-1000 h and 1030-1230 h, Romania Hall

• Iulian Iancu, Chairman, WEC/Romanian Member Committee• Einari Kisel, Regional Manager for Europe, World Energy Council • Anton Vlădescu, WEC/RNC Counselor

1. Slav Slavov, Former WEC Regional Manager for Europe1. Rodin Traicu, Deputy, Chamber of Deputies, Romanian Parliament2. Georgeta Corina Popescu, Secretary of State, Ministry of Energy 3. Mihnea Constantinescu, Ambassador at Large for Energy Security, Ministry of Foreign A� airs4. Viorel Ga� ța, President, ROMELECTRO5. Mihkel Härm, Secretary General, WEC Estonia6. Octavian Lohan, Directorate Member, Transelectrica 7. Viorel Bădescu, Romanian Academy8. Daniel Radut, Director Common Services, CEZ Romania9. Răzvan Nicolescu, Executive Lead Advisor, Deloitte10. Representatives of Energy Ministries in CEE countries 11. Representatives of WEC MCs 12. Representatives of ENGIE, E.ON, ENEL

Invited Speakers

ModeratorsTUES

DAY

14

JUN

E 20

16

Basic Topics for Discussion:• National and regional policies to meet energy requirements;• National and regional policies on the development of energy transport infrastructure and interconnectivity

thereof;• Development of national and regional energy facilities to ensure security of energy supply;• Policies on the diversi� cation of energy resources. • National and regional policies on nuclear, on coal, gas and renewable energies;• Environmental protection policies.

Principalele teme de discuţie:• Politici naţionale şi regionale pentru satisfacerea necesarului de energie;• Politici naţionale şi regionale privind dezvoltarea infrastructurilor de transport pentru energie şi

interconectivitatea lor;• Dezvoltarea structurilor energetice naţionale şi regionale pentru asigurarea securităţii în alimentarea cu energie;• Politici privind diversi� carea resurselor energetice;• Politici la nivel naţional şi regional privind energia nucleară, pe cărbune, gaz, regenerabile;• Politici privind protecţia mediului ambiant.

FOREN 201612-16 JUNE, ROMANIAVox Maris Grand Resort, Costinesti

THEME: “OPTION FOR THE FUEL MIX IN THE REGION BASED ON FULL CYCLE COSTS ANALYSIS”

Organizers: WEC/RNC and National Agency for Mineral Resources (ANRM)

SESSION RTF 2 ROUND TABLE AT FORUM LEVEL

Tuesday afternoon, June 14th, 2016, 1400-1530 h and 1600-1800 h Romania Hall

• Aristotel Jude, State Secretary, Ministry of Energy• Gheorghe Duțu, President, ANRM • Alexandru Pătruți, WEC/RNC Counselor

1. Iulian Iancu, Chairman, WEC/RNC2. Cristiana Pașca Palmer, Minister of Environment, Waters and Forests3. Sorin Gal, General Manager, ANRM

Prezent si perspective petroliere in Marea Neagra4. Aurel Gheorghe, General Manager, ANRM

Prezentare privind sectorul de carbune (titlul va � comunicat ulterior) 5. Daniela Lulache, General Manager NUCLEARELECTRICA (TBC)6. Gelu Aga� el Mărăcineanu, General Manager, The National Uranium Company (CNU)7. Ioan Rotaru, President, ROMATOM8. Ovidiu Agliceru, General Manager, HIDROELECTRICA9. Ion Laurențiu Ciobotărică, President of the Board, Craiova Energy Complex10. Radu Dudău, Personal Adviser of Energy Minister11. Ilias Papageorgiadis, President, ARBIO12. Zoltan Teuber, Senior Sales Manager, ERC Technik GmbH

SNCR – O tehnologie avantajoasa pentru solutionarea problemei emisiilor de NOx in instalatiile energetice13. Ion Vișa, Professor, University Transilvania of Brasov

The role of renewable energy systems in the energy mix towards Sustainable Communities

Moderators

Invited Speakers

TUES

DAY

14

JUN

E 20

16

AGENTIA NAȚIONALĂPENTRU RESURSE MINERALE

Basic Topics for Discussion:• National energy “mix” and regional energy “mix”;• The role of energy ”mix” in lessening dependency on imports and increasing energy security;• E� cient use of domestic energy resources;• Nuclear energy, a solution to minimize greenhouse e� ect gas emissions;• Role of renewable resources in the energy “mix”;• Natural gas, a key item in the energy “mix”;• Coal reliability in the regional energy “mix” and technologies for decreasing the carbon footprint;• Increasing environmental quality by decreasing pollutant emissions.

Principalele teme de discuţie:• „Mix - urile” energetice naţionale şi „mix – ul” energetic regional;• Rolul „mix-ului” energetic în reducerea dependenţei de importuri şi în creşterea securităţii energetice;• Valori� carea e� cientă a resurselor energetice interne;• Energia nucleară, soluţie de reducere a gazelor cu efect de seră;• Rolul resurselor regenerabile în „mix - ul” energetic;• Gazele naturale, element cheie în „mix - ul” energetic;• Viabilitatea cărbunelui în „mix - ul” energetic regional şi tehnologii de reducere a amprentei de carbon;• Creşterea calităţii mediului prin diminuarea degajărilor de noxe.

FOREN 201612-16 JUNE, ROMANIAVox Maris Grand Resort, Costinesti

THEME: “OPTION FOR THE FUEL MIX IN THE REGION BASED ON FULL CYCLE COSTS ANALYSIS”

Organizers: WEC/RNC and National Agency for Mineral Resources (ANRM)

SESSION RTF 2 ROUND TABLE AT FORUM LEVEL

Tuesday afternoon, June 14th, 2016, 1400-1530 h and 1600-1800 h Romania Hall

• Aristotel Jude, State Secretary, Ministry of Energy• Gheorghe Duțu, President, ANRM • Alexandru Pătruți, WEC/RNC Counselor

1. Iulian Iancu, Chairman, WEC/RNC2. Cristiana Pașca Palmer, Minister of Environment, Waters and Forests3. Sorin Gal, General Manager, ANRM

Prezent si perspective petroliere in Marea Neagra4. Aurel Gheorghe, General Manager, ANRM

Prezentare privind sectorul de carbune (titlul va � comunicat ulterior) 5. Daniela Lulache, General Manager NUCLEARELECTRICA (TBC)6. Gelu Aga� el Mărăcineanu, General Manager, The National Uranium Company (CNU)7. Ioan Rotaru, President, ROMATOM8. Ovidiu Agliceru, General Manager, HIDROELECTRICA9. Ion Laurențiu Ciobotărică, President of the Board, Craiova Energy Complex10. Radu Dudău, Personal Adviser of Energy Minister11. Ilias Papageorgiadis, President, ARBIO12. Zoltan Teuber, Senior Sales Manager, ERC Technik GmbH

SNCR – O tehnologie avantajoasa pentru solutionarea problemei emisiilor de NOx in instalatiile energetice13. Ion Vișa, Professor, University Transilvania of Brasov

The role of renewable energy systems in the energy mix towards Sustainable Communities

Moderators

Invited Speakers

TUES

DAY

14

JUN

E 20

16

AGENTIA NAȚIONALĂPENTRU RESURSE MINERALE

Basic Topics for Discussion:• National energy “mix” and regional energy “mix”;• The role of energy ”mix” in lessening dependency on imports and increasing energy security;• E� cient use of domestic energy resources;• Nuclear energy, a solution to minimize greenhouse e� ect gas emissions;• Role of renewable resources in the energy “mix”;• Natural gas, a key item in the energy “mix”;• Coal reliability in the regional energy “mix” and technologies for decreasing the carbon footprint;• Increasing environmental quality by decreasing pollutant emissions.

Principalele teme de discuţie:• „Mix - urile” energetice naţionale şi „mix – ul” energetic regional;• Rolul „mix-ului” energetic în reducerea dependenţei de importuri şi în creşterea securităţii energetice;• Valori� carea e� cientă a resurselor energetice interne;• Energia nucleară, soluţie de reducere a gazelor cu efect de seră;• Rolul resurselor regenerabile în „mix - ul” energetic;• Gazele naturale, element cheie în „mix - ul” energetic;• Viabilitatea cărbunelui în „mix - ul” energetic regional şi tehnologii de reducere a amprentei de carbon;• Creşterea calităţii mediului prin diminuarea degajărilor de noxe.

FOREN 2016 12-16 JUNE, ROMANIAVox Maris Grand Resort, Costinesti

THEME: “ENERGY EFFICIENCY, ENERGY CONSERVATION. CONVERTING POTENTIAL INTO REALITY”

Organizers: WEC/RNC, ANRE and ENERGOBIT

SESSION WF 2 WORKSHOP AT FORUM LEVEL

Tuesday afternoon, June 14th, 2016, 1400-1530 h and 1600-1800 h, Transilvania Hall

• Elena Nekhaev, Director Technical Programmes, WEC• Emil Calotă, Vice President ANRE• Vasile Rugină, Scienti� c Director ICEMENERG, WEC/RNC Counselor

1. Gabriele Brandl, Austrian Energy Agency (AEA)ISO 50001 Energy Management System on Municipal Level

2. Corneliu Rădulescu, General Director; Corneliu Rotaru – Director, ANRE3. Shruti Athavale, Austrian Energy Agency (AEA)

Achieving Energy E� ciency: Energy Management Systems in Municipalities4. Virgil Musatescu (WEC-RNC), Cristian Podașcă (ANRE), Ioana Opriș (University Politehnica of Bucharest)

Controversial aspects raised by the implementation of the bonus scheme for the promotion of electricity generated through high e� ciency cogeneration

5. Roland Hierzinger, Austrian Energy Agency (AEA)Smart Metering as an Enabling Technology - More than an Illusion?

6. Iuliana Lazar, ANRE Energy E� ciency in Romania – indicators, trends and policies

7. Jáchym Vohryzek, Honeywell Advanced Solutions CEE Process Data and Advanced Control Systems for Industrial Energy Management and Real-Time Energy Optimization

8. Vasile Rugină, Counselor WEC/RNC, Scienti� c Director INCDE ICEMENERGConsiderations regarding Energy E� ciency Indicator

9. Daniela Marin, Programme Director, EBRD Romania10. Gerard Verdebout, Chairman ARPEE (Romanian Association for the Promotion of Energy E� ciency)11. Daniel Radut, Director Common Services, CEZ Romania12. Carmen Neagu, CEO Energobit13. Horia Necula, Professor, Director Energy Generation and User Department, University Politehnica of Bucharest 14. Denis Tumuruc, Deputy Director, Agency for Energy E� ciency Moldova

Implementarea politicilor de e� cienta energetica in Republica Moldova15. Horia Petran, INCERC 16. Camelia Raţă, Executive Director, Energy-Cities Romania Association, OER

Invited Speakers

Moderators

TUES

DAY

14

JUN

E 20

16

Basic Topics for Discussion:• Enforcement of Law 121/ 2014 on energy e� ciency; energy policy measures implemented and national energy

e� ciency programs drawn up;• Increase of energy e� ciency in the public sector (thermal rehabilitation of buildings belonging to public

authorities, stipulating energy e� ciency criteria in public procurements). Role of local administrations in view of increasing energy e� ciency;

• Covenant of Mayors, an European instrument in local energy decisions in Romania;• Enforcing modern energy management principles; national experience as concerns the enforcement of standard

SR EN ISO 50001:2011, “Energy management system. Requirements and user’s guide”; outcome;• Promotion of high-e� ciency cogeneration; progRESsHEAT/www.progressheat.eu project;• Provision of high energy e� ciency technologies, modern metering and control systems, as well as energy

management systems in the industry;• Development of the energy services market; energy services companies (ESCOs);• Role of scienti� c research in increasing energy e� ciency;• Educating the public (and in particular the youth) in respect of energy e� ciency concerns; role of schools, state

institutions, mass-media;• Role of fees, subsidies, � nancial and � scal incentives;• Energy e� ciency costs.

FOREN 201612-16 JUNE, ROMANIAVox Maris Grand Resort, Costinesti

THEME: “ENERGY TRILEMMA AND ENERGY SECURITY”

Organizers: WEC/RNC and ELECTRICA

ENERGY TRILEMMA

Wednesday morning, June 15th, 2016, 830-1000 h and 1030-1230 h, Romania Hall

1. Constantin Bulac, President of Energy Committee, Romanian Academy2. Gheorghe Indre, Smart Grid Studies Project Manager TRANSELECTRICA, WEC/RNC Counselor3. Ciprian Diaconu, Chairman of the Romanian National Committee of CIGRE, member in the Development

Committee of ENTSO-E 4. Otilia Marin, General Manager ANRE

De la securitate energetică la asigurarea continuităţii în alimentare şi invers5. Iuliana Andronache, General Manager Societatea Energetică Electrica SA (TBC)6. Ion Dobrescu, President of the Board, CEZ Distributie7. Victor Vaida, Chairman SIER (Society of Power Engineers in Romania)8. Silvia Vlăsceanu, Executive Director, Federation of the Association of Utility Companies (ACUE)

Consumator vulnerabil, sărăcie energetică, sărăcie faţă de combustibil – concepte fără de� niţii şi reglementare9. Ion Lungu, President Association of Electricity Suppliers in Romania (AFEER)10. Representative of CEZ Romania11. Andrei Covatariu, ENEL, Member of Romanian Future Energy Leaders Programme

• Elena Nekhaev, Director Technical Programmes, World Energy Council• Georgeta Corina Popescu, State Secretary, Ministry of Energy• Gheorghe Indre, Smart Grid Studies Project Manager TRANSELECTRICA, WEC/RNC Counselor

Invited Speakers

Moderators

TUES

DAY

14

JUN

E 20

16

Basic Topics for Discussion:• Vulnerable consumers in the context of energy trilemma • Planning the development of electricity distribution grids – key process for safe energy supply; new activities for the

distribution operator • Infrastructure of electricity transmission grids and its role from the energy trilemma standpoint• Forecasts on the main energy resources a signi� cant factor for energy security • Development and integration of renewable sources and of distributed energy generation sources • Role of electricity and gas markets and their integration in view of meeting the requirements of the energy trilemma • Policies regulating access pricing to energy infrastructures, in the context of the energy trilemma requirements • Promotion and development of the energy services market as a business environment to increase energy e� ciency • Exploration and exploitation of unconventional gas in the context of the energy trilemma.

Principalele teme de discuţie:• Utilizatorii vulnerabili în contextul trilemei energiei;• Plani� carea dezvoltării reţelelor electrice de distribuţie - proces esenţial pentru siguranţa în alimentare; noi activităţi

ale operatorului de distribuţie;• Infrastructura reţelelor electrice de transport şi rolul ei din perspectiva trilemei energiei;• Prognoza resurselor primare de energie factor important pentru securitatea energetică;• Dezvoltarea şi integrarea surselor regenerabile şi a surselor distribuite de producere a energiei;• Rolul pieţelor de energie electrica şi de gaze naturale şi al integrării acestora pentru satisfacerea cerinţelor trilemei

energiei;• Politicile de reglementare a preţurilor de acces la infrastructurile energetice în contextul cerinţelor trilemei energiei;• Promovarea şi dezvoltarea pieţei de servicii energetice ca mediu de afaceri pentru creşterea e� cienţei energetice;• Explorarea şi exploatarea gazelor naturale neconvenţionale în contextul trilemei energiei.

FOREN 201612-16 JUNE, ROMANIAVox Maris Grand Resort, Costinesti

THEME: “RESEARCH IN THE ENERGY FIELD. FINANCING SUSTAINABLE ENERGY DEVELOPMENT”

Organizers: WEC/RNC and Tractebel Engineering

SESSION WF 3 WORKSHOP AT FORUM LEVEL

Wednesday afternoon, June 15th, 2016, 1400-1530 h and 1600-1800 h, Transilvania Hall

• Georgeta Corina Popescu, State Secretary, Ministry of Energy• Adrian Curaj, Minister of National Education and Scienti� c Research• Tudor Prisecaru, Prorector, University Politehnica of Bucharest• Ionuț Purica, Energy Expert, Romanian Academy and WEC/RNC Counselor

1. Magdalena Andreea Strachinescu Olteanu, Head of Unit, New energy technologies, innovation and clean coal, DG Energy, European Commission

2. Elena Popescu, General Director, Ministry of Energy3. Cătălin Păuna, Senior Economist, World Bank Romania4. Representative of Romanian Ministry of European Funds 5. Representative of UK Embassy6. Daniela Scripcariu, General Manager, Tractebel Engineering7. Ioan Ursu, Vice President, National Authority for Scienti� c Research and Innovation8. Mihai Voronca, Executive Director, Romanian Energy E� ciency Fund (FREE)9. Steven Cornelius van Groningen, Chair, Rai� eisen Bank Romania (TBC)10. Alexandru Valeriu Binig, Partner, Advisory, Ernst & Young SRL

About the role of the state in � nancing the energy sector11. Vasile Iuga, Partner, PwC Romania12. Ioana Gheorghiade, Executive Director, Romanian Trading Bank (BCR)

Financing Energy Infrastructure Project in Romania 13. Carmen Arhip, Director Corporate and Investment Banking, BRD - Groupe Societe Generale

Moderators

Invited Speakers WED

NES

DAY

15

JUN

E 20

16

Basic topics for discussion:• Availability and costs of new technologies for the sustainable development of the energy sector. Financing

support schemes.• Legal, institutional and regulatory frame, necessary for a fostering climate in research, development and

dissemination (R, D & D).• Financial sources and instruments for projects in the energy � eld.• National and regional projects for the energy security in the region. Risks, bene� ts, good practices.• Role of international � nancial institutions and of European funds in the development of investment models and

covering the requirements for the sustainable development of the energy sector in the region.• Financing studies on unconventional energy sources;• Cooperation between universities and industry in developing research and pilot projects.

Principalele teme de discuţie:• Disponibilitatea şi costurile noilor tehnologii pentru dezvoltarea sustenabilă a sectorului energetic. Scheme

suport de � nanţare.• Cadrul legislativ, instituţional şi de reglementare necesar pentru un climat stimulativ în cercetare, dezvoltare şi

diseminare (R,D & D).• Surse şi instrumente � nanciare pentru proiectele din domeniul energiei.• Proiecte naţionale şi regionale pentru securitatea energetică a regiunii. Riscuri, bene� cii, bune practici.• Rolul instituţiilor � nanciare internaţionale şi a fondurilor europene în evoluţia modelelor de investiţii şi

acoperirea necesităţilor pentru dezvoltarea sustenabilă a sectorului energetic în regiune.• Finanţarea studiilor privind sursele neconvenţionale de energie.• Colaborarea dintre universităţi şi industrie în domeniul dezvoltării cercetării şi al proiectelor pilot.

FOREN 201612-16 JUNE, ROMANIAVox Maris Grand Resort, Costinesti

THEME: “RESEARCH IN THE ENERGY FIELD. FINANCING SUSTAINABLE ENERGY DEVELOPMENT”

Organizers: WEC/RNC and Tractebel Engineering

SESSION WF 3 WORKSHOP AT FORUM LEVEL

Wednesday afternoon, June 15th, 2016, 1400-1530 h and 1600-1800 h, Transilvania Hall

• Georgeta Corina Popescu, State Secretary, Ministry of Energy• Adrian Curaj, Minister of National Education and Scienti� c Research• Tudor Prisecaru, Prorector, University Politehnica of Bucharest• Ionuț Purica, Energy Expert, Romanian Academy and WEC/RNC Counselor

1. Magdalena Andreea Strachinescu Olteanu, Head of Unit, New energy technologies, innovation and clean coal, DG Energy, European Commission

2. Elena Popescu, General Director, Ministry of Energy3. Cătălin Păuna, Senior Economist, World Bank Romania4. Representative of Romanian Ministry of European Funds 5. Representative of UK Embassy6. Daniela Scripcariu, General Manager, Tractebel Engineering7. Ioan Ursu, Vice President, National Authority for Scienti� c Research and Innovation8. Mihai Voronca, Executive Director, Romanian Energy E� ciency Fund (FREE)9. Steven Cornelius van Groningen, Chair, Rai� eisen Bank Romania (TBC)10. Alexandru Valeriu Binig, Partner, Advisory, Ernst & Young SRL

About the role of the state in � nancing the energy sector11. Vasile Iuga, Partner, PwC Romania12. Ioana Gheorghiade, Executive Director, Romanian Trading Bank (BCR)

Financing Energy Infrastructure Project in Romania 13. Carmen Arhip, Director Corporate and Investment Banking, BRD - Groupe Societe Generale

Moderators

Invited Speakers WED

NES

DAY

15

JUN

E 20

16

Basic topics for discussion:• Availability and costs of new technologies for the sustainable development of the energy sector. Financing

support schemes.• Legal, institutional and regulatory frame, necessary for a fostering climate in research, development and

dissemination (R, D & D).• Financial sources and instruments for projects in the energy � eld.• National and regional projects for the energy security in the region. Risks, bene� ts, good practices.• Role of international � nancial institutions and of European funds in the development of investment models and

covering the requirements for the sustainable development of the energy sector in the region.• Financing studies on unconventional energy sources;• Cooperation between universities and industry in developing research and pilot projects.

Principalele teme de discuţie:• Disponibilitatea şi costurile noilor tehnologii pentru dezvoltarea sustenabilă a sectorului energetic. Scheme

suport de � nanţare.• Cadrul legislativ, instituţional şi de reglementare necesar pentru un climat stimulativ în cercetare, dezvoltare şi

diseminare (R,D & D).• Surse şi instrumente � nanciare pentru proiectele din domeniul energiei.• Proiecte naţionale şi regionale pentru securitatea energetică a regiunii. Riscuri, bene� cii, bune practici.• Rolul instituţiilor � nanciare internaţionale şi a fondurilor europene în evoluţia modelelor de investiţii şi

acoperirea necesităţilor pentru dezvoltarea sustenabilă a sectorului energetic în regiune.• Finanţarea studiilor privind sursele neconvenţionale de energie.• Colaborarea dintre universităţi şi industrie în domeniul dezvoltării cercetării şi al proiectelor pilot.

FOREN 201612-16 JUNE, ROMANIAVox Maris Grand Resort, Costinesti

THEME: “RESEARCH IN THE ENERGY FIELD. FINANCING SUSTAINABLE ENERGY DEVELOPMENT”

Organizers: WEC/RNC and Tractebel Engineering

SESSION WF 3 WORKSHOP AT FORUM LEVEL

Wednesday afternoon, June 15th, 2016, 1400-1530 h and 1600-1800 h, Transilvania Hall

• Georgeta Corina Popescu, State Secretary, Ministry of Energy• Adrian Curaj, Minister of National Education and Scienti� c Research• Tudor Prisecaru, Prorector, University Politehnica of Bucharest• Ionuț Purica, Energy Expert, Romanian Academy and WEC/RNC Counselor

1. Magdalena Andreea Strachinescu Olteanu, Head of Unit, New energy technologies, innovation and clean coal, DG Energy, European Commission

2. Elena Popescu, General Director, Ministry of Energy3. Cătălin Păuna, Senior Economist, World Bank Romania4. Representative of Romanian Ministry of European Funds 5. Representative of UK Embassy6. Daniela Scripcariu, General Manager, Tractebel Engineering7. Ioan Ursu, Vice President, National Authority for Scienti� c Research and Innovation8. Mihai Voronca, Executive Director, Romanian Energy E� ciency Fund (FREE)9. Steven Cornelius van Groningen, Chair, Rai� eisen Bank Romania (TBC)10. Alexandru Valeriu Binig, Partner, Advisory, Ernst & Young SRL

About the role of the state in � nancing the energy sector11. Vasile Iuga, Partner, PwC Romania12. Ioana Gheorghiade, Executive Director, Romanian Trading Bank (BCR)

Financing Energy Infrastructure Project in Romania 13. Carmen Arhip, Director Corporate and Investment Banking, BRD - Groupe Societe Generale

Moderators

Invited Speakers WED

NES

DAY

15

JUN

E 20

16

Basic topics for discussion:• Availability and costs of new technologies for the sustainable development of the energy sector. Financing

support schemes.• Legal, institutional and regulatory frame, necessary for a fostering climate in research, development and

dissemination (R, D & D).• Financial sources and instruments for projects in the energy � eld.• National and regional projects for the energy security in the region. Risks, bene� ts, good practices.• Role of international � nancial institutions and of European funds in the development of investment models and

covering the requirements for the sustainable development of the energy sector in the region.• Financing studies on unconventional energy sources;• Cooperation between universities and industry in developing research and pilot projects.

Principalele teme de discuţie:• Disponibilitatea şi costurile noilor tehnologii pentru dezvoltarea sustenabilă a sectorului energetic. Scheme

suport de � nanţare.• Cadrul legislativ, instituţional şi de reglementare necesar pentru un climat stimulativ în cercetare, dezvoltare şi

diseminare (R,D & D).• Surse şi instrumente � nanciare pentru proiectele din domeniul energiei.• Proiecte naţionale şi regionale pentru securitatea energetică a regiunii. Riscuri, bene� cii, bune practici.• Rolul instituţiilor � nanciare internaţionale şi a fondurilor europene în evoluţia modelelor de investiţii şi

acoperirea necesităţilor pentru dezvoltarea sustenabilă a sectorului energetic în regiune.• Finanţarea studiilor privind sursele neconvenţionale de energie.• Colaborarea dintre universităţi şi industrie în domeniul dezvoltării cercetării şi al proiectelor pilot.

FOREN 2016 12-16 JUNE, ROMANIA

THEME: “COMPETITION AND TRADING RULES IN EU INTERNAL MARKET. IMPACT OF VOLATILE ENERGY PRICES”

Organizers: WEC/RNC and OPCOM

SESSION KA 2 KEYNOTE ADDRESS

Thursday morning, June 16th, 2016, 830-1000 h and 1030-1230 h, Romania Hall

• Victor Ionescu, Chief Executive O� cer, OPCOM SA• Cristina Șetran, Programme Director OPCOM SA• Nicolae Golovanov, Professor University Politehnica of Bucharest, WEC/RNC Counselor

Invited Speakers

Moderators

1. Elena Popescu, General Director, Ministry of Energy2. Niculae Havrileț, President, Regulatory Authority for Energy (ANRE)3. Adina Georgescu, Counselor, Energy and Environment, Prime Minister’s O� ce4. George Cristian Lăzăroiu, Associate Professor, University Politehnica of Bucharest5. Luiza Draghici, Competition Inspector, Romanian Competition Council6. George Cristian Lăzăroiu, Associate Professor, University Politehnica of Bucharest7. Marian Cernat, General Manager, Regulatory Authority for Energy (ANRE)

Liberalizarea pieței de energie electrică din Romania și integrarea ei în piața unică europeană8. Gheorghe Visan, Commercial Director, CNTEE Transelectrica SA9. Călin Vilt, Counselor, WEC/RNC10. Remus Bârsănescu, Chief Information O� cer, OPCOM SA

Sistemul de raportare al RRM OPCOM. Disponibilitate şi securitate IT11. Georgeta Ion, Head of Short Term Transaction Department, OPCOM SA

Implementarea cadrului legislativ european în pieţele pe termen scurt din România12. Viorica Cozma, Head of Trades Settlement Department (SO), Guarantee Receipts & Payments Mechanisms, OPCOM SA

Implementarea mecanismului SEPA DIRECT DEBIT pe pieţele centralizate de energie electrică pe termen scurt administrate de OPCOM SA

13. Elena-Mihaela Ţăreanu, OTC Trades O� ce, OPCOM SA Tranzacţionarea energiei electrice prin contracte standardizate în cadrul OPCOM şi pe terţe pieţe europene

14. Carmen Ene, Head of Market Surveillance Department, OPCOM SAREMIT. Prevederi obligatorii în sprijinul consolidării integrităţii şi transparenţei pieţei de energie.

THU

RSD

AY 1

6 JU

NE

2016

Basic Topics for Discussion:• Integration of the electricity and gas markets within the regional markets and EU Internal Market;• The role of power exchanges in the new European legislation framework;• Integrity and transparency of electricity and natural gas markets;• Electricity and natural gas markets from target to accomplishment;• Contribution of Smart Grid / Metering / Microgrid to the development of the electricity market;• Integration of volatile energy sources on the competitive energy market.

Principalele teme de discuţie:• Integrarea pieţelor naţionale de energie electrică şi de gaze naturale în pieţele regionale şi în piaţa unică

europeană;• Rolul burselor de energie în noul context legislativ european;• Integritatea și transparența piețelor de energie electrică și de gaze naturale – REMIT;• Piața de energie electrică și de gaze naturale de la deziderat la realizări;• Contribuţia Smart Grid / Metering / Microgrid la dezvoltarea pieţei de energie electrică;• Integrarea surselor de energie volatile in piaţa de energie în condiţii de concurenţă.

FOREN 201612-16 JUNE, ROMANIAVox Maris Grand Resort, Costinesti

THEME: “MANAGEMENT, CONTROL AND MONITORING OF ENERGY QUALITY. ASPECTS REGARDING AFFERENT EQUIPMENT AND SERVICES”

Organizer: WEC/RNC

SESSION RTF 4 ROUND TABLE AT FORUM LEVEL

Thursday, June 16th, 2016, 1030-1230 h and 1400-1530 h , Transilvania Hall

• Doina Ilișiu, Manager, Transelectrica – UnO DEN• Mihai Sănduleac, Director ECRO SRL• Dragoș Gabor, WEC/RNC Counselor

1. Doina Ilișiu, Manager, Transelectrica – UnO DENCalitatea energiei electrice în Codul DCC şi dezbaterea asupra modului de implementare a acestor aspect în legislaţia românească

2. Cristian Lăzăroiu, Associate Professor, University Politehnica of BucharestAnaliza comparativă a reglementărilor naţionale şi internaţionale privind � uctuaţiile de tensiune

3. Carmen Stănescu, Head of Department, Transelectrica SA-OMEPA Sistem de monitorizare a calităţii energiei electrice în RET

4. Dorel Stănescu, Head of Center, ELECTRICA, FDEE Transilvania Sud, Sibiu SubsidiaryAspecte particulare privind monitorizarea calităţii energiei electrice la centralele electrice fotovoltaice de putere mică

5. Ștefan Gheorghe, Professor, University Valahia of TargovisteTendinte privind monitorizarea calităţii energiei electrice, în grupele de lucru CIRED-CIGRE

6. Florin Teodor Tănăsescu, Professor, Academy of Romanian Scientists (AOSR)Întrebari la care trebuie răspuns la proiectarea unui Sistem de Stocare a Energiei (SSE)

7. Mihai Sănduleac, Director, ECRO SRLNoi direcţii şi soluţii legate de calitatea energiei şi de servicii atasate

Moderators

Invited Speakers

THU

RSD

AY 1

6 JU

NE

2016

Speakers

1. Ioan Dan Gheorghiu - Chair of DS 12. Adrian Borotea - Chair of DS 23. Cornel Jivan - Chair of DS 34. Niculae Napoleon Antonescu - Chair of DS 4A5. Serban Valeca - Chair of DS 4B6. Laurentiu Ciobotărică - Chair of DS 5

THEME: “THE MESSAGE OF THE FORUM. CONCLUSIONS AND RECOMMENDATIONS”

FOREN 2016 PAPER AWARDS

Organizers: WEC/RNC and ROMGAZ

Thursday afternoon, June 16th, 2016, 1600-1700, Romania Hall

CLOSING CEREMONY

The awards will be given by the following sponsors (con� rmed by May 10th, 2016): ROMGAZ.

Moderators• Iulian Iancu, Chairman, WEC/RNC• Aristotel Jude, State Secretary, Ministry of Energy

• Representatives of WEC• Chairs of Discussion Sessions

Principalele teme de discuţie:• Calitatea energiei electrice în contextul noilor reglementări pan-europene, a celor româneşti şi a recomandărilor de bună

practică pe plan mondial;• Evoluţia reglementărilor naţionale şi internaţionale privind � uctuaţiile de tensiune• Evaluarea impactului surselor regenerabile de energie asupra calităţii energiei electrice în Sistemul Energetic National;• Echipamente şi sisteme de monitorizare a calităţii energiei elactrice în reţele electrice de transport şi distribuţie;• Rolul tehnologiilor de stocare pentru integrarea surselor regenerabile de energie în sistemul energetic, cu asigurarea

parametrilor de calitate a energiei electrice livrate;• Noi directii legate de problematica calităţii energiei electrice.

PROGRAMME

FEL International Workshop „EnerGeneration for Tomorrow’s Challenges”

- An event organized in conjunction with FOREN 2016 -

Date: June 14, 2016 (14.00-18.00 hrs)Venue: Costinesti-Romania, Vox Maris Grand Resort (The Black Sea Shore)Organizers: The WEC Romanian National Committee and the Romanian FEL Programme (VLER)

Workshop Moderators: Elena Ratcu & Lucian Toma

Technical Subjects to be approached:1.Energy Sources Geopolitics (Team leader: George Constantin)Key topics:a. Oil industry – too big to fail?b. Natural gas: compromise opportunity for mitigating climate change or increasing risk of geostrategic leverage?c. Coal: old habits die hard; or not.d. Nuclear: from anticipated ecstasy to post-Fukushima agony.e. Hydropower – at full sails ahead.f. Renewables – it’s not about the destination, it’s all about the journey.g. Bio-sources and waste to energy: underrated queens of the prom.h. In the end, a mix to rule them all. Is this the real life? Is this just fantasy?

2.Digital Energy (Team leader: Dorian Sidea)Key topicsa. Smart Home, Smart City, Smart Gridb. Energy Cloud: IoT, predictive apps, virtual power plants, storage managementc. Rich data access vs. cyber-security risks d. Digital optimization of power assetse. Social challenges: from customers to companiesf. Cost-benefit analysis for digitalisation.

3.Prosumers (Team leader: Ioana Raluca Gafton) Key topicsa. Affordability vs. investments imperativesb. Small producers and micro gridsc. Customer’ experienced. Energy Efficiencye. Market Challenges

4.Youth.Energ (Team leader: Claudiu Butacu)Key topicsa. Human capital and competitivenessb. Training of young people today, for tomorrow’ s productivity and work performancec. System implementation of such a program - costs, legal processes , risksd. Partnerships and collaboration with public / private sectorse. Inception - development and internal trainingf. Branding and visual identity manual for Youth.Energg. Internal management - internal communication - organisation chart and departmentsh. Education through questionnaires - establishing timelines for implementation and resultsi. Youth and tomorrow’s energy: challenges, expectations, achievements, careers

The Workshop deliverables adresses two main objectives: - Design, organisation and facilitation of interactive awareness among participants such as to meet better networking, clustering and teambuilding among them. - Connective intelligence and contactivity, innovation through interaction and creativity, knowledge generation and information sharing will also guide the whole spirit of the FELs workshop , meet the workshop tasks and lead to its best deliverables.The final deliverables/outcomes resulted from the FEL Workshop will be summed up in the „ FEL Declaration at FOREN 2016” to be presented within the Closing Ceremony of FOREN 2016 by one FEL representative.

FOREN 2016 12-16 JUNE, ROMANIAVox Maris Grand Resort, Costinesti

INTERNATIONAL EXHIBITION EXPO FOREN 2016Vox Maris Grand Resort, Costinesti

12-16 June 2016

EX

PO

FO

RE

N 2

016

Vo

x M

ari

s G

ran

d R

eso

rt, C

osti

nesti

Bla

ck S

ea s

ho

re

MA

IN E

NT

RA

NC

E

Confe

rence

Hall

Rom

ania

En

tran

ce

Sw

imm

ing p

ool

Confe

rence

Hall

Tra

nsi

lvania

Po

ol

Conference HallMaramuresFirst Floor

Confe

rence

Hall

Mold

ova

First

Flo

or

Vox

Maris

Clu

b

Pool

Regis

tration D

esk

Resta

ura

nt

Co

ffee B

reak A

rea

12

34

56

78 9

10

111

21

31

41

5

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

39

Leg

en

d E

XP

O F

OR

EN

2016:

1 t

o 1

5 -

booth

s in

side

16 t

o 3

1 -

booth

s outs

ide u

nder

the c

ove

red terr

ace

1 t

o 6

-

6 s

qm

9 t

o 3

1 -

9 s

qm

38

Confe

rence

Hall

Munte

nia

Confe

rence

Hall

Olte

nia

Confe

rence

Hall

Banat

Conference Hall

DobrogeaFirst Floor

Conference Hall

BucovinaFirst Floor

32

33

34

35

36

37

Pa

vilio

n e

xpo

(1

5x1

0m

)

FOREN 201612-16 JUNE, ROMANIAVox Maris Grand Resort, Costinesti

THE LIST OF THE EXHIBITING COMPANIES

1, 2 SCHNEIDER ELECTRIC ROMANIA

3 ENEL

4 ADREM

5 APLIND

6 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

7 PETROLEUM CLUB OF ROMANIA

8 PARTENERI MEDIA

9 ANRM

10 TELETRANS

11 MULTIGAMA TECH

12 CONPET

13 GENERAL TURBO

14 Fa. TAPROGGE GmbH - Germania reprezentanta pentru Romania S.C. HANA COMINPEX S.R.L.

15 ICPE ACTEL

16, 17 SIEMENS

18 SMART

19, 20 Societatea Energetică Electrica

21, 22 TRANSELECTRICA

23 ELECTROMAGNETICA

24, 25 COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA

26 MEGGER - SebaKMT

27, 28 ARC BRASOV

29 ROXTEC ROMANIA

30 SCANDO TRADING

31 Free

32 ERC GmbH

33, 34 Free

35 TELEDATANET

36, 37 Free

38 VLER

39 OMICRON GmbH Austria

Booth No EXHIBITOR

FOREN 2016

CORPORATE ROUND TABLESORGANIZERS & THEMES

HOST / GAZDA DATE / LOCATION SUBJECT / TEMA

RT 1 ROMATOM Tuesday June 14th, 1400-1530

Hall Muntenia

The role of nuclear power in the Romanian long term energy mix. Implementation of the European energy policies and the development of the Romanian nuclear programRolul energiei nucleare în mixul energetic românesc pe termen lung. Asumarea politicilor energetice europene și dezvoltarea programului nuclear românesc

RT 2 ELECTROMAGNETICATuesday June 14th, 1400-1530

Hall Oltenia

ENERGSys - Tool for increasing energy e� ciency for residential consumersENERGSys - Instrument de lucru pentru creșterea e� cienței energetice la consumatori casnici

RT 3 SMARTTuesday June 14th, 1400-1530

Hall Banat

Modern maintenance technologies for power equipmentMetode moderne de mentenanta a echipamentelor electroenergetice

RT 4 Future Energy Leaders in Romania

Tuesday, June 14th, 1400-1530

Hall Maramures

EnerGeneration for Tomorrow’s ChallengesGenerația energeticienilor pentru provocările de mâine

RT 5 ABBTuesday June 14th, 1400-1530

Hall Moldova

ABB and GIS applications: Bringing the innovation always further; High Performance in an Optimized FootprintABB si aplicatiile GIS: Ducand inovatia mai departe; Amprenta la sol optimizata si inalta performata

RT 6 ROMATOMTuesday June 14th, 1600-1800

Hall Muntenia

The role of nuclear power in the Romanian long term energy mix. Nuclear safety from regulations to practiceRolul energiei nucleare în mixul energetic românesc pe termen lung. Securitatea nucleară de la reglementare la practică

RT 7 Free

RT 8 SIEMENS SRLTuesday June 14th, 1600-1800

Hall Banat

State of the art technologies o� ered by Siemens in energy sectorTehnologii de vârf oferite de Siemens în sectorul energetic

RT 9 Future Energy Leaders in Romania

Tuesday, June 14th, 1600-1800

Hall Maramures

EnerGeneration for Tomorrow’s ChallengesGenerația energeticienilor pentru provocările de mâine

RT 10 Technical University of Moldova

Tuesday, June 14th, 1600-1800

Hall Moldova

Expanding the integration of the energy sector of Moldova with Romania Extinderea proceselor de integrare a sectorului energetic al Republicii Moldova cu cel al Romaniei

RT 11 Free

RT 12 Free

RT 13 ABBThursday June 16th, 1400-1530

Hall Oltenia

Introduction to ABB outdoor Recloser solutionsIntroducerea solutiilor ABB cu reanclasantoare de tip exteriorUniGear Digital, an innovative solution in Medium Voltage switchgearUniGear Digital - Solutia inovatoare pentru celule de medie tensiune

RT 14 FreeRT 15 FreeRT 16 Free

12-16 JUNE, ROMANIAVox Maris Grand Resort, Costinesti

BO

AR

D O

FD

IRE

CT

OR

’SM

EE

TIN

GS

RO

MA

NIA

N N

AT

ION

AL

CO

MM

ITT

EE

OF

WO

RL

D E

NE

RG

Y C

OU

NC

IL

1-3

La

cul T

ei B

lvd

., 0

20

37

1,

Bu

cha

rest

2,

Ro

ma

nia

Ph

on

e:

+4

03

72

82

1 4

75

; +

4 0

37

2 8

21

47

6

E-m

ail:

gh

ba

lan

@cn

r-cm

e.r

o;

We

bsi

te:

ww

w.c

nr-

cme

.ro

Jan

uar

y 21

Feb

ruar

y 23

Mar

ch 2

4

Ap

ril 2

1

May

26

Jun

e -

July

14

Oct

ob

er 2

0

No

vem

ber

10

Dec

emb

er 1

5

Au

gu

st 1

8

Sep

tem

ber

8

Au

gu

st

11

-P

lace

: IS

PE

SA

, Aca

d. M

art

in B

erc

ovi

ci H

all,

Buch

are

st, R

om

ania

; O

rganis

ers

: W

EC

/RN

C, M

inis

try o

f E

nerg

y,

FO

RE

N 2

016

co-o

rganiz

ers

Th

e F

OR

EN

20

16

De

cla

rati

on

. C

on

clu

sio

ns

, re

co

mm

en

da

tio

ns

, m

ea

su

res

No

vem

ber

17

-

Pla

ce:

EL

EC

TR

ICA

He

ad

qu

art

ers

, R

ad

u Z

an

e H

all,

Bu

ch

are

st;

O

rga

nis

er:

WE

C/R

NC

, E

LE

CT

RIC

A

Bu

ild

ing

th

e E

uro

pean

En

erg

y U

nio

n. H

ow

th

e E

U c

an

pro

gre

ss

to

ward

s a

n E

nerg

y

Un

ion

. Fle

xib

ilit

y is

th

e k

ey

fo

r a

sin

gle

en

erg

y m

ark

et

No

vem

ber

20-2

3 -

Pla

ce:

Un

ive

rsity

Po

lite

hic

a o

f B

uch

are

st;

Org

an

ise

rs:

ITS

Eve

nts

, W

EC

/RN

C, A

RT

S,

ITS

Ro

ma

nia

Exp

o-C

on

fere

nce

“S

mart

Cit

ies

of R

om

an

ia”

Decem

ber

(Tb

c) -

Pla

ce:

Tb

c; O

rga

nis

ers

: W

EC

/RN

C,

Min

istr

y o

f E

ne

rgy,

Min

istr

y o

f E

co

no

my,

Min

istr

y o

f E

du

ca

tio

n,

Aca

de

my

of

Ro

ma

nia

n S

cie

ntis

ts, A

cad

em

y o

f Te

ch

nic

al S

cie

nce

s o

f R

om

an

ia

Th

e W

EC

/RN

C E

xcellen

ce

in E

nerg

y A

ward

Gala

Oc

tob

er

7-9

-

Pla

ce:

Ista

nb

ul C

on

gre

ss C

en

tre

, T

urk

ey;

Org

an

ise

rs:

WE

C a

nd

WE

C T

urk

ish

MC

WE

C E

xe

cu

tiv

e A

ss

em

bly

; W

orl

d E

ne

rgy

Co

ng

res

sO

cto

be

r 1

0-1

3 -

Ma

rch

31

-

Pla

ce:

Un

ive

rsity

Po

lite

hn

ica

of

Bu

cha

rest

, C

en

tra

l L

ibra

ry;

Org

an

ise

rs:

WE

C/R

NC

, M

inis

try o

f E

ne

rgy,

U

niv

ers

ity P

olit

eh

nic

a o

f B

uch

are

st

Th

e 2

01

5 W

orl

d E

ne

rgy

Pe

rsp

ec

tiv

e R

ep

ort

: T

he

ro

ad

to

re

sil

ien

ce

- m

an

ag

ing

an

d

fin

an

cin

g e

xtr

em

e w

ea

the

r ri

sk

s.

Re

po

rt C

on

clu

sio

ns

an

d f

ind

ing

ac

tio

n w

ay

s f

or

Ro

ma

nia

Oc

tob

er

13

-

Pla

ce:

ISP

E S

A, A

cad

. M

art

in B

erc

ovi

ci H

all,

Bu

ch

are

st;

Org

an

ise

rs:

WE

C/R

NC

, C

EZ

Ro

ma

nia

, IS

PE

Th

e 2

01

5 G

lob

al

Ele

ctr

icit

y I

nit

iati

ve

(G

EI)

Re

po

rt.

Ide

nti

fy a

s p

rio

rity

co

nc

ern

s i

n

the

co

un

trie

s w

he

re G

EI

uti

liti

es

op

era

te

Ju

ne

12-1

6 -

WE

C C

en

tral

an

d E

aste

rn E

uro

pe

Reg

ion

al

En

erg

y F

oru

m,

13th

Ed

itio

n -

FO

RE

N 2

016

Pla

ce:

Vox

Maris

Gra

nd

Reso

rt,

Cost

inest

i, R

om

ania

; O

rganis

ers

: W

EC

/RN

C,

WE

C/R

NC

Corp

ora

te

Mem

bers

, M

inis

try

of

Energ

y; W

ith the

support

of

WE

C a

nd

WE

C M

Cs

Ma

rch

17

-

Pla

ce:

Un

ive

rsity

Po

lite

hn

ica

of

Bu

cha

rest

, C

en

tra

l L

ibra

ry;

Org

an

ise

rs:

WE

C/R

NC

, M

inis

try o

f E

ne

rgy,

U

niv

ers

ity P

olit

eh

nic

a o

f B

uch

are

st

Th

e 2

01

5 W

orl

d E

ne

rgy

Tri

lem

ma

Re

po

rt:

Pri

ori

ty a

cti

on

s o

n c

lim

ate

ch

an

ge

an

d h

ow

to

ba

lan

ce

th

e t

rile

mm

a

Fe

bru

ary

25

-

Pla

ce:

ISP

E S

A, A

cad

. M

art

in B

erc

ovi

ci H

all,

Bu

ch

are

st;

Org

an

ise

rs:

WE

C/R

NC

, IS

PE

Th

e W

orl

d E

ne

rgy

Co

un

cil

’s D

ec

lara

tio

n t

o t

he

21

st

Co

nfe

ren

ce

of

Pa

rtie

s,

Pa

ris

So

lid

ari

ty a

cti

on

s a

t n

ati

on

al

an

d r

eg

ion

al

lev

el

to i

mp

lem

en

t th

e c

on

clu

sio

ns

, re

co

mm

en

da

tio

ns

e

tc.

es

tab

lis

he

d a

t C

OP

21

Fe

bru

ary

11

-

Pla

ce:

ISP

E S

A, A

cad

. M

art

in B

erc

ovi

ci H

all,

Bu

ch

are

st;

Org

an

ise

rs:

WE

C/R

NC

, “E

ne

rgy”

Em

plo

ye

rs

Jo

int

Me

eti

ng

of

NG

Os

, re

pre

se

nta

tiv

es

fro

m u

niv

ers

itie

s -

me

mb

ers

of

WE

C/R

NC

a

nd

me

dia

pa

rtn

ers

, re

ga

rdin

g F

OR

EN

20

16

Ja

nu

ary

28

-P

lace

: IS

PE

SA

, Aca

d.

Ma

rtin

Be

rco

vici

Ha

ll, B

uch

are

st,

Ro

ma

nia

; O

rga

nis

er:

WE

C/R

NC

WE

C/R

NC

Ex

ec

uti

ve

As

se

mb

ly

Fe

bru

ary

18

-

Pla

ce: Te

chnic

al U

niv

ers

ity o

f M

old

ova

, C

his

inau, M

old

ova

; O

rganis

ers

: W

EC

/RN

C, T

ech

nic

al U

niv

. of M

old

ova

Ro

un

d T

ab

le:

Iss

ue

s r

eg

ard

ing

th

e d

ev

elo

pm

en

t o

f c

oo

pe

rati

on

in

th

e e

ne

rgy

fie

ld

be

twe

en

Ro

ma

nia

an

d M

old

ov

a

Sep

tem

ber

29

-

Pla

ce: C

hisi

nau,

Mol

dova

; Org

anis

ers:

Inst

itute

of P

ower

Eng

inee

ring

of t

he A

cade

my o

f Sci

ence

s o

f Mol

dova

, WE

C/R

NC

Oct

om

ber

1 -

Inte

rnat

ional

Confe

rence

: E

ner

gy

of M

old

ova

201

6. R

egio

nal

Asp

ects

of dev

elopm

ent.

Au

gu

st

25

-P

lace

: E

LE

CT

RO

MA

GN

ET

ICA

Headquart

ers

, B

uch

are

st; O

rganis

ers

: W

EC

/RN

C, E

LE

CT

RO

MA

GN

ET

ICA

In

cre

as

ing

en

erg

y e

ffic

ien

cy

to

en

d u

se

rs. F

rom

wo

rds

to

ac

tio

n o

n e

ne

rgy

eff

icie

nc

y

Sep

tem

ber

15

-P

lace

: “D

unare

a d

e J

os”

Univ

ers

ity, G

ala

ti, R

om

ania

; Org

anis

ers

: WE

C/R

NC

, “D

unare

a d

e J

os”

Univ

ers

ity G

ala

ti T

he

Ro

man

ian

En

erg

y S

ecto

r in

th

e c

on

text o

f th

e E

U S

trate

gy

fo

r D

an

ub

e R

eg

ion

Sep

tem

ber

29

-

Pla

ce:

OM

V P

etr

om

He

ad

qu

art

ers

, B

uch

are

st,

Ro

ma

nia

; O

rga

nis

ers

: W

EC

/RN

C,

OM

V P

etr

om

Oil

and

gas

dis

cove

ries

in th

e B

lack

Sea

. Rom

ania

n O

il an

d G

as M

arke

t in

EU

Ener

gy

Conte

xt

EV

EN

TS

AN

D E

XH

IBIT

ION

PR

OG

RA

MM

E

OFFICIAL PARTNERS

MAIN PARTNERS PARTNERS

WEC Romanian National Committee Corporate Members:

With the support of MINISTRY OF ENERGY

ANRE

COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA

AGENTIA NAȚIONALĂPENTRU RESURSE MINERALE

FOREN 2016